o Cum pot să învăţ mai uşor funcţiile sintactice ale cazurilor?

Funcţiile sintactice ale cazurilor nu e bine să fie memorizate mecanic. Se impune o clasificare a lor, ceea ce ne poate uşura înţelegerea şi, respectiv, memorizarea lor.

Pentru început este important să ştim că fiecare caz are o funcţie sintactică de bază, care este şi cea mai frecventă, şi mai multe funcţii sintactice secundare, mai puţin frecvente.

I. Funcţiile sintactice de bază ale cazurilor:Nominativul

– răspunde la întrebările cine? ce?– cazul subiectului: Elevul este în clasă.

Genitivul– răspunde la întrebările al, a, ai ,ale cui?– cazul atributului substantival: Cartea elevului este pe bancă.

Dativul– răspunde la întrebarea cui?– cazul complementului indirect: Profesorul i-a dat elevului o carte.

Acuzativul– răspunde la întrebarea pe cine?, ce?– cazul complementului direct: Văd acolo un elev.

Vocativul– nu îndeplineşte nicio funcţie sintactică în propoziţie– cazul adresării directe.

 II. Funcţiile sintactice mai puţin frecvente ale cazurilor:Nominativul

a. nume predicativ: El este elev.b. apoziţie: El este Mihai, prietenul meu.

Genitivul– nume predicativ: Cărţile sunt ale elevului.

Dativul– apoziţie (foarte rar): I-am dat cartea lui Mihai, prietenului meu.

Acuzativul a. element predicativ suplimentar: L-a angajat bucătar.b. complement circumstanţial (foarte rar):

– de loc: Am mers o cale lungă.– de timp: L-am căutat o zi întreagă.– de mod: S-a supărat foc.

 III. În sfârşit, unele cazuri pot avea anumite funcţii sintactice fiind însoţite de prepoziţii.

Nominativul– nu este introdus niciodată cu ajutorul prepoziţiilor.

Genitivul– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale: asupra, contra, împotriva, înaintea, înapoia, deasupra, în faţa, în mijlocul, în spatele, în vederea, în ciuda, din cauza etc.– îndeplineşte funcţiile sintactice de:

a. nume predicativ: Popoarele sunt contra tiraniei.b. complement indirect: Câinele se repezi asupra lupului.

c. complement circumstanţial de loc: Maşina s-a oprit în faţa clădirii.d. complement circumstanţial de cauză: Din cauza furtunii, nu circulă niciun tren.

Dativul– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor: datorită, graţie, mulţumită– îndeplineşte funcţia sintactică de:

– complement instrumental: A reuşit datorită părinţilor.Acuzativul

– poate fi introdus cu ajutorul prepoziţiilor şi locuţiunilor prepoziţionale: cu, de, despre, din, dinspre, fără, în, între, la, lângă, pe, peste, prin, spre, sub, de la, de pe, de pe la, de sub, de lângă, afară de, în caz de, în loc de, înainte de etc.– îndeplineşte funcţiile sintactice de:

a. complement direct: Profesorul îl întreabă pe elev tema.b. nume predicativ: Masa e de brad. c. atribut: Oamenii de la munte sunt rezistenţi.d. complemente necircumstanţiale:

– complement indirect: Toţi râd de glumele lui. – complement de agent: Casa este construită de muncitori.– complement instrumental: Mama taie pâine cu cuţitul.– complement sociativ: A plecat la mare împreună cu părinţii.

e. complemente circumstanţiale:– de loc: Elevul merge la şcoală.– de timp: Noi vom merge în excursie la vară.– de cauză: El sare în sus de bucurie.

 Aşadar,

I. Funcţiile sintactice de bază ale cazurilor sunt:Subiect – pentru NominativAtribut – pentru GenitivComplement direct – pentru AcuzativComplement indirect – pentru Dativ 

II. Funcţiile sintactice mai puţin frecvente ale cazurilor sunt:Nume predicativ – pentru Nominativ şi GenitivApoziţie – pentru Nominativ şi DativElement predicativ suplimentar – pentru AcuzativComplement circumstanţial (de timp, loc, mod) – pentru Acuzativ 

III. Funcţiile sintactice ale cazurilor însoţite de prepoziţii sunt:Atribut – pentru Genitiv şi AcuzativNume predicativ – pentru Genitiv şi AcuzativComplement direct – pentru AcuzativComplement indirect – pentru GenitivComplemente necircumstanţiale (indirect, de agent, instrumental, sociativ) – pentru AcuzativComplemente circumstanţiale (de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză etc.) – pentru Acuzativ şi, rar, pentru Genitiv

 PRONUMELEPronumele este partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv.Pronumele personal desemnează persoanele care participă direct sau indirect la actul comunicării.Functii sintactice1. Subiect: Noi pregătim un spectacol.2. Nume predicativ:

nominativ: Elevul este el. acuzativ: Florile sunt pentru ea. genitiv: Cărţile sunt ale lui.

3. Atribut pronominal prepoziţional: Ei au vorbit cu respect despre ea.4. Complement direct: Am văzut-o pe ea.5. Complement indirect:

dativ: I-am dat cartea. acuzativ: Se bizuie pe mine.

6. Complement de agent: Cartea este scrisă de el.7. Complement circumstanţial de mod: Învaţă ca mine.8. Complement circumstanţial de loc: S-a aşezat lângă el.9. Complement circumstanţial de timp: Am sosit după el.Dativul posesivDativul posesiv este exprimat prin formele neaccentuate ale pronumelui personal.Dativul posesiv determină:

un substantiv: mâna-ţi albă un adjectiv: alba-ţi mână un verb: Ţi-am ascultat sfatul.

Funcţie sintactică: atribut pronominal (în cazul dativ).Atunci când se leagă prin cratimă de o propoziţie, are funcţia sintactică de complement circumstanţial: El stă înainte-i.Pronumele personal cu valoare neutră

se exprimă prin formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ şi acuzativ apare în expresii: A dat-o în bară.

Schemă de analiză1. Persoana (I, a II-a, a III-a)2. Numărul (singular, plural)3. Cazul (nominativ, genitiv – numai la persoana a III-a, dativ, acuzativ, vocativ – numai la persoana a II-a)4. Genul (masculin, feminin, neutru – numai la persoana a III-a)5. Forma (accentuată, neaccentuată – numai în dativ şi acuzativ)6. Funcţia sintactică

Pronumele personal de politeţePronumele personal de politeţe exprimă respectul în relaţiile dintre oameni.Funcţii sintactice1. Subiect: Dumnealui a plecat.2. Nume predicativ: Cartea este a dumneavoastră.3. Atribut pronominal: Invitaţia dumneaei mi-a făcut plăcere.4. Complement direct: L-am chemat pe dumnealui.5. Complement indirect: Vă ofer dumneavoastră aceste flori.6. Complement de agent: Ceaiul este pregătit de dumnealui.7. Complement circumstanţial de mod: El citeşte ca şi dumneata.8. Complement circumstanţial de loc: Nu stau mult la dumneata.

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv ţine locul ţine locul obiectului asupra căruia se exercită acţiunea verbului, exprimând identitatea între obiect şi subiectul verbului.Particularităţi

are numai cazurile dativ şi acuzativ are forme proprii numai pentru persoana a II-a acuzativ: se, -s; dativ: îşi, -şi la persoana I şi a II-a, rolul de pronume reflexiv îl îndeplinesc formele neaccentuate de dativ şi acuzativ ale pronumelui personal pronumele reflexiv neaccentuat poate fi folosit singur sau însoţit de pronume accentuat: mă apăr pe mine, îmi aduc mie

Funcţii sintactice1. Nume predicativ: Roadele erau pentru sine.2. Atribut pronominal: Lauda de sine nu este bună.3. Atribut pronominal (dativ posesiv): Îşi puse căciula pe cap.4. Complement direct: Eu mă trezesc devreme.5. Complement indirect: Munceşte pentru sine.6. Complement de agent: Convins de sine însuşi, nu se mai temea.7. Complement circumstanţial de mod: Se înţelegea de la sine că va veni.8. Complement circumstanţial de loc: El o apropie de sine cu fiecare zi.

Pronumele şi adjectivul pronominal posesiv       Pronumele posesiv exprimă ideea de posesie, înlocuind atât numele posesorului, cât şi pe cel al obiectului posedat.Caracteristici

e însoţit de articol posesiv genitival care îşi schimbă forma după genul şi numărul obiectului posedat nu are forme pentru genitiv si dativ singular la genitiv, dativ plural apar formele alor mei, alor tăi, alor noştri, alor voştri substituie numele posesorului (acordându-se în persoană şi număr) şi se acordă în gen, număr şi cat cu obiectul posedat la persoana a III-a plural nu are formă proprie, se foloseşte pronumele personal lor

În nominativ şi genitiv:Pronume personale: eu, tu, el, ea, al lui, a eiPronume posesive: al meu, al tău, al său, a saFuncţii sintactice1. Subiect: Ai noştri sunt cei mai buni.2. Nume predicativ: Pământul este al alor mei.3. Atribut pronominal: Rezultatele alor noştri s-au modificat.4. Complement direct: I-am întâlnit pe ai săi acolo.5. Complement indirect: Am plecat cu ai mei la munte. 6. Complement de agent: Scrisoarea este trimisă de ai mei.7. Complement circumstanţial de mod: Eu am procedat ca ai mei.8. Complement circumstanţial de loc: Voi merge la ai mei.9. Complement circumstanţial de timp: Am venit după ai mei.Adjectivul posesiv determină un substantiv, se acordă în gen, număr şi caz cu acesta şi substituie numele posesorului, cu care se acordă în persoană şi număr.Formele sunt identice cu ale pronumelui posesiv, cu deosebirea că articolul posesiv genitiv nu mai este obligatoriu. Exemplu:

Ai mei părinţi au plecat. Părinţii mei au plecat.

Funcţie sintactică: atribut adjectival

Pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ

       Pronumele demonstrativ aratp depărtarea sau apropierea obiectului (în spaţiu sau în timp) sau identitatea acestuia cu el însuşi sau un alt obiect.Clasificare1. După înţeles:a) de apropiere: acesta, aceasta, ăstab) de depărtare: acela, aceea, ălac) de identitate: acelaşi, aceeaşid) de diferenţiere: ăstălalt, celălalt, cestălalt2. După alcătuire:a) simple: acesta, acela, alăb) compuse: cestălalt, celălaltForme populare: ăsta, aia, ăla, ăstălaltForme regionale: aista, ista, aistalaltForme simplificate: cel, cea, cei, celeCaracteristici

se declină, schimbându-şi forma după gen, număr, caz nu are categoria gramaticală a persoanei devine adjectiv demonstrativ

Funcţii sintactice1. Subiect: Acesta este fratele meu.2. Nume predicativ:

nominativ: Colegul meu este acesta. acuzativ: Cartea este pentru acesta. genitiv: Stiloul era al celuilalt.

3. Atribut pronominal prepoziţional: acuzativ: Cartea de la aceştia este nouă. genitiv: Casa din spatele acestuia este a mea. dativ: Reuşita graţie acestuia i-a incântat.

4. Atribut pronominal genitival: Rezultatele celorlalţi sunt mai bune.5. Complement direct: L-am sunat pe acela.6. Complement indirect:

dativ: I-am vorbit celuilalt. acuzativ: Am discutat despre ceilalţi.

7. Complement circumstanţial de mod: El a procedat ce acela.8. Complement circumstanţial de loc: S-a aşezat lângă acela.9. Complement circumstanţial de timp: A ajuns înaintea celuilalt.       Când pronumele demonstrativ nu mai înlocuieşte un substantiv, ci îl determină şi se acordă în gen, număr şi caz cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ.Exemple:Am altoit mărul cel bătrân. (articol demonstrativ)Cel de acolo este colegul meu. (pronume demonstrativ)A urcat cu oile pe cel munte. (adjectiv demonstrativ) Funcţie sintactică: atribut adjectival

Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ       Pronumele interogativ apare în propoziţii interogative şi ţine locul substantivului aşteptat ca răspuns la o întrebare.Forme: Care? Cine? Ce? Cât? Câţi? Câte?Forme cazuale: Cui? Cărui? Pe care? Cărora? Pe cine? Al cui? Căruia?Funcţii sintactice1. Subiect: Cine m-a chemat?2. Nume predicativ:

nominativ: Ce este el? genitiv: A cui este scrisoarea?

acuzativ: Pentru cine este cartea?3. Atribut pronominal prepoziţional: De care bomboane ai ales?4. Atribut pronominal genitival: A cui colecţie e mai reuşită?5. Complement direct: Pe cine aştepţi?6. Complement indirect:

dativ: Cui ai telefonat? acuzativ: Cu care ai vorbit?

7. Complement de agent: De cine ai fost rugat?8. Complement circumstanţial de loc: La cine ai stat?9. Complement circumstanţial de timp: Înaintea cui ai ajuns la petrecere?10. Complement circumstanţial de mod: Precum cine ai procedat?11. Complement circumstanţial de cauză: Din cauza cui ai întârziat?

care, ce, câţ, câtă, câţi, câte: au valoare de adjectiv pronominal interogativ când însoţesc un substantiv pe care îl determină şi cu care se acordă în gen, număr şi caz şi au funcţie sintactică de atribut adjectival.

Pronumele şi adjectivul pronominal relativ       Pronumele relativ se foloseşte numai în frază şi este element de relaţie între regentă şi subordonată, păstrându-şi funcţia sintactică în propoziţia subordonată.Forme:

simple: care, cine, ce, cât, câţi, câte compuse: ceea ce

Funcţii sintactice1. Subiect: Am citit această carte care a fost interesantă.2. Nume predicativ: Spune-mi ce a devenit Dan.3. Atribut adjectival: Am aflat ce carte ai ales.4. Atribut pronominal: Acesta este romanul în paginile căruia m-am regăsit.5. Complement direct: Am cumpărat cartea pe care mi-ai recomandat-o.6. Complement indirect: Iată caietul căruia i-am schimbat coperta.7. Complement de agent: Ştiu de cine ai fost certat.8. Complement circumstanţial de mod: Ştiu precum te porţi.9. Complement circumstanţial de loc: N-am aflat lîngă cine s-a mutat.10. Complement circumstanţial de timp: Am aflat după cine a sosit.11. Complement circumstanţial de cauză: Nu ştiu de ce te-ai supărat.       Pentru a stabili funcţia sintactică a pronumelui relativ din subordonată, se face abstracţie de propoziţia regentă, iar în subordonată se pune întrebarea părţii de propoziţie care determină pronumele relativ.

Pronumele şi adjectivul pronominal negativ       Pronumele negative apar în propoziţii cu verbul la formă negativă şi ţin locul unor substantive din propoziţia afirmativă corespunzătoare.Clasificarea) simplu: nimic, nimenib) compus: nici unul, nici unii, nici una, nici uneleForme cazuale: nimănui, nici unuia, nici unoraPronumele negativ nimic este invariabil.Funcţii sintactice1. Subiect: Nimeni nu a răspuns.2. Nume predicativ:

nominativ: El pare nimeni. genitiv: Creionul nu este al nimănui. acuzativ: Cadoul nu estepentru nici unul dintre ei.

3. Atribut pronominal genitival: Scrisoarea nici uneia dintre fete n-a ajuns.4. Atribut pronominal (acuzativ): Felicitarea pentru nimeni nu a fost atât de emoţionantă pentru el.

5. Complement direct: Nu am cumpărat nimic.6. Complement indirect:

dativ: Nu-i dau nimănui dreptul de a mă insulta. acuzativ: Nu am discutat cu nimeni despre voi.

7. Complement de agent: El nu a fost ajutat de nimeni.8. Complement circumstanţial de loc: Nu s-a aşezat lângă nimeni.9. Complement circumstanţial de timp: N-a sosit după nimeni.10. Complement circumstanţial de mod: Nu citeşti ca nimeni.11. Complement circumstanţial de cauză: Cearta dintre ei n-a fost din cauza nimănui.       Adjectivul  pronominal negativ determină un substantiv, cu care se acordă în gen, număr şi caz.Funcţie sintactică: atribut adjectivalExemplu:Nici un elev nu a venit.

Cazurile si Functiile Sintactice ale Substantivului

Caz Prepozitii Functii sintactice Intrebari Regent

N ________ Subiect Cine? Ce? _______ Suna telefonul . Un_copil________ Nume Predicativ Cine? Ce este

S? VerbCopulativ

Muncitorul este stalpul Romaniei. Prietena ei este Ana.

________ Atribut Substantival Apozitional

Care?

Substantiv Elevul Ion invata bine.

Vecinul meu,Cristian,este un baiat cuminte.

Profesorul Ionescu va insoti grupul de elevi in excursie.

Pe masa erau fructe: mere, pere, nuci si prune

A c

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A c

Pe Complement Direct Ce? Verb Il cunosc pe Alexandru. Ceata a acoperit muntii.

La,de,pe,

cu,din,de

la,spre

ComplementIndirect

La,cu,de,

despre,de

la,pentru

cine(ce)?

Verb

Adjectiv

Adverb

Interjectie

Ma gandesc la vacanta.

Sacosa e plina de mere.

Sunt departe de casa.

E vai de Ana!La,sub,pe,

Langa,

Spre

Complement

Circumstantial

de Loc

Unde?

Verb Merg la scoala.

Focul arde mahnit sub cenusa

Se aseaza pe prispa.

Merg spre scoala.

DupaInainte de

Complement

Circumstantial de

Timp

Cand?

Verb Am ajuns acolo dupa colegi Am ajuns inainte de rasarit

Ca prin, Ca

Complement

Circumstantial de

Mod

Cum?

Verb O zarise ca prin sita.

Miroase a peste.

Este alb ca varul. Pentru Complement

Circumstantial de

Scop

Cum(in)cescop?

Verb Muncesc pentru copiii mei.(cu ce scop muncesc?)

De Complement

Circumstantial de

Caz

Din ce cauza? Verb Nu ma doare capu` de examen

Pentru,cu,

de,din,de

la.

Nume Predicativ ________ Verb Copulativ

Caietele sunt pentru elevi

Scaunele sunt din rachita

Calatorii sunt de la munte

Costumele sunt cu nasturiDe,cu,dela

Atribut SubstantivalPrepozitional

Care?Ce fel de?

Substantiv Discutia cu prietenii e placuta.

G

 

 

G

 

Dinaun-

trul

Din mij-

Locul

Impotriva

Din

pricina

Contra

Inaintea

In fata

In dosul

In favoarea

Din cauza

Asupra

Atribut SubstantivalGenitival

Al,a,ai,alecui?

Substantiv Inceputul nuvelei este palpitant. Caietul elevului este curat.

Atribut SubstantivalPrepozitional

Care?

Substantiv Rafturile dinauntrul dulapului Masa din mijlocul camerei

Nume Predicativ

+Prepozitie

-Prepozitie

________ VerbCopulativ

Mama este impotriva poluari Caietul este al elevului.

Complement

Circumstantial de

Timp

Cand?

Verb

Am ajuns acolo inaintea

Complement

Circumstantial de

Loc

Unde?

Verb

In fata casei este un plop.

Complement

Circumstantial de

Scop

In ce scop?

Verb

Muncesc in favoarea copiilor

Complement

Circumstantial de

Caz

Din ce cauza ?

Verb

Tremur din cauza frici.

ComplementIndirect

Cui? Verb Lupt impotriva dusmanului

D Datorita ComplementIndirect

Cui?

Verb Ofer mamei o floare.

 

 

 

 

D

Potrivit

Multumita

Gratie

Contrar

Aidoma

Asemenea

Comform

Nume Predicativ ________ VerbCopulativ

Reusita este datorita lecturii

Atribut SubstantivalPrepozitional

Care?Ce fel de?

Substantiv Reusita datorita lecturii

Atribut Substantival Cui?

Substantiv

comun

nearticulat,

grade de

rudenie si

profesii

El este primar orasului. Este var mamei.

Complement

Circumstantial de

Loc

Unde? Verb

Asterne-te drumului.

Stai locului!

A ramas tintuit locului.Complement

Circumstantial de

Caz

Din ce cauza ?

Verb

Tremur datorita frigului.

Complement

Circumstantial de

Mod

Cum?

Verb

Invat asemenea surorii mele.

Funcţiile sintactice ale verbelor la modurile nepersonale

MODUL INFINITIV:

-    SUBIECT:  A citi este o plăcere-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi.-    ATRIBUT VERBAL: Am dorinţa de a citi mai mult -    COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.-    COMPLEMENT INDIRECT: Mă gândesc a citi mai mult.-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi.-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi lectura şi-a făcut temele

MODUL SUPIN:

-    SUBIECT: De citit este o plăcere.-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi.-    ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie.-    COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.-    COMPLEMENT INDIRECT: M-am plictisit de citit.

MODUL GERUNZIU:

-    SUBIECT: Se aude tunând.-    ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci. (gerunziu neacordat)-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu suşotind.-    COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ.”-    ATRIBUT ADJECTIVAL: Coşurile fumegânde sunt semnul gerului. (gerunziu acordat)-    NUME PREDICAŢIV: Mâinile sincere sunt tremurânde. (gerunziu acordat)

MODUL PARTICIPIU:

-    ATRIBIT ADJECTIVAL: M-am oprit în lunca bătută de brumă. (valoare adjectivală)-    NUME PREDICATIV: Copacul din faţa casei este înflorit. (valoare adjectivală) 

Numeralele cu valoare substantivala indeplinesc urmatoarele functii sintactice:Nominativ: - subiect: Cinci au fost pedepsiti Al doilea este prietenul meu

- nume predicativ: Prietenii mei sunt doi El este al patrulea

Acuzativ: - atribut prepozitional: Cartea de la cei doi mi-a placut Florile de la primul sunt minunate

- complement direct: Pe cei cinci nu-i inteleg Pe al saselea sunt suparat- complement indirect: Am vorbit despre cei doi Am citit pentru al saptelea

Dativ: - complement indirect: Le-am citit celor doi I-am multumit celui de-al doileaGenitiv: - atribut genitival: Poeziile celor patru au fost extraordinare Invitatia celui de-al cincilea am primit-o

Numeralul cu valoare adjectivala este atribut adjectival:Trei prieteni se plimbaAl treilea vecin este plecat la pescuit

Numeralul cardinal- functii sintactice

Ale numeralelor cardinale cu valoare adjectivală:

- atribut adjectival: Capra cu trei iezi; I-am premiat pe cei trei elevi.

Ale numeralelor cardinale cu valoare substantivală:

Nominativ:

- subiect: Ce doi nu pot învăţa.

- nume predicativ: Vinovaţii sunt cei trei.

- atribut: Băieţii, doi dintre ei, nu pot învăţa.

Acuzativ:

- atribut: Discuţia cu cei doi l-a evervat.

- nume predicativ: Cărţile nu sunt pentru cei patru.

- complement direct: I-a văzut pe cei doi pe stradă.

- complement indirect: A vorbit cu cei trei.

- complement de agent: N-a fost mustrat de cei doi.

- complement circumstanţial de loc: A pornit înspre cei doi.

- complement circumstanţial de mod: Sunt mai bun decât cei trei.

- complement circumstanţial de scop: Muncesc pentru doi dintre ei.

- complement circumstanţial instrumental: S-a câştigat concursul prin cei doi.

- complement circumstanţial sociativ: Eu şi cu doi dintrei ei am fost la teatru.

Genitiv:

- atribut: Viaţa celor doi este ciudată.

- nume predicativ: Oamenii sunt contra celor doi.

- complement indirect: Împotriva celor doi s-au adus acuzaţii.

- complement circumstanţial de cauză: Am pierdut banii din cauza celor doi.

Dativ:

- complement indirect: Am dat flori la doi dintre ei. (dativul cu la)

- complement circumstanţial instrumental: Datorită celor doi am reuşit în viaţă.

Model de analiză

Ex: Celor doi le-am dăruit cărţi.

celor doi = complement indirect exprimat prin numeral cardinal propriu-zis, simplu cu valoare substantivală, gen masculin, număr plural, caz dativ, precedat de articolul demonstrativ „celor”.

Ex: Doi elevi au învăţat.

doi = atribut adjectival exprimat prin numeral cardinal propriu-zis, simplu, cu valoare adjectivală, se acordă în gen, nr. şi caz cu substantivul „elevi”: gen masculin, număr plural, caz nominativ.

Numeralele cardinale unu, una intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii:

- locuţiune adjectivală: tot unul (a) şi unul (a); totuna (cu valoare neutră):

Ex: În şcoala noastră sunt elevi tot unul şi unul.; El este totuna cu fratele lui.

- locuţiune verbală : a (o) ţine una şi bună:

Ex: Mama o ţinea una şi bună: copilul ei este cel mai deştept.

Numeralele cardinale una, două pot avea uneori valoare adverbială, cu sensuri diferite:

Ex: Şi una, două pleacă de acasă.; Şi nici una, nici două începe să râdă.; Andrei nu se dă bătut cu una, cu două.

De la numeralul cardinal propriu-zis, prin compunere sau derivare, se formează: numeralele colective, fracţionare, multiplicative, distributive, adverbiale