Dinamica Spatiului Urban

Functiile urbanului

Resursele; potentialul; activitate; functii.

Resursele sunt acele componente care prin transformare devin bunuri sau servicii, deosebind resursele directe si resursele indirecte. Cele directe sunt reprezentate de resursele naturale si resursele umane, iar cele indirecte tin cont de traditii, capacitatea inovativa care este diferentiata.

Potentialul este definit de capacitatea unei entitati teritoriale de a valorifica atat resursele cat si premisele de dezvoltare. Premisele de dezvoltare constau in resurse, pozitie geografica, existenta unor conditii naturale favorabile, componenta comunitatilor umane, infrastructura mostenita.

Activitatea implica procese fizice, chimice, biologice, de restructurare economica prin care resursele si potentialul se transforma in bunuri si servicii. Activitatile urbane au fost clasificate in activitati care sunt dedicate exclusiv orasului si activitati ale caror bunuri si servicii acopera necesarul spatiului inconjurator. La inceputul anilor 70 Gunar Alexanderson a facut prima clasificare a activitatilor urbane in cele doua tipuri de activitati, subliniind ca activitatile adresate exteriorului orasului dau profesiunea acestuia.

Functia urbana este dictata exclusiv de activitatile care se adreseaza exteriorului orasului.

In 1943 Chauncy Harris distinge in sudul S.U.A. 8 tipuri de functii in analiza oraselor: miniere, industriale, comerciale, de comunicatie, de recreere, universitare, capital, complexe.

In 1963 Gabrielle Schwarz distinge 4 categorii: politice, economice, universitare si capital.

Ion Sandru, Cucu 1963;

In dinamica functiilor are loc o modificare.

Translatia temporara a functiilor urbane se realizeaza pe 2 cai:

1. Schimbarea succesiva a functiei principale

2. Realizarea unui cumul functional prin procesele de aditie (adaugare) de noi activitati, respective functii.

1.

2.

coexista

Determinarea functiilor urbane.

Dificultati in determinarea functiilor urbane:

a. Posibilitate redusa de a face distinctia cantitativa intre activitatile urbane banale si activitatile adresate exteriorului.

b. Exprimarea in unitati de masura diferite a productie si serviciilor.

c. Precaritatea evidentelor statistice (in statistica sunt grupate activitatile de exploatare cu cele de prelucrare).

d. Intervalul prea mare de timp in care se efectueaza recensamintele populatiei.

Indicatorul de baza folosit in determinarea functiilor urbane este populatia activa. Structura populatiei active, desi considerata relevanta poate determina erori intru cat la recenzarea populatiei active este luata in consideratie dupa domiciliu. Recensamantul nu pune in evidenta raportul dintre locul de munca si domiciliu. Din aceasta cauza determinarea functiilor urbane in cazul unor orase din apropierea marilor aglomeratii poate sa aiba erori. Populatia din aceste orase lucreaza in realitate in marea aglomeratie urbana, iar functiile lor industriale sau tertiare nu pot fi reale.

a populatia totala;

b P. 15-65

c pop. active

d pop. ocupata

e pop. salariataMetode de determinare a functiilor urbane

1. Metoda nivelului minim

Se aplica in clasificarea functiilor si in analizele comparative ale mai multor orase. Nivelul minim inregistrat de un oras este generalizat, la celelalte fiind considerat nivel maxim al activitaii care se adreseaza interiorului orasului. In raport de acestea se determina ponderea activitatilor ce servesc exteriorul celorlalte orase.

2. Nomograma triunghiulara

A (40, 20, 40) - 2002

Functia tertiara

Functia industriala

Functia mestesugareasca

Functia comerciala

Functia militara

Functia militara

Functia comerciala

Functia tertiara

Functia industriala

a

b

c

d

e

100

0

T

M

P

S

A

100

0

0

100

1

_1290425943.xlsChart1

255520

182854

302050

45505

Series 1

Series 2

Series 3

Sheet1

Series 1Series 2Series 3

X 1255520

X 2182854

X 3302050

X 445505

To resize chart data range, drag lower right corner of range.