Galeria Ed Nr 2 2011

5/15/2018 Galeria Ed Nr 2 2011 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/galeria-ed-nr-2-2011 1/40

Galeria educaţională

Anul II, Luna Mai

Nr. 2/ 2011

Proiectele educaţionale

Experienţe formale şi non-formale

Editura Pro-DidactBacău 2011



2

Îndrumători ai Colectivului Redacţional:

Liliana Mâţă – Asociaţia Integred Bacău

Daniela Stoleru – Şcoala cu clasele I-VIII Bereşti-Tazlău, Bacău

Colectivul Redacţional: Diana Aprodu – Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică din Bacău Georgeta-Irina Rusu - Şcoala cu clasele I-VIII „Ion Creangă” Bacău

Viorel Dumitru – Şcoala cu clasele I-VIII Bereşti-Tazlău, Bacău

ISSN 2069 – 203X

Autorii articolelor îşi asumă responsabilitatea pentru

conţinuturile publicate. Toate drepturile asupra revistei sunt

rezervate coordonatorilor revistei. Orice reproducere a unor

pagini din revista Galeria educaţională fără acordul editorului

este ilicită şi constituie o contravenţie.



3

CUPRINS

Proiectele educaţionale ... Experienţe formale

Proiect educaţional pentru integrarea elevilor cu cerinţe educative

speciale .................................................................................. 5

Proiectul curricular la decizia grădiniei – modalitate eficientă de formare

și dezvoltare a personalităii preșcolarului ........................................ 11Voluntariatul - un prim pas în realizarea proiectelor educaţionale ........... 15

Ecovoluntariatul - implicare şi responsabilitate socială (Studiu de

specialitate) ............................................................................ 19

Proiect de organizare a serbărilor şcolare în învăţământul preşcolar ......... 26

Să educăm împreună! .................................................................. 30

Proiectele educaţionale ... Experienţe non-formaleContent and Language Integrated Learning (C.L.I.L) ............................. 37



4

Proiecte educaţionale ...

Experienţe formale



5


https://galeriaeducationala.wordpress.com/Nr. 2/ 2011 5-10

Proiect educaţional pentru integrarea elevilor cu cerinţe educative

speciale

Profesor Luminiţa TĂNĂSAN,

Şcoala cu clasele Şcoala „Miron Costin”, Suceava

I. Informaţii cu privire la problemă

I.1 Caracteristici

Conform statisticilor cabinetului de consiliere am identificat la nivelul Şcolii cu

clasele I-VIII Miron Costin Suceava următoarea situaţie-problemă: participarea redusă

a elevilor cu cerinţe educative speciale la activităţile extracurriculare.

În şcoala noastră îşi desfăşoară activitatea instructiv-educativă un număr de 21 elevi

cu CES, dintre care 20 cu handicap mintal şi unul cu handicap neuropshic şi locomotor.

I.2 Forme de manifestare

Neimplicarea celor 21 de elevi cu cerinţe educative speciale(CES) în diferite

activităţi extracurriculare reprezintă încă o provocare pentru şcoală, generând pentru

aceştia: izolarea faţă de restul colectivelor, lipsa de comunicare, scădere încrederii în

sine şi în forţele proprii.

I.3 Cauze

Acestea au fost determinate în urma aplicării unui chestionar (vezi Anexa 1) . Analiza

răspunsurilor a identificat următoarele motive ale problemei:

- convingerea că aceşti elevi nu pot face faţă cerinţelor (77%)

- atitudinea de indiferenţă faţă de ei (60%)

De asemenea ,trebuie menţionat că, 82% dintre cei chestionaţi au răspuns că nu ar

alcătui o echipă şi că doar 21% dintre ei şi-ar alege ca prieten un coleg cu CES.

II. Informaţii cu privire la soluţia propusă

II.1 Argumente

Problema discriminării elevilor cu cerinţe educative speciale reprezintă încă oprovocare pentru şcoală generând în rândul acestora tulburări de comportament şi



6

rezultate şcolare slabe.Pentru a modifica atitudinea majorităţii elevilor şcolii faţă de

colegii lor cu CES, ne propunem realizarea unui proiect-program de promovare a

acestora prin implicarea lor directă.

II.2 Soluţia propusă

Programul „Cu toţii suntem diferiţi. Ce fericire!!!” pentru promovarea calităţilorelevilor cu CES la nivelul Şcolii Miron Costin Suceava.

Prin acest program se urmăreşte:

- modificarea comportamentului şi atitudinii majorităţii elevilor şcolii faţă de colegii

lor cu CES ;

- implicarea elevilor cu CES în activităţi extracurriculare: artistice ,sportive,

ecologice;

- stimularea relaţiilor interpersonale de cunoaştere,înţelegere şi toleranţă întreelevi;

- încurajarea exprimării propriei personalităţi.

II.3 Resurse umane

- grupul vizat: 21 elevi cu CES

- elevii şcolii

- profesorii diriginţi, institutorii

- consilierul psihopedagog

- părinţii

II.4 Costuri-minime

Şcoala dispune de materialele necesare:xerox,calculator, aparat foto, panouri, etc.

III. Structura proiectului educaţional

Titlul: „CU TOŢII SUNTEM DIFERIŢI. CE FERICIRE!!”

MOTTO: „ În micile universuri în care copiii îşi duc existenţa …nimic nu este resimţit mai

acut decât nedreptatea.” (Charles Dickens)

Durata: 1 aprilie-10 iunie 2009

Echipa de proiect:

- profesor Tănăsan Luminiţa, Institutor Pintilie Rodica

- consilier psihopedagog Apetrea Daniela

- director adjunct Moraru Dumitru

- elevi: Elvădeanu Anca, Piftor Sabina, Roşu Gabriela, colectivele claselor VII-a şi III-a



7

Obiective:

- modificarea comportamentului şi atitudinii majorităţii elevilor şcolii faţă de colegii lor

cu CES ;

- implicarea elevilor cu CES în activităţi extracurriculare: artistice ,sportive, ecologice;

- stimularea relaţiilor interpersonale de cunoaştere,înţelegere şi toleranţă între elevi;- încurajarea exprimării propriei personalităţi.

Grupul ţintă: 21 elevi cu CES

Calendarul activităţilor:

Etapa I: pregătirea implementării proiectului 1-5aprilie 2009;

Etapa II: implementarea proiectului: 5 IV -31V 2009

EtapaIII: evaluarea şi prezentarea rezultatelor 1VI-10 VI 2009

Etapa I : Pregătirea implementării proiectului Întâlnirea celor implicaţi în proiect( echipa de proiect) şi stabilirea responsabilităţilor

Termen: 1-5 IV 2009

Loc: cabinetul de consiliere psihopedagogică

Resurse: umane, materiale(xerox, hârtie, imprimantă)

Responsabili : Prof Tănasan Luminiţa, Inst. Pintilie Rodica

Acţiuni: elaborarea chestionarului de confirmare a problemei, realizarea pliantelor,

afişelor şi a celorlalte materiale necesare pentru implementarea proiectuluiEtapa II: Implementarea proiectului

a. Târg de Florii - realizarea unei expoziţii cu produse specifice sărbătorii de Paşte şi

comercializarea lor

Termen: 10 IV 2009

Loc: holul şcolii

Resurse: umane, materiale (acuarele, creioane colorate, autocolant, lipici, hârtie

colorată, plante uscate, sticlă, pietre, hârtie creponată,alte materiale de care dispunelevii)

Responsabili: echipa de proiect

Activitate: Elevii, împărţiţi pe grupe au primit, fără rezerve, în fiecare echipă câte unu-

doi elevi cu CES acţionând ca un tot-unitar pentru realizarea unor produse cu specific

sărbătorilor de Paşte. Fiecare echipă a prezentat exponatele realizate unui public

format din părinţi ,profesori şi elevi din şcoală ,care au avut posibilitatea să cumpere

din aceste produse.În urma vânzării unei părţi din exponate s-a obţinut suma de 75 RON

care a fost cedată şcolii pentru dotarea cabinetului media.

Lucrări: desene, felicitări, colaje, ouă pictate, icoane pe sticlă şi piatră



8

Operaţii: conturare-colorare, decupare-lipire, asamblare

b. Acţiuni de ecologizare a spaţiului verde din faţa şcolii

Termen: 1-15 V 2009

Loc: spaţiul verde din faţa şcolii

Resurse: umane, materiale(saci menajeri, mănuşi, lopeţi, seminţe)Responsabili: echipa de proiect

Activitate: elevii organizaţi în echipe au primit, fără rezerve, în fiecare grupă câte unu-

doi elevi cu CES acţionând împreună pentru ecologizarea spaţiului verde din faţa şcolii.

S-au efectuat lucrări de colectare a gunoaielor, săpare şi greblare, plantare de flori şi

copaci. Acţiunea a contribuit la îmbinarea utilului cu plăcutul şi la dezvoltarea imaginii

de sine a elevilor cu CES

EtapaIII: Evaluarea şi prezentarea rezultatelora. Evaluarea:

- s-a realizat de către coordonatorii programului

- au fost vizate gradul de participare , utilitatea activităţilor, eficienţa timpului de

lucru, proiectarea activităţilor, atingerea obiectivelor

- modalităţi: chestionare în cadrul grupului de elevi participanţi( Anexa 2) şi în rândul

elevilor cu CES (Anexa 3)

b. Rezultate obţinute- schimbarea mentalităţii faţă de elevii cu CES: la încheierea proiectului a fost aplicat

acelaşi chestionar iniţial (Anexa 1) rezultând următoarele valori:

- 52% dintre cei chestionaţi cred că elevii cu CES nu pot face faţă unor

activităţi extracurriculare(77% iniţial);

-2 5% dintre elevi sunt indiferenţi faţă de colegii cu CES (60% iniţial);

-40% ar face parte dintr-o echipă alături de un coleg cu CES (82% nu doreau

acest lucru);-30% şi-ar face ca prieten un elev cu CES (21% iniţial)

- spaţiul verde ecologizat;

- suma de 75RON din vânzarea produselor de la Târgul de Florii;

- mediatizarea activităţilor în revista şi pe site-ul şcolii;

- 2 panouri cu imagini ale activităţilor desfăşurate care au contribuit la ideea unui nou

proiect în derulare „Clasa mea se prezintă.”



9

ANEXA 1 Chestionar de identificare a problemei

1. În clasa în care înveţi există copii cu cerinţe educative speciale (CES)?

A. Da

B. NU2. Care este atitudinea ta faţă de aceşti colegi?

A. Acceptare

B. Sprijin

C. Toleranţă

D. Indiferenţă

3. Ai participa la o competiţie pe echipe alături de un coleg cu cerinţe educative

speciale?A. Da

B. Nu

4. Care crezi că este cauza pentru care unii copii cu CES sunt marginalizaţi sau

excluşi din activităţile clasei?

A. Incapacitatea lor de a face faţă

B. Înţelegerea redusă a nevoilor acestor colegi

C. Neimplicarea cadrelor didactice

5. Ţi-ai putea alege ca cel mai bun prieten un coleg cu cerinţe speciale?

A. Da

B. Nu



10

ANEXA 2 Chestionar de evaluare

1. Cum evaluaţi activităţile din cadrul programului-proiect ,,Cu toţii suntem

diferiţi.Ce fericire!!’’, pe o scală de la1 la 10?

1-2-3-4-5-6-7-8-9-102. Care dintre activităţile desfăşurate au prezentat cel mai mare interes pentru

voi?

a……………….

b……………….

c……………….

3. Ce alte activităţi aţi fi dorit să se desfăşoare în cadrul programului?

a………………b……………...

c………………

ANEXA3

Chestionar de evaluare pentru elevi cu CES

1.Care dintre activităţile la care aţi luat parte au fost cele mai interesante?

a………….

b………….c………….

2.Aveţi prieteni noi?

a. Da

b.Nu



11



Proiectul curricular la decizia grădiniei – modalitate eficientă de

formare și dezvoltare a personalităii preșcolarului

Educatoare Alina Cecilia PINTILIE

Școala cu Clasele I-VIII „Ștefan Luchian” Moinești, Bacău

Argument:

Omul trăia, până nu demult, în comuniune cu natura. Acest lucru aproape că nu se mai

întâmplă. Problemele de mediu s-au intensificat, atât la nivel regional, cât şi universal.

Din această perspectivă, e necesar ca educaţia formală să-şi formuleze noi obiective

care să-i confere capacitatea de a contribui cu resursele specifice la reconstruirea

mediului, la crearea unei societăţi mai bune. Participând la activităţile de educaţie

ecologică, preşcolarii vor deveni capabili să-şi formeze puncte de vedere asupra

realităţii, vor deveni conştienţi de faptul că viitorul depinde de noi.

Structura proiectului curricular

Durata opţionalului: 1 an - la nivelul mai multor arii curriculare

Obiective

Obiectivul transdisciplinar: cultivarea sensibilităţii copiilor faţă de problematica

umană, faţă de nevoile moral-civice, a respectului.

Obiectivele cadru ale disciplinelor implicate:

- dezvoltarea capacităţii preșcolarilor de cunoaştere, înţelegere şi investigare a

mediului înconjurător prin folosirea de instrumente şi tehnici adecvate;

- cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea

abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;

- formarea deprinderilor şi priceperilor de a valorifica materialele din natură şi

diferite deşeuri în confecţionarea unor obiecte şi jucării;- dezvoltarea capacităţilor de a înţelege şi transmite intenţii şi gânduri.



12

Obiectivele de referină:

- să recunoască elementele componente ale mediului înconjurător;

- să identifice cauzele care generează schimbările şi transformările din mediul

înconjurător;

- să denumească regulile şi normele de comportament faţă de mediu;- să-şi adapteze comportamentul la cerinţele protecţiei mediului;

- să redea în limbaj propriu informaţiile ştiinţifice.

Coninuturi:

* Principalele tipuri de ecosisteme (râul, lacul, delta, marea, pădurea, pajiştea):

- Caracteristici, funcţii, aspecte reprezentative;

- Relaţii dintre vieţuitoare şi mediu;- Aspecte din viaţa unor plante şi animale.

* Fenomene ale naturii:

- Principalele fenomene ale naturii (ploaia, vântul, furtuna, ninsoarea, bruma,

roua, eclipsa, inundaţiile, incendiile, alunecările de teren, cutremurele); condiţii de

producere, influenţa acestora asupra mediului;

* Omul şi mediul:

- Principalii factori de mediu (apa, aerul, solul); tipuri de poluare, efectelepoluării, protecţia şi conservarea mediului.

Activităi de învăare:

1. Observări, experimente, investigaţii:

* Apele; Formele apelor;

* Vieţuitoarele marine;

* Pădurile;* Câmpiile;

* Deşerturile;

* Tundra;

* Pământul;

* Cerul;

* Anotimpurile;

* Mamiferele;

* Plantele;

* Insecte şi păianjeni;



13

* Reptile şi amfibieni

2. Activităţi practice:

* Reutilizarea, reciclarea unor materiale;

* Un om..., o floare..., un pom;

* Pregătirea plantelor pentru iernat.3. Vizite:

* Curtea grădiniţei, parcul oraşului

4. Convorbiri:

* Animalele- prietenele omului;

* Plantele;

* Apele minerale;

* Apa din organismul nostru;* Circuitul apei în natură

5. Exerciţii de formulări de întrebări şi răspunsuri:

* Cine trăieşte în buşteni?

* Există viaţă în vârful copacilor?

* Cântă copacii?

* De ce nu le este frig animalelor iarna?

* Cum trăiesc oamenii în deşert?* Din ce este făcut nisipul?

* De ce antilopele au coarnele foarte lungi ?

* De ce e răcoare în deşert noaptea ?

* Cum supravieţuiesc animalele iarna în tundră ?

* Ce sunt luminile nordului?

* Trăiesc albine în tundră?

* Ce este pajiştea?* Ce este Sistemul Solar?

* Descoperă “Ziua”, “Noaptea”, “Luna”, “Vântul”, “Curcubeul”

Strategii didactice:

Metode didactice: expunerea, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul,

problematizarea, jocul didactic, jocul de simulare.

Mijloace de învăţământ: manuale, atlase, enciclopedii pentru copii, reviste, casete

audio, cd-uri, ecusoane etc.;

Forme de organizare: lecţii, activităţi practice, excursii, vizite, drumeţii.



14

Standarde de evaluare:

1. Evaluare iniţială:

- probă orală: identificarea unor probleme ale mediului;

2. Evaluarea continuă:

- observarea sistematică a comportamentului copiilor faţă de mediul înconjurător;- probe practice: efectuarea unor acţiuni de îngrijire a plantelor şi animalelor;

3. Evaluare finală:

- probe orale: exprimarea unor enunţuri, impresii şi atitudini care vizează

comportamentul civic;

- probe practice: reguli de comportare faţă de mediu.

BibliografieMătăsaru, M., (2008). Secrete metodice în didactica preşcolară . Bacău: Editura Casei

Corpului Didactic.

Pâslaru, G.C., Cazacu, O., (2005). Instruire şi educaţie modernă în învăţământul

preşcolar contemporan. Bacău: Editura Grafit.

*** (2009). Curriculum pentru învăţământul preşcolar, prezentare şi explicitări.

București: Didactica Publishing House.



15



Voluntariatul - un prim pas în realizarea proiectelor educaţionale

Profesor pentru învăţământul preşcolar Hermina IMBRIŞCĂ,

Grădiniţa „Muguri de lumină”, Roman

Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană

fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială.(Definitie adoptată de

Consiliul Naţional al Voluntariatului, iunie 2002). Voluntariatul este o componentă

fundamentală a societăţii civile. El însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii -pacea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.

În această epoca a globalizării şi a schimbărilor continue, lumea devine din ce în ce

mai mică, mai interdependentă, mai complexă. Voluntariatul - la nivel individual sau

de grup - reprezintă o modalitate prin care:

pot fi întărite şi susţinute valorile legate de comunitate, de serviciul adus

aproapelui şi de ataşamentul faţă de aproapele;

persoanele pot să îşi exercite drepturile şi responsabilităţile de membri aicomunităţilor, în timp ce învaţă şi se dezvoltă pe percursul întregii vieţi,

realizându-şi astfel întregul potenţial uman;

se pot stabili puncte de legătură între diferenţele care ne despart, astfel încât

să putem trăi împreună în comunităţi sănătoase, puternice, şi să lucrăm

împreună la identificarea de soluţii la provocările pe care le întâlnim şi să

conturăm destinul nostru comun.

În zorii noului mileniu, voluntariatul reprezintă un element esenţial al tuturorsocietăţilor. Voluntariatul transformă în acţiune declaraţia Naţiunilor Unite conform

căreia „Noi, oamenii, avem puterea de a schimba lumea”. Această declaraţie

promovează dreptul fiecărei femei, al fiecărui bărbat sau copil de a se asocia în mod

liber şi de a activa ca voltunar fără deosebire de originea culturală sau etnică, religie,

vârstă, sex, şi condiţia fizică, socială sau economică. Toate persoanele din lume trebuie

să aibă dreptul de a-şi oferi în mod liber timpul, talentul şi energia în beneficiul altora

sau al comunităţii lor prin acţiuni individuale sau colective, şi fără a aşteptarecompense financiare.



16

Se doreşte dezvoltarea voluntariatului care:

• solicită implicarea întregii comunităţi în identificarea şi soluţionarea propriilor

probleme ;

• oferă o voce celor care nu pot să se reprezinte singuri;

• oferă altora posibilitatea de a participa ca voluntari;• este complementar dar nu se substituie serviciilor care trebuie să fie oferite

de alte sectoare sau de angajaţi plătiţi;

• oferă persoanelor posibilitatea de a acumula noi cunoştinţe şi abilităţi şi de a

îşi dezvolta la maximum potenţialul, încrederea în sine şi creativitatea;

• promovează solidaritatea la nivel de famile, comunitate dar si la nivel

naţional şi global.

Succesul, indiferent de intensitatea sau de complexitatea lui, este ceva ce fiecaredintre noi dorim, materializat în lucruri realizabile sau irealizabile. Însă de fiecare dată

când ne gândim la succes, în mintea noastră se crează o analogie cu o dorinţă aprinsă:

un vis. Este o certitudine faptul că fiecare dintre noi visează şi îşi doreşte să-şi

depăşească condiţia actuală. Însă cum faci asta, în termeni cât se poate de concreţi şi

reali?

Cea mai simplă metodă este crearea unui plan de promovare a propriei persoane.

În tine, trebuie să investeşti timp, răbdare şi dorinţe realizabile, care în final să ducă laceea ce tu defineşti ca succes. Nimic nu este greu dacă vrei cu adevărat să ai succes. Şi

succesul nu-l poţi dobândi decât prin muncă. Aici intervine voluntariatul.

Voluntariatul sau altfel spus munca neplătită, înseamnă, de fapt acumularea unei

experienţe profesionale într-un anumit domeniu care să te ajute să experimentezi

lucruri noi, să te dezvolţi şi să ajuţi. Practic, a voluntaria înseamnă a ajuta

necondiţionat, astfel încât beneficiarii să ajute la rândul lor, pe principiul dă mai

departe: eu voluntariez într-o organizaţie ecologică, curăţ peturile dintr-o pădure, camai departe pădurea să poată produce oxigen atât pentru mine, cât şi pentru

comunitatea din care fac parte sau ajut nişte copii cu dizabilităţi pentru ca peste câţiva

ani, ajutorul dat de mine să se materializeze în transformarea lor în nişte adulţi

responsabili, pe care societatea să-i accepte şi să fie integraţi pe piaţa muncii ca

persoane calificate.

Responsabilitatea este principiul care stă la baza voluntariatului. Indiferent ce fel

de persoană eşti, care îţi sunt convingerile sau ce vrei să devii, responsabilitatea este o



17

abilitate pe care o dobândeşti prin muncă. Respectul faţă de tine şi faţă de ceilalţi îl

câştigi prin responsabilitatea cu care iei anumite decizii, indiferent de natura lor.

Al doilea element definitoriu al voluntariatului este comunicarea. Prin

voluntariat, cel mai rapid se dezvoltă abilitatea de comunicare. Barierele ridicate de

timiditate, frica de vorbit în public, greutăţile întâmpinate în crearea unor legături deprietenie sunt spulberate. A voluntaria înseamnă, de asemenea apartenenţa la un grup,

un grup care devine în scurt timp o familie, iar relaţiile deşi sunt de natură profesională,

devin şi personale. Sub marea umbrela a comunicării, socializarea joacă un al treilea rol

foarte important. Voluntariatul creeaza punţi între oameni şi comunităţi. Fără să vrem,

suntem nevoiţi să socializăm în viaţa de zi cu zi pentru a putea exista. Însă,

voluntariatul te învaţă tehnici şi metode de socializare, astfel încât timiditatea, teama

şi frica să dispară, toate acestea ajutând la crearea ta din punct de vedere profesional.Dacă investeşti suficient timp în tine ca profesionist, vei deveni în scurt timp un

leader.

Leadershipul se învaţă cu ajutorul celor trei elemente: responsabilitate,

comunicare şi socializare. Succesul înseamnă să te conduci. Dacă ştii să fii un bun leader

cu tine însuţi, cu siguranţă vei sti să-i manageriezi şi pe ceilalţi.

Investiţia în propria persoană pe termen scurt, mediu şi lung înseamnă

responsabilitatea pe care ţi-o asumi să devii acea persoană de succes care doreşti să fii.

Voluntariatul înseamnă mai mult decât orice definiţie, investiţia în propria

persoană. Creşti o data cu proiectul tău, îţi asumi riscuri şi creezi legături durabile. Tu

te ajuţi pe tine, ceea ce este comparabil cu şcoala vieţii. Toate situaţiile care pot



18

interveni în finalizarea proiectului de voluntariat înseamnă acumularea de experienţă

profesională şi învăţarea gestionării crizelor de orice fel.

Anul 2011 este Anul European al Voluntariatului şi preşcolarii Grădiniţei cu

Program Prelungit „Muguri de lumină” au înţeles că pot exista mai multe modalităţi prin

care ei pot interveni şi produce o schimbare în mediul înconjurător al grădiniţei. Astfel,sub sloganul anului: „Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!”, ei au participat la Proiectul

educaţional „Grădiniţa mea – tărâm fermecat” ce s-a desfăşurat în cadrul instituţiei.

Toate activităţile au fost cuprinse într-un proiect de parteneriat educational. Punctul

culminant al acestor manifestări ecologice l-a reprezentat acţiunea din data de 2 aprilie

2011, când preşcolarii însoţiţi de coordonatorii proiectului, au desfăşurat activităţi de

curăţare a spaţiului verde din jurul grădiniţei şi au plantat copăcei. La sfârşitul

activităţii, preşcolarii au fost răsplătiţi de către partenerii grădiniţei în eco-voluntariatcu diplome pentru dăruirea şi implicarea în acest proiect ecologic, dar şi cu dulciuri.

Treci la acţiune! Fii voluntar! Fii propriul tău proiect! Învaţă din greşeli! Succes!



19



Ecovoluntariatul - implicare şi responsabilitate socială

(Studiu de specialitate)

Educatoare Victoria NEDELCU

Grădiniţa cu Program Normal Luciu, Buzău

Să trăim în armonie cu natura! Natura este Omul, iar omul este Natura!

În Programa activităţilor instructiv-educative din grădiniţă sunt prevăzute o serie de

obiective a căror transpunere în activităţi specifice conduc copiii spre descoperirea şi

înţelegerea tainelor naturii. Activităţile pe domenii experenţiale (cunoaşterea mediului,

educarea limbajului, activităţi artistico-plastice şi practice, activităţi muzicale), dar şi

activităţile extracurriculare (excursii, drumeţii, activităţi practic-gospodăreşti-plantări,

acţiuni de ecologizare) contribuie la atingerea obiectivelor educaţiei ecologice. Acestea

vizează aspecte de natură cognitivă, intelectuală, moral-civică, estetică, afectivă,

practică:- să cunoască fiinţe şi fenomene din mediul înconjurător şi caracteristicile acestora;

- să-şi însuşească cunoştinţe din domeniul ecologiei prin activităţi cu caracter

experimental şi demonstrativ şi antrenarea copiilor în îndeplinirea acestora;

- educaţia capacităţii de a ocroti, de a proteja şi respecta natura;

- cultivarea dragostei pentru Terra cu tot ce intră în componenţa acestuia: apă, aer,

plane, animale;

- conştientizarea necesităţii de a economisi apa, energia electrică şi toate resurselenaturale;

- educarea copiilor în sensul păstrării sănătăţii mediului natural în care trăieşte;

- formarea unui comportament civic, a dorinţei de a contribui la păstrarea frumosului

prin antrenarea în activităţi de îngrijire a unor arbori, a spaţiilor verzi;

- educarea dragostei faţă de natură prin desfăşurarea de excursii şi drumeţii pentru

cunoaşterea frumuseţilor şi binefacerilor naturii.

Protecţia mediului reprezintă o preocupare de bază în educaţie şi în formarea tinereigeneraţii. La nivelul educaţiei preşcolare putem desfăşura activităţi de educaţie



20

ecologică care, pe de o parte formează deprinderi, dezvoltă capacităţi şi cultivă

interesul copiilor pentru conduite ecologice, iar pe de altă parte contribuie direct la

menţinerea unui mediu echilibrat, curat, benefic unei dezvoltări fizice şi mentale

sănătoase a copiilor. Fiecare dintre noi avem responsabilitatea de a participa la acţiuni

de protecţie a mediului în interesul sănătăţii noastre. Educaţia ecologică presupunedezvoltarea abilităţilor de a acţiona concret, de a ne implica activ în identificarea

problemelor de mediu, capacitatea de a găsi soluţii pentru remedierea problemelor de

mediu.

Un rol important în educaţia pentru mediu, ca preoces ce are ca scop îmbunătăţirea

calităţii vieţii îl au voluntarii de mediu. Comisia Europeană a lansat Anul European al

Voluntariatului 2011: „Oferă-te voluntar! Schimbă ceva!”. Vivian Reding, Comisarul

european pentru justiţie, drepturi fundamentele şi cetăţenie declara: ,,În fiinţa noastră este adânc înrădăcinată capacitatea de a lua atitudine şi de a-i ajuta pe cei aflaţi în

dificultate. Voluntariatul consolidează valorile noastre fundamentale: solidaritatea şi

coeziunea socială ... Este momentul să împărtăşim şi să oferim, să ne concentrăm pe

sprijinirea celor care ajută”.

Pentru a descifra tainele voluntariatului pentru dezvoltare durabilă, cadrele didactice

trebuie să implice copiii chiar de la vârste fragede în acţiuni de îngrijire şi protejare a

mediului. Formarea voluntarilor pe probleme de mediu presupune formarea unorcomportamente globale de protecţia mediului, în funcţie de diversitatea situaţiilor,

impune implicarea membrilor comunităţii, necesită o gândire constructivă, integrată care

să faciliteze educarea populaţiei pentru a fi responsabilă faţă de problemele mediului.

Un pas important în implicarea voluntarilor îl constituie identificarea problemelor de

mediu. Orice problemă locală este şi o problemă globală datorată lipsei de

responsabilitate faţă de mediu înconjurător: poluarea aerului şi poluarea sonoră; lipsa de

educaţie a populaţiei de a colecta hârtia, aruncând-o la containerele de gunoi menajer;lipsa cunoştinţelor şi a informaţiei despre regulile de comportare în natură. Iniţierea

copiilor mici în ABC-ul voluntariatului de mediu începe cu:

- identificarea problemelor de mediu în grădiniţă, în familie, în comunitatea locală şi

intervenţia în schimbarea comportamentului şi atitudinii faţă de mediu;

- furnizarea de informaţii şi instrucţiuni pe înţelesul tuturor;

- identificarea propriilor greşeli de comportament faţă de mediu şi anihilarea lor

prin asumarea de responsabilităţi de ecologizare, de plantare, de informare cu obţinerea

de performanţe pentru sănătatea mediului;



21

- găsirea soluţiilor de rezolvare a problememlor de mediu şi conştientizarea rolului

pe care îl au voluntarii în transmiterea valorilor: respectul faţă de mediu, iubire faţă de

natură, cooperare pentru rezolvarea problemelor.

Luna pădurii este una din cele mai importante evenimente silvice şi ecologice,

reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cuprivire la importanţa pădurilor, a rolului lor în menţinerea echilibrului ecologic.

Conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor urmăreşte găsirea unor metode corecte de

gestionare a pădurilor şi se concretizează printr-o activitate de exploatare forestieră

realizată astfel încât tăierea arborilor să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile

de refacere a pădurii şi a funcţiilor ei. În România, majoritatea ecosistemelor naturale

sunt specifice pădurilor, caracterizate printr-o mare diversitate faunistică şi floristică,

favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de condiţiile hidrologice şiclimatice.

În scopul formării conduitei ecologice am implicat preşcolarii în desfăşurarea unor

activităţi de ecologizare a mediului din curtea grădiniţei sub îndemnul ,,Pentru un mediu

mai curat”. În famile, părinţii transmit copiilor cele mai elementare norme de

comportament ecologic, care să constituie fundamentul acţiunilor unui cetăţean

preocupat de mediul în care trăieşte. De aceea, preşcolarii, alături de părinţi au

participat la acţiuni de îngrijire a pomilor, dar şi de plantare de tei şi castani în curteagrădiniţei.

„Protejând pădurea, protejăm viaţa”. Pădurea este puternic angajată în sfera

ocrotirii sănătăţii, întrucât asigură un mediu corespunzător vieţii. Pădurea contribuie la

întreţinerea vieţii pe pământ, constituie o veritabilă barieră biologică contra poluării,

contribuie la ionizarea aerului, distruge mocrobii, asigură apa limpede şi curată,

atenuează extremele climatice şi reduce viteza vântului. Cum mai contribuie pădurea la

creşterea calităţii vieţii pe pământ? Pădurea produce mari rezerve de aer curat, împrospătând permanent pe cel viciat; pâsla de rădăcini din solurile de pădure filtrează

apele de impurităţi; îmbunătăţeşte calitatea chimică a apei; perdelele şi spaţiile verzi

reduc zgomotele; liniştea pădurii şi aerul curat, peisajul variat şi climatul plăcut sunt

atribute specifice pădurii, influenţând atât asupra omului bolnav cât şi a celui sănătos.

Pădurile sunt vitale pentru om, fiind un „dar al lui Dumnezeu”, după cum susţinea Plinius

cel Bătrîn. Pădurile trebuie protejate pentru a-şi putea manifesta şi dezvolta rolurile sale

benefice.

Pentru că pădurea este cel mai important factor stabilizator al mediului înconjurător

am încercat să conving copiii că protejarea pădurii reprezintă o necesitate vitală.



22

Împreună cu preşcolarii am identificat acţiunile ce ar putea duce la distrugerea pădurii:

tăieri necontrolate; incendiile care provoacă pagube destul de mari dacă ţinem seama de

consecinţele acestora pe termen scurt (modificarea peisajului, dispariţia faunei şi florei)

sau pe termen lung (reconstituirea biotopului). Copiii au fost familiarizaţi cu câteva

reguli de protejare a pădurii împotriva incendiilor şi au acţionat pentru popularizarea lorla nivelul comunităţii prin lipirea unor afişe:

- Nu faceţi focul în pădure decât în locurile permise, curăţând terenul din jur de

orice se poate aprinde!; Nu faceţi focul pe timp de vânt şi în perioadele caniculare şi

secetoase!; Prepararea hranei (grătare) se face numai în locurile de popas amenajate,

având la îndemână mijloace pentru stingerea foculu!; Nu permiteţi să se fumeze lângă

păduri!; Nu lăsaţi în aer liber borcanele şi sticlele goale pentru că, la interacţiunea cu

soarele, acestea pot aprinde vegetaţia uscată şi pot provoca incendii!; Dacă întâlniţi focuri lăsate de alţii, stingeţi-le: stropiţi cu apă focul, cenuşa până ce jarul este stins

complet!; Anunţaţi imediat orice incendiu pe care îl observaţi la 112.

Deseori, la activităţile de cunoaştere a mediului vorbim despre elementele esenţiale

vieţii: apa, aerul, lumina, căldura. În fiecare an, pe 22 martie, de Ziua mondială a apei

mergem în plimbare pe malul Călmăţuiului, pârâul ce trece prin zona noastră. Preşcolarii

au astfel ocazia să cunoască mai bine mediul acvatic. Aici au observat flora specifică apei

(stuf, papură, salcia pletoasă) şi fauna (peşti, broaşte, pescăruşi). Plecând de la ideea căapa este mediul de viaţă al acestor vieţuitoare am acţionat în sprijinul acestora. Cum?

Pentru a păstra curată apa pârâului am desfăşurat activităţi de ecologizare în cadrul

acţiunii ,,Să păstrăm apele curate”, şi sub îndemnul ,,Să avem grijă de mediul nostru”.

Preşcolarii au adunat peturi, pungi de plastic, resturi vegetale, cutii ruginite . La nivelul

fiecărei grupe s-a desfăşurat activitatea ,,Învăţăm să economisim apa” pentru formarea

deprinderilor de utilizare raţională a apei. Preşcolarii s-au întrecut în cadrul concursului

„Apa, izvor de sănătate şi bucurie”.Anul European al Voluntariatului 2011 accentuează preocupările pentru promovarea

educaţiei ecologice. De aceea ne-am înscris în Programul Naţional ,,Alfabetizarea

Ecologică a Populaţiei” prin participarea la Proiectul Naţional ,,Eco Voluntariatul prin

Educaţie”.

Ne-am propus antrenarea copiilor preşcolari în acţiuni de îngrijire a mediului din

apropierea noastră în scopul cunoaşterii şi aplicării normelor de comportare specifice

asigurării echilibrului naturii, în scopul păstrării unui mediu curat şi sănătos. Acţiunea de

ecologizare a constat şi în strângerea de doze de aluminiu de pe pajiştea din apropierea

satului, unde se află un loc de agrement. Copiii au dezaprobat atitudinea celor care



23

încalcă normele de protejare a mediului şi au aşezat pe pajişte plăcuţe cu îndemnul:

„Păstraţi curăţenia! Vrem să respirăm aer curat!”

În drumul pe care îl fac zilnic spre grădiniţă, preşcolarii au putut identifica acţiunile

negative ale omului asupra naturii, pericolul poluării şi efectele ei. Avînd la îndemână

regulile de minimă protecţie a naturii, voluntarii din grădiniţa noastră (copii, părinţi,educatoare) au curăţit şanţurile de pe marginea şoselei principale. Au strâns o cantitate

importantă de peturi ce au fost predate centrelor de reciclare. Dacă vrem să ne bucurăm

de sănătate trebuie să avem grijă de tot ceea ce ne înconjoară. Trebuie să ne luăm

angajamentul şi să acţionăm şi pentru igienizarea şi curăţirea locuinţei noastre, a sălilor

de grupă. În acest scop, părinţii voluntari au acţionat cu dăruire la refacerea faţadei

grădiniţei. Dacă la activităţile artistico-plastice ne jucăm ,,De-a pictorii” şi copiii aştern

cu pensula culoare pe foaia de desen, de data aceasta s-au jucat ,,De-a zugravii” şi auaşternut, după posibilităţile lor, vopsea pe pereţii clădirii.

10 Mai- Sărbătoarea păsărilor. Bucuria venirii primăverii o sărbătorim în fiecare an

prin activităţi intitulate ,,Au venir berzele” sau ,,La numărat de berze”. Colaborăm cu

Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău şi acţionăm ca ,,mici voluntară” în activitatea

de monitorizare a migrării păsărilor în Europa. Aşteptăm cu nerăbdare să mergem prin

împrejurimile satului, să colindăm pe uliţe pentru a identifica cuiburi de berze, pentru a

observa şi descrie înfăţişarea berzelor, pentru a descoperi aspecte şi taine din viaţa lor,pentru a le număra şi admira.

Prin participarea şi implicarea directă a preşcolarilor, părinţilor, cadrelor didactice la

aceste acţiuni, voluntariatul a devenit o cale prin care orice om capătă experienţă, se

poate exprima, poate fi alături de comunitate şi problemele ei. Aceste acţiuni educative

contribuie şi la formarea personalităţii copiilor, a unor valori şi atitudini morale, a unor

modele de implicare socială exprimate prin:

- cunoaşterea şi utilizarea conceptelor cu privire la voluntariat;

- exprimarea unui mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de

lucru;

- conştientizarea impactului social şi moral al acţiunilor de voluntariat;

- dobîndirea unor comportamente responsabile faţă de mediu şi implicit faţă de viaţa

omului;

- manifestarea spiritului de iniţiativă în acţiunile de voluntariat;

- dezvoltarea motivaţiei şi responsabilităţii faţă de membrii comunităţii;

- dobândirea unor comportamente civice.



24

Cultivarea spiritului şi valorilor voluntariatului în conştiinţa preşcolarilor este

responsabilitatea educatoarei. Ea ştie cel mai bine să dăruiască şi să primească dragoste,

să ajute, să sădească în conştiinţa copiilor valori morale şi să le cultive prin participarea

directă cu copiii la viaţa comunităţii în cadrul activităţilor, jocurilor, spectacolelor

organizate, activităţi extracurriculare. Fiecare activitate oferă copiilor o nouă experienţăde viaţă, le oferă informaţii şi modele de comportamente, îi învaţă să gândească, le

dezvoltă capacitatea de a înţelege şi de a discerne.

Observând, acţionând cu inima şi sufletul şi experimentând în domeniul

voluntariatului copiii capătă câteva competenţe specifice ce definesc onoarea de a fi

voluntar în comunitatea în care trăieşti:

• înţelegerea noţiunilor legate de voluntariat;

• încurajarea participării preşcolarilor la acţiuni de voluntariat în scopul susţineriiprocesului de integrare socială şi dezvoltare educaţională a acestora;

• conştientizarea nevoii de a acţiona ca voluntar, prilej de a oferi sprijin şi ajutor

semenilor;

• dezvoltarea practicilor de voluntariat;

• desfăşurarea de bune practici de voluntariat;

• promovarea cunoştinţelor copiilor despre voluntariat cu privire la unele aspecte

ale educaţiei într-un mod plăcut;• dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţilor cu privire la colaborare, implicare,

răbdare, angajament, responsabilitate;

• încurajarea muncii în echipă.

Promovarea voluntariatului, ca formă de educaţie pentru tot restul vieţii este un

răspuns dat necesităţii de a acţiona ca cetăţeni responsabili la nivelul comunităţii în care

trăim. Promovarea voluntariatului în unităţile de învăţămât, în familiile copiilor, în

comunitate solicită calităţi legate de comunicare, spiritul de echipă, curajul ieşirii dinrutină prin activităţi de voluntariat desfăşurate din proprie iniţiativă în scopul cultivării

normalităţii în comunitate şi contribuie la creşterea gradului de sensibilizare a populaţiei

cu privire la valorile şi importanţa voluntariatului. Voluntariatul Eco este o temă de

interes european ce trebuie preluată şi de instituţiile şcolare în scopul formării

deprinderilor şi obişnuinţelor de educaţie pentru protecţia mediului- „Dacă dorim ca

speranţele noastre de a construi o lume mai bună şi mai sigură să nu devină doar o

iluzie, avem nevoie, mai mult ca niciodată, de implicarea voluntarilor”.



25

A trezi şi dezvolta spiritul voluntariatului, a cultiva valorile lui înseamnă a te ridica la

cerinţele unei şcoli europene, în care se respectă normele europene, în care se

realizează un învăţământ de calitate. Voluntariatul reprezintă hrană pentru suflet şi

înnobilează viaţa celor care doresc şi vor să ajute. Prin faptele lor voluntarii dovedesc

omenie, bun simţ, responsabilitate, dăruire, dragoste, respect pentru sine, dar şi pentrusemeni, grijă şi sensibilitate. De aceea, Victor Hugo afirma: ,,Fiecare copil pe care-l

instruim este un om pe care-l câştigăm”.

Referindu-se la valorile educative ale voluntariatului, Nicolae Iorga afirma:

„ ... Oamenii sunt ceea ce au învăţat. Şi oamenii învaţă aproape totul: să gândească,

să simtă, să voiască, să efectueze anumite munci şi să intre în relaţii cu alţii. Dar, de

apreciat nu-i apreciem după cele ce au învăţat, ci după faptele lor”.

Bibliografie

Fiţiu, A. (2004). Ecologie şi protecţia mediului. Bucureşti: Editura Academic Pres.



26



Proiect de organizare a serbărilor şcolare în învăţământul preşcolar

Educatoare Daniela STOLERU,

Şcoala cu clasele I-VIII Bereşti, Tazlău, Bacău

1. Justificarea proiectului

Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru elevi cât şi pentru dascălii lor, şi

nu în ultimul rând, pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent

prilej de a pune în valoare imaginţia şi creativitatea fiecăruia. Organizarea unei serbărişcolare poate fi şi un prilej de atragere a copiilor spre descoperirea tradiţiilor, a

valorilor culturale şi a evenimentelor specifice. Implicarea copiilor în realizarea

serbărilor şcolare oferă posibilităţi multiple de dezvoltare a comunicării, a sociabilităţii

şi a integrării sociale pozitive a acestora în comunitate.

Pentru reuşita unei serbări, cadrele didactice vor respecta următoarele cerinţe:

Va fi explicat motivul pregătirii serbării, însemnătatea evenimentului sărbătorit şi

necesitatea unei munci disciplinate şi consecvent pentru rezultatelel finale. Atmosfera din timpul repetiţiilor să îmbine voia bună şi seriozitatea: indicaţiile şi

lămuririle să fie scurte şi clare.

Să fie antrenaţi şi părinţii sau rudele apropiate copiilor, solicitându-le ajutorul din

timp în cadrul unei şedinţe sau prin convorbiri individuale.

Toţi copiii să fie mobilizaţi să participe efectiv la pregătirea şi susţinerea

spectacolului, fiecare primindu-şi rolul potrivit înclinaţiilor şi talentelor.

Să se combată cu tact nu numai tendinţa de vedetism al celor mai talentaţi dar şitimiditatea celor mai puţin dotaţi.

Să se solicite părerea copiilor în privinţa alegerii unor opere, a interpretării lor, a

costumelor sau oricărei alte acţiuni tangente cu serbarea.

Repetiţiile să se facă la început individual, apoi ansamlu iar numarul lor să fie

suficient pentru cafiecare să-şi fixeze foarte bine cuvintele, mişcările, melodiile ce

le au de interpretat dar şi sincronizările.

Repetiţiile se pot face în cadrul unor ore de curs (Educaţie muzicală, Educaţiefizică, Educaţie civică etc.) atunci când conţinutul lor coincide cu tema lecţiei, în



27

cadrul unor ore de opţional (artă dramatică) sau după ore, astfel încât să nu-i

obosim, să nu le răpim plăcerea de a se juca şi nici să nu le perturbăm programul

zilnic.

2. Scopul şi obiectivele proiectului Scopul: Familiarizarea copiilor cu specificul activităţilor şi evenimentelor specifice, în

vederea dezvoltării iniţiativei şi participării active

Obiectivele proiectului:

Ø antrenarea preșcolarilor în desfășurarea activităţilor din cadrul programului

serbărilor;

Ø respectarea de către preșcolari a unor reguli de conduită individuală și colectivă;

Ø stimularea creativităii și iniiativei copiilor;Ø dezvoltarea unor emoii și sentimente pozitive;

Ø dezvoltarea abilităilor de a lucra în echipă.

3. Grupul ţintă

Ø Beneficiarii direci: preșcolarii de la grupa pregătitoare de la Grădinia cu program

normal, Şcoala cu clasele I-VIII Bereşti, Tazlău, Bacău.

Ø Beneficiari indireci: părinii copiilor

4. Rezultate aşteptate

Ø Stimularea motivaiei copiilor și participarea lor activă și responsabilă la activităi;

Ø Realizarea de către preşcolari a unor materiale originale (felicitări, desene);

Ø Implicarea părinţilor în organizarea serbărilor şcolare pentru a cunoaşte mai bine

proprii copii

5. Resurse a. Resurse materiale Și financiare:

Ø Reviste

Ø Aparat foto

Ø Autofinanare

Ø Contribușii ale părinilor.

b. Resurse temporale:

Ø Noiembrie 2010 – Iunie 2011c. Resurse spaţiale:



28

Ø Sala de clasă de la școală și de la grădiniă

Ø Curtea grădiniei

d. Resurse informaŢionale:

Ø Reviste

Ø CD-uri, DVD-uri cu diverse filmulee

6. Programul activităţilor

Perioada Titlul Activităţi educaţionale

Noiembrie 2010 Lansarea proiectului activitate de informare și lansare a

proiectului

Decembrie

2010

Astăzi s-a născut

Hristos - serbare deCrăciun

interpretare de colinde, cântece de

iarnă, scenete, datini şi obiceiuri,confecionare de materiale specifice

sărbătorilor de iarnă

Martie 2011 Scumpă mamă, te

iubesc!

momente artistice închinate zilei

mamei, audiii muzicale,

confecionare de felicitări

Aprilie 2011 Sărbătorile pascale încondeierea ouălor cu ocazia

sărbătorilor pascale Iunie 2011 E ziua ta desene, audiii muzicale, interpretare

de cântece, recitare de poezii, bal

mascat - concurs de costume

Iunie 2011 Prezentarea

rezultatelor

proiectului

Expoziţie cu toate materialele

realizate de preşcolari în cadrul

activităţilor

7. Evaluarea proiectului

Ø Observarea sistematică a copiilor;

Ø Expoziii cu desenele și materialele realizate de către copii;

Ø Album cu fotografiile realizate pe parcursul desfășurării activităilor;

Ø Discuii cu partenerii de proiect care au contribuit la activităile desfășurate.



29

8. Activităţi de promovare:

Ø Expoziii cu materialele rezultate în urma desfășurării activităilor prevăzute în

proiect;

Ø Prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice ale învăătorilor și

educatoarelor

9. Imagini cu desene ale copiilor

Antonio Radu Cristian Romănescu

Adrian Gavrilă Andrada Pintea

Bianca BereaFederico Munteanu



30



Să educăm împreună!

Învăţător Laura Monica MORĂRAŞU

Școala „Miron Costin” Bacău

Argument

„Totul educă: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rând şi în cea mai mare

măsură, oamenii. Între aceştia primul loc îl ocupă părinţii şi educatorii”.

(A. S. Makarenko, „Cartea pentru părinţi”)

Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice şi părinţi este justificată de

scopul comun al acestora – educarea fiinţei umane în devenire. Esenţial este ca cei doi

factori să-şi dirijeze acţiunile spre realizarea acestui deziderat. Conştientizând că

fiecare copil are nevoie de atenţie atât din partea dascălilor la clasă, cât şi din partea

părinţilor acasă, trebuie să ne străduim împreună şi să reuşim să punem în valoare ceea

ce el are bun şi să dezvoltăm lucrul respectiv, să-l îndrumăm pe un anumit traseu înviaţă.

Rolul şcolii devine din ce în ce mai important în societatea actuală. Realizarea unui

parteneriat eficient profesor- elev- părinte este unul dintre dezideratele actuale ale

procesului instructiv- educativ. Există însă şi situaţii în care apar bariere de comunicare

între cadrele didactice şi părinţii elevilor, între părinţi şi copiii acestora având drept

cauze lipsa de experienţă cât şi lipsa spiritului de echipă, atât la unii cât şi la ceilalţi.

Pentru a preveni apariţia unor astfel de situaţii ne-am propus ca acţiunile acestuiproiect sa conducă la:

• dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de şcoală atât la părinţi cât şi la copii;

• îmbunătăţirea calitatii relaţiilor părinte – copil, părinte – şcoală, copil - şcoală;

• conştientizarea, de către părinţi, a importanţei pe care timpul liber o are în viaţa

unui copil/tânăr şi cât de util este ca părinţii să se implice în modul în care copiii

lor petrec acest timp, sprijinind dezvoltarea personală a acestora;

• desfăşurarea de activităţi comune: elevi, părinţi, învăţători;



31

• identificarea tuturor familiilor ce întâmpină probleme în creşterea şi educarea

acestora.

Proiectul de parteneriat vizează consolidarea de către părinţi a unor abilităţi care să

sprijine formarea de comportamente adecvate la copii, pentru a îmbunătăţi relaţia

familie – copil – şcoală.

Scopul proiectului:

Înlăturarea barierelor de comunicare între cadrele didactice şi părinţii elevilor, între

părinţi şi copiii acestora astfel încât să se creeze un mediu de încredere, echilibrat, în

care copilul să se manifeste neîngrădit, cultivarea si dezvoltarea parteneriatului dintre

familie si școală.

Obiectivele proiectului:

• creşterea stimei de sine, a încrederii în forţele proprii a copiilor;

• înţelegerea mai bine a ceea ce se întâmplă în şcoală de către părinţi;

• obţinerea de rezultate mai bune la învăţătură, indiferent de nivelul socio-

economic sau de nivelul de educaţie al părinţilor;

• micşorarea numărului de absenţe;

• conştiinciozitate în efectuarea temelor de acasă;• scăderea violenţei verbale şi fizice între elevi;

• implicarea părinţilor în colaborarea cu alţi membrii ai comunităţii şcolare pentru

crearea unui climat care să sprijine învăţarea, atât în şcoală cât şi în afara ei;

• implicarea părinţilor în petrecerea timpului liber de către copii.

• să formeze un parteneriat învăţător- elev- părinte, în vederea menţinerii unei

bune comunicări.

• oferirea de oportunitati pentru toti parinţii de a participa la experienţeleeducaţionale ale copiilor lor.

• folosirea colaborării familie – şcoală pentru rezolvarea problemelor dificile şi

drept cadru de sărbătorire a realizărilor , performanţelor deosebite.

Grupul ţintă: Părinţii copiilor de la clasa a IV–a

Beneficiari: a) direcţi: copiiib) indirecţi: părinţii copiilor, şcoala,comunitatea locală.



32

Calendarul activităţilor

A. Prezentarea proiectului (noiembrie 2011)

Exerciţiu de spargere a gheţii: STEAUA FAMILIEI – chestionar de cunoaştere a familiei

copilului

• Împărţirea mapelor ce cuprind descrierea proiectului şi a programului activităţilor• Prezentarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului

• Prezentarea programului de activităţi

B. CEI 7 ANI DE-ACASĂ (decembrie 2011)

Exerciţiu de spargere a gheţii : ECUSONUL PERSONAL

a. Prezentarea şi discutarea temei „Cei 7 ani de-acasă”( referat) ; analiză de caz :

„Fără preţ”

b. Evaluarea zilei: chestionar ; prezentarea textului ,, Copiii invaţă ceea cetrăiesc’’- D.L.Nolte -cu temă de reflecţie.

C. TRADIII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ - decembrie 2011

• prezentarea in faţa părinţilor a unui spectacol : tradiţii şi obiceiuri de

iarnă,scenetă,dansul fulgilor de nea, plugusorul, concert de colinde.

• organizarea împreună cu părinţii a unei mese festive,tradiţionale, specifică

sărbatorii Crăciunului.

D. RELAIA PĂRINTE – ELEV (ianuarie –februarie 2012)• Prezentare: Psiholog şcolar : „Blocaje în comunicare şi modalităţi de depăşire

a acestora’’

Activităţi practice: „Cum vă puteti ajuta copilul să se pregăteasca pentru lecţii?”

- participarea părinilor la desfășurarea unor lecii;

• Prezentări power- point „Tipuri de părinţi”; „Despre pedepse”;

• Completarea chestionarelor pentru părinţi.

E. RELAIA FAMILIE- ŞCOALĂ (martie- aprilie 2012)•••• Familia şi şcoala – parteneri în educaţie (prezentare teoretică);

•••• Prezentare: psiholog şcolar „Comportamentul copilului”;

•••• Chestionar: Încearcă să fii sincer!;

•••• CHESTIONAR COLABORAREA ŞCOALĂ – FAMILIE

•••• discutarea rezultatelor

F. DE LA COPII PENTRU PĂRINI (mai 2012)

• Prezentare ppt „Suflet de copil”;• Împărţirea mapelor „Sfaturi pentru părinţi” - citirea şi discutarea acestora;



33

• „Cele mai rele şapte lucruri pe care le poţi spune copilului tău”- expunere;

• completarea unui chestionar „Cât imi cunosc copilul?” ( în prealabil a fost aplicat

şi elevilor) şi confruntarea răspunsurilor.

Puncte tari :* Se vor putea înlătura cel puţin unele dintre cauzele ce au determinat

comportamentele indezirabile la copii.

* Se vor putea corecta comportamentele copiilor incompatibile cu viaţa de grup.

* Se va înlesni adaptarea copiilor la viaţa de grup.

* Parinţii vor învăţa mai multe despre etapele dezvoltării unui copil.

* Părinţii îşi vor putea descoperi copilul sub diferite aspecte ce le implică

colectivitatea.* Părinţii îşi vor împărtăşi experienţele.

* Familia învaţă să abordeze dintr-o altă perspectivă relaţia cu copiii.

* Părinţii vor fi informaţi despre drepturile copilului.

* Părinţii se vor împrieteni între ei.

* Relaţia şcoala-familie se va întări.

* Va spori încrederea familiei în şcoală.

* Va spori eficienţa activităţilor instructiv-educative desfaşurate în şcoală.* Se va promova imaginea şcolii.

Puncte slabe :

• lipsa de interes din partea unor părinţi faţă de desfăşurarea acestui proiect;

• timiditate şi lipsa deschiderii din partea unor părinţi;

• imposibilitatea participării unor părinţi din diferite motive;

• existenţa unor familii în care cel puţin unul dintre părinţi este plecat la muncă în străinătate;

• existenţa unor familii care nu se interesează de situaţia elevilor, nu răspund

nici la chemările şcolii;

• lipsa de implicare a unor părinţi în identificarea problemelor care-i preocupă

pe copii

Modalităţi de monitorizare şi evaluare a rezultatelor:• panou al activităţii cu părinţii;



34

• rapoarte de evaluare;

• chestionare;

• cutia părinţilor;

• fişe de evaluare a activităţilor;

• portofoliul proiectului;• inventar cu bune practici;

• CD-ul care să cuprindă întreaga activitate desfăşurată în cadrul proiectului;

• expoziţii tematice;

• acordarea de diplome pentru participanţi.

Impactul implementării proiectului asupra grupului ţintă, asupra şcolii şi asupra

comunităţii:• Părinţii vor şti „ce”, „cum”, „când” să facă cu ceea ce ştiu, în educarea copiilor;

• va spori încrederea în ceea ce face şcoala.

• Va creşte prestigiul şcolii în comunitate.

• Impact pe termen scurt: însuşirea unor noţiuni, concepte, structuri mentale, grile

de decodificare a semnalelor care vin din mediul familial, social etc.;

• Impact pe termen lung: ameliorarea comportamentului grupului ţintă prin

creşterea gradului de acceptare reciprocă, de toleranţă

Mediatizarea proiectului:

• prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice;

• ecusoane;

• popularizarea proiectului prin Avizierul şcolii

Metodologia de intervenţie:

• metode didactice: explicaţia, conversaţia, problematizarea, munca în echipă;

• mijloace utilizate: informaţionale şi materiale;

• forme de organizare: şedinţe, dezbateri, activităţi frontale şi pe grupe.

Resurse:

• umane: elevi, cadre didactice, părinţi, psihologul şcolar;• temporale: decembrie 2011- mai 2012;



35

• financiare: sponsorizări din partea părinţilor;

• spaţiale: în şcoală;

• materiale: diplome, fotografii, diverse articole, lucrări realizate de elevi,

materiale publicitare

Modalitati de colaborare

• convorbiri ocazionale;

• informări reciproce;

• consultaţii zilnice;

• consiliere;

• vizite la domiciliul copiilor pentru culegere de date;

• antrenarea părinţilor în acţiuni gospodăreşti;

• antrenarea părinţilor in activitai curriculare si extracurriculare;

• lecţii demonstrative pentru părinţi;

• chestionare;

• seminarii, lectorate pe teme de interes general;

• activităţi aplicative

Evaluarea proiectului:

• sondaje de opinie în rândul elevilor, părinţilor şi comunităţii locale;

• cantitatea şi calitatea produselor rezultate;

• schimbări comportamentale apărute în cadrul grupului-ţintă;

• îmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor

Activităţi de informare şi documentare:

• întâlniri periodice între colaboratorii de proiect;

• întâlniri periodice cu părinţii;

• comunicare online,pe internet.



36

Proiectele educaţionale ...

Experienţe non-formale



37



Content and Language Integrated Learning (C.L.I.L)

Teacher Georgeta-Irina Rusu

“Ion Creangă” Secondary School Bacău

Content and Language Integrated Learning (C.L.I.L) realizes an indisciplinary

approach of specialization: biology, chemistry, physics, mathematics with English, it

refers to study an object in a foreign language to learn a second language. The need for

knowledge of other international language comes from the need to know culture,

history, civilization of other European countries. Moreover it is also one of the major

objectives of the National Agency for Community Programmes in Education and Training

in short ANPCDEFP.

Through Lifelong Learning Program, Comenius subprogramm individual mobility

service training of teachers and with European funds (LLP - ANPCDEFP and SOP HRD

Human Resources Development Operational Programme - ESF) I could participate in

during July 3 to 15 2011 to course CLIL - CONTENT AND LANGUAGE INTEGRATEDLEARNING - 2 WEEKS - COURSE FOR TEACHERS WHO TEACH SCIENCE OR MATHS

“BILINGUALLY” IN ENGLISH AT SECONDARY LEVEL.

The course was organized by the International Study Programmes. The English was

the language in which the training activity. After the 60 hours I received a certificate of

participation being accompanied by the Europass Mobility. The training course was

attended by 20 teachers in science curriculum: 4 teachers from France, 8 from Spain, 5

from Italy, 1 from Hungary, 1 from Czech Republic and me from Romania.Activities carried out:

1. a lecture on Secondary Education in England : Recent Developments and Current

Issues; The National Curriculum; examinations;

2. day visits to secondary schools with the opportunity to observe lessons in Science,

Math or other subjects requested by individuals;

3. workshops on CONTENT AND LANGUAGE INTEGRATED LEARNING Methodology with

trainers: Dr Diana Hicks author of, Cambridge English for Schools'and expert on CLIL,



38

Stuart Scott, Graham Workman - Freelance Teacher Trainer, Teacher, and materials

writer, he publishes his materials through his publishing company Gem Publishing Ltd.

The workshops include:

- Brainstorming of concerns, issues and questions;

- Principles of C.L.I.L. -,,bilingual " methodology;- Roles of language and curriculum content in C.L.I.L. -,,bilingual " pedagogy:

balance and emphasis;

- Sources, examples and potential uses of additional curriculum materials in

English;

- Introduction to practical examples of bilingual tasks from one curriculum theme

eg. Biology: comparison with monolingual tasks and task types;

- monolingual and bilingual textbook evaluation – all subjects;- assessment issues in C.L.I.L;

- reading strategies for bilingual learnes;

- thinking skills;

- working in two languages: code-swiching

4. group session according to subject:

• Math:

- Lecture on the National Curriculum in Maths and teaching of Maths in Britishsecondary schools (including teaching materials) with a Math teacher.

- Workshop: English for Secondary Maths classes focusing on language needed to

teach Math.

• Science:

- Lecture on the National Curriculum in Science and the teaching of Biology,

Phzsics, Chemistry in British secondary schools (including teaching materials) with

a teacher of Science.- Workshop: English for Secondary science classes focusing on language needed to

teach science

Group discussion comparing the teacher of Humanities or Science or Math in the

different European countries represented: curriculum, materials, methods, standars,

assessment, national education policies etc.

5. visit to London: Visit The Science Museum and Natural History Museum Science

Teachers: Field Studies at a Centre for Environmental Education and –or a Riverside FieldStudies Centre.



39

By the end of the course participants will be able to:

- define the relationship between content and language;

- construct tasks wich combine curriculum content and new language;

- modify monolingual materials for use in bilingual classroms;

- plan a series of bilingual lessons C.L.I.L on one topic;- provide learners with a range of learning strategies for bilingual learning;

- predict language needs in texts and tasks;

- introduce a range of different task types.

This course is welcome for science teacher, mathematics teacher, who knows very

well English, the personal and professional development. Unfortunately implementation

of this practice in the Romanian education takes place in various schools by offering

optional courses based on the principles of CLIL and is not included in the curriculum sothat we can align with EU standards

The Harwich school

Science department at Colne Community School



40

Lessons observations

Visits in schools

Workshop with Stuart Scott

Workshop with Graham Workman

Galeria Ed Nr 2 2011

Documents

Transcript of Galeria Ed Nr 2 2011