FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA „STEFAN

CEL MARE” SUCEAVA

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

MASTER, ANUL I

Funcţia de control şi conceptul de audit în

managementul actual al firmelor româneşti

PROFESOR:

STUDENT:

Cuprins

I. Introducere.......................................................................................................................31. Rolul si scopul controlului.............................................................................................42. Principalele functii ale controlului.................................................................................53. Etapele controlului..........................................................................................................64. Tipuri de control..............................................................................................................65. Organisme de control asupra activitatii firmei.............................................................7

II. Functia de control si conceptul de audit in managementul actual al firmelor romanesti pe exemplul SC ARGOS SA Cluj-Napoca.....................................................121. Analiza activitatii SC ARGOS SA ................................................................................122. Principalele activitati ale societatii..............................................................................133. Situatia financiar-contabila..........................................................................................144. Bugetul de venituri si cheltuieli estimat pentru anul 2010 .......................................155. Organizarea activitatii de control................................................................................166. Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea nivelului calităţii .......................................177. Raportul auditorului independent SC CONTCONSULT SRL Cluj-Napoca catre conducerea SC ARGOS SA (la sfarsitul anului 2008)....................................................189. RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT S.C. “CONTCONSULT” S.R.L. CLUJCÃTRE CONDUCEREA S.C. ARGOS S.A. CLUJ (la sfârşitul anului 2009)...................19

Bibliografie........................................................................................................................21

2

Funcţia de control şi conceptul de audit în managementul

actual al firmelor româneşti

I. INTRODUCERE

În literatura de specialitate, funcţia de control este definită de unii autori ca fiind

“ansamblul activităţilor de evaluare a rezultatelor, de stabilire a abaterii acestora de la obiective şi

identificarea cauzelor care le generează, precum şi de adoptarea de măsuri care să asigure eliminarea

abaterilor menţinându-se echilibrul dinamic al organizaţiei”. Alţi autori o definesc ca fiind

“monitorizarea activităţilor cu scopul de a asigura ca ele să se desfăşoare în conformitate cu

prevederile şi de a corecta deviaţiile negative de la prevederi”. Mihai Dumitrescu defineşte controlul

ca fiind “procesul care constă în verificarea şi măsurarea realizării calitative şi cantitative a unor

performanţe, sarcini sau lucrări, compararea acestora cu obiectivele planificate şi indicarea

măsurilor de corelare ce se impun pe parcursul sau la sfârşitul unor acţiuni”. Prin control se înţelege,

în opinia lui Liviu Marian un complex de acţiuni de colectare, prelucrare şi monitorizare de

informaţii care asigură managerii că activităţile desfăşurate se realizează conform previziunii,

măsurând progresul către obiectivele propuse şi detectând devierile de la planul propus pentru a lua

măsurile corective care se impun.

Pentru asigurarea eficienţei activităţii manageriale este necesar să se organizeze un

control sistematic şi exigent asupra tuturor mijloacelor materiale şi băneşti, asupra proceselor

economice şi rezultatelor obţinute. Aplicarea cu fermitate a controlului presupune întărirea şi

perfecţionarea modalităţilor de realizare, cuprinderea în obiectivele de control a laturilor esenţiale

ale activităţii societăţii comerciale sau regiei autonome, astfel încât să se asigure o mai bună

adaptare a controlului la cerinţele economiei de piaţă.

Controlul este necesar în organizaţiile de afaceri pentru: a anticipa/preveni

problemele, a ajusta planurile/strategiile, a iniţia din timp acţiuni corective prin care top-

managementul se asigură că întreaga organizaţie se „deplasează" în direcţia bună.

Având un caracter preventiv, constructiv, educativ şi proiectiv, precum şi o mare

întindere în timp şi spaţiu, controlul activităţii economice şi sociale a regiei autonome sau societăţii

comerciale, joacă un rol deosebit de important. Prin intermediul controlului se poate cunoaşte

situaţia din orice domeniu de activitate şi interveni în vederea eradicării fenomenelor negative.

3

Controlul contribuie la dirijarea activităţilor în vederea realizării sarcinilor de plan ori a obiectivelor

concepute de manager.

1. Rolul şi scopul controlului ca activitate de management constau în următoarele:

• Permite cunoaşterea situaţiei din firmă în orice domeniu de activitate, inclusiv

cauzele fenomenelor şi modul de folosire a resurselor;

• Contribuie la dirijarea activităţilor în vederea celor propuse de manager,

sesizând neajunsurile şi determinând măsuri de prevenirea sau eliminarea lor;

• Influenţează înfăptuirea şi a celorlalte funcţii ale managementului, rolul

controlului este să măsoare întâi obiectivele şi apoi rezultatele;

• Asigură respectarea şi apărarea intereselor firmei determinând creşterea

competitivităţii ei şi permite folosirea mai eficientă a resurselor:

• Face legătura între pregătirea şi realizarea activităţilor contribuind la

optimizarea tuturor acţiunilor;

• Permite aprecierea corectă a activităţii oamenilor, ceea ce generează în plan

psihosocial realizarea climatului motivaţional al acţiunilor, îmbogăţirea experienţei conducătorului,

a asigurării ordinii, disciplinei şi legalităţii, mânuirea corectă a sistemului de recompensare şi

sancţiuni;

• Poate preveni acţiunea unor factori perturbatori, înainte de manifestarea

acestora;

• Menţine echilibrul între prevederi şi realizări prin măsurarea performanţelor şi

compararea cu realizările.

Scopul controlului este verificarea cantitativă şi calitativă a rezultatelor parţiale sau

finale înregistrate de colectivele de lucru sau de către salariaţi, în mod individual, inclusiv dacă se

manifestă diferite anomalii: dezechilibre care pot să apară între compartimente, necorelări

organizatorice, alocarea incorectă a resurselor etc. În acest fel, controlul este o prelungire a

coordonării; efectuarea sistematică a controlului şi evaluării permite managerilor să folosească

abaterile de la performanţele preconizate sau de la obiectivele planificate ca mărimi de intrare pentru

activităţile care urmează să se desfăşoare ulterior. Un management evoluat include controlul şi

evaluarea în activităţile de rutină; la angajare, trebuie să li se explice salariaţilor că evaluarea şi

controlul fac parte integrantă din procesul muncii, aceste atribute manageriale nefiind îndreptate

împotriva salariaţilor. Controlul nu este un scop în sine ci o activitate managerială care face legătura

dintre pregătirea şi realizarea obiectivelor.

4

Rolul deosebit al controlului constă în contribuţia sa practică atât la constatarea, cât şi

la soluţionarea problemelor cu care se confruntă factorii de conducere. Intervenţia imediată cu

soluţii concrete şi prompte pentru a preveni apariţia unor fenomene negative reprezintă aportul cel

mai semnificativ al controlului la realizarea sarcinilor ce revin societăţii comerciale sau regiei

autonome.

2. Principalele funcţii ale controlului: a) funcţia de evaluare a rezultatelor, prin

intermediul căreia, alături de constatare, se obţine şi o apreciere a performanţelor societăţii

comerciale sau a verigilor sale componente şi care se desfăşoară ca constatare prin măsurarea

rezultatelor, ca estimare prin compararea rezultatelor cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial şi

ca conturare a abaterilor şi a cauzelor care le-au determinat; b) funcţia recuperativă, determinată de

orientarea controlului nu numai spre constatarea şi aprecierea situaţiilor de fapt, ci şi spre efectuarea

corecturilor care se impun pentru înlăturarea deficienţelor apărute şi a cauzelor care le-au generat; c)

funcţia preventivă, care se manifestă nu după ce au apărut abaterile faţă de valorile preconizate, ci

înaintea producerii lor; d) funcţia informatică, în sensul că informaţiile furnizate de control oferă

date asupra modului cum se realizează deciziile adoptate, asupra tuturor aspectelor din viaţa

societăţii comerciale; e) funcţia educativ-stimulativă ce derivă din faptul că activităţile de control

acţionează ca forţe ce stimulează eforturile unităţilor pentru depăşirea situaţiei prezente şi obţinerea

unor rezultate economice superioare.

Procesul de control este procesul prin care managerii efectuează controlul. Conform

lui Robert Mockler, procesul de control este un efort sistematic făcut de managementul firmei pentru

a compara rezultatele cu standardele, planurile sau obiectivele stabilite astfel încât să determine dacă

rezultatele corespund acestor standarde şi să întreprindă, dacă este nevoie, acţiuni corective pentru

ca resursele umane şi celelalte resurse ale firmei să fie folosite în cel mai eficient şi eficace mod

posibil în vederea îndeplinirii obiectivelor firmei.

3. Etapele controlului

Exercitarea controlului parcurge, de regulă, opt etape, şi anume: a) stabilirea

obiectivelor controlului şi planificarea lui; b) determinarea nivelurilor de performanţe, respectiv a

standardelor, normelor şi nivelurilor care vor trebui să fie măsurabile; c) conturarea cerinţelor şi

proiectarea sistemului de control în concordanţă cu acestea; d) pregătirea personalului care urmează

să efectueze controlul respectiv; e) determinarea informaţiilor de plecare şi a parametrilor limită şi

efectuarea operaţiilor de verificare, măsurare şi analiză a abaterilor sub aspectul amplorii, naturii şi

urmărilor; f) interpretarea critică a concluziilor desprinse cu privire la abaterile constatate; g)

stabilirea măsurilor de reglaj sau de corecţie şi transmiterea lor sub formă de informaţii sau acţiuni;

5

h; evaluarea controlului şi conturarea concluziilor generale ce urmează să fie prezentate

managerului.

Există o multitudine de clasificări ale controlului ca atribut managerial, determinate

de diversitatea proceselor manageriale, particularităţile domeniilor de activitate, nivelurile de

organizare, momentul efectuării controlului şi altele.

4. Tipuri de control

Raportat la momentul efectuării acţiunii de control, există trei tipuri principale de

control:

a) control preliminar, care se realizează înainte de a începe activitatea preconizată şi

cu ajutorul căruia se asigură că există condiţiile necesare pentru realizarea acţiunii, cu referire

deosebită la disponibilitatea resurselor;

b) controlul concomitent, care vizează în principal ceea ce se întâmplă în timpul

desfăşurării acţiunii şi se axează îndeosebi pe operaţiunile în curs pentru a se stabili dacă procesul de

lucru se desfăşoară corect;

c) controlul posterior, sau post-acţiune, care se efectuează după încheierea acţiunii şi

se concentrează pe rezultatele finale.

Un alt criteriu de clasificare a controlului se referă la poziţia managerului faţă de

actul de control, în raport de care controlul se clasifică în:

a) control direct, care se realizează în contactul direct şi nemijlocit dintre manager şi

unul sau mai mulţi dintre colaboratorii săi;

b) controlul indirect, care se caracterizează prin faptul că este realizat de către

manager după analiza rezultatelor obţinute şi după individualizarea lor;

c) autocontrolul practicat de către fiecare salariat asupra propriei activităţi, în timpul

desfăşurării muncii sau după încheierea acesteia.

Controlul final este preponderent sau tipic postoperativ, iar controlul interoperaţional

este atât preventiv, cât şi postoperaţional, dar este o concretizare practică a cerinţei de detectare cât

mai devreme posibil a apariţiei abaterilor sau erorilor. Aşa încât putem vorbi de trei categorii de

control: control preventiv, control direct sau on-line şi control postoperativ sau final.

1. Controlul preventiv. Este controlul care are loc înainte de întreprinderea activităţii.

Managerii care folosesc acest tip de control creează politici, proceduri şi reguli care urmăresc să

elimine comportamentele care vor determina rezultate necorespunzătoare ale muncii depuse. Pe

ansamblu, controlul preventiv se focalizează asupra eliminării problemelor previzionate.

6

2. Controlul direct sau on-line. Controlul direct este destinat să detecteze/anticipeze

deviaţiile de la standarde în diferite puncte ale desfăşurării procesului/activităţii firmei. Atunci când

managerii supraveghează/monitorizează în mod direct activitatea desfăşurată de subordonaţi, în

măsura în care ei sesizează abateri de la norme/standarde, ei corectează abaterile pe măsură ce ele

survin.

3. Controlul postoperativ sau final. Controlul final se concentrează asupra

rezultatelor finale ale procesului/ activităţii derulate de firmă şi constituie cel mai popular tip de

control. Ideea de bază a organizării controlului final este aceea de a obţine informaţiile necesare

pentru proiectarea viitoarelor cicluri de activitate ale firmei. Diverse proceduri/instrumente de

control postoperativ oferă decidentului două tipuri majore de informaţii:

- cât de eficientă a fost activitatea de planificare şi cum trebuie proiectate/gândite

viitoarele strategii;

- cât de productiv/eficient a fost fiecare salariat şi cum poate fi el motivat în viitor.

5. ORGANISME DE CONTROL ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI

Organismele externe de control asupra activităţii firmei sunt instituţii ale statului, purtători

ai intereselor generale ale publicului şi sunt chemate să supervizeze direct sau indirect outputul pe

care îl oferă firmele întregii societăţi.

A. AUDITUL INTERN

Auditul se foloseşte, atât cu titlu preventiv, în cadrul unui program de audit pentru

aprecierea eficacităţii unei organizaţii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea şi urmărirea unui

furnizor, dar şi cu titlu curativ, în situaţii delicate: faliment (insucces) al prestaţiilor, stări de lucruri.

Auditul intern este, în interiorul unei întreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta

de aprecierea sau controlul operaţiilor; el este în serviciul Conducerii. În acest domeniu, el este un

control care are drept funcţie estimarea şi evaluarea eficacităţii altor controale.

Tipurile de audit sunt următoarele:

a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi

control intern, cu scopul de a stabili daca acestea funcţionează economic, eficace şi eficient;

b) auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea

obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă

rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

7

c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare

pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public.

B. AUDITUL EXTERN

Auditorul extern trebuie să ia în considerare activităţile specifice auditului intern (acesta din

urmă se finalizează printr-un raport scris ce este pus la dispoziţia top-managementului), cât şi

efectele acestora, dacă există, asupra procedurilor de audit extern. Auditorul extern este preocupat în

principal să stabilească dacă situaţiile financiare existente nu conţin denaturări semnificative, voite

sau involuntare; auditul extern oferă o „imagine în oglindă" faţă de situaţia economico-financiară

reală existentă în organizaţie; este de dorit ca între cele două „imagini" să existe o corespondenţă

deplină, în caz contrar dispunându-se măsuri de management disciplinare, materiale sau penale,

după caz.

Printre criteriile de evaluare în activitatea de audit extern se numără următoarele:

► Statutul organizaţional: Statutul specific al funcţiei de audit intern în cadrul entităţii

şi efectul penare îl are acest statut asupra capacităţii funcţiei dea fi obiectivă.

► Sfera funcţiei: Auditorul extern trebuie să analizeze modul în care conducerea

acţionează la recomandările auditului intern şi cum este susţinut cu probe acest lucru.

► Competenţa tehnică: Auditorul extern poate, de exemplu, să revizuiască politicile de

angajare şi pregătire a persoanelor care se ocupă cu auditul intern, precum şi experienţa şi calificarea

profesională a acestora.

► Diligenta profesională cuvenită: se va lua în considerare existenţa manualelor de

audit, a programelor şi documentelor de lucru adecvate.

C. CURTEA DE CONTURI

Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de

întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.  În condiţiile legii organice,

litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti

specializate.

Curtea de Conturi controlează, între altele, următoarele aspecte:

a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi

ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite

interne şi externe;

8

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme

de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative

autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de

asigurări sociale ale statului;

f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al

unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi

societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din

proprietatea publică.

Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior ( de tip post-operativ) şi priveşte

respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea şi folosirea fondurilor publice.

D. GARDA FINANCIARÃ

Conform HG nr. 533/ 2007, Garda Financiară este instituţie publică de control, cu

personalitate juridică, care exercită controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi

combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal, care au ca efect

evaziunea şi frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în

subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor - Agenţia Naţionala de Administrare Fiscala.

Garda Financiară efectuează controlul operativ şi inopinat sub forma controlului curent sau

tematic, după caz, cu privire la:

a) participarea, cu personal propriu sau în colaborare cu organele de specialitate ale altor

ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilicite care

generează fenomene de evaziune şi fraudă fiscală;

b) respectarea normelor de comerţ, urmărind prevenirea, depistarea şi înlăturarea operaţiunilor

ilicite;

c) modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaţiile

în care se desfăşoară activitatea operatorilor economici;

d) respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi

fapte interzise de lege, conform competenţei materiale.

E. GARDA DE MEDIU

9

Garda Naţională de Mediu este instituţie publică de inspecţie şi control şi funcţionează ca

organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de

la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Atribuţiile principale ale Gărzii Naţionale de Mediu sunt: controlează activităţile cu impact

asupra mediului înconjurător; controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de

reglementare privind protecţia mediului; exercita controlul cu privire la desfăşurarea acţiunilor de

import-export a produselor, bunurilor şi altor materiale, cu regim special de comercializare;

controlează investiţiile în domeniul mediului în toate fazele de execuţie şi are acces la întreaga

documentaţie; controlează lucrările cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a

ecosistemelor, a florei, faunei sălbatice şi acvaculturii etc.

F. DIRECŢIA FINANŢELOR PUBLICE

Direcţia de Control Financiar funcţionează în baza prevederilor legale (Legea nr. 30/1991,

O.M.F.P. nr. 889/2005 etc.) privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar de stat, ca

aparat specializat de control financiar ulterior, de tip post-operativ, care asigură îndeplinirea în bune

condiţii şi la timp a sarcinilor ce revin ANAF, pe linia exercitării controlului administrării şi

utilizării resurselor financiare şi respectării reglementărilor financiar-contabile în activitatea

desfăşurată de agenţii economici cu capital de stat - regii autonome, societăţi naţionale, companii

naţionale şi societăţi comerciale - în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor acestora faţă de stat.

G. OFICIUL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

Pentru protejarea cetăţenilor în calitatea lor de consumatori, statul, prin mijloacele

prevăzute de lege, asigură cadrul legal necesar accesului neîngrădit la produse şi servicii, informării

lor complete despre caracteristicile esenţiale ale acestora, la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi

interesează în calitate de consumatori.

H. INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA

Inspecţia muncii îndruma şi controlează aplicarea unitara a legislaţiei muncii, organizează

activităţile de control şi evidenta a angajatorilor, a muncii prestate pe baza de contracte individuale

de munca şi convenţii civile de prestări de servicii ; controlează respectarea legalităţii privind

încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de munca

precum şi a convenţiilor civile de prestări de servicii; verifica legalitatea clauzelor înscrise în

contractele individuale de munca, controlează respectarea lor de către angajatori, asigura şi

10

urmăreşte înregistrarea acestora în carnetele de munca; controlează modul de completare a

carnetelor de munca şi condiţiile de păstrare a acestora la unităţile din sectorul public, privat şi la

alte categorii de angajatori; controlează daca persoanele fizice şi juridice respecta prevederile legale

privind înregistrarea contractelor de munca şi a convenţiilor civile de prestări de servicii.

I. INSPECTORATUL TERITORIAL ÎN CONSTRUCTII

Inspectoratul de Stat în Construcţii (I.S.C.) este organismul tehnic specializat, desemnat să

exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism şi a

regimului de autorizare a construcţiilor, precum şi la aplicarea unitară a prevederilor legale în

domeniul calităţii în construcţii.

J. DIRECŢIA SANITAR-VETERINARÃ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

Autoritatea Naţională Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) se

organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu

personalitate juridică, autoritate de reglementare în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa

alimentelor, în subordinea Guvernului şi în coordonarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi

Dezvoltării Rurale, conform H.G. nr. 130/2006, a altor acte normative în vigoare.

11

S.C. ARGOS S.A. ROMANIA

400185 Cluj – Napoca Str: Onisifor Ghibu, nr.20-24

tel: 0040-264-595292 0040-264-595293 0040-364-401606

fax: 0040-264-596833 E-mail: argos@argos-cluj.ro

nr.reg. J/12/154/1991 Cod Unic de Inregistrare: R 201454 Capital Social / Varsat:

789.290,00 lei RON Cod IBAN: RO 91 BRDE 130SV07832871300 BRD CLUJ

II. Funcţia de control şi conceptul de audit în managementul

actual al firmelor româneşti pe exemplul

S.C. Argos S.A. Cluj - Napoca

Date de identificare

Nr. Reg.: J/12/154/1991;

Cod Unic de Înregistrare: R 201454;

Cod IBAN:  RO 91 BRDE 130SV07832871300 BRD Cluj-Napoca;

Capital Social / Vărsat: 789.290,00 lei RON

Număr acţiuni: 3154716

Valoare nominala lei/acţiune: 2,50 lei RON

Acţionariatul:

Gabriel Cirlig: 236844 acţiuni (75,02%)

SC Jolidon Import Export SRL: 62266 acţiuni (19,72%)

Persoane fizice: 16606 acţiuni (5,26%)

1. Analiza activităţii societăţii comerciale

Descrierea activităţii de baza a societăţii comerciale

Societatea comerciala ARGOS SA din Cluj-Napoca are ca obiect principal de

activitate producerea si comercializarea articolelor de lenjerie de corp.

Societatea s-a înfiinţat in anul 1990 prin hotărâre a guvernului in urma divizării fostei

Fabrici de Tricotaje "SOMEŞUL" in SC ARGOS SA - fosta secţie de lenjerie de corp si SC

TRICOTAJE SOMEŞUL SA - fosta secţie de tricotaje. La data infiintarii unicul acţionar era Statul

Roman.

12

In cursul procesului de privatizare au fost cesionate acţiuni către persoane fizice pe

baza cupoanelor de privatizare, iar acţiuni reprezentând 60% din capitalul social au fost vândute de

către Fondul Proprietăţii de Stat către Asociaţia Salariaţilor ARGOS PAS. In prezent societatea este

cu deţinere integral privata.

2. Principalele activităţi ale S.C. “ARGOS” S.A. sunt:

- realizarea tricoturilor metraj şi în panouri

- finisarea umedă a tricoturilor metraj

- imprimarea tricoturilor metraj şi a panourilor

- croirea produselor din tricot metraj şi panouri

- confecţionarea produselor de corsetărie, lenjerie, costume de baie, îmbrăcăminte şi articole

sport

- cercetarea şi proiectarea produselor

- repararea şi întreţinerea utilajelor proprii

- vânzarea produselor (export 75-80%; intern 20-25%)

Elemente de evaluare generala

DENUMIRE INDICATOR 2008 2009

1. PROFIT/PIERDERE NET(A) -519.348 -1 347 255

2. CIFRA DE AFACERI NETA din

care:

14.785.923 10.866.310

— EXPORT 0 0

3. CHELTUIELI TOTALE din care: 15.635.664 12.029.792

-> CHELTUIELI CU

PERSONALUL

10.511.358 7.272.406

-* CHELTUIELI PRIVIND

UTILITĂŢILE

569.799 488.203

4. CASA SI CONTURI LA BĂNCI 121.764 41.393

Scăderea semnificativa a cifrei de afaceri, coroborata cu variaţia monedei

europene si-au pus amprenta asupra rezultatului financiar al anului 2009.

13

Activele corporale ale societăţii comerciale

Principalele capacităţi de producţie sunt amplasate in Cluj-Napoca str. Onisifor

Ghibu nr. 20 pe terenul aflat in proprietatea societăţii in suprafaţa de 12.845 mp. Suprafaţa

construita este de aproximativ 10.353 mp ocupaţi in principal de capacităţile de producţie.

Toate capacităţile de producţie au fost construite după anul 1974 si in timp au suferit

adaptări la cerinţele actuale.

In capitalul social al societăţii sunt incluse terenurile si clădirile deţinute in

proprietate si in cota parte indiviza. Toate activele înregistrate in capitalul social sunt proprietatea

societăţii,- fara probleme legate de dreptul de proprietate.

Piaţa valorilor mobiliare emise de societatea comerciala

Piaţa reglementata pe care se tranzacţionează acţiunile societăţii este RASDAQ.

In cursul anului 2006 adunarea generala a acţionarilor a aprobat începerea

demersurilor pentru retragerea de la tranzacţionare a acţiunilor societăţii proces care a continuat si in

2007.

3. Situaţia financiar-contabila

DENUMIRE INDICATOR 2007 2008 2009

ELEMENTE DIN BILANŢ

1. Active care reprezintă cel

puţin 10% din TOTAL ACTIVE

52.404.365 53.283.955' 55.666.894

-»Imobilizări corporale 46.266.866 46.255.807 45.781.276

—► Stocuri 1.680.567 1.640.190 1355.465

—» Creanţe 4.456.932 5 187.958 8.530.153

II. Active curente 6.320 127 6.982.428 9.953.192

III. Pasive curente 6.320.127 6.982.428 9.953.192

V. Cifra de afaceri neta 15.199.076 14.785.923 10.866.310

VI. Costuri care reprezintă cel

puţin 20% din CIFRA DE

14.125.357 13.587.708 10.224.347

14

AFACERI

—» Cheltuieli cu materiile

prime

1.034.666 1.032.649. 780.931

—> Cheltuieli cu personalul 10.950.795 10.511.358 7.272.406

—► Alte cheltuieli de

exploatare

1.673.576 1.358.222 1.634.830

—► Cheltuieli financiare 466.320 685.479 536.180

VIII. Cash-flow 147.193 121.764 41393

—» Casa si conturi la banei 147.193 727.764 41.393

4. BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI ESTIMAT PENTRU ANUL

2010

SPECIFICAŢIA Nr.rd.

BVC

REALIZAT 2009

BVC ESTIMAT

2010

I. VENITURI TOTALE, din care:

(rd.02+rd.08 + rd.09)

1 10.689.871 12.079.554

1 Venituri din exploatare 2 10.675.030 12.062.784

2 Venituri financiare 8 14.841 16.770

3 Venituri extraordinare 9 - -

II. CHELTUIELI TOTALE, din care:

(rd.ll + rd.l8 + rd.l9+rd.20+rd.21 +

rd.22)

10 12.039.586 12.061.300

1 Cheltuieli de exploat., total, din

care:

11 11.496.072 11.513.316

a) cheltuieli materiale 12 2111.752 2114.920

b) cheltuieli de personal, din care: 13 7272.406 7283.315

- salarii brute 14 5768.218 5776.870

- asigurări soc. si protecţie sociala 15 1504.188 1506.444

c) cheltuieli exploatare priv

amortiz. si provizioanele

16 474.624 474.624

d) cheltuieli diverse 17 1.637.290 1.639.746

15

2 Cheltuieli financiare 18 536.180 536.984

3 Cheltuieli extraordinare 19 - -

4 Impozitul pe profit 22 7.334 11.000

III. REZULTAT NET EXERCIŢIU

(rd.Ol - rd.10)

23 - 1.349.715 18.254

5. Organizarea activităţii de control.

Structura analitică a compartimentului CTC

Compartimentul CTC- laborator are în componenta un număr de 42 persoane. Organizarea

lui se redă mai jos, schematic.

Cele 42 persoane sunt repartizate în cadrul compartimentului CTC după cum urmează:

- BIROU CTC – LABORATOR: 4 persoane din care:

- 1 persoană, absolventă a Facultăţii de Textile Pielărie, îndeplinind funcţia de şef

birou.

- 2 persoane tehnicieni repartizaţi pe sectoare de activitate

- 1 persoană – laborant determinări fizico-mecanice

- Atelier tricotaje – croit: 2 persoane (Rampa CTC)

- Atelier finisaj: 2 persoane (Rampa CTC)

- Secţia confecţie: 32 persoane din care:

Director general

Birou CTCLaborator

Laborator Atelier tricotaje -croit

Atelier finisaj

Secţia confecţie

Depozite de produse finite

16

- 16 controlori interfazici

- 16 controlori marfă finită

- Depozite produse finite – 2 persoane

Pentru recepţia materiilor prime şi materialelor sunt stabilite comisii formate din 4-5

persoane din care una este reprezentantă a biroului CTC.

6. Indicatorii folosiţi pentru caracterizarea nivelului calităţii şi

modul de determinare a calităţii la S.C. "Argos” S.A. Cluj-Napoca

Principalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calităţii folosiţi la S.C. “Argos”

S.A. sunt:

Aspectul exterior al produsului care este influenţat de o serie de factori:

- materia primă folosită;

- modul de prelucrare (tricotare-finisare);

- calitatea cusăturilor;

- simetrii.

Dimensiunile stabilite prin standarde, norme interne, caiete de sarcini.

Modul de determinare a calităţii se realizează în două feluri:

- control statistic, cunoscând standardele din industria tricotajelor şi confecţiilor;

- control 100% (bucată cu bucată) prin care se depistează atât defectele ce se repetă în toate

exemplarele cât şi defectele care se găsesc doar în unele exemplare.

Respectarea tehnologiei. Se verifică dacă s-a respectat tehnologia de fabricaţie dată de

atelierul proiectare-cercetare şi folosirea materiilor prime şi materialelor impuse de normele de

consum.

Ambalarea. Se verifică respectarea tehnologiei de ambalare şi apoi modul de depozitare,

care trebuie să asigure integritatea produsului până la beneficiar.

Practic, în determinarea calităţii se porneşte de la recepţia materiilor prime şi materialelor şi

se termină cu încărcarea în mijloacele de transport şi expediere.

Controlul materiilor prime se face în depozit; pentru firele aprovizionate se fac determinări

ale parametrilor fizico-mecanici şi se compară cu cei prevăzuţi în STAS - uri. Dacă materiile prime

sau materialele nu corespund din punct de vedere calitativ, se întocmesc procese verbale de refuz, se

anunţă furnizorul şi i se returnează marfa.

17

Controlul tricotului metraj crud şi finisat se face pe rampa CTC, încadrându-se fiecare balot

în clase de calitate corespunzătoare.

Pentru tricoturile cu defect se întocmesc referate de constatare, cu vinovaţi sau nu şi se

stabileşte şi destinaţia tricotului respectiv.

Piesele croite se verifică prin sondaj înainte de începerea operaţiei de confecţionare.

Produsele finite se verifica bucată cu bucată.

În final, se supraveghează modul de ambalare şi depozitare a produselor finite, astfel încât

să se preîntâmpine degradarea lor.

La expediere, se verifică starea de curăţenie a mijlocului de transport şi se supraveghează

modul de încărcare.

Urmărirea defectelor de calitate în fazele şi sectoarele de lucru prin care trece produsul se

face cu ajutorul punctelor înregistrate de controlori pe faze de lucru şi a proceselor verbale de

constatare.

Certificarea calităţii produselor se face prin “Certificatul de calitate” care însoţeşte fiecare

marfă atât pentru piaţa internă cât şi pentru export şi care eliberează în funcţie de rezultatele

controlului prin sondaj efectuat în depozitele de produse finite.

7. RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT S.C. “CONTCONSULT” S.R.L. CLUJ

CÃTRE CONDUCEREA S.C. ARGOS S.A. CLUJ (la sfârşitul anului 2008)

S.C. Contconsult S.R.L. a auditat situaţiile financiare ale societăţii ARGOS S.A., care

cuprind bilanţul la data de 31.12.2008, contul de profit şi pierdere şi situaţia fluxurilor de numerar

pentru anul încheiat 2008, precum şi o sinteză a politicilor contabile semnificative şi alte note

explicative.

Conducerea este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii

financiare, în conformitate cu OMFP nr., 1752/2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile

conforme cu directivele europene, precum şi cu Legea contabilităţii nur. 82/1991, cu modificările şi

completările ulterioare. Această responsabilitate include : conceperea, implementarea şi menţinerea

unui control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă de situaţii financiare ce nu conţin

denaturări semnificative datorate fie fraudei, fie erorii.

Societatea nu a testat la data de 31.12.2008 valoarea justă a terenurilor şi construcţiilor,

considerând că valoarea acestora nu a suferit modificări faţă de ultima reevaluare.

18

Mediul de afaceri a fost afectat în mod negativ de criza financiară, iar societatea are

probleme de lichiditate, prestând servicii în proporţie covârşitoare pentru un singur client. În aceste

condiţii, continuitatea activităţii societăţii prezintă riscuri.

Situaţiile financiare prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative, poziţia

financiară a societăţii, aşa cum se prezintă aceasta la data de 31.12.2008, contul de profit şi pierdere

şi situaţia fluxurilor de numerar pentru anul încheiat, în conformitate cu OMFP nr. 1752/2005, cu

modificările ulterioare.

8. RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT CĂTRE CONDUCEREA S.C. ARGOS

S.A. CLUJ (la sfarsitul anului 2009)

Raport asupra situaţiilor financiare

S.C. CONTCONSULT S.R.L. CLUJ a auditat situaţiile financiare anexate ale

societăţii ARGOS SA, care cuprind bilanţul la data de 31.12.2009, contul de profit şi pierdere,

situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul care s-a

încheiat la această dată şi un sumar al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative.

Situaţiile financiare menţionate se referă la:

• Total capitaluri proprii 43.449.951 lei

• Rezultatul net al exerciţiului financiar - 1.349.715 lei

Responsabilitatea conducerii pentru situaţiile financiare

Conducerea SC ARGOS SA Cluj este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea

fidelă a acestor situaţii financiare, în conformitate cu OMFP nr. 1752/2005, pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, precum şi cu Legea contabilităţii nr.

82/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Această responsabilitate include: conceperea,

implementarea şi menţinerea unui control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă de

situaţii financiare ce nu conţin denaturări semnificative datorate fie fraudei, fie erorii; selectarea şi

aplicarea politicilor contabile adecvate; elaborarea estimărilor contabile rezonabile pentru

circumstanţele date.

19

Responsabilitatea auditorului

Responsabilitatea SC CONTCONSULT SRL este de a exprima o opinie cu privire la

aceste situaţii financiare în baza auditului efectuat. S-a realizat auditul în conformitate cu

Standardele Internaţionale de Audit. Aceste standarde prevăd faptul că trebuie să se conformeze

cerinţelor de etică şi să se planifice şi să se realizeze auditul, pentru a se obţine o asigurare

rezonabilă cu privire la faptul că situaţiile financiare nu conţin denaturări semnificative.

Un audit implică realizarea procedurilor necesare pentru obţinerea probelor de audit,

referitoare la sume şi alte informaţii publicate în situaţiile financiare. Procedurile selectate depind de

raţionamentul profesional al auditorului, incluzând evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a

situaţiile financiare, datorate fraudei sau erorii. In respectiva evaluare a riscurilor, auditorul

analizează sistemul de control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor

financiare ale entităţii, cu scopul de a planifica proceduri de audit adecvate în circumstanţele date,

dar nu în scopul exprimării unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control intern al

entităţii. In cadrul unui audit se evaluează, de asemenea, gradul de adecvare a politicilor contabile

folosite şi măsura în care estimările contabile elaborate de conducere sunt rezonabile, precum şi

prezentarea globală a situaţiilor financiare.

Se consideră că probele de audit s-au care obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a

forma o bază pentru opinia de audit.

Limitarea sferei activităţii auditorului

In auditarea situaţiilor financiare, SC CONTCONSULT SRL nu atrage

responsabilitatea asupra calculelor legate de impozitele şi taxele datorate sau de încasat de la bugetul

de stat.

Opinia

In opinia SC CONTCONSULT SRL, situaţiile financiare prezintă în mod fidel, sub

toate aspectele semnificative, poziţia financiară a societăţii la 31 decembrie 2009 şi performanţa sa

financiară, fluxurile sale de trezorerie pentru anul care s-a încheiat la această dată, în conformitate

cu OMFP nr. 1752/2005, cu completările şi modificările ulterioare.

Evidenţierea unor aspecte

La 31 decembrie 2009 datoriile curente ale Societăţii SC ARGOS SA depăşeau

activele sale curente cu 2.378.913 lei, iar în cursul exerciţiului financiar încheiat la această dată

20

Societatea a înregistrat o pierdere netă de 1.349.715 lei, pierderea cumulată la 31 decembrie 2009

fiind de 2.237.284 lei. Aceste aspecte indică o incertitudine semnificativă referitoare la capacitatea

Societăţii de a-şi continua activitatea în condiţii normale.

In prezentarea părţilor afiliate se observă că cea mai mare parte a veniturilor

Societăţii se realizează în relaţie cu societatea mamă şi cu alte societăţi aflate sub control comun. De

asemenea, o proporţie semnificativă a creanţelor şi datoriilor sunt aferente părţilor afiliate.

Continuitatea activităţii Societăţii depinde de îmbunătăţirea performanţei sale

operaţionale şi de sprijinul din partea acţionarilor majoritari precum şi de continuarea viitoare a

relaţiilor cu societăţile din grup.

Societatea nu a testat la data de 31.12.2009 valoarea justă a terenurilor şi

construcţiilor, considerând că valoarea acestora nu a suferit modificări faţă de ultima reevaluare.

Bibliografie

1. Aurel Burciu, Introducere in management, editura Economică, Bucureşti, 20072. C. Russu – Management, editura Expert, Bucureşti, 19933. Eugen Burduş, Gheorgita Căprărescu – Fundamentele managementului organizaţiei, editura Economică, Bucureşti, 19994. Gheorghe Militaru – Managementul producţiei şi al operaţiunilor, editura All, Bucureşti, 20085. Ion Petrescu – Management, editura Holding Reporter, Bucureşti, 19916. Liviu Marian – Funcţia de control a managementului, Revista Performanţa, nr. 3, August 20017. O. Nicolescu, coord. – Management, Editura Economică, Bucureşti, 19958. Ovidiu Nicolescu şi Ion Verboncu – Management, Editura Economică, Bucureşti, 19999. Samuel C. Certo – Managementul modern, editura Teora, Bucureşti, 200210. Toader Moga, Carmen V. Rădulescu – Fundamentele managementului, editura ASE, Bucureşti, 200411. http://www.bvb.ro/info/Raportari/ARGO

21