frsxrtyNNr hnr

Traducere din limba etSezdI-awa F ttnzd gi Mhaela Alexan&escu

tet-tr=nlo

Capitolul 1

Laurel stdtea in fala cabanei, cercetAnd liziera, cu gAtul

incordat. El era undeva acolo, privind-o. Faptul ci ea nu-lvedea incd nu avea nici o importangd.

Nu ci Laurel n-ar fi vrut si-l vad[. Uneori simlea cf, vreaprea mult. O relagie cu Tamani ar fi fost ca o joacd intr-un riuinvolburat. Un pas greqig qi curentul nu i-ar mai fi dat drumul.Alesese sd rimAnd cu David qi incd era de pdrere cd ficuseo alegere corecte. Dar asta nu fdcea revederea mai uqoar6.

. $i nici nu-i putea impiedica mAinile sI tremure.''.li promisese lui Tamani cd va veni sd-l vadi cAnd iqi va

luarpermisul de conducere. Degi nu specificase o datd exactd,

spus\se totuqi mai. Acum era aproape sfArEitul lui iunie.El tre\uia sI-Ei fi dat seama cd ea il evitd. Acum avea s[ vindaici - ilrimul care o intAmpina -, qi ea nu Etia dacd si fienerdbddtoare sau sd se team5. Sentimentele i se amestecar[intr-o stare ametitoare pe care nu o mai incercase nicio-datd - Ei nu era sigurd cd voia sd o mai incerce.

Laurel iqi didu seama cd strAngea in pumn inelugul pe

care Tamani i-l ddduse anul trecut, cel pe care il purtape un ldnliEor in jurul gAtului. incercase sd nu se gAndeascd

la el in ultimele Ease luni. incercase, recunoscu in sinea ei,gi eguase. Se sili sd-qi desfacd degetele din jurul ineluqului gi

tncerci sd-Ei determine bralele sd i se legene increzEtoare,cu naturalege, de o parte Ei de alta a corpului, in timp ce se

indrepta cdtre pddure.CAnd umbrele ramurilor cdzuri peste ea, o fAEie de verde

Ei negru se legini jos dintr-un copac qi o ridicd in brage.

Laurel gipi de groazd, apoi de incAntare.

Anrilvnne Pike

-fi-a fost dor de mine? o intrebd Tamani cu zAmbetulfermecdtor care o vrdjise de prima datd cAnd il cunoscuse.

intr-o clipd, totul pdrea de parcd nici nu trecuserd Easeluni. Imaginea lui, senzatia apropierii lui furd de ajuns casd ii indepdrteze orice team[, orice gAnd... orice hotirAreluatd. Laurel iEi infiquri bragele in jurul lui Ei il strAnse cAtputu de tare. N-ar fi vrut sd-i mai dea drumul.

-O si iau asta ca pe un,da", spuse Tamani cu un geamit.Ea se sili si-i dea drumul qi sd fac[ un pas in spate. Se

simgi ca Ei cum ar fi incercat sI faci un rAu sd curgd inamonte. insd dupi cAteva secunde reuEi Ei rimase nemiqcatd,in ticere, bucurAndu-se doar s[-l priveasci. Acelaqi pdr lung

Ei negru, zAmbetul fugar, ochii verzi fascinangi. Laurel se

simgi penibil Ei privi in jos, jenatl de expansivitatea salutuluiei gi neqtiind ce sI mai spun5.

-Te aqteptam mai devreme, zise Tamani in cele din urmd.Acum, in prezenta lui, i se pdrea ridicol c[ ii fusese fricd.

Dar iqi amintea inc[ senza;ia rece de team[ din stomac pecare o avusese de fiecare datd cAnd se gAndise cd il va vedeape Tamani.

-imi pare riu.-De ce nu ai venit?

-Mi-a fost teame, spuse ea cu sinceritate.

-De mine? o intrebd Tamani zAmbind.

-Oarecum.-De ce?

Ea inspird profund. Tamani merita sd qtie adevirul.-E prea uEor si fiu aici cu tine. Nu am incredere in mine.El zAmbi larg.

-Bdnuiesc cd nu am de ce sd md simt ofensat de asta.Laurel iEi dddu ochii peste cap. in mod cert, absenta ei

lndelungatd nu-i domolise ingAmfarea.

-Cum merg lucrurile?

-Bine. ln regul6. Totul e bine, se bfllbAi ea.El ezitd.

-Ce mai fac prietenii tdi?

Farmece

-Prietenii mei? intrebd Laurel. Poli fi putin mai explicit?Laurel iqi atinse fdrd si vrea brdlara de argint de la

incheietura mAinii. Tamani ii urmiri miqcarea cu ochii, apoistArni gdrAna cu piciorul.

-Ce mai face David? o intrebd el in cele din urmd.

-E foarte bine.

-Voi doi...? Tamani ldsi intrebarea in aer.

-Dacd suntem impreund?

-Cam aqa ceva.

Tamani aruncd incd o privire br516rii din argint cu

decoragiuni complicate. Un sentiment de frustrare ii umbritrdsdturile, transformAndu-i privirea intr-o clutituri furi-oas6, dar el il risipi cu un zAmbet.

Brdgara era un cadou de la David. I-o ddruise chiar ina-inte de Crflciun, anul trecut, c6nd deveniserd in mod oficialun cuplu. Era o vi16 delicatd cu floricele ale cdror petale

se deschideau tn jurul unor pistiluri de cristal. David nuspusese asta, dar Laurel binuia ci i-o ddduse ca rdspuns lainelul de zdnd, pe care ea il purta incd in fiecare zi. Nu avea

inima s[-l pund deoparte qi se linuse de cuvAnt: de fiecaredatd cAnd se gAndea la inel, se gAndea la Tamani. Maiavea sentimente faqi de el. Sentimente sfiqiate gi nesigure,da - dar suficient de puternice ca sI se simtd vinovatd cAnd

gAndurile ii zburau intr-acolo.David era tot ce Ei-ar fi putut dori de la un iubit. Totul,

mai pugin ceea ce nu era, ce nu putea fi niciodatfl. Dar niciTamani nu putea fi ce era David.

-Da, suntem, rispunse ea in cele din urm6.Tamani tdcu.

-Am nevoie de el, Tam, spuse ea pe un ton blAnd, dardeloc spdEit. Nu putea - nu voia - si-gi ceard scuze pentru cd

il alesese pe David. fi-am spus dinainte cum stau lucrurile.

-Desigur. Tamani iEi trecu palmele in sus Ei in jos peste

bragele ei. Dar el nu e aici acum.

-$tii cd n-ag putea face asta, se cizni ea si spund, darabia qopti.

10 Aorilvnne Pike

Tamani oftd.

-Atunci va trebui si accept lucrurile aga cum sunt, nu?

-Da, dacd nu vrei sd rimAn singuri.El igi trecu un bral pe dupl umerii ei - un gest deja

prietenesc.

-Nu gi-aq dori asta niciodatd.Ea il cuprinse cu bragele qi il imbrdliqd.

-Asta pentru ce e? o intrebd Tamani.

-Pentru ci egti cel care eqti.

-Ei bine, cu sigurangd nu voi refuza o imbrdligare, spuseel. Tonul ii era relaxat, glumel, dar iEi infdquri cel6lalt brag

injurul ei aprig, aproape cu disperare. Totuqi, inainte ca ea

sI se tragd din strAnsoare, el igi lIsd mAna sd cadd, apoi ardtispre cdrare. Haide, spuse. Pe aici.

Laurel iEi simgi gura uscati. Sosise clipa. BdgI mAna inbuzunar gi pipdi probabil pentru a suta oard cartonaqul culitere in relief. Apdruse pe perna ei intr-o dimineagi la incepu-tul lunii mai, sigilat cu cear[ qi legat cu o panglicd argintie qi

strilucitoare. Mesajul era concis - patru rAnduri scurte -, darii schimbase viala.

Av And tn v edere natura regretabil de nep otrivitd. a educagiei

tale curente, etti convocatd la Academia din Avalon.Te rugdm sd. te prezingi la poartd. tn dimineaga primei zile

de vard. Prezen{a ta va fi necesard. timp de opt sdptdmdni.

,,Regretabil de nepotrivitl." Mama ei nu fusese prea incAn-tatd de asta. Dar, la urma urmei, in ultima vreme mama ei nufusese prea incAntatl de nimic care avea legdturi cu zAnele.Dup[ dezvdluirea inigiald cI Laurel e o zAnd, lucrurile mer-seserd surprinzdtor de bine. Pdringii ei Etiuseri intotdeaunacI fata lor adoptatd avea ceva aparte. OricAt de nebunesc se

dovedise pAnd la urmd a fi adevirul - cd Laurel era un copilschimbat, un copil de zAne l5sat in grija lor ca sd moEteneasclpimAntul sacru al zAnelor -, ei il acceptaserl cu o uquringisurprinzltoare, cel putin la inceput. Atitudinea tatdlui ei nu

Farmece

se schimbase, dar, in ultimele cAteva luni, mama ei devenisedin ce in ce mai ingrozitl de ideea ci Laurel nu era om.incetase si mai vorbeasci despre asta, apoi refuzase sd maiaudl vorbindu-se despre asta, qi situagia explodase de tot lunatrecute, cAnd Laurel primise invitagia. De fapt, mai degrabio convocare. Fusese nevoie de multe certuri cu Laurel - Ei

de multi putere de convingere din partea tatdlui - pentru ca

mama ei s-o lase si plece. De parci la intoarcere avea, cine

$tie cum, s5 devini incl mai putin om decAt la plecare.

Laurel era bucuroasd c[ evitase sd le povesteascd de troli;nu avea nici o indoiald ci n-ar mai fi ajuns niciodatd aicidacd o ficea.

-Eqti pregdtiti? insistd Tamani, simlindu-i ezitarea.Pregatitd? Laurel nu era sigurd daci ar fi putut fi vreodatd

mai pregititl decAt acum.". sau mai putin pregetite.11 urmd in ticere prin pddurea in care copacii filtrau

lumina soarelui Ei le umbreau drumul. Cirarea nu era chiaro cdrare, dar Laurel qtia unde duce. CurAnd ajunserl la uncopac mic, noduros, o specie unic[ in pddure, altminteribanal ca infdliEare. DeEi iEi petrecuse doisprezece ani dinviali locuind in regiune qi explorAnd locurile, nu mai vdzuse

acest copac decAt o singurd datd -, atunci cAnd il adusese pe

Tamani inapoi dupd ce se luptase cu trolii, rdnit qi aproapeinconEtient. Atunci vlzuse cum se transformi copacul gi

zdrise intr-o strifulgerare ce se afla dincolo de el. Astdziavea si intre pe poarte.

Astizi avea sd vadi cu ochii ei Avalonul.in timp ce se afundau in pidure li se al[turari qi alte

zAne, iar Laurel trebui sd se stipAneascd sd nu-Ei suceascigfltul ca si se holbeze la ele. Nu avea sd se obiqnuiascd vre-odati cu aceste gdrzi frumoase gi ticute, care nu-i vorbeaunicicflnd Ei care rareori o priveau in ochi. Erau mereu acolo,

chiar qi cAnd ea nu le vedea. $tia asta acum. Se intrebifugitiv cAte dintre ele o vegheaserl de cAnd era copil, daravu un sentiment absolut penibil. Una era s6-i vadl piringiipoznele copilireEti, gi alta si o supravegheze nigte santinele

11

12 Aorilvnne Pike

supranaturale. inghigi in sec, se concentrd asupra potecii Eiincerci sd se gAndeascd la altceva.

Ajunserd curAnd, dupi ce trecurd printr-un pAlc de coni-fere adunate protector in jurul copacului seculai rdsucit.Zdnele santinele formard un semicerc Ai, la un gest asprufdcut de Shar - conducdtorul lor -, Tamani igi desprinsem6na din str6nsoarea fermd a lui Laurel, ca si li se aldture.tnconjuratl de vreo douisprezece santinele, Laurel iEi agigidegetele mari de curelele rucsacului. Respiragia i se accelerdcAnd toate santinelele puserd mAna pe scoarta copacului,chiar in locul in care trunchiul lui viguros se despf,rgea indoud crdci groase. Apoi copacul incepu si vibreze in timpce lumina poienii pirea sd se adune in jurul crengilor sale.

Laurel era hotirAtd sd-qi $nd ochii deschiEi de data asta,ca sd priveasc[ toatfl transformarea. Dar, chiar in clipa cAndmiji hotdrAtd ochii in faga strilucirii, un fulger puternic iisili pleoapele si se inchidd o fracgiune de secundE. CAnd sedeschiseri din nou, copacul se transformase intr-o poarte cubare aurii, inalte, decorate cu vige incoldcite punctate de floriviolet. Doi stfllpi solizi, de o parte Ei de alta, fixatr poarta inpimAnt, dar altfel aceasta stetea in p[mflnt de una singuri,in pddurea luminatl de soare. Laurel expirl fird sd-qi deaseama cd iEi ginuse r[suflarea qi apoi qi-o ginu iar cAnd poartaincepu sd se deschidl.

De pe poarta se rostogoleau valuri de cdldurd tangibild,Ei, chiar Ei la trei metri distante de ea, Laurel simgi mirosularomat de viagi gi de bogdgie de plante pe care il recunoscudin anii de grddindrit cu mama ei. Dar parfumul acesta eramai puternic - purd lumind de vard strdlucitoare. Simgi cumtdlpile i se miqcau singure pi aproape trecuse prin poarticAnd ceva o trase de mAnd. Laurel igi desprinse ochii de pepoarta Ei tresiri cAnd vdzu cd Tamani iegise din formagie casi ii ia cu delicatege mAna intr-a lui. O aringere pe cealaltimAnd o fdcu si se uite din nou inapoi spre poarte.

Jamison, bltrAnul spirit al iernii pe care il cunoscusetoamna trecute, ii ridicfi mAna liberi Ei i-o puse pe bragul

Farmece l3

lui ca un domn dintr-un film de epocd. ZAmbi afabil spreTamani, dar cu subingeles.

-Mullumesc ci ne-ai adus-o pe Laurel, Tam. O preiaueu de aici.

Tamani nu-qi retrase mAna imediat.

-O sd vin sd te vdd sdptdmdna viitoare, spuse el incet,dar nu in qoaptS.

Togi trei rlmaserd astfel cAteva secunde, incremenigiin timp. Apoi Jamison iqi inclinl capul Ei ii ficu un semnlui Tamani. Acesta incuviingi qi se intoarse la locul lui insemicerc.

Laurel ii simgi privirea asupra ei, dar deja se intorcea spre

strdlucirea puternicd ce se revdrsa din poarta aurie. AtracgiaAvalonului era prea intensd ca sd zdboveascd prea mult chiar

Ei asupra regretului profund ci il pdrdsea pe Tamani at6t derepede dupi revedere. Dar el va veni curAnd s-o vadd.

Jamison pdEi in interiorul arcadei aurii qi ii fdcu semn luiLaurel, chemAnd-o iniuntru qi eliberAndu-i mAna pe care i-opusese pe braqul lui.

-Bine ai revenit! spuse el cu blAndege.

Cu rdsuflarea teiate, Laurel fdcu un pas in fag[ qi trecupragul, pdqind in Avalon pentru prirna dat5. ,,Nu chiar pentruprima dat[", iqi reaminti ea. ,,De aici am plecat."

O clipi nu vdzu nimic altceva decAt frunzele unui stejarimens aplecat deasupra ei qi pdmAnt negru qi moale lapicioare, acoperit de iarbd fini qi verde ca smaraldul. Jamisono conduse pe sub coroana infrunzitd qi lumina soareluiii mAngAie direct fa1a, incdlzindu-i obrajii instantaneu qi

fdcAnd-o sd clipeasci.Se aflau intr-un fel de parc inconjurat de ziduri. Cdrdrui

de pimAnt negru Ei fertil Eerpuiau prin vegetatia bogati care

se cdgdra pe un zid de piatrd. Laurel nu mai vizuse niciodatdun zid de piatrd atet de inalt - trebuie sd le fi luat deceniiintregi sd construiascd aga ceva firi beton. Grddina erapresiratl cu pomi cu trunchiurile infdqurate in lujeri plinide frunze care se incoldceau Ei mai sus, in jurul ramurilor.

14 Aorilvnne Pike

Pe ei, Laurelvdzu nenumirate flori, care aveau insl corolelestrAnse, pentru a se proteja de cildura zilei.

Se intoarse sd se uite la poartd. Acum era inchisi Eidincolo de barele ei aurii nu vedea decat intuneric. stitea inmijlocul parcului, nelegatd de nimic - pur Ei simplu dreapti,in picioare, inconjurati de weo doudzeci de santinele, toatefemei. Laurel inclini capul. Era totugf ceva acolo. Ficu unpas inainte Ei in faga ochilor ei se incruciqar[ doud suliqe culama latd, cu vArfrri ficute parcd din cristal.

-E in regul5, Cipitane, se auzi vocea lui Jamison dinspatele ei. Are voie sd se uite.

Suligele dispdrurd Ei Laurel pdEi in fagd, sigurd cd vedereaii juca feste. Dar nu, in dreapta portii, la un unghi de nouizecide grade, era incl o poartd. Merse pAni cAnd inconjurd patruporti, legate prin stAlpii solizi pe care Laurel ii recunoscu depe partea cealalti a intrdrii. De fiecare stAlp erau legate doudporti, $i toate formau un pltrat perfect in jurul tntunericuluistraniu care persista in spatele lor, cu toate cd Laurel ar fitrebuit sd se poati uita printre zdbrele direct ra santineleleaflate de partea cealaltd.

-Nu ingeleg- spuse Laurel, intorcdndu-se lAngd Jamison.-Poarta ta nu e singura, spuse acesta, zAmbind.Laurel igi aminti vag cd Tamani ii povestise de patru

porti toamna trecuta, atunci cflnd venise la el julitl qi plin6de vAnltii dupi ce fusese aruncatd de troli in rAul Chetco.

-Patru porti, spuse ea incet, indepdrtAnd partea nepll_cute a amintirii.

-Cdtre cele patru colguri ale pdmAntului. Un singur paste poate duce acasi, in munlii Japoniei, pe culmile Scogieisau la gura rAului Nil din Egipt.

-E uimitor, spuse Laurel, uitAndu-se la poartd. porgi? Miide kilometri dintr-un singur pas.

-$i cel maivulnerabil loc din totAvalonul, spuse Jamison.Inteligent, nu ti se pare? E o realizare extraordinard. porgileau fost ficute de regele Oberon cu prepl propriei vie1i,

Farmece'15

dar regina Isis a fost cea care a ascuns portile pe parteacealalte - qi asta abia acum cAteva sute de ani.

-Zeiga egipteani? il intrebd Laurel, f nAndu-Ei respiralia.

-A fost doar botezatl dupi zeigI, spuse Jamison, zAmbind.

OricAt ne-ar plicea sI credem contrariul, nu toate figurileimportante ale istoriei umane au fost zAne. Haide, AmFear-faire ale mele se vor ingrijora dacd zlbovim prea mult.

-Cine?Jamison se uitd la ea cu o privire intrebdtoare, apoi ciudat

de tristd.-Am Fear-fairie, repetd el. Girzile mele de corp. Am cel

pu$n doul cu mine intotdeauna.

-De ce?

-Pentru ci sunt un spirit al iernii. Jamison mergea incetpe cdrarea de pdmAnt, pirAnd cd-qi cAnt[re$te vorbele intimp ce le rosteEte. Darurile noastre sunt cele mai pregioase,

aEa cd suntem respectati. Numai noi putem deschide portile,aqa cI suntem protejagi. $i Avalonul in sine este vulnerabilin faga puterii noastre, aqa cd nu trebuie sd fim niciodatdameningagi de vreun dugman. CAnd ai multd putere...

-Ai qi o mare responsabilitate? incheie Laurel.Jamison se intoarse spre ea zAmbind.

-Cine te-a invdgat asta?

Laurel tlcu, nedumeriti.

-Ae, Omul Pdianjen? spuse ea, pieritl.-Bflnuiesc cd unele adevdruri sunt universale, rAse

Jamison, iar vocea lui risund intre zidurile masive de piatr[.Apoi se intristi. E o expresie pe care noi, spiritele iernii, o

folosim des. A rostit-o Arthur, regele britanic, dupd ce a fostmartor la rlzbunarea cumplitd pe care trolii au pornit-oimpotriva Camelotului. A crezut intotdeauna c[ distrugereafusese vina lui, cd el ar fi putut s-o impiedice.

-$i ar fi putut?Jamison le fdcu semn celor doud santinele care steteau

de o parte qi de alta a unor enorme uqi de lemn care se

deschideau in ziduri.

'16 Aorilvnne Pike

-Probabil cl nu, ii spuse el lui Laurel. Dar e bine oricumsd linem minte vorbele lui.

UEile se deschiserd fdrd zgomot, iar mintea lui Laurel se

goli brusc de gAnduri cAnd iegirfi din grddind qi pdqird peun deal.

O naturd luxuriantl acoperea povArniEurile Ei totul in jur,cAt vedea cu ochii. C[riri negre Eerpuiau printre pAlcuri decopaci, alternAnd cu piquni largi pline de flori Ei mlnunchiurimulticolore din ceva ce Laurel nu reugi sd identifice - pdreaunigte baloane gigantice in toate culorile posibile, a$ezate pe josqi sclipind ca bulele de s5pun. Mai jos, intr-un cerc care plreasd inconjoare poalele dealului, se vedeau acoperiqurile unorcesute gi Laurel identific[ niEte puncte viu colorate miqcAndu-se

Ei care nu puteau fi decAt alte zAne.

-Sunt... mii de zAne, spuse ea, ffiri s5-qi dea seama civorbeEte cu voce tare.

-Desigur, ii rdspuse Jamison, cu bucurie in glas. Aproapetoati specia locuieqte aici. Suntem peste optzeci de mii acum.Tdcu. Probabil fle fl se pare putin.

-Nu, spuse Laurel repede. Adicd, gtiu ci oameni sunt maimulli, dar... niciodate nu mi-am imaginat atatea zdne intr-unsingur loc.

Faptul era ciudat; o fdcea sd se simtd Ei normal6, darqi neinsemnat5. Mai cunoscuse qi alte zAne, desigur - pe

Jamison, pe Tamani, pe Shar, santinelele pe care le zdrisedin cAnd in cAnd -, dar ideea cd mii Ei mii de astfel de flpturilocuiau acolo era aproape coplegitoare.

Jamison ii puse mAna pe qale.

-Vei avea timp sd admiri priveliqtea in altd zi, ii spuse elcu blAndege. Acum trebuie sd mergem la Academie.

Laurel il urmd in jos, pe lAngd zidul de piatrd. CAnddddurl colgul, se uiti in sus Ei respiragia i se tdie din nou. Lavreo patru sute de metri in susul pantei, un turn imens se

ridica spre cer din mijlocul unei cl5diri lntinse iegite parc[direct din Jane Eyre. Nu ardta chiar ca un castel, ci maidegrabd ca o bibliotecd grandioas[, construitd din lespezi

Farmece 11

cenu$ii, petrate, Si cu acoperiquri abrupte qi ascugite. Fiecarezid eru punctat de ferestre largi, iar printre gigle lucarnelesudluceau ca fagetele unor prisme. Fiecare suprafalf, eraimpAnzitd de plante agdldtoare, incadratd de flori, intrezd-ritd printre frunze sau glzduind in vreun alt fel plante de

o infinitd varietate.Jamison rdspunse singur la intrebarea pe care Laurel

mute de admiraqie, nu reuEise s-o formuleze. Ardti cu mflnainspre clfldire qi spuse:

-Academia din Avalon.