Frica - Final

2
Frica – Cristina G. Noaptea de sânziene...! A putea să scriu despre lucruri frumoase – au fost câteva, dar ș reverberează în mintea mea e o amintire mai prenantă decât toate. A fost odată feti ă foarte mică. Avea doar ani i era foarte bolnavă" un astm bron ic aresiv o făcea ț ș ș poată dormi nop ile# putea doar să citească sau să se roae, respirînd cu neînc ț dificultate. %otu i într&o noapte a adormit. 'entru că ai ei o uneau cu tot fel ș doar i&or u ura suferin a, avea în loc de pi(ama un cear af vopsit bleumarin, cu ș ț ș mi(loc, prin care scotea un căpu or ciufulit, dar cu ni te oc$i ori foarte vii i veseli. )omnul i& ș ș ș ș a fost întrerupt de ni te ipete disperate ale unei femei, pe care cineva o bătea cu săl ș ț A a micu ă cum era, s&a aruncat la picioarele bărbatului, ruându&l să nu omoare ș ț 'oate întrucâtva ru inat, bărbatul a lăsat&o. *ar pentru feti ă via a n ș ț ț )iuran a, pacea i dulcea a copilăriei au dispărut pentru totdeauna. %ot timpul era ț ș ț atentă, se suprave$ea în tot ce spunea, tot ce făcea. A crescut cu frica pentru ț din (urul ei. +oala devenise insuportabilă. Fără a& i dori moartea, a(unse ș pro imitatea ei, încât nici nu se mai temea de ea. -ubea, însă spitalele, cu pe ț perfuziile salvatoare# ba c$iar ar fi amânat un pic senza ia de u urare, ca s ț ș profund dulcea a. Citea enorm# sim irea i în eleerea i se armonizau i deveneau din ce în ce ț ț ș ț ș mai delicate i mai profunde. )uferin a o înnobila, n&o înrăise. în eleere, pli ș ț ț o făcea să& i privească semenii cu multă compasiune. *ar fără iluzii – îi văzuse ș stare. Ca măsură instinctivă de protec ie, a(unsese radiorafieze di ț persoană, pentru a&i sesiza poten ialul de aresivitate. Apoi, î i rafinase cercetarea oamenilor, ț ș până la a le sesiza trăsături esen iale de personalitate. *evenise empatică i se conecta uneori ț ș atât de mult cu suferin a oamenilor, încât î i revenea cu reu, ca dintr&o boală. ' ț ș cura(oasă i nec$ibzuită suferin a lor, până când aceasta era s&o doboare. Căuta î ș ț ț comuniune cu oamenii, dar mul i trăiau fără prea multe ânduri i cu reu ăsea puntea de ț ș comunicare, boată în semnifica ii i trăiri, a a cum i&o dorea. bosită de căutare i într&o ț ș ș ș ș descura(are de moment, acceptă să se căsătorească. /ă tile cădeau una după alta, ș acel om, aproape necunoscut, a lovit&o prima oară, se dădea cu capul de pere ii ț plânea i urla, deznădă(dută i revoltată că se băase în cursa căsniciei, într&o rela ș ș ț de care se ferise ca de moarte. anta(e sentimentale, încercări – mimate – de sinucidere Ș făcut&o să mai continue căsnicia aceea, care era clar un fiasco. Ceea ce nu înse durut, ca atunci când smuli un plasture de pe rană, când s&a terminat. )ă e pe ț prietenilor a fost unul dintre ocuri. Apoi, distan area coleelor, ca nu cumva să fie so ș ț ț atras de femeia tristă, ce& i căuta locul în 0nivers# amabilitatea bărba ilor, ș ț consolator. 1a toate fricile trăite până atunci, s&a adăuat o alta" va avea vre normală, un so iubitor, copii, o casă, pe care s&o iubească, s&o înri(ească2 *et ț critic i aspru cercetător al lumii, care&o (udeca, fără a ti nimic din cele întâmplate. Ac ș ș familie a primit&o în dar de la *oamne&*oamne, care i&a trimis în cale un om la de ospodar, de puternic i $otărât. 'ersonalită ile lor aprie s&au armonizat cu reu ș ț c$iar dacă uneori for a lui fizică îi dădea fiori, nu dădea nici moartă înapoi. tia că, dacă nu ț Ș depă e te teama de foc din c$iar mi(locul lui, nu va scăpa niciodată de ea. 'lin ș ș din ce în ce mai puternică, fata aceea cura(oasă s&a ridicat din sclavia fricii i nu a pierdut nici ș draostea de oameni, nici privirea tandră i amuzată asupra căutărilor lor. Acea fată sunt e ș

Transcript of Frica - Final

Frica Cristina G.Noaptea de snziene...! A putea s scriu despre lucruri frumoase au fost cteva, dar ceea ce reverbereaz n mintea mea e o amintire mai pregnant dect toate. A fost odat ca niciodat o feti foarte mic. Avea doar 6 ani i era foarte bolnav: un astm bronic agresiv o fcea s nu poat dormi nopile; putea doar s citeasc sau s se roage, respirnd cu nenchipuit de mare dificultate. Totui ntr-o noapte a adormit. Pentru c ai ei o ungeau cu tot felul de unturi, doar-doar i-or uura suferina, avea n loc de pijama un cearaf vopsit bleumarin, cu o gaur la mijloc, prin care scotea un cpuor ciufulit, dar cu nite ochiori foarte vii i veseli. Somnul i-a fost ntrerupt de nite ipete disperate ale unei femei, pe care cineva o btea cu slbticie. Aa micu cum era, s-a aruncat la picioarele brbatului, rugndu-l s nu omoare acea femeie. Poate ntructva ruinat, brbatul a lsat-o. Dar pentru feti viaa nu a mai fost la fel. Sigurana, pacea i dulceaa copilriei au disprut pentru totdeauna. Tot timpul era treaz, atent, se supraveghea n tot ce spunea, tot ce fcea. A crescut cu frica pentru viaa oamenilor din jurul ei. Boala devenise insuportabil. Fr a-i dori moartea, ajunsese att de des n proximitatea ei, nct nici nu se mai temea de ea. Iubea, ns spitalele, cu pereii lor albi, cu perfuziile salvatoare; ba chiar ar fi amnat un pic senzaia de uurare, ca s-i savureze mai profund dulceaa. Citea enorm; simirea i nelegerea i se armonizau i deveneau din ce n ce mai delicate i mai profunde. Suferina o nnobila, n-o nrise. O nelegere, plin de omenie, o fcea s-i priveasc semenii cu mult compasiune. Dar fr iluzii i vzuse de ce sunt n stare. Ca msur instinctiv de protecie, ajunsese s radiografieze dintr-o privire fiecare persoan, pentru a-i sesiza potenialul de agresivitate. Apoi, i rafinase cercetarea oamenilor, pn la a le sesiza trsturi eseniale de personalitate. Devenise empatic i se conecta uneori att de mult cu suferina oamenilor, nct i revenea cu greu, ca dintr-o boal. Prelua curajoas i nechibzuit suferina lor, pn cnd aceasta era s-o doboare. Cuta nelegere, comuniune cu oamenii, dar muli triau fr prea multe gnduri i cu greu gsea puntea de comunicare, bogat n semnificaii i triri, aa cum i-o dorea. Obosit de cutare i ntr-o descurajare de moment, accept s se cstoreasc. Mtile cdeau una dup alta, dar cnd acel om, aproape necunoscut, a lovit-o prima oar, se ddea cu capul de pereii bii, n care plngea i urla, dezndjdut i revoltat c se bgase n cursa csniciei, ntr-o relaie abuziv, de care se ferise ca de moarte. antaje sentimentale, ncercri mimate de sinucidere, au fcut-o s mai continue csnicia aceea, care era clar un fiasco. Ceea ce nu nseamn c nu a durut, ca atunci cnd smulgi un plasture de pe ran, cnd s-a terminat. S experiezi mprirea prietenilor a fost unul dintre ocuri. Apoi, distanarea colegelor, ca nu cumva s fie soul lor atras de femeia trist, ce-i cuta locul n Univers; amabilitatea brbailor, ce se ofereau, consolator. La toate fricile trite pn atunci, s-a adugat o alta: va avea vreodat o familie normal, un so iubitor, copii, o cas, pe care s-o iubeasc, s-o ngrijeasc? Detesta ochiul critic i aspru cercettor al lumii, care-o judeca, fr a ti nimic din cele ntmplate. Acea familie a primit-o n dar de la Doamne-Doamne, care i-a trimis n cale un om la fel de harnic, de gospodar, de puternic i hotrt. Personalitile lor aprige s-au armonizat cu greu, iar ea, chiar dac uneori fora lui fizic i ddea fiori, nu ddea nici moart napoi. tia c, dac nu depete teama de foc din chiar mijlocul lui, nu va scpa niciodat de ea. Plin de arsuri, dar din ce n ce mai puternic, fata aceea curajoas s-a ridicat din sclavia fricii i nu a pierdut nici dragostea de oameni, nici privirea tandr i amuzat asupra cutrilor lor. Acea fat sunt eu.