7/27/2019 ftiz

1/9

1. Scurt istori c despre ftiziol ogie. Tuberculoza c a boala

inf ectioasa si sociala .

Tuberculoza este o boal infecto-contagioas de lung durat

cu afectarea intregului organism, cu o localizare preponderent

pulmonar. Cunoscut din antichitate, tuberculoza este

atestat pescheletele mumiilor faraonilor egipteni cu 3000 ani

inaintea erei noastre. Cunotinele despre tuberculoz sunt

legate de descrierile clinice ale lui Hipocrate, Avicenna,

Galen. Hipocrate a descries formele avansate de tuberculoz

care se manifestau prin febr, inapeten, scdere ponderal,

transpiraii nocturne, astenizare. Boala a fost numit "ftizie",

de la cuvantul grec "phthizis", ceea ceinseamn topire, slbire

somatic. Aceast etap empiric a durat pan in secolul X1X,

cand ainceput s se dezvolte etapa anatomo-morfologic.

Primii savani care au descris unitateamorfologic a rocesului

tuberculos au fost savanii francezi Bayle i Laennec (1781-

1826) care aunumit-o "tuberculum" in limba latin, fapt ce a

dat numirea bolii - tuberculoza. Netiind ctuberculoza este oboal infecioas ambii savani nu s-au protejat i au a decedat

din cauza acesteimaladii. Laennec a mai descoperit

tetoscopul i metoda de auscultaie in medicin. In a.

1865medicul militar francez J.Villemin demonstreaz

experimental pe animale caracterul infecios altuberculozei i

pericolul contagios al bolnavilor. Ins cea mai mare scoperire

avea s fie efectuatde ctre savantul german Robert Koch a

agentului patogen al tuberculozei la 24 martie 1882, care apus

baz etapei bacteriologice in dezvoltarea cunotinelor despre

aceast boal. In a. 1890 R. Kochpropune omenirii uberculina

i pune baza dezvoltrii etapei alergologice in diagnosticarea

tuberculozei. In a. 1895 savantul german Conrad Rhoentgen

descoper razele "X", iar metoda radiologic devine

important in depistarea precoce a bolnavilor de tuberculoz.

Folosind tuberculina lui R. Koch savantul Von K.Pirquet

(Viena) propune proba tuberculinic cutanat, iar in anul

1908Charles Mantoux-proba tuberculinic intradermal, care

este folosit i astzi in diagnosticareatuberculozei la copii.

Pe parcursul a 13 ani 2 savani francezi (A.Calmette iG.Guerin) efectueaztreceri succesive pe medii de cultur

(251) cartofi glicerinai i bil de bou tipul bovin de

micobacterii i in a. 1921 au adus la cunotina omenirii

crearea unui vaccin viu atenuat pentru vaccinarea contra

tuberculozei. Cauzele epidemiei tuberculozeiProbleme

politice si socioeconomice: somajul, malnutritia, saracia,

etilismul, vagabondajul, migratia, conditiile din inchisori,

conflictele armate, refugiati, cresterea nivelului criminalitatii,

utilizarea drogurilor. Carentele sistemului sanitar. Factorii

epidemiologici care contribuie la infectarea populatiei:

incidenta mare a cazurilor, durata expunerii la infectie, numar

de contacti susceptibili pe unitate de timp expusi la infectie.

2. Agentul patogen al tubercul ozei .

Mycohacteri um tuberculosis a fost descoperit de ctre

Robert Koch ca agent etiologic al tuberculozei in 1882

Termenul"M.tuberculosis complex" include 4 specii ale

genuluiMycobacterium i anumeM.tuberculosis hominis,

M.bovis, M.africanum iM.microti. M.tuberculosis hominis

este factorul etiologic preponderent al tuberculozei la oameni.M.bovispoate declana tuberculoza la bovine i

specia uman. Alte dou specii,M.africanum, un

microorganism considerat a fi un intermediar intre

M.tuberculosis hominis iM.bovis i care are o circulaie

restrans in Africa iM.microti, unpatogen pentru roztoare,

sunt strans legate de primele prin caracteristici biologice i

omologie ADN. Micobacteriile, privite la microscop, sunt

colorate uniform, uneori prezint granulaii. Bacilii

sunt dispui sub form de agregate sau imperecheai

caracteristic in unghi. Pentru colorarea lor sunt

utilizate metode speciale care s favorizeze ptrunderea

coloranilor prin peretele bacterian. Odat ptruns, colorantul

este greu indeprtat, chiar utilizand un amestec de alcooli i

acizi. Aceastproprietate, numit acido-alcoolo-rezisten, st

la baza depistrii microscopice a micobacteriilor insput. O

proprietate distinct a micobacteriilor este coninutul bogat in

lipide al peretelui cellular (apr. 60%), ceea ce ii confer

hidrofobie. Acizii micolici sunt acizi grai ramificai. Datorit

bogiei in lipide, micobacteriile sunt inaccesibile acsubstanelor hidrosolubile i aciunii unorenzime proteolitice,

avand o rezisten mare de acizi, eteri, aceton. in schimb sunt

sensibile la aciunea substanelor cu bipolari hidro- i liofil,

de tipul detergenilor.M.tuberculosis are colonii "R",

conopidifoi in care indivizii bacterieni sunt compactai paralel

intre ei, descriind niteformaiur nuoase, denumite corzi.

M.tuberculosispoate fi deosebit de celelalte micobacterii

prin cateva trsturi sf ficei: crete lent, este nepigmentat,

produce niacin, reduce nitraii, produce catatermosensibil in

cantiti relativ mici i, in mod obinuit, este sensibil la

izoniazida. Penile rezistente la izonizid nu produc catalaz.

M.tuberculosis este natural rezistent la multe antibiotice, ceea

ce face dificil tratamentul tuberculozei. Rezistena este

cauzat in primul rand de hidrofobiacrescut a peretelui

bacterian care acioneaz astfel ca o barier impermeabil. In

plus, exist idetermii de rezisten codificai genetic. Acetia

codific enzime hidrolitice sau modificatoarantibiotice cum

sunt (3-lactamazele i aminoglicozid-acil transferazele i

multe sistem eflux ale antibioticelor.

3. Patogenia tuberculozei. Anatomia pat ol ogica a

tuberculozei .

Modificrile morfopatologice i imunologice in cadrul

tuberculozei pulmonare au un caracter diferit - reacii

inflamatorii nespecifice, specifice i paraspecifice. Infecia cu

M.tuberculosis reprezint unmodel clasic de infecie cu un

patogen intra- celular fa de care organismul se protejeaz,

elaborand un rspuns mediat celular. Este vorba despre un

rspuns al limfocitelor T orientat impotriva macrofagelor

incrcate cu agentul patogen. Echilibrul dintre activitatea

bacterian amacrofagului i virulena bacilului este probabil

corelat cu existena peretelui celular bogat in lipide

i a capsulei sale glicolipidice, care confer rezisten la

aciunea complementului i a radicalilorliberi ai

fagocitelor.'La stadiul iniial al interaciunii bacterie-

macrofag" are loc limitarea multiplicrii bacilare prin

producia de enzime proteolitice i citochine. Dac bacilii se

multiplic,creterea lor determin rapid distrugereamacrofagului care se lezeaz. Monocitele neactivate,

atrase din curentul sanguin ia locul respectiv de ctre factorii

chemotactici diveri, fagociteazbacilii eliberai din

macrofagele lezate. Aceste stadii iniiale ale infeciei sunt de

obicei asimptomatice. La a 6-8 sptman de la infecie se

dezvolt 2 reacii suplimentare ale gazdei la aciunea

M.tuberculosis: o reacie de distrugere tisular i o reacie de

activare a macrofagelor.Reacia de distrugere tisular este

rezultatul unei reacii de hipersensibilitate de tip intarziat la

antigenul baciiar, care distruge macrofagele neactivate ce

conin bacili in diviziune.Reacia deactivare a macrofagelor

este un fenomen celular mediat ce determin activarea

macrofagelor capabile s distrug i s fagociteze bacilii

tuberculoi. Ambele reacii pot inhiba creterea

micobacteriilor, intre ele existand un echilibru care determin

fo de tuberculoz ce se va instala ulterior. Tabloul morfologic

al inflamaiei tuberculoase const din 3 tipuri: I tip de reacii

au la baza lor hipersensibilitatea de tip intarziat i se

caracterizeaz prin reaciiinflamatorii productive; al IItip - exudativ-necrotice, ca rezultat al reaciilor imune; al III

tipmixt. Formarea granulomului reprezint un mecanism

de protecie al organismi infecia cu bacterii facultativ

intracelulare, rolul su fiind de limitare a replicrii i de

localizare a procesului infecios. Aceste deziderate sunt

realizate prin: Activarea macrofagelor, celule care au

capacitatea de a inhiba creterea incapsularea leziunii prin

fibroz i calcificare; Procese de necroz care duc la reducerea

nutrienilor i aaportului de oxigen. Totui, in cele mai multe

cazuri, reaciile imune de la nivelul leziunii granular reuesc

eradicarea agenilor patogeni care vor supravieui in stare de

laten teria persistent infocar i mecanismele de aprare ale

gazdei se stabilete i labil, care poate fi meninut perioade

indelungate de timp.

4. Imuni tatea si alergia in tubercul oza .

Reaciile imune de interaciune i sensibilizare a macrofagelor

i T-limfocitelor activate iacumularea lor pan la dezvoltarea

sfaritului logic (formarea granulomului) contribuie la

dezvoltarea unor reacii in diferite organe, numite deA.Strucov paraspecifice. Ele au o origine toxico-alergic,

polimorf, de tip mononuclear. A.Strucov descrie 5 tipuri de

reacii paraspecifice:reacie macrofagal difuz, reacie

macrofagal nodular, infiltratie limfo-histiocitar, vasculite

nespecifice, necroze fibrinoide. Aceste reacii se dezvolt in

diferite organe i esuturi, provocand un polimorfism clinic in

form de "mti" ale tuberculozei. Primele 3 tipuri de reacii

se intalnesc mai des. Reacie macrofagal difuz - o

acumulare de celule macrofagale extins in capsulele i

interstiiu! multor organe interne, in foiele seroase, miocard,

etc. Aceast reacie manifest ohiperergie a organismului i o

stare neechilibrat a imunitii celulare. Reacie macrofagal

nodular - localizarea preponderent este in miocard cu

formarea granulomelor macrofagallimfocitare

in jurul vaselor sangvine asemntoare cu cele reumatice.

Infiltraie limfo-histiocitar,care se atest in capsul i

stroma organelor (plmani, miocard, epicard, renichi, ficat

etc.). In rezultatul acestor reacii apar miocardite, nefrite,

hepatite interstiiale. Vasculitele nespecifice implic inproces vasele sanguine ale microcirculaiei i se manifest

prin infiltraii iimfoideperivasculare de tip coronarit etc.

Necroze fibrinoide se dezvolt atat in focarele de inflamaie

specific, cat i in afara lor, se pot localiza in vasele sanguine,

in peretele alveolar i in interstiiu,deseori sunt insoite de

formarea trombelor. Aceste reacii paraspecifice fiind

morphologic nespecifice au la baza lor etiologia tuberculoas.

Multitudinea modificrilor paraspecifice i areaciilor

celulare sunt rezultatul proceselor imunologice. Aceste reacii

constau in pronunareastrii alergice a organismului

caracteristice tuberculozei primare la copii i adolesceni i

tuberculozei diseminate i au un caracter hiperergie. Dup

caracterul reaciilor celulare primele 3tipuri reprezint o

reacie de hipersensibilitate de tip intarziat, al 4-lea - de tip

imediat, iar al 5-lea - de tip mixt.

5. Epidemiol ogia tubercul ozei. I ndicii epidemiologici a

tuberculozei i n lume si in tara .

Tuberculoza rmane i in prezent o problema major de

sntate public, fiind o boal cu o morbiditate i o leta

ridicat. Suferinele pricinuite populaiei planetei de ct

M.tuberculosissunt extrem de mari. Ele depesc suma

daunelor provocate de toate celelalte bacterii, luate

impreun. Cauzele inrutirii situaiei epidemiologice

lume sunt urmtoarele: 1. Cretereasemnificativ a inci

n ultimii ani este cauzat i de infecia cu virusul

imunodeficieneiumane (HIV)/SI DA care scade capacit

aprare a organismului i amplific de aproximativ

30 de ori riscul imbolnvirii in urma contactului cu

Mycobacterium tuberculosis. 2.Stareaeconomic preca

rii la momentul actual. Rolul factorilor sociali (malac

social) indezvoltarea tuberculozei este primordial. 95%

cazurile de tuberculoz sl depistate in rile cu oeconom

dezvoltat. in Europa incidena tuberculozei es mai micregiunea de Vest, apoi incea Central i are un nivel ina

Europa de Est. 3.Rspndirea rezistenei laM.tubercul

preparatelor antituberculoase. 4.Migraia populaiei.

Creterea tuberculozei in rile economicdezvoltate are

contul populaiei migrante. incepand cu a. 1980 migra i

atins un nivelconsiderabil. Evoluia tuberculozei in Rep

Moldova a cptat un caracter epidemic in perioacanilo

ai secolului trecut. Odat cu implementarea PNCT baza

strategia DOTS,incepandcu a.2001 s-a imbuntit depi

cazurilor de tuberculoz infecioas i ar. in aceast pe

rata de depistare a pacienilor TB infecioi a crescut de

in 2001 pan la 65% in 2006. In anul2007 in republic s

inregistrat 5321 cazuri de tuberculoz cu o morbidital g

de 129,3 la100000 populaie (in anul 2006 au fost 5471

bolnavi de tuberculoz Mortalitatea prin tuberculoz

continu s se menin la o rat destul de inalt - 830 pa

decedai de TB, ce constituie 20,2%din numrul total de

pacieni notificai in a.2007 pe teritoriul rii.

6. Sursele si cai le de inf ectare cu tuberculoza .

Sursa principalde infecie o reprezint bolnavul cu TB

pulmonar. Bolnavii cu TB extrarespiratorie activ, fis

(urogenitale, ostioarticulare,Animalele bolnave de

tuberculoz, care rspandesc infecia prin produsele

aliment (lactate) sau in timpul ingrijirii animalelor.

Aerogen,transplacentar(hematogen), alimentar,cutanat

7. Metodele paracli nice de examinar e a bolnavului de

tuberculoza .Diagnosticul microbiologic. Testul tuberc

Examenul radiologie. Investigaii clinice de laborator.(m

8. Tipuri de tubercul ina. Uti li zarea in practica medica

Scopuri le de folosire a

tuberculinei.

oldtuberculin", PPD-RT21, PPD-RT23, I CT68, PPD-

PPD-L, IP48 Pasteur.

Tuberculina reprezint un extract dincultura micobacte

de tip uman i bovin cu vechime de 6-8sptmni, con

prin evaporare pn la 1/10 din volumul iniial.

-depistarea TBC la copii si adolescentsi

-diagnostic diferentsial-aprecierea activitatii procesului tuberculos primar

-aprecierea sensibilitatii organi la tuberculina

-aprecierea procentului populatiei infectate

-alegerea contingentului care necesita vaccinarea BCG

-tratament

-P. Montoux -p.Koch -p. Pirquet

9. IDR M antoux cu 2UT: indi catii, metodica, rezultat

Locul introducerii - faa anterioar a treimii de mijloc

antebraului. Tehnica introducerii - dup o

dezinfectare in prealabil a tegumentelor cu alcool 70% s

alcool eter, se introduce strict intradermic 0,1 ml (2UT

momentul inoculrii se formeaz o papul cu aspect

coaj deportocal" cu dimensiuni de 5-6mm, care

dispare peste 10 minute. Interpretarea IDR Mantoux 2

UT se efectueaz peste 72 ore, luandu-se in consideraie

dimensiunile induraiei palpabile(diametrul transversal)

se msoar cu ajutorul unei rigle transparente in milime

(mm).Negativ: Prezena unui punct doar la locul inocu

tuberculinei.Prezena hiperemiei. Prezena papulei pan la 4 mm (in

la cei nevaccinai i pan la 9 mm

(inclusiv) la cei vaccinai.

Pozitiv: Prezena papulei de la 5 mm la nevaccinai i

10 mm la cei

vaccinai, respectiv pan la 16 mm (inclusiv) la copii i

la 20 mm (inclusiv) la maturi.

Hipereraic: Diametrul papulei - 17 mm i mai mare la

i adolesceni; 21 mm i mai mare la

maturi. Reacia veziculonecrotic. Limfangit i/sau

adenopatie regional. IDR Mantoux 2 UT

pozitiv, aprut pentru prima dat in urma primoinfec

tube loase, se numete viraj tuberculinic.

7/27/2019 ftiz

2/9

10. Diagnosticul bacteri oscopic a materialelor patologice la

BAAR .

Metoda microscopic permite detectarea micobacteriilor in

prezena a mai mult de 5 000 - 10 000 de corpi microbieni

intr-un ml de material. Aceast cantitate de micobacterii se

conine in sputabolnavilor cu fc avansate in progresie, pe

cand in stadiul iniial al maladiei, in lipsa destrucieiesutului

pulmonar,, cantil micobacteriilor eliminat de bolnav este sub

limita de detectare prinmetoda microscopic. Astfel, la

majoritatea bolnavilor care elimin ocantitate neinsemnat

demicobacterii screning-ul primar menionat mai sus este

insuficient pentru depistarea procesului tuberculos i trebuie

suplimentat cu metode mai sensibile.In afar de aceasta,

detectarea microscopic a micobacteriilor acidorezistente nu

permite tipizarei cobacteriilor in cadrulM.tuberculosis

complex, precum i diferenierea de micobacteriile non-

tuberculi - agenii patogeniai micobacteriozelor i

micobacteriile saprofite care nu afecteaz omul i animale i,urmare, nu permit determinarea exact a etiologiei procesului.

Rezultat 0BAAR/100 cimpurinegativ,

1-9BAAR/100 cimpuripozitiv,

10-99BAAR/100 cimpuri +,

1-9BAAR in c/m ++,

>10BAAR in c/m +++

11. Diagnosticul bacteri ologic a materialelor patologice la

BAAR .

scopul: diagnosticului diferenial al tuberculozei; testrii

sensibilitii agentului patogen la preparatele antituberculoase;

confirmrii exacte a naturii tuberculoase a malad iei;

determinrii apartenenei taxonomice aagentului patogen.

Izolarea micobacteriilor tuberculozei are particularitile sale.

Ele constau in multiplicarea excesi lent a micobacteriilor -

timpul de divizare a celulei microbiene constituie 18-

20 ore. Aceasta necesit termen indelungat de incubaie pentru

a obine creterea vizibil a coloniilor. Termenul indelungat

de baie dicteaz necesitatea respectrii unui ir de reguli

pentru apstra viabilitatea celulelor i propriet de cretere amediului nutritiv. Avantajele principale in aplicarea culturii:

Metoda de cultivare este cu mult mai sensibil decat

microscopia Permite izolarea culturii pure de micobacterii

Permite diferenierea tipului de micobacterii Permite tipizarea

micobacteriilor in cadrul M.tuberculosis complex Permite

determinarea exact a etiologieiprocesului specific Testarea

sensibilitii agentului patogen izolat la preparatele specifice.

Interpretarea rezultatelor: 0coloniinegativ, 1-20colonii

1+, 21-100colonii2+, >100colonii3+.

12. Sindroamele radiologice in tubercul oza .

Opacitati lineare si reticularediseminare hematogena

tuberculoasa; Opacitati micronodulare

tuberculoza pulmonara miliara; opacitati pulmonare nodulare

tuberculoza nodulara; opacitati

macronodulare multipletuberculoza pulmonara; opacitati

rotunde solitaretuberculomul;

opacitati pulmonare intinsetuberculoza pulmonara

infiltrativa; hipertransparente pulmonare

circumscrisecaverna tuberculoasa; hipertransparentepulmonare difuze; modificarile din

regiunea hiluluituberculoza ganglionilor limfatici

intratoracici.

13. Tubercul oza primara. Primoi nfectia tuberculoasa

latenta .

Tuberculoza primar cuprinde totalitatea manifestrilor

biologice, imunt gice, morfologice,

funcionale i clinice, determinate de primul contact al unui

organ uman cu infecia tuberculoas.

Tuberculoza care apare in urma infeciei, la persoanele

neinfectate anterior, este nu t tuberculoz

primar. Primoinfecia tuberculoas (latent, ocult) urmeaz

dup pri contact de scurt durat al

copilului i ptrunderea in organism a unui numr mic de m

bacterii. Aproximativ 90% din

persoanele infectate rman in stadiul de infecie tubercul s

latent, numai 10% din persoanele

infectate vor face tuberculoza-boal in urmtorii Perioada

dintre momentul ptrunderiimicobacteriilor in organism i pan ia apariia prc

tuberculinice pozitive se numete prealergic i

dureaz 2-10 sptmani (in mediu 6 sptmani). in aceast

perioad se dezvolt hipersensibilitatea

de tip intarziat, care pronun prin pozitivarea probei

tuberculinice. Ea este asimptomatic. Pentru

dezvolte tuberculozei-boal este necesar ptrunderea in

organism a unui numr mare de m

bacterii virulente, un contact de lung durat i o imunitate

deprimat a organismului.

14. Viraj tuberculin ic: defini tia, semnifi catia clinica, t actica

medicului .

Virajul tuberculinic consta in pozitivarea unei testar i care

succede uneia cu rezultat negativ si daca

nu este consecinta unei vaccinari BCG, traduce o infectie

TBC recenta.

15. Clasifi carea cli nica a tubercul ozei. Criterii de formu lare

a diagnosticul ui .

Tuberculoza aparatului respirator

Tuberculoza pulmonar

A 15.7 Complexul primar;

A 19.0 Tuberculoza pulmonardiseminat (miliar)

A 15.0.1.2.3 Tuberculoza pulmonar nodular

A 15.0.1.2.3 Tuberculozapulmonar infiltrativ

A 15.0.1.2.3 Tuberculoza pulmonar fibro-cavitar

A 15.5Tuberculoza traheo-bronic.

Tuberculoza extrapulmonar

A 15.6 Pleurezia tuberculoas (empiemul)

A 15.4 Tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici

A 15.8 Alte forme de tuberculoz a cilorrespiratorii.

Tuberculoza extrarespiratorie (a altor organe) A 17.0.1.8.9

Tuberculoza sistemului nervos

A 19.1 Tuberculoza generalizat (poliserozita miliar cu

localizri multiple)A 18.0 Tuberculoza oaselor i articulaiilor

A 18.1 Tuberculoza aparatului uro-genital

A 18.2 Adenopatia tuberculoas periferic

A 18.3 Tuberculoza peritoneului, intestinului, ganglionilor

limfatici mezenterici

A 18.4 Tuberculoza pielii i esutului celular subcutanat

A 18.8 Tuberculoza altor organe precizate

16. Complexul tuberculos primar: patogenie, cli nica,

diagnostic, diagnostic dif erential ,

tratament. Complicatii le complexului tu bercul os primar.

Definiia - complexul tuberculos primar este o form a

tuberculozei primare la copii iadolesceni cu substratul

morfologic - inflamaia specific a esutului pulmonar (afectul

im ar),implicarea in proces a cilor limfatice (limfangit) i a

ganglionilor limfatici intrato- acici (limfadenit) sau

adenopatie. Clinica - debutul poate fi acut sub masca de

pneumoniei, bronit,grip; subacut, insidios, inapercept.

Tabloul clinic este format din sindromul de intoxicaie i

sindromul bronhopulmonar. Obiectiv - simptomeie generalede intoxicaie i locale. Simptome generale de intoxicaie sub

dezvoltare fizic, paliditateapielii, eritem nodos pe gambe,

cheratoconjunctivit flicte- lular, mrirea ganglionilor

limfatici periferici in 10-12 grupe. Ganglionii limfatici la

inceput sunt moi, elastici, mobili, indolori, apoi devin duri.

Ganglionii limfatici periferici se mresc 3an la gradul III

inclusiv. Mrimea ganglionilor limfatici periferici

de gradul IV - VI este ca- acteristic pentru tuberculoza

ganglionilor limfatici periferici i sepronun intr-un grup.

Anal iza sangelui : anemie hipocrom, leucocitoz moderat

cu deviere spre stane aneozinofilie, limfocitopenie, VSH

accelerat. Microscopia sputei la BAAR -pozitiv

n 10-15%.Probele tuberculi nice - proba Mantoux in

majoritatea cazurilor este hiperergiccoincide cu un viraj

tuberculinic. Radiologie - se manifest prin 4 stadii: stadiul

pneumonic, de resorbtie, de organizare, de petrificare.

Complicaiile: extinderea procesului inflamator, compresia

gangliobronic cu formarea atelectaziei, formarea cavernei

primare care la rindul su se poatecomplica cu hemoptizie,pneumotorax spontan, diseminri bronhogene, caverne

gangtiobronice,fistule gangliobronice, pleurezie sero-

fibrinoas. Diagnosticul diferenial se efectueaz in cazul

tumorilor benigne i maligne, pneumoniile nespecifice.

17. Tuberculoza ganglionilor limf atici intr atoracici:

patogenie, cli nica, di agnostic, tr atament .

Diagnosticul di ferential si compli catiil e tuberculozei

gangli onilor limf atici intratoracici.

Definiie - adenopatia este o form primar extrapulmonar cu

inflamaie specific aganglionilor limfatici intratoracici, care

se intalnete preponderent la copii i adolesceni. Sunt

afectai preponderent ganglionii limfatici conform schemei

Suchenicov - Esipov (paratraheali, traheo-bronhiali, de

bifurcaie, bronho-pulmonari) i Engel. Frecvena - 70%.

Frecvena inalt aadenopatiei fa de complexul tuberculos

primar depinde de masivitatea infeciei care ptrunde

in organism. Majoritatea savanilor accept in ultimul timp

afectarea primar a ganglionilorlimfatici, iar modificrile

pulmonare ca o rspandire retrograd limfogen. ins o partedin autori confirm c adenopatia tuberculoas se dezvolt

cand copilul este imunizat i sursa de infecieeste mai mic,

iar complexul tuberculos primar se dezvolt atunci cand in

organism ptrunde oinfecie masivpe cale aerogen.

Particularitile patogeniei - infecia ptrunde aerogen in

cilerespiratorii, se implementeaz la nivelul inelului limfatic

Pirogov (amigdale, faringe), apoi este reinut in ganglionii

limfatici intratoracici prin cile limfatice descendente. La

captarea infecieide nodulii limfatici contribuie celulele

dendritice foliculare. Se dezvolt la copiii din focare de

tuberculoz, cu imunitate sczut, care sufer amigdalite,

faringite, etc. Aspectul clinic este determinat de forma clinic

a adenopatiei:forma infiltrativ, forma pseudotumoral

,adenopatia traheobronic de volum mic. Obiectiv

simptomul Filatov se determin la inspecia general -

cearcne sub ochi, lungi, sprancene stufoase, ochi strlucitori

(in intoxicaie tardiv - pronunat). La inspeci tiei toracice,

pe partea anterioar a acesteia se observ o dilatare a

reelei venoase perii in spaiile inter costale l-ll, uni- saubilateral (simptom Vidergoffer).

18. Parti cular itati le generale ale tubercul ozei pri mare

copii si adolescenti .

Tuberculoza primar se dezvolt dup primul contact al

copilului cu micobacteriile

tuberculoz. Se intalnete preponderent la copii i adole

Are loc conversia probei

tuberculinice cu apariia virajului tuberculinic; Se dezvo

un fon de hipersensibilitate de

tip intirziat, de aceea probele tuberci ce sunt hiperergice

caracteristice reacii

paraspecifice - eritemul nodos, cerato-conjunctivit

flictenular, sindromul poliarticular

(reumatismul Ponse), poliserozite; in procesul patologic

implicat sistemul limfatic,

tuberculoza primar fiind o infe limfotrop; Poate avea

evoluie grav la copiii mici, pan la

virsta de 3 ani, cu complicaii se (diseminri hematogen

meningit tuberculoas) care poatefinaliza cu deces; La majoritatea copiilor evolueaz ben

vindecare spontan, chiar in

lipsa tratamentului;Se inregistreaz multirezistena prim

micobacteriilor de tuberculoz

fa de preparatele antituberculoase.

19. Meningita tuberculoasa: patogenie, clin ica, diagn

diagnostic diferential, tratament .

Caracteristica li chidului cefalorahidian i n meningita

tuberculoasa.

Forma meningeal in care manifestrile clinice se aseam

cu meningita: temperatura inalta cefalee, vom. In form

meningeal a tuberculozei miliare semnele meningiene

mai puinpronunate decat in meningita tuberculoas -

redoarea cefei, simptomul Kerning slab pozitiv. In lichi

cefalorahidian presiunea crete nesemnificativ( 70 pict

norma 60 -picturi), semajoreaz puin coninutul de

proteine, celule - 20-25 in cm2 (norma pana 10 celule),

culoare, glucoza/clorurilenorma, reactia Pandinega

20. Pleurezia tu bercul oasa: patogenie, cl ini ca, diagno

tratament .

Pleurezia tuberculoas este o complicaie a tuberculoze

primare, cat i a celei secundare. Este oform a tubercu

extrapulmonare. in structura formelor clinice ale tubercu

frecvenapleureziei este de 10-12%. Se intalnete mai d

copiii cu varsta de peste 6-7 ani, adolesceni i

aduli tineri.Pleureziile tuberculoase la varsta de pan l

ani ocup aproximativ 70% din toatepleureziile. In pato

pleureziei infecia endogen este prioritar i se situeaz

ganglionii limfatici intratoracici sau in parenchimul pul

Rolul declanatorin imbolnvire il are scderea

imunitii celulare, hipersensibilizarea pleurei in urma u

infecii asociate, a traumei etc. inperioada infeciei prim

in urma reaciei de hipersensibilizare de tip intarziat se

dezvolt maifrecvent pleureziile alergice (paraspecifice

substrat specific in foiele pleurale; in tuberculoza

diseminat sau secundar de tip nodular i infilt rativ se

dezvolta tuberculoza pleurei. Cilede ptrundere a infe

aceste cazuri sunt hematogene, limfogene i per (perifocu substrat morfologic specific local. Tabloul clinic dep

de forma pleureziei care poate fi fibrinoas i exudativ

pleurezia fibrinoas tabloul clinic este srac, cu puine s

de intoxicaie, cu dureri locale la inspir. La auscultaie s

auzi frecturi pleurale. Radiologie suntposibile depune

pleurale. Tabloul clinic al pleureziei exudative este pron

in pleureziile alergice debutul este acut, in pleurezia

tuberculoas propriu zis,dup o perioad latent cu sin

de intoxicaie se instaleaz o febr pan la 38-39C, dur

cutia toracic la inceputul acumulriiexudatului, dispne

se agraveaz in dinamic. Datele obiective locale nu se

deosebesc de altepleurezii exudative: rmanerea in urm

actul de respiraie al prii afectate, freamtul vocal nu

transmite, la percuie se atest o matitate cu prezena lin

Damuaso, a triunghiurilor Groco-Raufus

i Garleande. La inceputul acumulrii lichidului i in pe

de resorbie se ascult frotaiilepleurale. in perioada de

acumulare masiv a lichidului respiraia lipsete. Punc

pleural scoate ineviden un exudat de caracter seros, hemoragie i purulent (in caz de empiem pleural).

Exudatul este serocitrin, cu o densitate de 1015-1025,

cantitatea de proteine 3-6g/l, in 90-95 % de

cazuri predomin limfocitele, iar glucoza este sczut. R

Rivalt este pozitiv. BAAR in

lichidul pleural se apreciaz in 2-3% cazuri, prepondere

cultur. Pentru pleurezia

tuberculoas sunt caracteristice: varsta tanr, contact c

bolnavi de tuberculoz sau care suport la

moment o form de tuberculoz pulmonar sau extrares

piratorie, debutul lent al bolii,

predominarea limfocitelor in lichidului pleural, prezen

BAAR in lichid, caracterul specific al

modificrilor morfologice la biopsie (granulomul tuberc

Lichidul se reabsorbe lent, formand

depuneri pleurale mari, cu tendin spre inchistare. in

diagnosticul diferenial un rol important il are

biopsia pleurei prin toracoscopie.

7/27/2019 ftiz

3/9

7/27/2019 ftiz

4/9

constituirea cavernei baionate". Alteori obstructia bronhiei

prin leziuni specifice poate duce la

stagnarea si acumularea secretiei bronhice in inter iorul

cavitatii, ducind la umplerea treptata a

acesteia - caverna umpluta". Daca dupa 2 ani de la luarea

in evidenta si instituirea tratamentului

cu tuberculostatice caverna continua sa ramina activa,

bacilifera, atunci procesul se considera fibrocavitar.

Structura cavernei:

1. strat intern - cazeos-necrotic;

2. strat mijlociu - granulativ; o 3. strat extern - fibros.

Cavernele tuberculoase dupa dimensiuni:

1. mici pina la 2 cm;

2. mijlocii pina la 4 cm;

3. mari pina la 6 cm;

4. gigante peste 6 cm.

Avansarea procesului tuberculos care se efectueaza pe cai

bronho- si limfogene, duce laextinderea lui prin aparitia unor focare bronholobulare cu

caracter confluent, la constituirea unor

noi caverne si cresterea in dimensiuni a celor vechi.

Tabloul clinic:Variante clinice de evolutie a tbc fibro-cavitare:

1. limitata si relativ stabila cind datorita tratamentului se

produce o stabilizare a procesului si

acutizarea poate lipsi timp de mai multi ani;

2. evolutiva, care se caracterizeaza prin alternarea

acutizarilorsi remisiilorcu perioade diferite

intre ele - scurte si indelungate, insa in timpul acutizarilor cu

aparitia de noi infiltrate si caverne. in unele cazuri plaminul se

distruge complet, iar alteori, in caz de tratament

ineficient,survine o pneumonie cazeoasa;

3. TB fibro-cavitara complicata - de multe ori aceasta

varianta are o evolutie progresiva, cu

dezvoltarea la bolnavi a insuficientei cardio-pulmonare,

amilodozei,etc.

in acutizare: astenie marcata,

inapetenta,

pierdere ponderala pronuntata,

transpiratii nocturne abundente,

febra remitenta,

dureri toracice,

tuse cu expectoratii muco-purulente considerabile (100

uneori hemoptizii, dispnee,

tahicardie compensatorie,cianoza.

habitus ftizicus"- casexie cu atrofii musculare,

deformarea cutiei toracice prin micsorarea in volum a

hemitoracelui lezat,

retractia spatiilor intercostale, supra- subclaviculare,

micsorarea amplitudinii respiratorii a hemitoracelui.

atrofia muschilor centurii scapulare (s. Vorobiov-Pottenger

deplasarea traheii in directia plaminului lezat

submatitate,

caverne gigante - o sonoritate timpanica.

La auscultatie: la nivelul cavernei pe fundalul respiratiei tubare sau

amforice se aud diferite raluri uscate si

umede.

in perioada remisiunii - semnele de intoxicare sunt slabe sau

lipsesc; uneori pot fi prezente tuse

cu expectoratii si dispnee datorita pneumosclerozei, bronsitei

nespecifice si bronsiectaziei.

Tabloul radiologie: ingustarea spatiilor intercostale si a cimpului pulmonar lezat,

prezenta unor caverne deformate, cu dimensiuni mari si

pereti grosi,

pe un fondai fibros,

pe alocuri emfizem pulmonar,

opacitati bronholobulare diseminate in regiunile inferioare,

deformarea hilului si retractia lui superioara,

deplasarea mediastinului in directia plaminului lezat

Testele tuberculinice negative in perioada de acutizare,

pozitiva in remisiuni.

Analiza generala a singelui: cresterea leucocitelor cu deviereaformulei leucocitare in stinga,

micsorarea limfocitelor si a eozinofilelor, accelerarea VCH,

anemie.

Analiza generala a urinei: proteinurie,cilindri granulosi si

serosi.

Valorile ventilatiei pulmonare sunt scazute.

FBS - afectiuni tuberculoase - 10-20%, endobronsita

nespecifica.

Analiza sputei la BAAR: chimiorezistenta.

Diagnosticul diferential:

abcesul pulmonar,

cancerul pulmonar,

pneumosclerozele de etiologii diferite,

actinomicozele.

28. Complicati il e tuberculozei pulmonar e fibrocavitare.

Reversibile:empiem,hemoragie,pneumotorax

spontan,TBC bronsic.Ireversibile:Fibroza pulmonara, Bronsiectazii,Cord pulmonar

cronic,

Amiloidoza organelor interne.

29. Hemoragia pulmonara, ajutor ul de urgenta .

Hemoptizia este definita ca prezenta striurilor de singe in

sputa. Hemoragia pulmonara reprezinta eliminarea unei

cantitati considerabile de singe rosu spumos la fiecare

expiratie. Exista doua mecanisme - "per

diapedisin" si "et per rexin". Factorii care contribuie la

aparitia hemoptiziei si hemoragiei pulmonare sunt: frigul,

oscilatiile

mari ale presiunii atmosferice si ale temperaturii aerului,

schimbarea brusca a timpului,

supraincalzirea corpului, administrarea anticoagulantelor,

abuzul de alcool. Intoxicatia de lungadurata in cazul maladiilor pulmonare, antibioticoterapia

masiva, chimioterapia, insuficienta

respiratorie si dereglarea circulatiei sangvine se reflecta in

starea functionala a organismului si

organelor.Tratament: repaus absolut la pat, in pozitie semi-

sezinda, daca este posibil pe partea leziunii;

repaus vocal absolut. in primele ore sau zile - alimentatie

formata exclusiv din lichide reci; punga

cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe stern.

Urmeaza a fi aplicate garouri pe portiunile

proximale ale membrelor pe o durata de 30-40 minute (in

acelasi timp vor fi palpate pulsul pe

arteria radiala si tibiala).

30. Pneumotoraxul spontan; diagnosticul, asistenta m

edicala de urgenta .

Pneumotoraxul este definit prin prezenta aerului in spatiul

pleural in rezultatul dereglarii

integritatii pleurei viscerale. El poate fi spontan, atunci cind

poate aparea in absenta unuitraumatism toracic in antecedente, sau traumatic atunci cind

un asemenea eveniment a avut loc in

trecut. Pneumotoraxul primar apare pe fond de plamin intact,

iar cel secundar- pe fond de schimbari

patologice ale plaminului. Pneumotoraxul primar se dezvolta

in rezultatul ruperii bulelor

emfizematoase, localizate subpleural la apex. Pneumotoraxul

spontan primar apare aproape

exclusiv la fumatori, ceea ce sugereaza ca exista intr-adevar o

suferinta pulmonara subclinica.

Pneumotoraxul secundar se asociaza cu bolile pulmonare

difuze (tuberculoza, silicotuberculoza,

sarcoidoza etc). Tratamentul: Tratamentul isi propune sa

combata durerea si dispneea (prin decomprimarea

plaminului si tratamentul cu antalgice, antitusive si oxigen), sa

determine reexpan- siunea

plaminului si sa previna recidivele.in caz de pneumotorax

spontan hipertensiv este importanta

micsorarea presiunii intrapleurale. in acestscop se efectueaza punctia pleurala cu eliminarea a 500-600

ml de aer. Punctia se efectueaza in

spatiul intercostal II pe linia medioclaviculara. Uneori se

introduce imediat dupa punctie un

microdrenaj dupa Selidinger. Drenarea activa dupa Bylau se

efectueaza timp de 2-3 zile. Aproape la

toti pacientii cu pneumotorax spontan secundar trebuie

practicata toracostomia, cu instilarea unui

agent sclerozant, ca doxi- ciclina sau talcul. Pacientii cu

pneumotorax spontan, primar sau

secundar, la care persista o fistula sau la care nu a avut loc

reexpansiunea plaminului dupa 5 zile de

la practicarea toracostomiei, sunt candidati la toracoscopie cu

rezectie si abraziune pleurala.

31. Principi il e de baza a tratamentul ui anti tuberculos .

Principiile care se impun pentru cresterea eficientei terapiei si

prevenirea instalarii chimiorezistentei:

terapie standardizata,

etapizata (regimuri bifazice): faza de atac (initiala sauintensiva) si faza de continuare,

asocierea medicamentelor tuberculostatice,

regularitatea si continuitatea administrarii,

individualizarea terapiei.

Regimul bolnavului de tuberculoza:

I - regim de pat (pentru formele grave de tuberculoza si

complicatii - hemoragie pulmonara,

pneumotorax spontan).

II - regim limitat - pentru formele evolutive de tuberculoza

cu stari satisfacatoare ale

organismului.

III - regim general - pentru perioade de stabilizare a

procesului.

Dieta bolnavului de tuberculoza - masa N 11 (regim dietetic

consistent) - diversa, bogata in

proteine si vitamine.

32. Clasificar ea si car acteri stica preparatelor

antitubercul oase .

Clasificarea preparatelor antituberculoase

o Preparatele antituberculoase de linia I:

o perorale (H, R, Z, E)

o injectabile (S)

o Preparatele antituberculoase de linia II:

o injectabile (Km, Cm, Am)

o fluorochinolone (Cfx, Ofx, Lfx, Mfx, Gfx)

o altele (Eto, Pto, Cs, PAS, Th)

o Preparatele antituberculoase de linia III: Amx/CIv, Cf

prelegere:::::

Preparate de linia I:

Izoniazida, rimfapicina, pirazinamida, etambutol,

streptomicina.

Preparate linia II:

Aminoglicozide: kanamicina, capromicina, amicacin

Tioamide: ethionamida, prothionamidaFluorochinolonele: ofioxacina, ciprofloxacina,

levofloxacina, moxifloxacina, gatifloxacina

Altele: cicloserina, PAS acid paraaminossalicilic

Medicamentele de prima linie au urmatoarele proprietat

importante: o

majoritatea lor au actiune bactericida, o capacitatea de

sterilizare, o

capacitatea de a preveni instalarea rezistentei.

Izoniazida si rifampicina sunt active pentru toate popul

deM.tuberculosis sensibile si au

cea mai puternica capacitate bactericida.

Pirazinamida este activa doar in mediul acid.

Streptomicina actioneaza asupraM.tuberculosis in faza

multiplicare rapida. Etam- butolul se

utilizeaza in asociere cu alte medicamente antituberculo

pentru prevenirea tulpinilor rezistente.

Izoniazida - H (hidrazida acidului izonicotinic) are o

actiune bactericida H inhiba sinteza

acidului micolic din peretele microbian, inter fereaza sinADN, micsoreaza posibilitatea de

mutatie a microbilor si formarea rezistentei.

Se administreaza oral in pastile 5 mg/kg z ilnic si 10 mg

de 3 ori pe saptamina (intermitent),

in solutie 10% - i/muscular, intravenos.

spasmarea vaselor coronariene ( dureri in regiunea cord

tahicardie, spasmarea vaselor

craniene (chefalee), ar- tralgii, ginecomastie. Contribuie

hipovitaminoza B(6), de aceea se indica

profilactic 10 mg/zi piridoxina. Reactii alergice - erupti

cutanate.

s Rifampi cina (R) - antibiotic de spectru larg asupra

bacteriilor GRAM - negative. Are actiune

bactericida extra si intracelulara.

Blocheaza sinteza proteica. Formeaza un complex stabi

AD ARN surmenind transcriptia

mesajului genetic. Difuzeaza bine in toate lichidele s i

tesuturile organismului inclusiv LCR Doza

zilnica si intermitenta este de 10 mg/kg. Fenomenele tosunt - hepatita, bloc hepato-renal,

anemia hemolitica.

Pirazinami da (Z) - este un chimiopreparat cu actiune

bactericida. Actioneaza preponderent

intracelular in mediul acid al fagolisomilor PH < 5,0), S

administreaza oral in doze 25 mg/kg

zilnic si 35 mg/kg intermitent. Fenomenele adverse - he

artralgii, guta.

Etambutolul (E) - chimiopreparat cu efect bacteriost

Eficacitatea terapeutica este mai joasa

ca la celelalte preparate, insa in combinatie cu e le scade

posibilitatea dezvoltarii rezistentei.

Doza zilnica este de 15 mg/kg, iar intermitenta -30 mg/

Toxicitatea sa oculara (nevrite

retrobuibare manifestate prin acuitate vizuala scazuta,

scotoame centrale, discromatopsie si

ingustarea cimpurilor vizuale periferice) este reversibila

intreruperea tratamentului.

Streptomicina (S) - aminoglucozid cu actiunebacteriostatica. Actioneaza exclusiv extracelular,

nu traverseaza membranele biologice. Mecanismul de a

consta in inhibarea sintezei

proteice. Doza zilnica si intermitenta este de 15 mg/kg.

Reactiile adverse toxice sunt: afectarea

nervului vestibular (cefalee, greata, voma, ameteli, tulbu

de echilibru) urmate de zgomot in

urechi, surditate, polineurezii, nefroto- xicitate. Reactii

alergice ( eruptii cutanate, laringospasm

sau chiar soc anafilactic).

33. Tratamentul tuberculozei clasice sensibil e la pr epa

antitubercul oase .

Tratamentul bolnavului de TB include doua faze:

-Faza intensiva

-Faza de continuare.

Faza intensiva este prima faza de tratament, dureaza 2 -3

cu

administrarea a 4-5 preparate antituberculoase, in depen

de regimul de tratament indicatbolnavului, in timpul acestei faze are loc:

7/27/2019 ftiz

5/9

Nimicirea rapida aM.tuberculosis;

Prevenirea aparitiei chimio-rezistentei bacteriilor;

R Bolnavul devine ne-contagios.

Tratamentul in faza intensiva are loc, de obicei, in conditii de

stationar (desi nu este exclusa

posibilitatea tratamentului in conditii de ambuiator) in faza de

continuare, a doua faza de tratament

(cind se reduce cantitatea de preparate administrate in

comparatie cu prima faza intensiva de

tratament) are loc:

Actiunea asupra formelor persistente a M.tuberculosis;

Sanarea focarului in organul afectat.

Faza de continuare se va efectua in conditii de ambuiator

indiferent de categoria bolnavului.

Regimul de tratament indicat fiecarui bolnav se determina

conform tipului de pacient si cazului de

tuberculoza.

Faza de continuare se va efectua in ambulatoriu indiferent decategorie, sub supravegherea

medicului de familie la locul de trai. in municipii si in centrele

raionale faza de continuare poate fi

efectuata de catre serviciul teritorial de ftiziopneumologie.

Ritmul de administrare a

medicamentelor in aceasta faza va fi stabilit de medicul

ftiziopneumolog, care va decide inceperea

tratamentului antituberculos si va completa formele TB 01

"Fisa de tratament a bolnavului de

tuberculoza" si TB 02 "Fisa de identificare a bolnavului". Pe

parcursul fazei de continuare cu o

periodicitate de o data pe luna, pacientul va fi examinat de

medicul ftiziopneumolog care va efectua

investigatiile de specialitate conform schemelor de

monitorizare.

34. Rezistenta BAAR fata de preparatele

antitubercul oase(primara, secundara;

monorezistenta, polir ezistenta, MDR, XDR, XXDR)

35. Tratamentul tuberculozei rezistente: M DR TB,

monorezistentei, polir ezistentei, XDR TB ,

XXDR TB.

Tuberculoza rezistenta la tratamentul medicamentos exista

atunci cind tratamentul cu un

medicament stopeaza dezvoltarea unor bacili (sensibili la acel

medicament), insa permite

multiplicarea organismelor existente ce sunt rezistente la

tratamentul medicamentos.

Rezistenta antituberculoasa apare in urma unor mutatii

spontane prin selectia micobacteriilor la

care in mod natural sunt prezente gene ce determina

rezistenta.

Tipurile de rezistenta la preparatele antituberculoase:

Rezistenta primara - se constata la bolnavii cu TB cazuri

noi, care in trecut nu au primit in mod

sigur un tratament antituberculos sau l-au primit nu mai mult

de 1 luna.

Rezistenta secundara (achizitionata) apare in procesul

tratamentului antituberculos, de obicei inrezultatul devierilor de la schemele de t ratament si al

greselilor in utilizarea preparatelor;

intreruperi in tratament s.a. Rezistenta secundara se apreciaza

dupa 1 luna de tratament

antituberculos la bolnavii cazuri noi sau la bolnavii care au

primit tratament anterior (recidive,

reactivari)

Monorezistenta este definita ca rezistenta la un singur

preparat antituberculos.

Polirezistenta este definita ca rezistenta la 2 sau mai multe

preparate antituberculoase (excluzind

combinatia INH+RMP)

Multirezistenta - MDR este un tip specific de rezistenta la

INH+RMP, cu sau fara rezistenta la

alte preparate antituberculoase.

XDR-TB este definita ca rezistenta cel putin la rifampicina

si izoniazida din cadrul preparatelor

antituberculoase de linia 1 (si care are definitia de MDR-TB)

si aditional rezistenta la oricarepreparat din seria fluorochinolonelor si la cel putin unul din

trei preparate injectabile din linia a 2

utilizate in tratamentul TB (capreomicia, kanamicia sau

amikaci- na).

XXDR-TB este definita ca rezistenta la toate preparatele

antituberculoase de linia 1 si aditional

rezistenta la toate preparatele antituberculoase de linia 2.

Principii utilizate in tratamentul tuberculozei

multirezistente:1. Regimuri care includ 5 medicamente considerate sensibile

la cultura. Deseori, in cazul cind tipul

de sensibilitate nu este cunoscut sau e prezenta o maladie

pulmonara bilaterala, se vor utiliza

mai mult de 5 medicamente.

2. Medicamentele se vor administra de 6 ori pe saptamina, de

obicei, de 2 ori pe zi (pentru a

elimina efectele secundare, unele medicamente vor fi

administrate de 3 ori pe zi)

3. Se vor aplica dozele maximale

4. Agentii injectabili (aminoglicozida sau capreomicina) se

vor utiliza la cel putin 6 luni dupa

conversia culturii.

5. Regimul de 18-24 luni va fi aplicat la cel putin 18 luni de la

conversia culturii.

6. Orice doza este administrata sub directa observatie (DOT)

pe parcursul intregului tratament,.

Fiecare doza administrata va fi introdusa intr-un registru de

observatii cu referire la tratament.

7. inainte de initierea tratamentului se va semna

"Consimtamintul pentru tratament".

8. Toti pacientii trebuie inregistrati in baza de date creata

special pentru pacientii TB MDR. Aici

vor fi introduse si rezultatele finale.

Strategii in tratamentul tuberculozei multirezistente: Standardizat -un regim medicamentos standard pentru toti

pacientii cu tuberculoza

multirezistenta (testul la sensibilitate nu este aplicat). Empiric - fara TS efectuat, regim adaptat pentru fiecare

bolnav

Individual - bazat pe rezultate testului la sensibilitate la

preparate de linia I si II

Standardizat cu transfer la regim individual

Empiric - cu transfer la regim individual ulterior

36. Strategiil e DOTS si DOTS Plus in tr atamentul

tuberculozei .

DOTS constituie cea mai eficienta strategie disponibila pentru

controlul TB si este implementata

in peste 180 tari ale lumii. Fiind implementata pe scara

globala incepind din 1995, 10

milioane pacienti infectiosi au fost tratati cu succes prin

programe DOTS.

Strategia DOTS, recomandata de OMS, este o combinatie de

activitati tehnice si manageriale

care asigura disponibilitatea unei retele de diagnostic si

tratament accesibila populatiei. Aceasta

strategie contribuie la diminuarea transmiterii infectiei siprevenirea dezvoltarii TB rezistente, al

carei tratament este foarte costisitor si care este, de multe ori,

fatal.

DOTS, recomandata de OMS constituie cea mai efectiva

strategie de control a TB:

DOTS + se obtine o rata de vindecare pina la 95%

DOTS + previne aparitia cazurilor noi de infectare prin

tratamentul pacientilor infec- tiosi

DOTS - previne dezvoltarea tuberculozei

multidrogrezistente

Banca Mondiala apreciaza DOTS ca una dintre cele mai

cost-efective interventii de

sanatate.

Componentele Strategiei OMS pentru Controlul TB

1. Implicarea Guvernului in sustinerea activitatilor de control

al TB la nivel national si

regional.

2. Depistarea cazurilor TB infectioase prin microscopia sputei

in rindul pacientilorsimptomatici

3. Un regim de tratament de scurta durata standardizat cu o

durata medie de 6-8 luni care

asigura un management potrivit al cazului pentru toti pacientii

cu TB. Acest regim include

observarea directa a tratamentului si servicii de sprijin social.

4. Furnizarea continua a medicamentelor esentiale de buna

calitate pentru TB.

5. Un sistem standardizat de inregistrare si raportare bazat pe

analiza de cohorta trimestriala,

care permite analizarea rezultatelor tratamentului pentru

fiecare pacient si a programului de

control al TB in general.

Aceste componente reprezinta masurile minime necesare

controlului TB. Tarile cu o

morbiditate inalta a TB pot implementa aceasta strategie

recomandata ca fiind esentiala in stabilirea

propriilor programe nationale de control al TB, care sa tina

cont de resursele si circumstantelelocale.

DOTS constituie strategia de control a tuberculozei in

Republica Moldova. in 2001 Guvernul

Republicii Moldova a adoptat Programul National de Control

al Tuberculozei ceea ce a constituit

reorientarea asistentei acordate bolnavilor de TB cat re

principiile OMS. in scopul realizarii

Programului National de control al tuberculozei a fost elaborat

Ordinul Ministerului Sanatatii nr.

180 din 10.08.2001 Cu privire la implementarea Programului

National de control al tuberculozei

in Republica Moldova pentru anii 2001-2005", care prevedea

mecanismul de indeplinire a

masurilor principale, atit la nivel national, cit si la nivel

teritorial si local.

in scopul stabilizarii situatiei epidemice a tuberculozei in

Republica Moldova si reducerii

raspindirii infectiei in societate si luind in consideratie

importanta impactului medico-so- cial al

afectiunii a fost a elaborat noul PNCT. Programul Natio

Control si Profilaxie a Tuberculozei

(PNCPT) pentru anii 2006 - 2010, aprobat prin Hotarire

Guvernului Republicii Moldova nr.

Nr.1409 din 30.12.2005 (Monitorul Oficial al R.Moldo

16-19/87 din 27.01.2006), are drept

scop stabilizarea situatiei epidemice a tuberculozei in ta

parcursul urmatorilor ani, cu

ameliorarea acesteia catre anul 2010 si reducerea indici

incidentei si mortalitatii prin atingerea

urmatoarelor obiective:

Obiectivele Programului National:

Depistarea a 70% din bolnavii eliminatori de bacili pr

examinarea simptomaticilor la adresare

cu microscopia sputei la BAAR.

Vindecarea a 85% din cazurile noi de tuberculoza pul

microscopic pozitive in momentul

precizarii diagnosticului.Pentru atingerea obiectivelor preconizate in noul progra

vor realiza un sir de strategii

prioritare identificate si incluse in Program:

implementarea masurilor de asistenta medicala pentru

pacientii cu forme de tuberculoza

rezistenta;

controlul co-infectiei TB/HIV/SIDA;

controlul infectiei tuberculoase;

sustinerea sociala a bolnavilor de tuberculoza

37. Monitori zarea tratamentul ui anti tuberculos .

Monitorizarea tratamentului

Monitorizarea regulata a tratamentului de catre serviciil

specializate de tuberculoza e necesara

in determinarea progresului si rezultatelor terapeutice.

Monitorizarea tratamentului este unul din

cele mai importante elemente ale unui program de cont

eficace al tuberculozei.

Monitorizarea tratamentului ne poate ajuta sa evaluam:

Daca un pacient devine mai mult sau mai putin conta Cumprogreseaza un pacient din punct de vedere clin

Cind este complet tratamentul

Efectele adverse posibile ale medicamentelor

antituberculoase

Monitorizarea tratamentului se va efectua in baza a patr

modalitati:

Evolutia bacteriologica,

Monitorizarea ridicarii medicamentelor,

Evolutia clinica pacientului,

Monitorizarea radiologica.

Monitorizarea bacteriologica a pacientilor cu TB pe per

de tratament este prezentata in

tabela 10.4.

Evaluarea bacteriologica este cea mai efectiva metoda d

monitorizare a rezultatelor terapeutice

la bolnavii pozitivi prin microscopie. Dupa 2 luni de tra

peste 80% din cazurile noi

pozitive prin microscopie trebuie sa se negativeze, iar d

luni aceasta rata trebuie sa fie depeste 90%. Cazurile recidive trebuie sa aiba aceeasi rata

conversie a sputei, iar in cazul

"esecurilor terapeutice" aceasta trebuie sa ajunga ia 75%

3 luni de retratament.

Monitorizarea ridicarii medicamentelor este destinata

pacientilor cu tuberculoza, conform Fisei

de tratament" (forma TB 01), care trebuie sa fie direct

observata de lucratorii medicali.

Tratamentul standardizat sub directa observare (DOT)

prezinta un component important al

strategiei DOTS. in cadrul DOT lucratorul medical priv

cum pacientul isi inghite preparatele

antituberculoase, asigurindu-se ca acesta ia medicamen

mod corect.

Evolutia clinica a pacientului - se efectueaza prin eval

periodica a semnelor clinice, iar

dupa necesitate si acelor paraclinice.

Monitorizarea radiologica - se efectueaza pentru toate c

de TB evolutiva, pulmonara siextrapulmonara, la finele fazei intensive de tratament s i

sfirsitul curei de tratament.

7/27/2019 ftiz

6/9

38. Evaluarea rezultatelor tr atamentul ui boln avilor de

tuberculoza .

Rezultatele tratamentului antituberculos pentru bolnavii initial

microscopic pozitivi conform

recomandarilor OMS sunt:

Tabelul 10.4

Monitorizarea bacteriologica a pacientilor cu TB pe

perioada de tratament

Categoria I Cazuri noi cu

microscopie pozitiva

Sfirsitul lunii a 2-a (sfirsitul lunii a 3-a daca frotiul a fost

pozitiv la

sfirsitul lunii a 2-a);

inceputul lunii a 5-a;

Sfirsitul tratamentului (inceputul lunii a 6-a).

Categoria I Cazuri noi

grave microscopic

negative Numai ia sfirsitul lunii a 2-a.

Categoria II Cazuri

readmise

Sfirsitul lunii a 3-a. (sfirsitul lunii a 4-a daca frotiul a fost

pozitiv la

sfirsitul lunii a 3-a);

Sfirsitul lunii a 5-a;

Sfirsitul tratamentului (inceputul lunii a 8-a).

Categoria III Cazuri microscopie

negativa (lipsite

de gravitate)

Numai sfirsitul lunii a 2-a;-

Tabelul 10.5

Rezultatele tratamentului antituberculos

39. Tuberculoza in situati i speciale (diabet zaharat, boala

ulceroasa, sarci na, dependenta de

alcool si droguri)

. DIABETUL ZAHARAT Sl TUBERCULOZA

Este o asociere de boii reciproc dezavantajoasa. Diabetulzaharat favorizeaza dezvoltarea

tuberculozei prin reducerea activitatii fagocitare a

feucocrtefor, deprimarea tuturor reactiilor

imune, acidoza tesuturilor.Tuberculoza pulmonara se

intilneste de 2 ori mai frecvent la diabetici

decit la nediabetici. La bolnavii cu diabet zaharat predomina

formele secundare ale tuberculozei

- tuberculoza pulmonara infiltrativa si tuberculoza pulmonara

fibro- cavitara. Cea mai grava

evolutie a tuberculozei se evidentiaza la diabetul zaharat

evoluat in copilarie si perioada

prepubertata (tip I) sau dupa o trauma psihica si este mai

favorabila aparuta la virstnici (tip ll).]

Izoniazida reduce activitatea insulinei si este necesara o

monitorizare foarte minutioasa.

. TUBERCULOZA Sl MALADIILE TRACTULUI

GASTROINTESTINAL

Afectarea tractusului gastrointestinal contribuie la micsorarea

rezistentei totale a organismuluiin urma reducerilor dietetice: disproteinenii, hipovitaminozei.

Printre bolnavii cu boala ulceroasa

tuberculoza se intilneste de 2 ori mai frecvent, decit la

bolnavii care nu sufera de aceasta patologie.

Rezectia stomacului sporeste reactivarea tuberculozei si riscul

imbolnavirii la cei infectati.

Tuberculoza se dezvolta mai frecvent pe fundalul maladiei

ulceroase, in cazurile acestea evolutia

procesului specific fiind mai grava, cu predominarea formelor

locale.

La initierea tratamentului TB sunt necesare datele din

anamneza despre: prezenta dereglarilor

din partea tractusului gastrointestinal, intoleranta

medicamentoasa, particularitati de alimentare.

. Femeile in primul trimestru al sarcinii si dupa avort sunt cel

mai sensibile la infectia

tuberculoasa.

in timpul sarcinii se intilnesc cel mai frecvent urmatoarele

forme ale tuberculozei:pleurezie tuberculoasa

tuberculoza pulmonara infiltrativa cu destructie

La gravidele care sufera de tuberculoza, nasterea prematura

(indeosebi la pacientele din grupele

social-vulnerabile) se intilneste de 2 ori mai des. Progresarea

tuberculozei la femei in timpul

sarcinii constituie o problema ampla(depinde de forma

tuberculozei, gradul insuficientei

respiratorii). Nou-nascutii se imbolnavesc mai des, copiii se

nasc subponderali (cu masa corporala

mica), riscul mortalitatii perinatale creste de 6 ori.

Tuberculoza aparuta la femei in timpul sarcinii sau in

perioada postnatala evolueaza de obicei

mai grav decit cea depistata inainte de sarcina. Aceasta se

explica prin restructurarea endocrina

a organismului femeii in perioada de sarcina si alaptare a

copilului, precum si prin posibilitatile

reduse de examen si tratament. Graviditatea duce la

mobilizarea tuturor resurselor din

organismul feminin. Cele mai nefavorabile sunt primele 3 luni

de sarcina, Sarcina nu prezinta o

contraindicatie in cazul tuberculozei incipiente, doar ca se

recomanda aminarea ei pina la

vindecare. Sarcina este contraindicata in cadrul oricarei

tuberculoze evolutive distructive upa

luna a patra de sarcina procesele anabolice sunt intensificate,

ceea ce favorizeaza tratamentul

tuberculozei.

11.4. TUBERCULOZA Sl DEPENDENTA DE ALCOOL

Sl DROGURI

Consumul regulat de alcool nu doar ca deregleaza

homeostaza, dar si duce la afectarea toxica a

ficatului, creierului si a pancreasului si nu in ultimul rind duce

la degradarea personalitatii, scaderea

autocriticii contribuind in rezultat la scaderea nivelului j ' de

trai. Contactele frecvente

cu persoane asociate reprezinta un risc sporit de imbolnavirede tuberculoza. Recidivele

tuberculozei se evidentiaza frecvent la persoanele care in

trecut au suferit de tuberculoza si

consuma in mod regulat alcool. Persoanele care sufera de

alcoolism cronic nu trec adeseori

controlul profilactic. Persoana care foloseste alcool se

adreseaza tardiv la medic, deoarece astenia,

dereglarile vegetative sunt apreciate ca sindromul de

abstinenta, iar tusea este explicata ca o

consecinta a fumatului. Probele tuberculinice la bolnavii de

tuberculoza si alcoolism pot fi negative

din cauza progresarii tuberculozei, alimentarii neadecvate,

hipovitaminozei si disproteinemiei. La

pacientii bolnavi de tuberculoza care fac abuz de alcool sunt

depistate mai frecvent forme extinse

cu destructie. Alcoolismul scade eficacitatea tratamentului.

Dependenta pacientului de alcool si droguri nu este o

contraindicatie absoluta la tratamentul

tuberculozei. Este recomandabil ca tratamentul TB si aldependentei sa decurga in paralel, cu

consultatia narcologului (in caz de necesitate). Tratamentul

TB la acesti pacienti necesita

supravegherea minutioasa DOT (strict supravegheat!).

Cicloserina poate provoca reactii adverse

grave pacientilor care fac abuz de alcool s i droguri, insa daca

aceasta este necesara, administrarea

ei va fi strict supravegheata!

40. Coinfectia TB/HI V/SIDA .

Influenta infectiei HIV in evolutia tuberculozei creste riscul

infectiei dupa expunerea la

M.tuberculosis, favorizeaza transformarea infectiei in boala,

creste rata recidivelor de TB si

mortalitatea prin TB prin asocierea HIV.

Tuberculoza este cea mai frecventa boala infectioasa tratab ila

la HlV-infectati, poate aparea in

orice stadiu al infectiei HIV si accelera imunodepresia

datorata HIV. Diagnosticul tardiv al

tuberculozei creste rata mortalitatii.Manifestarile clinice ale tuberculozei la HlV-pozitivi sunt

nespecifice, multe cazuri fiind

diagnosticate tardiv din aceasta cauza. La HlV-infectati se

depisteaza frecvent TB extra- pulmonara

(limfocite CD4 mai mic de 100 mkl). La majoritatea din ei TB

extrapulmonara este asociata cu TB

pulmonara. TB extrapulmonara la HlV-infectati afecteaza:

ganglionii limfatici periferici (cervicali,

axilari, inghinali) si ganglionii limfatici centrali (mediastinali,

bronhopulmonari, mezenterici).

Tuberculoza miliara afecteaza frecvent: sistemul nervos

central (meningita, tubercuiomul cerebral);

oasele; pielea si tesutul celular subcutanat; membranele

seroase (pleurezie, pericardita, peritonita).

Diagnosticul tuberculozei la HlV- infectati este dificil

deoarece in majoritatea cazurilor pacientii

sunt nonbacilari si tabloul radiologie este atipic.

Bolnavilor cu tuberculoza activa li se o fera posibilitatea de a

fi testati la infectia HIV lainceputul tratamentului antituberculos (in caz de esec al

tratamentului antituberculos testarea la

HIV este repetata). Testarea la HIV este efectuata doar cu

acordul benevol al pacientului. inainte de

a testa bolnavul cu tuberculoza la HIV medicul

ftiziopneumolog efectueaza consilierea pre-test,

explica beneficiile testarii si urmeaza regulile

confidentialitatiiIn cadrul programului de

dispensarizare a persoanelor HIV pozitive se va efectua

examenul profilactic la tuberculoza de 2 ori

pe an. Acesta va include examenul clinic, examenul sputei

(prin microscopie si culturala) si

radiografia cutiei toracice. Persoanelor HIV pozitive li se vor

explica simptoamele ce sugereaza

tuberculoza, pentru a asigura diagnosticul precoce al

tuberculozei.

Tabloul radiologie clasic al tuberculozei pulmonare la acesti

bolnavi consta in afectarea

preponderenta a segmentelor apicale, prezenta opacitatilornodulare, a cavitatilor, pleureziei si sunt

caracteristice in stadiile precoce ale HIV - infectiei. in s

tardive ale HIV - infectiei tabloul

radiologie clasic se intilneste mult mai rar. La astfel de

bolnavi sunt afectate mai frecvent

segmentele medii si bazale a pulmonilor, ganglionii lim

intratoracici, se depisteaza diseminatie

miliara, aspect radiologie reticulonodular, lipsesc cavita

Conform clasificarii OMS tuberculoza pulmonara la adu

reprezinta stadiul clinic III SIDA, iar

tuberculoza extrapulomonara - stadiul clinic IV SIDA.

Din cauza riscului major de transmitere pe calea aeroge

M.tuberculosis, initierea

tratamentului antituberculos nu trebuie aminata. Tratam

tuberculozei are prioritate in raport cu

tratamentul antiretrovirai, urmind a fi initiat in moment

care a fost stabilita diagnoza de

tuberculoza activa. Tratamentul antituberculos se efectu

conform schemelor standarde detratament. Cel mai bun raspuns terapeutic se obtine dac

schema terapeutica include izoniazida si

rifampicina. De regula, cele mai bune rezultate sunt obt

atunci cind se aplica urmatoarea

metoda: se incepe cu tratamentul antituberculos, ce este

asociat cu tratamentul antiretrovirai peste

4-8 saptamini. La adultii HlV-infectati cu tuberculoza

extrapulmonara si/sau limfocitele CD4 < 200

mkl-1 tratamentul antiretrovirai trebuie initiat imediat.

Tratamentul antituberculos este prescris de

catre medicul ftiziopneumolog. in timpul primelor 2 - 4

saptamini de tratament TB, trebuie

efectuata o evaluare clinica completa in fiecare saptami

Initierea timpurie a tratamentului antiretrovirai (in prim

saptamini dupa inceperea

tratamentului antituberculos) poate reduce progresarea

infectiei, dar poate fi asociata cu o

incidenta destul de inalta a efectelor secundare si react i

paradoxale (unele destul de grave pentrua determina intreruperea tratamentului antiretrovirai si

antituberculos). Anularea initierii

tratamentului antiretrovirai pe o durata de 4 -8 saptamin

initierea tratamentului antituberculos

creeaza avantajele atribuirii unei cauze specifice pentru

efectul secundar al medicamentelor,

reducind gravitatea reactiilor paradoxale si dependenta

pacientului.

Conform recomandarilor OMS si UNAIDS tratamentul

profilactic cu Izoniazida 5mg/kgc

administrat zilnic persoanelor HIV pozitive se va efectu

numai dupa excluderea TB active,

inclusiv prin metoda culturala. Durata tratamentului

profilactic e de 6 luni si se efectueaza direct

observat.

OMS recomanda vaccinarea BCG tuturor copiilor cu ex

celor care manifesta simptome

clinice HIV/SIDA in tarile cu o incidenta inalta a bolna

de tuberculoza.41. Parti cular itati le tuberculozei l a adolescenti .

42. Particul aritati le tubercul ozei la virstnici .

43. Metodica vaccinarii BCG. I ndicatiile si contraindi

.

Definitia - vaccinul BCG reprezinta o suspensie de bac

tuberculosi de tip bovin atenuati prin

treceri succesive pe medii de cultura speciale (car tofi

glicerinati cu adaos de bila de bou) cu

mentinerea calitatilor imune.

Vaccinul BCG este al doilea vaccin care se introduce in

maternitate copilului nou-nascut ia a 3-

5-a zi de viata..

Doza pentru vaccinare este 0,05 ml, pentru revaccinare

ml.

Locul introducerii este treimea superioara a bratului sti

locul de inserare a m.

deltoid, strict intradermal. revaccinare care se efectueaz

virsta de 7 ani.

Contraindicat>ii:- reactiile anafilactice, alergice,

- copii nou-nascuti suferinzi de boli acute,

- traume natale severe cu simptoamele neurologice (s in

convulsiv),

- imunodeficitele primare,

- afectiuni generalizate BCG manifesta la alti copii in fa

- eruptii cutanate difuze.

Vaccinarea se efectueaza fara testarea tuberculinica pre

pina la virsta de 2 luni in cazul

anularii contraindicatiei. Dupa implinirea virstei de 2 lu

vaccinarea se efectueaza doar la copiii

cu proba tuberculinica negativa.

44. Revaccinarea BCG. Indicati i , contraindi catii .

. Contraindicatiiie la revaccinare:

- copii cu reactii pozitiva la tuberculina,

- starile acute cu febra,

- bolile cronice in perioada de acutizare,

- copii cu complicatii la vaccinare,

afectiuni cutanate difuze

7/27/2019 ftiz

7/9

7/27/2019 ftiz

8/9

58. Controlul infeciei tuberculoase (administrativ,

ingineresc, protecie respiratorie

personal) n focarele de tuberculoz.

Vezi 57

59. Programul Naional de control i profilaxie al

tuberculozei n RM: scopul,

obiectivele.DOTS constituie strategia de control a tuberculozei in

Republica Moldova. in 2001 Guvernul

Republicii Moldova a adoptat Programul Naional de Control

al Tuberculozei ceea ce a constituit

reorientarea asistenei acordate bolnavilor de TB ctre

principiile OMS. in scopul realizrii

ProgramuluiNaional de control al tuberculozei a fost elaborat

Ordinul Ministerului Sntii nr.

180 din 10.08.2001 Cu privire la implementarea Programului

Naional de control al tuberculozei in

Republica Moldova pentru anii 2001-2005", care prevedeamecanismul de indeplinire a msurilor

principale, atat la nivel naional, cat i la nivel teritorial i

local.

Obiectivele Programului Naional: Depistarea a 70% din bolnavii eliminatori de bacili prin

examinarea simptomaticilor la

adresare cu microscopia sputei la BAAR.

Vindecarea a 85% din cazurile noi de tuberculoz pulmonar

microscopic pozitive in momentul

precizrii diagnosticului.

Pentru atingerea obiectivelor preconizate in noul program se

vor realiza un ir de strategii pr ioritare

identificate i incluse in Program:

implementarea msurilor de asisten medical pentru

pacienii cu forme de tuberculoz

rezistent;

controlul co-infeciei TB/HIV/SIDA;

controlul infeciei tuberculoase;

susinerea social a bolnavilor de tuberculoz 60.Structura serviciului de ftiziopneumologie, integrarealui cu medicina preventiv.

Sistemul de control al TB urmeaz o structur situat la cateva

nivele care cuprind nivelul naional,

nivelul raional i nivelul local. Funciile, rolurile i

responsabilitile fiecrui nivelpot varia in

funcie de structura serviciilor de sntate deja existente,

reflectand atat populaia cat i resursele

sale. Aceste funcii reflect rolurile operaionale ale

controlului TB i definete responsabilitile

diverilor profesioniti aflai la fiecare nivel al structurii

controlului TB:

nivelul central - Institutul de Ftiziopneumologie Chirii

Draganiuc". Coordonarea programului

este efectuat de coordonatorul Principal al PNCT

nivelul raional/municipal este reprezentat de Seciile

Teritoriale de Ftiziopneumologie

nivelul primar este reprezentat de ctre Centrele medicilor

de familie i este unul din ce lemai importante

Bolnavii depistai sunt la eviden in fiierul de dispensar al

bolnavilor de tuberculoz. Fiierul de

dispensarizate este destinat supravegherii continue i are un

caracter dinamic.

Fiierul de dispensarizate se imparte in:

Fiierul activ este destinat urmririi bolnavilor cu forme

evolutive de tuberculoz pulmonar i

extrapulmonar i se imparte in urmtoarele subgrupe.

Fiieru l de supraveghere include bolnavii cu calificativul

"vindecat" sau "tratament incheiat". in

caz de recdere (recidiv) a procesului tuberculos pacienii se

vor inregistra in grupele 1 "A" i "E".

Durata supravegherii este de 12 luni.

Fiierul pasiv este arhiva cabinetului de ftiziopulmonologie

pentru bolnavii vindecai. La apariia

recidivelor sunt reinregistrai pentru eviden in grupa 1 "A"

sau 1 "E". Aceste persoane sunt incluse

in grupele cu risc sporit de imbolnvire i sunt supuicontrolului activ anual. in caz de reactivare a

procesului tuberculos (recidiv) ei sunt reintori la tratament

in categoria II DOTS

61.Metoda pasiv de depistare a bolnavilor de

tuberculoz. Examinarea clinic a

simptomaticilor

depistai la adresare.

Metoda pasiv

Cel mai comun simptom (95% cazuri) este tuea care dureaz

cel puin 3 sptmini. Persoanele care

prezint acest semn clinic necesit indreptarea la

ftiziopneumolog pentru a efectua urgent

microscopia sputei.

Tusea poate fi insoit i de alte semne clinice:

astenie; febr; transpiraie; anorexie; pierdere ponderala

deral; hemoptizie, hemoragie;dispnee.

Un pacient cu tuberculoz extrapulmonar poate avea

simptoame generale: scdere ponderal;

febr; transpiraii nocturne. La aceste semne se adaugsimptomatologia organului afectat. Odat ce

pacientul este suspectat de tuberculoz extrarespiratorie el

necesit indreptarea la medicul

ftiziopneumolog.

Formele ascunse sau mtile" tuberculozei necesit o

atenie deosebit:

pneumonic; bronitic;

- gripal; laringian; hemoptoic etc.

Este important ca membrii familiilor ce au fost in contact cu

pacienii microscopic pozitivi i cu

simptoame de tuberculoz s fie indreptai la medicul

ftiziopneumolog pentru o examinare mai

detaliat.

Cunoaterea simptomatologiei tuberculozei este decisiv in

depistarea precoce a bolii. Lucrtorii

AMP, la depistarea un pacient cu simptome sugestive de

tuberculoz sau cu un examen radiologie

pulmonar anormal, trebuie s direcioneze pacientul ctre un

medic specialist (ftiziopneumolog),care va efectua examinrile necesare pentru a infirma sau

confirma tuberculoza. Persoanele cu

tuberculoz pot rmane asimptomatice. Mai mult de 90% din

pacieni cu afectare pulmonar rapid

progresiv au una sau mai multe simptome clinice. Aceste

simptome apar imediat dup debutul

bolii determinand muli bolnavi de tuberculoz s cear sfatul

medical. Simptomele tuberculozei

pot fi depistate la pacienii care nu cunosc semnele tipice de

TB i care se prezint la o unitate de

medicin primar pentru tratamentul altor afeciuni.

62.0rganizarea examinrii sputei la BAAR prin metoda

microscopic.

.Examenul microscopic se efectueaz in tuberculoz cu

scopul:

24. depistrii unor bolnavi noi, eliminatori de bacili i pentru

diagnosticul precoce al TB,

monitorizrii bacteriologice in dinamic a bolnavilor cu

diagnosticul de tuberculoz confirmat iverificarea eficacitii tratamentului.

Metodele cunoscute de examen microscopic sunt:

* colorarea frotiui ui pri n metoda Ziehl-Neelsen i

examinarea la microscop obinuit;

*colorarea cu substane fluorocrome i examinarea cu

ajutorul microscopiei fluorescente.

Examenul microscopic al sputei pentru BAAR are o valoare

exclusiv in diagnosticul precoce al

tuberculozei. Acesta este superior altor metode prin

conirmaTe rapid, cost redus, accesibilitate

major. Dar are i unele dezavantaje - sensibilitatea redus i

necesitatea corectitudinii in executare.

La colorarea cu fucsin fenicat micobacteriile tuberculozei se

depisteaz sub form de bacili fini,

uor incurbai,de culoare roie-zmeurie, ce conin cantiti

variate de granule.

Unele microorganisme care nu aparinM.tuberculosispot

avea diferite forme - de la bacili lungi pai

coci cu intensitate de colorare diferit.Metoda microscopic permite detectarea micobacteriilor in

prezena a mai mult de 5 000 - 10 000

de pi microbieni intr-un ml de material.

in afar de aceasta, detectarea microscopic a micobacteriilor

acidorezistente nu permite tipizarea

micobacteriilor in cadrulM.tuberculosis complex, precum i

diferenierea de micobacteriile nontuberculi

- agenii patogeni ai micobacteriozelor i micobacteriile

saprofite care nu afecteaz omul

i animale i, urmare, nu permit determinarea exact a

etiologiei procesului.

63. Metoda activ de depistare a bolnavilor de

tuberculoz. Locul RFM i a testrii

tuberculinice n depistarea tuberculozei.

Metoda activ

Este important examinarea periodic, conform unui algoritm

prestabilit, a grupurilor de risc sporit

de infectare i dezvoltare a tuberculozei.. Un r isc sporit pentru

expunere la infecie o au urmtoarele categorii:

- persoanele care au contactat cu bolnavii de TB baciliferi sau

cu tuberculoz activ fr

eliminri de bacili;

- persoanele care au contactat cu animalele bolnave de

tuberculoz;

-pacienii cu sechele posttuberculoase;

- bolnavii cu maladii cronice pulmonare nespecifice;

-persoanele cu etilism cronic, narcomanie, HIV infectai;

-pacienii cu diabet zaharat, ulcer stomacal;

-bolnavii tratai cu imunodepresante (inclusiv i cu

corticosteroizi);

- gravidele i perioada postnatal;

- copiii nevaccinai;

- persoanele cu dezavantaj material (pensionarii, invalizi i,

neangajaii in campul muncii etc.)

-persoanele cu condiii de trai nesatisfctoare (boschetarii,

cminele i apartamentele

aglomerate, subsolurile etc.);

- lucrtorii cu condiii nesatisfctoare de munc (migra

surmenaj fizic i psihic, alte noxe

profesionale);

contingentul de deinui, inclusiv in primele 6 luni dup

eliberare.

Componena grupelor de risc nu este constant i e ste s

schimbrilor dinamice permanente, in

legtur cu care e necesar modificarea i perfecionare

dependen de situaia

epidemiologic i social-economic din teren. in cazul

apariiei simptomatologiei sugestive pentru

tuberculoz persoanele din aceste grupe vor fi examina

conform documentelor in vigoare ale

Ministerului Sntii.

Grupele periclitante sunt examinate pentru prevenirea

rspandirii tuberculozei de ci angajaii din

sfera de deservire a populaiei (salariaii din intreprinde

alimentare, ir tuiile medicale, comunalei cele pentru copii) care se realizeaz prin examene me

profilactice i periodice ale acestor

angajai (la angajare i o dat pe an).

64. Grupele periclitante, examinarea lor, rolul medic

epidemiolog.Grupele periclitante sunt examinate pentru prevenirea

rspandirii tuberculozei de ci angajaii din

sfera de deservire a populaiei (salariaii din intreprinde

alimentare, ir tuiile medicale, comunale

i cele pentru copii) care se realizeaz pri n examene me

profilactice i periodice ale acestor

angajai (la angajare i o dat pe an).

Sunt supuse controlului radiologie persoanele care se

angajeaz la serviciu, studii, | militarii, la

depunerea actelor pentru cstorie, plecarea peste hotar

cu alte sco diagnostice sau profilactice

(control radiologie ocazional). Radiofotografia medical

contraindicat copiilor, adolescenilor

(bieii pan la 16 ani, fetele pan la 18 ani), ferm graviin perioada postnatal. La prezenta

manifestrilorclinice metoda radiologiei examinare va

radiografia cutiei toracice - radiaia mai

mic (0,1 R) i posibiliti diagr tice mai mari, radiogra

medical (0,56 R).

65. Grupele cu risc sporit de mbolnvire n tubercu

(epidemiologici, medico- biologici,

sociali), rolul medicului epidemiolog n examinarea l

Receptivitatea pacientului la infecie depinde de mai mu

factori care influeneaz rezistena

sczut a macroorganismuiui i formeaz grupele socia

risc sporit de imbolnvire:

subalimentaia; pturile social-vulnerabile (omerii,

pensionarii, invalizii etc), condiiile de lucru

nefavorabile (migranii, surmenajul fizic i psihic, nociv

termice, chimice, radiologice),

condiiile de trai nefavorabile (boschetarii, cminele,

apartamentele supraaglomerate, umede,

intunecate, penitenciarele).Receptivitatea macroorganismuiui depinde i de factor

medico-biologici cu risc sporit de

imbolnvire:

c) bolile cronice ale aparatului respirator;

d) diabetul zaharat;

e) ulcerul gastro-duodenal;

f) etilismul cronic;

g) tratamentul cu imunodepresani (cu glucocorticostero

tuberculoza steroid);

h) sarcina i perioada postnatal;

i) HlV-infectaii,bolnaviSIDA.

j) in dezvoltarea tuberculozei o mare importana il are

factorul de varst, cei mai recep fiind

copii:

a) Prima varst ftiziogen este intre 0 -1 an

b) A doua varst ftiziogen este intre 1 - 3 ani

c) A treia varst ftiziogen este cea prepubertan, mai a

fete,

i este motivat prin modificrile hormonale care au locaceast varst.

Dac situaia epidemiologic se amelioreaz, atunci

imbolnvirea are loc mai mull btrani

(reactivarea infeciei endogene). in perioada de timp cu

extindere major a tub culozei persist o

tendin a imbolnvirii persoanelor tinere (infecie masi

exogen). Republica Moldova 70% din

incidena tuberculozei o constituie varsta apt de munc

frecvent fac tuberculoza brbaii,

raportul dintre brbai - femei este de 2,5.

7/27/2019 ftiz

9/9

66. Educaia sanitar a populaiei n domeniul

tuberculozei.(1) Guvernul este responsabil, la nivel naional, de informarea

i educaia populaiei privind

prevenirea tuberculozei, care se realizeaz prin intermediul:

a) mass-mediei (rularea de spoturi publicitare, emisiuni

televizate i radiodifuzate);

b) editrii i distribuirii materialelor informative: brouri,

postere etc.;

c) derularea programelor de educare a populaiei, inclusiv a

copiilor, adolescenilor i tinerilor,

menite s le formeze comportamente inofensive;

d) desfurarea activitilor educative formale i neformale,

altor activiti de propagare a

msurilor de profilaxie a tuberculozei.

(2) Activitile de instruire i de promovare a msurilor

profilactice in domeniu, de asigurare

informaional a copiilor necolarizai se desfoar incentrele pentru tineret i in cele pentru copii,

in alte instituii de menire social.

(3) Programele educaionale se bazeaz pe principiile:

nediscriminrii, promovrii unei atitudini

tolerante fa de persoanele cu tuberculoz, respectrii i

garantrii drepturilor acestora.

67,Organizarea tratamentului strict supravegheat in condiii de

ambulatoriu.

68. 0bligaiunile medicului epidemiolog in controlul

tuberculozei.

69. Evidena i raportarea cazurilor noi de tuberculoz

Centrelor de Medicin Preventiv.

Ancheta epidemiologic a bolnavului de tuberculoz.

70. Analiza indicilor epidemiologici n teritoriu

Indicatori epidemiometrici in tuberculoz

Studierea epidemiologiei tuberculozei permite msurarea

amplorii bolii i evoluia e timp, spontan

sau ca urmare a aplicrii Programelor Na ionale de Control al

Tuberozei.Morbiditatea prin tuberculoz.

Amploarea imbolnvirilor prin tuberculoz este exprimat

prin doi indicatori majori: cidena i

prevalena.

Incidena este definit ca numrul de cazuri de tuberculoz

nou diagnosticat in < curs de un an

raportat la 100.000 de locuitori.

Prevalenta este definit ca numrul de cazuri de tuberculoz

existente in comunitate la

un moment dat raportate la 100.000 de locuitori. Prevalena

infeciei poate fi determin doar prin

studii costisitoare i dificile, efectuate pe eantioane

reprezentative din popule general. Prevalena

surselor de infecie (tuberculoz pulmonar M+) constituie un

indi tor important al gravitii

endemiei tuberculoase intr-un teritoriu.

Prevalena infeciei (pe grupe de varst) evalueaz numrul

persoanelor cu IDR la berculin

pozitive la 100 de copii. Riscul infectrii reprezint numrulpersoanelor cu I pozitiv la

tuberculin, care a aprut pe parcursul unui an (pe grupe de

varst). Ultimii dici sunt dificilde

apreciat din cauza vaccinrii BCG i fiindc probele

tuberculinice nu mai efectueaz integral.

Mortalitatea prin tuberculoz.

Este definit ca numrul de decese datorate tuberculozei in

decurs de un an rapo la 100.000 de

locuitori. inainte de apariia medicamentelor antituberculoase

circa 50% bolnavii de tuberculoz

decedau.

Pentru o evaluare ampl a situaiei epidemiologice a

tuberculozei in lume i in dife teritorii concrete

OMS a elaborat diferii indicatori de performan pentru

notificarea i a liza activitilor de control

al tuberculozei. Datele astfel acumulate fac posibile evalua

corect a situaiei privind tuberculoza i

a pronosticurilor necesare pentru activitile control ale

acestei infecii in diferite teritorii.