Functiile Sociologiei

10
FUNCȚIILE SOCIOLOGIEI Elevi: Estera Slusar Maria Irimia Prof. Indr. Vasilica Spiridon Școala Postliceală Sanitară de Stat ”Grigore Ghi ca Vodă” Iași

description

Ppt

Transcript of Functiile Sociologiei

Page 1: Functiile Sociologiei

FUNCȚIILE SOCIOLOGIEI

Elevi: Estera Slusar

Maria Irimia

Prof. Indr. Vasilica Spiridon

Școala Postliceală Sanitară de Stat ”Grigore Ghica Vodă” Iași

Page 2: Functiile Sociologiei

Funcţia descriptivă, expozitivă

Sociologia descrie realitatea socială în plină

desfăşurare. În acest sens sociologia începe prin a descrie faptele, fenomenele şi procesele sociale, dar nu rămâne la acest nivel elementar, pur descriptiv şi expozitiv.

Page 3: Functiile Sociologiei

Pornind de la necesitatea descrierii faptelor sociale, ca prim pas, s-a născut chiar o ramură a sociologiei, sociografia. Oricum, sociologia nu poate fi redusă la acest prim pas, nici chiar operele care se intitulează şi îşi propun descrierea socialului nu rămân la acest nivel.

Page 4: Functiile Sociologiei

Funcţia explicativă şi interpretativăDescriind fenomenele şi structurile sociale, realitatea în general, sociologia

urmăreşte descoperirea legăturilor esenţiale care formează regularităţile vieţii sociale într-o anumită societate şi într-o perioadă istorică mai lungă sau mai scurtă. Nefiind numai o ştiinţă a fenomenelor sociale, sociologia trebuie să pătrundă în esenţa societăţii, ceea ce presupune descoperirea raporturilor lăuntrice, inerente, fundamentale dintre procesele şi fenomenele vieţii sociale (de ce s-au produs). Ea trebuie să caute în multitudinea variabilelor, a formelor mereu noi, sub care se prezintă viaţa socială, invarianţii, adică acele raporturi esenţiale şi constante dintre procesele sociale, pe baza cărora se poate merge mai departe, la formularea legilor societăţii.

Page 5: Functiile Sociologiei

Explicaţia în domeniul sociologiei urmăreşte descoperirea raporturilor esenţiale dintre procesele şi fenomenele sociale, a cauzelor care determină faptele şi procesele sociale. Explicând geneza fenomenelor sociale, sociologul poate sesiza tendinţele de dezvoltare a proceselor şi fenomenelor istorice. Interpretarea tendinţelor de dezvoltare a fenomenelor şi proceselor sociale, precum şi a rolului pe care îl îndeplinesc în dezvoltarea socială constituie premisa stabilirii semnificaţiei şi valorii lor social-istorice.

Page 6: Functiile Sociologiei

FUNCŢIA PROGNOTICĂ, PROSPECTIVĂ, PREDICTIVĂ

Critica realităţii sociale nu are valoare în sine, ci ea se realizează în scopul prognozării, prospectării viitorului. De aceea, o altă funcţie a sociologiei este cea prognotică, prospectivă. Sociologia este aceea care trebuie să dea seama de sensul în care se dezvoltă societatea. Analizând contradicţiile sociale, căile de lichidare a acestora, ea trebuie să prezinte sensul de dezvoltare, alternativele de dezvoltare ale societăţii. În cadrul aceluiaşi făgas de evoluţie căile sunt diferite; chiar dacă în viaţa socială cunoaştem sensul dezvoltării generale a societăţii, modul, calea concretă trebuie examinată şi studiată concret (metode de prognoză).

Page 7: Functiile Sociologiei

FUNCŢIA CRITICĂ

Cea mai importantă funcţie a sociologiei este funcţia critică. Sociologul nu se poate mărgini nici la a expune viaţa socială, nici numai la a explica şi a interpreta. El trebuie să examineze critic fenomenele sociale, să prezinte concluziile acestei analize şi sinteze critice. Fără o critică socială, întreaga sociologie este mult diminuată în rolul şi funcţionalitatea sa Ea trebuie să semnaleze dificultăţile, contradicţiile vieţii sociale în toate societăţile.

Page 8: Functiile Sociologiei

Sociologia, deşi în multe situaţii are acest caracter, nu trebuie să fie apologetică de dragul menţinerii unui anumit sistem social, atunci nu mai este ştiinţă, devine ideologie. Caracterul său ştiinţific este conferit mai ales de poziţia critică faţă de realitatea socială. Referitor la funcţia critică se discută şi de “vocaţia umanistă a sociologiei”. Punându-se în slujba umanităţii, sociologii acţionează nu ca nişte servitori rutinaţi, adulatori de meserie sau fabricanţi de vise populiste, ci ca incoruptibili autentici, demistificatori, reporteri ai adevărului şi clarificatori tenace ai unor probleme opace. Există deosebirea între viziunea umanistă şi cea pozitivistă (Mihu Achim ).

Page 9: Functiile Sociologiei

FUNCŢIA APLICATIVĂ, PRACTIC OPERAȚIONALĂ

Derivând din funcţia predictivă, o altă funcţie importantă a sociologiei este funcţia aplicativă. Rolul sociologiei nu este acela de a da soluţii definitive, ci de a elabora anumite propuneri, ipoteze, să schiţeze anumite rezolvări (scenarii posibile). Aceste propuneri, aceste soluţii schiţate devin hotărâri după ce sunt examinate de conducerea politică, de factorul de decizie politică. Deci deciziile depăşesc cadrul sociologiei.

Relevant pentru înţelegerea caracterului aplicativ al sociologiei este şi faptul că în prezent se accentuează preocupările practice ale sociologului, această disciplină fiind frecvent tratată şi apreciată ca „inginerie socială”, în sensul concentrării spre rezolvarea unor probleme sociale concrete care să contribuie la creşterea eficienţei economice.

Page 10: Functiile Sociologiei

Evident, sociologia, nu se reduce la această preocupare, deşi aceasta este unul din aspectele importante ale ei. De altfel, însăşi sociologia ca ştiinţă s-a născut dintr-o necesitate practică, aceea de a cunoaşte, interpreta şi explica societatea şi, funcţie de aceste elemente, de a depista tendinţele de dezvoltare, de a prospecta viitorul şi de a propune factorului politic căi, soluţii de rezolvare a problemelor.

În perspectiva angajării umaniste, în cercetarea sociologică se apreciază în prezent că oamenii de ştiinţă din domeniul ştiinţelor socio-umane au o misiune aparte şi anume aceea de a contribui prin activitatea lor la îmbunătăţirea vieţii umane, la perfecţionarea întregii realităţi sociale: drepturile omului, idealul naţional (“militantismul lui Gusti”).