ed.13 / 1 septembrie 2011

60
» Să înceapă mobilizarea studenţească »COUBE despre faimă şi fotografie »Regina balului - Axenia Ignat »Moldoveni din greşeală Nr.13 (septembrie2011) F****snails şi Conspiraţia Paşapoartelor Albastre

description

editia nr. 13 a revistei cultural-informationale '15minute' - revista distribuita gratuit in Chisinau.

Transcript of ed.13 / 1 septembrie 2011

Page 1: ed.13 / 1 septembrie 2011

» Să înceapă mobilizarea studenţească»COUBE despre faimă şi fotografie

»Regina balului - Axenia Ignat»Moldoveni din greşeală

Nr.13 (septembrie2011)

F****snails şi Conspiraţia Paşapoartelor Albastre

Page 2: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 3: ed.13 / 1 septembrie 2011

cuprins

www.15minute.mdstr. Grigore Vieru 22/2, bir. 15

tel.: (+373 22) 92 90 15

Director, redactor-șef

Elena Zbâ[email protected]

tel.: (+373) 60 09 70 00

Redactor

Gheorghe GheţuCorector

Olga ŞumilinaDirector de marketing

Sergiu Ţ[email protected]

tel.: (+373) 60 09 71 11

Editori »

GonzoDoina CiobanuLudmila SârghiIgor MocanuFotografi »

Roman RîbaliovCOUBETiraj

7000 exemplare

Toate drepturile asupra materialelor aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot

fi reproduse parţial sau în întregime, fără aprobarea prealabilă în scris.

redacţia

3cuprins

abonează

biroul tău pewww.15minute.md

minutul respiro 4Să înceapă mobilizarea studenţească minutul web 8Rechizite şcolare onlineObiecte pierdute, furate sau găsiteRezervă online vacanţa şi biletul de avionPagina de start a internetului moldovenesc

minut de carte 10Chişinău 7 aprilie teatru-document Geo Bogza

minutul de film 14Final destination VLA piel que habitoSpz kids 4

minutul tău liber 15Ghidul localurilor din capitalăCodul culorilor în alegelea legumelorRegina balului La Roma

minutul picant 22Moldoveni din greşeală

minut în oglindă 24Doina Ciobanu despre tendinţele toamnei

minutul din boxe 30Duetul "BRAND"F****snailsminutul de artă 44COUBE minut în obiectiv 50La mulţi ani, Bia Bijou!Pro FM's COOLKiss Kiss in the mixFenomenul Clubzoneminutul de horoscop 54

Page 4: ed.13 / 1 septembrie 2011

E oficial, vara s-a încheiat, gândurile, însă, ne zboară, la orice, numai nu la învăţătură. Facem un mic efort, ne focusăm pe oportunităţile de studiu în străinătate şi pregătim terenul pentru o experienţă cu adevărat unică. Deocamdată nu ne facem bagajele pentru că procedura de obţinere a unei burse durează câteva luni. În schimb, pu-tem începe planificarea unei “vacanţe” prelungite, într-un mediu multicultural. Puţini sunt cei care nu şi-ar dori să studieze într-o altă ţară, fie de dragul unui sistem de învăţământ mai bun, fie de dragul călătoriei. Oricare ar fi motivaţia, succesul este de partea celor care au curaj, ambiţie, performanţe academice şi resurse intelectuale, pentru a trece de proba admiterii. Până la această etapă mai e cale lungă. Primul pas este informarea.

Cel mai popular proiect dedicat schimbului de experienţă este ERASMUS, un program al Uniunii Europene care finanţează cooperarea dintre insti-tuţiile de învăţământ superior din toată Europa. Programul “mobilizează” anual peste 200 mii de studenţi să înveţe în străinătate. Pentru cetăţe-nii din ţările non-europene a fost creat proiectul ERASMUS MUNDUS, orientat spre educaţia euro-peană în curs de globalizare. Iniţial bursele Eras-mus Mundus erau doar pentru studiile de master. Mai târziu, Uniunea Europeană a lansat o serie de programe speciale -Erasmus Mundus External Cooperation Window şi pentru alte grupuri-ţintă.

Beneficiari sunt studenţii înmatriculaţi la una din facultăţile partenere care pot obţine fie o bursă pentru un an studiu în străinătate (eng. undergraduate), o bursă de masterat sau una de doctorat. De asemenea, în cadrul proiectului pot participa şi cadrele didacti-ce. Unul din obiectivele proiectului este de a stabili o mai bună înţelegere între Uniunea Europeană şi ţările terţe, prin cooperarea în domeniul învăţământului superior, prin pro-movarea schimbului de cunoştinţe şi compe-tenţe. Ca ţară terţă Republica Moldova face parte din lotul: Belarus, Moldova, Ucraina. Pentru mai multe detalii despre criteriile de eligibilitate în cadrul programului accesaţi http://www.embmu.eu/.

În fiecare ţară există câte un birou de consultanţă Erasmus, care oferă suport in-formaţional tuturor celor interesaţi de opor-tunităţile programului. În Moldova nu există un astfel de birou, motiv pentru care am de-cis să facem un call out pe facebook pentru a găsi tineri de-ai noştri care au trăit expe-rienţa Erasmus şi au plăcerea să o împărtă-şească cu noi.

Violeta Stratan(Ştiinte politice, jurnalism şi comunicare, Univer-sitatea din Vilnius, Lituania)

Să înceapă mobilizarea studenţească!

text » Olga Bălan

Page 5: ed.13 / 1 septembrie 2011

“Experienţa Erasmus mi-a schimbat cursul vieţii, mi-a schimbat ideile de viaţă şi m-a făcut să înţeleg că a fi student nu înseamnă să te afli într-un continuu stres. La Universitatea din Vilnius, universitatea mea gazdă, programele de exchage au devenit o tradiţie. Acolo există un program de mentori, ceea ce presupune instruirea unui grup de mentori-studenti din cadrul Universităţii, care vorbesc fluent engleza şi care la fiecare început de semestru “iau în grija lor” câte un student nou-venit. Aş numi experienţa Erasmus o salată de culturi pe care o serveşti non-stop. Aşa mi-am facut prieteni în toată lumea. Eu nu am ales Litu-ania, ea m-a ales pe mine. Nu-mi pare rău, pentru că am avut parte de un climat psihologic unic. E o ţară care se potriveşte caracterului meu, vremea de acolo este exact cum sunt eu, acum cu nervii la pământ, însă în 2 minute senină.

Vilnius m-a impresionat cel mai mult, dar şi oraşele de pe litoral sunt excepţionale. Dacă vă planificaţi o călătorie în Lituania să mergeţi nea-părat în Klaipeda, Palanga, Nida, sunt zone turisti-ce populate doar în perioada de vară. Lituanieii au 2 “religii”- berea şi baschetul -, deşi au încercat să “mă convertească”, nu le-a reuşit.”

Sabina Cerbu(European Master in Law and Economics, Eras-mus University, Rotterdam Olanda /Bologna University, Bologna, Italia)

“Procedura de aplicare a fost una de durată. Trebuie mereu să urmăreşti termenele limite şi să aplici în strictă conformitate cu cerinţele. Avan-tajul e că ei sînt foarte receptivi şi revin mereu cu informaţii care te ajută în procesul de aplicare. La masterul pe care l-am urmat s-a dat prioritate celor care au deja un program de masterat încheiat în ţara lor de origine. M-am adaptat cu greu sistemu-lui de învăţământ şi asta pentru că programul avea un specific aparte. Metoda de apreciere şi ţinere a cursurilor diferă foarte mult de cea din Moldova şi niciodată nu puteai anticipa cum vei fi apreciat. Până la urmă a fost o chestie de acomodare şi în-ţelegerea felului de a gândi a profesorilor. În cadrul

programului se obişnuia schimbarea locaţiilor de studiu. Eu am studiat 3 luni în Olanda şi 6 luni în Ita-lia. Experienţa de a trăi în societăţi multiculturale şi foarte diferite cum ar fi în nordul şi sudul Europei a fost una excepţională. Am cunoscut lume de pe toate continentele şi de toate culturile, cu care nu am avut nicio dificultate în comunicare. Mai mult de atât, m-am ales cu prieteni pe viaţă, care oricând mă aşteaptă în vizită. Chiar câţiva dintre colegii mei din Germania şi Olanda m-au vizitat în Moldova. Când am revenit în ţară eram plină de speranţe, ofertele de job nu au întârziat să apară. Studiile şi experienţa acumulată în afara ţării întotdeauna constituie o prioritate la angajare.”

Diana Pînzari(Universitatea Deusto, Jurnalism şi Comunicare, San Sebastian, Spania)

„Dorinţa de a trăi o experienţă inedită m-a moti-vat să depun dosarul la Erasmus, cel mai mult m-a entuziasmat faptul că aş putea studia în Spania. Eu am studiat 12 ani limba spaniolă la Liceul Român- Spaniol "Miguel de Cervantes", cunoaşterea limbii a constituit un avantaj. Primul şoc trăit la facultate a fost când am intrat pentru prima dată într-o aulă cu vreo 100 de studenţi, toţi cu laptopul în faţă, pre-gătiţi să "conspecteze". Acolo absolut totul este în format electronic. Modul de predare diferă foarte mult de al nostru, este mai mult o discuţie cu exer-ciţii prin intermediul cărora se aplică informaţia asimilată în timpul orelor. Nu există teme pe acasă, doar un examen final. Pentru că universitatea este una privată, nu are campusuri. Toti studenţii închi-riază apartamente. Chiria era destul de scumpă, achitam până la 500 euro lunar, exact jumătate din bursă. În primul semestru am explorat Spania în lung şi în lat. Ţara Bascilor este fantastică, cel mai mult însă mi-a placut oraşul în care am studiat. San Sebastian este un oraş turistic din nordul Spaniei, o regiune cunoscută pentru Organizaţia Teroristă ETA. Acolo există cu totul alte valori, până şi limba pe care o vorbesc nu este spaniola, ci Euskera, care are rădăcini georgiene. La nivel cultural m-au im-presionat coridele, deşi nu prea am înţeles bucuria

minutul respiro

Page 6: ed.13 / 1 septembrie 2011

În preţ este inclus:zbor tur-retur din Odesatransfer aeroport-hotel-aeroportcazaremic dejunasigurare

lor de a ucide animale. Una din atracţiile turistice, pe lângă mare şi munte, este Festivalul de Film din San Sebastian. La revenirea în ţară, cel mai complicat a fost să-mi echivalez disciplinele avute în Spania cu cele din Moldova. Oricât de transferabile ar fi credi-tele, din cele 16 discipline studiate în afara ţării, doar 6 au fost echivalate. La celelalte 10 a trebuit să sus-ţin examene.”

Anastasia Taburceanu(Communication Sciences, Universitatea Aristo-tle, Thessaloniki, Grecia)

„Întâlnirea mea cu Erasmus a fost foarte neaş-teptată şi deloc planificată. Eu nu făceam parte din clasa studenţilor care se “rupeau” să meargă undeva peste hotare la studii. Din acest motiv, pro-babil, toată procedura de aplicare nu mi s-a părut una dureroasă. Am aflat despre bursele Erasmus cu două zile înainte de deadline. În mai puţin de 3 luni am avut şi biletul până în Thessaloniki. Cele 10 luni petrecute în Grecia au fost un crâmpei de “poveste studenţească”. Nu prea am suferit de homesickness, am călătorit cât de mult am putut, prin toată ţara. Am avut marea posibilitate de a face film, creative writing, drept internaţional, re-laţii internaţionale şi marketing. Au fost 10 luni de

oameni noi şi frumoşi, de călătorii, de multă carte, aventuri şi experienţe de neuitat -- am învăţat in-dependenţa. Chiar dacă pentru început mi-a fost greu să mă adaptez la modul de viaţă al grecilor, la ei totul e χαλαρώστε şi αύριο («relaxează-te» şi «mâine»), în foarte scurt timp am adoptat filosofia, devenind o studentă grecoaică în toată legea (fără să abandonez misiunea cu care am plecat – «să nu îmi fac ţara de ruşine»). Nu ştiu dacă pot vorbi despre vreun şoc cultural la plecare sau la reveni-rea mea în Moldova, această expresie nu are loc în aventura mea, probabil din cauza conştientizării clare a realităţii de care încerc să mă ţin.Şi un mare avantaj pentru mine, pe care nu pot să nu-l menţi-onez este faptul că am mers împreună cu priete-na mea dragă care mai era şi colegă de facultate. Revenită acasă, dorul cel arzător de scumpa mie Ελλάδα, a venit peste două luni, şi cred că încă mai durează.”

Burse Erasmus Mundus se oferă şi la instituţii-le de învăţământ din Franţa, Germania, Finlanda, Polonia şi Portugalia. Ţie încotro ţi-ar plăcea „să te mobilizezi”?

Articolul a fost ilustrat cu imagini din filmul ”L'auberge espagnole” de Cedric Klapisch. Film, despre un participant al programului Erasmus.

Detalii la (+373 22) 844111 844333 www.explore.mdbilete de avion turism

cu "EXPLORE" visele devin vacanţă!

Agenţia de călătorii Explore te invită în DUBAIcu numai 499 EUR vizitezi cel mai modern oraş al lumii!

Dubai – Destinaţie de vară în plina iarnă

expl reAgenţia de сălătorii

499 EUR

Page 7: ed.13 / 1 septembrie 2011

cu "EXPLORE" visele devin vacanţă!

Agenţia de călătorii Explore te invită în DUBAIcu numai 499 EUR vizitezi cel mai modern oraş al lumii!

Dubai – Destinaţie de vară în plina iarnă

499 EUR

Page 8: ed.13 / 1 septembrie 2011

Explore.md vă oferă cel mai larg spectru de servicii turistice și avia, online.

Ofertele de vacanţă sînt actualizate la fiecare 24 de ore , iar tu ești la doar un click distanţă de călătoria mult visată.

Dacă vorbim de bilete de avion, nimic mai simplu, fie că ești la birou sau acasă, rezervează un bilet în orice colţ al lumii, în cîteva minute.

Explore oferă servicii de calitate destinate celei mai largi cate-gorii de clienţi, atit persoanelor fizice cit si clienţilor coorporativi.

Vine școala și încă nu l-ai echipat pe puștiul tău cu rechi-zite? Amîni momentul cînd va trebui să pierzi o zi alergînd prin magazine? Atunci nu mai sta pe gînduri, tot ce trebuie să faci e să alegi din varietatea largă de pe site și primești comanda direct acasă! Preţuri econome la pixuri, creioane, caiete, ghiozdane, jocuri logice si educative pentru diferite vîrste, rame şi albume foto, rechizite de birou și multe altele.

Livrarea este gratuită, iar achitarea se face cash la pri-mirea comenzii.

Pe tot parcursul vieţii pierdem cîte ceva. Cineva își pierde libertatea, altcineva inocenţa, iar unii conștiinţa. Portalul " Obiectelor Pierdute, Fu-rate sau Gasite” vine însă cu o soluţie pentru cei ce și-au pierdut lucruri materiale, la fel de valoroase. S-a dus timpul cînd cea mai eficientă me-todă de a recupera o pierdere era un anunţ pe stîlp sau în ziar. Fie asta un pașaport, documente importante, dacă aţi găsit un animal de casă, aţi pierdut cîinele, pisica sau calul, depinde de dvs. dacă le veţi găsi sau nu.

Biroul obiectelor pierdute se deosebeşte de cel tradiţional prin faptul că acesta nu reprezintă un depozit, ci acţionează în calitate de intermediar oferind doar suport informaţional.

Aveţi acum soluţia optimă să vă recuperaţi bunurile și să-i ajutaţi şi pe alţii să o facă.

shopping on-line

Rezervă online vacanţa și biletul de avion

www.explore.md

Rechizite școlare online

www.office-expert.mdObiecte pierdute. Furate sau găsite

www.nahodki.md

minutul web

În fiecare zi internetul moldovenesc se îmbogăţeşte cu site-uri noi – site-uri bune şi mai puţin bune, utile şi mai puţin utile, site-uri în limba română şi site-uri în limbi străine sau cu limba română în construcţie pentru totdeauna. Pe unele site-uri nu vrei să mai intri niciodată – pe altele le poţi include în favorite. moldo.net este un directoriu de site-uri din Moldova care separă grâul de neghină, aici sunt înscrise doar site-uri de calitate ce oferă un conţinut util. Pe moldo.net sunt acceptate doar site-urile în limba română care se referă la Republica Moldova. Iar site-ul Dvs. este înscris pe moldo.net?

Pagina de start a internetului moldovenesc

www.moldo.net

Page 9: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 10: ed.13 / 1 septembrie 2011

Odată cu apariţia Internetului, modul de viaţă al oamenilor s-a schimbat mult. Acesta oferă posibilitatea de a crea un brand perso-nal dorit și de a fi la curent cu toate evenimen-tele din lume. Magenta Consulting a efectuat acest studiu cu scopul de a determina ce tipuri de site-uri accesează moldovenii și cu ce frecvenţă. Datele au fost colectate prin intermediul sondajului trimestrial Magenta National Screening, pe un eșantion de 3000 de respondenţi, în 132 de localităţi urbane și rurale (marja de eroare constituie ± 1,7%, la un interval de încredere de 95%).

Zilnic 69% dintre moldovenii care utilizea-ză internetul accesează motoarele de căuta-re. Oamenii se află în permanenţă în cău-tarea lucrurilor noi, însă în ultimii ani aceste motoare ne ajută să ne amintim și lucruri deja cunoscute, care au fost uitate. Odată cu apariţia acestei posibilităţi, nu se mai simte nevoia de a memoriza întocmai lucrurile care ne interesează, deoarece ne putem oricând reîmprospăta aceste cunoștinţe cu ajutorul metodelor de căutare propriu-zise. Doar 5% dintre utilizatorii de internet nu utilizează motoarele de căutare. Reţelele de socializa-

re au devenit de mult timp o parte a vieţii utilizatorilor de internet. Acestea sunt ac-cesate zilnic de 60% dintre respondenţi, iar ponderea participanţilor care nu le utilizează constituie doar 13%. Deși ponderea respon-denţilor care nu folosesc poșta electronică este mai mică faţă de cea a reţelelor de so-cializare (7% faţă de 13%), aceasta zilnic este accesată de 53% dintre participanţi. Poșta electronică este o invenţie cu adevărat co-modă, comparativ cu poșta obișnuită. Majo-ritatea dintre noi controlează cutia poștală zilnic ieșind din casă, însă dezavantajul aces-teia este posibilitatea doar de a recepţiona scrisori. YouTube este accesat zilnic de 46% dintre respondenţi, iar ponderea accesării zilnice a site-urilor de știri constituie 37%. Se pare că utilizatorii autohtoni de internet preferă mai puţin să fie la curent cu tot ce se întâmplă. Site-urile cu informaţii din sport sunt accesate de 47% dintre moldoveni, din-tre care 10% - o fac zilnic. Blogurile sunt cel mai puţin accesate (56% - nu accesez), 8% dintre respondenţi le urmăresc zilnic, 4% - de 2-3 ori pe săptămână, iar 25% - mai rar.

Figura 1: Frecvenţa de accesare a site-urilor, %

Cele mai accesate site-uri

Page 11: ed.13 / 1 septembrie 2011

contact tel.: (+373) 79 79 44 44, www.44.md, str. Albişoara, 44

Page 12: ed.13 / 1 septembrie 2011

Acesta este titlul complet al cărţii pe care N. Stein-hardt o dedica operei po-etice a lui Geo Bogza la în-ceputul anilor ’80. Cartea e alcătuită din două părţi: în prima, N. Steinhardt face o disecţie amănunţi-tă a poeziei bogziene din pre-70, cu focus pe esteti-ca efectelor poetice, în cea de-a doua discută despre „faza de albatros”, etapa de cuminţire a poetului, o

fază a sapienţialului și a frondei inaparente. Dar când spun operă poetică, oricât de incredibil ar suna, este vorba de fapt de una întreagă, în plin ceaușism naţionalist și intolerant. Puţini știu că N. Steinhardt, pe lângă Jurnalul fericirii (1991), a mai scris și critică literară, una tare, dură, de idei, cam nonconformistă pentru establishmentul criticii de pe vremea lui, dar, am putea adăuga, și de astăzi. Nonconformistă, pentru că N. Steinhardt nu scrie academic, ci personal-eseistic, în plus, nu face o

critică tautologică, una care răspunde la poezie cu citat din altă poezie, ci răspunde cu film, pictură, fotografie, descumpănind felul de a scrie critică de până atunci. Așa încât, în 1982, când a apărut și acest volumaș, pe care N. Steinhardt îl numise într-o scrisoare „poemul meu invectivă”, imaginea monahului nonconformist, care scrie cum îl taie capul și cum are chef, putea fi completată cu încă o piesă din puzzle. Se întâmpla, după aproape un secol, că cineva se încumeta să citeze versuri, stro-fe întregi chiar, pe care să le și comenteze, din vo-lumele prohibite ale lui Geo Bogza: Jurnal de sex (1929) și Poemul invectivă (1933), iar manuscrisul să treacă cenzura, cartea să apară în librării și, de-acolo, să ajungă la public.

N. Steinhardt, Opere [Vol.] 9, Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, So-lemnităţii, Exuberanţei și Patetismului, Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, referinţe criti-ce și indici de George Ardeleanu, Repere biobi-bliografice de Virgil Bulat, Mănăstirea Rohia & Editura Polirom, [Seria de autor N. Steinhardt], Iași, 2011, 238 p.

La un an de la evenimen-tele cu pricina și la doi de la apariţia antologiei Dramaturgi basarabeni de azi, Fundaţia „Ca-mil Petrescu” și revista Teatrul azi au publicat o antologie de teatru care, de data aceasta, tratează un eveniment de istorie recentă ce s-a petrecut în aprilie 2009 la Chișinău, „Revoluţia Twitter”, iar cartea se cheamă Chișinău, 7 apri-lie. Teatru-document. „Teatrul-document” sau „teatrul documentar”

n-ar trebui să sperie, întrucât este o specie a genului dramatic ce s-a mai practicat în spaţiul cultural românesc. Scarlat Callimachi, în mod special, a fost cel care, în anii de glorie ai avan-gardei, scria scurte piese de teatru, ca reacţie la ce se întâmpla în jur, Noapte de pogrom (1945) fiind doar unul din exemplele cel mai relevante. Ceea ce aduce nou antologia este o pledoarie pentru cultura memoriei și a rememorării, a ne-uitării active și a interogării perpetue. Irina Ne-chit, spre exemplu, în piesa Coridorul morţii, îi dă

cuvântul lui Valeriu Boboc și-l face să rostească adevăruri personale pe care altfel, în realitate, nu le-am concepe nicicum. Mihai Fusu, prin mo-nologul Podozritel’noie iebalo sau Am ce am eu cu poliţiștii pătrunde în universul miliţienesc din timpul evenimentelor și-l face să interacţioneze sincer cu un actor. Dumitru Crudu creionează în Mâine, la aceeași oră, o situaţie exemplară a pro-cesului racolării de către SIS a unei eleve și al tur-nătoriei. De departe cea mai tulburătoare piesă este cea a lui Constantin Cheianu, Cu bunicul, ce facem?, în care e problematizată relaţia dintre ti-nerii care s-au săturat de Voronin și bătrânii care-l mai votează din inerţia răvășitoare a nostalgiei sovietice. Deznodământul este, evident, tragic, dar nu mai puţin real, invitând la o empatie pe care puţini ar avea curajul să o admită. Pe scurt, avem o antologie care face praf comoditatea ui-tării și leagănul călduţ la neștiinţei.

Chișinău, 7 aprilie. Teatru-document, Piese de: Irina Nechit, Mihai Fusu, Dumitru Crudu, Constantin Cheianu, Ediţie îngrijită de An-dreea Dumitru, Cuvânt înainte de Doina Jela, Prefaţă de Vitalie Ciobanu, Fundaţia „Camil Petrescu”, Revista Teatrul azi (supliment) prin Editura Cheiron, [Seria „Eu, tu, el… și istoria”], București, 2010, 127 p.

text » Igor Mocanu

minutul de carte

Chișinău, 7 aprilie. Teatru-document

Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnităţii, Exuberanţei și Patetismului

Un amigo în plus -cîştigi un preţ redus!

Page 13: ed.13 / 1 septembrie 2011

Un amigo în plus -cîştigi un preţ redus!

IA-ŢIBEREA

GRATIS!

str. Arborilor, 21, etajul 4, Shopping MallDova, tel.: (+373) 601 601 11, www.dontaco.mdAcum ne găsiţi și pe pagina Don Taco de pe facebook

Promoţie valabilă pînă la 15 octombrie 2011

Page 14: ed.13 / 1 septembrie 2011

Final Destination V (Destinaţie finală)

Regie: Steven Quale

Protagoniști: Nicholas D’Agosto, Emma Bell, Arlen EscarpetaMoartea ne calcă pe urme vara aceasta, însă nu în relitate, ci în

seria de thrillere Final Destination care ajunge la episodul 5. De astă dată supravieţuitorii unui accident au de înfruntat moartea care îi urmărește pas cu pas pentru a lua ce-i aparţine. Utimul episod din serie a fost încredinţat regizorului Steven Quale (cel care l-a asistat pe James Cameron la filmările pentru Titanic și Avatar). Se pare că sfârșitul verii va fi arhiplin de adrenalină – riscaţi să înfruntaţi moar-tea în formatul 3D!

La piel que habito (Pielea în care trăiesc)

Regie: Pedro Almodovar

Protagoniști: Antonio Banderas, Elena Anaya, Blanca SuarezPentru pasionaţii de filme de autor luna august a pregătit o sur-

priză de proporţii: premiera filmului La piel que habito semnată de distinsul regizor spaniol Pedro Almodovar (All about my mother, Volver etc.) Pelicula prezintă povestea unui chirurg plastician (An-tonio Banderas) care vrea să se răzbune pe cei care i-au violat fiica. Filmul este o adaptare a nuvelei Mygale semnată de scriitorul fran-cez Thierry Jonquet și promite să vă ţină cu respiraţia la gură pe parcursul întregii vizionări.

Spy Kids 4 (Copiii spioni)

Regie: Robert Rodriguez

Protagoniști: Antonio Banderas, Jessica Alba, Danny Trejo

Bineînţeles că din ultima lună de vacanţă nu pot lipsi filmele pentru copii – în august picii sunt așteptaţi la Spy Kids 4 în 3D. Robert Rodgri-guez a pregătit un action-comedy numai bună pentru începutul anului școlar, iar tăticii se vor simţi și ei mulţumiţi pe deplin de formele seducă-toare ale Jessicăi Alba. Vizionare plăcută pentru mic șl mare!

text » Gonzo

minutul de film

Chişinău, str. M. Eminescu,55; Chişinău, str. Arborilor, 21, Shopping Malldova, etaj 4Tel: +373 229163, 603737

Page 15: ed.13 / 1 septembrie 2011

Chişinău, str. M. Eminescu,55; Chişinău, str. Arborilor, 21, Shopping Malldova, etaj 4Tel: +373 229163, 603737

1515

Fresh Menu la Bier Platz!

Şi noi te răcorim

cu o limonadă

GRATIS

Frigărui de pui

+ +

Salată de legume Cartofi fri

77 lei! = 115 lei

12.00 – 18.00

str. Arborilor, 21, Shopping MallDova, et. 4, tel.: (+373) 69 74 74 72, Acum ne găsiţi și pe pagina Trattoria della nonna de pe facebook

www.trattoria.md

Page 16: ed.13 / 1 septembrie 2011

În numărul trecut am început să vă vorbesc despre cât este de important să consumi fructe de diverse culori pentru a te bucura din plin de benefici-ile acestor alimente. În acest număr voi vorbi despre alte două game de culori dintre cele mai importante:

Verde (pentru o sănătate de fier) - legumele de culoare verde au o mare concentraţie de substanţe fitochimi-ce, precum indoli şi luteina, care atrag atenţia cercetătorilor datorită proprie-tăţilor antioxidante. Este recomandată includerea în dietă a fructelor şi legu-melor de culoare verde pentru că ajută la reducerea riscului de cancer, asigu-rarea unui aspect sănătos al corpului, întăreşte osatura şi dinţii.

Fructe şi legume de culoare verde: avocado, mere verzi, struguri verzi, kiwi, lămâi verzi, pere verzi, broccoli, varză de Bruxelles, varză chinezeasca, fasole verde, ţelină, castraveţi, spanac, salată verde, ceapă verde, mazăre, ar-dei verde, zucchini (face parte din fa-milia dovleceilor).

Alb (pentru vitalitate) - fructele şi legumele albe şi maronii au o mare concentraţie de substanţe fitochimi-ce. Conţin alicină, întâlnită mai ales în plantele legumicole din grupa cepei. Este recomandată includerea în dietă a fructelor şi legumelor de culoare albă şi maronie pentru că ajuta la reducerea riscului de cancer, menţinerea coles-terolului din sânge la un nivel normal, combate bolile de inimă.

Fructe şi legume de culoare albă / maronie: banane, pere galbene, cur-male, nectarine, piersici, conopidă, us-turoi, ghimbir, ciuperci, ceapă, păstâr-nac, cartofi, gulii, porumb.

Câţi dintre noi nu îşi doresc o viaţă cât mai lungă şi mai sănătoasă? Tocmai de aceea Culinar.md vă recomandă o vitaminizare permanentă a organismu-lui printr-un consum constant de fruc-te şi legume proaspete, dacă se poate cât mai multe produse bio cumpărate din piaţă şi nu din cele „perfecte” pe care le găsiţi în supermarket. Dacă nu avem noi grijă de sănătatea noastră nu o va face nimeni altcineva în locul nos-tru. Cu jumătăţi de măsură nu ajungem să ne atingem scopul, avem nevoie de voinţă, perseverenţă şi înţelepciune în luarea decizilor corecte.

text »Mira Tănase

Codul culorilor în alegerea fructelor şi legumelor

16

Page 17: ed.13 / 1 septembrie 2011

1717

str. Arborilor, 21, etajul 4, Shopping MallDovatel.: (+373) 601 601 11

www.dontaco.md

Chimichanga

53 lei

Fajitas cu carne de pui

50 lei

Acum ne găsiţi și pe pagina Don Taco de pe facebook

Dragi Amigos, pe timp de vară, la Don Taco găsiţi bucate latino-americane excepţionale: tradiţionalii Fajitas şi renumita Chimichanga la doar 50 lei, care sunt pregătite de către un ade-vărat creator de opere în arta culinară. Lasă-te cucerit de un bucătar cu bun gust la Don Taco, pentru că merită! Don Taco este deschis 7 zile in saptamina, între orele 10.00-00.00

Page 18: ed.13 / 1 septembrie 2011

La Roma Club prezintă:

Avînd în vedere faptul că majo-ritatea balurilor de absolvire au loc La Roma club, localul orga-nizează anual un concurs pentru absolvente, în urma căruia se de-semnează ”Regina Balului”. Pro-cedura este simplă, după ce au fost selectate cîștigătoarele fie-cărui bal, acestea pot fi votate pe site, iar în urma ediţiei acestui an, cîștigătoarea este Axenia Ignat, care a primit ca premiu, apariţia în ”15 minute” într-un pictorial oferit de Roman Rîbaliov. Vă invi-tăm la o scurtă lectură.

Regina Balului 2011: Axenia Ignat,studenta ULIM

Page 19: ed.13 / 1 septembrie 2011

La Roma Club prezintă:

„Nu am mai participat niciodată la un concurs de frumuseţe şi am fost foarte surprinsă când la finalul balului de ab-solvire mi s-a pus o coroniţa pe cap şi mi s-a spus că am fost aleasă Regina Balului” susţine Axenia. „Nici nu ştiam că se va organiza un concurs. Eram degajată şi mă simţeam bine. Proba-bil, că lucrurile frumoase ţi se întîmplă cînd nu le aştepţi.” mai spune ea. Este adeptă a naturaleţei şi crede că acesta ar trebuie să fie „secretul” frumuseţii oricărei femei.Iubeşte fotografia, muzica, iar cea mai mare pasiune este chiar profesia ei, de-signul interior. Când era mică visa să devină model „Probabil orice fetiţă şi-a dorit asta în copilărie, dar când creşti, te trezeşti la realitate şi conştientizezi că la noi, nu sunt mari şanse de a face o carieră în această sferă şi îţi alegi un domeniu mai realist” spune ea. Axenia a studiat design-ul interior la

minutul în culise

Page 20: ed.13 / 1 septembrie 2011

ULIM, iar timp de 2 ani a fost „vocea” studenţilor din Facultatea Informatică şi Inginerie, fiind preşedinte al consiliul studenţesc şi membru al senatului uni-versităţii. A fost inclusă chiar şi în lista studenţilor „Mândria ULIM”, fiind o fire deosebit de activă şi responsabilă. „Balul de absolvire a fost un final frumos al anilor de studii. Nici nu ne-am pus în-trebarea unde facem petrecera, bineîn-ţeles că La Roma Club. Am avut parte de o seară extraordinară, cu muzică bună, servicii de calitate din partea loca-lului, și o doză enormă de bună dispozi-ţie. Ne-am distrat de minune, împreună cu colegii, iar ceea ce a urmat pentru mine a fost o adevărată surpriză…”.Axenia spune că sesiunea foto pe care a primit-o drept premiu a fost peste aşteptările ei. „Am avut o zi extraordinară… Coafura, machiajul, vestimentaţia şi sesiunea foto care a urmat, a fost pentru mine o experien-ţă unică. Dacă aş putea, aş apăsa pe „replay”, ca să o mai savurez o dată”.

Page 21: ed.13 / 1 septembrie 2011

Acum Axenia se dedică în totalitate pregătirilor de nuntă, când va fi din nou „regină” şi aşteaptă să vadă ce noi surprize îi rezervă viitorul.

sponsorii proiectului» La Roma Club Chişinău str. Albişoara 40/1Info line: (+373 22) 22 85 90Catering: (+373) 68 38 32 32Livrare: (+373 22) 23 32 51www.laromaclub.md text » Ludmila Sirghifoto » Roman Rîbaliovlocaţia » Complex Hotelier Turistic"Poiana Bradului" tel.: (+373 22) 38 62 93 (+373) 69 15 49 99www.poianabradului.mdmakeup şi coafură» Aliona Burac-Nosaciov Salon-Studia V.Gorbaciov vestimentaţie »

Page 22: ed.13 / 1 septembrie 2011

Moldoveni din greșeală

text » Gonzo

Prima lună de vară a început cu 2 tu-ruri electorale și un sezon aproape londonez de ploi (ultimele au ajuns aici din greșeală). Tot din greșeală, pe la mijlocul lui iunie, exact după alegeri, a fost distrus edificiul primului Oficiu Poștal din Chișinău (Vlaicu Pârcălab 71)... Dacă ar fi să analizăm mai deta-liat, Moldova este o ţară unde tot ce se face și nu se face e din greșeală, lu-mea se naște din greșeală, comuniștii revin la putere pentru 8 ani (tot din greșeală), jumătate de ţară pleacă după hotare, iar altă jumătate cere încă un păhărel, ambele jumătăţi ac-ţionând iarăși din greșeală....În urma multitudinii de greșeli grosolane și erori fatale în sistemul de supravie-ţuire autohtonă, propun câteva date istorice, irefutabile în certitudinea lor, care dovedesc că moldovenii sunt un popor apărut din greșeală. ...Într-o dimineaţă însorită din în-depărtatul veac al XIV-lea, tânărul Dragoș din Maramureș, aflându-se la o vânătoare de zimbri, descălecă din greșeală pe teritoriul actualei Repu-blici Moldova. Animalul se dovedi a fi un zimbru fioros (nu un bou umil, cum susţin unii analo-istorici contemporani din greșeală), unul care slei vânătorii și

câinii lor într-atât încât aceștia erau pe cale să-și bage săbiile în teacă și să se întoarcă în Maramureșul natal. În mo-mentul în care zimbrul ajunse la un râu și începu să-l treacă înot, Molda, una din cele mai iubite căţele a tânărului Dragoș uită din greșeală că nu știe să înoate și sări în apele învolburate ale râului. Nu se cunoaște exact: se salva-se căţeaua sau nu, însă Dragoș o con-sideră din greșeală moartă și hotărî să numească locul în cinstea căţelei – adică Moldova......Cu vreo 400 de ani mai târziu, dom-nitorul Dimitrie Cantemir, după servi-rea unei cafele halucinogene turcești, îl contactă pe ţarul rus Petru I și îi co-municase că îl consideră mai omenos și civilizat decât îi știe pe otomani și ar vrea să facă o înţelegere amicală. Nu știa domnitorul că înţelegerea amicală avea să se transforme într-o căsătorie patriarhală de durată cu un secol mai târziu, tot din greșeală. Nunta s-a ţinut cu 100 de ani mai târziu, la București. În 1812 căsătoria era semnată sub for-ma unui tratat cu alai de boieri și cneji, soţia primind din greșeală numele nou de Basarabia. Cam de atunci începe nefericita căsătorie de durată a mol-dovenilor cu muscalul mustăcios...

Page 23: ed.13 / 1 septembrie 2011

text » Gonzo

minutul picant

...Primul conflict serios între însurăţei a venit abia cu un secol mai târziu, atunci când o treime din omenire fu-sese cuprinsă din greșeală de Primul Război Mondial și mania socialismu-lui. Și în timp ce soţia revenea acasă la părinţi (fapt înfăptuit în îndepăra-tul 1918), soţul era cuprins de valu-rile hipnotizante ale egalităţii socia-le și binelui universal. Pe la sfârșitul anilor ”30 ai secolului trecut soţul se reîndrăgosti de soţia Basarabia, găsind din greșeală o poză de-a ei în șifonierul aurit. Nu peste mult timp soţia a fost furată din nou de la părinţi, de astă dată, dintr-o mare greșeală ideologică, ajungând într-un adevărat harem de republici. Ha-remul a durat din greșeală cam o ju-mătate de secol......Începutul anilor ”90 a marcat o dată semnificativă în greșelile isto-rice ale moldovenilor. Dintr-o simplă greșeală de tipografie aceștia încep să citească în ziare termeni precum democraţie, suveranitate, indepen-denţă ș.a.m.d. Tot în această peri-oadă, dintr-o greșeală fatală soţul se îneacă cu o căldare de apă și trece în nefiinţă lăsând în urma sa mulţimea de soţii îndoliate. Tot dintr-o greșeală mama soţiei uită de fiică și de trata-tul Molotov-Ribbentrop lăsând soţia vădană și orfană. Pe lângă toate ne-cazurile, cu doi ani mai târziu, în tim-pul unei plimbări pe malul Nistrului vădana este prinsă din greșeală de câţiva cazaci ameţiţi și lipsită de o coastă. Venise independeţa, și cu ea greșelile suveranităţii...

... Spre sfârşitul anilor ”90, mai aproa-pe de noul mileniu, moldovenii cre-zuseră din greşeală în schimbarea la faţă a comuniştilor şi îi readuseră la guvernare în speranţa greşită că ia-răşi salamul va costa câteva capici, iar după 3 luni de muncă pe plantaţiile de tutun vor veni şi binemeritatele 5 zile în Truscaveţ. Tot în această perioadă, Iurie Roşca din greşeală crezu că nu mai este comunist şi începu să protes-teze împotriva regimului împreună cu studenţii, care, din greşeală îl crezuse-ră pe Iurie Roşca într-atât încât urcau şi în copaci pentru dânsul......După 8 ani de guvernare comunis-tă tineretul crezu iarăşi din greşeală în destinul revoluţiei, doar că de data asta revoluţia se amestecă din greşeală cu provocările şi pogromurile. Tot din greşeală poporul crezuse că noua gu-vernare va pune o dată şi pentru tot-deauna crucea pe comunism, însă nu a fost să fie – secera şi ciocanul au fost considerate din greşeală drept cruce...Astea fiind spuse mai adăugăm și câ-teva greșeli actuale: dintr-o greşeală am votat între comunism şi democra-ţie; dintr-o greşeală am votat un ide-al, nu un manager, gospodar, briga-dir sau cum vreţi să-i spuneţi; dintr-o greșeală vorbim o limbă inexistentă; dintr-o greșeală nu avem președinte; dintr-o greșeală se demolează clă-diri istorice, iar din altă greșeală se construiesc „neboscrioabe” avariate; dintr-o greșeală drumurile noastre se strică imediat cum sunt reparate... îmi pare că sunt moldovan din greșeală.

Page 24: ed.13 / 1 septembrie 2011

Doina Ciobanu despre tendinţele toamnei

Feminitate maximalistă - este punc-tul forte care nu trebuie să lipsească din portul zilnic al dumneavoastră! Costumele cu fustă, fie ea lungă sau scurtă, au caracterizat mereu femeia în sensul adevărat al cuvîntului. Vechi-le standarde ale femenităţii riscă să devină monotone și atunci maxima-

lismul ne vine în ajutor. Un sacou cu umeri laţi, în stilul anilor ’80, o cămașă cu imprimeuri abstracte, un pulover cu guler extra larg sau un palton cu nas-turi evidenţiaţi vă va transforma ţinuta de oficiu într-una de podium. Oricare ar fi varianta pentru care optaţi, nu vă fie frică să amplificaţi formele clasice.

Înainte de toate ţinem să o felicităm pe Lilia Sobuleac, editorul acestei ru-brici, cu cea mai mare realizare a vie-ţii ei, copilașul care ne-a acompaniat la numeroase ședinţe foto încă înainte de a veni pe lume. I-am oferit Liliei un mic răgaz, pînă va reveni cu forţe noi și noi pictoriale pentru ”15 minute”. Pînă atunci v-o prezentăm pe Doina Ciobanu, o fashionistă cunoscută prin-tre bloggeri. Postează zilnic pe www.thegoldendiamonds.com, ţinute unele mai inspirate decît altele, scrie articole pentru reviste din întreaga lume și cred că poate fi numită un trend setter local, fiind și prima bloggeriţă de modă din Moldova.

Doina: Odată cu Săptămînile modei, sînt anunţate tendinţele sezonului următor și cu toate că ar părea imposibil să fii în pas cu moda, vreau să vă conving că acest lucru este mai mult decît simplu. Trebuie doar să-ţi reînnoiești accesoriile cu ajutorul cărora vei ”reinventa” vechile ţinute. Aţi observat, probabil, reveni-rea tendinţelor anilor ’90. Spre a vă ajuta să fiţi în vogă în această toamnă, vă voi da cîteva indicii, ilustrate prin costume atît de pe podiumurile internaţionale, cît și din garderoba personală.

Page 25: ed.13 / 1 septembrie 2011

Doina Ciobanu despre tendinţele toamnei

Influenţa masculină - trendul setat încă de pe vremea lui Coco Chanel și Yves Saint Laurent își recapătă popu-laritatea acum. Sacourile și paltoanele XXL combinate cu o bluză minimalistă și o pereche de pantaloni vor da bine fiind asortaţi cu poșetele mici și pan-tofii stil Oxford, pe toc jos sau cu botul ușor ascuţit. Acest look nu are nevoie de o coafură extravagantă, e deajuns să aveţi un păr strîns și un ruj roșu.

Turcoaz - culoarea care n-a fost ocolită de atenţia zecilor de designeri este o opţiune perfectă pentru monotonia toamnei, fie ea pre-zentă în rochii, blă-nuri, fuste sau, de ce nu, în fardul de pleoape.

Culorile metalice- auriu, argintiu sau cu-pru, anunţă o a doua toamnă. Liderii indus-triei modei ne încu-rajează să includem măcar cîteva accesorii metalice. Dacă în sezo-nul trecut aceste culori

minutul în oglindă

Page 26: ed.13 / 1 septembrie 2011

erau inspirate din Baroque, acum, Karl Lagerfeld și Donatella Versace s-au in-spirat din cultura Imperiului Bizantin. Bijuterii și nasturi masivi de culoare au-rie, texturi ce ne amintesc de Versaille și Peterhof, vor transforma o ţinută casual într-una cu tentă aristocrată. Atenţie, însă, ţineţi-vă departe de supradoze!Carouri și buline - cu toate că din punct de vedere al formei sînt total opuse, în acest sezon au drepturi egale la existen-ţă. Revin carourile scoţiene, readucînd un aer boem în ţinuta zilnică. În pofida reacţiilor sceptice, Marc Ja-cobs ne demonstrează că un look for-mat integral din buline va arăta bine dacă ele sînt corect combinate, în ceea ce privește culoarea și mărimea.

Acestea ar fi tendinţele sezonului, nu uitaţi însă că ţinuta dumnevoastră își va pierde din farmec dacă nu vă simţiţi bine în ea, de aceea nu încercaţi să fiţi victimele modei, mai bine adaptaţi-o stilului dumnevoastră!

minutul în oglindă

Page 27: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 28: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 29: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 30: ed.13 / 1 septembrie 2011

La întrebarea ”Cînd a apărut duetul BRAND?” băieţii răspund cu umor: “Cu 21 de ani în urmă, o dată cu venirea pe lume a fratelui mai mic.”

Andrei și Vladimir Raeţchi și-au început cariera muzicală în studioul de tinere talente ”Stelele Elatului” împreună cu artiști ca Natalia Gordeenco, Pasha Parfeni, Cristina Croitoru, Boris Covali și alţii.

Posibil că i-aţi remarcat la numeroase festivaluri și concursuri naţionale și internaţionale precum Eurovision 2009 și 2010, Golden Voices, Barza de Cristal sau din primul musical din Moldova intitulat ”The Gates”.

Deasemenea îi puteţi întîlni la majoritatea petrecerilor și scenelor active din capitală, cluburi și centre de agrement.

În timpul de faţă, băieţii au în arsenal 10 piese în română și engleză, iar de curînd, cu susţinerea producătorului lor au început o colaborare fruc-tuoasă cu talentatul compozitor Alexandru Brașoveanu.

Pentru viitorul apropiat, duetul”BRAND” anunţă planuri mari pe care deocamdată le ţin în taină. Însă am reușit să aflăm totuși că se pregătesc de lansarea unei noi piese în limba rusă și a primului videoclip.

Reţineţi acest nume, pentru că duetul BRAND are un viitor promiţător!

Contacte: Directorul duetului BRAND: 07999 88 77 e-mail: [email protected], site oficial: www.duetbrand.comCu susţinerea: facebrand.md

Duetul ”Brand”- un nou nume pe piaţa muzicală

Page 31: ed.13 / 1 septembrie 2011

Duetul ”Brand”- un nou nume pe piaţa muzicală

Page 32: ed.13 / 1 septembrie 2011

F****snails şi Conspiraţia Paşapoartelor AlbastreDe ceva timp, membrii formaţi-ei Snails au îmbrăcat peruci şi şi-au pus mustăţi transformându-se ast-fel într-o copie autohtonă a legen-darilor Beastie Boys. Reporterul “15 minute” a încercat să afle cine stă în spatele conspiraţiei Paşapoartelor Albastre, de cine se ascund băieţii şi când vom avea parte de un nou al-bum din partea “melcilor”.

Cu ceva timp în urmă nu prea vă plăcea faptul că lumea vă numeşte “melci”. Acum însă am impresia că această denumire nu vă deranjează… v-aţi maturizat cumva?

Lilian: Nu aş spune că ne supăram tare. Da, mai aruncam un scaun în oa-meni, mai spărgeam un pahar, însă nu ne supăram de-a adevăratelea. Colţ: Mai degrabă ne bucuram decât ne supăram pentru acest diminutiv dezmierdător.Mircea: Noi ne bucuram că lumea de pe la noi cunoaşte limbi străine.Povestiţi-ne despre noul vostru al-bum. Ce prezintă el?Lilian: Suntem foarte bucuroşi pentru faptul că am terminat albumul şi l-am făcut aşa cum ne-am dorit noi. Sun-tem mulţumiţi de rezultat şi credem că este un album care corespunde stan-

Page 33: ed.13 / 1 septembrie 2011

F****snails şi Conspiraţia Paşapoartelor Albastre

dardelor europene. Materialul de pe album este după părerea mea foarte interesant. De fapt, noi am rămas sur-prinşi de tempourile în care am lucrat pentru acest album. Am fost extrem de rapizi: am scris şi am făcut aranja-mentele pentru piese timp de şase luni după care le-am înregistrat timp de două săptămâni în Suedia. Totul a mers cât se poate de frumos şi avem mari aşteptări de la el. Când va fi lansat albumul?Lilian: Nu avem o dată fixă, însă un-deva pe la sfârşitul lunii octombrie.Am înţeles că s-a schimbat un pic şi stilul Snails?Mircea: Nu ştiu dacă acesta a fost un punct pe care ne-am propus să-l bi-făm numaidecât, s-a întâmplat de la sine. A fost o chestie spontană şi asta dă dovadă că într-adevăr ne-am mai maturizat puţin din punct de vedere al sunetului.Lilian: Eu cred că şi venirea lui Igo-raş a dus la schimbarea unor lucruri.Aş mai putea adăuga că noi am mers prin acest proces cu paşi necaracte-ristici unor melci şi am lucrat destul de repede.Care este denumirea oficială a albu-mului?Denumirea albumului este Blue Pass-ports, iar toate piesele sunt în limba engleză.Putem vorbi de o încercare de a cu-ceri piaţa internaţională?Numaidecât. Ăsta a fost unul din obiective – să putem prezenta acest album celor din Europa, să-l vindem acolo, eventual să participăm la con-certele din cadrul zilelor oraşelor euro-pene… Londra, Liverpool, de exemplu.Mircea: Eu vreau să spun că noul al-bum este unul foarte sincer. Cum spu-

minutul din boxe

Page 34: ed.13 / 1 septembrie 2011

nea Lilian este un album venit de la sine, firesc. Nu ne-am încordat creierii şi nu am depus mari eforturi. Aş vrea să fac o asociere între muzica pe care o fac oamenii de culoare şi muzica pe care o fac albii: genetic, albii au foartă multă deşteptăciune în ei şi în perma-nenţă gândesc muzica, iar negrii o fac mai mult din suflet, după feeling. Ca atare, acesta e modul cel mai indicat de a face muzică.De ce aţi ales să înregistraţi albu-mul în Suedia?Lilian: Tradiţia muzicii alternative şi rock în Suedia este foarte dezvolta-tă. Au formaţii foarte bune şi cunos-cute în toată lumea. Acum să vă spun cum s-a întâmplat totul: noi am făcut un market research, am primit cotaţii de la diferite studiouri şi am înţeles că în Suedia ar fi parcă mai OK decât în Marea Britanie. Cu atât mai mult, cu cât noi stabilisem o legătură cu

Christoffer Lundquist, unul dintre cei mai faimoşi producători care are un studiou absolut fenomenal undeva la ţară. Omul ne-a scris o scrisoare foarte funny în care ne relata că nu a lucrat niciodată cu moldovenii, ne-a văzut cum cântăm şi i-a plăcut foar-te mult. Ne-a spus că după ce termi-nă turneul cu formaţia Roxette este gata să ne primească în studio ca să înregistrăm. Pentru noi însă asta era prea târziu aşa că am ales alţi bă-ieţi care se aflau la doar 400 km de Cercul polar. Este vorba de studioul Tonteknik Recording care şi-a înce-put activitatea prin 1986. Ei lucrea-ză cu nume mari, cum ar fi Poison the Well sau Robyn (o interpretă de muzică electro care este promovată foarte bine în SUA).Igor: Lumea nu prea ştie însă, că multe trupe din Anglia şi SUA prefe-ră să înregistreze albumele în Suedia.

Page 35: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 36: ed.13 / 1 septembrie 2011

Cât de uşor este să ajungi cu paşa-portul albastru în Suedia?Lilian: Am făcut totul legal. Am fost la centrul comun de vize, am pregă-tit trei kilograme de documente, am scos screenshoturi de pe site ca să vadă cine suntem noi… Nu a fost atât de greu, însă într-adevăr am fost ne-voiţi să adunăm kilograme de docu-mente şi 17 feluri de contracte.Colţ: Le-am cântat acolo ca să vadă dacă putem cânta…Mircea: Faza interesantă este că noi ceream viza pentru o perioadă de trei luni ca să avem timp la dispoziţie în caz că nu reuşim sau trebuie să ne întoarcem să re-înregistrăm – se în-tâmplă multe lucruri la o înregistrare. Până la urmă ne-au deschis vize exact pe 18 zile.Povestiţi-ne despre acţiunea Paşa-poartele Albastre. A cui a fost ideea şi care este scopul acţiunii?Lilian: Albumul se va numi “Paşapoar-tele Albastre”, iar single-ul pe care do-rim să-l lansăm înaintea albumului se intitulează tot “Paşapoartele Albas-tre” – o piesă despre moldoveni. Nu am dorit să caracterizăm moldovenii ca “plitocinişi” sau alcoolici, noi sun-tem paşapoartele albastre. Noi avem nişte prieteni foarte buni cu care mai bem câte 3 kilograme de bere şi cafea şi ne venise ideea să filmăm un vide-oclip cu paşaportul albastru. Atunci membrii grupului de iniţiativă ne-au propus să implicăm toată lumea care are paşapoarte albastre. Am pornit această campanie în care orice dori-tor dansează cu paşaportul albastru în colţul lumii în care se află. Putem spune că rezultatul este excelent, deja avem filmări cu paşapoartele albastre din Pakistan, Islanda, China…

Page 37: ed.13 / 1 septembrie 2011

Ce ţări v-aţi dori să mai apară în epo-peea paşapoartelor albastre?Lilian: Libia, dacă se poate, sau Soma-lia… glumim, nu vrem să se găsească niciun moldovean pe acolo pentru că ar fi o situaţie foarte neplăcută. Mai bine Tibet, aş vrea să văd un moldo-vean ras pe cap cu paşaport albastru în Tibet.Mircea: Poate Brazilia, Argentina, Chile…Colţ: Jamaica ar fi OK.Ce e cu conspiraţia asta a paşapoar-telor până la urmă? Văd că purtaţi mustăţi şi ochelari. De cine vă as-cundeţi?Lilian: Noi nu putem face astfel de declaraţii. Ne este frică pentru vieţile noastre şi mai ales pentru viaţa ta. Pe-rucile şi mustăţile ne ajută să ne “di-

Page 38: ed.13 / 1 septembrie 2011

zolvăm” în mase ca să nu fim găsiţi. Recent am dat chiar autografe din partea trupei Beastie Boys, fiind con-fundaţi cu membrii acesteia . Dat fiind că interviul nostru coincide cu sărbătorirea celor 20 de ani de Independenţă, spuneţi-ne ce părere aveţi despre independenţa Moldovei?Colţ: Multă lume şi-a dat viaţa şi s-a jertfit pentru această independenţă, aşa că ar trebui să mulţumim măcar pentru acest lucru.Lilian: Independenţa e bine s-o săr-bătoreşti atunci când o ai. Eu, de exemplu, ţin minte foarte bine mo-mentul în care s-a declarat indepen-denţa, Puciul… Veneam atunci cu ma-şina de la bunica şi ascultam ştirile de la radio. Aşteptările mele din acea perioadă erau cel puţin mai mari de-cât ceea ce avem noi în prezent. Mie mi s-a părut că am avut mai multă independenţă la începutul anilor ‘90 decât avem acum.Igor: Eu văd independenţa prin pris-ma faptului de a fi liber. Eu personal nu mă simt liber în această ţară şi cred că suntem o ţară inhibată, cu un popor foarte agresiv, răutăcios şi complexat.Lilian: Să facem o analogie cu paşa-poartele albastre. Am umblat îmbră-caţi în paşapoarte prin Chişinău şi am umblat prin Occident. Eu personal am umblat îmbrăcat în paşaport al-bastru prin Viena, Igoraş prin Buda-pesta. Reacţiile moldovenilor erau întotdeauna negative, ceva de genul: de ce umblaţi cu circul şi prostiile şi nu vă duceţi la lucru? Unii se speriau… În Viena, de exemplu, copii erau foarte fericiţi să ne vadă, iar fetele frumoa-se se fotografiau cu noi, după care ne întrebau unde este Moldova. Lumea

Page 39: ed.13 / 1 septembrie 2011

era cu mult mai relaxată decât la noi. Moldovenii percep această campanie agresiv şi cu multă frustrare.Mircea: Multă lume de la noi în genere crede că este vorba despre o acţiune politică (râde).Ce venit vă aduce formaţia Snails şi vă puteţi permite să trăiţi fără griji? Se poate trăi din muzică în Moldova?Lilian: E posibil dacă intri în “şou-biz-nisul ” moldovenesc şi începi a cânta pe la nunţi – asta îţi aduce un venit destul de substanţial. După asta poţi să-ţi torni şi un videoclip drăguţ la aparatul foto (e la modă acum) şi devii vedetă peste noapte. Dai cli-pul spre difuzare la Noroc TV şi îţi satisfaci egoul de mare artist. Banii însă îi faci la nunţi. Problema este că după câţiva ani de profesare în show-bizul moldovenesc cu siguran-ţă îţi distrugi ficatul şi nu poţi dormi noaptea. Acest lucru se întâmplă cu toţi “oamenii de artă”. Problema este

că show-bizul moldovenesc nu se dezvoltă şi există doar în cadrul nun-ţilor… Din muzica pe care o facem noi, aici nu faci destui bani. Nu sunt destui ca să faci un gard de piatră, să pui o “plitcă” mai bunişoară, un ter-mopan…Mircea: Toate televiziunile şi pos-turile de radio nici nu vor să pără-sească acest business. Posturile de radio învârt practic aceleaşi melodii kitschoase, o muzică electronizată care nici muzică de club nu poate fi numită, un fel de paradă gay auditi-vă. Nimeni nici nu încearcă să schim-be ceva şi asta este foarte trist.

text » Gonzofoto » COUBElocaţia » Grand Automun.Chisinau, str.Ioana Radu, 27tel.: +373-69-250291, www.grandauto.md

Mulţumim pentru recuzită Teatrului Naţional "Mihai Eminescu"

3939

Page 40: ed.13 / 1 septembrie 2011

El este Constantin, blondul rebel cu corp atletic în care se ascunde un tînăr spiritu-al, cu un entuziasm și un altruism mai rar întîlnite la generaţia noastră. E fotograf, designer şi este chiar cel ce a machetat acest text. El este responsabil pentru partea estetică a revistei ”15 mi-nute”. Pentru a-l descoperi, e suficient să deschideţi orice ediţie, de data asta însă, vreau să îl cunoașteţi îndeaproape.Într-o zi însorită, după niște probe de sho-oting subacvatic, am avut ghinionul să nimerim într-un accident de trafic, după care, vinovatul acestuia, un pieton turmen-tat, a fost luat cu asalt de către șoferi. În timp ce majoritatea își revenea din șoc, Constantin a luat aparatul foto și a sărit în mulţime. Probabil atunci am conștientizat ca el este fotograf de vocaţie și face foto-grafie dintr-o mare pasiune, fiind din nou, unul dintre puţinii fotografi de acest gen. Lucrează în tandem cu iubita sa, Alexandra,

pe care aș numi-o atît muză, cît și obiect de studiu, cu ajutorul căruia Constantin s-a format ca fotograf. Ea este cea pe care o veţi regăsi cel mai des în pozele lui, iar în cazul în care nu este în cadru, stă neapă-rat în spatele cadrului, cu un reflector oval repetînd unduirile modelului și dictîndu-i starea. Împreună, ei și-au zis Coube, îmi face plăcere să vi-i prezint în sfîrșit.

Cine este Coube? Coube este un brand name pentru Ale-xandra şi Constantin, profesionişti în foto-grafie şi design.

Tu și Alexandra lucraţi în tandem, cine și ce obligaţii are? Noi nu avem obligaţii, dar avem parte de libertatea de a crea ceva ce ne-ar satisface pe ambii. Eu sînt fotograf şi designer cu o experi-enţă de peste opt ani la mai multe reviste,

COUBE: “Cel care spune că nu este în căutare de faimă, minte!”

text » Elena Zbârnea

Page 41: ed.13 / 1 septembrie 2011

iar Alexandra, pe lîngă faptul că este mode-lul meu preferat, este cea care poate realiza un make-up, se pricepe la lumină şi compo-ziţie. Împreună, lucrăm începînd de la idee pînă la implementarea ei în realitate, împăr-ţim sarcinile în doi, fapt ce ne permite să ne concentrăm la fiecare detaliu. În viitor, sperăm să ajungem o echipă mare şi să devenim un brand cunoscut.

Cînd și cum a apărut pasiunea ta pen-tru fotografie?Cred că am descoperit-o fiind desig-ner, cînd am realizat că prefer să lu-crez cu imaginile, după ceva timp am început să fac poze. Fotografiam pe film de format mediu, după care mi-am luat cameră digitală astfel econo-misind mulţi bani.Am început cu genuri comerciale: glamour și portrete, iar primii bani din fotografie i-am primit de la o re-vistă pentru copii realizînd proiecte de modă.

Cu timpul mă implic tot mai mult în foto-grafie abstractă, portrete psihologice, ur-banism şi fotorepotaj.

Ești un tip complex, combini muzica, cu designul și fotografia, cum se îmbină toa-te aceste activităţi?E adevărat, de 16 ani cînt la tobe. Muzica pe care o fac şi o ascult mă influenţează foarte mult. E foarte greu să fii orientat vizual şi auditiv simultan.

În momentul în care fotografia se transfor-mă din pasiune în meserie, se mai păstrea-ză magia? Sau plăcerea dispare în momen-tul cînd intră în ecuaţie factorul financiar?Am ales meseria de care sînt pasionat. Lu-crînd ca fotograf ai antrenamenul necesar şi pentru proiecte personale, te menţii mereu ”în formă” și începi să ai cerinţe mai mari faţă de tine. O dată cu trecerea timpului au înce-put să mă plictisească pozele impecabile din punct de vedere tehnic, dar lipsite de mesaj şi creativitate.

minutul de artă

Page 42: ed.13 / 1 septembrie 2011

Mai des regasesc la tine fotografie figura-tivă, cît de mult contează modelul în reali-zarea unei fotografii?Pentru un rezultat bun e de ajuns să pui la punct compoziţia şi lumina, iar omul din cadru este asemenea unui actor din film, el doar mă va ajuta să transmit sta-rea și mesajul. De asemenea mă pasionează și fotografia abstractă, urbanismul și peisajul, dar expun rar fotografii de acest gen, fiind totuși un fotograf comercial.

Ce înseamnă de fapt un model bun?Poţi califica un model drept unul bun, dacă acesta e interesat de rezultat. Mode-lul perfect ascultă atent fotograful. Îmi place să lucrez cu oamenii curajosi, care se lasă duși de val, pot ușor să intre în apă şi foc și rezistă la înălţimi şi tempe-raturi excesive.

Ce subiecte ţi-ai dori să abordezi, dar încă nu ai avut ocazia?Mi-ar plăcea să încerc fotojurnalism de răz-boi, însă pasiunea mea principală rămîne fotografia fashion, care de fapt și este subiectul meu de bază. Îmi doresc să lu-crez cu o echipă de creaţie numeroasă, implicîndu-mă în toate detaliile, de la idee pînă la decor și machiaj. Visez să construiesc un parc. Un fel de Dis-neyland amenajat special pentru fotografie, unde poţi închiria o cameră foto la intrare, iar la ieșire să primești CD-ul cu pozele fă-cute de tine. Avînd în vedere faptul că ”foto-grafii” s-au înmulţit ca melcii după ploaie, în ultimii ani, e mai profitabil să cîștigi bani pe seama lor decît a modelelor.

Cine te-a influenţat pe drumul creaţiei? Ne influenţăm reciproc în cadrul Coube. Personalitatea mea şi preferinţele artistice

Page 43: ed.13 / 1 septembrie 2011

s-au format în timpul carierei muzicale. Ad-mir pictura, muzica grunge, grind şi proba-bil asta m-a făcut un fotograf plin de curaj şi veselie…(rîde)

Din cîte te cunosc, nu ești neapărat în că-utare de faimă, unde totuși ţi-ai dori să îţi publici lucrările?Eu cred că cel care spune că nu este în cău-tare de faimă minte. Există o specie aparte de ”artiști” care nu se expun, nu-și vînd lucrările, așteaptă toată viaţa să fie recunoscuţi sau măcar descope-riţi, se fierb în ideea că societatea îi respin-ge, aceștia de obicei mor de foame, și ţin să menţionez că aceasta nu e cazul nostru. Noi avem planuri mari, iar la moment ne pregă-tim. Eu cred că fiecare dintre noi îşi impune singur limita şi nu ajunge mai sus doar pen-tru că nici nu speră să o depăşească. Revenind la întrebare, un ”dream-job” pen-

tru mine ar fi să mă public în Vogue sau L’officiel. Iar dacă fac abstracţie de fashion îmi doresc să apar în National Geographic.

Cît de importantă este camera foto pentru un fotograf?Se spune că nu e importantă. Meşterii bă-trîni spuneau că pot face fotografie genială cu orice aparat şi orice obiectiv. Este ade-vărat, dar între timp tehnica a evoluat, iar eu conștientizez că dacă aș avea, spre exemplu, o cameră mai puţin sensibilă la lumină, aş fo-losi mai mult bliţ şi pozele ar arăta cu totul altfel. Cu cât mai performant e aparatul tău, cu atît eşti mai independent de condiţii.

Apropo de fotografia digitală. Ești ”pu-rist” sau adept al procesării?Nu sînt purist, dar ştiu că resultatele obţinu-te ”pe cale naturală” sînt cele mai de preţ. Orice intervenţie “chirurgicală” lasă urme şi

4343

Page 44: ed.13 / 1 septembrie 2011

artefacte. Cu cît mai puţin s-a modificat în photoshop, cu atât mai plauzibilă şi calitati-vă apare imaginea. În era digitală nu mai există purişti. Camera foto, de la sine, face multe procesări, decît sa le las în voia aparatului, mai bine ajustez eu contrastul, culoarea şi cadrarea. În ultimul timp am realizat ca pot sa folo-sesc numai Adobe Lightroom, fară Photo-shop. Tot mai multe persoane pierd cîte 4 ore la prelucrarea unei imagini. Nu trebuie să uităm însă ca sîntem fotografi, nu pictori sau designeri în cazul dat. Se spune ca un fotograf e atît de bun, precum arată ima-ginile lui pe display-ul din spatele camerei. Pot să numesc o poză calitativă, atunci cînd am reușit să exclud din ea toate detaliile în plus ce nu ţin de subiect, pentru a amplifica impactul. Photoshopul este un instrument comod pentru a face același lucru, dacă nu ai putut să eviţi asta în proces.

Ai un fotograf preferat, contempo-ran sau dintre clasici? Dar vreunul dintre fotografii locali?Preferaţii mei sînt Ben Hassett, Miles

Page 45: ed.13 / 1 septembrie 2011

Aldridge, Helmut Newton, Richard Avedon, Weegee, Witkin și lista poate continua. Dintre fotografi locali i-aş numi pe Ro-man Ribaliov, Alexander Ustin, Kiri, So-rin Onişor şi Adrian Hâncu, Victor Doro-şenco şi alţii. Cîndva, urmăream anumite rating-uri de la noi, dar la un moment dat am re-nunţat. Am impresia că aceste topuri sînt perverse și lipsite de orice princi-pii. În urma apariţiei mai multor școli de fotografie și a creșterii accesibilităţii tehnicii, a apărut și o generaţie a pho-toshoperilor lipsiţi de gust, amatori de aşa numite “fantasy portraits”, colaje ce aduc aminte de digital art şi jocuri 3D. Drept rezultat – avem parte de o degra-dare completă a fotografiei! Ţin totuși să le aduc aminte acestor fotografi de display-ul din spatele camerei lor!

Unde ne putem întîlni cu tine sau cu fo-tografiile tale?Ne găsiţi pe făcebook căutînd COUBE.contact Constantin: (+373) 79 547 525

Page 46: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 47: ed.13 / 1 septembrie 2011

www.fisherclub.md fishing în Moldova

s. Grebleşti, r-ul Străşeni, Republica Moldova

Tel:(+373 79)622 324– Pescuitul; Rezervare

Pergole, Căsuţe(+373 79)033 244

– Restaurant, rezervarea meselor

Hai la pescuit!

Noi părinţii suntem mai liniştiţi, atunci cînd, suntem convinşi că copilul nostru primeşte ceia ce e mai bun, ceia ce natura poate dărui şi în primul rînd aceasta se referă la o apă potabilă curată, cu adevărat calitativă.

Consumul de apă calitativă pentru copii sugari chiar este mai important decît pentru adulţi, acest lucru se da-torează faptului că la copiii pînă la 2 luni nu este formată încă imunitatea.

Deja în primele zile după naştere, organismul copilu-lului are nevoie de o cantitate suficientă de lichid. Apa necesară pentru creşterea şi dezvoltarea sănătoasă, este asigurată mai întîi de apa conţinută în laptele mamei lui. De aceea, apa ar trebui să constituie 80% din consumul zilnic al femeilor care alăptează (1,5-2 litri pe zi). Dacă

temperatura depăşeşte 30 ° C, în afară de lapte copilului ar trebui să i se acorde să bea şi apă. Dragi mame, este foarte important ce fel de apă daţi copilului Dvs. Medi-

cii recomandă apa potabilă de masă cu o mineralizare medie (0,3-0,6 g/l). Apa potabilă "Apă Bună", se caracterizează prin mineralizare medie (500 mg/l), conţinut optimal de calciu, magniu, natriu, sulfaţi şi cloruri, care sunt atît de necesare copiilor noştri.

Noi preţuim timpul Dvs. şi livrăm gratuit „Apă Bună” în recipiente de 19 litri la domiciliu.

„Apă Bună” – apă pentru o viaţă!TEL.: 555-021, str. Alba Iulia, 75A, www.apabuna.md

APĂ PENTRU BEBELUŞI

Page 48: ed.13 / 1 septembrie 2011

La mulţi ani, Bia Bijou!Iniţiativele salonului molDeco mereu m-au încîntat, ce să mai zic de Stela Moldovanu în per-soană. Ea ne-a obișnuit cu eve-nimente mai puţin convenţionale cum ar fi expoziţii de grafică și pictură a cîtorva jurnaliști locali de renume, iar de data asta, cu ocazia celei de-a cincea aniver-sări Bia Bijou, ne-a surprins cu un live-set interpretat de o trupă formată din vedete TV- Andrei Bolocan, Alecu Mătrăgună și Că-lin Roșca care, în loc de poznele pe care le așteptam, ne-au oferit un repertoriu extraordinar. Nici gradele Celsius, care urcau pes-te 40 în interiorul salonului, nu ne-au oprit din aplauze și fredo-nat. Multă lume și muzică bună! Noua colecţie Bia Bijou nu s-a lăsat așteptată, o dată cu aniver-

sarea am avut parte de o mare surpriză! Coliere și cercei din pictorialele ”15 minute”, broșe cu primarul la aeroport, Cătălin Jo-san călare și Geta Burlacu printre flori, executate într-o tehnică ine-dită pentru creaţiile hand made de la noi. În cel de-al 7-lea an de activitate, salonul molDeco și Stela Moldo-vanu ne-au demonstrat încă o dată că nimic nu este imposibil, trebuie doar să îndrăznești! Ne face plăcere să vă avem ală-turi. La mulţi ani, Bia Bijou!foto » Coube;text » Elena Zbârneabd. Moscova, 14/1tel. 311 281str. Bănulescu-Bodoni, 57tel. 233 189www.moldeco.md/

Page 49: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 50: ed.13 / 1 septembrie 2011

Pro FM’s COOLCe poate fi mai cool decît un rock bun, mici, bere la 13 grade Celsius în mijloc de pădure. Cu asta au fost răsfăţaţi cîștigătorii concursului PRO FM’s Cool avîndu-i ca gazde pe DJ-ii PRO FM – Dana și Dragoș, iar ca invitaţi pe Paralela 47, Nico-raSong, Dana FM, Gândul Mâţei, Snails și Flavi DJ pe o scenă spe-cial amenajată sub cerul înnorat, în mijlocul a cel puţin 4 piscine. Invi-taţii și gazdele au încins atmosfe-ra, dansînd pe ritmuri rock și house cîteva ore bune. Deși codul vestimentar impunea costume de baie, vremea de afară nu le-a permis celor prezenţi să le folosească, totuși, cîţiva îndrăzneţi

nu s-au sfiit să-si dea hainele jos pentru o baie răcoroasă.Concursul PROFM’s Cool a fost lansat ceva timp în urmă pe site-ul PROFM, dar și la radio. Fiecare vizitator sau ascultător a trebuit să încarce poza de la cea mai tare distracţie la care a fost. In fiecare zi, posesorul celei mai votate poze era desemnat cîstigător. Finaliștii au pri-mit bere de la sponsor, dar și inviţa-tii pentru 2 persoane la petrecerea PROFM’S Cool . La competiţie au participat circa 400 de persoane.

Page 51: ed.13 / 1 septembrie 2011
Page 52: ed.13 / 1 septembrie 2011

Flavy Deejay a mixat apa, nisipul şi pisci-nele cu cea mai buna muzică de azi care se ascultă la Kiss. Invitatii Lidia Isac, Katy Rain şi McSound au menţinut ritmul, iar echipa Kiss FM a dansat pana dimineata alaturi de kisso-mani. Atmosfera a fost atat de antrenanta incat fetele au renuntat la tocuri si au incins ringul de dans.

Fii pe faza pentru urmatoarele petreceri, iar intre timp da volumul mai tare, pentru ca cea mai buna muzica de azi se mixeaza la Kiss Kiss in The Mix!

Kiss Kiss in the Mix a dat o petrecere incendiară la GOA Territory

Page 53: ed.13 / 1 septembrie 2011

Kiss Kiss in the Mix a dat o petrecere incendiară la GOA Territory

Clubzone a fost unul dintre cele mai populare proiecte ale acestei veri, reușind să adune în trei luni peste 10 000 de vizitatori dornici de petrecere. Acest proiect a întrunit 40 de DJ de top și majoritatea vedetelor din Chișinău. Ora și ziua desfășurării Clubzone nu a fost una obișnuită petrecăreţilor, fiind de la 12 pînă la 21:00, în ziua de luni. Putem spune că un nou trend în cultura clubbing-ului a fost setat cu succes de către organi-zatori: Ruslan Graur (Director executiv "GOA Territory"/Dj Delph), Dima Can-tir (Dj/MC Nelson), Ilia Crestinco (ca-meraman, proprietarul video portalu-lui http://clubberzona.md/

Fenomenul Clubzone

tel.: (+373 60) 158 158, www.goa.md

Page 54: ed.13 / 1 septembrie 2011

leuCu hotărîre și entuziasm treci la o nouă etapă a vieţii tale. Te detașezi de trecut și înţelegi că prezentul e cel ce merită trăit, iar obstacolele ce apar sunt minore -- nu exagera, căci lucrurile se vor rezolva de la sine, inclusiv și chestiunile bănești. Temperează-ţi mândria, pentru că cele mai mari neplă-ceri s-ar putea să ţi le faci cu mâna ta -- un pic de modestie combinată cu manevre abile și vei ieși basma curată din situaţiile neplăcute.

fecioarăDacă se apropie vreun termen-limită, un examen sau test se pare că te vei descurca de minune. Călătoriile pe care trebuie să le faci, programează-le pentru începutul lunii -- rezultatele vor fi mai satisfăcătoare. Relaţiile de familie sunt armonioase, iar în ceea ce privește planul amoros fie te îndrăgostești la prima vedere, sau, dacă ești implicat deja într-o relaţie, lucrurile iau o turnură serioasă și fericită!

taurPrima parte a lunii continui să călătorești, să te odihnești -- îţi mai prelungești un pic vara, ca mai apoi să te copleșească problemele de serviciu. Le faci faţă neașteptat de bine, pentru că, îţi vine sau nu să crezi, ţi-a fost dor de ritmul activ de viaţă. Relaţia ta amoroasă ori devine mai serioasă, ori dacă persoana dragă e departe, începeţi să vă gandiţi la construirea unui viitor comun.

gemeniBuna dispoziţie și zâmbetul constant se datorează banilor care vin în sume nesperat de mari și din surse neprevăzute. Cu mai multă încredere în sine, reușești să schimbi părerea despre tine a unor oameni din anturajul tău. Cu o reputaţie îmbunătăţită ai mai multe șanse să ţi se deschidă ușile la care baţi. Unica îngrijorare ar fi actele și proprietăţi-le familiei tale -- s-ar putea ca rudele să ia decizii în care e necesară și parerea ta.

rac Ideile tale creative se transformă ușor în bani, ceea ce te motivează să nu te oprești și să le pui pe toate în aplicare. Un rol important în reușitele tale îl are jumatatea ta -- nu îi ignora sfaturile, pentru că e în interesul vostru comun. E o perioadă agitată, deci ai grijă să te odihnești destul, să mănânci la timp, ca organismul tău să facă faţă ritmului intens, mai ales că se prevăd și niște călătorii cu schimbare de fus orar.

54

berbec Odată cu venirea toamnei devii mai sentimental, lași munca pe planul doi și te preocupă mai mult familia, relaţiile între membrii ei, iar pentru neînţelegerile mai vechi reușești să găsești soluţii. Totuși, nu insista prea mult asupra problemelor care nu te privesc deloc și implică-te acolo unde ţi se cere ajutorul. În plan finan-ciar se păstrează același echilibru, însă mai bine ar fi să economisești decât să cheltui banii de care ai putea avea nevoie pentru situaţii neașteptate.

septembrie 2011

Page 55: ed.13 / 1 septembrie 2011

balanţăAi o viaţă socială foarte activă, ești mereu implicat în organizare de eve-nimente, faci impresie bună oamenilor din jur, iar pentru propria persoană rezervi prea puţin timp. Ia o pauză, odihnește-te, căci sănătatea ar trebui să fie pe primul loc. Dedică timp familiei tale, mai ales că e un mediu benefic și pentru starea ta sufletească. În ceea ce ţine de bani, nu cheltui exagerat sau inutil.

peştiiO fi venit toamna în calendar, însă dispoziţia ta e cea de vară, de distracţie și relaxare. Dacă mai dispui de resurse, planuiești încă o excursie ori o mică escapadă spre litoral. E bine ce faci, căci lunile următoare ar putea fi foarte stresante, iar odihna de acum iţi va da forţe să treci peste ceea ce urmează. Ascultă-ţi jumătatea sau familia și plănuiţi-vă corect cheltuielile pe următoarele luni.

vărsătorFoarte conștiincios, ești angajatul ideal, iar șefii profită de asta, încărcându-te și cu sarcinile altora. Ar fi cazul s-o iei mai moale, ca cerinţele să nu creas-că atât timp cât răsplata întarzie să apară. Dacă ai copii, acordă-le atenţie, dicută cu ei și implică-te în dilemele lor, pentru că problemele rezolvate din start te fac să eviţi complicaţiile ulterioare.

capricornSeptembrie începe cu o vacanţă pentru cei care au lucrat toată vara, iar pen-tru ceilalţi e o perioadă în care scapă de restanţele de orice fel. Totuși, cele mai importante decizii lasă-le pe mai tarziu, spre sfârșitul lunii, ca să nu omiţi detaliile cu adevărat importante. Dacă ai neînţelegeri cu persoana dragă, ar fi cazul să iei în consideraţie și ideea că poate nu ai întotdeauna dreptate, iar dacă e așa -- nu te încăpăţâna și cedează!

săgetătorE luna sărbătorilor: cumătrii, căsătorii, aniversări la care ești invitat și va trebui să scuturi puţin ciorapul cu banii puși de-o parte. Vestea bună vine și ea: cu o mână dai, iar cu alta iei -- datornicii tăi își amintesc de tine, s-ar putea să câștigi la jocuri de noroc, sau șeful hotărăște că e timpul să-ţi mărească salariul. Acasă fii cât mai pașnic și întelegător, nu căuta nod în papură ca s-ar putea să-l găsești!

scorpionTe gândești prea mult și faci prea puţin! E corect să cântărești lucrurile înainte de a lua o decizie, însă nu exagera cu teoriile conspiraţiei care pot aparea din nimic în imaginaţia ta. Ia lucrurile așa cum sunt, căci riști să pierzi trenul, iar de data asta se pare că e vorba de șanse reale care vin o dată în viaţă! Ascultă-i și pe cei mai în vârstă - uneori au și ei dreptate.

55minutul de horoscop

spaţiul dedicat evenimentelorcotidiene de cultură, artă,sport si devertisment

Page 56: ed.13 / 1 septembrie 2011

28/2

Bourgeois Lounge Cafestr. Mesterul Manole 2/3tel. (+373 22) 92 80 92(+373 69) 66 81 28

GOA TerritoryGhidighicitel.:068 72-87-28

SunkissBlv.Moscovei 1/3 A,Centru Comercial „Orhideea” tel:32-40-11Str.31 August 78 A,”Centru Sportiv„ tel: 24-20-61Blv.Dacia 23, tel:50-37-06Str.A.Russo 5/1 tel: 32-40-11

28/2

Bourgeois Lounge Cafestr. Mesterul Manole 2/3tel. (+373 22) 92 80 92(+373 69) 66 81 28

GOA TerritoryGhidighicitel.:068 72-87-28

SunkissBlv.Moscovei 1/3 A,Centru Comercial „Orhideea” tel:32-40-11Str.31 August 78 A,”Centru Sportiv„ tel: 24-20-61Blv.Dacia 23, tel:50-37-06Str.A.Russo 5/1 tel: 32-40-11

Page 57: ed.13 / 1 septembrie 2011

28/2

Bourgeois Lounge Cafestr. Mesterul Manole 2/3tel. (+373 22) 92 80 92(+373 69) 66 81 28

GOA TerritoryGhidighicitel.:068 72-87-28

SunkissBlv.Moscovei 1/3 A,Centru Comercial „Orhideea” tel:32-40-11Str.31 August 78 A,”Centru Sportiv„ tel: 24-20-61Blv.Dacia 23, tel:50-37-06Str.A.Russo 5/1 tel: 32-40-11

Page 58: ed.13 / 1 septembrie 2011

(+373 22) 24 35 72

AirServiceBd. Stefan cel Mare nr. 3tel.: (+373 22) 500-882

Page 59: ed.13 / 1 septembrie 2011

(+373 22) 24 35 72

AirServiceBd. Stefan cel Mare nr. 3tel.: (+373 22) 500-882

Page 60: ed.13 / 1 septembrie 2011

any way you like it

str. 31 august 1989, 121, tel: 859090, fax:859091, e-mail:[email protected], web: www.anyway.md