E.L. i(ONISGBUN.,G

rUOALA MUZEU

Edigia a II-a

Traducere din englezide Irina Ornea

4RrhUR

Claudia gtia ci n-ar fi fost niciodati in stare si-gi ia cu

adevirat lumea-n cap. Adic5, intr-un acces de furie, si-;iia rucsacul in spate;i si fugi de-acas5. $i asta mai ales

pentru ci nu-i pl5cea si nu se simtl in largul ei; pAnIgi ieEirile la picnic i se pireau murdare si incomode,

cu toate insectele alea gi soarele care topegte glazura

de pe brioqe. Prin urmare, se hotirAse ca plecarea asta

de acasi si nu fie doar o fugI de ceva, ci o fugi inspre

ceva. inspre un spaliu larg, plicut, undeva in interi-or, desigur, gi, pe cAt posibil, frumos. De aceea a ales

Muzeul Metropolitan de Arti din New York.

A plinuit totul cu multi griji; a pus deoparte baniide alocafie gi chiar gi-a ales un tovar5g de drum. L-a ales

pe Jamie, al doilea dintre cei trei frafi mai mici. Putea

conta pe discrelia lui gi uneori era chiar amuzant. inplus, era bogat; spre deosebire de majoritatea biiefilordevArsta lui, el nici micar nu incepuse sI colecgioneze

t,

cartona$e cu iuc5tori de baseball. StrAngea cu perse-

verenfi aproape fiecare binul primit.insi Claudia nu se gribea si-i spuni lui Jamie ci

hotirAse si-l ia cu ea. Nu avea incredere ci va fi otdtde discret atAtu timp. $i din calculele ei reiegea ci de

atAtu timp avea nevoie pentru a strAnge suficiengi banide buzunar. Chiar nu avea rost si fugi de-acasi firibani. Viafa in suburbii o invilase ci nimic nu e gratis.

inainte s5-i spuni lui Jamie sau si stabileasci altedetalii trebuia si strAngi banii de tren, plus bani pen-

tru alte citeva cheltuieli. in atAta timp, aproape ci uita-se de ce fugea de-acasi. insi nu chiar de tot. Claudianu uita cI unul dintre motive era nedreptatea. Ea era

cea mai mare dintre frafi gi singura fati gi se simleafoarte nedreptiqitS. Poate era din cauzi ci la cini ea

era cea care trebuia si goleasci magina de spilat vase

gi si puni masa, in timp ce fraqii ei stiteau cu mAini-le-n sAn. Sau poate ci mai avea un motiv, mai evidentpentru mine decAt pentru Claudia: faptul cI toate s5p-

timAnile se scurgeau in acelagi fel. Se plictisise si fiedoar acea Claudia Kincaid, cea cu nota ro pe linie. Se

siturase de certurile legate de cine alege emisiunea de

duminicl de la ora $apte gi jumitate, de nedreptate gi

de monotonia lucrurilor.Faptul ci primea atAt de pufini bani de buzunar,

incAt fusese nevoiti ca timp de trei siptimAni siI

,OI

r'('nunfe la inghefata Sundae pentru a strAnge indea-

irrrrs cAt si cumpere biletul de tren era un alt exemplutlc rredreptate. (Tu, Saxonberg, pentru ci mergi tottirrrpul in oras cu magina, nu gtii cAt costl un bilet delrcn. iqi spun eu. Un bilet intreg, doar dus, costl untkrl.rr qi qaizeci de cenfi. Claudia qi Jamie beneficiau de, r lccl ucere la jumitate din pre!, de weme ce ea implineatkrisprezece ani peste o luni, iarJamie, peste mai multtirnp - avea doar noul ani.) $i pentru ci avea de gAnd

s,1 sc intoarci acasi cAnd va considera ea ci toati lumeav.r f i primit o lecfie, trebuia si stringi suficiengi bani

li l)entru drumul de intors, adici o sumi echivalentilrilctului intreg pentru un singur drum. Claudia gtia cistrtc de oameni care locuiesc in oraqul ei lucreazi inlrirrrurile din NewYork gi-gi permit si pl5teasci zilniclrilctul dus-intors la pre! intreg. Oameni ca tatil ei.l'lirri la urmi, Greenwich este considerat o suburbie a

Nt'w Yorkului in toati puterea cuvAntului, o suburbietle navetigti.

l)egi Claudia gtia ci NewYorkul nu era departe, sau

oricum nu suficient de departe, finAnd cont de numirulrrt.rlreptililor la care fusese supus5, ;tia gi ci era un locpotrivit pentru a-fi pierde urmele. Doamnele cu carejtrc.r mama ei Mah-Jong il numeau ora;ul. Cele mairrrulte dintre ele nu se aventurau niciodati pe acolo; era

t,xlcnuant gi le neliniptea. CAnd era intr-a patra, fusese

1.,

cu clasa in excursie, si viziteze monumentele istorice

din Manhattan. Mama lui Jonathan Richter nu-l lisase

sI meargi, de frici si nu se piardl de grup in toatlimbulzeala aia din New York. Doamna Richter, care

era o figuri, spusese ci e siguri ci ,,o si se intoarciacasi r5ticit". in plus, era de pirere cI nu e deloc bine

sI respire aerul acela nesinitos.Claudiei ii pl5cea oragul pentru ci era elegant; era

impunitor gi aglomerat. Cea mai buni ascunzitoare

din lume. Consultase h54i gi Ghidul Asociagiei Ame-ricane de Automobile gi reflicuse pe hartl toate excursi-

ile in care fusese cu clasa. iqi crease propriul curs de

geografie avansat5. A studiat pe ascuns gi cele cAteva

broguri cu informafii despre muzeu pe care le gisise

prin casi.Mai mult, Claudia hotirAse ci era cazul si se deprindi

cu anumite lipsuri. Si invele si triiascl firi inghefata

Sundae era un exerciliu bun. O inlocuise cu inghefata

pe b5l pe care o cumpira mama ei gi care nu lipsea niciodati din congelator. in mod normal, Claudia cheltuiapatruzeci de cenli pe siptimAni numai pe inghepti.inainte sI ia hotirArea de a fugr de-acasi, cea mai mare

aventuri pe care o triia siptim6ni de siptimAni era sise gAndeascl pe ce si cheltuiasci cei zece cenfi rimagidin banii de buzunar. CAteodati nu-i rlmAneau niciacegtia, pentru cI incilca weo regulS a casei - de pildi

I12 1

uita si-$i faci patul dimineafa - iar asta o costa cincibanu;i. Era convinsi ci, din toati clasa, ea primea ceimai pulini bani de buzunar. Iar majoritatea colegilordintr-a $asea nu pierdeau bani in felul ista, pentruci aveau o menajeri care se ocupa zilnic de treburi-le zilnice ale casei, gi nu o femeie care venea doar dedoui ori pe siptimAnl pentru curilenie. S-a intAmplatca o dati, dupi ce incepuse si punl bani deoparte,magazinul de la colgul strizii si aibl in oferti ingheptaSundae, la numai z7 de cenli - a;a scria pe geam. $i-aluat una. Era o amAnare de doar douizeci gi gapte de

cenEi a fugii de acasi. in plus, odati ce se hotlrAse si-giia lumea-n cap, bucuria de a plSnui evadarea devenise

comparabil5 cu aceea de a cheltui bani. Planificareaindelungati gi aminunfiti era unul dintre talentele ei.

Pe Jamie, fratele ales, nu-l interesa inghefata Sun-dae, degi ar fi putut si-qi cumpere una cel pugin o datila doui siptimAni. Cu un an gi jumitate in urmi, Jamieficuse o investifie de propor,tii: cheltuise banii primiqide ziua lui gi o parte din suma primitl de Crlciun pe unradio cu tranzistor, fabricat in Japonia, pe care-l luase

de la Woolworth's. Din cAnd in cAnd, cumpira bateriipentru el. S-ar putea si aibi nevoie de radio, iar istaera un motiv in plus pentru care il alesese pe Jamie.

in fiecare sAmbiti, Claudia trebuia slgoleasci toatecogurile de gunoi;ura si facl asta. Erau atAt de multe!

l"

Tofi ai casei aveau cAte unul in dormitor, in afari de

plrinlii ei, care impirfeau gi dormitorul, gi cogul de

gunoi. Aproape in fiecare sAmbiti, Steve igi golea ascu-

litoarea in cogul lui. Era convinsi ci ficea intentionatatAta mizerie.

intr-o sAmbitS, pe cAnd lua co;ul din dormitorulpirinfilor, l-a zgil$it pufin ca si nu-l verse pe drum.Era mereu plin ochi, din moment ce pirinlii ei il folo-seau in comun. Dintr-o singuri miEcare reugi si dea la

o parte un gervefel, pe care mama ei il folosise ca si-qigteargi rujul, gi astfel scoase la ivealS colpl unui biletrogu. Cu virfurile degetelor il trase afari gi descoperi o

carteli de zece cilitorii pentru NewYork, New Haven

qi Hartford Railroad. in mod normal, nu gisegti bilete

folosite in coqurile de gunoi din suburbii, ci in buzuna-

rele controlorilor. in partea de jos sunt noui p5trSlele,

fiecare reprezentAnd o cilitorie, care sunt apoi com-postate in ordine, pe misuri ce-s folosite; iar la a zecea

cilitorie, controlorul pistreazi abonamentul. Proba-

bil cI femeia care a venit vineri la cur5lenie a crezut

cI abonamentul nu mai este valabil, din moment ce

toate cele noui cilStorii erau compostate. Menajera

nu fusese niciodati la NewYork, iar tatil Claudiei nu

linea niciodati socoteala mirunfigului din buzunare

sau a cilitoriilor de tren.

I14 I

l',.r qi Jamie puteau folosi aceasti cll5torie impreuni,r I i r r rrr o ment ce doui bilete la jumltate de pref sunt fixr ;tt o r'trl5torie normalS. Acum se puteau sui in tren firis;1 nrai cumpere bilete. $i evitau gi intrebirile stupide

lx,('ire ar fi putut si le puni funqionarul de la gari.('t,tlescoperire! Dintr-un cog de gunoi plin cu urme derrrj, ('laudia ficuse rost de un drum gratis la NewYork.l,rr,1 intAmplarea ca pe o invitafie. Era stabilit: urmaus;l plece miercuri.

l,uni dupi-amiazi, in stafia de autobuz, Claudia iizise lui Jamie si se ageze lAngi ea pentru ci are si-irptrnli ceva important. De obicei, cei patru fragi nu se

,rllcptau gi nici nu mergeau la gcoalS impreuni; cur.xt'cpfia lui Kevin, care in fiecare slptimAni e respon-s.rllilit.rtea unuia dintre ei. $coala incepuse intr-o mier-t'rrli, imediat dupi Ziua Muncii. Aga ci ,,siptimAnalist'alil'l cum ii plicea Claudiei s-o numeasci, incepeaintotdeauna de miercuri. Kevin avea doar gase ani, erairr t'llsa intAi qi era pasat de la unul la altul; insi, dupip,lre rea ei, cel mai mult se ocupa de el doamna Kincaid.('l,ruclia era de pirere ci fliliorul cel mic era exagerattlt. ;rlotejat si ingrozitor de rlsfigat. Te-ai fi agteptatt'a plJirinfii ei si gtie mai multe despre cum se creqtetur copil, mai ales ci ajunseseri la al patrulea. Dar def,rpt nu inv5laseri absolut nimic. Ea nu-gi amintea si filirst o povarl pe capul cuiva cAnd incepuse clasa intAi.

i.t

Mama o agtepta in fiecare zi in stafia de autobuz qi cuasta basta.

Jamie ar fi vrut si stea lAngi prietenul lui, Bruce.

Jucau cir,ti in autobuz, continuAnd in fiecare zi partidadin ziua precedenti. (Si nu crezi ci era un joc prea

complicat, Saxonberg. Nimic rafinat. Jucau ,;dzboi",jocul acela simplu in care fiecare intoarce o carte, iarcine are cartea mai mare le ia pe amAndoui. Daci lepici amAndurora aceeagi carte, are loc ,,rizboiul", inurma c5ruia se pun jos mai multe c54i gi cAqtigitorul leia pe toate.) in fiecare sear5, cAnd cobora din autobuz,Bruce igi lua acasi teancul lui de cirfi. La fel ficea gi

Jamie. $i jurau si nu amestece c54ile. Cu o stafie ina-inte si coboare Bruce, incheiau jocul, legau cu cAte unelastic ambele pachete de cirli, ;i le puneau unul altuiasub birbie si fiecare scuipa pe teancul celuilalt, spu-

nAnd: ,,$i ci4ile nu se vor amesteca'. Apoi fiecare dideaun bobArnac propriului pachet gi il blga in buzunar.

Claudiei toati treaba asta i se pirea dezgustitoare,aga ci nu se simfea deloc vinovati c5-l ripea pe Jamiede la mult iubitul lui joc de cirqi. insl Jamie s-a sup5-

rat. N-avea niciun chef si stea s-o asculte pe Claudia.

Stitea pe scaun intr-o rAn5, incruntat gi bosumflat.Aritacaun Neanderthal fIrIbarb5, in miniaturi. Cla-

udia ticea gi agtepta ca fratele ei si se calmeze.

in cele din urmi Jamie a rupt ticerea:

I

t6 I

Pe bune, acuma, Claude, de ce nu-l iei pe Steve?

Credeam ci o si-1i dai seama de ce nu l-am ales

pt. Stcve, i-a rispuns ea.

- Ei, bine, s-a apirat Jamie, alege-l pe el. Alege-lpt.el!

('laudia a inceput si spuni discursul pregitit.-Vreau si triim impreuni cea mai mare aventuri

.r vicfii noastre.* Mda, nu m-ag supira dac-ai alege pe altcineva,

lrornbini Jamie.('laudia se uita pe geam, firi si-i r5spund5. Jamie

,r t orttinuat:-- Daci tot m-ai adus aici, spune-mi despre ce-i

vr lt'll.t.('laudia inci ticea;i se uita pe geam. Jamie igi pier-

rlt'.r r'trbdarea.

- Am spus ci daci tot m-ai adus aici, ai putea si-misgrtri despre ce e vorba.

('laudia a rimas ticuti in continuare, iar Jamie aizllucnit:

- Ce te-a apucat, Claude? intAi mI rupi de la jocultle c'.lrfi gi apoi nu-mi spui de ce. E ingrozivitor.

- Te intrerup, nu te rup. ingrozitor, nu ingrozivi*lor', il corecti Claudia.

- Bla, bla, bla! $tii foarte bine ce vreau si spun.

Acurn, hai, spune-mi! i-a cerut el.

I

Irz

- Te-am ales pe tine si mi insofegti in cea maimare aventuri a vie{ilor noastre, repeti Claudia.

- Ai mai spus asta, a zis scrAgnind din dingi. Spu-

ne-mi!

- M-am hotirAt si fug de-acasi gi ag wea si vii cu

mine.

- De ce eu? De ce nu-l wei pe Steve?

Claudia ofti.

- Nu-l vreau pe Steve, Steve e unul dintre motivele

din cauza ciruia fug de-acas5. Eu te weau pe tine.

Fird si wea, Jamie se simlea flatat. (Flatarea func-

lioneazl ca o pArghie, nu-i a;a, Saxonberg? Daci-i dai

un punct de sprijin pe misurd, poate migca munqii dinloc.) Pe Jamie l-a miqcat. Nu s-a mai intrebat,,De ce mialege pe mine?" ci a inceput si-qi spuni ,,Eu sunt cel

ales". S-a indreptat pe scaun, s-a descheiat la geac5, gi-a

pus un picior pe scaun gi, inconjurAndu-gi cu mAinilegenunchiul indoit, a zis cu jumitate de guri:

- Bine, Claude. CAnd o gtergem? $i cum?

Claudia gi-a infrAnat pornirea de a-i corecta din nou

exprimarea.

- Miercuri. Uite care-i planul. Asculti cu atenfie.

- Si fi e ceva complicat, Claude, a spus Jamie, privin-d-o printre gene. Ador complicaqiile.

Claudia a rAs.

I

'8 1

Ca si meargi, trebuie si fie simplu. Plec5m

rrrit'r't'uri, pentru ci miercurea avem ora de muzici.l ,rs vi<lara acasi;i umplu cutia cu haine. Tu vei face

l,r li.l cu cea de la trompeti. Ia-!i cAt mai mulli chilofir rrr',rli, $osete, gi micar un tricou de schimb.

'lbate astea intr-o cutie de trompetS? Ar fi trebuit.,,1 ru.l .rpuc de contrabas.

l'ofi si mai pui gi la mine. $i in ghiozdan. Sd iei

1r r'.rrlioul cu tranzistor.

l)ot s5-mi pun baschefii?

llineinfeles, i-a rispuns Claudia. Daci vii cur r r irrt., rr-o si mai fii obligat si porfi tot timpul pantofi.

f,rrrrie a zAmbit, iar Claudia gi-a dat seama ci acum(,r',r nrornentul perfect si deschidi subiectul. Reugea

clri,rr si pari degajati.

$i ia pi tofi banii pe care-i ai.

$i a dres vocea.

Apropo, cAgi bani ai?

farnie a pus piciorul jos, s-a uitat pe geam gi a spus:

I )e ce te intereseazi?

l)umnezeule, Jamie, daci facem chestia asta

irnprcunS, atunci trebuie si fim unili. Trebuie si gtiu.('il ai?

l)ot si am incredere ci n-o si spui niminui?Nt.rvozitatea Claudiei crestea.

I

119