ganduri pentra

of 4 /4
; Ana I. No. 1 /914 irector, OCTAVIAN MOSESCU rtedactia si Sid-tratia Vasile Lascar Jf2 1 BALCIC Abonament anual 200 lei 7t,LAVALansomostarmams19114-, Baléicul In luni 2 Aprile 1928 MiltiWANNikilaWARESIEMf aststeuensurcreaman eawszmewn&L,.,v.t,1.-0., ,-,2sivourrzum Ziarul cultural al Universitátii libere. din Balcic g';W.Pz7.5A,M7)10.,47011PlUIPARV=-6,1,,M3811fgff1547161:4:..,-,1!MMIM!...109=91511EMPZUESMI. Desen de Durand Brager ganduri pentra P icks Balcicul pentru mine a clevenit un colt de liniste odihnä, unde ma duc skmi Improspatez sufletul i trupul. Coasta de Argiat are un farmec rar si dacd s'ar desvolta cu ingrijire, ar putea deveni, una din cele mar Incantatoare pArti din scutnpa noastra tard. Clima este minunata, bäile i tnnotul o bucurie. Insd cu toate c Balcrcul este coltul ales, cel mai drag inimei mete, acei ce .doresc o plajd mare e bine sa mearga la Ecrene. Nicaieri nu se gaseste o plajd nisipoasa mai frumoasa 'deck. acolo. Pentru colorit, duceti-va la Caliacra, cu stancile ei rosii In contrastul cdrora, marea .apare misterios de adancä, verzuie si albasträ, ca si cum smaraldele si safirele s'au topit la un loc pentru a face bucuria zeilor. De nedescris sunt apusurile de' soare la Caliacra, si este un timp cand pämantu-i sterp se acopere cu maCi. Infldcdrati. Uri apus de soare in vremea Inflorirei lor, e ca si cum intreaga lume ar fi cuprinsa de foc. In lunie florile de camp transforma intreaga Dobroge Intr'o gradind cu multe culori. ,Scumpul nostru Rege Ferdinand obisnuia sa zica ca' flora vdei Teke este 0 adeväratä gradind a raiului. Ca toti qei care iubesc Coasta de Argint si Eu sper s'o vad In desvoltare i prosperitate spre bucuria multora. Dar mai .presus de toate nu doresc ca atmosfera si caracterul ei sa fie schimbata sau distrusa. Intensitatea pitoreasca a acestei fdsii de pamant este cea ce o face atat de nepretuitd. Acei ce s'ar uni spre a face aceste locuri singuratice mai placute si mai usor de ajuns la ele, trebuie mai cu seama sa le respecte frumusetea; iar In desvoltarea lor sd le crute pitorescul. Toate constructiunile publice, fie ele coli, hoteluri, banci sau primar4, ar trebui sa fie adoptate stilului regiunei; arhitecturi complicate si'nflorite nu trebuiesc permise, cáci nu merg- cu fondul artistic al locului. Avand atata dragoste pentru aceasta parte a tarii noastre, nadajduiesc ca nu se vor face mari schimbari inainte de a fi va- zuté de Mine. Eu avand inima de artist, asi simti o a,clanca bucurie sa ajut la planuirea Imbunatdtirei lor, i sper ca-mi va fi ih- gaduit sa fiu o Indrurnatoare in lucrdrile de gust. Si mai cu seama, voi toti cei ce iubiti, Coasta de Argint, nu distrugeti atmosfera orientrta care ii este marele farmec. Im- bunätätirile rau Intelese stint mult mai rele deck dacd nu le faci de loc ! ele ar ruina frumusetea rustica i simpla a locului. Dragostea mea pentru aceasta parte a 1umei este atAt de mare Incat simt ca asi fi o buna sfatuitoare, de aceia lasati-ma sa iau parte la lucrul vostru. Mt 1 Regina Romaniei www.dacoromanica.ro

Transcript of ganduri pentra

Page 1: ganduri pentra

;

Ana I. No. 1

/914

irector, OCTAVIAN MOSESCU

rtedactia si Sid-tratia Vasile Lascar Jf2 1 BALCIC

Abonament anual 200 lei 7t,LAVALansomostarmams19114-,

Baléicul In

luni 2 Aprile 1928

MiltiWANNikilaWARESIEMf

aststeuensurcreaman eawszmewn&L,.,v.t,1.-0., ,-,2sivourrzum

Ziarul cultural al Universitátii libere. din Balcic g';W.Pz7.5A,M7)10.,47011PlUIPARV=-6,1,,M3811fgff1547161:4:..,-,1!MMIM!...109=91511EMPZUESMI.

Desen de Durand Brager

ganduri pentra P icks Balcicul pentru mine a clevenit un colt de liniste odihnä, unde ma duc skmi Improspatez sufletul i trupul. Coasta de Argiat are un farmec rar si dacd s'ar desvolta cu ingrijire, ar putea deveni, una din cele mar Incantatoare pArti

din scutnpa noastra tard. Clima este minunata, bäile i tnnotul o bucurie. Insd cu toate c Balcrcul este coltul ales, cel mai drag inimei mete, acei

ce .doresc o plajd mare e bine sa mearga la Ecrene. Nicaieri nu se gaseste o plajd nisipoasa mai frumoasa 'deck. acolo. Pentru colorit, duceti-va la Caliacra, cu stancile ei rosii In contrastul cdrora, marea .apare misterios de adancä, verzuie si

albasträ, ca si cum smaraldele si safirele s'au topit la un loc pentru a face bucuria zeilor. De nedescris sunt apusurile de' soare la Caliacra, si este un timp cand pämantu-i sterp se acopere cu maCi. Infldcdrati. Uri

apus de soare in vremea Inflorirei lor, e ca si cum intreaga lume ar fi cuprinsa de foc. In lunie florile de camp transforma intreaga Dobroge Intr'o gradind cu multe culori. ,Scumpul nostru Rege Ferdinand obisnuia sa zica ca' flora vdei Teke este 0 adeväratä gradind a raiului. Ca toti qei care iubesc Coasta de Argint si Eu sper s'o vad In desvoltare i prosperitate spre bucuria multora. Dar mai

.presus de toate nu doresc ca atmosfera si caracterul ei sa fie schimbata sau distrusa. Intensitatea pitoreasca a acestei fdsii de pamant este cea ce o face atat de nepretuitd. Acei ce s'ar uni spre a face aceste locuri singuratice mai placute si mai usor de ajuns la ele, trebuie mai cu seama sa le

respecte frumusetea; iar In desvoltarea lor sd le crute pitorescul. Toate constructiunile publice, fie ele coli, hoteluri, banci sau primar4, ar trebui sa fie adoptate stilului regiunei; arhitecturi

complicate si'nflorite nu trebuiesc permise, cáci nu merg- cu fondul artistic al locului. Avand atata dragoste pentru aceasta parte a tarii noastre, nadajduiesc ca nu se vor face mari schimbari inainte de a fi va-

zuté de Mine. Eu avand inima de artist, asi simti o a,clanca bucurie sa ajut la planuirea Imbunatdtirei lor, i sper ca-mi va fi ih- gaduit sa fiu o Indrurnatoare in lucrdrile de gust.

Si mai cu seama, voi toti cei ce iubiti, Coasta de Argint, nu distrugeti atmosfera orientrta care ii este marele farmec. Im- bunätätirile rau Intelese stint mult mai rele deck dacd nu le faci de loc ! ele ar ruina frumusetea rustica i simpla a locului.

Dragostea mea pentru aceasta parte a 1umei este atAt de mare Incat simt ca asi fi o buna sfatuitoare, de aceia lasati-ma sa iau parte la lucrul vostru.

Mt 1

Regina Romaniei

www.dacoromanica.ro

Page 2: ganduri pentra

PAG. II

Politica bibliotecii i a cartii Conferinta dlui Em. Bucuta

Universitatea liberA Cos- ta de Argint". intenVoneazA sA deschidA In timpul verii, ne langA cursurile obisnuite si o scoalA de bibnotecari la Balcic. Seca la da bibliotecari 'va fi pusA sub condu- cerea d-lor Ern. Smote si Apostol Culea. La'aceastä scoala vor lua parte cAte un InvAtAtor din fieeare judet, recomandat de revizorul sco- lar respectiv. Universitatea libera a luat din vreme misuri pentru gázduirea cursistitor. Credem po- trivit a publica un rezumat al im- teresantel conferinte finutA de D-1 Bucuta, la lust itutul roman d n 'Bu- curesti.

Em. Bucuta

Numärul cartilor ai al bibliote- eilor denota o stare culturalk, spunea d-1 Bucuta, pentruca ele stint doer ramuri ale cul- turn caracteristice vremii con- timporane. Statul ai societa- tea se ocupa in mod ,intens de amandouà ai aceasta grije e denumita pólitica biblictecii §i a cartii.

In -ce priveate cartea, d-1 Bucuta accentua neceSitate'a unui (afield de inregistrare a tuturor publicatiilor ce apar. Dela 1885, rolul acesta it indeplineate la, noi Academia Romand, care ei depozita- rea legala a tipäriturilor. Con-

0171

Portul descrls de

COASTA 'de ARGINT"

Pe Coasta de Argint

ferentiarul a blamat felul cum e reglernentat depozitul legal in Romania, care a ajuns si- echivaleze Cu un irtpozit In naturei pentru tipografidin- trio lips bizará, starea earth romaneati nu se poate cuno- aate, fiindca lipseate un 'bu letin bibliografic al tiparitu- rilor, care ar fi un program vlu ai un glas de anuntare a publicatiilor.

Regimul da stat al cartii re- zida, pe de, o parte in tipa- rirea cartilor didactice, orga nizata de Ministerul lnstruc, tiuneiin tiparirea cártii lite rare de catre Casa Scoalelor, pe de alta parte. EXista insa §1 o literatirra, minoritarä. proprie ai originala provinci-- lor unite; despre care , statul habar n'are, ai care totuai, ar trebUi 'sprijinitä, indrumata.

Cartea libel-5 din Roma e conCurat de cea strai-

m5: 40 0/, cea româneasca, 6004 cea straina in desfacere.

Fara sprijinul stattiluf, sta rea cartii ar fi sub mediocri, dat fiindca in buget sunt a- locate peste o suta milioane- afectate ai cheltuite cu cartea româneasca,

Cat despre bibiloteca, ne: greait, ca. e alta fata a politi- cei

In Romania nu exista o bibliotecà centralä nationalä [acea a Academiei Române nu e de Stat, ci subventionatä de stat, azi cu 75.000 lei a- nual, i apoi nici nu e gene- rala, ci o biblioteca de isto- rie ai de limbs). Ceä mai pu- ternica din, tara e cea univer- sitara dIn'Cluj (cu circa 500 mii exemplare) dupa care se Inairá bibliotecile universitare, celé de atiinta, ale Ministeria tor i institutelor private.

In bibliotecile populare fantezia e la largul ei.

Balcicului in 1850 aconomistul Ion leneseu dela Brad

Intre cArturarii pArtasi la revolutia din 1898 In Tárile Romane, a fost si-acest economist care- si Meuse studille" In Frat,ta. Ca toti fruntasii mis- earn, fu silit sa-si pArAseasca tara, cAutandu-si a- clAposi la Constantmopol.

Atei guvernul imperial turc puse rrana pe el ca si-i foloseascà intinsele lui cunostinti economke, Sultanul Medjid It insArcinA sA facA un tel de an- chetacadastru a boatitlor -din Turcia EuropeanA. Incepu cu provincie dintre DunAre si Marea Nea- grA. Rezultatul eercetArilor it publica separe: In ziarul Journal de Constantinople" din 1850, cu un tIraj aparte: ,,Excursion agricote dans la paie de la Dobroudjea par lön lonescu ancien eleve de Bovine".

DupA brosura aceasta, foarte rarA, traducem descrIsul Barcicului port.

Din aceste pagini se vede bunul simt 'prac- tic si clar vAzAtor al compatriotului nostru despre viitorul Balcicului. Solutiile lui peste care au tre:. cut 80 de ani, sunt bune si azi, dacd le adoptam la tehnica modernA.

Cel mai de seama port al Dobrogei pe malul Mani, Negre este Balcicul. Aici se purteau la cale afacerile co- merciale inainte de ail ft caatigat Varna insemnatatea de care se bucura azi. Indatä co comertul Turciei capata libertatea exportului liber al cerealelor, la Balcic se Lacuna cele dintai cumpäraturi . .

Intrarea in oraaul Balcic

e foarte anevoioasä pentru ca- rutele care vin incarcate cu grâu, fiindca el e aaezat pe coasta marii. Agricultorii cari iai aduc aici produsele, s'au gandit la mijlocul prin care ar putea saai deschiciä un drum ai ai-au impus, prinin- telegere, o ccntributie de 3 6- cale de grau la caruta. Cu a- cest mic bir se puteau strange fondurile necesare pentru a se

N. lorga

Mergem indelung asfel, pe drumulete läturalnice, lângS aoseaua stalpii de telegraf pa zesc ascutiauri de piatra ina- bordabile. Peisagiul se invio- reaza tot mái mult. Pe sarmii sn's se opresc páslruici roan necunoscute nouà ai cate un acim care-ai prajeste guaa umflata. Cateva pravalii uncle- ai face de lucru o lume sá- raca. In umbra inaltei mori Kaliacra" o indicatie trimete la eteke", la manastirea der- viailor. Sántem la Balcic, In vechea reaedinta de la capul Kaliacra a acelui Band., se- nior balcanic cu titlu bizantin

nume romanesc (de la Ba- lea; v. Bale In Maramuraa, Balica in Moldova: ctitorul manástirii Frumoase de lângä Iaai), care a incercat pe acest Malt mal de Mare sa Interne- eze un now Stat fàrà caracter national, in a doua jumatate a sècolului :ale XIV-lea. ,

In stanga rioastra se bul- buca enorme stanci , rotunde le piatra alba durà. E,a se sapa In jos fort-hand prapasti eare duc la alte prapOstii, in fund Marea chiama cu iresi stibila ei isnità albastrá.

Coborând printre clä'diri aubrede ai îndräzìiete acatate dbrak imprejurari. Fereatile de- schise lasá sa se vada scene de interior de o patriarhalä frumuseta: mama &I muatile afara; inteun ,colt, cuminte, sta canna cu ochii mari cu- rioai, ai pe un prichiciu pisica- ai toarce siesta la scare. Albul de piatrá . se lasä drept in golful de cobalt pe care-1 pá- teaza ca Mate spinäri de Sorn- ni bárcile negre cu vaslaat bruni purtand fesul roau. Pe ,o marginé de mal se inaira viile. Cea cu minaretul In frun- te e a Reginei Maria.

Se poate vorbi de o coasta de argint" In aceste locuri deosebi binecuvanta-

VoIRTRatinEM2M.EZ161111.1161.4815717.

Astra Dobrogeanä

Scopil Fsi activitalea sodetatel

Dup5 modelul Astrei" din Ardeal s'a creat in Dobrogea o societate similara.

Scopul aceStei asoreitatiuni este:

1. Ridicarea la acelaa uni- son, de gandire ro- mâneasca a tuturor celor ce locuesc aceste 2 provincii;

2. Crearea unei mari adoli cu tabere ai campuri orga ni- zate pentru educatia

ACeasta asociatiune, desbráa. cata complect de dorinta unui profit material sau moral per- sonal, iai propune a organiza In centrele populatera acestor Provincii focare de 'cultura ai ináltare sufleteasc5 de care este atat de doritoare popu- latia acestor.

Astra Dobrogeana" vine ,deei sa satisfaca una din ce- rintele cele mai accentUate ale unel täri intregite cum

te. cafe -due iii jós WA la nadurile de smochini din prea- jma Varnei. Nu e ceásul ra- sfrangerifor atât de admirate. Poate chiar ca niciodatá tar- mul nu poate da nota cara- teristicá. Mai presus de orice intr'o frenesie de lumina e Marea care se sbate neador: mita.

N. Iorga

face atat un drum frumos pe Balcic mai multe corabii de- coastä, cat ai ulita principaIä cat la Varna. In anii trecuti din roraa. Dar de 6 anr, acest s'au incarcat la Balcic 250 bir stábilit de-buna voe de, 300 cDorianbciiaupzea

ostului -de cätre producatori in interesul lor propriu a ajuns un venit care se bucura in .portul Bal- luat de oameni, cari n'au fa- curt nimic pentru scopul ur- märit de aceastä contributie. Totalul aeestui venit a atins cifra de 50.000 piaatri pe an. Numai .cu venitul unui singur an s'ar putea construi idrumul ai uaura transportul cerialelor.

In oraaul Balcic se afla 150 magazii de piatra aco- perite cu olane; ele pot sa cupridda un milion de chile.

1Se mai constrUesc zilnic al- tele, caci acest oraa e debu- seul intregei Dobroge ai al Deliormanului. Vin aici cere- aide din partile Silistrei at Rusciucului. Cultivatorit depe malul aDunarii pot, in orice- timp anului, transpoarte, pe uscat, cereale, la Balcic, cu mai must folos decat pe Dunäre la Braila ai Galati; dar mai ales iarna, epoca pnel- nica cOrátraiei, calea Balcicu- lui capáth mare insemnatate.

Anul -acesta, cu Intreg

suntem noi, unificarea sufle- teasca a cetatemlor, care nu se poate face decal. prin cul- turà.

Conducatoruf Astrei" din Dobrogea Cadrilater fiind generalul comandant al Di- viziei, asociatia are toti sortii de izbancia.

Sutem siguri Dobrogenii vor sprijini dln tot sufletul aceastá actiune culturalá ai vor face cerc strans in jurul lui pentru un scop aaa de maret.

Astra Dobrogeana" ai-a In- ceput activitatea.

Publicul constatean va. a- vea ocazia sa vada.

In ziva de 31 Martie, un teatru sätesc (al comunei Ca- ra-Orner) in sala Elpis, ora 21: Se va juca piesa e Se face ziuá" .

tr; ,zina de 22 Aprilieun teatru de [ al comunei Ghiuvenlia] tot in sala Elpis--, cu piesa.Pe aici nu se trece"

In ziva de 21 -Mai 1928 tea- trul artistic al Constantei [Prodtesele Conservatorului] Dimitriu, Codiu.

revista literati

Gândireaa

16 metri; cele mai mari se o- presc ai mai departe, fära :sä se teama de vrejo primejdie

Importur exportul Bal- cicului produc astazi un venit

cic, se vad adese 'peste 300 care se ridica la peste un mi- lion piaatri.

corábii incarcate, care vin sa Aceasta Cifra arata, mai stationeze aci in timpul furtd- bine de cat am putea-o face nilor mari. noi, alentia -ce trebuie data

Porttil Balcic e facut de acestui port, care 'cu imbuna- natura; el nu cere dire partea tatirile arátate, este menit sa oarnenilor decal prea patine rnareasca venitul vàmii. Aceste sfortari. Acest port destinat s4 imbundtátiri, cele mai grabnice fie eel dintâiu port al Márii §i cele mai putin costisitoare Negre, a fost aaa neglijat dintre torate, nu surit cleat peina acum, Meat e lipsit chiar credite bäneati dat agriculto- de schela necesara pentru rii ai comertului pentru a ma- incarcatul corabiilor. Asta a ri beneficitle acestor clouà re- duce o perdere, de 200 chile muri de activitate i ale Sta- de grâ u pe an, adica o Va.- tului. loare mai mare cleat cea ate, Vorbind despre aseme- cesara pentru construirea u- nea credite ni s'a spus ',Ca lip- nei schele, care poate sa tie sesc mijloacele. Asta insearnnd cel putin 10 ani i prin CA nu trebuie sä dae de- man- mare sä ai econóMiseasca pi- care vacii care ,cfa lapte. Eco- erderea ce a avut loc In acest nomia In cheltueli e un luCru timp. fri lipsa unei mici schele, necesar, and acestea se fac oameraii stint obligati sa mear- fára folos, dar atunci cand ele ga pe scanduri, aa ca in se fac cu folos, economia nu timpul iernii ei aluneca ai cad consta agonisire, din con- tra mare cu greutatea ce ô poa- tra, ea consta n cheltuirea u- ta in spate, multumindu-se nei cat mai mari sume de ba- anal productiunii din tuna doar ca au scápat cu via- ni care, Hind un credit des- August anul trecut, pang in ta. chis productiuni, eta datiguri prezentau fost incareate la Adancimea márii e de I In raport cu chetue ile.

www.dacoromanica.ro

Page 3: ganduri pentra

H HIEd9 a.LH023 E11 aii -01AIDH EDICHU 'HHEI13n9 a.LHH

-rOdPH 4.9 EV31(011%113 a3 1501 '4.101.0HHI 11H BEL 4..LISEIdahr011

OTTIOH3110.LHOX "X111.3 111:10.1aH RH ENHILL3ail SOPINE.I.ThallEH am

'HIT HMh11313 EC H aHHaflOCIMIO

aD SXHID 4.110.1a11

H E10811MC EH 4.14.3

SrallOLIEH EHC14.11ad11

II0M15311

-Axoadialf

.oracsu 01%9 911I 9HEL101.192 oadosIoaarg OIOER19H 'WILMS

H sziednX %Min H 9V4,9 4Ç141 esunninutt'oa szeakiela ea 0,1

-eaaeaSaeadazo Oh 'alma:Wen ea et og edeadem eadSxedez

-HP 13131/0 138h01P.HEICIII 90 chum)! lade vIsraedEss 9 ea 'malt' -oa szeeklem '01111111 OH 9109 eh :oaxprrowavaa oatte HØ

-00 11V3H192.4.11 011 H111913vog -Xsoexedg 'edSvedezare exema

-asagod %a ettasaadsu oerenac

-adeg H gaagaan HilhH,L0P31 -Chan az.naheras.amo szo ()Kea

01311 118 Brava easa9 HIM Ez -edSzedazar s,a 41'11034,HO ea

119 . ea' salute 1OJ 'oaaa,sseg sozoorm [soap elm came ozoaoaex .

qiil 'OIHINIRCHHk H

OIH9111t0 VH HOI 4%1E010 4.HHV9 gist .9EnHavdp waaexaehi

-se waVe .orelva H9 edSmadem tausaas,wod qg 'oaea 4.£0ff

.srezeaan %Handel! SHHVO H 11111911,1f0H-Sziaaimdg 41E110913131

HD FBI eaaedet/oagrg 'emiedoas,

9I1D109hHOEPH %El 13113E4E0E1

44944310 911111911H EH. aszaolted evexhazeoda we ermeaxim

-odu mite 41311111119110h lige8vd9

- osegoaa valta Ewa inemved 'Ls 11 015113H

'AN 0,11111hHI3E1dONSIC qf 'isrezez -Hh 13HeA4.4190 11.113111151138 01.0H1

'exoaane s.a exasda vaaa,LaVed -0011911 elIVO c4I0OHH9IHSVIi£ 1311

-ospoI `13HHICHOI vaomroz, van isaaadosz garaioaaa sg sxoahou

emeaeseSrava va Ono %1st' - OdeH 9HH5lt 1411 bia0 OIX11031

szanadsu HO 9h e,1,90111.113h/C10

ellVe H 9 9H .anaghago-vaa a naleagog-Ánaamedg 91411911H4.0

91ea9 'arreleona H310114.1V0d HE -111911V g.I11511)1339 a'aceri scH

-EILI 4.6 EmXitog aD awada OH -raIr3011 cLg 'EgiOaMCCIS.I. HHIrE9

H HIVEr kundumom `edamu 1411 -sed 11MLIMIHILESS -rod EE STr*Sh anla9 H MHH

- HILT OngSh OHItH3 StrOLI alTICH -da14,1PH a3 11.1.14110 HHdOELLOX

aliMd4.11 cui 0.1.EMOrt 'af10301.1.3 iÇMI D.LHEIOH-1,1EH

SU OHDEEdi0 oxdu EgOi OM

-hIng 'adOW-OHdah 0.1.0HdA.9

H ularou HHIMÉE aiHHUEdX -Ca9 SHOIEM309aH HM3HE*Ild 901t MIDIS PhH9O 'SMHh Iteg ahrtedi olonflexorAd -gor sa HD oloupitular slo

410Eh P11151f0.1 utira swede» -adu a suauludlo suurdoH

.aEIOXHID EJHH)1 edola aVETYCH

fli OdONDPH 'JUDO]] 14M3H9.111 -od $1.HHIL'HEFLIEH PH uunadoa

-1.0XHID EH aHlienEafladlI c1.13 OHI7dcLÇ 14.109Ed H ISHHEJaIf

EHlra U3011 SHaT/HEI PIQUE SIAlaTTIBOLDEHOU 'q,douon HM

-Dah11.1.PdMOIWIT" H SraCILIEH" "STIad011154.1" 111111H.13a1.1 al -axota-af)o3 se a 4.1f3.1.09Ed

diz HHHTIOdEH

cLil EXHEIE.LOrad11 ao O.LHOM `Hda110

- HM3EMHd14.1. MUTH EHICITO)el H "4.HHdE114.d9 BIM -ItHlapu 'cLHB.130d SHOIANT2

naltu ..o.taltd0" a scraladu .uktEaou

Exade..ws9 elm», Ml SDOHlidll 4.1-10HaTI WO 01HOM EIPINNTI OMIlOMBH EllrehallEH

oJI SMAI OJaH Lil umearul, FuvaIroJ SIEJE1111 O.LHOM `1,111111

-11dM almiD.uda.une EH walla -EIVHHH ETI14.d90 41w11 midst,

IC .sJodole'rE" (LEI sjodol -EVE" H SranadL1 HM3ahHIEd

MOHIaV `SrELIOIDHE'" ElISHH -E3H1I3 LH 4.1fal.HHTIXd1.4.3 a

4.Novadou 'a It3011 11

swarou %Ingo" o.tammo -HUD LH EHHVOJ L161 seady

siteda1oi9ar a saaxledio .OHEUd900HEEd H

-HhEHE E.L3011 ulcuoorum uxadusg ' 01 v 0£1.1.3hdOELL

Oia0E13 4.10 413Eh EHItalHhEll -EaH EHra SIrEd94.3 a HaH 9.1

:OHIta.LENTHHO M 4.IAIEnNaIfJEEd LlHLEdiD SHErdOVI slam'

slireeetnagooJom 1415HrBle1/11

SMS.LaII. 1111MHWag-a£10XH13

LI1HM ululdsu a sHavi sVadu

ctuall,Lya,ta vc1Lrecieur .onskuScl 'en qii V rd Oil

samttanaaasii 'ilmai.eaau aNDdeausg

i911!VealCar293 dli ae21111 shay V11111,171713 OUJOYVIIVIV V1-1

dOe31CaeVli 93 9wvdnwoodv egaw ewe), attwd eNvn nr Olive

-nuaworou nwunavs n awnwhaw 'ecv 914rVe3K119 H nktawono

111/1/Vh911 1,19111 vac. eravvu oral, (en-vo .q14' e3 211V11 Jf magma cu. wndoutoodu 99 ao ngdz nut 17141V31111f3 H

awn- ewo mount's nut emvutnywo-sunpa enur of] -no/col/Twit' vp Adeo 'vra quart ndn 'vela 'onnrg-oll

voicorov vg Bunlgo 9.9 vxwd spifwo ewo varvnacvdwD

.anuauoawo egag matfrak ea uovpd vp no eutexep 'navy»! vii vuevu vp spur sgadn nho 1374 nurso e3 H

dornw 'ouhapdea atn_npde2 op vuoninndu aw,vr vrn3 so vuaytwo aul vg nrzew awnnwern szuo viva

',91131413 ondoe qumend n annovfn !elm) nw onatido awn- ndn nut emoven vututnav» epadoon vudea quivy

`aninuaye Apo/caw vegan n awnpEavE 43/caw vuay{ 'awnho nw emvarnw nrn 'wormy no vutval9nw3d

014a3a71011 yoga annvpvdwo VH awnparo 2U/Vhfly `074,9399v7i n oparg a nut owahnr V719309 9111V)1

4, in glf 1/4a9 33 outvre situ) vow/ s3 nudowtidw "smv8e1d2dn vegan mum owawado vx vwanneta spoll

TEUATIVOir H ELLENHISO

A1133HHINg 4.1rHeXHW

q1301HHOdEV EIVISPOJ PH q.80HEIHIJEN. '11 dX -ra arriesXalotrouooa ET.EHall3

ISHH3MOHX0 HM311*D11111d11 `ao alTIBSIASIDGXh

PH uda EGOH umia 11119.IDEH ata H .aweeencesA

H aradN9EEd H OD aTII `SMCSH

aa 1.111 9.IAIHNU11190 V ,SWNWHI:93 H svia

-EMU() a3 Hr wada odoxo -um, 4Gh EMR.L 'HilEdXND

H H93KOLTH HHal13aNCOr 'HoHedal:PHON apiEnEadA

atH `aweneasader .111tOdEH HHV039.3 I.LEEnt

Xrway4 HM39.da '4.1.HHEIOXXV sluaudrelu H cLIESIttl3i( a3

er 'ah uxei. '9..LEhHH1ISd.L9. 3 1H Er 'walnut, Fixodext9.9 H

HN3119.110d 01/314h OH1101.HhEHE

ah

EHhH1. 1111013 4.3 aHHEIATHHil

01.011190 aHOMHdll EV EWOINI Extolude uluu.tutio

-ED 9.11aHtf9.113d11 HC1.11

alutrxSyi" uurawox E.LEHIMEHdH.Lah SCIS.LEal, MTh

- darow EH EHOLT3 9.1 4.Xa113X

%MOTU 9.3 HeE13V0d11 HdMEW

EHNDLIalV EM.LOHICIE EM31-14.1kOd

11.1.1.AhOdll PH E.LETIAd I "unman" eÏifdlfl 1111113149.1410d

min al410 HItEEIOEOU RìlOdlft mixodu.ws9 i WINO -H9.4s10d iCr3earA, aanuaenuollo

01011h1HPEn EC 0.1.HdOUS %NM, - 0913d OM e21sd9 unut.nzdg

-ad0" %mammas EHHhHiktia3 EH altil1a.LE8OHDO 'madam,'

Huaceduu H ituud9lud adgor 15111 9..10 HMHEITHCOXE14

,,H)131.CIET EIONVOI alAIBINH 010.10N 4.3 H VIEEH/q/' EH OlailHaHUrcl.rOdu

-OE 013.1.31/43.13 aPI3 010.1 -OM 'ID ccileOdEH 80.1. PH Exuea

ISMHEa ISHMAUJIt4.9 aHIPEIEHE011 lit OHEaL011 H 014.1HVOX90aH

a MI OMItOM `S.LahiO ad901:t al41911EV HO 'at, 'arodea al.

-1111dSlItSM OHVBI1EE ex awn -meedroe r a3 olaxaewaw 'alataisviod - :o.loaratto .1/11109vd V111V171D9 EN3HH4.1110d ETIB110" aHHE3H113

29 a11W3DhA VWdE9 Ve av duza9mvao V90211VE' '13,1h7114Wd9 0M3/19.1410d 0.10111/51t0.1-1jEll 9.1 -23 vdgop vupa vwng 93C119 dh '9WV9W39A 0111011 '1111111/02 0.LOISdr Xr»CalAl al111111

1.191.11 a 91.1.191M393 91110 ahuteN V90111 VE 9909011! VUIHOW -S9des uum-adAludanw V11103Vd.11 V902314 1311130du n vwv,iorao nrynnaso vxng puma 1dAiircM 'cl.NHEa HM1001:1E11/(19

.-v dn n2 au 91Ya3993 ON11 01110NY0311110 `nmor-ou 020711V W3 am/ EH 4.hEIEHE011 HHHhHI/10 'OH -adgopon awnundggvd d1rE '91113d1radu 4w vutvn9vre a OW -34.M-011 HHHVO.1 W1110)1E14

VON '9e119 1C11( unvormuuando dINI1V9V3ICOMTINA aN `ezhdg unwondgadp amvhngo ownox ana 11,110139 `dhat1-11V71 H -aosa opium 'exueuelFunia

'931619 0)11,1138 Tleadu 118,1311E11 a3 owapz -Hri EH E19H91.5a13 H cl,HaGOdS 'arnnmogod S9 V7MV9114911V11 vupa nes9 /3() nroacon d3 1171' HHHa9.L3 MIEHEOL1

abl ah 'ao elf739ifevii 11 '99011V1/71 awnuxam 1111 owanuadg saawsult a PH 9..1XCIE ,FIONHH -opou vu vuzokrou ne 911130eVd 1»1091r9e VHed V1rD91113 motile aa aH Ph -41-h011 9X119 'ennu3tcopifx eunpa VU owandso roinvwn ery 'adgor D OH H -saeselt a3 Eliaw 91110 111441119 9mvewg no npadu nuawodu nurawnh ultuaran HIMENISH 4.119.11 0.1.14H

-VHE 9111V111(199611 93 dM 911 ah '33 91VV9HOVH `V14Vd1113 nui 'BEHCaGadIL a3 01H11 Ep003 -11711D11 V14 91113Vh HOW VC egogotr yawn/ow muntury -u! lJJ al, mu. ultra tuRir

srnoonaowaa3tc cLiiHra MEsisitellattadu aae -opdx vwvurnoair vn VWV901130 anovr2e3e9 W3 all 01110111 'eludSzedallw aunamoelo -V6' `nuaroacou emvpeg vp vagydut au nddwalawnxdv nfn -ou ozona `ogura ardsaz a -A-wash n. nuaumor3o 1,11r112113 gnuut3vr90 oncvdgola t1119 GHH3GOH3C413di.PID otuaiSinit

-odwoon emvpqg no n9Quclui `nunhigo nrn nmtvg .vram'ox -01.14H 010111%H ah 'cLMH)E `vMminhd orng 'nwrodwoon nuagw3aMgo arnnathnog ,waglo er a ourAh `urPax

-awn vutswoona9w3a3Kop1fx 9111711!VOK071 vp urn ouianw reemarsrodu lertaso aaamPa -1111CVd 99 V `vwvrno3vdx ewuevum ye dha9-11014 V9911d111 or oxoxtrox uuedao HudiQ. `nnuewoop 01439y-011 n 11HVYad1C-011 ea vulaaw nuwngoadeu anixree ea OH3OHIO a PG

1111111 Auinudqvadu ne Z2E 111raVE 93 VXV9 0141110.N `15111 -01 1.114Ed10 aIlinfqh 9.1 El -onuatwag V9ONVO1 ounawn n9vdu 02 -elifOLI a ONVENI ardsaa Baal, utrac ahdvu V90111 VW 91a301101119a.NCOeifr VrnV1Itrif9EH Bleutlau so astaanaedo se ad .vnamcOnnia ?urn -Xzeda.nur E.LEN3114.1NOd" M ia11971,3 apeg vp 91113070199030 n vda0oowwv vmvurox :amamau

- o zwraotc 911`oxhnoe npadu oH -ew3opvd vh790 VE Vea1C1241 ctlfcl..31iW" aHHE3111.1D 010113 -E99 ao vp n vepaduou vp ispna 02 vp exvilupvu d3 96'v n -deauso 9.1 Imlay' axdary

ezudg rinutondgadD 9111Vh1190 011111071 'n,thnoo wavy 4.)114.1.11dM HMOH9 Alod 814111/119 EH vainevd2 mionvd -mroj L061 q.eadu aln0

VN31111111311 2774e9 a vunaorwoN vmmouaaram VN VMVd0110 TIENJI9.IN0d-ILHd1J11"1.9 H '97t V9EV.11 'epuynnpdao ervd» 1114 gnwnrvolcadnay 0.1.NEM 'ediCIEdalnit elendel minench miwaanowyw vupa g votcpifdgor -1019 9.i.E0OHEOU ONIIEW 11OH

vutvru» euivInedaadu Butaan arnmovon nnuoj egad0 alH11119.1N0d 'OHH2IAIN V -nnewvrn 91110 eumuvoxgo wiio Enran vinsgop - 011011 '911(11 owanuvauwOehevd V11 ornawada scadu 9E9VVE eIedh.edazeir cta seacedra H

99317149V3 9Htleg 390,101V nuauawyruosa 93 vandnon d3 smaledIo a 0113H-LIBII If1raC vwvanrnwodn 'vwswarodn vu owanuvoldn vdu n smatied.oape Hoi v .asaodu

'ochinnvv» ndu nearve awngahuero wo nwavonroaH Sv.T asH>lhHOH Floe .awa9ozo9 szuvoevdeqg ne VE nuanowo ?IV-M/-3 -HNC tIllada9ePd PE EGPFIEPEO ao. To awndng5uv V amnprvdvw3 ny ah 01111M '0974710n `sItodem saarasp smempargia

o9vhfnuarag '031091/le OW91107413= vp3tcar2en ne owadow a3 eV H 9.AllaeHE0110 Pr( eutzsavdn 'vwvpoa 99 nuactidwo 014111071 `nrvalo nuaodah -14.1i(d11 es awnunau S.7 `vd,tvnrvy awawadou anwaahonEvd vE SIIHra tirtN(Sh HPFHP130 113

31177111 owauroNuto`eolc-vrn V9111/h93011v9n3vdat on vupa ne W3 %NEU 01 40H.I.P61001'a H. - 31e0xV11 93 au apviy -auadaig vu ewvonwo vp adgop-on a OHNHE£8 HIMIEWOU 113 Vt3 H

931C01(11 euauvdmoodn sunpa amnnwwnhougadn 'ahdeo ow asomaa sic) Hra39.3 alni9 wo -,9074r OE' 011101490911V2-11VH `dh111931 ouvdgen owaow a 91111h ah aeaduse `Hrod Hama -rvg all 838 ndu `a1vg0 swoopvd V.101111111311 vupa W3 OM -dencso i amizaswed

-.(911HV9V1(11 n owanuvneN V `tt-w muvwnr.,1 a enapdh -altirOdni EE 11 EME-1 `alu.1.3 -mtvdrno vneaio VMV1111114 1774 -01ThNIt ec OIMEM BOPHIO a3

171113Vh awnw1PawnwrxE99-vvn swo onpa eu audeuadn ao 8801 aHH1HUH10110 0.1014101 Ve 41/120W ng owanutnagvd VC 2;rnycnd2Ve 490 can n -1£13 D aHHaHlAl9.3 9.ea9 'aimaxt

ewoaradn vutv9ou16h vupa vwn ezud9 isnwond9ad.9 411/93 oura 0M1338 1H ELEROH nrno no amnuoavaw n awnuganufp HD -Do sa atuar er ul9Hdl

-ongorea vp ve 9WV91111J0 owapz 'vdowwo n anautonoNono 1.10)1 'cl-LHaiNeIta amadsu vg aMnatcagndn oupa strvuvuto a winhrvg wow vE

cLZIFIhreq EC- IIICOUN coromsH 111111111111M.1.1111

'cl,TACO'BHE0110 00 VIt

SMFINeIrdE£Eq-tS bN srautnirdast. du q5101441141BDI .11 'ci)?

:vd141}PifiTad clIf2r10 g14).0dV11.11.9

e Fl 11

12.114Da81414A q.1-12.1709083 EIANDNIThlf Vg

VI-I Vd.LIM>1 VC VIHR1D2EI

t`R#

" Pm

INIOdV °P VISVOD, Vird

www.dacoromanica.ro

Page 4: ganduri pentra

PAG. IV. 'COASTA de AROINT"

$T1R1= FAPTE

Cu numärul de fatal nostrulFarul C;31-

ilacreiN va apate sub noul tltki Coasta de Arg Int-.

D-1 OctavianMoaescti, di- rectorul UniVersitatii libere COasta argint" a ,primit

din tiartea M. S. Regina Ma- un frumos articol pe care

il publicárn in fruntea acestui ,numar. Suverana ne fagadu- este tot de odataissi o. preti- oasa, colabora re pentru rea- lizarea programului nostru de Infrumusetare al Balcicului, c urn ai al imprejurirnilor lui.

Tot ce ptIveste ad- ministratia zlatului nostru, ca abonamen. te, pibHcIi, redame etc. sa se adreseze cl.lulCdpitan loan er- ceauu, presedirtele bfincel populate E. roll" clit5 alcic.

*

Liceul din Balcic se va mu

ta dapa sarbatori in proprita local 'reparat anul aceasta, prin stra-duinta cf-Tui Alex. Mávrojani,_ fost deputat sub regimut averescan, care al Ma

tinut an milion, leide. la nit-

nisterul de Instructia

*

o antologie a Marii

In urma propunerii ,d-lui Apa -Calea, d. Ministru. al In-

structiunii ipublice, D-r Anghe- lescu, a aprobat alcatuirea, In editura de ,staa a unei cu- legeri de poezii $i proza ro- maneasoa din . scrlitorii cari au cantat marea. Va fi ilustra- ta cu reproduceri de pe pic- torii marinii.

Propaganda pentau un mare pod peste Dunare, la Tura

tucaia Anul acesta o sea-

ma de intelectuali- vor agita din:nou ideia , podului dela Turtuaaia. a Se . va lansa un apel liste de subscriptit publioe. Nu-i vorba de a se strange numaidecat miliardul necesár, ci pentru popidari- zarea ideii.

Intra initiatori se afla d. Em. Bucuta, carturarul cn- noscut, prietenul entuziast .al judetului nostru.

Toate scoliIe vor avea bib lioteci at material didactic

suficient

D. revizoa scolar al jud. Caliacra, d. P. Stanculescu, a dat o circulara-tuturor scoa In ziva de 18 III. a. c. lilor primare sa- ceara data Banca Populara Eroii" din Casa. Scoalelor cite o biblio- Balcia, a tinut adunarea te- tecä $i materialul didactic nerala ordinara In localul cari se dau gratuit_ colilor. colii primare .aa 1

LITERARE.

., In ultimul numar al Gan- direa" (No. 3 anul VIII. Mar- ne), se 'sfärseate nnvela Pala- ce. de d. ,Cesar Petrescu, a patra ai cea din urma bucata de prozaa din volutnul Ja- mul care si-a gasit umbra", aflat sub,tipar in .editura .Car- taa Romaneasca".

Palace e un mic roman al vilegiafurei din tara ro- mâneascaa Contrastul dintre viata Mondena icrunta mi- zerie d,n statiile balniare, diatre desertaciunea charlesto- nista i suferinta schilozilor

saractlor, iatraai de isvoare le mantuitoare. O perindare de tipuri $i de situata, ta in literatura noastra, atmo- sfera frivolitatea, .micile drame fära profunzime care agitä ma- rianetele mondene, marCheaza In evolutia prozatorului Cesar Petrescu, o nottä etapa, ca celelalte nuvele din volumul sub tipar: Jamul. care saa gasit umbra a a Somnul", ,,De- zertared lui Toader Manzu, apäruta in cursul anului tracut In .,,Viata romaneascaa si In .Gändirea".

In curand d-1 Nicu Pataaa hagi, îi va da demisia din postal de primar. al orasului Balcica Actualul primar ai-a -Ittat aceaStä hotarare In urma unei amara constatári, vazand 'cum o parte din consiliul co- munal li zadarniceate progra- mul edilltar.

N. Papahagi

D-1 Papahagi printrai ati- tudine binevaitoare si In a- ciela$ timp corecta cu toata -populatia Indeferent de natio- nalitate, a atras simpatiile In tregului oraa. Plecarea d-lui Papahagt e regretatS de noi cu atät- mai mutt cu cat nu atim cine va fi -designat in local salt-

Rubrica colonizkii

Sedinta a fost prezindata la1io6oviara, acerna,a6a-ra H

de D-I,Maior Apostoliu Ce aoaara. zar, Seful coloniei dela Stanca. D-1 general Rasovicianu Gh. preaedintele de onoare al Banair luand cuaantul, aráta greutätile Intampinate cu in- fiintarea coloniilor, recomanda oamenilor räbdare i munck aduce'apoi multumirii Marinéscu Fh. directoral. Ban- ciii Nationale ,din Bazargic

Naumescu administrator financiar ai tuturor aefilpr de Colonie pentru- sprianal ai

concursul. ce i-l-au dat la in- jghebare, infiripare indru- marea caloniilor.

nearia CB5Irb ce

oanpa3Hyaa noaraft rbpace crawl-is HaqH111 croroatimmi- Haira Orb powaeHHeiro Ha

XeHprika 146ceirs, eAHH'b Orb Haa-martmare acemvipHH apa- maTiogecKH micaTeno.

--Benconerromia paw- nHc-a Ha (1)HaenHom ce e

npoita.aa Ha eano ny6ar4atio HaiwaHHe Erb Bepamts- 3a 125000 rapatika. H km- nprinoMmaaprietab, ne Beaxo - Betts e 6H.as acsuaora Wb

In urma ia cuvantul d 1 Acaaastala Capitan Bercianu Ion delegat cu administraraa bancii, care arata greutatile intampinate

1131111451 BeCTHHIrb ate

'de banca, schitand ai un plan paiyaa 3a caaaasaaile Ha

perarn burial mers al Banda HHTe./IekTyaJIHH a ial psc meac

, D-1 Marinescu fiind pro' ,ay p0M'bRCKHA H 6snrapciaria

clamat da adunare ca membru HapoaH. Late rim:taw/tame orb

de onoare, rnulturneate prin poiasticaaara ararepairypa,

cuvinte foarte, frumoase, pen nocpearniarims 6 b.nra pcari re

i.tru cinstea ce i se face. ruicaireati ara aabpaara

O- Fi

KOH-

1414S1

Aafost ales apoi ca pre- (DepaHca POWb

$edinte activ D-1 Capitan Bela i6pairrioao, we ype>aaame xy-

, cianu Ion harnicul ai pricepu- mecraeon 143701K6H Ha

tul $ef de colonie,- sub a -ca-16snrapeaa- xyatoau-nritH ayaa

H rer condu

o6pairriorao, ypeaaaame cere avem toata na-1

dejdea cà banca va propaai $i-ai va indeplini scopul fru- mos pentru cara a fost Inflintata.

EMMVMMMMURNMEMM

TroO ,711 Cat.

Bs Bsnraptia, 13'13-

.apeica Lie namt romima apH3a, WirKHH)K0BH1431.na3aryb, KFIHI-OH3Te/ICTBOTO Mrfia- MTh, Haaaae frb.T1HOTO

cs6paHHe Ha csatinetiturra Ha LLOCTOeBCKH B'L 10 iroma, na ToncaoH Wb 15 H Ha laHyrib XaMcyHa Erb 12.

ETO eaHo pHcayaaHo npeanparrHe!

excayp3mt 3a B3aHMH0 ono3- HaBaHHa. H nponee. ira- 31i co wupoga -ad,gatia, mo- aHms ata 6-batems noaapene- H14 BCHReCKH Orb 67D.RrapCKH-

re cayaaireani ara HaKyCTE30-'

-Hacaopolts capetictom rpaas Fperio6a-Oute Hanc3e orb neaarb Ha eiVeliCH11 e--

atlas earia antra NCHBOTa

aegaocrbra Ha_ Xpticao Bo_ Ha ro.ana KaM'biCb, C'b apaxa

TeaTpallMISI )1(14BOTI)

Blb tammupa.

rpaas.CHaHcarpa e crapb neHrbps Ha aeaapaano-ro-ae- ao. ..Tyrab ce H3Haal BCHRKO,

no-cmHaneHo H río-ao6pe noa- 6paHo H 143111J1HeHO. He non- cHarb 14 cnoco6HH H atapomi- TH JI1Q6HTeJIH Ha apamaaHimo- TO' HaKyCTBO.

Camo ne H -ryas Heimo Bearinecano ympa3ara, aamic- Tura' :14 ami5HIVIRTa TOCHOA-

cmarb. J1406HTeRCKHTe CHRH-C/&

paaateaeHH Ha aaa anarepa-a- .

e,amare- orcono r-Hs ilecareps Boaaatmetaa, Iwarro e npri 6-barapcaoiro o6utecario,

oroano rarab HrHarb alaopcaH.

Mena xopa c, a c7a ce pa314e-JIHRH 14 apaaarayaairs no- meauty

Eamirb ,apyrkrmy otniTe CH Ha.aorb.

Ho ace TaKH H pa6ora s-bpalarb. Flpeacramika pe- ,amta cepHo3rm rmecar, 71<014TO

ce Harabarmxa 6e3yaoprao3He- HO.

ripaaarb ce aa . cera col-tuna!, Ta npeaciratieHH-re Wb CHaricapa miecH aa ce rine- ACTaB5Irb H Wb ,Ba3aRVICHKeb. LtaHol

EibT11114TE

To, npuare.rme, ce,Tourb

noronemi-Wb BOara aria- rerab. ABTOrla Ha Tag arisira e Croairb LtaHewb, xofiro Amara Bantuare:

Karat, nocreneHo ce Ha- lima 3a uens /la 3ano3Hae clvericKoTo o6inecraeHo 11.11farb Orb 3eneHaara, nosap- tine C13 HCHBOTa H aena-ra Ha

Rain eaHa cneaaa apy- remiaaHHH 6anrapmis Xplicao Boireaa. ra, Kan paaapetni Nolte, cs

6e.rm pa3rineaerai ripriati ao- t-THI-Barb 6perbrb. 14 Coy--

7-13a CO4NACKHR B-K'b Jaireparypita HoaHlin" Re- tringEHCKKE C306442111) YHK- iflaurb' 1-iy,aHoaaTa HAN aetuta

necenb. 14 ca ,MaCJ1Hurb:

01119H Aalet11.111 6pe roae, eTpaHH, fca.aeTo, xopaTa

moace 6H, noarto6aH Hacb, no-cmpeHH11 ,riosep- tiHB14. Hani4?

0, TOR pHT'bWria Ha WWI-

Tema caeaHoro: AHreas Kapaatiaareirb

SEPCHTerb,

e eamia. orb Heao.numiara B'b MaaxoTo ao6py,aataH- HavesamH 6-barapcaH mica- ow rparatie Banamcb, o orb Term, KOHTÓ CID3,71a.L10)Ca J1H- HRKÓJIKO 1-04,14HH, npem ce- -repairypHaaa moaa, eau() ova 30Ha Ha mpcidare 6ami, 14MeHaTa Ha KORTO rdoace aa onapamarb aypcoaere Ha Tam- 6-bae oniaature K'brd'h pc..)21- RaumHa caro6oaeHs yrimaep- Horo" nTaa moaa owe He e cHrerb. HaH-BHAHaTe p0M1H- alma He3acrun3a maxoraa, Irma

CKI1 yueriar, nHcaireaH H yaapirre Ha TBOeTO cbpue. Acmciunui, aeararb AeK141441 H flaHqo MaxamaoHb! xbpwarb KoHstepaHcki Ha awl- pa3Hoo6pa3m4 Tema

OcHosaireaa H WIMHO- BATe.7141 Ha TOR" cao6o1erab yrniaeparreas e Heyaropmia appHerarrab Blo TRITIeTO Ha aanaypaira r-Hs OKTHBHHH'b Mourecay, aripercropsrb Ha nainmi BeCTIIHICb.

Taff roaHHa, BearHara C'b oaRpHriaHeao Ha ce3ona Ha mopciaaire 6aHH we ce .0T- tame no-r-bpacecaseH-b Hatuars H C13,060,aliHR yHm3epcnrerb Camo ne, -ma ro.aHria, Farb Mowecay aa3Hamepaaa aa apeaHre ranoaose Ha caoara noaaHH aa aspacarb aotaaep- a- arlopnecaa MHCIJI'b H B1DXHO-

Beime. HHe maame rabario oc- npocaecopar, macareara H xy- HosaHHe ara ce Ha,am3ama, ne aoxamiuri,H 110 TOR HaRlilfb aropaaa my Kili4Fa criacoae,

Caktuo Wb CocDHR uje ce nocrami ocHosaira Ha

ripHarHrHe H anaHara aaacaa micarienka Kaplan. Maxae- /Ina, KOHTO npeau 113BeCT110 apeme noceaH Bytcypenab' r.ae.To c ycnexa aspaca Hn- KOJIKP KOlietlepalica. B'b CO- 4)1351 me rosopH Ha .Tema:_

Tip. ,COMERCIALA", Bazargic

mimaná. Bab xaroo ce C"bCTOH

TR, KaKBH C2iS OT:11111:4TeRHI/Te

H 6e.tresti, aoaelab tame aa' pa36epe, Kan) npoae-re pa3-, aa3rarb Ha Kapaatiaraeaa,- cra- 6paria Wb Haratiosaira my 'antra .14mane".

Aiireas Ka pant-Janes-a e ,eaHH-b Orb TAM nucHrenti, KOHTO 3a6parmxa caoero Ha- aaao naroarraxa Ha ciaoe-ro sepyro.

Bnaaria, HOpBMCKH nacaireab HOXZWb PwaepS Hackopo we nocerH rpaaa CO4H1H. Poaceps e e,a11H1, nil- caTe,nb BeJIHRHHaTa Ha laHyrb Xamcawb, amairo gc.na- aa (amanita e npecaoakana rpaHHatiae Ha pora.maira my.

MikiVIKTEMEMI ASSENISIECESZPOIME'fiellall=

CaeABk.ole% II, erp.--IL CTilaTites%

B'b3115IBa tabpaaaHa pans Ha ,

anaaturre rb.111114. Ho, TO e ome ayaarab 3a umporaire Ha- pçHH macH. Exam. Wb 110C-

amare craxose Ha c6Hpaa- aa M e- orpa3aHo OT'b RaCTH

exoro Ha -0KpAk)Ka.101HHH Hil

HCHBOrb. Caparmeal e ome maaa-b.

Tenspaa. Toil me ma aapH

1-ÍC1114 4151KOH BH,I4H1-í 6:barapcim

KORTO e nene roroaa sa ne- ECTIMCKOTO ono3HaBaHHe me- aarb, we &bate a1061-Iaaaro Kay 6-barapcaH5T H pomaHcaria Hapoan

no TOR HaT4HH'b, BaT1- 1414KCKFIR cao6oamis yHnBep- cHTeT uie 6ibae H owe no- nu aepeceris 3a BCHHKH RH.

aeariao Ha, unipoaarre Hapo1L- M4 MacH,-KOHTO ute B14,11,51rb

Wb Harm:solo arine rieBerabas Ha mHorocrpaaaaHaira H113ema.

tin Konaft Itapowl.

www.dacoromanica.ro