Danra POP

Arhitectutd,pefceptie

si frici

palf,nla

CT]PRINS

ARHITECTURA SI FRICA - Prefard de Frangoise pamfil...... 7

ARGUMENT................ ..................... 11

(DE)LrMrTAnnB CONCEPTULUT DE LOC. LOCULEXCLUSNIST ............ ...............17. Locul . practicd exclusivistd ...... 19. intre loc gine-loc .......................2I. Locuri ne la loc ..... .....................26. Un loc pentru dizabllitdtiperceptuale. .......... 31

DE LA FRrCA LA FOBrI ................. 39. Frica . mecanism de supravietuire.............. ..................... 42. Un mecanism special . basmul ..................... 53. Frica . mecanism de inadaptne ....................................... 6 1

FOBTTLE SPATTALE iN COTUAN ............ ...... 81. Claustrofobia . frica de spatii inchise gi strdmte ............. g5. Acrofobia . frica de indltimi ...... 97. Agorafobia . frica de spa{ii deschise si aglomerare ....... 10g

DANA POP

ARHTTECTURA $IFRICA ......".'..12r. (Re)adaptdndu-ne mediul .'.'.-'- 121

. Spa-tiul defensiv ' Oscat Newman .....""""' 127

. Mafficea spaliald'Bill Hillier ChristopherAlexander "" 140

' Spatiul supraaglomerdrii' Russell Murray " " " " " " " " "' 1 54

BTBLIOGRAFIE......... .................... 165

6

(DE)UIIIT/IRtr-E CONCEPTUIIDE tOC . LOCtiL EXCTUSMST

Obiectele care ne inconjoari gi spatiile dimprejur auanumite semnificatii; avem anumite perceptii asupra 1or.

Pentru fiecare dintre noi, acelasi set de obiecte se raporteaz:ala sisteme de referinti diferite, sunt legate ?ntre ele ?n moddiferit, au importanti diferiti. Ne recrei.m si racompunempropria lume, din fragmente de realitate obiectivl, intr-unspatiu prop4u. F tecare societate, fiecare cultur-i, fiecare indi-vid isi produce propriul siu spatiu. Astfel, noi, ca indivizi,ajungem si locuim spatii succesive, concentrice, care se includreciproc. Aceste distante, inainte de a avea semnificatii cultu-rale, rispund unei nevoi strict biologice si pot fi reprezentatesub forma unor succesiuni de bule, care ne inconjoari -aceste distante oscrleazd de la nivelul distantei intime, la cela1 distantei personale, apoi al distantei sociale gi, in final aldistantei publice6.

" qq.r. Edward T. HAIL, Tbe Hidden Dimension (New york\Y: Anchor Books, 1969, 1990.); Eciward T. HALL, Tbe SitentLanguage (New York NY: Doubleday & Company, Inc., 7959);\icolaeJURCAU gi nodlca M. NICULES CIJ, psihologie scotarri. (Cluj-\apoca: U.T. Pres, 2002): pp.752-1.53.

DANA POP

Spaliul este unul dintre acele concepte pe care le folosimc

^t^re.inuttlizarea cotidiani, pini gi diferenla dintre spaliu

gr locT este indoielnici. Dar, totusi, dintr-o perspectivi arhi-tecturali, cea a producitorului de spaliu si loc, avem nevoiesi studiem, si examinim gi si clarificim evenimentele,semnificatiile si experientele care fac parte din cotidian. Iar,pentru ci ,,omul este o fiinti sociali"8, si creatra de loc - si,

implicit, si cea de spagiu - trebuie sI fie obligatoriu o mani-.festare sociald..

in perpetua incercare de a delimtta, incadra sau definilocttl, se poate insi ajunge la situatii extreme, ?n care procesulde formare sau adaptare a locului la mediul social nu se maiface ?ntr-un mocl natural, ci se creeazra o politicd a loculuicarehotiar:a.ste ceea ce este sau nu adecvat. Locul poate ajungesi se manifeste violent pentru a-si impune criteriile de filtrare.Astfel, il privim dintr-o noui perspectivi, din care locul numai este spaliul care se a<lapteaz:a sau muleazi transformlrilornaturale ale cotidianului; ci, devine un spatiu rigid, cu reguliclare. Acest loc, atunci c2nd se confrunti cu situatii sau relatiinoi, refuz:a si se adapteze, prefer1nd eliminarca Ior - prinurmare, locul <levrne un spatiu al excluziunii.

7 vezi pe larg: Christian NORBERG-SCHULZ, Genius Loci -Towards a Pbenomenolog,t of Arcbitectwre (New York NY: RizzoliInternational Publication, 1980); Yi-Fu TUAN, Topopbilia- A Studyof Enuironmental Perception, Attitudes, and Values (EnglewooclCliffs NJ: Prentice-Hall lnc., 7974'); Edward \7. SOJA,,,Thirdspace:Expanding the Scope of the Geographical Imagination",in HumanGeograpby Today, ed. Doreen MASSEIJohn AILEN si Philip SARRE(Cambridge: Polity Press, 1999-): pp. 260-278.

8 Aristotel, Etica nicomabicd, trad. Stella PETECEL (Bucuresti:IRI, 1998, eclitia a 2-a), p.2701(.7169b).

18

ARHITECTUnA,, PrncePTIE sI FRICA

. Locul . practicd exclusivisti

Ca simplu exercitiu, putem observa, chiar si la niveh'rl

l.rr.acticilor verbale cotidiene, ci se face simtitia aceast:a

ilimensiune exclusivistl a locului. in fiecare limbi existi un

tip cle a formula expresii precum ,,este un om la locul lui",

,,rru-gi g'isegte locul", ,,ne la locul lui", ,'din capul locului",

,,fliri loc" sau ,,omul sfinleste locul", ,,1a loc de cinste", ,,inl<rcul lui". Acest tip de expresii evidenttazd tocmai legitura

irrtre o localizare frzic:a sr prezumtii legate de un comporta-

rrrcnt dezirabil. in acest context, Cresswell concluzioneaz:a

t'i, atlt oamenii, cit si evenimentele sunt fie ,,la locul lor"

suu ,,ne la locul lor".9 Limita locului se stabileste, astfel, prin

t'xcluclerea a tot ceea ce nu este ,,la locul lui"' ContinuAnd

Irc:cst rationament, Mary Douglas consideti chtzir clam.urciiatia

t'stc, de fapt, ,,materie ne la locul ei"'

,,Pantofii nu sunt murdari in sine, dar este considerat

ca fiind murdar a-i pune pe masa de sufragerie; mincarea

nu este murdarl ?n sine, dar este considerat ca fiind murdar

a llsa ustensile de gltit in dormitor sau stropi de mlncare

pe imbrlciminte, sau echipamentul de baie in camera de

zi, sau haine imprlstiate pe scaune'"ro

e Tim CRESS17ELL, Pla'ce- A Short Introduction (Malden MA,

t )xfbrd, Carlton: Blackwell Publishing, 2004), p' 103'I0 citat original: ,,Shoes are not dirty in themselves, but it is

rlilty to place them on the clining table; food is not dirty in itself'

lrrrt it is difiy to leave cooking utensils in the beclroom, or food

lrcspattered on clothing, similarly, bathroom equipment in the

tlrrrwing room; clothes lying on chairs.", Mary DOUGIAS, Puritl, r t rcl Di,nger, an Analysis of Concepts of Pollution and Taboo (New

lirr-k NY: Praeget, 7966'), p' 36; apucl CRESS'$7ELL' Place' p' 103'

19

DANA POP

Dorinta de clasificare, de clelimitare si specializare alocului, este inevitabil dublati de dorinta.e excluclere, expul_zare si segregare. Cu alte cuvinte, doringa de a crea un loc,naste automat categoria opusi de elemente indezirabile, caretrebuie excluse pentru a se pistra si perpetua caracterul locu_lui. Termenul de anacorism (anachorism), pe care il inven_teazi cresswell, face referire tocmai la aceste lucruri care nusunt la locul lor, la fel cum anacrcxrjsmul se referi la nepotri_virea evenimentelor in raport cu timpul.11 Doreen Mars.y,de exemplu, face o clistinctie intre ceea ce sustine ci. este onotiune rdealizatd, _ adic:a lo.^ul inleles ca spatiu al unei comu_nititi omogene si coerente - gi fragme ntarea si dezagregareacotidianl. Autoarea sustine ci. tocmai prin faptul .;1*irta odorinti, o idealizare a unei notiuni coerente de loc - si caresi se suprapunl. perfect peste cea a. .o-r.rirr," _; d;_;;:streazi, c1e fapt, cd, realitatea coticliafia este una a spatialitdliifragmentate. Ocazronal existi reactii defensive care se mani_festi sub anumite forme c1e nationalism, reactii cre excruziunea ,,noilor veniti',, a ,,intrusilor,, sau a ,,neadaptatilor,,, sau _practicAnd un anumit sentimentalism _ fati cle ,,un patrimoniutgienizat".l2

1t CRESS$VELL, place, p. r03.12 Doreen MASSEY, ,,A Global Sense of plac e,,,in Space, place.

and Gender, Doreen.MASSEy (Minneapolis MN, U;;;;r,ry"l;Minnesora Press, 1994) : pp. I46_f56, p. 7-47.

20

ARHITECTUni, pnRCnpTIE sI FRICA

. intre loc gi ne-loc[3

Utilizareain cotidian a loculuiinseamni, automat, cre re^rlc rrrdine, organtzarea spaliului. Problema c re apare este ci,t'lr fiecare loc nou creat, se naste automat gL o deuiatie sau

rrn spatiu, un mediu, care nu corespunde ordinii locului si care

rrirnine decupat in urma delimitirii sale - acesta este spatiulttc-locului.

Termenul de non-loc, folosit de Aug61a, nu este neapiratr,1rlrsul locului, ci, mai degrabd, este complementar locului;nrr contrazice locul, ci este in antitezd as el f:ard, insi, si i se

rrllrni - este un anti-loc. Non-locul este in continuare oIr rrr.nl" a locului, doar ctr trisiturile care il caractertzeazi sunt( )l)use locului. Marc Aug6, atunci clnd defineste locul, stabi-Ics(c trei caracteristici esentiale: locurile sunl identitare, devin.s t r I nrtul unor relayii qi au isto4e. Non-locul, pe de aTtia parte,t'stc produsul ,,supermodernititii", este un spatiu ciruia indi-vitlrrl nu poate si ii apartinl si care nici nu ?i apartine. Este

t lr rrrr un spaliu de tranzitie. Arhetipul non-locului este spatiulnorrradului - aeroportul, gara, stalia de metrou, hotelul -sprrtii pe care ni le amintim doar in termeni generici.l5 Non-k rcr.rl este imaginea ?n oglindi, complementari locului - ele:rjrrnglnd s5, se potenteze reciproc.

opusul locului, pe de alti- parte, ar fi spatiul decupat,riirrras in urma delimitirii tuturor locurilor - cu alte cuvinte

'

j vezi pe larg: Dana POP, ,,Loc, ne-loc si non-loc", Arhitext 3(J012): pp.704-705.

r'* Marc AUG6, Non-places - An Introd,uction to Supermodernity,tr:rrl. John Howe (Londra, New York NY: Verso, 2008, editia a 2-a).

ls AUG6, Non-places, p.70.

2l

DANA POP

. Frica . mecanism de supravietuire

Frica este una dintre aceste sti.ri primare, avdnd un roladaptativ destul de evident. Frica este un mecanism de supra-vietuire care a apdrul si evoluat ca adaptare si reactie in fagapericolului:

,,este o stare produsd de perceptia unui pericol iminentsau potential si care este normali in situatii adecvate. inlipsa fricii putini ar fi cei c re ar supravietui ?n conditii reale.Frica ne genereazd, o stare de tensiune pentru a putea reac_tiona rapid in fala pericolului si ne induce o stare de alertipentru a functiona bine in conditii de stres. Ne ajuti si neluptdm cu inamicii, si gofim atent, sd ate'jzdmcu parasutain conditii bune, si trecem examenele, si vorbim coerentin fala unei audiente, sI ne mentinem priza atuncr cdndescaladim un munte."54

5a citat original: ,,it is an emotion produced by the perceptionof present or impending danger and is normal in appropriatesituations. \Tithout fear few would survive long under naturalconditions. Fear girds our loins for rapid action in the face of dangerand alefis us to perform well under stress. It helps us fight theenemy, drive carefully, parachute safely, take exams, speak well toa critical audience, keep a foothold in climbing a mountain.,,, IsaacM. MARKS, Fears, Pbobias, and Rituals- panic, Anxiety and TheirDisorders (New York Ny, Oxford: Oxford University press, 19g7),p.3; q.u, David M. BIJSS, Euolutionary psycholog,, - TIte Neu Scienceof tbe Mind (Boston MA, New york Ny, San Francisco CA, MexicoCity, Montreal, Toronto, Londra, Madrid, Mr.inchen, paris, HongKong, Singapore, Tokyo, Cape Town, Sydney: pearson EducationInc., 2008, editia a 3-a), p.92.

42

ARHITECTURA, PERCEPTIE SI FRICA

in anumite situatii, frica poate si se manifeste si dupdce pericolul a trecut, nu doar tnaintea lui. in situagii in carepericolul ap^te brusc, suntem nevoiti si actioni,m rapid, pen-tru a evita producerea unui dezastru. in aceste cazuri con-stientizim frica uneori chiar la c1teva ore dupi ce perrcolula trecut. Acest tip de situatii sunt frecvente in caz de rizboi,de exemplu, sau in caz de accident, incendiu sau cutremur.55

Frica are un grafic evolutiv care meritl discutat, pentruc:a, pe de o parte, existi o categorie de frici care sunt instinc-tuale, adici innd.scute, iar, pe de alti parte, existi anumitefrici care sunt tnudtate.'6 De exemplu, un studiu reahzat pecobai nlscuti in laborator aratia ci, desi nu au intllnit pisiciin viata 1or, manifesti un compofiament de incremenire -unul dintre cele doui moduri de exteriorizare a fricii - atuncic2nd sunt expusi pentru prima oari unei feline. in schimb,in cazul fricilor invilate - sau doblndite -, cercetitorii au

observat o predispozitie de a reactiona mai rapid in fata unoranumite pericole gi mai lent in fata altora. Este vorba despreasa-numita ,,teorie de a fi pregitit" (preparedness tbeoryt)57.

Conform acestei teorii, atit oamenii, cit si animalele, suntpredispusi si dezvolte reacfii de frici fagd. de situatii, obiectesau fenomene care, din punct de vedere statistic, sunt si,

mai ales, au fost mai des intllnite in istoria speciei si au fost

55 MARKS, Fears, Pbobias and. Rituak, p. 4.iE HOFMANN, MOSCOVITCH si HEINRICHS, ,,Evolutionary

Mechanisms of Fear ancl Anxiety", pp. 122-123.57 Martin E.P. SELIGMAN, ,,Phobias and preparedness", Bebauior

Theralry 2 (1971): pp. 307-320; apudHOFMANN, MOSCOVITCHsi HEINRICHS, ,,Evolutionary Mechanisms of Fear and Anxiety",pp.122-123.

43

DANA POP

iclentificate ca fiind periculoase s:rll crer fiincl potenti^lvdttrml-toare. Astfel, abilitatea de a identifica si rezrctiona adecvat?nasemenea situatii, a reprezentat un av'antaj din punctul de

vedere al supravietuirii - implicit .si clin punct de vedereevolutiv. Aceastl teorie ne propune urmitoarea ipotez:a:

,,oamenii sunt .pregltif' din punct de vedere biologicsd ?si insuseasci frica falri de anumite obiecte sau situatiicare ne amenintau supravieluirea speciei in trecut. Aceastlidee a fost conceputl pentru a explica insusirea rapid:a a

unor fobii obisnuite, aparent irationale, precum si rezistentape care o manifest'i fald de procesul de extinctie."5S

in concluzie, suntem preclispusi si reactionim si sI nemanifestim frica fat:a de situatii in care aceasta s-a doveclit a

ne cre.ste sansele de supravietuire; c1e asemenea, situatiilefati de care se manifesti fricaau reprezentat, la nivelul speciei,

un pericol pentru o perioadl lungi de timp .si, situatiile indiscutie, sunt cuprinse, ?ntr-o anumitd formull, in codul gene-

tic. De fapt, chiar putem observa ci procesul de seleclienaturali favorrzeaz:a inclivizii care iqi manifesti frica inci de

la prima expunere la situalii, obiecte sau fenomene pericu-loase. Este destul de eviclent faptul ci, din punct de veclere

evolutiv, manifestarea fricii fatia de iniltimi are sens doar

58 citat original: ,,humans are biologically'prepared' to acquirethe lear of certain objects or situations that usecl to threaten thesurvival of our species. This rnodel was developed to explain therapid acquisition ancl seeming irrationality of common phobias, as

well as their high resistance to efiinction.', HOFMANN, MOSCOVITCH

si HEINRICHS, ,,Evolutionary Mechanisms of Fear ancl Anxiety",pp.122-123.

44

ARHITECTURA, PERCEPTIE $I FRICA

dacl acest lucru se petrece ?nci de prima datd, - a c:adea depe o stinci foarte inaltia, fiind cel mai adesea o experientlmortali.5e

Frica poate fi inteleasi ca fiind rispunsul clat unei pro-bleme. Este pur si simplu un rispuns adaptatl in fata perico-lului. Frica este o stare in care simturile sunt mai ascutite,corpul este tensionat, vigilenta este mai ridicati, individul fiindgata si (re)actioneze.60 Pe de alt:a p^rte, ?n contextul contem-poran, frica poate deveni o manifestare de inadaplare laviata de zr, cu zi, fiind chiar considerati a fr o disfunctie -situatie in care frica este denumiti fobie. Aceasti situaliepoate fi comparati cu modul in care procesele cognitivesunt presetate pentru a dezvoha limbajul - dar nu si unlimbaj anume. Similar, ideea de a reactiona la un stimulpotential periculos, este presetati, totusi acest mecanism nueste atasat unui stimul anume. Tocmai de aceea, este oarecumciudat faptul ci existi mai multi indivrzi care manifesti ofrici incontrolabili fa96. de rechini, serpi sau animale silbatice,de.si sansa de a intllni astfel de pericole in viata cotidianieste foarte mici. Pe de altia parte, alte pericole precum auto-mobilele, armele sau drogurile - desi ucid anual un numirde persoane considerabil mai mare - nu declanseaz:a reactlila fel de puternice precum clinii sau plienjenii. Acest lucruse explicl prin faptul cI pericolele vielii moclerne nu au

5e tuid., pp.723-724.6o J^y SCHUTKIN si Jeffrey B. ROSEN, ,,Neuroendocrine

Regulation of Fear and Anxiety", in Extreme Fear, Sbyness andSocial Pbobia- Origins, Biological Mecbanisms, and Clinical Out-cotnes, ed. Louis A. SCHMIDT si Jay SCHULKIN (New York NY,Oxford: Oxford University Press, 1.999-): pp. 140-172, p.141.

+)