furnizori de tehnologii de mediu

ECOEMERGE - STUDIU: Identificarea principalelor categorii de furnizori de tehnologii de mediu 1

1. TRECERE IN REVISTA A DEMERSULUI CERCETARII INTREPRINSE

DE CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI

Cercetarea efectuata de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) are

ca obiectiv evaluarea nivelului pietei tehnologiilor de mediu din Romania. Analiza este axata

in special pe identificarea categoriilor de tehnologii de mediu existente pe piata romaneasca

si, de asemenea, pe identificarea producatorilor, importatorilor si distribuitorilor de tehnologii

de mediu. Cercetarea a fost efectuata la nivel national, utilizandu-se urmatoarele instrumente

a caror eficienta este recunoscuta, la scala larga, in domeniul cercetarilor de piata:

selectarea, din baza de date a CCIB, a unui esantion de firme potential implicate in

domeniul tehnologiilor de mediu, avand in vedere faptul ca actuala Clasificare a

Activitatilor din Economia Nationala nu include codificari specifice acestor domenii,

activitatile specifice fiind incluse practic in intreg nomenclatorul;

consultarea informatiilor existente in site-urile web ale firmelor identificate in scopul

determinarii mai exacte a produselor si serviciilor detaliate ale companiilor

respective;

transmiterea de chestionare firmelor identificate;

contactarea telefonica a firmelor ale caror produse puteau fi incadrate in categoria

tehnologiilor de mediu in vederea verificarii acuratetei informatiilor culese si a

obtinerii de detalii suplimentare privind produsele fabricate/importate/distribuite;

intocmirea listelor cu firmele ale caror produse se incadreaza in categoria

tehnologiilor de mediu (atasate in anexa la studiul realizat);

consultarea documentatiilor si surselor de referinta alese (vezi capitolul final de

referinte bibliografice), in vederea selectarii informatiilor documentare de interes

pentru o scurta prezentare a tehnologiilor de mediu si pentru analiza pietei acestor

tehnologii in Romania;

prelucrarea informatiilor documentare selectate, a informatiilor culese prin

interviurile telefonice cu firmele si prin chestionarele transmise;

redactarea studiului referitor la sectorul tehnologiilor de mediu in Romania.

Studiul, redactat ca urmare a cercetarii intreprinse, este axat pe analiza tendintelor actuale

si perspectivelor de dezvoltare a sectorului tehnologiilor de mediu din Romania. Studiul

include, de asemenea, informatii privind obiectivele si strategia de dezvoltare durabila a

Romaniei pana in 2030 si strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020.


2. ANALIZA STRATEGIEI NATIONALE DE DEZVOLTARE DURABILA

PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei stabileste, pe capitole de

problematici, obiectivele – tinta si modalitatile de actiune la orizont 2013, 2020, 2030,

conform orientarilor strategice ale UE.

Principalele capitole care prezinta interes, din punctul de vedere al demersului nostru, se

refera la schimbarile climatice si energia curata, transportul durabil, productia si consumul

durabile, conservarea si gestionarea resurelor naturale.

Pentru aceste capitole, vom analiza obiectivele nationale corelate cu obiectivele UE si

principalele directii de actiune pentru atingerea obiectivelor.

2.1. Schimbările climatice şi energia curată

Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de

gaze cu efect de seră, precum și a efectelor negative ale acestora asupra societăţii și

mediului.

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt și

mediu și crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform

cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă și competitivitate;

îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a

emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la

efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Principalele direcţii strategice în domeniul politicii energetice, importante pentru piata

tehnologiilor de mediu, sunt:

• Securitatea energetică

• Dezvoltarea durabilă: Îmbunătăţirea eficienţei energetice pe întregul lanţ resurse-

producţie-transport-distribuţie-consum final prin optimizarea proceselor de producţie şi

distribuţie şi prin reducerea consumului total de energie primară raportat la valoarea

produselor sau serviciilor; creşterea ponderii energiei produse pe baza resurselor

regenerabile în consumul total şi în producţia de electricitate; utilizarea raţională şi eficientă a

resurselor primare neregenerabile şi scăderea progresivă a ponderii acestora în consumul


final; promovarea producerii de energie electrică şi termică în centrale de cogenerare de

înaltă eficienţă; valorificarea resurselor secundare de energie; susţinerea activităţilor de

cercetare-dezvoltare-inovare în sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficienţă

energetică şi ambientală; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra

mediului şi respectarea obligaţiilor asumate în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de

seră şi a emisiilor de poluanţi atmosferici;

• Competitivitatea: promovarea surselor regenerabile cu ajutorul certificatelor verzi, în

contextul integrării regionale; pregătirea pieţei de certificate albe privind utilizarea eficientă a

energiei; participarea la schema comunitară de comercializare a certificatelor de emisii de

gaze cu efect de seră.

Prin măsuri coerente de creștere a eficienţei energetice se va obţine o reducere a

consumului de energie finală cu 13,5% în perioada 2008-2016 în comparaţie cu nivelul

consumului mediu din perioada 2001-2005, în conformitate cu primul Plan Naţional de

Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice 2007-2010.

Pe baza unor politici naţionale şi a unor strategii energetice la nivel regional şi local se va

promova modernizarea sistemelor de cogenerare și încălzire urbană prin folosirea unor

tehnologii de înaltă eficienţă. Reabilitarea energetică a cel puţin 25% din fondul de clădiri

multietajate va asigura obţinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor

de dioxid de carbon şi creşterea suportabilităţii facturilor energetice la nivelul

consumatorilor.

Prin încurajarea selectivă a investiţiilor se va asigura punerea în funcţiune a unor noi

capacităţi de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major

asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi a emisiilor de poluanţi şi asupra

siguranţei de funcţionare a sistemului energetic naţional.

În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ

prezentat de Comisia Europeană la 23 ianuarie 2008, România are obligaţia să elaboreze şi să

prezinte Comisiei Europene un Plan Naţional de Acţiune cu precizarea obiectivelor privind

ponderea consumului de energie din surse regenerabile în domeniile transporturilor,

electricităţii, încălzirii şi răcirii, precum şi a măsurilor care urmează să fie adoptate în vederea

atingerii acestor obiective, până la 31 martie 2010. În condiţiile în care obiectivul-ţintă pe

ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie să provină din

surse regenerabile în anul 2020, noile obiective pentru România în perioada 2012-2020 se vor

conforma ţintelor asumate în procesul de distribuire a responsabilităţilor statelor membre

UE. La nivelul anului 2010, ponderea resurselor regenerabile va reprezenta în România circa

11% din consumul total de resurse primare de energie, urmând să ajungă la 11,2% în 2015.


Aplicarea sistemului „certificatelor verzi” va spori ponderea energiei electrice produse din

surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrică raportat la cantitatea de

electricitate vândută consumatorilor, având în vedere că mecanismul centralizat de

tranzacţionare, Piaţa Certificatelor Verzi, funcţionează încă din anul 2005. De asemenea,

legislaţia în domeniu prevede că furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze anual un număr de

certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii, convenite în cadrul UE prin

distribuirea responsabilităţilor între statele membre privind promovarea energiei

regenerabile, şi cantitatea de energie electrică furnizată anual consumatorilor finali.

Sectoarele vulnerabile la efectele schimbărilor climatice în România şi care necesită o

analiză mai detaliată sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apă, sectorul forestier,

infrastructură-construcţii, transport, turism, energie, industrie, sănătate.

Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente și în condiţii de siguranţă

a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii și

eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului

legislativ „Schimbări climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel internaţional în

urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea și aplicarea unor măsuri de

adaptare la efectele schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.

Emisiile din sectoarele ETS (operatorii economici care fac parte din schema de

comercializare a certificatelor de emisii) vor fi reglementate prin uniformizarea la nivel

european a metodelor de alocare şi distribuire a certificatelor. Se prevede ca, pentru anul

2020, numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel european să fie

redus cu 21% faţă de numărul acestora în anul 2005.

România va trebui să majoreze cota parte a surselor regenerabile (solară, eoliană, hidro,

geotermală, biogaz etc.) în consumul final de energie de la 17,8% în 2005 la 24% în 2020 (faţă

de media UE de 8,5% în 2005, cu obiectivul de a ajunge la 20% în 2020). Ţinta avută în vedere

de România este ca, la nivelul anului 2020, ponderea energiei electrice produse din surse

regenerabile să ajungă la 38%.

Prin creşterea eficienţei energetice, consumul de energie primară se va reduce cu 20%, iar

cel de energie finală cu 18% comparativ cu media consumului din 2001-2005.

Nivelul de utilizare în transporturi a biocarburanţilor şi altor carburanţi regenerabili va

reprezenta minimum 10%, procent calculat pe baza conţinutului energetic al tuturor tipurilor

de benzină şi motorină folosite, în condiţiile respectării criteriilor de sustenabilitate aferente

acestor produse, cu o ţintă intermediară de 5,75% în 2010.


Va continua procesul de reabilitare energetică a circa 35% din fondul de clădiri multietajate

de locuit, administrative şi comerciale.

Vor fi puse în funcţiune şi racordate la sistemul naţional noi unităţi de producere a energiei

electrice pentru acoperirea cererii prevăzute, inclusiv două noi reactoare nucleare la centrala

de la Cernavodă şi finalizarea unor proiecte hidroenergetice.

Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele medii ale UE privind indicatorii

energetici și de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii

emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale și comunitare

existente și implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Prin creşterea eficienţei energetice, consumul de energie primară se va reduce cu 30%, iar

consumul de energie finală cu 26% comparativ cu media consumului din perioada 2001-2005.

Se va generaliza iluminatul cu lămpi eficiente.

Se va extinde utilizarea tehnologiilor curate de producere a energiei electrice şi căldurii

bazate pe surse de energie şi centrale electrice cu emisii foarte reduse de carbon, prevăzute

cu facilitaţi pentru captarea şi stocarea geologică a dioxidului de carbon.

Va continua construirea de centrale şi amenajări hidrotehnice care să prelucreze 15-20%

din potenţialul hidroenergetic amenajabil dar încă nevalorificat.

În vederea acoperirii necesarului de energie electrică pentru dezvoltarea economică şi

consum se vor realiza suplimentar 2 unităţi nuclearo-electrice.

Se va continua reabilitarea termică a circa 40% din fondul existent de clădiri multietajate

precum şi dezvoltarea de proiecte de clădiri pasive sau cu consumuri energetice foarte reduse

(15-50 kWh pe metru pătrat şi an).

2.2. Transport durabil

Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile

economice, sociale și de mediu ale societăţii, reducând, în același timp, la minimum

impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii și mediului.

Pentru îmbunătăţirea comportamentului în raport cu mediul, se va diminua progresiv

impactul global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrării în obiectivele

stabilite pentru România privind plafoanele naţionale de emisii. Se va realiza o reducere cu

5% până în 2015 a depăşirilor actuale ale nivelurilor limită privind calitatea aerului în oraşe,


urmând ca proporţia să crească apoi până la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa

principală de poluare.

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care

să faciliteze mișcarea în siguranţă, rapidă și eficientă a persoanelor și mărfurilor la nivel

naţional și internaţional, în conformitate cu standardele europene.

Pentru minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului se va elabora o

strategie privind protecţia mediului în domeniul transporturilor, corelată cu noile politici ale

UE, inclusiv cu reglementările în domeniul maritim, focalizată pe indicatori privind nivelurile

admisibile, metodele şi mijloacele de monitorizare şi control pentru emisiile poluante, gazele

cu efect de seră şi pentru zgomotele la sursă provenite din activităţile de transport. Se va

întreprinde cartografierea emisiilor sonore provocate de transporturi în marile aglomeraţii

urbane şi pe reţelele de transport cu trafic intens în vederea stabilirii modalităţilor optime de

protejare a populaţiei şi a mediului. Pe baza analizei celor mai bune practici din celelalte ţări

ale UE, se vor elabora reglementări privind taxele de utilizare a infrastructurilor şi mijloacelor

de transport şi se vor promova măsuri stimulative, prin instrumente financiare şi/sau fiscale

(reducerea sau scutirea de accize, subvenţii pentru cercetare-dezvoltare) pentru utilizarea

mai largă a biocarburanţilor şi a combustibililor alternativi în activitatea de transporturi.

2.3. Producţie şi consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum și producţie sustenabile.

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse și

valorificarea maximală a acestora prin promovarea unui model de consum și producţie care

să permită o creștere economică sustenabilă pe termen lung și apropierea treptată de nivelul

mediu de performanţă al ţărilor UE.

Pentru perioada 2008-2013, se va stimula dezvoltarea unor categorii de servicii care pot

avea un impact pozitiv major asupra creşterii productivităţii resurselor şi a eco-eficienţei, cu

efect de multiplicare în alte sectoare economice: cercetarea tehnologică în scopul reducerii

consumurilor materiale şi energetice pentru produse şi procese; expertiza şi consultanţa

pentru utilizarea eco-eficientă a fondurilor disponibile pentru investiţiile destinate

modernizării infrastructurilor şi proceselor de producţie; activităţi ce promovează creşterea


eficienţei achiziţiilor, inclusiv a achiziţiilor publice pe criterii ecologice, şi valorificarea optimă

a bunurilor şi serviciilor produse în România pe nişele de piaţă cele mai favorabile.

În perioada 2008-2013 şi în continuare, politicile în domeniul dezvoltării industriale vor

urmări atât direcţiile strategice şi obiectivele generale ale economiei Româneşti cât şi

elementele fundamentale ale evoluţiilor din cadrul UE, în conformitate cu preceptele

dezvoltării durabile. Printre factorii principali care vor influenţa evoluţia diferitelor sectoare

industriale pe termen mediu se numara:

• Menţinerea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv, menit să sporească fluxul

investiţional, să stimuleze modernizarea tehnologică şi înnoirea permanentă a proceselor şi

produselor;

• Considerarea impactului produselor asupra mediului pe parcursul întregului ciclu de viaţă

al acestora (de la proiectare, fabricare, asamblare, marketing, distribuţie, vânzare şi folosire

până la reciclare şi eliminare);

• Susţinerea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare în strânsă legătură cu

necesităţile reale ale industriei şi cu cerinţele pieţei pentru a obţine avantaje competitive şi a

reduce decalajele tehnologice şi de productivitate faţă de ţările mai avansate din UE;

• Promovarea tehnologiilor digitale în toate etapele, de la proiectare la producţie şi

marketing, inclusiv în gestionarea întreprinderilor;

• Încurajarea investiţiilor directe ca sursă de capital, know-how, tehnologie şi abilităţi de

management.

Estimările preliminare conduc la concluzia că, prin aplicarea unor instrumente adecvate de

politică economică, în perioada 2008-2030 productivitatea resurselor materiale şi energetice

consumate poate creşte cu o rată medie anuală de 3-4% prin:

• Ajustarea macrostructurii economiei (creşterea ponderii serviciilor de la 48,8% în 2005 la

circa 55% în 2013, 60% în 2020 şi 70% în 2030) precum şi a structurilor intrasectoriale

(reducerea ponderii subsectoarelor energo şi material intensive în industrie);

• Reducerea cu minimum 1,2-1,5% pe an a consumurilor specifice de materiale şi energie

şi a pierderilor în industria prelucrătoare, în sectoarele energetic şi rezidenţial, transporturi şi

construcţii ca urmare a creşterii semnificative a investiţiilor destinate modernizărilor

tehnologice şi a infrastructurilor precum şi a calităţii managementului energetic şi tehnologic;

• Creşterea cu 2-3% pe an a ponderii produselor cu valoare adăugată mare, bazate pe

tehnologii medii şi înalte, precum şi a serviciilor, în structura exportului;


• Ameliorarea semnificativă a performanţelor tehnicoeconomice şi a calităţii produselor şi

serviciilor în scopul creşterii gradului de valorificare şi, implicit, a valorii adăugate, raportată la

aceeaşi valoare a resurselor consumate;

• Îmbunătăţirea managementului comercial, a procedurilor de achiziţie a materiilor prime

(în special a celor energetice), materialelor, componentelor şi serviciilor, precum şi

valorificarea produselor şi serviciilor pe nişele de piaţă cele mai favorabile, în corelare cu

evoluţia preţurilor pe pieţele internaţionale.

Prin realizarea acestor obiective, care sunt pe deplin fezabile, se estimează că peste 60%

din creşterea economică se poate realiza fără consumuri suplimentare de resurse materiale şi

energetice.

Creşterea productivităţii resurselor consumate va conduce, în acelaşi timp, la reducerea

ritmului de epuizare a rezervelor la principalele categorii de materii prime şi va contribui la

reducerea costurilor, ameliorarea competitivităţii şi la asigurarea sustenabilităţii creşterii

economice.

Promovarea modelului de producţie şi consum durabile concomitent cu protejarea

ecosistemelor şi decuplarea creşterii economice de degradarea mediului vor asigura

sustenabilitatea producţiei alimentare, reducerea şi eliminarea dezechilibrelor de pe piaţa

agricolă generate de modul de utilizare a resurselor naturale şi vor duce la o mai bună

valorificare a avantajelor comparative de care dispune agricultura românească. În acest scop,

se va aplica o politică raţională coerentă pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii, a

sectoarelor de procesare a materiilor prime agricole şi încurajarea creşterii cantitative şi

calitative a producţiei de alimente şi a consumului alimentar în condiţii de sustenabilitate.

Implementarea măsurilor cuprinse în planul de acţiune ETAP, privind introducerea

tehnologiilor ecologice și stimularea eco-inovaţiei prin aplicarea foii de parcurs naţionale, va

accelera sporirea cererii şi producţiei de echipamente şi procedee destinate acestui scop în

toate întreprinderile şi sectoarele economice. Prin corelarea obiectivelor-ţintă ale

programelor operaţionale sectoriale, în special Strategia Naţională în domeniul cercetării

ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, cu cele de dezvoltare regională se va stimula diseminarea

inovărilor cu efecte sociale şi ecologice şi a tehnologiilor orientate spre îmbunătăţirea

condiţiilor de mediu, utilizarea raţională a resurselor naturale neregenerabile şi folosirea

sustenabilă a resurselor regenerabile.

Activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare şi de promovare a tehnologiilor eco-eficiente

se vor orienta prioritar spre sectoarele şi domeniile unde aplicarea acestora poate crea efecte

semnificative de progres ecologic şi de competitivitate (produse alimentare organice,

tehnologia apei, eficienţa energetică, transportul urban, industriile cu impact major asupra


mediului, construcţiile, colectarea selectivă, reciclarea şi neutralizarea deşeurilor,

biocombustibilii etc.).

Se va introduce treptat sistemul de achiziţii publice ecologice în vederea apropierii, până

în 2013, de obiectivul stabilit al UE de a se situa în 2010 la nivelul mediu atins în 2006 de

statele membre cele mai performante. În acest scop se vor întreprinde măsuri concrete

pentru:

• Dezvoltarea unei pieţe a produselor şi serviciilor ecologice care să conducă la

îmbunătăţirea performanţelor de mediu şi a tehnologiilor folosite;

• Modernizarea sistemelor utilizate de autorităţile şi instituţiile publice pentru

achiziţionarea de produse, servicii şi lucrări care să includă, atunci când este posibil, criterii

ecologice în documentaţia de atribuire;

• Considerarea posibilităţii de a elabora, împreună cu patronatele, reguli şi obiective

convenite voluntar pentru introducerea criteriilor ecologice în achiziţiile operatorilor

economici din sectorul privat;

• Accelerarea procesului de încurajare a participării voluntare a organizaţiilor şi

operatorilor economici la sistemul comunitar de eco-management şi audit (EMAS).

Se va extinde treptat, conform deciziilor UE, etichetarea produselor în funcţie de

performanţele lor ecologice şi se vor realiza campanii coerente de informare a

consumatorilor, cu participarea societăţilor comerciale de desfacere cu amănuntul, a

organismelor de reglementare a pieţei şi a organizaţiilor societăţii civile, pentru promovarea

produselor şi serviciilor eco-eficiente, inclusiv a celor rezultate din agricultura ecologică.

2.4. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale și evitarea

exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Orizont 2013. Obiectiv naţional: Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre

ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ,

prin dezvoltarea unor servicii publice eficiente în domeniu, conforme conceptului de

dezvoltare durabila și cu respectarea principiului “poluatorul plătește”.

Pe ansamblu, strategiile şi programele naţionale referitoare la mediu corespund

orientărilor Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a UE reînnoite (2006) şi vizează realizarea

următoarelor obiective specifice:


(a) Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă și apă uzată prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Până în anul 2013 se va aplica Programul (aprobat în 2005) de eliminare treptată a

evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase în mediul acvatic pentru

prevenirea poluării resurselor de ape interioare de suprafaţă, costiere, marine şi subterane şi

limitarea periclitării ecosistemelor acvatice (Directiva 2006/11/EC). Se va asigura

implementarea Directivei (1991/676/EC) privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi

din surse agricole, transpusă în legislaţia românească încă din anul 2000.

(b) Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor prin îmbunătăţirea

gestionării deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de

judeţe până în 2015.

România a obţinut perioade de tranziţie în vederea conformării cu Directivele UE pentru

depozitele de deşeuri municipale până în 2017; depozitarea temporară de deşeuri

periculoase până în 2009; depozitarea de deşeuri industriale nepericuloase până în 2013. Un

număr de 177 depozite vor trebui să-şi înceteze activitatea şi se va asigura reducerea treptată

a cantităţilor depuse în cele 101 depozite municipale neconforme. Până în anul 2013 se va

reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a deşeurilor biodegradabile depozitate,

reprezentând 50% din totalul produs în 1995, şi se vor implementa măsuri pentru reducerea

considerabilă a depozitării deşeurilor de ambalaje.

Acţiunea în acest domeniu se va concentra pe punerea în aplicare a proiectelor integrate

de gestionare a deşeurilor la nivel naţional şi regional prin orientarea ierarhică a investiţiilor

conform priorităţilor stabilite: prevenire, colectare selectivă, reciclare, valorificare, tratare şi

eliminare. Programele de management integrat se vor extinde progresiv şi în mediul rural

prin instituirea unor servicii de colectare, şi prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate.

Până în anul 2013 se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deşeurile de

ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie sau

carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale şi 15% pentru

lemn. Se prevăd măsuri speciale, cu termene de execuţie între sfârşitul anului 2008 şi 2013

pentru recuperarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice precum şi pentru

închiderea unor instalaţii de incinerare neconforme pentru deşeurile medicale.

(c) Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice

cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

România a obţinut perioade de tranziţie până în anul 2013, respectiv 2017, pentru

respectarea valorilor limită de emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi) în vederea


conformării cu Directivele UE privind reducerea emisiilor provenite din instalaţii mari de

ardere.

Acţiunile programate prevăd utilizarea raţională a surselor de energie neregenerabile şi,

acolo unde este posibil, a surselor regenerabile sau mai puţin poluante în sistemele de

încălzire urbană. Se are în vedere corelarea acestor măsuri cu programul de gestionare a apei,

întrucât infrastructura precară a reţelelor de încălzire municipală cauzează pierderi însemnate

în reţelele de distribuţie a apei.

Pentru reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele critice, principalele ţinte

urmărite la nivelul anului 2015 se referă la implementarea celor mai bune tehnici disponibile

pentru reducerea emisiilor. Se prevede reabilitarea sistemelor de încălzire centrală în 8

municipalităţi, având ca rezultat o îmbunătăţire substanţială a calităţii aerului, şi elaborarea

studiilor de opţiune pentru alte 15 localităţi, completată cu reabilitarea depozitelor

neconforme de zgură şi cenuşă precum şi a reţelelor de distribuţie a apei calde şi căldurii.


3. EVALUAREA CATEGORIILOR DE TEHNOLOGII DE MEDIU

„Deoarece preţul petrolului continuă să urce şi un nivel tot mai mare de dioxid de carbon

continuă să aibă efect asupra climei terestre şi a ecosistemelor, adoptarea tehnologiilor de

mediu devine indispensabilă pentru dezvoltarea mai durabilă a economiilor noastre.

Tehnologiile de mediu oferă soluţii pentru reducerea aportului de materiale, reducerea

consumului de energie şi a emisiilor, recuperarea produselor secundare valoroase şi

minimizarea problemelor de eliminare a deşeurilor. Acestea cresc eficienţa ecologică sau, cu

alte cuvinte, „fac mai mult cu mai puţin”, sprijină aplicarea sistemelor de gestionare a

mediului şi ecologizează procesele de producţie.

Există oportunităţi mari în Europa de a eficientiza utilizarea celor mai noi tehnologii în

domeniul energiei, transportului şi al utilizării materialelor. Companiile europene sunt

puternice mai ales în producţia de energie regenerabilă şi în gestionarea şi reciclarea

deşeurilor, în aceste sectoare având o cotă de piaţă globală de 40% şi respectiv 50%.

Tehnologiile de mediu sunt utilizate şi pentru colectarea de informaţii despre mediu -

monitorizare şi culegere de date pentru identificarea prezenţei poluanţilor, modificări în

privinţa suprafeţei terestre, sau pentru depistarea efectelor asupra sănătăţii omului prin

biomonitorizare.

Tehnologiile de mediu au capacitatea ca, în următorul deceniu, să contribuie la reducerea

cu 25-80% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la diminuarea stratului de ozon cu 50% şi la

acidifiere şi eutrofizare cu până la 50%. Pentru industria apei, provocarea este dată de

dezvoltarea unor tehnologii noi şi rentabile care să ţină seama de factorii externi de mediu şi

de aspectele energetice. Dezvoltările tehnologice semnificative şi extinderea pieţei sunt şi

acestea preconizate pentru soluţii de producere a energiei din deşeuri la scară mică şi

dezvoltarea de sisteme de producere a energiei din deşeuri din biomasă la scară mică.

Pentru a ajunge la capacitatea tehnologiilor de mediu, trebuie generată o mai bună

acceptare a pieţei. Lipsa sensibilizării cu privire la costurile reale de obţinere, utilizare şi

eliminare a materialelor şi a energiei reprezintă încă un obstacol semnificativ în calea

implementării extinse a multor inovaţii ecologice.

Clienţii şi investitorii trebuie să cunoască cu mai multă precizie performanţa şi beneficiile

ecologice ale diferitelor tehnologii astfel încât să poată achiziţiona şi finanţa cu încredere

produsele care sunt deseori noi pe piaţă. Pentru a veni în sprijin, factorii decizionali din Europa

discută în prezent cum să realizeze astfel de verificări ale acestor tehnologii.”

Agentia Europeana de Mediu


In cadrul cercetarii intreprinse pentru evaluarea pietei tehnologiilor de mediu din Romania

ne-am axat asupra urmatoarelor categoriile de tehnologii de mediu:

1. tehnologii de control al poluarii (tratarea si potabilizarea apei, epurarea apelor uzate,

decontaminare solului etc.);

2. tehnologii de procese „curate” (procese de fabricatie noi care sunt mai putin poluante

si/sau utilizeaza mai eficient resursele);

3. managementul deseurilor (servicii de colectare, transport, depozitare, valorificare,

reciclare sau distrugere de deseuri, tehnologii de recuperare substante utile din deseuri,

utilaje folosite in activitatea de gestionare a deseurilor etc.);

4. monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare;

5. tehnologii de obtinere de „energie verde” (energie electrica si termica din surse

regenerabile);

6. controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor;

7. materiale si tehnologii de constructie ecologice (sisteme ecologice de constructii si

izolatii, casa pasiva, cladiri verzi etc.)

In demersul nostru, am analizat atat situatia actuala, realizarile din fiecare domeniu, dar si

problemele care apar in implementarea fiecarei categorii de tehnologii de mediu, eventualele

tendinte previzibile, cat si reprezentarea si structura categorii de tehnologie.

3.1. Tehnologii de control al poluarii

România va trebui ca, pana in aceasta toamna, să-şi rezolve problemele de mediu legate

de poluarea aerului, riscând altminteri să dea socoteală în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Oficialii europeni au transmis în acest sens o avertizare autorităţilor de la Bucureşti, care au

implementat doar parţial regulile europene privind calitatea aerului. Este vorba in special de

excesul de emisii de particule de dimensiuni reduse aflate in suspensie (PM10). În România,

din anul 2005 şi până în prezent nu s-au înregistrat niciodată concentraţii ale prafului care să

respecte limita admisă, este concluzia şocantă a statisticilor furnizate recent de Agenţia

Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM).

In decursul cercetarii intreprinse, am identificat tehnologii de purificare a aerului (ex.

tehnologiile dezvoltate de firma Pancuantic, bazate pe generatoare electrohidrodinamice

EHD. Una dintre aceste tehnologii – Fumul produs de procedeele tehnologice se descompune

intr-un mediu de plasma rece - a obtinut medalie de aur la Salonul International de Inventii -

Geneva 2010). Cu toate acestea, din discutiile purtate cu inventatorul acestei tehnologii, in


Romania nu exista interes pentru utilizarea acesteia. Firma Pancuantic implementeaza

tehnologiile de depoluare a mediului (aer, apa, fum) in Europa si SUA.

Majoritatea firmelor incluse in ancheta, care furnizeaza tehnologii apartinand acestei

categorii, se incadreaza in subcategoriile de tratare/potabilizare a apei, epurarea apelor uzate

manajere si industriale. Decontaminarea solului (in special in cazul contaminarii cu produse

petroliere) si purificarea aerului sunt mult mai putin reprezentate.

3.2. Tehnologii de proces „curate”

Domeniul este caracterizat de o mare eterogenitate a tehnologiilor din punctul de vedere

al domeniului de aplicare. In toate sectoarele economiei este necesara retehnologizarea, prin

inlocuirea echipamentelor si instalatiilor vechi in baza principiului BAT (Best Available

Techniques).

Piata tehnologiilor de proces „curate” este una in dezvoltare, datorita legislatiei care obliga

firmele poluatoare sau mari consumatoare de resurse sa se retehnologizeze. Exista si in

Romania firme care au inteles ca dezvoltarea durabila a companiei, chiar daca necesita

investitii mai mari, poate asigura rezistenta firmei intr-un mediu din ce in ce mai concurential.

Criza economica mondiala a adus in acest domeniu si beneficii, intrucat a dus la o mai buna

constientizare a faptului ca imbunatatirea procesului de productie in vederea reducerii

consumului de resurse, a reducerii cantitatii de deseuri rezultate in urma procesului de

fabricatie duc in final la amortizarea substantiala a costurilor.

In Romania, toate institutele de cercetare dezvolta solutii si tehnologii de proces „curate”,

beneficiind si de facilitatile oferite prin participarea in diferite consortii in scopul atragerii de

fonduri europene nerambursabile. In cadrul cercetarii intreprinse am identificat si firme cu

capital privat care au activitate de cercetare – dezvoltare – inovare si care au dezvoltat

propriile tehnologii de proces „curate”, unele dintre ele fiind si brevetate.

3.3. Managementul deseurilor

Managementul deseurilor se refera la colectarea, transportarea, procesarea, reciclarea si

distrugerea deseurilor.

Uniunea Europeana are principii ferme pe care se bazeaza diferitele niveluri ale sistemelor

de management al deseurilor:


Principiul prevenirii – producerea deseurilor trebuie minimizata si evitata pe cat

posibil;

Principiul responsabilitatii producerii si al platii poluarii – cei care produc deseurile

sau contamineaza mediul inconjurator trebuie sa plateasca costul propriilor actiuni;

Principiul precautiei – trebuie anticipate problemele potentiale;

Principiul proximitatii – deseurile trebuie depozitate cat se poate de aproape de

locul in care au fost produse.

In perioada actuala redevine tot mai imperativa necesitatea celor 3R: Recuperare,

Revalorificare, Reciclare.

Pe 31 martie 2010, România anunţa că depune eforturi pentru a găzdui la Bucureşti

viitoarea agenţie europeană care va avea ca obiect activitatea

de reciclare a deşeurilor. În ultimii zece ani, Comisia Europeană

a luat o serie de măsuri pentru întărirea implementării

legislaţiei europene de mediu şi explorează noi iniţiative pentru

anii ce vin. Ca parte a acestora, CE urmăreşte în primul rând ca

viitoarea agenţie să sprijine implementarea legislaţiei UE a

deşeurilor. (Green Report)

România ocupă ultimul loc în Europa în privinţa reciclării deşeurilor şi nu sta bine nici la

colectarea selectivă, conform dlui Mircea Cotoşman, secretar de stat în Ministerul Mediului şi

Pădurilor. Procentajul de deşeuri reciclate este de sub 1%. Problema nu rezida in legislatie, ci

in implementarea acesteia. Totodată, termenul de transpunere a Directivei europene privind

reciclarea de înaltă calitate a deşeurilor în legislaţia românească este 12 decembrie 2010.

Colectarea, reciclarea si tratarea deseurilor reprezinta o prioritate si se regaseste si in

angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana.

Potrivit legislatiei europene, Romania trebuie sa recicleze, in 2013, 55% din deseurile de

ambalaje generate.

Dupa modelul european, a fost adoptat si in Romania sistemul "Punctul Verde" (DER

GRÜNE PUNKT), a carui marca prezenta pe un ambalaj certifica faptul ca producatorul a platit

o taxa, pentru acel tip de ambalaj, unei organizatii nationale de recuperare a ambalajelor, in

concordanta cu Directiva Europeana privind deseurile de ambalaje.

In Romania, organizatia care implementeaza sistemul "Punctul Verde" la nivel national este

ECO – ROM AMBALAJE S.A. Organizatia a fost infiintata prin asocierea mai multor companii

mari, precum Coca-Cola, Brau-Union, Tetra Pak sau Unilever, care pun in circulatie mii de


tone de ambalaje in fiecare an. Prin sistemul "Punctul Verde", agentii economici pot

transfera, prin contract, responsabilitatea de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje

catre organizatia Eco-Rom Ambalaje SA, care, la randul sau, incheie parteneriate cu autoritati

locale, firme private sau municipale de salubritate si cu companii care, ulterior, valorifica sau

recicleaza ambalajele colectate si sortate.

Ca tara membra a Uniunii Europene, Romania are obligaţia asumată de a colecta și recicla,

anual, 80 000 de tone deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE). Colectarea si

gestionarea deseurilor electrice si electronice (DEEE) a fost regementata la nivelul Uniunii

Europene prin Directiva 96/2002 a Comisiei Europene, fiind transpusa in Romania prin

Hotarare de Guvern (HG 448/2005).

Acţiunile de colectare organizată au fost iniţiate în anul 2007 prin Campania naţională de

colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice cunoscută și sub numele de

„Marea debarasare”, iniţiată de Ministerul Mediului. Tot in 2007 a fost introdus si „timbrul

verde”, reprezentand contributia consumatorilor la costurile implicate de colectarea si

reciclarea DEEE. Timbrul verde este partea din pretul echipamentului electric sau electronic

destinata acoperirii costurilor procesului de colectare si reciclare a DEEE.

Ca si in cazul deseurilor din ambalaje, unde exista o organizatie care preia de la membrii sai

responsabilitatea privind colectarea, reciclarea si valorificarea deseurilor, si in cazul DEEE

exista o astfel de organizatie: Eco Tic.

In Romania exista doua depozite pentru deseurile nucleare. Un depozit se gaseste in cadrul

centralei nucleare de la Cernavoda. Cel de-al doilea se afla in localitatea miniera Baita, din

judetul Bihor. Aici se depoziteaza deseuri provenite din materiale nucleare slabe si medii

degajate de activitatea de cercetare si de industria farmaceutica.

Pana in 2014 va fi amenajat un nou depozit de deseuri nucleare, lânga localitatea

constanteana Anghel Saligny. Depozitul va prelua deseurile mediu si slab radioactive

provenite de la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda. Lucrarile vor costa peste 250 de

milioane de dolari.

Romania intentioneaza sa mai construiasca, pana in 2050, un depozit nuclear geologic,

care ar urma sa fie plasat la cateva sute de metri adancime, in straturile de granit, sare sau

argila. Acest depozit ar urma sa asigure stocarea deseurilor nucleare pentru cel putin 100 de

ani.


Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:

- depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a

apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

- depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului,

conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

- depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator:

nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii

incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si

cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului

produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu

sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe

depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de

avertizare.

- terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu

mai pot fi utilizate in scopuri agricole;

- colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe

depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie,

sticla, metale, materiale plastice);

- multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind

amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este

dificila.

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea

unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea

acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati

de prezenta deseurilor.

3.4. Monitorizarea neinvaziva a mediului

Activitatea de monitorizare a mediului este efectuata in special de catre institutele de

cercetare si de firmele specializate in consultanta pe probleme de mediu sau in ingineria

mediului. Nu sunt disponibile decat putine informatii privitoare la instrumentele noi,

neinvazive de monitorizare a mediului.


3.5. Tehnologii de obtinere de „energie verde”

In contextul in care in Romania s-a angajat ca pana in 2020 sa depaseasca tinta impusa de

Directiva Europeana cunoscuta ca „Directiva 20/20/20” si sa ajunga la o pondere de 24% a

energiei produse din surse regenerabile in totalul consumului, pana in prezent aceste surse

erau aproape exclusiv hidrologice. Daca in 2005 hidrocentralele si biomasa folosita in mediul

rural produceau energie nepoluanta intr-un procent de 17% din consum, pana anul acesta nu

s-au instalat decat capacitati mici de energie din surse regenerabile. Astfel, capacitatile au

fost de 14 MW eolieni, 70 MW in microhidrocentrale si 8 MW din biomasa, in timp ce, in

domeniul fotovoltaic, nu exista nici o centrala care sa livreze energie in sistemul national.

Insa, incepand cu anul 2008, au aparut investitori interesati de realizarea de parcuri

eoliene, in special in zona Dobrogei. Interesul crescut al investitorilor se datoreaza in special

potentialului eolian al Romaniei, estimat la 14.000 MW, cel mai mare din sud-estul Europei,

dar si legislatiei romanesti care ofera stimulente producatorilor de energie si preluarea cu

prioritate a electricitatii in retea. Insa exista si probleme in ceea ce priveste producerea de

energie eoliana. Actuala infrastructura a sistemului energetic romanesc nu poate prelua decat

cel mult 4.000 MW, adica mai putin de 30% din potentialul de productie, iar pentru

LICHID0.50%GAZOS

4.90%

HIDRO44.60%

NUCLEAR14.50%

SOLID35.50%

Fig. 3.1. Structura de productie a sistemului energetic national pe tipuri de resurse

Sursa: ANRE - Raport privind rezultatele monitorizarii pietei de energie electrica in luna mai 2010


dezvoltarea unui parc eolian este necesara obtinerea a 47 de avize. „Sistemul energetic

românesc poate prelua 3.000-4.000 MW eolieni, cu posibilitatea extinderii la 6.000 MW în

cinci ani”, afirma Adrian Băicuşi, directorul general al Transelectrica.

Potentialul national al resurselor regenerabile

Resursa Potential anual Aplicatie

Energie eoliana 23 TWh Energie electrica

Energie solara 1,2 TWh

60 PJ

Energie electrica

Energie termica

Energie hidro, din care:

sub 10 MW

36 TWh

3,6 TWh Energie electrica

Biomasa si biogaz 318 PJ Energie termica

Energie geotermala 7 PJ Energie termica

Sursa: Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007 - 2020

Cu toate acestea, in luna iunie 2010, cel mai mare parc eolian de uscat din Europa a a fost

conectat la reteaua nationala de energie electrica. Compania energetica ceha CEZ

construieste in Dobrogea, la Fantanele-Cogealac, un parc eolian cu 240 de turbine care va

produce, atunci cand va fi finalizat, 600 MWh. CEZ a asigurat finanţarea proiectului, asistenţa

în construcţie şi echipamentul fiind furnizate de EnergoBit, Viarom, GE Wind Energy, Areva şi

Emon. Investiţiile totale vor reprezenta 1,1 miliarde de euro, cea mai mare investiţie străină

directă în România.

In afara grupului CEZ, tot in zona Dobrogei, exista planuri de dezvoltare si a altor parcuri

eoliene. Astfel, Iberdrola Renovables (Spania) a inceput constructia unui prim proiect de 80

MW, care va fi functional in ianurie 2011. Pe langa acesta, Iberdrola are in plan sa dezvolte 50

de parcuri in 7 ani, in perioada 2011 – 2017, cu o capacitate construita de cca 1.600 MW si o

investie de peste 2 miliarde de euro.

Şi italienii de la Enel construiesc deja astfel de ferme de 200 MW, pentru care vor aloca

circa 350 de milioane de euro.

Energias de Portugal are în dezvoltare două proiecte eoliene în Dobrogea de circa 230 MW

cu investiţii de 300 de milioane de euro.


Cei mai mari investitori in producerea de energie eoliana din Romania

Compania Capacitate Investitie

Iberdrola 1.600 MW 2 mld. Euro

CEZ 600 MW 1,1 mld. Euro

Energias de Portugal 230 MW 300 mil. Euro

Enel 200 MW 350 mil. Euro

Petrom 45 MW 100 mil. Euro

Sursa: Strategia energetica a Romaniei

Verbund estimeaza că va începe, în luna iunie a anului viitor, la Casimcea, judeţul Tulcea,

construcţia primului parc eolian din România al companiei austriece, care ar urma să intre în

exploatare în ianuarie 2012. Parcul, care va avea o capacitate instalată de circa 200 MW, ar

urma să producă anual 608 GWh de electricitate. Compania este controlată în proporţie de

51% de statul austriac.

OMV Petrom, cea mai mare companie romaneasca, a anuntat achizitia unui proiect de

generare de energie din surse eoliene in Dobrogea, intrand astfel si el in cursa cu marii

producatori europeni de energie pe piata energiei eoliene. Firma achizitionata de Petrom,

Wind Power Park detine in Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene

pentru care au fost obtinute toate autorizatiile, cu o capacitate proiectata de circa 45 MW.

Petrom va construi si opera centrala electrica eoliana, care este estimata sa intre in productie

la jumatatea anului 2011, investitiile fiind estimate la 100 mil. euro.

Nu numai in zona Dobrogei exista interes pentru investitii in domeniul energiei eoliene. Un

grup de oameni de afaceri germani va investi 60 de milioane de euro în construirea unui parc

eolian lângă Orşova. Acolo vor funcţiona 32 de centrale eoliene, cu o capacitate totală de 50

de MW.


Fig. 3.2. Harta resurselor regenerabile disponibile pe regiuni

Sursa: Strategia energetica a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020

Legenda:

I. Delta Dunării (energie solară);

II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);

III. Moldova (câmpie si podiş - microhidro, energie eoliană şi biomasă);

IV. Munţii Carpaţi(IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest (

biomasă, microhidro);

V. Podişul Transilvaniei (microhidro);

VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);

VII. Subcarpaţii (VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 –

Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro);

VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).

Prin urmare, in sectorul producerii de energie eoliana, interesul investitorilor este din ce in

ce mai mare. Rod Christie, presedintele pentru Europa Centrala si de Est, Rusia si CSI al GE

Energy arata avantajele Romaniei: „Romania are toate componentele pentru a fi un loc ideal


pentru investitori: ofera un mediu competitiv, e pozitionata strategic, se afla in dezvoltare, iar

legislatia este extrem de atractiva.”

După boomul din sectorul eolienelor, care a lăsat într-un con de umbră celelalte surse

regenerabile, experţii se aşteaptă ca şi alte sectoare să înregistreze creşteri. În primul rând,

resursa solară, care, chiar dacă nu este suficientă pentru a produce electricitate la scară

industrială, poate oferi soluţii extrem de atractive pentru asigurarea căldurii şi a apei calde.

Iar cele şase certificate verzi acordate prin lege investitorilor din acest domeniu pot fi un

impuls consistent. Totodată, biogazul are un potenţial deosebit pentru România, în corelare

cu dezvoltarea agriculturii, la fel şi utilizarea biomasei.

Cresterea investitiilor in domeniul producerii de energie verde duce la aparitia

producatorilor de echipamente in domeniu. Compania elveţiană Windex intenţionează să

construiască o fabrică de turbine şi palete eoliene în judeţul Constanţa, investiţie care se va

ridica la 25 de milioane de euro. Aceasta va fi prima fabrică de turbine eoliene din România.

Centralele vor avea o capacitate cuprinsă între 225 kW şi 2,5 MW. Potrivit estimarilor, fabrica

va fi funcţională in 2011.

La Satu Mare, Renovatio Group (Cipru) a inaugurat, la 2 iunie 2010, prima fabrică de

panouri fotovoltaice din Romania, care, potrivit companiei, va fi cea mai mare instalaţie

complet automatizată din estul Europei. Investiţia, realizată prin firma românească Renovatio

Solar, se ridică la 10 milioane euro, iar capacitatea totală anuală de producţie de 250.000 de

panouri pe an. Deocamdată, producţia este destinată exportului, însă compania mizează pe

expansiunea energiei solare în România în următorii ani.

In ceea ce priveste problema majora care apare din cauza infrastructurii invechite de

transport al energiei electrice, Ministerul Economiei, care controleaza transportatorul de

energie Transelectrica, a decis sa ia masuri de modernizare. Astfel, Transelectrica a obtinut un

imprumut de 65 de milioane euro de la Banca Europeana pentru Investii (BEI) in vederea

finantarii unui proiect de modernizare a retelelor in valoare totale de 156 de milioane euro.

Investiţia Transelectrica este compusă din opt subproiecte, din care şapte vizează

modernizarea unor staţii electrice de transformare, potrivit BEI. Transelectrica a bugetat

pentru acest an investiţii de 485 milioane lei (114,3 milioane euro), din care 101 milioane lei

vor proveni din taxe de racordare la reţeaua de transport plătite de companii.


3.6. Controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor

Poluarea fonica este un fenomen tot mai des intalnit, insa nu exista interes in reducerea

intensitatii acesteia. Activitatea din domeniu se limiteaza la monitorizarea nivelului de

zgomot si al vibratiilor si la realizarea de harti de zgomot.

3.7. Materiale si tehnologii de constructie ecologice (case pasive, cladiri verzi)

Începând cu data de 1 iulie 2010, Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care

utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de

încălzire, denumit popular Programul „Casa verde” a devenit operaţional. Scopul programului

este îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată

de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice

folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. Prin finanţarea nerambursabilă

din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează

energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, se

încurajează utilizarea sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.

Bugetul alocat Programului pentru anul 2010 este de 110 milioane lei, fiind distribuit la

nivelul fiecărui judeţ, în funcţie de numărul de locuitori al acestuia.

Programul „Casa verde” a aparut in contextul in care anul trecut Parlamentul European a

votat termenul limita pentru obligativitatea cladirilor verzi. Astfel, din 2019 toate cladirile

nou-construite in Uniunea Europeana trebuie sa produca aceeasi cantitate de energie pe care

o consuma. Pentru cladirile publice, termenul stabilit este 2016. Votul a revizuit o lege

anterioară privind eficientizarea energetică a clădirilor. Noile standarde de eficienţă

energetică se vor aplica şi tuturor clădirilor renovate, nu numai celor cu suprafaţa de peste

1.000 de metri pătraţi, aşa cum prevedea legea anterioară.

“Potenţialul clădirilor de a consuma mai puţină energie şi de a produce energie

regenerabilă este imens”, conform declaratiei dnei Arianna Vitali Roscini, responsabil de

Politici Europene al World Wide Fund. “Promovarea eficienţei energetice este o strategie

extrem de benefică pentru Europa. Prin implementarea măsurilor de eficienţă energetică se

îmbunătăţeşte securitatea energetică, se reduc emisiile de gaze, se încurajează dezvoltarea

tehnologică şi se creează noi locuri de muncă”.


In Romania exista deja firme care proiecteaza si executa case pasive, pretul pe metrul

patrat construit fiind chiar mai mic decat in cazul unei constructii clasice. De asemenea, exista

si producatori de materiale de constructii si de panouri izolante ecologice si cu un bun

randament termic.

Primul parc industrial cu energie „curata” din Romania

Primarul din oraşul sibian Avrig vrea să construiască un parc industrial care va funcţiona pe

bază de biomasă şi panouri solare. Locuitorii oraşului vor plăti mai puţin la facturile pentru

căldură şi apă caldă odată cu punerea în funcţiune a parcului industrial, alimentat cu energie

regenerabilă.

Consiliul Local şi Primăria Avrig intenţionează, cu acordul localnicilor, să transforme izlazul

comunal, denumit Podurile Saşilor, într-o zonă industrială ce se va întinde pe aproximativ 100

de hectare, dintre care 64 vor fi ocupate de Proiectul Roses, în cadrul căruia vor fi construite

24 de hale industriale. Acestea vor fi concepute astfel încât fiecare acoperiş să susţină

panouri solare gigant ce vor alimenta clădirile respective cu energie electrică şi termică.

O altă sursă de energie regenerabilă, ce va alimenta atât spaţiile de producţie din zona

industrială, cât şi două cartiere din oraşul Avrig va fi reprezentată de o centrală

electrotermică pe bază de biomasă şi două centrale hidroelectrice, construite pe malul stâng

al râului Avrig.

Există deja propuneri venite de la oameni de afaceri din Germania şi Austria, interesati sa

isi deschida afaceri in zona industriala, iar cu firme specializate în domeniul energiei

regenerabile, din Norvegia şi Suedia, au fost deja iniţiate colaborări.

Primele hale acoperite cu panouri solare vor fi date în folosinţă în aproximativ doi ani, iar

firma ce se va ocupa de construirea lor va folosi tehnologii de ultimă generaţie. (Adevarul)

GBI - Topul celor mai verzi companii din Romania

Asociatia Green Revolution si Asociatia Centrul Ecologic Green Area au lansat Green

Business Index, primul top al celor mai verzi companii din Romania. Lansarea a avut loc in

data de 7 iulie 2010, in cadrul Galei de premiere Green Business Index, realizata sub inaltul

patronaj al Ministerului Mediului si Padurilor, cu sprijinul agentiei OgilvyEarth.

Prima editie a topului Green Business Index a desemnat cele mai responsabile companii pe

baza unor chestionare detaliate, ale caror date au fost analizate de experti independenti de

mediu.

Iata cum arata clasamentul final al celor mai verzi afaceri romanesti:


Locul 1 - Siveco Romania

Locul 2 - Holcim Romania

Locul 3 - Danone PDPA

Locul 4 - Coca-Cola HBC Romania

Locul 5 - Rompetrol Rafinare

Locul 6 - Ecosistem

Locul 7 - Carpatcement Holding

Locul 8 - SC Agacon Suceava

Locul 9 - Eco-X

Locul 10 - Rompetrol Petrochemicals

Afaceri sustenabile in Romania

Locul 1 - Siveco Romania

Locul 2 - Holcim Romania

Locul 3 - Danone PDPA

De asemenea, companiile au fost ierarhizate si premiate pentru fiecare dintre cele sapte

categorii ale chestionarului, dupa cum urmeaza:

Categoria Dezvoltare Sustenabila

locul 1: SC Danone PDPA SRL

locul 2: Eco X SRL

locul 3: Holcim Romania

Categoria Impact Asupra Mediului


locul 2: Eco X SRL

locul 3: Carpatcement Holding

Categoria Transport

locul 1: Siveco Romania

locul 2: Raiffeisen Bank


Categoria Utilizarea Resurselor

locul 1: SC Danone PDPA SRL


locul 3: Agacon SRL Suceava


Categoria Achizitii Verzi


locul 2: Carpatcement Holding

locul 3: Ecovolt

Categoria Starea Cladirilor



locul 3: Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica

Categoria Deseuri

locul 1: Lafarge Romania

locul 2: Rompetrol Chemicals SA

locul 3: Rompetrol Rafinare SA

GBI a oferit si doua premii de excelenta, castigate de Green Fiber si Renovatio Solar, iar

Recolamp a inmanat din partea asociatiei premiul special "Daca s-a ars, recicleaza-l", care a

revenit companiei SC Danone PDPA SRL.

Green Business Index (GBI) este indicatorul responsabilitatii fata de mediu din sectorul de

afaceri romanesc. Este topul companiilor care dovedesc grija fata de mediu si resurse

naturale si care investesc in solutii si tehnologii curate.

Clasamentul se va realiza anual, prin inscrierea companiilor si completarea unui chestionar

ce contine sapte categorii corespunzatoare masurilor luate in domeniul protectiei mediului.

Realizarea Green Business Index a plecat de la necesitatea mediatizarii eforturilor realizate

de companii prin investitii, inovatii, proiecte de mediu si de responsabilitate sociala. Toate

acestea reprezinta un factor de educatie si un exemplu pentru sectorul romanesc de afaceri.

"Recunoasterea eforturilor de a proteja mediul prin reducerea impactului pe care

activitatile economice il au asupra acestuia reprezinta incurajarea companiilor romanesti de a

trece din zona gri in zona verde a business-ului, aceasta fiind si una dintre prioritatile

Asociatiei Green Revolution", a declarat Raluca Fiser, presedintele Asociatiei Green

Revolution.

Prin intermediul Green Business Index vor putea fi obtinute si centralizate informatii

referitoare la activitatile de mediu desfasurate sau angajate de companiile romanesti, ceea ce

poate oferi autoritatilor o viziune de ansamblu a situatiei existente si, implicit, directionarea

fondurilor si initiativelor catre zonele in care este nevoie de acestea.

Raportul Green Index Business va fi distribuit anual tuturor companiilor participante,

autoritatilor centrale si locale si reprezentantilor mass-media.

Sursa: www.greenrevolution.ro


4. REZULTATELE CERCETARII PRIVIND TEHNOLOGIILE DE MEDIU

Sectiunea se axeaza pe tehnicile de cercetare aplicate si pe rezultatele obtinute, detaliate

pentru fiecare categorie de tehnologii de mediu analizata.

4.1. Scurta trecere in revista a demersului cercetarii de piata

a. selectarea esantionului reprezentativ de firme

Avand in vedere ca in cadrul Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN)

activitatile de eco-inovare si tehnologiile de mediu nu sunt codificate distinct, activitatea de

identificare si selectare a firmelor potential implicate in acest domeniu s-a realizat atat prin

accesarea informatiilor existente in bazele de date ale CCIB, cat si prin verificarea

informatiilor existente pe site-urile web ale firmelor care activeaza in domenii susceptibile de

a include si activitati de eco-inovare.

In cadrul CAEN apar distinct doar cateva activitati ce pot fi incadrate ca tehnologii de

mediu (ex. epurarea si tratarea apei, managementul deseurilor). Dificultatile au aparut in

special in cazul selectarii firmelor care furnizeaza tehnologii de producere a energiei verzi,

instrumente de monitorizare a mediului, tehnologii de constructie ecologice sau tehnologii de

proces „curate”. Prin urmare, a trebuit sa selectam in prima faza un numar foarte mare de

firme, in special cele care produc sau distribuie echipamente, pentru a maxima rezultatele

obtinute in urma anchetei (a identifica cat mai multe firme care furnizeaza tehnologii de

proces „curate” dintre cele care furnizeaza tehnologii si echipamente industriale in general).

Astfel, au fost selectate, intr-o prima faza, un numar de 15.000 firme potential implicate in

domeniul tehnologiilor de mediu carora li s-a transmis chestionarul prin e-mail sau fax.

In urma verificarii informatiilor si din alte surse (site-urile proprii sau cataloage de firme pe

diferite suporturi), au fost selectate pentru a fi incluse in ancheta realizata prin interviu

telefonic un numar de 331 de firme.

Totusi, tinand cont de faptul ca ponderea firmelor care au un site propriu de prezentare

actualizat este relativ mica si ca numarul cataloagelor de firme din domeniu este de

asemenea foarte mic, nesemnificativ, s-a considerat oportun ca acest chestionar sa fie

transmis catre toate cele 15.000 de companii.


b. diseminarea de chestionare

Pentru transmiterea chestionarului au fost selectate firme care produc sau comercializeaza

echipamente industriale sau pentru agricultura, firme de constructii, firme specializate in

managementul deseurilor, tratarea apelor, productia de energie. Neexistand codificare

specifica decat pentru activitatile de tratare a apelor, decontaminari si managementul

deseurilor, am selectat toate firmele existente in baza de date a CCIB care au ca domeniu de

activitate producerea sau comercializarea de echipamente si instalatii, fiind in imposibilitatea

de a determina la momentul initial daca aceste echipamente apartin tehnologiilor „curate”

dupa principiul BAT sau sunt echipamente traditionale.

Pe langa intrebarile specifice tehnologiilor de mediu, in chestionar au fost incluse si

intrebari privind problemele cu care s-au confruntat in implementarea solutiilor eco-inovative

si impactul economic si social pe care aceste solutii le-au avut. Am considerat important de

evaluat si interesul firmelor de a face parte dintr-o retea de transfer tehnologic privind

solutiile eco-inovatoare.

c. contactarea telefonica a firmelor-tinta. Interviul telefonic

CCIB nu si-a limitat metodologia de investigare doar la expedierea chestionarului analizat

anterior, ci a utilizat si instrumentul contactarii telefonice, in incercarea de a convinge

potentialii respondenti de importanta participarii lor la aceasta cercetare a pietei de profil.

Astfel, au fost contactati telefonic un numar de 331 de potentiali producatori, importatori

si distribuitori de tehnologii de mediu. Cu aceasta ocazie, am realizat si un interviu telefonic

pe baza intrebarilor din chestionar, interviuri ce au stat de asemenea la baza realizarii

studiului final. Interviurile telefonice au fost realizate cu firmele despre care existau informatii

conform carora acestea activau in domeniul tehnologiilor de mediu. Culegerea de informatii

suplimentare despre aceste firme a fost realizat folosind cataloagele si literatura de

specialitate, precum si site-urile proprii ale firmelor.


4.2. Rezultatele cercetarii intreprinse

a. rata de raspuns

Rata de raspuns la chestionar raportata la numarul de chestionare transmise nu poate fi

considerata un indicator relevant pentru studiu, intrucat chestionarul a fost trimis unor firme

despre care nu se putea stabili apriori daca sunt sau nu implicate in domeniul tehnologiilor de

mediu.

In ceea ce priveste cele 331 de firme incluse in ancheta finala care au fost contactate de

operatorii de interviu, rata de raspuns a fost de 96,37%, doar 12 firme refuzand sau nefiind

interesate sa raspunda la intrebarile puse de operatori. Restul de 319 firme au acceptat sa

participe la ancheta.

Rata de raspuns in cazul interviului telefonic, de 96,37%, reprezinta un procent foarte

ridicat, aratand astfel interesul furnizorilor de tehnologii de mediu pentru promovarea

acestor produse.

Daca luam ca element de referinta numarul firmelor incluse efectiv in ancheta, rata de

raspuns la chestionar este de 19,03%, o rata mare, cu 9 puncte procentuale fata de rata

medie de raspuns la acest gen de anchete din Romania (rata medie este sub 10%). Astfel, din

cele 331 de firme intervievate, 63 au transmis chestionarul completat.

Consideram, astfel, rata de raspuns la chestionar ca fiind irelevanta daca o raportam la

numarul de chestionare transmise, insa o apreciem ca fiind deosebit de importanta raportat

la numarul de interviuri telefonice realizat. Dupa cum s-a mentionat anterior, interviurile

telefonice s-au realizat cu firme despre care s-au putut identifica informatii, din diverse surse,

ca sunt implicate in domeniul tehnologiilor de mediu.

In redactarea rezultatelor cercetarii ne vom referi, prin urmare, la datele obtinute in urma

anchetei telefonice, tinand insa cont si de raspunsurile primite la chestionar deoarece aceste

date sunt mai detaliate.

b. gradul de reprezentativitate a esantionului

Din cele 319 firme respondente in cadrul anchetei, 242 de firme sunt furnizoare de

tehnologii de mediu, restul de 77 fie nu mai activeaza in acest domeniu, fie activeaza in

domenii conexe (consultanta in domeniul protectiei mediului, servicii de montaj de sisteme

de energie verde etc.).


Astfel, dintre firmele selectate ca potential furnizoare de tehnologii de mediu, 75,86%

activeaza in acest domeniu. Consideram acest procent ca fiind unul care asigura esantionului

o buna reprezentare.

c. distributia geografica a firmelor respondente

Studiul a fost realizat la nivel national, selectarea firmelor acoperind toate judetele tarii.

Firmele respondente sunt localizate in 31 de judete din totalul de 42 (incluzand si

Municipiului Bucuresti)

NU RASPUND3.63% NU SE

INCADREAZA23.26%

TEHNOLOGII DE MEDIU73.11%

Fig. 4.1. Rata de raspuns in cadrul anchetei


Nr. de firme respondente pe judetele in care sunt inmatriculate

Nr.

crt. Judet

Nr.

firme %

1 Alba 1 0.41%

2 Arad - -

3 Arges 4 1.65%

4 Bacau 3 1.24%

5 Bihor 12 4.96%

6 Bistrita – Nasaud 4 1.65%

7 Botosani 1 0.41%

8 Brasov 14 5.79%

9 Braila 1 0.41%

10 Buzau 4 1.65%

11 Caras – Severin 1 0.41%

12 Calarasi 1 0.41%

13 Cluj 7 2.89%

14 Constanta 11 4.55%

15 Covasna 4 1.65%

16 Dambovita - -

17 Dolj 3 1.24%

18 Galati - -

19 Giurgiu - -

20 Gorj - -

21 Harghita 5 2.07%

Nr.

crt. Judet

Nr.

firme %

22 Hunedoara 3 1.24%

23 Ialomita 3 1.24%

24 Iasi 5 2.07%

25 Ilfov 12 4.96%

26 Maramures 5 2.07%

27 Mehedinti - -

28 Mures 7 2.89%

29 Neamt - -

30 Olt 1 0.41%

31 Prahova 10 4.14%

32 Satu Mare 1 0.41%

33 Salaj - -

34 Sibiu 6 2.49%

35 Suceava 3 1.24%

36 Teleorman 3 1.24%

37 Timis 7 2.89%

38 Tulcea - -

39 Vaslui - -

40 Valcea - -

41 Vrancea 1 0.41%

42 Municipiul Bucuresti 99 40.91%

Cum acoperirea geografica este de cca 74%, consideram ca esantionul are relevanta

nationala.

Ponderea cea mai mare, cca. 41%, o detin firmele din Municipiul Bucuresti, fapt ce era

previzibil tinand cont de faptul ca Bucurestiul reprezinta zona cea mai dezvoltata si ca tot aici

sunt localizate si majoritatea institutelor de cercetare - dezvoltare. In plus, firmele au

tendinta de a se inregistra in Bucuresti, chiar daca isi desfasoara operatiunile in restul tarii

(birourile sunt in capitala, iar spatiile de productie sau obiectivele dezvoltate sunt in alte zone

ale tarii).

Printre judetele care mai detin ponderi importante se numara Brasov (5,79%), Bihor si

Ilfov, cu ponderi egale (4,96%), Constanta (4,55%) si Prahova (4,14%). Restul judetelor sunt

reprezentate intr-o proportie mai mica de 3%.


d. reprezentarea fiecarei categorii de firme respondente

PRAHOVA4.14%

CONSTANTA4.55% BIHOR

4.96% ILFOV4.96%

BRASOV5.79%

BUCURESTI40.91%

RESTUL34.69%

Fig. 4.2. Repartitia firmelor respondente pe judete

PRODUCTIE27.84%

IMPORT / DISTRIBUTIE

41.39%

SERVICII30.77%

Fig. 4.3. Structura categoriilor de firme respondente


Din totalul de firme respondente care activeaza in domeniul tehnologiilor de mediu, cea

mai mare pondere o detin importatorii si distribuitorii, cca 41%, in timp ce producatorii detin

o pondere de cca. 28%. Restul de cca. 31% este reprezentat de prestatorii de servicii.

Dintre cei 76 de producatori de tehnologii de mediu, 18 sunt institute de cercetare –

dezvoltare. Insa activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare nu se limiteaza numai la

aceste institute, existand si alte companii care, chiar daca nu au cercetarea ca activitate

principala deruleaza si activitati in aceasta directie.

e. categoriile de tehnologii de mediu prezente pe piata

Din totalul de 242 de firme respondente care activeaza in domeniul tehnologiilor de

mediu, 60 de firme pot fi incluse in doua sau mai multe categorii de tehnologii de mediu.

Astfel, 41 de firme au fost incluse in 2 categorii de tehnologii de mediu, 13 firme in 3 categorii

de tehnologii de mediu, 5 firme in 4 categorii, iar 1 firma in 5 categorii.

INSTITUTE CDI23.68%

Fig. 4.4. Ponderea institutelor de CDI in totalul firmelor producatoare


In aceste conditii, pentru a calcula ponderea detinuta de fiecare categorie de tehnologii de

mediu in total, am procedat la ponderarea celor 60 de firme care se afla in aceasta situatie

pentru a ajunge la totalul real. Consideram astfel ca cele 60 de firme sunt de fapt 86

(ponderand numarul de firme cu numarul de categorii in care se incadreaza dupa formula

nr. total firme = [𝑛𝑟. 𝑓𝑖𝑟𝑚𝑒]𝑘 × (𝑘 − 1)5

𝑘=2). Prin urmare, ponderea fiecarei categorii

de tehnologii de mediu va fi calculata raportat la numarul de firme ponderat, si anume 328.1

1 In Anexa 1, care contine lista de firme pe baza carora a fost realizata cercetarea, firmele vor fi introduse la toate categoriile in care se incadreaza, pe baza ponderarii.

ENERGIE "VERDE"

MANAGEMENTUL DESEURILOR

CONTROLUL POLUARII

TEHNOLOGII "CURATE"

MONITORIZAREA MEDIULUI

CONSTRUCTII ECOLOGICE

CONTROLUL ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

33.88%

33.47%

31.40%

19.42%

10.33%

4.96%

2.07%

Fig. 4.5. Reprezentarea categoriilor de tehnologii de mediu


Astfel, din totalul firmelor respondente, cea mai mare pondere, de 25,00%, o detin firmele

care furnizeaza tehnologii de obtinere a „energiei verzi”, urmate la o foarte mica distanta de

firmele care se incadreaza in categoria de gestionare a deseurilor sau furnizare de

echipamente necesare managementului deseurilor, cu o pondere de 24,70%, si de tehnologii

de control al poluarii, cu o pondere de 23,17%. Firmele din categoria de tehnologii de proces

„curate” au obtinut o pondere de 14,33%. Restul categoriilor sunt reprezentate mult mai

putin, si anume: monitorizarea mediului – 7,62%, tehnologii de contructii ecologice – 3,66% si

controlul si reducerea nivelului de zgomot si de vibratii – 1,53%.

f. structura fiecarei categorii de tehnologii de mediu

In cadrul acestei sectiuni ne vom raporta fie la numarul de firme respondente, fie, din nou,

la numarul de firme ponderat, pentru a obtine informatii relevante. Vom mentiona de fiecare

data care este baza de raportare in obtinerea rezultatelor.

1. tehnologii de control al poluarii (tratarea si potabilizarea apei, epurarea apelor uzate,

decontaminare solului, purificarea aerului etc.);

CONTROLUL POLUARII

23.17%

TEHNOLOGII "CURATE"

14.33%

MANAGEMENTUL DESEURILOR

24.70%

MONITORIZAREA MEDIULUI

7.62%

ENERGIE "VERDE"25.00%

CONTROLUL ZGOMOTULUI SI

VIBRATIILOR1.53%

CONSTRUCTII ECOLOGICE

3.66%

Fig. 4.6. Structura categoriilor de tehnologii de mediu


Din cele 76 de firme care furnizeaza produse sau servicii de control al poluarii, majoritatea,

63 de firme, se axeaza pe activitatea de tratare/potabilizare a apei si de epurare a apelor

uzate. Doar 23 de firme au obiectul de activitate in zona de decontaminare a solurilor si 9 in

zona de depoluare a aerului.

Exista cateva firme care au ca obiect de activitate atat tratarea si epurarea apelor, cat si

decontaminari de soluri (nu ne referim doar la serviciul de decontaminare, ci si la furnizarea

de sorbenti sau alte solutii pentru decontaminari). Organizatiile care se incadreaza in toate

cele trei categorii analizate (tratarea apei, solului si aerului) sunt, de regula, institutele de

cercetare – dezvoltare sau firme care au si departamente de cercetare.

Astfel, raportat la numarul de firme respondente, activitatile din domeniul tratarii apei,

epurarii apelor uzate, decontaminarii apelor de suprafata au o pondere de cca 83%, cele de

decontaminare a solului, de cca 30%, in timp ce activitatile din domeniul purificarii aerului au

o pondere de doar 12%. Prin activitati intelegem atat serviciile de tratare si decontaminare,

cat si productia sau importul/distributia de statii de tratare, epurare, materiale ecologice de

decontaminare, instalatii de purificare a aerului (vacuum, plasma rece etc.).

Pentru a evalua structura pietei de tehnologii de control al poluarii va trebui sa consideram

ca baza de raportare numarul de firme ponderat.

APA

SOL

AER

82.89%

30.26%

11.84%

Fig. 4.7. Reprezentarea fiecarei activitati importante din domeniul tehnologiilor de control al poluarii


Astfel, in structura acestei categorii de tehnologii de mediu cea mai mare pondere o detin

tehnologiile de tratare a apei, 66,32%, urmate de cele de tratare a solului, de 24,21%, si a

aerului, 9,47%.

In ceea ce priveste categoriile de firme din cadrul grupei de tehnologii de mediu de control

al poluarii, cca 36% sunt firme producatoare de tehnologii, echipamente sau materiale

utilizate in tratarea apei, solului, aerului, 43% sunt firme importatoare si/sau distribuitoare, in

timp ce 21% presteaza servicii in domeniul analizat (decontaminari).

APA66.32%

SOL24.21%

AER9.47%

Fig. 4.8. Structura tehnologiilor de control al poluarii

PRODUCTIE35.80%


43.21%

SERVICII20.99%

Fig. 4.9. Structura categoriilor de firme furnizoare de tehnologii de control al poluarii


Printre cele 76 de societati analizate care se incadreaza in aceasta categorie de tehnologii

de mediu, 12 au si activitate de cercetare – dezvoltare - inovare in domeniu, 9 dintre acestea

fiind institute de cercetare – dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare – dezvoltare

– inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 16%.

Institute de cercetare – dezvoltare:

Centrul de Biochimie Aplicata si Biotehnologie BIOTEHNOL

ICPE Bistrita SA

ICTCM – Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini SA

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Textile si Pielarie – INCDTP

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie – ICECHIM

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Metale Neferoase si Rare – IMNR

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Mediului – INCDPM

Zecasin SA

Firme care au si activitate de cercetare – dezvoltare – inovare:

Biosol PSI SRL

Pancuantic SRL

o medalie de aur la Salonul International de Investii – Geneva 2010 pentru inventia:

„Fumul rezultat din procedee tehnologice se descompune intr-un mediu de plasma

rece”

o diploma de excelenta pentru reprezentarea cu succes a Romaniei la Salonul

International de Inventica de la Geneva 2010

o diploma de excelenta si medalie de aur cu mentiune speciala la Salonul

International de Inventica - PRO INVENT 2010 pentru „Aparat pentru purificarea

aeurului”

o diploma de excelenta si medalie de aur cu mentiune speciala la Salonul

International de Inventica - PRO INVENT 2010 pentru „Aparat pentru

decompunerea fumului”

o medalie de aur la Salonul International de Inventii - INVENTIKA 2009

Pro Mediu Eco SRL

o brevet - proiecte si instalatii la cheie pentru purificarea emisiilor poluante ale

atmosferei, cu solutii tehnice brevetate, pentru retinerea concomitenta a gazelor

cu efect de sera si iritante, cancerigeni, compusilor organici volatili, pulberilor

minerale si organice, funingine, microelemente, etc., adaptabile la toate tipurile de


cosuri industriale existente sau in curs de realizare, pentru debite de gaze poluante

si peste 30000 mc/h, de radamente constant ridicate si deosebit de usor

exploatabile.

o brevet - dispozitiv de purificare a gazelor de esapament, cu chemoabsorbtia

poluantilor iritanti

o proiecte si instalatii la cheie de epurare a apelor reziduale evacuate de la toate

tipurile de industrii, pentru retinerea substantelor organice, suspensiilor,

microelementelor, fosfati, detergenti, etc., cu reactivi chimici ecologici, oxidarea

H2S, NH4+, etc.

o instalatii mobile pentru ecologizarea solurilor poluate cu produse petroliere.

2. tehnologii de proces „curate” (procese de fabricatie noi care sunt mai putin poluante

si/sau utilizeaza mai eficient resursele);

Categoria tehnologiilor de proces „curate” este caracterizata in primul rand prin

eterogenitatea solutiilor si tehnologiilor care o compun. Astfel, cele 47 de firme incluse in

aceasta categorie furnizeaza tehnologii pentru aproape toate domeniile de activitate

(agricultura, minerit, industrie chimica si farmaceutica etc.).

Structura pe categorii de firme din acest domeniu arata o pondere considerabil mai mare a

firmelor producatoare fata de firmele importatoare/distribuitoare. Acest fapt se datoreaza si

CDI15.79%

Fig. 4.10. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI)in cadrul tehnologiilor de control al poluarii


numarului relativ mare de institute de cercetare – dezvoltare si de firme cu activitate de

cercetare prezente in aceasta categorie de tehnologii de mediu. Astfel, ponderea activitatii de

productie este de 60% (inclusiv activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare), fata de 38%

cat revine activitatii de import/distributie. In cadrul categoriei de servicii se incadreaza o

singura firma care, pe langa activitatea de cercetare in domeniul tehnologiilor pentru

agricultura, presteaza servicii de reconstructie ecologica a solului si conservarea apei in soluri.

Printre cele 47 de societati analizate in cadrul acestei categorii de tehnologii de mediu, 20

au si activitate de cercetare – dezvoltare - inovare in domeniu sau produse eco-inovatoare

brevetate, 15 dintre acestea fiind institute de cercetare – dezvoltare. Astfel, ponderea

activitatii de cercetare – dezvoltare – inovare in cadrul tehnologiilor de proces „curate” este

de cca. 43%.



ICCF – Institutul national de Cercetare – Dezvoltare Chimico – Farmaceutica

ICERP SA

ICPE SA

ICPE – Centrul de Materiale Electrotehnice & Tehnologii de Mediu SA

ICPE – ACTEL SA


Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE – CA

PRODUCTIE60.00%


38.00%

SERVICII2.00%

Fig. 4.11. Structura categoriilor de firme furnizoare de tehnologii de proces "curate"


Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate

Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA Bucuresti

Institutul de Cercetari si Proiectari Miniere – ICPM SA

Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Textile si Pielarie – INCDTP



Iprochim SA

Zecasin SA

Firme care au si activitate de cercetare – dezvoltare – inovare sau au dezvoltat tehnologii

proprii (unele brevetate):

Kubik Prod Com SRL

o Procedeul ECOBIK®, denumirea comerciala a unui serviciu integrat, conceput

pentru imbunatatirea arderii combustibililor in instalatiile de ardere industriale si

reducerea poluarii cu produsi ai arderii

Magic House Trading SRL

o motor functional pe baza de energie alternativa (in curs de brevetare)

Pifati SA

o tehnologie proprie de recuperare a caldurii la cazanele termice (in curs de

brevetare)

CDI42.55%

Fig. 4.12. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI)in cadrul tehnologiilor de proces "curate"


3. managementul deseurilor (servicii de colectare, depozitare, valorificare, reciclare sau

distrugere de deseuri, tehnologii de recuperare substante utile din deseuri, utilaje folosite in

activitatea de gestionare a deseurilor etc.);

Pentru analiza acestei categorii de tehnologii de mediu am considerat necesar sa

identificam categoriile de activitati ce se pot incadra in managementul deseurilor. Astfel, ne-

am axat cercetarea pe identificarea ponderii detinute de productia/importul/distributia de

instalatii de colectare, depozitare, sortare, compactare, tratare, reciclare, eliminare de

deseuri, echipamente si masini specifice domeniului si a ponderii detinute de serviciile de

gestionare a deseurilor. In cadrul serviciilor de gestionare a deseurilor, o categorie aparte,

analizata separat, este cea a deseurilor de echipamentele electrice si electronice (DEEE) si a

deseurilor de surse de lumina.

Din cele 81 de firme incadrate in aceasta categorie, cele mai multe firme, 61, au ca

activitate colectarea, transportul, depozitarea, sortarea, tratarea, valorificarea, reciclarea

deseurilor, prelucrarea deseurilor in materii prime secundare si incinerarea deseurilor

periculoase, in timp ce 32 sunt producatori sau importatori/distribuitori de instalatii,

echipamente, utilaje si masini utilizate in activitatea de gestionare a deseurilor.

TEHNOLOGII

SERVICII

39.51%

75.31%

Fig. 4.13. Reprezentarea principalelor activitati din domeniul managementului deseurilor


Cum unele dintre aceste firme se incadreaza in ambele categorii analizate, vom evalua

structura activitatii de management al deseurilor luand in considere, ca baza de raportare,

numarul de firme ponderat.

Asa cum reiese si din graficul de reprezentare a principalelor activitati din domeniul

managementului deseurilor, activitatea de prestari de servicii detine o pondere semnificativ

mai mare decat cea de productie/distributie de instalatii, echipamente si masini. Astfel, un

procent de cca 66% este reprezentat de prestarile de servicii in domeniu.

In prima categorie analizata, aceea a furnizorilor de instalatii, echipamente, masini

specifice managementului deseurilor, firme producatoare si cele importatoare/distribuitoare

detin ponderi egale.

Dintre cei 32 de furnizori de tehnologii (instalatii, echipamente si masini), 9 au si activitate

de cercetare – dezvoltare - inovare in domeniu sau au dezvoltat tehnologii proprii, 6 dintre

acestea fiind institute de cercetare – dezvoltare, restul de 3 firme dezvoltand tehnologii

proprii (unele brevetate) de management al deseurilor. Astfel, ponderea activitatii de

cercetare – dezvoltare – inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 28%.


ICERP

ICTCM – Institutul de Cercetare si Proiectare Tehnologica pentru Constructii Masini

TEHNOLOGII34.41%

SERVICII65.59%

Fig. 4.14. Structura activitatii de management al deseurilor





Zecasin SA


Adarco Invest SRL

o brevet de inventie - “Prescontainer automatizat, pentru deseuri”

o certificat desen/model industrial - "Dispozitiv pentru basculat pubele DBP-

1100L”

Avaco SA

o brevet de inventie - instalatie de sortare al carei scop este recuperarea intr-o

proportie cat mai mare a tuturor tipurilor de materiale recuperabile: hartie,

materiale plastice, sticla, metale, lemn, etc. Toate utilajele componente ale

instalatiei sunt de conceptie romaneasca, elementele specifice (presa,

separatoare, etc.) fiind importate

Ecomaster - Servicii Ecologice SRL

o tehnologii proprii performante de tratare a deseurilor periculoase de tip

gudroane acide si a apelor puternic contaminate aferente acestora

CDI28.13%

Fig. 4.15. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI)in cadrul tehnologiilor de gestionare a deseurilor


Alte exemplificari privind brevetele si medaliile primite la saloanele internationale de

inventii:


o Procedeu de valorificare a plumbului din resurse secundare sulfato-oxidice cu

conţinut de plumb - medaliat cu aur Inventika 2008

o Tehnologie neconventionala, ecoeficienta, zero emisii, de de valorificare a

metalelor grele (cupru, zinc) din unele namoluri industriale, in scopul cresterii

calitatii vietii pe platformele industriale unde acestea se produc, obtinerea de

produse cu valoare economica ridicata, brevet acordat, implementat, RO

121108B1/2004, medaliat cu argint la Salonul international de inventii de la

Geneva 2007

o Procesarea deseurilor periculoase din industria aluminiului secundar prin

solubilizarea acida a aluminiului, stabilirea unor metode specifice de purificare a

cristalelor de sulfat de aluminiu, in vederea valorificarii economice superioare a

acestor deseuri, eliminarea impactului asupra mediului, prevenirii poluarii si

conservarii resurselor naturale - brevet acordat si implementat in 2009

o Ecotehnologie de tratare a componenţilor lichizi rezultaţi în procesele de

reciclare a bateriilor plumb acid în vederea obţinerii gipsului pur - medalie aur

Inventika 2009

In cadrul celei de a doua categorii analizate, a serviciilor prestate in domeniul gestionarii

deseurilor, din cele 61 de firme, 11 colecteaza si deseuri de echipamente electrice si

electronice (DEEE) si doar 3 firme colecteaza deseuri de surse de lumina. Dintre aceste firme,

4 sunt implicate exclusiv in colectarea si valorificarea DEEE si 1 in colectarea exclusiva a

deseurilor de surse de lumina. Dintre acestea, o singura firma trateaza DEEE - GreenWEEE

International SA, aceasta fiind cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor de

echipamente electrice şi electronice (DEEE) din Romania si una din cele mai moderne din

Europa, utilizand tehnologie de ultima generatie ce respecta intru totul exigentele impuse de

standardele europene de mediu (conform art.6 din Directiva Europeana nr. 2002/96/EC). In

romania nu exista nici o fabrica de tratare a deseurilor de surse de lumina, acestea fiind

transportate in Germania, pentru a fi tratate. In ceea ce priveste managementul deseurilor

medicale, o singura firma are ca obiect de activitate tratarea si neutralizarea acesestora, cu

tehnologia HDS (Heat Disinfection System). Cu o capacitate de 2 tone/ora, fabrica Stericare

are cea mai mare capacitate de procesare a deseurilor medicale din tara.


Structura acestei subcategorii, pe baza numarului de firme ponderat, va fi repartizata

astfel: 80,33% deseuri (menajere, nepericuloase si periculoase) si 19,67% DEEE si surse de

lumina.

4. monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare;

Categoria de tehnologii de monitorizare a mediului include furnizori de instrumente si

tehnologii de monitorizare a mediului, dar si activitatea de monitorizare efectiva cu diferite

aplicatii (realizarea studiilor de impact, avertizari privind poluarea etc.)

25 de firme se incadreaza in aceasta categorie, dintre care 15 furnizeaza instrumente si

tehnologii de monitorizare, iar 13 presteaza servicii de monitorizare a mediului. Dupa cum se

poate observa, unele dintre aceste firme se incadreaza in ambele subcategorii analizate, prin

urmare, in evaluarea structurii categoriei de tehnologii de monitorizare a mediului, vom folosi

din nou, ca baza de raportare, numarul de firme ponderat, in timp ce in exprimarea

reprezentarii fiecarei subcategorii vom utiliza numarul de firme respondente.

DESEURI80.33%

DEEE si SURSE DE LUMINA19.67%

Fig. 4.16. Structura activitatii de gestionare de deseuri


Dupa cum se poate observa imediat cele doua subcategorii sunt reprezentate aproximativ

la fel.

Prin urmare, si in cadrul structurii categoriei, cele doua subcategorii vor detine ponderi

aproximativ egale: furnizori de instrumente si tehnologii de monitorizare – 53,57%, servicii de

monitorizare a mediului – 46,43%.

INTRUMENTE SI TEHNOLOGII

MONITORIZARE

62.50%

54.17%

Fig. 4.17. Reprezentarea principalelor activitati din domeniul monitorizarii mediului

INTRUMENTE SI TEHNOLOGII

53.57%

MONITORIZARE46.43%

Fig. 4.18. Structura activitatiilor de monitorizare a mediului


Dintre cei 15 furnizori de instrumente si tehnologii de monitorizarea a mediului, 7 au si

activitate de cercetare – dezvoltare - inovare in domeniu, 6 dintre acestea fiind institute de

cercetare – dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare – dezvoltare – inovare in

cadrul tehnologiilor de monitorizare a mediului este de cca. 47%.


ICPE Bistrita SA



Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Industriala - ECOIND



5. tehnologii de obtinere de „energie verde” (energie electrica si termica din surse

regenerabile);

Cele 82 de firme prezente in aceasta sectiune furnizeaza tehnologii de obtinere de

„energie verde” impartite in urmatoarele categorii:

CDI46.67%

Fig. 4.19. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI) in cadrul furnizorilor de instrumente de monitorizare a mediului


- panouri solare, sisteme solare pentru producerea apei calde menajere cu si fara aport la

incalzire si conexe (colectoare solare, pompe solare cu controller etc.);

- panouri fotovoltaice;

- pompe de caldura (apa-apa, aer-apa, aer-aer);

- centrale eoliene si conexe (stalpi, controllere etc.);

- micro-hidrocentrale (sub 10MW);

- biocombustibili (biodiesel, biogaz, biomasa, agripeleti, brichete etc.)

- sisteme HVAC (cu condensare, cu recuperare de caldura, centrale termice pe peleti, co-

generare etc.)

- altele (iluminat stradal cu LED, centrala electrice pe baza gazeificarii biomasei)

Raportat la numarul de firme respondente, sectiunea cea mai bine reprezentata este cea a

sistemelor termice solare, in proportie de 50%, urmata de sistemele fotovoltaice, cca. 34%,

obtinerea de biocombustibili, cca. 31%, sistemele de pompe de caldura, cca 30%, sistemele

de incalzire, ventilatie si racire, cca. 27% si sistemele eoliene, cca. 18%.

Considerand ca baza de raportare numarul de firme ponderat, obtinem structura pietei

tehnologiilor de obtinere de energie verde.

Astfel, tehnologiile de obtinere de energie termica (panouri solare si pompe de caldura)

detin impreuna cea mai mare pondere in totalul tehnologiilor, cca. 41%, in timp ce

tehnologiile de obtinere de energie electrica (panouri fotovoltaice, centrale eoliene si micro-

SOLAR

FOTOVOLTAIC

BIOCOMBUSTIBILI

GEOTERMAL

HVAC

EOLIAN

HIDRO

ALTELE

50.00%

34.15%

30.49%

29.27%

26.83%

18.29%

2.44%

2.44%

Fig. 4.20. Reprezentarea fiecarei sectiuni din domeniul tehnologiilor de obtinere a energiei verzi


hidrocentrale) detin 28,30%, ponderea energiei hidro fiind nesemnificativa. Productia de

biocombustibili are o pondere de cca. 16%, iar sistemele HVAC, cca 14%.

In ceea ce priveste categoriile de firme ce furnizeaza tehnologii de obtinere a energiei

verzi, cea mai mare pondere, de cca 58%, o detin societatile importatoare/distribuitoare,

urmate de firmele producatoare, cca 30%, restul fiind detinut de firme ce presteaza servicii in

domeniu. Majoritatea firmelor prestatoare de servicii sunt si producatoare sau distribuitoare

de tehnologii. Serviciile se refera in special la lucrari de foraj pentru captarea energiei

geotermale, la consultanta, proiectare si montare de instalatii, firme ESCO (Energy Service

Company).

Printre cele 82 de societati analizate care se incadreaza in aceasta categorie de tehnologii

de mediu, 13 au si activitate de cercetare – dezvoltare - inovare in domeniu, 9 dintre acestea

fiind institute de cercetare – dezvoltare. Astfel, ponderea activitatii de cercetare – dezvoltare

– inovare in cadrul tehnologiilor de control al poluarii este de cca. 16%.

SOLAR25.79%

FOTOVOLTAIC17.61%

GEOTERMAL15.09%

EOLIAN9.43%

HIDRO1.26%

BIOCOMBUSTIBILI15.72%

HVAC13.84%

ALTELE1.26%

Fig. 4.21. Structura tehnologiilor de obtinere a energiei verzi




ICPE – Centrul de Materiale Electrotehnice & Tehnologii de Mediu SA

ICCF – Institutul national de Cercetare – Dezvoltare Chimico – Farmaceutica

ICPE SA



Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate

Agriculturii si Industriei Alimentare – INMA Bucuresti


Zecasin SA


Eco Engineering Group EEG

Hornet Grup SRL

o tehnologie de producere a energiei termice folosind biomasa granulara sub forma

de peleti prin implementarea in fabricatie a inventiei "Arzator gravitational si

procedeu de ardere a biomasei granulare sub forma de peleti" (brevetata). Produce

centrale termice, arzatoare pentru tuburi radiante si convectoare cu functionare pe

peleti marca ecoHORNET. Centralele termice ecoHORNET au fost incadrate un

urma testelor in clasa 3, clasa care indica o eficienta maxima, cu emisii minime si

PRODUCTIE30.34%


58.43%

SERVICII11.24%

Fig. 4.22. Structura categoriilor de firme furnizoare de tehnologii de obtinere a energiei verzi


deplina siguranta in exploatare. Sistemele de incalzire ecoHORNET realizeaza

arderea completa a peletilor, in urma arderii neexistand fum in gazele arse,

depuneri de cenusa sau creozot (gudron).

Iuco Top SRL

o centrala eoliena care incearca eliminarea acumulatorilor si invertorului dintr-un

sistem eolian rezidential – in curs de omologare si brevetare.

OPTOTECHNOLOGIES SA

o cercetare, proiectare si model experimental in domeniul sistemelor de energie

alternativa: panouri solare; dupa finalizarea modelului experimental vor demara

activitatea de productie pentru panouri solare

6. controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor;

Categoria de control al nivelului de zgomot este foarte putin reprezentata in cadrul

tehnologiilor de mediu. Astfel, dintre cele 5 societati care se incadreaza in aceasta categorie,

2 sunt institute de cercetare – dezvoltare care au ca directii de cercetare tehnologii de control

si reducere a poluarii fonice, 1 firma produce dispozitive de amortizare a zgomotului pentru

instalatiile de ventilatie produse, 1 firma importa sisteme integrate de masurare si

monitorizare de zgomot si vibratii si presteaza si servicii de monitorizare a zgomotului si

CDI15.85%

Fig. 4.23. Ponderea activitatii de cercetare - dezvoltare - inovare (CDI)in cadrul tehnologiilor de obtinere a energiei verzi


realizare de harti de zgomot, iar ultima firma are ca activitate doar monitorizarea nivelului de

zgomot.

7. materiale si tehnologii de constructie ecologice (sisteme ecologice de constructii si

izolatii, casa pasiva, cladiri verzi etc.)

In domeniul materialelor si tehnologiilor de constructie ecologice, cele doua subcategorii

analizate detin ponderi egale.

Subcategoria „cladiri verzi” include 4 firme care proiecteaza si/sau executa case verzi sau

case pasive, o firma care importa „casuta eco mobila” si un institut de cercetare – dezvoltare

cu activitate de cercetare in domeniul proiectarii caselor pasive inteligente.

In subcategoria „materiale de constructie ecologice” apar furnizori de sisteme de izolatie

termica si fonica (IsolAir Thermo, izolatie cu celuloza fabricata din deseuri de hartie de ziar,

panouri EVOTHERM), materiale de constructie 100% naturale (caramida Durotherm, sistem

Porotherm) si acoperisuri verzi si gradini verticale (utilizate pentru purificarea aerului, izolarea

termica si fonica, inverzirea oraselor, reducerea costurilor pentru incalzire si racire,

microclimate, retentia apelor pluviale).

PRODUCTIE46.15%


30.77%

SERVICII15.39%

CERCETARE7.69%

Fig. 4.24. Structura categoriilor de firme furnizoare de tehnologii de constructie ecologice


4.3. Concluzii

Tinand cont de rezultatele cercetarii intreprinse, consideram ca in Romania se poate vorbi

despre o piata a tehnologiilor de mediu, cel putin in ceea ce priveste tehnologiile de obtinere

a energiei din surse regenerabile, tehnologiile de control al poluarii si tehnologiile de proces

curate. Ponderea relativ mare (aprox. 28%) a sectorului productiei in randul tuturor firmelor

care au participat la ancheta arata potentialul de dezvoltare interna a tehnologiilor de mediu,

cu atat mai mult cu cat cca. 24% dintre aceste firme producatoare sunt institute de cercetare

– dezvoltare – inovare.

In domeniul tehnologiilor de control al poluarii, ponderea sectorului de productie este de

asemenea mare, cca 36%, cu o pondere a activitatii de CDI de 16% din totalul firmelor care se

incadreaza in aceasta categorie. Numarul mare de tehnologii proprii (unele brevetate)

recunoscute la saloanele internationale de inventii, face din acest domeniu unul dintre cele

mai bine reprezentate categorii de tehnologii de mediu din punctul de vedere al tehnologiilor

inovatoare.

Problema principala cu care se confrunta, insa, o parte a acestor companii este lipsa de

interes a statului in implementarea solutiilor originale de depoluare, in conditiile in care

Romaniei i-au fost deschise proceduri de infringement din cauza depasirii limitei maxime

admise de emisii. Consideram, prin urmare, oportuna implementarea componentei

„GreenProcura” a proiectului ECOEMERGE.

In cadrul domeniului tehnologiilor de proces „curate” ponderea detinuta de activitatile de

CDI este impresionanta: cca. 43% din totalul firmelor incadrate in aceasta categorie. Lista de

tehnologii proprii dezvoltate si domeniile de aplicare ale acestora vor fi detaliate in cadrul

studiului de evaluare a eco-inovarii. Domeniile de aplicare ale tehnologiilor dezvoltate

acopera toate sectoarele economiei nationale (agricultura, industria extractiva, industria

producatoare, industria usoara).

Problemele care apar in acest caz sunt legate in principal de reticenta firmelor

producatoare din domeniile carora li se adreseaza tehnologiile dezvoltate de a investi in

tehnologii noi. Solutia ar fi ca Ministerul Mediului si Padurilor, impreuna cu alti factori cu

influenta in domeniu sa initieze in randul mediului de afaceri romanesc o campanie de

constientizare a avantajelor pe care le ofera tehnologiile eco-inovatoare. Cu toate ca se tot

vorbeste despre conceptul de „dezvoltare durabila”, putini sunt cei care stiu exact ce

inseamna si care sunt principiile acestui concept.


Sectorul tehnologiilor de obtinere a energiei verzi cunoaste o perioada de inflorire datorita

interesului crescut al invetitorilor pentru exploatarea potentialului energetic al Romaniei.

Chiar daca pana acum nu a fost exploatat aproape nimic din potentialul de resurse

regenerabile ale tarii, investitiile incepute si cele preconizate din domeniul eolian poate avea

efecte nu numai din punctul de vedere al obtinerii unei independente energetice a Romaniei,

ci si din punct de vedere social si al dezvoltarii. Astfel, in urma anuntatelor investitii care se

vor face in parcuri eoliene, au inceput sa apara si producatori de echipamente pentru aceste

parcuri. Aceasta nu poate duce decat la dezvoltarea de afaceri noi sau la cresterea celor

existente, la crearea de noi locuri de munca si, in final, la o posibila relansare economica.

Si in cadrul acestui domeniu ponderea reprezentata de activitatea de productie si de cea

de CDI este mare. Productia reprezinta cca. 30%, in timp ce activitatea de cercetare atinge

aproape 16%.

Ciudat pare, poate, ca o pondere mare, de peste 17%, este detinuta de sistemele

fotovoltaice, in conditiile in care in Romania nu exista inca nici o centrala de obtinere a

energiei electrice din sursa solara la nivel industrial.

Devenirea operationala a programului „Casa verde” poate impulsiona achizitia de panouri

solare, pompe de caldura sau instalatii de producere a energiei termice pe baza de peleti.

Problema care se ridica insa in cazul investitiilor in generarea de energie din surse

regenerabile la nivel industrial (nu casnic) este numarul foarte mare de avize care trebui

obtinute si timpul foarte lung care se scurge pana la posibilitatea demararii investitiei.

Daca despre primele trei domenii analizate putem spune ca rezultatele sunt incurajatoare,

activitatea de management al deseurilor nu este inca asa cum ar fi normal sa fie.

Sunt probleme majore cu colectarea selectiva a deseurilor, cu existenta de depozite

ecologice, cu compactarea sau cu reciclarea si valorificarea.

Insa, datorita legislatiei, a Planului National si a Planurilor Regionale de Gestionare a

Deseurilor, activitatea de management al deseurilor va trebui sa inregistreze progrese. Deja

se vad primii pasi, macar prin faptul ca au inceput sa apara organizatii de preluare a

responsabilitatii in ceea ce priveste colectarea si reciclarea in domeniul DEEE (EcoTic) si al

ambalajelor (EcoRom Ambalaje), care au si rolul de a promova in randul populatiei colectarea

selectiva. Problema nu este cu legislatia, ci cu implementarea ei.

Exista pe piata romaneasca furnizori de tehnologii pentru managementul deseurilor. Exista

chiar si activitate de cercetare – dezvoltare in domeniu, cu rezultate in dezvoltarea de utilaje

si solutii noi de colectare, sortare, compactare sau tratare de deseuri. Exista firme de

colectare, tratare, valorificare si reciclare. Insa este imperativa colectarea selectiva si


depozitarea deseurilor in conditii propice protejarii mediului, nu in conditii improvizate si

neconforme.

Este posibil ca inititativa Ministerului Mediului si Padurilor de a ajuta cu bani operatorii

economici si unitatile administrativ-teritoriale din Romania pentru a derula proiecte în

sectorul managementului deşeurilor, în scopul evitării declanşării procedurii de infringement,

sa duca la cresterea procentului de reciclare a deseurilor, astfel incat Romania sa isi atinga

tintele propuse.

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea

unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze a procesului, de la colectare la reciclare,

valorificare sau eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca

obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

In ceea ce priveste celelalte trei domenii analizate, ponderea acestora in totalul

tehnologiilor de mediu este mica, chiar nesemnificativa. Monitorizarea mediului si controlul si

reducerea nivelului de zgomot detin impreuna 9,15%, in timp ce materialele si tehnologiile de

constructii ecologice detin 3,66%.

Monitorizarea este realizata in special de catre institutele de cercetare, insa nu sunt

rezultate marcante in ceea ce priveste dezvoltarea de noi tehnologii neinvazive de masurare

si monitorizare.

Ca urmare a implementarii programului „Casa verde” este posibil ca ponderea

tehnologiilor de constructie ecologice sa inregistreze o crestere, cu atat mai mult cu cat,

pentru inceput, se pare ca exista un interes crescut din partea populatiei pentru accesarea

acestui program.

In concluzie, in Romania exista o piata a tehnologiilor de mediu in dezvoltare, insa aceasta

poate inregistra o dinamica sustinuta daca se vor aplica masurile stabilite prin Strategia

Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei.


Surse de referinta

o Autoritatea Nationala de Reglemetare in domeniul Energiei – ANRE

o Agentia Nationala de Protectie a Mediului - ANPM

o Ministerul Mediului si Padurilor

o Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei. Obiective: 2013 – 2020 - 2030

o Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007 - 2020

o colectia Green Report, 2010

o colectia Ziarul financiar, 2010

o colectia Capital, 2010

o colectia Bursa, 2010

o colectia Financiarul

o colectia Adevarul

o www.greenrevolution.ro

o www.green-report.ro

o www.hotnews.ro

o www.energieregenerabila.org

o www.ecomagazin.ro

o www.eea.europa.eu

o www.euractiv.ro

http://www.greenrevolution.ro/

http://www.green-report.ro/

http://www.hotnews.ro/

http://www.energieregenerabila.org/

http://www.ecomagazin.ro/

http://www.eea.europa.eu/

http://www.euractiv.ro/


ANEXA. Lista furnizorilor de tehnologii de mediu incluse in ancheta

1. Tehnologii de control al poluarii

productie

1. APA CRES SRL

Brasov

Tel: +40 268 41.30.87 E-mail: [email protected]

Web: www.apacres.ro

2. AQUAPROIECT SA

Bucuresti


Fax: +40 21 316.00.42 Web: www.aquaproiect.ro

3. ASIO ROMANIA SRL

Cluj


Fax: +40 264 59.86.85 Web: www.asio.ro

4. C&V WATER CONTROL SRL

Ilfov


Fax: +40 374 20.14.41 Web: www.cv-water.ro

5. CAST SA

Bucuresti

Tel: +40 21 317.09.04; +40 21 318.98.61 E-mail: [email protected]; [email protected]

Fax: +40 21 317.09.04; +40 21 317.09.05 Web: www.cast-sa.ro


6. CENTRUL DE BIOCHIMIE APLICATA SI BIOTEHNOLOGIE - BIOTEHNOL

Bucuresti


Fax: +40 21 318.04.68 Web: www.biotehnol.eu

7. COMELF SA

Bistrita-Nasaud

Tel: +40 263 23.44.62; +40 263 23.44.63 E-mail: [email protected]

Fax: +40 263 23.80.92 Web: www.comelf.ro

8. ECO BIO LAND SRL

Constanta


Web: ecobioland.ro.tl

9. ECO ENGINEERING GROUP EEG

Cluj


Fax: +40 264 41.30.30 Web: www.eeg.ro

10. ECO TANK SRL

Brasov


Fax: +40 368 80.79.41 Web: www.statii-de-epurare.ro

11. ECOMASTER-SERVICII ECOLOGICE SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 319.68.02 Web: www.ecomaster.ro


12. ECOROM 2000 SRL

Constanta


Fax: +40 241 54.16.74 Web: www.ecorom2000.go.ro

13. ENVIROTECH SRL

Constanta


Fax: +40 241 58.38.04 Web: www.envirotech.ro

14. ICPE BISTRITA SA

Bistrita-Nasaud


Fax: +40 372 75.27.62 Web: www.icpe-bn.ro

15. ICTCM SA - INSTITUTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE TEHNOLOGICA PENTRU

CONSTRUCTII MASINI

Bucuresti


Fax: +40 21 332.07.75 Web: www.ictcm.ro

16. INSTITUTUL NATIONAL DE CD PENTRU TEXTILE SI PIELARIE - INCDTP

Bucuresti


Fax: +40 21 340.55.15 Web: www.certex.ro


17. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU CHIMIE SI

PETROCHIMIE - ICECHIM

Bucuresti


Fax: +40 21 312.34.93 Web: www.icechim.ro

18. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE

INDUSTRIALA - ECOIND

Bucuresti


Fax: +40 21 410.05.75 Web: www.incdecoind.ro

19. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU METALE NEFEROASE

SI RARE - IMNR

Bucuresti


Fax: +40 21 352.20.46 Web: www.imnr.ro

20. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI BUCURESTI - INCDPM

Bucuresti


Fax: +40 21 318.20.01 Web: www.icim.ro

21. KEMA TRONIC SRL

Maramures


Fax: +40 362 80.20.65 Web: www.rombiogaz.ro


22. MANZ GALVANO TEC SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 460.33.95 Web: www.manz.ro

23. OST GRUP SRL

Maramures



24. PANCUANTIC SRL

Prahova


Web: www.pancuantic.ro

25. PRO MEDIU ECO SRL

Iasi


Fax: +40 232 21.36.43 Web: www.promediueco.com

26. PROEXROM SRL

Iasi


Fax: +40 232 23.36.68 Web: www.proexrom.ro

27. SCHACHTBAU ROMANIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 315.00.91 Web: www.schachtbau.ro


28. TEHNIX SRL

Bacau


Fax: +40 21 413.76.82 Web: www.tehnix.ro

29. ZECASIN SA

Bucuresti


Fax: +40 21 312.52.41 Web: www.zecasin.ro

import/distributie

1. ABRAXAS SRL

Caras-Severin


Fax: +40 255 22.00.10 Web: www.abraxas.ro

2. ADISS SA

Maramures


Fax: +40 262 21.70.08 Web: www.adiss.ro

3. AQUA EXPERT SRL

Bucuresti


Fax: +40 727 02.94.73 Web: www.aquaexpert.ro


4. AQUAPUR SRL

Harghita


Fax: +40 266 31.54.58 Web: www.aquapur.ro

5. ATVA SRL

Arges


Fax: +40 248 21.12.06 Web: www.atva.ro

6. BIOSOL PSI SRL

Prahova


Fax: +40 344 10.78.13; +40 244 51.74.08 Web: www.biosol.ro

7. CELSIUS PLUS SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 420.07.41 Web: www.celsius-plus.ro

8. COMMAZ SERV SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 310.77.41 Web: www.commaz.ro

9. COVIMPEX SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 324.49.40 Web: www.covimpex.ro


10. DANEX CONSULT SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 252.51.53 Web: www.danex.ro

11. DFR SYSTEMS SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 413.40.91 Web: www.dfr.ro

12. ECO BIO MAGIC SRL

Constanta


Fax: +40 241 51.16.60 Web: www.ecobiomagic.ro

13. ECOTEC SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 252.85.35 Web: www.ecotec.home.ro

14. EDWARDS INTERNATIONAL GROUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 311.17.25 Web: www.edwards.ro

15. EMMETI PLAST SRL

Arges


Fax: +40 348 43.93.35 Web: www.emmetiplast.ro


16. ENVIRO TECH SRL

Bihor


Fax: +40 259 41.31.10 Web: www.envirot.rdsor.ro

17. ENVIRO-CHEMIE ROMANIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 311.28.71 Web: www.envirochemie.ro; www.epurare-ape.ro

18. EUROMARKET WATER & WASTEWATER ENGINEERING SRL

Iasi


Fax: +40 232 22.02.73 Web: www.euromarket-ro.com

19. FAIR INVEST SRL

Bucuresti


Web: www.diavolina.ro ; www.biotehnologie.ro

20. FERRY TRADING SRL

Covasna


Fax: +40 267 31.52.06 Web: www.ferry.co.hu

21. INSERV AQUA SRL

Buzau


Fax: +40 238 72.61.39 Web: www.inservaqua.ro


22. JAREX FILTERTECHNIK SRL

Sibiu


Fax: +40 269 22.59.53 Web: www.jarex.ro

23. JETRUN SRL

Ilfov


Fax: +40 21 266.65.51 Web: www.jetrun.ro

24. KOGAION COM SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 211.66.23 Web: www.kogaion.com.ro

25. MARTI SERVICE GROUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 769.37.88 Web: www.apafiltrata.ro

26. NHN ECOINVEST SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 336.15.16 Web: www.nhn.ro

27. PRATCO SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 345.17.25 Web: www.pratco.ro


28. PURATOR SYSTEMS SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 315.18.60 Web: www.purator.ro

29. RALSOR SRL

Prahova


Fax: +40 244 33.50.51 Web: www.ralsor.ro

30. ROLLIT PRODIMPEX SRL

Ilfov


Fax: +40 21 490.81.40 Web: www.rollit.ro

31. ROSANA COMPANY SRL

Timis


Fax: +40 256 49.88.12 Web: www.biokube.ro

32. SYRINX SRL

Harghita


Fax: +40 266 31.13.01 Web: www.syrinx.ro

33. TEHNIX SRL

Bacau




34. ULTRAFILTER SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 326.00.04 Web: www.donaldson.com

35. WEDECOR TECH SRL

Bistrita-Nasaud


Fax: +40 263 23.03.75 Web: www.wed.ro

servicii

1. APA NOVA BUCURESTI SA

Bucuresti

Tel: +40 21 207.77.77 Web: www.apanovabucuresti.ro

2. ASA HOLDING SA

Bucuresti


Fax: +40 21 260.23.60 Web: www.ecosystem.ro; www.asa.ro

3. AUDITECO SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 411.54.54 Web: www.auditeco.ro


4. BIOSOL PSI SRL

Prahova



5. BIOTECH CENTER SRL

Arges


Fax: +40 248 22.18.34 Web: www.biotechcenter.ro

6. DTM WASTE RECYCLING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 457.06.50 Web: www.wasterecycling.ro


Constanta




Cluj


Fax: +40 264 41.30.30 Web: www.eeg.ro

9. ELECDAN IMPEX SRL

Prahova


Fax: +40 244 34.11.44 Web: www.elecdan.ro


10. GEIGER GROUP ROMANIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 320.94.75 Web: www.geiger.ro

11. I.G.U.T. SRL

Brasov



Bucuresti


Fax: +40 21 336.15.16 Web: www.nhn.ro

13. OIL DEPOL SERVICE SRL

Constanta


Fax: +40 241 55.45.20 Web: www.oildepol.ro

14. PERFECT METAL SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 102.38.33; +40 21 319.82.41 Web: www.perfectmetal.eu

15. RECYCLING PROD SRL

Mures


Fax: +40 265 25.37.98 Web: www.recyclingprod.ro


16. SETCAR SA

Braila

Tel: +40 334 40.12.16; +40 727 38.57.69 E-mail: office@setcar-braila; [email protected]

Fax: +40 239 61.48.52 Web: www.setcar-braila.ro

17. VIVANI SALUBRITATE SA

Ialomita


Fax: +40 749 71.57.98 Web: www.vivani-deseuri.ro

2. Tehnologii de proces „curate”

productie

1. AGROVET SA

Bucuresti


Fax: +40 21 208.03.10 Web: www.agrovetmang.ro

2. AIR FLEX SRL

Ilfov


Fax: +40 21 490.05.85 Web: www.airflex.ro


Bucuresti




4. ECO HIGH TECH SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 777.44.86

5. ECOAIR SRL

Maramures


Fax: +40 318 16.20.62 Web: www.ecoair.ro; www.ecotech.ro

6. GRIRO SA

Bucuresti


Fax: +40 21 224.05.27 Web: www.griro.ro

7. ICCF - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE CHIMICO -

FARMACEUTICA

Bucuresti

Tel: +40 21 322.29.10

Fax: +40 21 322.29.17 Web: www.ncpri.ro

8. ICERP SA

Prahova

Tel: +40 723 18.94.27 E-mail: [email protected]; [email protected]

Fax: +40 244 59.98.41 Web: www.icerp.ro

9. ICPE - CENTRUL DE MATERIALE ELECTROTEHNICE & TEHNOLOGII DE MEDIU

Bucuresti

Tel: +40 21 589.34.80

Fax: +40 21 589.34.80 Web: www.cablurisiconductoare.net


10. ICPE ACTEL SA

Bucuresti


Fax: +40 21 346.86.91 Web: www.icpe-actel.ro

11. ICPE SA

Bucuresti


Fax: +40 21 589.34.34 Web: www.icpe.ro


CONSTRUCTII MASINI

Bucuresti



13. INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI MINIERE SA - ICPM SA

Hunedoara


Fax: +40 254 54.21.58 Web: www.icpm.ro

14. INSTITUTUL NATIONAL DE CD PENTRU TEXTILE SI PIELARIE - INCDTP

Bucuresti


Fax: +40 21 340.55.15 Web: www.certex.ro




Bucuresti



16. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU INGINERIE

ELECTRICA ICPE CA

Bucuresti


Fax: +40 21 346.82.99 Web: www.icpe-ca.ro

17. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU MASINI SI

INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE - INMA BUCURESTI

Bucuresti


Fax: +40 21 269.32.73 Web: www.inma.ro


SI RARE - IMNR

Bucuresti



19. IPROCHIM SA

Bucuresti


Fax: +40 21 210.27.01 Web: www.iprochim.ro


20. KUBIK PROD COM SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 322.93.67 Web: www.kubik.ro

21. LIVINGJUMBO INDUSTRY SRL

Buzau


Fax: +40 338 10.11.22 Web: www.livingjumbo.ro

22. MAGIC HOUSE TRADING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 321.04.61 Web: www.magichouse.ro


Bucuresti



24. NAPA IMPEX SRL

Mures


Fax: +40 265 31.52.69 Web: www.napa.ro

25. PIFATI SA

Bucuresti


Fax: +40 21 410.06.38 Web: www.pifati.ro


26. TECHNOSAM SRL

Satu-Mare


Fax: +40 261 76.92.86 Web: www.technosam.ro

27. TEHNIX SRL

Bacau



28. TERRA PRETA SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 101.66.76 Web: www.terra-preta.ro

29. UNIFORT TRADING SRL

Ilfov

Tel: +40 723 38.31.36

Fax: +40 31 815.29.40 Web: www.monalisa.com.ro

30. ZECASIN SA

Bucuresti




import/distributie

1. ABRAXAS SRL

Caras-Severin



2. ALUMATIC SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 255.40.65 Web: www.alumatic.ro

3. BLUE NEON SRL

Dolj


Fax: +40 251 59.28.58 Web: www.fineamin.ro

4. CORTROM B.G. SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 335.94.91 Web: www.cortrom.ro

5. ELECTRIC GENERAL STOICA SRL

Calarasi


Fax: +40 242 31.62.90 Web: www.electricgenerals.ro


6. ELECTRO SISTEM PROIECT SRL

Timis


Fax: +40 256 22.10.49 Web: www.automatizaritm.ro

7. ENERIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 824.46.90 Web: www.eneria.ro

8. FERRY TRADING SRL

Covasna


Fax: +40 267 31.52.06 Web: www.ferry.co.hu

9. JAREX FILTERTECHNIK SRL

Sibiu


Fax: +40 269 22.59.53 Web: www.jarex.ro

10. JOHNSON CONTROLS INTERNATIONAL ROMANIA SRL

Bucuresti

Tel: +40 21 330.40.50

Fax: +40 21 330.12.50 Web: www.johnsoncontrols.ro

11. KOGAION COM SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 211.66.23 Web: www.kogaion.com.ro


12. KSK CLEAN SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 232.87.20 Web: www.ipcleaning.ro


Bucuresti


Fax: +40 21 336.15.16 Web: www.nhn.ro

14. PIFATI SA

Bucuresti


Fax: +40 21 410.06.38 Web: www.pifati.ro

15. PUROLITE SRL

Brasov


Fax: +40 21 211.01.84 Web: www.purolite.com

16. ROLLIT PRODIMPEX SRL

Ilfov


Fax: +40 21 490.81.40 Web: www.rollit.ro

17. ROMPOLIPROCES SRL

Bistrita-Nasaud


Fax: +40 363 81.41.02 Web: www.rompoliproces.com


18. TEHNIX SRL

Bacau



19. WERINDUSTRY SRL

Bihor


Fax: +40 359 43.03.00 Web: www.weri.ro; www.tepet.ro

servicii

1. AGROVET SA

Bucuresti


Fax: +40 21 208.03.10 Web: www.agrovetmang.ro

3. Managementul deseurilor

productie

1. ADARCO INVEST SRL

Hunedoara


Fax: +40 254 51.33.03 Web: www.adarco.ro


2. AQUAPROIECT SA

Bucuresti


Fax: +40 21 316.00.42 Web: www.aquaproiect.ro

3. AVACO SA

Bihor


Fax: +40 359 41.08.73 Web: www.avaco.ro

4. DEPONIA TECHNIKA SRL

Mures


Fax: +40 365 43.03.88 Web: www.deponiatechnika.ro

5. DONAU CHEM SRL

Teleorman


Fax: +40 247 41.33.79 Web: www.donauchem.ro

6. DRAGONARA CONSULTING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 252.24.07 Web: www.dragonaragrup.ro

7. ECOMASTER-SERVICII ECOLOGICE SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 319.68.02 Web: www.ecomaster.ro


8. GEIGER GROUP ROMANIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 320.94.75 Web: www.geiger.ro


CONSTRUCTII MASINI

Bucuresti





Bucuresti




SI RARE - IMNR

Bucuresti





Bucuresti




13. SEBA INDUSTRIAL SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 318.36.75; +40 21 493.60.08 Web: www.seba.ro

14. TEHNIX SRL

Bacau



15. ZECASIN SA

Bucuresti



import/distributie

1. ABRAXAS SRL

Caras-Severin



2. AWE WASTE COMPACTORS SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 430.30.97 Web: www.awecompactors.ro


3. C GEANGU CONSULTING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 222.48.91 Web: www.deseuri-online.ro/geangu/

4. DANUBIATEC SRL

Brasov


Fax: +40 268 31.19.75 Web: www.danubiatec.ro

5. ENTCH SRL

Maramures


Fax: +40 262 21.68.41 Web: www.entech.ro

6. EURITEH ROMANIA SRL

Bihor


Web: www.euriteh.ro

7. EUTRON INVEST ROMANIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 233.13.49 Web: www.eutron.ro

8. GREMLIN COMPUTER SRL

Constanta


Fax: +40 241 48.14.56 Web: www.gremlincom.ro


9. INTERBUSINESS PROMOTION & CONSULTINGSRL

Bucuresti


Fax: +40 31 101.31.90 Web: www.interbusiness.ro

10. IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL

Ilfov

Tel: +40 21 240.40.41 E-mail: [email protected];

Fax: +40 21 240.40.41 Web: www.iridexcons.ro; www.iridexplastic.ro

11. NICORA GROUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 335.09.52 Web: www.nicora.ro

12. POLYTECHNIK SIETA SA

Cluj


Fax: +40 264 41.50.32 Web: www.polytechnik.com

13. ROPECO BUCURESTI SRL

Ilfov


Fax: +40 21 317.39.06 Web: www.ropeco.ro

14. SCHUSTER SRL

Bihor

Tel: +40 359 46.70.66, +40 766.26.92.63 E-mail: [email protected]

Fax: +40 359 46.19.61 Web: www.schuster-teh.ro


15. TEHNIX SRL

Bacau



16. WERINDUSTRY SRL

Bihor


Fax: +40 359 43.03.00 Web: www.weri.ro; www.tepet.ro

servicii

1. ASA HOLDING SA

Bucuresti



2. ASOCIATIA RECOLAMP

Bucuresti


Fax: +40 21 223.02.57 Web: www.recolamp.ro; www.omuletiiverzi.ro

3. ASOCIATIA ROMANA PENTRU RECICLARE ROREC

Bucuresti


Fax: +40 21 232.71.83 Web: www.rorec.ro


4. AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL

Harghita


Fax: +40 266 21.74.08 Web: www.avero.ro

5. AVE-HURON SRL

Harghita


Fax: +40 266 31.31.18 Web: www.avero.ro

6. C&C COMERCIAL SRL

Mures


Fax: +40 365 43.03.77 Web: www.gestionareadeseurilor.ro

7. CARGOFOOR TRANSPORT SRL

Prahova


Fax: +40 244 51.26.60 Web: www.cargofoor.nl

8. CIBIN SRL

Brasov

Tel: +40 268 27.21.15; +40 752.24.69.20 E-mail: [email protected]

Fax: +40 268 27.21.16 Web: www.cibin.ro

9. COMTURSERV BOBES SRL

Brasov



10. CONCEPT SOLUTION SYSTEM SRL

Bucuresti


11. DRAGONARA CONSULTING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 252.24.07 Web: www.dragonaragrup.ro

12. DTM WASTE RECYCLING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 457.06.50 Web: www.wasterecycling.ro


Constanta



14. ECO FIRE SISTEMS SRL

Constanta


Fax: +40 241 76.05.76 Web: www.ecofire.ro

15. ECO MARGINIME SRL

Sibiu



16. ECO ROM AMBALAJE SA

Bucuresti


Fax: +40 21 413.08.57 Web: www.ecoromambalaje.ro

17. ECO-SAL SA

Sibiu


18. ECO-VALEA HARTIBACIULUI

Sibiu


19. ECOVALOR SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 203.91.19 Web: www.ecovalor.ro

20. EURITEH ROMANIA SRL

Bihor


Web: www.euriteh.ro

21. FIN-ECO SA

Brasov


Fax: +40 268 41.04.35; +40 268 47.72.52 Web: www.fin-eco.ro


22. GETESIB SA

Sibiu


Fax: +40 269 21.39.10

23. GOS-TRANS-COM SRL

Covasna

Tel: +40 752 27.10.01; +40 744 84.96.93

Fax: +40 267 34.15.20

24. GREENTECH SA

Buzau


Fax: +40 238 72.57.96 Web: www.greentech.ro

25. GREENTRONICS SRL

Teleorman


Fax: +40 247 31.30.18 Web: www.greentronics.ro

26. GREENWEEE INTERNATIONAL SA

Buzau


Fax: +40 338 10.06.04 Web: www.greenweee.ro; www.greenweee.eu

27. GREMLIN COMPUTER SRL

Constanta


Fax: +40 241 48.14.56 Web: www.gremlincom.ro


28. I.G.U.T. SRL

Brasov



CONSTRUCTII MASINI

Bucuresti



30. INDECO GRUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 318 17.25.96 Web: www.indecogrup.ro

31. JIFA SRL

Sibiu


Fax: +40 269 23.44.84 Web: www.jifa.ro

32. MATIRO SA

Bucuresti


33. MULLER-GUTTENBRUNN RECYCLING SRL

Timis


Fax: +40 256 28.54.11 Web: www.mgr.ro



Bucuresti



35. PRO AIR CLEAN SA

Timis


Fax: +40 256 29.09.18 Web: www.proairclean.ro

36. RE PET SRL

Mures

Tel: +40 265 26.90.13; +40 743.15.50.00 E-mail: [email protected]; [email protected]

Fax: +40 265 26.90.13 Web: www.repet.ro

37. RECHORALEX SRL

Hunedoara


38. RECYCLING PROD SRL

Mures


Fax: +40 265 25.37.98 Web: www.recyclingprod.ro

39. REMAT BRASOV SA

Brasov


Fax: +40 268 33.08.08 Web: www.rematbv.ro


40. REMATHOLDING CO SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 334.52.94 Web: www.rematholding.ro

41. RIAN CONSULT SRL

Brasov


Fax: +40 268 51.60.24 Web: www.periculoase.ro

42. RO ECOLOGIC SRL

Ialomita

Tel: +40 21 344.00.56, +40 756.19.49.94 E-mail: [email protected]

Fax: +40 21 344.40.56 Web: www.roecologic.ro

43. ROSAL GRUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 255.35.65 Web: www.rosal.ro

44. SETCAR SA

Braila

Tel: +40 334 40.12.16; +40 727 38.57.69 E-mail: office@setcar-braila; [email protected]

Fax: +40 239 61.48.52 Web: www.setcar-braila.ro

45. SILNEF M.G. SRL

Brasov


Fax: +40 268 42.66.30 Web: www.silnef.ro


46. SMART-GEO-ENERGY SRL

Brasov


47. SOMA SRL

Bacau


Fax: +40 234 51.48.00 Web: www.soma.ro

48. STE SO SAMAC SRL

Brasov


Web: www.ste-so-samac.ro

49. STENA DTM SRL

Ilfov


Fax: +40 31 824.76.73 Web: www.stenadtm.ro

50. STERICARE ROMANIA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 457.06.99 Web: www.stericare.com

51. TEGA SA

Covasna


Fax: +40 267 35.18.97 Web: www.tega.ro


52. URBAN SA RM VALCEA SUCURSALA BUCURESTI

Bucuresti


Fax: +40 21 413.67.02 Web: www.urbansa.ro

53. VIVANI SALUBRITATE SA

Ialomita


Fax: +40 749 71.57.98 Web: www.vivani-deseuri.ro

4. Monitorizarea neinvaziva a mediului si instrumente de monitorizare

productie

1. CAST SA

Bucuresti


Fax: +40 21 317.09.04; +40 21 317.09.05 Web: www.cast-sa.ro



Bucuresti






Bucuresti



4. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU INGINERIE ELECTRICA

ICPE CA

Bucuresti




SI RARE - IMNR

Bucuresti



6. MULTIDIMENSION SRL

Bucuresti


Fax: +40 314 02.87.16 Web: www.multidimension.ro


Bucuresti


Fax: +40 21 336.15.16 Web: www.nhn.ro


8. TERRA PRETA SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 101.66.76 Web: www.terra-preta.ro

import/distributie

1. AFRISO-EURO-INDEX SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 410.07.12 Web: www.afriso.ro

2. ELECTRO SISTEM PROIECT SRL

Timis


Fax: +40 256 22.10.49 Web: www.automatizaritm.ro

3. INCOTECH SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 335.37.07 Web: www.incotech.ro

4. JETRUN SRL

Ilfov




5. PRATCO SRL

Bucuresti



6. RONEXPRIM SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 313.62.44 Web: www.aparate-masura-control.ro

servicii

1. ASA HOLDING SA

Bucuresti



2. BIOSOL PSI SRL

Prahova



3. D&V ENVIRONMENT SRL

Ialomita


Fax: +40 243 23.02.46 Web: www.dvwaste.ro


4. ECO SIMPLEX NOVA SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 301.85.80 Web: www.ecosimplexnova.ro

5. ECO-BREF SRL

Brasov


Fax: +40 268 47.00.95 Web: www.ecobref.ro

6. ICPE BISTRITA SA

Bistrita-Nasaud


Fax: +40 372 75.27.62 Web: www.icpe-bn.ro

7. IMSYS RO SRL

Harghita


Fax: +40 366 10.52.29 Web: www.imsys.ro



Bucuresti




Bucuresti


Fax: +40 21 336.15.16 Web: www.nhn.ro


10. PRO MEDIU ECO SRL

Iasi


Fax: +40 232 21.36.43 Web: www.promediueco.com

11. TECHNOSAM SRL

Satu-Mare


Fax: +40 261 76.92.86 Web: www.technosam.ro

12. WESSLING ROMANIA SRL

Mures


Fax: +40 265 20.64.19 Web: www.wessling.ro

5. Tehnologii de obtinere de energie „verde”

productie


Bucuresti



2. DGM SOLAR SYSTEMS

Olt


Fax: +40 754 71.95.23 Web: www.dgmsolarsystems.com


3. DUO BEST GRUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 450.45.04 Web: www.solarduobest.ro


Cluj


Fax: +40 264 41.30.30 Web: www.eeg.ro

5. ECO HIGH TECH SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 777.44.86


Prahova



7. ENERGIE VERDE SA

Bucuresti

Tel: +40 21 322.46.42

Fax: +40 21 322.46.42 Web: www.enerverde.eu

8. HORNET GRUP SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 351.58.63 Web: www.ecohornet.ro


9. I.G.U.T. SRL

Brasov


10. ICCF - INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE CHIMICO -

FARMACEUTICA

Bucuresti

Tel: +40 21 322.29.10

Fax: +40 21 322.29.17 Web: www.ncpri.ro

11. ICPE - CENTRUL DE MATERIALE ELECTROTEHNICE & TEHNOLOGII DE MEDIU

Bucuresti

Tel: +40 21 589.34.80

Fax: +40 21 589.34.80 Web: www.cablurisiconductoare.net

12. ICPE SA

Bucuresti




CONSTRUCTII MASINI

Bucuresti






Bucuresti



15. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU INGINERIE

ELECTRICA ICPE CA

Bucuresti



16. INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU MASINI SI

INSTALATII DESTINATE AGRICULTURII SI INDUSTRIEI ALIMENTARE - INMA BUCURESTI

Bucuresti


Fax: +40 21 269.32.73 Web: www.inma.ro

17. IUCO TOP SRL

Vrancea


Fax: +40 237 25.88.88 Web: www.iucotop.com

18. KEMA TRONIC SRL

Maramures




19. KUBIK PROD COM SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 322.93.67 Web: www.kubik.ro

20. OPTOTECHNOLOGIES SA

Bucuresti


Fax: +40 21 320.45.85 Web: www.advanced-sistems.com

21. OST GRUP SRL

Maramures



22. PRO AIR CLEAN SA

Timis


Fax: +40 256 29.09.18 Web: www.proairclean.ro

23. RENOVATIO SOLAR

Bucuresti


Fax: +40 21 316.74.32 Web: www.renovatiosolar.ro

24. SEBA INDUSTRIAL SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 318.36.75; +40 21 493.60.08 Web: www.seba.ro


25. SOLARGE TEHNIC SRL

Bihor


Web: www.solargetehnic.ro

26. TRIBOD SRL

Suceava


Fax: +40 230 56.16.44 Web: www.biodieselcom.ro

27. ZECASIN SA

Bucuresti



import/distributie

1. AB INSTAL ECO UNIVERSAL SRL

Bucuresti


Fax: +40 371 06.10.59 Web: www.ekoinstal.ro

2. ADF INDUSTRIES SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 341.12.00 Web: www.adf.ro


3. ALCANO IMPEX SRL

Bihor


Fax: +40 259 41.45.66 Web: www.alcano.ro

4. AMA SERCOM SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 810.56.19 Web: www.sun-power.ro

5. ASETA ECOSOL SRL

Timis


Fax: +40 256 44.41.11 Web: www.aseta.ro

6. ASON TRADING SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 413.31.70 Web: www.ason.ro

7. CARPAT ENERGY SRL

Cluj


Fax: +40 264 53.04.00 Web: www.carpatenergy.ro

8. CASE SOLARE SRL

Ilfov


Web: www.casesolare.ro


9. CELSIUS PLUS SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 420.07.41 Web: www.celsius-plus.ro

10. CENTRAL INSTAL IMPEX SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 644.13.23 Web: www.centralinstal.ro

11. DATAS SRL

Covasna


Fax: +40 267 36.21.99 Web: www.sunergizer.ro


Cluj


Fax: +40 264 41.30.30 Web: www.eeg.ro

13. ECOHORNET SRL

Ilfov


Fax: +40 21 312.86.42 Web: www.ecohornet.ro

14. ECOSOLARIS SERVICES SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 428.91.42 Web: www.ecosolaris.ro


15. ECOSYSTEM INTER SRL

Cluj


Fax: +40 264 44.68.52 Web: www.ecosysteminternational.ro

16. ELIBOG SRL

Bihor


Fax: +40 359 80.04.44 Web: www.solarfocus.ro

17. ENERIA SRL

Bucuresti



18. EOLOS ENERGY SRL

Botosani


Fax: +40 231 51.85.18 Web: www.eolosenergy.ro

19. EXPONENTIAL AG SRL

Dolj


Fax: +40 251 54.44.81 Web: www.exponential.ro

20. FAVIT SERVCOM SRL

Cluj


Fax: +40 264 45.22.87 Web: www.favitsrl.ro


21. GOMBOSH INDUSTRY EXIM SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 252.75.08 Web: www.gombosh.ro

22. HOLDMAS M.C. SRL

Prahova


Fax: +40 244 51.47.61 Web: www.centrale-solare.ro

23. IDEAL STANDARD SRL

Constanta


Fax: +40 241 61.24.96 Web: www.idealstandard.ro

24. IDELLA SRL

Timis


Web: www.idella.ro

25. INTERBUSINESS PROMOTION & CONSULTINGSRL

Bucuresti


Fax: +40 31 101.31.90 Web: www.interbusiness.ro

26. IUCO TOP SRL

Vrancea


Fax: +40 237 25.88.88 Web: www.iucotop.com


27. JETRUN SRL

Ilfov



28. MAG DESIGN CONSTRUCT SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 781.47.41 Web: www.magdesign.ro

29. MANGUS SOL SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 807.20.08 Web: www.mangus.ro

30. MONSSON SOLARIA SRL

Constanta


Fax: +40 241 61.12.44 Web: www.solaria.ro

31. NEDAVI COM SRL

Bihor


Web: www.nedavi-solar.ro

32. OST-WEST SRL

Timis


Fax: +40 256 29.31.82 Web: www.casaeficienta.ro


33. PAC SYSTEMS ROMANIA SRL

Bihor


Fax: +40 259 40.62.70 Web: www.pacsystems.ro

34. PRATCO SRL

Bucuresti



35. PRESIDENT IMPEX SRL

Mures


Fax: +40 265 26.83.85 Web: www.presidentinstalatii.ro

36. PRO INSTAL LTD SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 405.28.54 Web: www.contoare.ro

37. RADIANCE ENERGY SRL

Constanta


Fax: +40 241 62.30.60 Web: www.radiance.ro

38. RALCO ACTIV SRL

Arges

Tel: +40 248 21.13.79; 0724046640 E-mail: [email protected]

Fax: +40 248 21.53.98 Web: www.ralco-activ.ro


39. RALSOR SRL

Prahova


Fax: +40 244 33.50.51 Web: www.ralsor.ro

40. REGENERGY INTERNATIONAL SRL

Bacau


Web: www.regenergyinternational.ro

41. RIGORINSTAL SRL

Prahova


Fax: +40 244 34.73.49 Web: www.rigorinstal.ro

42. ROBOTERMO SRL

Suceava


Fax: +40 230 54.20.37 Web: www.robotermo.ro

43. SENTIS SRL

Iasi


Fax: +40 232 26.67.67 Web: www.sentisiasi.ro

44. SEVCO INSTALATII SRL

Alba


Fax: +40 258 80.62.83 Web: www.sevco-instalatii.ro


45. SIS MULTISERVICE SRL

Dolj


Fax: +40 251 41.16.62 Web: www.sismultiservice.ro

46. SOLARIS ENERGIE NECONVENTIONALA SRL

Bucuresti


Web: www.solarisenergy.ro

47. TERMOLINE SRL

Bihor


Fax: +40 259 30.60.35 Web: www.termoline.ro

48. TERMOPLUS SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 250.70.68 Web: www.termoplus.ro

49. TERMOSTAR 2000 SRL

Constanta


Fax: +40 241 55.53.95 Web: www.termostar2000.ro

50. TODDY ENERGY SRL

Teleorman


Fax: +40 247 31.07.61 Web: www.calduragratis.ro


51. TRIGON SERVICE SRL

Prahova


Fax: +40 244 51.23.80 Web: www.e-panourisolare.ro

52. YONDCLIMA SRL

Prahova


Fax: +40 244 59.66.63 Web: www.yondclima.ro

servicii

1. ASA GEOEXCHANGE

Ilfov


Fax: +40 21 260.23.60 Web: www.asa.ro

2. ECOSOLARIS SERVICES SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 428.91.42 Web: www.ecosolaris.ro

3. ENERIA SRL

Bucuresti





Bucuresti



5. REGENERGY INTERNATIONAL SRL

Bacau


Web: www.regenergyinternational.ro

6. SENTIS SRL

Iasi


Fax: +40 232 26.67.67 Web: www.sentisiasi.ro

7. SIS MULTISERVICE SRL

Dolj


Fax: +40 251 41.16.62 Web: www.sismultiservice.ro

8. SOLAR DESIGN & PRODUCT SRL

Bihor


Fax: +40 359 40.73.32 Web: www.solardesignandproduct.ro

9. SOLARIS ENERGIE NECONVENTIONALA SRL

Bucuresti


Web: www.solarisenergy.ro


10. UBI-THERM CONSULTING SRL

Iasi


Fax: +40 232 21.70.55 Web: www.ubi-therm.ro

6. Controlul si reducerea nivelului de zgomot si al vibratiilor

productie



Bucuresti




Bucuresti



import/distributie

1. ENVIRO CONSULT SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 311.80.80 Web: www.envi.ro


servicii

1. ENVIRO CONSULT SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 311.80.80 Web: www.envi.ro

2. IMSYS RO SRL

Harghita


Fax: +40 366 10.52.29 Web: www.imsys.ro

7. Materiale si tehnologii de constructie ecologice

productie

1. AIR FLEX SRL

Ilfov


Fax: +40 21 490.05.85 Web: www.airflex.ro

2. BIROU DE ARHITECTURA PINTILIE SRL

Bucuresti


Fax: +40 31 102.73.00 Web: www.bap.ro



Prahova



4. GREEN PANEL SRL

Ilfov


Fax: +40 21 311.24.82 Web: www.green-panel.eu

5. ICPE SA

Bucuresti



6. LUXBAU SRL

Suceava

Tel: +40 330 40.13.48

Fax: +40 330 40.13.47 Web: www.luxbau.ro

7. SOCERAM SA

Bucuresti


Fax: +40 21 315.14.65 Web: www.soceram.ro


import/distributie

1. DON PROD IMPEX SRL

Cluj


Web: www.acoperisuri-tigle.ro

2. TEHNIX SRL

Bacau



3. WIENERBERGER SISTEME DE CARAMIZI SRL

Bucuresti

Tel: +40 21 361.04.50

Fax: +40 21 361.04.55 Web: www.wienerberger.ro

4. WIND 94 PROD SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 424.31.87 Web: www.greenroof.ro

servicii

1. IDELLA SRL

Timis


Fax: Web: www.idella.ro


2. WIND 94 PROD SRL

Bucuresti


Fax: +40 21 424.31.87 Web: www.greenroof.ro

furnizori de tehnologii de mediu

Documents

Transcript of furnizori de tehnologii de mediu