UNIVERSITATEA DIN PITETIFacultatea de ECONOMIESpecialitatea ADMINISTRAREA AFACERILORGrupa 1411, anul I

Referat la Economia ntreprinderii: Funcia de cercetare-dezvoltare

Lector universitar, TUA LoredanaRealizat de:CERGA NataliaBOR Doina

PITETI 2012FUNCIA CERCETARE-DEZVLTAREEconomiile moderne se caracterizeaza prin promovarea continu a progresului tehnic i prin creterea numrului de competitori pe o pia global din ce n ce mai dinamic. Ca urmare, organizaiile inovative sunt cele care reuesc s domine piaa i s contribuie substanial la creterea economic. De aceea, organizarea i desfurarea eficient a activitilor de cercetare-dezvoltare a devenit astzi un factor hotrtor de progres.

Funciunea de cercetare-dezvoltare desemneaz ansamblul activitilor desfurate prin care se concepe i implementeaz progresul tehnologic, tehnic i organizatoric dintr-o firm. Obiectivul final al acestei funciuni n cadrul unei firme const n maximizarea rezultatelor performante ale activitii economice prin crearea de noi produse sau de noi tehnologii, prin crearea de noi idei, metode sau soluii i aducerea acestora ntr-o form adecvat dezvoltrii pe mai departe a firmei.Tipuri de cercetare: Conform legislatiei actuale (Ordonanta Guvernului Romaniei-8/1977), cercetarea stiintifica se clasifica si are urmatorul continut:a) Cercetare fundamentala activitate orientata spre dobandirea de cunostiinte noi fara a avea scop comercial;b) Cercetare aplicativa- activitate orientata spre dezvoltarea produselor, serviciilor si proceselor;c) Dezvoltarea tehnologica- activtate de cercetare privind transferul tehnologic, valorificarea investitiei pentru crearea de noi produse, procese, servicii si perfectionarea celor existente.n cadrul funciunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc trei activiti principale: activitatea de previzionare, activitatea de concepie tehnic i activitatea de organizare. Activitatea de previzionare const n evaluarea probabil, stabilit n mod tiinific a evoluiei cantitative i calitative a unui domeniu ntr-un interval de timp i stabilirea evoluiilor i strilor posibile ale domeniului precum i probabilitile asociate lor, cu scopul de a face fa n mod inteligent i eficient schimbrilor existente i a celor previzibile, de a permite aprecierea consecinelor de viitor ale deciziilor luate n prezent. Rezultatul activitii de previzionare a cercetrii se concretizeaz n elaborarea prognoze, strategii, planuri i programe de aciune n diverse domenii.Activitatea de concepie tehnic cuprinde ansamblul cercetrilor aplicative i dezvoltrilor cu caracter tehnic efectuate n cadrul firmei. Aceast activitate presupune efectuarea de studii, experimentri, ncercri etc., privind asimilarea de noi produse i tehnologii precum i modernizarea celor existente, ntocmirea documentaiilor tehnico-economice pentru investiii, efectuarea diferitelor probe la lucrrile de investiii din firm etc.Activitatea de organizare este reprezentat de ansamblul proceselor de elaborare, adaptare i introducere de noi concepte i tehnici cu caracter organizatoric n cadrul funciunii de cercetaredezvoltare. n complexul de sarcini din cadrul acestei activiti se disting: elaborarea planurilor i programelor de cercetare tiinific, ntocmirea documentaiei tehnico-economice pentru introducerea progresului tehnic prin mecanizare, automatizare i robotizare, elaborarea bugetelor de finanare a diferitelor proiecte de cercetare etc. [1] Activitatile secundare ale acestei functii sunt :a) cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica - reprezintata de ansamblul atributiilor organizatiei pentru realizarea obiectivelor din domeniul cercetarii si valorificarii noului in practica organizatiei;b) introducerea progresului ethnic - consta in operationalizarea inovarii tehnologice, ca produs al cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice in cadrul intreprinderii;c) asimilarea de produse noi - ansamblu de decizii pentru asigurarea conditiilor tehnice, materiale, economice di organizatorice necesare fabricarii unor produse noi;d) dezvoltarea resurselor prin investitii - ansamblul atributiilor organizatiei referitoare la transformarea resurselor materiale, financiare si de munca in masini, utilaje etc, prin realizarea de noi capacitati de productie, modernizare, dezvoltare, reconstrutia si reinnoirea celor existente;e) reproiecrarea managerial - ansamblul de atributii creativ-inovative din domeniul introducerii unor noi metode, tehnici de management.f) cercetarea stiintiifica si dezvoltarea tehnologicaCercetarea stiintifica reprezinta un ansamblu de procese de cautare sistematica anoului, de dezvoltare a patrimonului stiintei si tehnicii si de dezvoltare a parimonului stiintei si tehnicii si de valorificare a cunostiintelor dobandite. Cercetarea stiintifica, in raport de amploarea obiectivelor stabilite si impactul rezultatelo obtinute poate fi: funndamentala si aplicativa. Cercetaree stiintifica fundamentala are ca obiectiv largirea sistemului de cunostinte fundamentale asupra materiei, naturii si societatii, crearea de noi sisteme de cunostinte cu impact puternic domeniului in care se desfasoara.Cercetarea stiintifica aplicativa vizeaza dezvoltarea cercetarilor fundamentale prin realizare de noi produse, servicii, metode si sisteme de cunostinte, sau imbunatatirea celor existente.g) introducera progresului tehnicProgresul tehnic reprezinta un proces de imbunatatire amijloacelor tehnice si a tehnologiilor de realizare a produselor, lucarilor si /sau serviciilor, precum si de innoire permanenta a acestora.Acesta este rezultatul propagarii rezultatelor cercetarii stiintifice si adezvoltarii tehnologice in structurile economico-sociale.Introducere progresului tehnic consta in operationalizare inovarii tehnice si tehnologice in cadrul organizatiilor. Ritmul introducerii progresului tehnic depinde de oportunitatea rezultatelor cercetarii stiintifice, dar si de capacitatea organizatiilor de a prelua aceste rezultate si de a le folosi cu scopul cresterii eficientei activitatilor desfasurate. h) asimilarea de noi produse Asimilarea de noi produse si modernizarea celor ewxistente constituie pentru fiecare intreprindere una dintre cele mai importante modalitati de crestere aproductivitatii muncii, de valorificare superioara amateriilor prime si materiale, de reducerea consumurilor specifice, de utilizarea eficienta a masinilor si implicit de cerestere a eficientei si competivitatii. Asimilarea de noi produse este impusa de faptul ca fiecare produs are o duratw de viata ca ,, interval de timp, exprimat in ani intre momentul aparitiei pe piata aprodusului nou si momentul in care inceteaza afi cerut si vandut. Durata de viata a unui produs cuprinde urmatoarele faze:lansarewa, crstrea,expansiunea, saturatia si decliniul.Studiul evolutiei in timp a fiecarui produs si extrapolarea tendintelor, corelat cuprognozele tehnologice,ofera informatii pentru dezvoltarea unor produse. Produsul nou presune o imbogatire a gamei de valori de intrebuintare, precum si a caracteristicilor tehnico-functionale si economice. In raport de sfera elementelor novatoare, produse noi se pot grupa in:-produse absolut noi-produse noi pentru economia nationala-produse noi pentru inreprindereAsimilarea de produse noi se poate face potrivit urmatoarelor orientari stretegice:-prin conceptie proprie-dupa liceenta-dupa model de referintaAsimilarea prin conceptie proprie presupune ca organizatia sa dispuna de un puternic potential economic, stiintific, si tehnologic, pentru a putea desfasura activitati de cercetare stiintifica, din care sa rezulte noile produse. Asimilarea prin licenta presupune cumpararea unei liceente pentru noul produs de la organizatii specializate, sau care dispun de un potential de cercetare superior, pentru ca pe baza acesteia sa fie introdus in fabricatie noul produs.Asimilarea pe baza unui model de referinta consta in cumpararea unui produs existent pe plan international, impreuna cu dreptul de a-l fabrica si comercializa. Dezavantajul in acest caz consta in invechoirea rapida a respectivuluyi produs, care poate fi in ultimele faze din ciclul de viata.Asimilarea de noi produse presupune o pregatire materiala , organizatorica si tehnica a fabricatiei.Pregatirea tehnica impune o pregatire constructiva a fabricatiei, ca ansamblul de procese de elaborare astudiilor si documentatiilor tehnice pentru realizarea noilor produsesi o pregatire tehnologica in vederea elaborarii documentatiei tehnologice pentru realizare noilor produse.

i) dezvoltarea resurselor prin investitiiPentru dezvoltarea resurselor inteprinderii se elaboreaza programe de investitii, prin care se aprecieaza obiectivele de investitii ce urmeaza a fi realizate. In etapa de stabilire a obiectivelor de investitii se realizeaza studii de fezabilitate si analize comparative.In continuare, in etapa de pregatire propiu-zisa a investitiei se intocmesc proiectele de executie si documentatiile economice, iar in etapa de realizare a obiectivului de investitii se desfasoara servicii si asistenta tehnica de specialitate.In opinia unor reputati specialisti in domeniu, investitia este privita ca o cheltuiala pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obtine bunuri si/sau servicii. Or, dezvoltarea resurselor organizatiei presupune efectuarea de catre aceasta a unor cheltuieli, cu scopul de a dezvolta resursele de care dispune, in primul rand capacitatii de productie, dar nu numai. Dintre toate lucrarile care trebuie desfasurate pentru punerea in practica a unui proiect de investitii, managementul organizatiei va implica mai mult in studiul de fezabilitate si in evaluarea eficientei economice a investitiilor, fiecare dintre acestea facand obiectul unor discipline stiintifice distincte. Elaborarea acestor lucrari presupune folosirea unor metodologii, metode si tehnici specifice, intre care :metoda actualizarii sau discontarii, metoda pragului de rentabilitate, tehnica de simulare Monte Carlo, metoda riscului de ambianta, tehnica diagramei sanselor de succes, Metodologia Bancii Mondiale pentru evaluarea eficientei economice a investitiilor.j) reproiectarea managerialAsa cum se poate vorbi despre fiabilitatea unui sistem tehnic ( masina, utilaj, agregat), se poate aprecia ca si sistemul de management al unei organizatii este mai mult sau mai putin fiabil.Aceasta pentru ca, fiabilitatea poate fi considerata probabilitatea ca un produs sau serviciu sa functioneze corect intr-o perioada de timp determinata si in conditiile de utilizare prescrise.Or, intrucat un sistem de management este influentat de o serie de factori exogeni si endogeni, care se schimba in permanenta, si acest sistem de management isi pierde din eficacitatea la care a fost proiectat la un moment dat. Fiabilitatea sistemului de management al unei organizatii poate fi inteleasa ca probabilitatea ca acesta sa functioneze corespunzator intr-o anumita perioada cu minimum de abateri de la standardele de performanta stabilite. Fiablitatea, ca o extindere a conceptului de calitate, presupune si concepte complementare, legate de:-mentabilitatea sistemului, adica restabilirea functionarii corespunzatoare a acestuia la aparitia dereglarilor, care in cazul managementului unei organizatii consta in masuri de adaptare a componentelor sistemului de management (organizatoric, informational, decizional) la schimbarile care au loc in mediul intern si extern;- ergonomie, adica asigurarea relatiei optime intre om, masina si mediul ambient, care se urmareste si in cazul managementului unei organizatii;- analiza sau ingineria valorii prin care se urmareste o functionalitate maxima a managementului la costuri minime;- psihosociologia, prin care se urmareste integrarea rationala si eficienta a omului in mediul social.Toate acestea justifica preocuparea continua pe care fiecare organizatie trebuie sa o manifeste fata de proiectarea sau, dupa caz, reproiectarea sistemului de management de care dispune. De asemenea, se justifica si necesitatea folosirii unor specialisti in managementul organizatiei, care nu numai ca aplica unele cunostinte stiintifice din domeniul managementului, dar au si rolul de a crea nou in acest domeniu, pentru care trebuie sa desfasoare o activitate de cercetare.Teoreticieni si/sau practicieni, specialistii in managementul organizatiei au ca obiectiv, dezvoltarea teoriei in domeniul managementului, printr-o cercetare fundamentala sau aplicativa si adaptarea permanenta a sistemului de management al organizatiilor, in care functioneaza, sau la care sunt solicitati sa intervina la un nivel de performanta acceptabil. Ca urmare, cresterea fiabilitatii sistemului de management al unei organizatii depinde de nivelul la care se desfasoara cercetarea din acest domeniu, dar si de capacitatea organizatiilor de a prelua rezultatele acestor cercetari pentru a le aplica in practica manageriala. Mentinerea si/sau cresterea fiabilitatii sistemelor de management ale organizatiilor presupun elaborarea unor lucrari specifice fiecarei organizatii in parte, dar se poate vorbi si de o metodologie generala de introducere a acestor schimbari in cadrul fiecarei organizatii. In general, etapele unei astfel de metodologii pot fi evidentiate ca in fi. Strategii manageriale n activitatea de cercetare dezvoltareTipuri de strategiia) Ofensive risc ridicat, potenial de compensaie ridicat privind rezultatele financiare i n inovarea tehnologic i analiza pieei; sunt adoptate mai ales de firmele mari, dar i n firmele mici. b) Defensive grad sczut de risc, potenial de compensaie sczut, caracteristic firmelor care pot realiza profit n condiii de condiii de concuren, mai ales n domeniul producie i marketing.c) Absorbante pot fi luate n considerare prin dou aspecte: - cumprarea de licene mai ales n domeniul cercetrii dezvoltrii - brevetarea unor inovri majore propriid) Interstiiale utilizate de firmele care evit confruntarea direct cu concurena prin cunoaterea punctelor tari i slabe.e) Incorecte atac asupra segmentului de pia deinute de alte firme, utiliznd metode ale spionajului industrial. Aspecte ale eficienei activitii de cercetare- se consider eficiente inovrile care produc efecte favorabile imediate i n perspectiva;- criteriul eficienei se aplic pe planul probabil i nu al certitudinii pentru c exist mereu un risc;- transpunerea unei descoperiri n producie provoac mereu un proces de rezisten datorit nesiguranei dinamicii rezultatelor pozitive pe pia Comparaii pentru exprimarea eficienei n cercetare:- comparaie cu o stare anterioar;- comparaie cu alte variante posibile;- comparaie cu rezultatele obinute pe plan mondial;- comparaie cu situaia obinut fr intervenia cercetrii.Eficiena economic clasificarea) estimativ se consider de la nscrierea temei de cercetare n plan pn la valorificarea rezultatelor n producie;b) potenial se consider din momentul finalizrii temei i pn la valorificarea n producie;c) efectiv determinat n momentul aplicrii cercetrii n practic.Eforturi i efecte economice ale cercetrii dezvoltriiEforturi totalitatea cheltuielilor efectuate, dependente de obiectivul i coninutul temei. Se determin la nceputul introducerii temei n plan i vor fi reactualizate pentru momentul ncheierii realizrii temei de cercetare, inndu-se cont de:- coeficientul eficienei economice;- durata n ani din momentul nceperii temei i pn la ncheiere;- inflaie.Efecte economice estimate ca urmare a aplicrii n producie a temelor de cercetare.Efecte economice rezultatul corelat cu cerinele pieei i negociabil cu clientul, al efortului depus pentru elaborarea temei de cercetare, aplicarea rezultatelor ei pe durata de via economic a cercetrii.Tipuri de efecte economice:

a) efecte economice de moment sau de durat manifestat ca acumulri suplimentare;b) efecte economice nsumabile ca aport valutar de moment sau de durat;c) efecte economice nsumabile ca spor de producie;Componente:- efecte economice de baz;- efecte economice complementare la productor;- efecte economice la beneficiari sau utilizatori.1. Efecte economice de baza) directe la compartimentul de cercetare, cuprinznd creterea profitului b) indirecte la organizaia beneficiar, cuprinde creterea profitului, economii la fondurile de producie, economia de valut, economia n masurile de combatere a polurii mediului.2. Efecte economice complementareSe manifest att la organizaia de cercetare ct i la cea beneficiar. a) efecte economice complementare la organizaia de cercetare cuprind: spor de producie propriu i aport valutar;b) efecte economice complementare la organizaia beneficiar cuprind: spor de producie propriu, spor de producie datorat creterii productivitii muncii, reducerea costurilor de producie, aport valutar.Tactici pentru dezvoltarea afacerilor propriia) n perioada de tranziie actual cu resurse financiare limitate strategii manageriale de ordin defensiv. Se recomand modernizarea produselor existente apelnd la concepia proprie combinat cu asimilarea dup model de referin sau licen.b) n perioada de stabilitate se apeleaz la concepie proprie pe baza experienei ctigate sau ajutat de licene. Caracteristica asimilrii de produse noi o constituie pregtirea tehnic a fabricaiei, pregtirea material i pregtirea organizatoric. Pregtirea tehnic are ca obiectiv asigurarea documentaiilor tehnice i economice, cuprinznd pregtirea constructiv i pregtirea tehnologic.Pregtirea material cuprinde asigurarea proceselor de producie cu toate mijloacele materiale necesare desfurrii lui: utilaje, mijloace de transport, scule, materiale, energie. Pregtirea organizatoric presupune stabilirea formelor i metodelor de organizare i conducere a produciei.

BIBLIOGRAFIE

1. Moldoveanu G., Managementul operaional al produciei, Ed. Economic, Bucureti, 19962. Kerbalek I. (coord.), Economia i gestiunea ntreprinderii, Ed. Gruber, Bucureti, 20033. Toma S., Economia i gestiunea ntreprinderii, Ed. Universitar, Bucureti, 20034. Nistorescu T., Meghian Gh., Economia ntreprinderii, Editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1995

9