Valeriu Sclifos

,,Diamantele nepr eluite alelimbii romkneSti sunt vorbele,de care se foloseSte poporulronihnesc pretutindeni ;i pecare le gnsim Si la cranicari,In scriitorii din zilele noastreSi tn cdr{ile bisericeSti" .

Mihai Erninescu

)$r;\*\N'IoN\ti' \\i\\\'-.,

\,

i \1.,.' I\t/' \\.t\

\lo....=,).:"

f UIIIi

czu 811. 135. t' 37 4.2', 373.7s32

Lucrarea a fost recomandatf, pentru tipar de Consiliul gtiinlific al In-stitutului de Filologie al A.$.M.

Descricrea CII) a ('aurcrci Nationalc a CtrrtiiSclilbs, Valcriu

1200 de fiazeologisrne ale limbii romAne : Dict. / ValeriuSclilbs; Acad. de gt. a Rep. Moldova. Inst. de Filologie.

- Ch. : S. n.,

2007 ('l'ipogr'. "ll.eclarla" SA). -

88 p.

I sBN 978-991 5-932-7 7 -6-5000 cx.

Ecliturir AtelierCulegerc text: Tatiana ChilimariProcesare ccrm puteriz atd: Alexandru Er nturache, G qli n a P ro danCopcrta: Alcxandr u Ermurache

@ Valeriu SCLIFOS, 2007

ISBN 978-991 5-932-71 -6

CUVINT INAINTE

Nu fac mare gauri (si nu zic borta) in cer -

pentru a incepeaceasti prefa![ cu un frazeologism

- editind acest diclionar. Scopul

nostru principal a fost de a pune la indemina cititorilor un instrumentde lucru de stricti necesitate.

Diclionarul de fa![ reuneqte 1200 dintre cele mai frecvente unitd{ifrazeologice ale limbii romane, cu explicarea cit mai adecvatl a sensuriloracestora. Definiliile date nu-si propun s5, epuizeze posibilitilile deredare a frazeologismelor, intrucit sensurile lor se modificl, de celemai multe ori, in funclie de contextul in care acestea sint intrebuinlate.Semnifica{iile unitifilor frazeologice pot fi sesizate mai clar Ei mai peinleles in cadrul unei propozilii sau fraze, deoarece ,,practic, fiecare noucontext agazi expresia intr-un alt orizont semantic" (Al. Dobrescu).

Adeseori, acei care consulti acest tip de dic{ionare sint nevoiti siintuiasci unde ar putea glsi unitatea frazeologici respectivi, deoarecemulte dintre acestea contin cite dou6-trei elemente semnificative(de exemplu A cauta acul in carul cu fin). in scopul de a-l ajuta pe cititorsi afle cu uqurin{a frazeologismul care il intereseazdL, crulindu-i, astfel,timpul gi ribdarea, qi totodati pentru a evita repetarea unuia gi aceluiasifrazeologism, am aranjat intreg materialul dupa primul substantiv dincomponen!a uniti{ii frazeologice (indiferent dac5, acesta este semnificativsau nu), care este numit cuvint-titlu. Acest principiu de organizarea materialului inlesnegte, dupi pirerea noastrl, gisirea rapidl gi exactia frazeologismului, cu atit mai mult cu cit substantil'ul, pe lingi atiteatrlsituri distinctive, are gi un puternic caracter de reprezentare vizuali.De exemplu: A cduta cuiva nod in papura poate fi gisit la cuvintul-titluNod, iar Parcd a luat apd in gurd

- la cuvintul-trtlu,l.pA.

in dic!ionarul de fall' deopotrivd cu unitilile frazeologiceliterare propriu-zise, sint incluse qi o serie de frazeologisme ce con{inin structura lor cuvinte regionale (A se face mort tn pdpu;oi), cuvintepopulare (Aface ztmbre) etc., care apar in operele scriitorilor clasici gicontemporani ai literaturii romAne.

N-am indicat, atunci cind acest lucru a fost posibil, sensul propriuai unitilii frazeologice, ci doar cel figurat, la explicarea ciruia apar celemai mari dificultlti.

Dupi cum este anunlat in titlu, prezenta lucrare este un dictionarde frazeologisme, si nu unul de locu{iuni, imbiniri de cuvinte de diferitetipuri etc. Pentru a r[spunde scopului propus, ne-am strdduit si includemaici doar unitili frazeologice propriu-zise, de egalivaloare si structura, caresi aibd sens figurat, continut afectiv si caracter expresiv. Astfel, au rimasin afara dic{ionarului (chiar daci acestea figureazd in unele dic}ionare delocufiuni gi expresii ale limbii romane ) diferite tipuri de loculiuni (verbale,adverbiale, adjectivale, substantivale q.a.), diverse imbiniri de cuvinte,a ciror explicare nu prezinti dificultili, un mare numi.r de proverbe gizicatori de o largi circulatie gi alte uniti{i specifice limbii romAne.

indrumiri pentru folosirea DicEionarului

Unititile frazeologice sint grupate sub un cuvint-titlu, evidenliatcu litere majuscule. cuvintele-titlu

- in forma lor de bazl

- sint aranjate in

ordine alfabetici, iar in cazul articolelor de diclionar aceasti succesiunenu este respectata.

Frazeologismele sint tipirite cu caractere aldine, iar explicareasensului

- cu litere obisnuite.

lntre paranteze rotunde sint incluse cuvintele sau grupurilede cuvinte cu caracter facultativ: A trii (pe lingi cineva) ca banulcel bun, variantele frazeologismelor, provenite din inlocuirea uneipirti componente cu alta: Umbli ciinii cu colacii (covrigii) in coadiqi abrevierile.

In cazul uniti{ilor frazeologice cu mai multe sensuri, acestea aufost numerotate cu cifre arabe cu punct: A nu-qi mai incipea in piele =l. a fi foarte bucuros, fericit; 2. a fi foarte ingimfat.

Daci unitatea frazeologici are sinonime, acestea sint indicateimediat dupd explicarea semnificatiei frazeologismului, de exemplu:A trii ca ciinele la stini = a trii bine, a duce o viafi indestulati; a triica giina Ia moari; a trii ca ursul la prisaci.

Dictionarul de fafl este destinat elevilor (de gimnaziu, liceu etc.),profesorilor de limba romdni gi tuturor celor pasionali de acesteneprefuite comori ale limbii romdne, pe care M. Eminescu le socotea,pe drept cuvint, ,,adevirate nestemate ale gindirii poporului romAnesc".

4

in elaborare a Diclion arulul, precum ;i pentru scrierea I ntrod uceri iau fost consultate urmitoarele lucriri lexicografice:

Comgulea E., TeiuE S., $erban V, Diclionar de expresii si locutiuni,Editura,,$tiin!al Chiqiniu, 1998.Duda G., Gog* A., Wojcicki M.1., Diclionar de expraii;i loculiuni aleIimbii romhne, Editura,,Albatros'] Bucuresti, I 985.Diclionar de expraii ;i loculiuni romhne;ti. Coordonator: AlexandruDobrescu, Editura,,Litera'l Chiqiniu, 1997.Dic{ionarul explicativ al limbii romhne, Editura Academiei,Bucureqti, 1975.Levilchi L., Bantas., Gheorghiloiu A., Dicfionar frazeologic rom6n-englez.Edilia a doua, revizuiti gi adlugiti, Editura $tiinlifici si Enciclopedici,Bucuresti, 1981.

Mcolescu A., Teodorescu L. P, Preda I., Thtos M., Diclionar frazeologicenglez-romdn Edigia a doua, revizuitl gi adiugitl, Editura $tiintifiilEi Enciclopedici, Bucureqti, 1982.

Abrevieri

gl. = glumefiron. = ironiclivr. = livresc

'/

, .. A ascunde ac in miere = a ascunde o intenfie rea intr-un sfat datcu blindefe.

\,,'A ciuta acul in carul cu fin = a cduta ceva greu sau imposibilde gisit; a se apuca de o munci zadarnica.

AcasiAcum mai vii de-acasi = se spune cuiva care (la un moment dat)incepe si vorbeasci mai clar, pe infelesul tuturor.

Aer.' A-gi da aere = a se fili, a se ingimfa; a lua o atitudine de

superioritate.

AghiosA trage (la) aghioase = a sfordi, a dormi adinc.

AmanA ajunge (a fi) la aman = a ajunge (a fi) intr-o situalie dificild,intr-o incurcatura; a ajunge (a fi) la mare strimtoare.

Ama rr/ A-si inghiti amarul = a suferi in tdcere, f[ri a se destdinui.i,A-s,i virsa amarul = a-$i descirca sufletul, destiinuindu-qi durerea

sau ura fa{i de cincva.

6

AmnarCit ai scipira din amnar = intr-o clipi, foarte repede; cit ai clipidin ochi.

Anl/e (nu) avea cei qapte ani de-acasl = a (nu) fi fost bine educatin familie.

Apa,r.r'A pescui in api tulbure = a profita de o situafie incordati sau

nesiguri pentru a trage foloase personale.t..'A nu avea (nici) dupi ce bea api = a fi extrem de sdrac, a nu avea

ce minca; a nu avea (nici) tdciuni in vatri.',. A-i veni cuiva apa la moari = a se schimba imprejurf,rile

in favoarea sa, a incepe si-i meargd bine.i, A cira api la ffntini = a face un lucru inutil, care nu servegte

la nimic.,, A cira (a duce) api cu ciurul = a face o munci zadarnicil; a lucra

fira spor.r'lA fi (to1i) de o api = a fi Ia fel, firi deosebire, a fi de o seami.\r A lisa pe cineva in apele lui = a llsa pe cineva in pace,

a nu-l deranja; a lisa pe cineva in boii lui.v/ A nu fi in apele lui sau a nu fi in toate apele = a fi abitut sau prost

dispus.

'; A bate apa in piui = a vorbi mult gi fhri rost (plictisind pe cei din jur).r.; A cregte ca din api = a cregte neobignuit de repede; a cregte vizind

cu ochii.r/Parci a luat api in guri = a ticea, a nu vorbi nimic; a nu sufla

o vorbi; a ticea chitic.r"7A se duce pe apa simbetei = a se pierde, a se pripldi../ A gti in ce ape se scaldi cineva = a cunoagte gindurile, intenfiile

sau dispozilia cuiva.i"A-i turna (a-i da) cuiva api la moari = a incuraja, a sprijini,

a susfine pe cineva.

c;\-A A t----Ac

A avea (a gnsi) ac de cojocul cuiva = a avea (a gnsi) mijloacepotrivite pentru a infrina sau a pedepsi pe cineva; a-i gisi cuivaleacul.

A cilca (a umbla) ca pe ace = a chlca (a umbla) incet qi cu mareaten!ie.

A sta (a gedea) ca pe ace = a arde de neribdare, a fi foarte nelinigtit;a fi foarte gribit; a sta ca pe spini.

Api de ploaie = se spune despre ceva fbri valoare,lipsit de confinut,de temei; vorbe goale.A scoate apn (gi) din piatri seaci = a obtine ceva cu mare greutate,invingind, prin efort gi istefime, toate piedicile.A imbita pe cineva cu api rece = a incinta pe cineva cu vorbegoale, fig[duieli deqarte; a duce cu vorba.Minte de ingheafi apele = se spune despre cineva care mintecu nerusinare, spune minciuni gogonate; minte de sti soarele in loc.

AramiA-gi da arama pe fali = a-$i ardta adeviratul caracter, parteaascunsi a firii sale.

ArcanA prinde pe cineva cu arcanul = a lua gi a duce undeva cu for{a pecineva.

ArdeiA da cuiva cu ardei (pe) la nas = a intirita, a afifa, a irita pe cineva;a-i da cuiva cu piper (pe) Ia nas.

,'(Aripi

A lua pe cineva sub aripi = aproteja, a ajuta pe cineva.iA tiia cuiva aripile = a face pe cineva si-gi piardd curajul,a-i curma cuiva avintul.A da cuiva aripi = a face pe cineva si capete curaj; a insufle$ pe cineva.A prinde (a cipita) aripi = a cipilta independenfa (in viafi sauin munci), a se inilia cu usurinfa, a prinde curaj.

AlaA-l trage pe cineva ala (la ceva) = a fi minat de un imbold irezistibilspre o tintd, fdra si se poati impotrivi.Cusut cu afi albi = se spune despre ceva evident fals, mincinos.A rimine cu a{a mimi.Lligii = a rimine sirac lipit, a nu mai aveamijloace cle existen[i.

8

A intinde ata - a depigi (prin comportare) limita ingiduiti,a intrece orice misuri.A merge ati = a se duce direct spre fintd..

AziA tri.i (a o duce) de azipe miine = a trli greu, in sirlcie, in lipsuri.

c\-A B g--'--aBaba

V A trecut baba cu colacii = se spune celui care a pierdut o ocazie,un moment favorabil.

Baieriyr A avea noui biieri la pungi = a fi foarte zgircitl' a-qi minca de sub

unghii.A (i se) rupe cuiva biierile inimii = a simti (a produce cuiva)o mare durere sufleteasci.A lega (a stringe) biierile pungii = a face economii, a devenieconom.

A ofta (a striga, a ride) din biierile inimii = a ofta (a striga,a ride) foarte tare, din toate puterile, din toatd inima.A-gi dezlegabiierile inimii = a se destiinui; a-gi descdrca suflehrl.

Balama\,/ A scoate pe cineva din balamale ="a face pe cineva si se enerveze

foarte tare, si-gi piardi cumpdtul; a scoate pe cineva din sdrite.A-i tremura cuiva balamalele = a-i fi cuiva frici. a se teme.

f'"A-i slibi (a i se muia) cuiva balamalele = a-qi pierde vigoarea, for{a,a-i sl6bi puterile (din cauza bitrinefii, a oboselii, a fricii etc.).

VA-gi iegi din balamale = a se enerva, a-gi pierde cumpitul; a-qi ieqidin fire.

Balti'r'A lisa (ceva) balti = a llsa (ceva) in pirisire, a nu se mai interesa (de ceva).

r, A rimine (a sta) balti = a fi lisat in pdrdsire; a sta pe loc, a stagna.

BanA mi'sura banii cu dimirlia = a fi foarte bogat; a fi doldora de bani.

\'1 A stringe bani la ciorap = a aduna bani, a face economii; afi zgirclt.',"A fi plin de bani ca ciinele de purici = a avea multi bani, a fi foarte

bogat; a fi putred de bogat.t,.,/ A stringe bani albi pentru zile negre = a fi foarte chibzuit si econom.ir, A fi doldora (plin) de bani = a dispune de bani mul1i, a fi foarte

bogat; a mdsura banii cu dimirlia.t,'A tr[i (pe lingi cineva) ca banul cel bun = a trii foarte bine;

a fi preluit de cineva.l/'A minca banii cu lingura = a fi bogat; a cheltui prea mult.

A avea bani cu ghiotura (carul) = a fi putred de bogat; a se culca pe bani.V"A intoarce banii cu lopata = a fi foarte bogat; a se juca cu banii.

.,. ,,r"A nu face nici doi bani = a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare.

' ," A arunca banii in vint = a cheltui fard socoteald, a fi risipitor.r ,.

A tremura dupi ban = a fi lacom de bani; a fi zgircit.

Barbi,.,.u A ride in barbi = a ride pe ascuns, pe infundate gi cu satisfacfie.

Bardi;./' A da (a zvirli) cu barda in luni = 1. a fi nesocotit, trisnit; 2. (iron.)

a se arata curajos, indraznef.

Basma1,' A iegi (a scipa) basma curati : a ie$i cu bine dintr-o incurcdturi;

a scapa cu obrnzul curat.A scoate pe cineva basma curati = a scapa pe cineva nevinovat,a scipa pe cineva cle o invinuire.

10

BitituriA ciLlca pe cineva pe b[tituri = a atinge pe cineva unde-l doaremai tare, a provoca cuiva o nepldcere; a cilca garpele pe coadd.

BaT\.1 A pune cuiva befe in roate = a

indeplinirea unei acfiuni.

BelciugA duce pe cineva cu belciugula-l conduce dupi bunul plac.

pune c4riva piedici, ziddrnicind

de nas = a dispune de cineva,

Belea!,' A-qi gisi beleaua sau a da de belea sau a-i cldea cuiva beleaua pe

cflp = a avea de indurat o neplacere; a o pi!i; a da peste necaz.

Bir!'' A da bir cu fugilii = a dispirea, a fugi, a o gterge dintr-un loc (pentru

a scipa de o rdspundere sau de o pedeapsi).

Bita''": A da cu bita in baltl = a face un gest, a spune o vorbi care stinjenegte

prin caracterul ei nedelicat; aface o gafi.

Boabi',,,

A nu gti (a nu pricepe) nici o boabi = a nu Eti (a nu pricepe) absolut nimic.

Boalit. A biga pe cineva in boale = a inspiiminta pe cineva, a-l tulbura

sufleteqte foarte tare.

Boboc; A pagte (apini) bobocii = a fi naiv ca un copil negtiutor; a-gi pierde

vremea in zadar.

BobotA vorbi in bobote = a spune pe neaqteptate ceva nepotrivit, a-gi dapf,rerea fari a gti cum stau lucrurile.A umbla in bobote = a umbla firi rost, la intimplare, fird finti.

11

Stiu eu unde-i buba = se spune de citre cel care cunoagte punctulslab, partea delicati, dificila a unei probleme.

BucatiA face cuiva bucata = a-i face cuiva un lucru neplicut, un riu;a-i crea cuiva o incurciturd.

BuciticiA-i lua cuivi (gi) bucnfica de la gure = a-l lipsi pe cineva pini 9i destrictul necesar.A-i semina cuiva bucilici rupti = a fi la fel cu cineva, a-i semana mult.A-gi da bucnjica de la guri = a da din putinul siu, a fi generos, darnic.

BucheA fi cu buche = 1. a fi cu gtiinti de carte; 2. afi catilc, a se potrivi bine.A nu sti buche (de carte) : a nu gti nimic (la invnfntura).

BumbacA avea bumbac in urechi = a nu auzi bine; a se face ci nu aude bine.A fi crescut in bumbac = a fi crescut in confort, rlsfilat, a fi ingrijitin mod exagerat; a fi crescut in puf.

BuniciDe cind era bunica fati (mare) = de foarte multi vreme, demult.

BurdufA lega pe cineva burduf = a lega pe cineva foarte strins, incit si nuse poati miEca; a lega pe cineva butuc.A se face burduf de mincare : a minca foarte mult; a se ghiftui.

BuricA se crede (a se socoti) buricul pimintului = s spune, ironic,despre cineva care se consideri cel mai important dintre toti.

BurtiA sta cu burta la soare = a sta degeaba; a pierde vremea.

t4

BusteanA dormi Luqtean = a dormi adinc, neclintit; a dormi butuc.

ButoiA vorbi ca din butoi = a avea un glas infundat, lipsit de sonoritate.

B utucA dormi butuc = a dormi adinc, neclintit; a dormi bustean.A fi din butuc (ca butucul) = a fi necioplit, bidiran; a fi prost.A-i trage cuiva butucul (de sub picioare) = a lua prin surprinderepe cineva; a-l ingela; a-l trage pe sfoar6.A lega pe cineva butuc = a lega pe cineva astfel incit si nu se maipoati migca; alega pe cineva burduf.

BuziA rimine cu buzele umflate = a ramine inselat, dezamigitin agteptirile sale.A lisa pe cineva cu buzele umflate = a ingela, a pdcili pe cineva.A bate (a sufla) din buze = a rimine pdgubag; a fluiera a pagubS.A se sterge (a se linge) pe buze = a fi silit sa renunte la ceva; a-gi punepofta in cui.A lisa (a pune) buza (in jos) = a fi gata sd izbucneasci in plins.A-si musca buzele (de necaz) = a regreta foarte tare, a se cdi.

C\-A C L/-Cal

A face (a ajunge) din cal migar = aface si ajungi (a ajunge) dintr-osituatie mai bund in una mai rea.A fi (a ajunge) cal de pogti = a fi intrebuinlat la toate, a fi trimisin toate pir(ile; a aierga mult.A visa (a spune) cai verzi (pe pereti) = a-$i inchipui (a spune)lucruri irealizabile, imposibile, de necrezut.

15

A nu fi nici cal, nici migar = a nu avea o situalie precisi, a nuaparline unei categorii determinate.A umbla dupi cai verzi (pe perefi) = a cduta si oblii ceva ce nuexisti, ceva imposibil.A cunoagte pe cineva ca pe un cal breaz = a cuooagte foarte binepe cineva dup[ toate apuciturile lui.A dezlega calul de la gard = a limuri o situafie incurcati, a luao decizie intr-o situatie echivoci.A siri peste cal = a depigi limita, a exagera; a se intrece cu gaga.

(alicParci se bat calicii la gura lui = l. se spune despre cineva caremininci repede gi cu lScomie; 2. se spune despre cineva carevorbegte mult gi repede.

(alupA minca (a inghili) calupul = a se lisa picilit, inEelat, tras pesfoard.A pune pe cineva in calup sau a-i trage cuiva calupul = a Picili,a ingela pe cineva.

(apA face ceva din (de) capul siu = a f.ace ceva fdrd a se consultacu altcineva.A nu mai avea unde si-gi puni capul : a ajunge fhri adipost,pe drumuri, slrac.A nu-gi (mai) vedea capul (de trebi) = a nu qti ce si mai faci,a fi coplegit (de trebi).A se duce de pe capul cuiva = a-l lisa pe cineva fi pace, a nu-l deranja.A se pune (a sta) pe capul cuiva = a stiru[ ftri incetare pe lingicineva pentru a obline ceva.A sta (a se ridica) in capul oaselor = a se ridica stind in paf a sta pe gezut.A se sui (a se urca) in capul cuiva = aabuza de bunitatea cuiva, a fiobraznic.

16 t7

A-si pierde capul = a se zapl,ci, a-gi pierde judecata clari.A umbla cu capul in traisti = l. a umbla fara rost, guri-casci;2. a fi distrat, neatent.Din cap pini-n picioarecu desdvirgire; leit, aidoma.A-i suci cuiva capul = a-ldreapti; a-lzdp6ci.

= de sus pini jos, in intregime,face pe cineva piardi judecata

A fi greu de cap = a infelege cu dificultate, cu greutate; a fi prost.A se bate cu capul de pereti (de tofi pere{ii) = a fi cuprinsde disperare sau de necaz, a regreta muh o greqeall fbcuti.A- umbla cu capul in nori = a nu avea simtul realitigii;a fi distrat.A-i face gui-va capul calendar = a zilpl,ci pe cineva, spunindu-ifoarte multe lucruri; a-i toca cuiva la cap.A irvea cap pe umeri = l. a fi deqtept, inteligent; 2. a fi lucid,I"cl I is t.

A .se [ine cu capul pe sus = a fi mindru, orgolios; a fi increzut,infumurat.A.bate capul cuiva = a stdrui pe lingi cineva; a nu-i da pace,;r I brrlc lir cap.A spirla pc cincva pc cap =. a-l ccrta rau pe cineva, a-l ocdri.(lu un clp rnai sus (cu rnult) rnaielc;tcpt, mai reugit, maibine.A scoate capul in lume = a aparea in societate, a incepesa frecventeze societatea.A cidea pe capul cuiva = a sosi pe neagteptate la cineva (creindu-inepliceri, deranj).A-si bate (a-si friminta) capul = a se gindi intens, a se striduispre a solutiona o problemi.A-qi face de cap = a face ceva ce poate si-i diuneze,sd-i primejduiasci viafa; a face lucruri nechibZuite.

CapitNici un capit de a[i = absolut nimic, nici cel mai mic lucru.

(apriA impica qi capra, si varza = a impica gi pe unul, si pe altul;a impdca doui interese opuse.

(arA pus carul inaintea boilor = se zice, ironic, despre un omneindeminatic, care face lucrurile pe dos.Nici in car, nici in cirufi (telegufn) = se spune despre cinevanehotirit, care nu gtie ce doregte.

(arneA prinde (la) carne = a se ingriEa, a deveni mai gras.A tremura carnea pe cineva = a tremura de frici.in carne gi oase = in persoani, in realitate.A cregte carnea pe cineva = a simti o satisfacfie, a fi bucuros.A fi carne din carnea cuiva = a fi rudi de singe, descendent directdin cineva.

(arteA vorbi ca de pe carte = l. a vorbi chibzuit, cu judecati;2. a se exprima pretenfios.A-gi da cirfile pe fafi = a-li ardta gindurile, planurile in moddeschis, a spune adevirul.A(-qi) juca ultima carte = a face o ultimi incercare (riscind)in vederea atingerii unui scop.A se pune pe carte = a se apuca seros de invifat.Cum scrie la carte = a$a cum trebuie, cum se cere, corect.A lega cartea de gard = a nu se mai line de invilituri.

(asi \"A intoarce casa pe dos = a face mare dezordine in casi, riscolind totul.A ridica casa in slavi (slivi) = a face zgomot, tdrdboi, zarvl mare.A nu avea nici casi, nici masi = 1. a duce o via{i neregulati, plinide griji, de frdmintiri;2. a fi sirac, a nu avea absolut nimic.

18

(astraveteA vinde castraveli gridinarului = a da explicafii cuiva care se pricepemai bine decit tine; a cauta sd picileEti pe unul mai qiret decit tine.

(asA fi cu 'cag(ul) la guri = a fi nepriceput, lipsit de experienti(dar cu pretenfii).

CataramiA fi prieteni la catarami = a fi prieteni intimi, nedesplrfifi;a fi unghie si carne cu cineva.

(atrafuseA-gi lua (a-si stringe) catrafusele = a pirisi repede (qi p. furig)un loc; a o gterge, a-gi lua tilpigifa.

(aciuliA da cu ciciula in ciini = a fi cu chef, a-;i face de cap.A pune ciciula pe-o ureche = a se fuduli, a se mindri.A scipa ciciula pe ape = a scepa un prilej, a pierde un lucru frri voie.

CSlciiA fine pe cineva sub cilcii = a fine pe cineva sub influenfa sa,a-l stipini.A i se aprinde (a-i sfirii) cilciiele dupi cineva = l. a fi foarteindrigostit de cineva; 2. a fi zorit, nerlbditor.Fuge (merge) de-i sfiriie cilciiele = fuge (merge) foarte repede.A se afla (a fi) sub cilciiul cuiva = a se afla (a fi) sub dominafia cuiva.A se invirti (a siri) intr-un cilcii = a se migca repede, a fi iute latreaba.A-si lua cilciiele de-a umeri = a fugi; a o lua la sdnatoasa.

(alu;A pune cuiva cilugul in guri = a astupa gura cuiva, a-l impiedicasi vorbeasci.

l9

(imasiigi de 9i ciinaga de pe el = se spune despre un om exageratde milos gi de darnic.Plinge de-i sare cimaga pe el = plinge foarte tare, in hohote'A rimine in cimagi = a Pierde tot, a rlmine sirac'A nu-l mai incipea cimaga = l. a fi foarte infumurat; 2. a-i mergecuiva foarte bine.A-i lua cuiva gi cimaqa de pe el = a-i lua cuiva tot ce are, a-l llsa sirac.

A se naEte in cimagl = a fi foarte norocos, a avea noroc' succes.A nu avea (a nu sti) pe unde si scoti clmasa : a nu gisi ieqiredintr-o incurcituri; a nu qti cum si scapi'

CapatiiA nu avia cipltii = a nu avea un rost in viafi; a trii in lipsurimateriale.

CirareA i se tiia cuiva ciririle = a se afla intr-o incurcitura, a intimpinapiedici, impotriviri.A-i scurta cuiva ciririle = l. a impiedica activitatea cuiva;2. a pune cuiva viafa in pericol; 3. a omori pe cineva.

(irbuneA sta ca pe cirbuni (apringi) = a arde de nerlbdare' a fi foarteneliniqtit; a fi foarte gribit; a sta ca pe jdratic.

Carufa '!''A lua in cirufi pe cineva = a-9i bate joc de cineva; a lua pestepicior pe cineva.A se strica ciruta in mijlocul drumului = a intimpina piedici,a avea nepliceri inainte de a-9i atinge scopul.A rlmine de ciruli = 1. a pierde o ocazie; 2. a rlmine in urmaaltora qi a nu mai reugi si-qi realizeze un plan, o intenlie etc'

A se lisa de clru{i = a renunta la un lucru sau la o treabi inceputl.

20

(itelA pleca'(a se duce) cu cifel, cu purcel = a pleca (a se duce)cu toatl familia gi cu intreg avutul.

CeafiCind ti-i vedea ceafa (firi oglindi) = niciodati, nicicind; cindva creqte pir in palmi.A fi gros in (la) ceafi sau a fi cu ceafa groasi = l. a fi gras,voluminos; 2. a fl bogat, instirit; 3. a fi influent; 4. a fi bdddran.

CeapiA nu face nici (cit) o ceapi degerat5, = se spune despre cineva flrinici o valoare.

(eariA se face galben ca ceara = a deveni foarte palid din cauza uneiemofii foarte puternice sau a unei boli.

(eartiA ciuta cuiva cearti cu luminarea = a dori si se certe cu cinevacu orice pref, a-i ciLuta cuiva motiv sau pretext de cearti.

Cen usiA-i lua cuiia (gi) cenusa din vatri = a-i lua cuiva absolut tot;a ldsa pe cineva sirac lipit pdmintului.A nu avea nici cenusi in vatrl = a fi foarte sirac, a nu avea nimic.A-gi pune cenugi pe cap = a se pocii; a-gi recunoagte gregealasau vina.A trage cenuga la turta sa = a se ingriji de interesul propriu(in paguba altora), incercind s6-gi creeze avantaje.

CerA fi in al gaptelea (nouilea) cer = a fi foarte fericit, extremde bucuros, mindru.Parci a cilzat cerul pe mine = exprim[ starea de uluire a cuivafala de o situalie neagteptati qi neplicuti.

2l

A promite cerul si pimintul = a promite lucruri nerealizabile;a promite marea cu sarea.Ca de la cer la p6,mint = se spune pentru a ardta marea deosebireintre doui lucruri, doui puncte de vedere, doui situafii etc.A pica (a cidea) cerul pe cineva = l. a se supira rau;2. a riminesurprins, uimit, uluit; 3. a se simfi ruqinat (tare).

CheagA prinde (la) cheag = a ajunge la o situalie materiali buni,a se imbogdfi.A avea cheag = a fi bogat, a avea mulli bani.

(heremA avea pe cineva la cheremul siu = a dispune de cineva dupibunul plac; a avea pe cineva la mini.A fi (a se afla) la cheremul cuiva = a fi (a se afla) la discrefia,la dispozifia sau bunul plac al cuiva.

ChibritA-i da cuiva cu chibritul pe la nas = a supira, a intirita pe cineva;a-i da cuiva cu ardei pe la nas.

(hingaA stringe pe cineva in chingi = a constringe, a lua din scurtpe cineva.A slibi pe cineva din chingi = a ldsa pe cineva mai liber.A-l line pe cineva dringile = a fi, a se simfi in putere, a fi in stare.

ChiticA ticea chitic = a nu sufla o vorbd, a nu scoate nici un cuvint;a ticea ca pegtele.

ChiulA trage chiulul = l. a se sustrage de la munci, de la o obligafie,ciutind si piardi vremea;2. a nu-gi line cuvintul dat.

22

(insteA da cinstea pe rugine = a se compromite, a se face de ris.

CioariA pedea (a sta) ca cioara in par = l. a fi gata de plecare; 2. a fi intr-ositua[ie neplicuti; a fi in aer.A umbla cu cioara vopsitl = a amigi, a ingela, a inducein eroare.

CiocanA fi (a se afla) intre ciocan qi nicovali = a fi intr-o situalie dificili,din care nu existi iesire.

CiolanA-i trece cuiva ciolan prin ciolan = a fi foarte obosit, sleit de puteri;a-i trece cuiva os prin os.A scipa ciolanul din mini = a pierde o situalie avantajoasf,,cu profit.A-i putrezi cuiva ciolanele = a fi mort de mult gi ingropat.A-i rimine ciolanele (pe) undeva = a muri departe de cas[, prinIocuri striine.A da cuiva un ciolan de ros = a da cuiva posibilitatea de a oblineavantaje sau profituri materiale (in schimbul unui serviciu).A i se muia cuiva ciolanele = a-i slibi puterile, a se molegi;a i se muia cuiva oasele.

CiorbiA se amesteca in ciorba cuiva = a se amesteca in treburile sauafacerile cuiva.A pune pe tofi intr-o ciorbi = a trata pe toli la fel, flrl a face vreodeosebire intre ei.

(iubotiA fi cu ciubote rosii = a se gisi foarte greu; a fi foarte scump.Prost ca o ciuboti = foarte prost; prost ca noaptea.

23

CiuperciCa ciupercile dupi ploaie = intr-un numir foarte mare, peste mlsuri.Atita pagubi in ciuperci! = nu e nimic, pufin imi pasi.

(iurTrecut prin ciur 9i prin dirmon = se spune despre o persoaniexperimentati care a trecut prin multe incerciri.A vedea ca prin ciur = a vedea neclar, a deslugi cu greu; a vedeaca prin siti.

\

CiineA se minca ca ciinii = se spune despre doud sau mai multe persoanecare nu se pot suferi, se dugminesc gi se ceartd intruna.A trii ca ciinele la stini = a trii bine, a duce o viati indestulati;a trli ca g[ina la moari; a trii ca ursul la prisac[.A trii ca ciinele cu mi{a (pisica) = a nu se infelege de loc, a triiin certuri, in dugminie.A iegi ca ciinele din iarni = a fi foarte slab, fhri putere.Nu-i numai un ciine scurt de coadi = mai e $i altcineva saualtceva de felul celui cu care avem de-a face.Umbli ciinii cu colacii (covrigii) in coadi = e mare belqug,indestulare (undeva).A da ca ciinele prin be1 = a fi foarte indrizne!, obraznic, insistent.ii meninci ciinii din traistS, = se spune despre un om prost,niting sau de staturi joasd.A trece ca un ciine prin ap6, = a nu se prinde invifitura de cineva,a nu se alege cu nici o experienli de via{d.Cum nu-i este ciinelui a linge sare = a nu-i arde, a nu dori,a nu avea chefde a face un lucru (necesar).

CimpA bate cimpii = a se abate de la subiect; a vorbi intr-aiurea.A-gi lua (a apuca) cimpii = a pleca orbegte fbri linta (din cauzaminiei, a disperlrii etc.).

24

(laieClaie peste grimadi = urul peste altul, in dezordine,la intimplare,la nimereali.

ClinA nu avea nici in clin, nici in mineci cu cineva = a nu avea nimiccomun, nici un amestec, nici o legituri cu cineva.

CoadiA pleca (a fugi) cu coada intre picioare (vine) = a pleca (a fugi)umilit, firi izbindi.A pune coada pe spinare = a pleca (pe furiq), llsind totul balti;a o Eterge.A se uita la cineva cu coada ochiului = a arunca cuiva o privirepieziqi, pe furig.A cilca pe cineva pe coadi = a jigni, a supira pe cineva.Coadi de ciine = om de nimic, fdri nici o valoare, lipsit de caracter,ticilos.Coadi de topor = prsodni care serves,te cuiva ca unealtd,ca ajutor in sf,virgirea unor fapte rele.

CoastiA i se lipi cuiva coastele de foame = a fi foarte flimind; a fi mortde foame.Slab de-i pofi numS,ra coastele = foarte slab, uscifiv; a fi numaipielea si oasele.A face cuiva coastele pintece = a bate pe cineva foarte tare; a bate mir.

(ocosA se scula'odati cu cocoqii = a se scula la risiritul soarelui,dis-de-dimineafi.

(ofaA pune pe cineva in cofi = a intrece pe cineva prin pricepere,prin viclenie.

25

A ploua (a turna) cu cofa (ca din cofi) = a ploua foarte tare,torenfial; a ploua cu gdleata.

(ojocA-gi intoarce cojocul pe dos (pe cealalti parte) = a-$i schimbabrusc atitudinea, comportarea in riu fali de cineva.A scutura cuiva cojocul = a bate zdravdn pe cineva; a bate mdr.A-l minca cojocul pe cineva = a se comporta in aga fel, incitsi merite bitaie; a-l minca pe cineva spinarea.

ColacA-i minca cuiva colacul = a vedea mort pe cineva; a-i minca cuivacoliva.A astepta (a primi) pe cineva cu colaci calzi = a-i face cuivao primire buni; a agtepta pe cineva cu pldcinte calde.A umbla dupi colaci calzi = a umbla dupf, lucruri bune, plicutegi venite de-a gata.Colac peste pupi25 = (un necaz) in plus, pe deasupra.A pune colac gi luminare (la ceva) = a-gi lua nidejdea (de la ceva),a nu mai spera si redobindeasci ceva.

ColtA-gi arit'a collii = a manifesta o atitudine agresivi, aprigi;a-gi arita unghiile.

ColbA-l bate pe cineva de-i merge colbul = a bate pe cineva foartetare, violent; a bate mdr.

(oliviA-i minca cuiva coliva = a vedea mort pe cineva; a-i minca cuivacolacul.

CopciA se duce pe copci = l. (despre bunuri) a se pierde, a se distruge;2. (despre oameni) a intra intr-o mare incurcituri; a o pi{i.

26

CorabieA i se ineca cuiva coribiile = (iron.) a fi trist, supirat, firi chef.

CornA ciuta cuiva in coarne = a indeplini toate gusturile, capriciilecuiva; a risfr1a pe cineva.A se lua in coarne cu cineva = a se inci.iera cu cineva; a se lua la har1d.A-gi arita coarnele = a-gi manifesta riutatea, duqminia fafi de cineva.A pune coarnele in pimint = a se incipifina, a fi indiritnic.A fi (a se crede) mai cu coarne decit cineva = a fi (a se crede)superior cuiva, a fi (a se crede) mai grozav decit cineva.A lua pe cineva in coarne = a se repezi cu vorba la cineva, a certape cineva.

CotA-i arita (a-i intoarce) cuiva cotul = a refiza pe cineva in modbatjocoritor; a nu lua in seam5, a trata cu indiferenfd.A da din coate = a lupta din risputeri pentru a iegi dintr-o situafiegrea sau dintr-o incurcitur[.

(ovrigA ajunge la covrigi = a deveni foarte sirac, a sirici de tot.

(reangiA-gi tiia creanga de sub picioare = a-$i pune in primejdie situaliaprintr-o acliune necugetati, neginditd.

iCruce IA da cu crucea peste cineva = a intilni pe cineva din intimplare,pe neagteptate.A pune cruce pe (la) ceva = a considera ceva ca incheiat, pierdutdefinitiv.A-gi purta crucea = a suporta cu resemnare o suferinfi, o boali etc.

27

(ucA trdi singur (ca un) cuc = a trii absolut singur.ii cinta cucul inpungi (casn) = a nu avea nici un ban, a fi foarte sirac.A-i cinta cuiva cucul in fa{i = (in superstifii) a avea mare noroc,a-i merge bine.A siri cuc de bucurie = a siri in sus de bucurie, a fi nespusde bucuros.

(ureaI Jl"l-t !ine. cureaua pe cineva = a (nu) avea curaj, a (nu)indrizni, a (nu)-qi permite, a (nu)-i conveni ceva.A-si stringe cureaua = a ribda, a se limita la un trai modest.

(utieA fi scos ca din cutie = a fi imbricat foarte ingrijit, dichisit.

Cu!itA-i ajunge

-cuiva cutitul la os = a ajunge la limita ribdirii saua puterii; a fi intr-o situafie disperatd.A-i pune cuiva cutitul in (la) git = a sili, a forta pe cineva sd facdceva.

A fi.(certat) la cufit cu cineva = a fi (a ajunge) dugman neimp[catcu cineva, a se uri cu cineva.

CuvintA-i sta (a-i veni) cuiva cuvintul pe limbi = a-gi aminti vag uncuvint, un nume etc. gi a nu-l putea exprima.

DegetA se ascunde dupi deget = a ciuta in zadar sd-gi ascundi o vinafoarte evidenti, firi si reuseasci.

28

A purta pe cineva pe degete = aface tot ce vrei din cineva, a dispunecle el dupi bunul plac; a duce de nas.A scipa (ca) printre degete = a scepa, a se strecura pe neobservate,pe nesimlite.ii poli numira pe degete = se spune despre ceva in cantitatefoarte mici sau care se aflA in numdr foarte mic.A-si mugca degetele = l. a se cii amar nic; 2. a se infuria.A pune degetul pe rani = a atinge o problemi delicatd, a indicapunctul sensibil al unei chestiuni.A nu-i veni cuiva nici la degetul cel mic = a nu se putea comparacu cineva in privinla cunogtinlelor acumulate, a comportdrii etc.A qti (a cunoagte) pe cineva (ceva) ca pe cele cinci degete = a $ti(a cunoagte) pe cineva (ceva) foarte bine.A-i scipa (ceva) printre degete = a lisa si-i scape ceva(pe neagteptate); a pierde ceva, firi prea multe impotriviri.Gol ca degetul = l. gol de tot, firi nimic pe el; gol puqcd; 2. foarte sirac.A sta cu degehrl in guri = a pierde wemea, a irosi timpul inzadar.

DinteA sta (a gedea) cu dinfii la stele = a rabda de foame, a nu aveace minca.A vorbi printre dinti = a vorbi nedeslugit, neclar (9i cu nemullumire),tredind minie, ciudi.A nu nimeri dinte pe dinte = a-i fi foarte frig; a-i clinfini dinfii(de frig, de frici etc.).A se tine cu dinlii de ceva = a nu ceda cu nici un pret, a nu renuntala ceva in ruptul capului.A-i scoate cuiva gi din{ii din gur6' = a-i lua cuiva absolut totce are, a sirdci pe cineva cu deslvirqire.A-gi arita dinlii = a manifesta o atitudine agresivi, aprigi;a-qi arita colgi.A avea un dinte impotriva cuiva = a avea un motiv de nemulp-mire, de supirare sau de dugmf,nie impotriva cuiva'

29

DoagiA-i suna cuiva doagelede sffrgitul vietii.A-i lipsi cuiva o doagianormale.

Dodii

= 1. a fi sleit de puteri; 2. a fi aproape

= a fi trlsnit, nebun; a avea comportdri

A umbla in dodii = a umbla in nestire, nauc.A vorbi (a grii) in dodii = a vorbi firi sens si firi rost; a aiuri.

DracA trage pe dracul de coadi = a fi foarte sf,rac, a o duce greu,de azipe miine.A ciuta pe dracul = a intra singur intr-o incurciturl, a-si provocasingur nepliceri.A da peste dracul = a o pi!i, a-gi gisi beleaua; a intra intr-oincurcituri.A ciuta pe dracul gi a-l gisi pe tati-siu = a ajunge intr-o situaliegi mai neplicuti decit cea anterioari.A face pe dracul in patru = a face tot posibilul, a incerca toatemijloacele pentru arealiza ceea ce gi-a propus.La dracu-n praznic sau unde si-a intircat dracul copiii = intr-unloc (neprecizat) foarte indepirtat, pe care nu-l cunoaqte nimeni.A fi dracul pe uscat = a fi siret, riu, viclean.A se uita la cineva ca la dracul = a se uita la cineva cu dusminiesau cu frici.A fugi de cineva (ceva) ca dracul de timiie = a ocoli pe cinevade departe pentru a evita situafii nepldcute, penibile, a se feri cucea mai mare grijl de ceva.$i-a bigat dracul coada = se spune cind o situafie care pirea clarise complici dintr-odat6.

30

DrumA bate drumurile = a umbla de colo-colo, frri rost; a umbla haimana.A r[mine pe drumuri - a rimine frri adipost, fhri slujbi,firi mijloace de trai; a sirdci, a scdpita.A cilca aliturea cu drumul = a fi necinstit, incorect, a se abatede la normele de conduitd stabilite.A fi de pe drumuri = a fi fir| familie, fhri locuinli stabili, fhrirost in viali; a fi firn cipitii.

DumnezeuI-a pus Dumnezeu mina in cap = se spune cind peste cineva a datun mare noroc.

Parci l-a prins (l-a apucat) pe Dumnezeu de (un) picior = se spunedespre cineva care are o mare gi neaEteptati bucurie sau un mare noroc.A nu avea nici un Dumnezerr = a nu crede in nimic: a nu aveanici un sens, nici o valoare.A se ruga de to{i Dumnezeii = & s ruga cu insisten}i, a implora.

c\-A F t------Falci

Cu o falci in cer si cu una (alta) in pimint = foarte minios, furios,gata sl se certe cu violenli.A-i muta cuiva filcile = a bate pe cineva foarte tare, lovindu-lpeste obraz.

Fasole( la lasolea in ziua de Paqti = se spune despre ceva nepotrivit intr-oir rrrrrrr ili imprejurare.

FatiA fi ruginos ca o fati mare = a fi exagerat de ruqinos.A sedea ca o fati mare = a fi lipsit de indrizneali, de incredereinsine;afitimid.

31

A-cle

A-an

FatiA schim6a (a face) fep-fe1e

= a se fistici, a se pierde.A scipa cu fata curati = a scipa cu bine dintr-o situatie dific'd.A fi cu doui fefe = a fi fafarnic, ipocrit, preficut.

FirA ciuta de-a fir a pir = a ciuta minufios, peste tot.A se tine (numai) intr-un fir de afn (pnr)

= a fi in mare primejdiesau aproape de sfirgitul vietii.(Nici) cit un fir de mac = l. foarte-pufin, in cantitate mici;2. foarte mic, mic de tot; cit un grau"l. d;;"$t;A se. agila si de un

.fir de pai = a recurge, in disperare, la oricesprijin, in speranfa salvirii.A despica (a tiia) firur (de pir) in patru = a cerceta foarte amanuntit,a se ocupa de ceva minufios, mai -mult decit este;;;;;;;. ^^

FireSlab de fire = fari vointi, lipsit de energie; ugor influentabil.l^::::1" pe cineva din fire = a face pe cineva sa se enervezeIoarte tare, s5-si piardi cumpitul; a scoate pe cineva din s6rite.A-gi pierde firea slu.a s-e pierde cu firea = a se descuraja, a nuse putea stdpini; a-gi pierde cumpdtul.A-gi pistra (a-gi fine) firea = a se stdpini; a_gi pastra cumpdtul.

FloareFloare la ureche = lucru simplu, fir6 insemnitate, care nu produceingrijorare.A umbla de flori de cuc (mnr) = a umbla fard rost, in zadar,de pomand

FoameA fi lihnit (himesit) de foame = a fi foarte flimind, chinuitde foame.

/\ .r\,('.r o lournc de lup = a fi flimind, infometat.,\ si onrori fbamea = a minca pufin, potolindu-gi foamea.r\ lr rupt de foame sau a-l rupe pe cineva foamea = a fi foartell.rrrrincl; a fi lihnit de foame.

FocA trece prin foc gi prin pari = 1. (mai ales cu verbul la participiu)a l'i om incercat, cu experienll;2.a face tot ce se poate, a infruntaoricc primejdie, pentru atingerea unui scop.A sc face (a se supira) foc (gi parn) = a turba de minie, a se infurialirarte tare.A lua focul cu mina altuia = a fugi de rispundere, lisind munca pescerff)a altuia; a pune pe altcineva si intreprindi o acfiune primejdioasi.A se arunca in foc pentru cinela = a-Ei exPune viala pentru cineva.A sta ca pe foc = a fi neribditor, nelinigtit; a fi foarte gribit;rt slrt r a lrc jiratic.A lua (a prinde) foc cu gura = a face tot posibilul, a fi gata la orice:;:ru ilicii (in favoarea cuiva), a apira cu td,rie pe cineva.A stinge focul cu paie (ude) = a agrava o situafie, o stare conflictuali.A pune (a b[ga) mina in foc pentru cineva = a garanta pentrul;rptt'lc, pentru cinstea cuiva.A li (a sta) intre doui focuri = a fi inconjurat din doui pirfi;rr li prir-rs la strimtoare.

FofirlicaA umbla cu fofirlica: a incerca si inqele pe cineva; aface gmecherii,irr;t'liicitrni.

FriciA lr:igl cuivir frica in oase = a infricoga, a ingrozi, a speria rdul)('( ll)('vil.A sta (a urnbla) cu frica in sin (spate) = a fi intr-o continui stare dett'irrlri, a tnir tcr

Friu{-qi pule friu limbii (gurii) = a vorbi cu prudenri, a se refinede la vorbi.A tine pe cineva in friu = a domoli avintul sau pornirile cuiva.

FrunziCiti frunzi qi iarbi = in numir foarte mare, extrem de numeros.A tiia frttnz6,la ciini = a pierde vremea, neavind vreo ocupalieserioasi, a nu face nici o ispravi, a trindivi; a paEte vinturile.A trii ca frunza pe api = a duce o existenfi nesiguri, a trii la voiaintimpl[rii.A umbla frunza frisinelului = a umbla fhri nici un rost. a hoiniri.

FulgCa fulgul pe api = la voia intimplirii, dupi placul cuiva.A. bate pe cineva de-i merg fulgii = a bate tare pe cineva;a bate pe cineva si-i ias[ untul.

FundA da de fundul sacului = a sirf,ci, a aiunse sarac.

FunieA i se aprop_ia (a i se stringe) cuiva funia de (la) por = l. a fi aproapede moarte; 2. a se apropia data indeplinirii unei activitati.Drept ca funia in traisti (sac) = l. strimb, risucit; 2. nedrept, necinstit.

FurciA avea de furci cu cineva = a avea conflicte, neintelegeri, dificultilicu cineva.A se certa furci cu cineva = a se certa foarte tare.A da cuiva de furci = a-i crea cuiva probleme, dificulteli, a facepe cineva si-gi batd capul cu chestiuni greu de rezolvat.Parc-ar fi puse cu furca = se spune despre obiecte, lucruri aflatein dezordine, in neorinduiali.

34

c\-r. G t--.---JGard

A lega ceva la (de) gard = a abandona, a pirisi, a renunta la ceva.A siri peste garduri = a avea o comportare imorali, a umbla dup[aventuri amoroase.A lega pe cineva de gard = a prosti, a picili pe cineva.

GauriNu o si se faci gauri in cer = nu va fi mare pagubi, nu se va intimplanimic riu.

GazA turna gaz peste foc = a afifa pe cineva care este deja infuriat;a inrdutdti gi mai mult situafia.

GiiniA sta (a umbla) ca o glini plouati = a $edea descurajat; a fi ftrivlag5, zitpitcit; a fi abitut, trist.A se culca odati cu giinile = a se culca foarte devreme.A triri ca giina la moari = a trii bine, a avea un trai imbelgugat;rt lnri ta ciilrclc la stinir; a trli ca ursul la prisaca.

GileatiA ploua (a turna) cu gileata = a ploua foarte tare, torential; a plouacu cofa.

G6lusciA inghili gilirgca = a suporta o batjocurl, o neplicere, fhri a se impotrivi.

GirgiunA avea girgiuni in cap = a avea idei ciudate, anormale; a fi extremde increzut.A scoate cuiva girgiunii din cap = a vindeca pe cineva de capricii,de idei ciudate, anormale pe care le are.

35

GenunchiA sta cu genunchii la guri = a sta ghemuit, strins (de frici, de emotii etc.).A i se tiia cuiva-genunchii = a avea senza{ia ci nu se mai poate{ine pe picioare (de emofie, de durere etc.).A cidea in genunchi inaintea cuiva = a ruga staruitor saucu umilinti pe cineva (ingenunchind in fata acestriia).

GheardA cidea (a incipea) in ghearele cuiva = a ajunge in stipinireacuiva, a cidea in mina cuiva.A-fi (a se zbate) in ghearele mortii = a fi aproape de moarte,a fi in agonie; a fi grav bolnav.A-pll" gheara pe cineva = a apuca, a inhila pe cineva; a punestdpinire pe cineva.A scoate (a scipa) pe cineva din ghearele cuiva = a salva, a scdpape cineva de sub st[pinirea cuiva.A-si arita ghearele: a-gi dezvdlui intentiile rele.A-i pune cuiva gheara-n git = a se incdiera, a se bate cu cineva.A-i scurta cuiva ghearele = a pune pe cineva in imposibilitateade a (mai) face riu.

GhimpeA-i sta cuiva ca un ghimpe in ochi = a-l incomoda pe cineva,a-i fi antipatic cuiva.A sta ca pe ghimpi = a fi neliniqtit, a nu avea rabdare; a fi foartegribit; a sta ca pe spini.A avea (a simti) un ghimpe la inimi = a avea un necaz, o supirare,o durere ascunsl.

Gind IA sta dus pe ginduri = l. a fi preocupat, absorbit de ginduri;2. a govai, a ezita, a se friminta cu gindul; a sta la indoiald. -

{-l {ur.a pe cineva gindurile = a se lisa pradl gindurilor, a fi rlpitde ginduri.

36

A-l apfi'sa pe cineva gindurile =- u fi urmdrit permanent de ceva, asc gindi profund la ceva care il obsedeaza.A-i pune cuiva gind riu = a avea intenlii rele fali de cineva'

GirliA se duce pe girli = a se pierde, a se risipi.A curge girll = a veni din belEug, din plin, abundent.

GisciAsta-i alt6' giscl (in alti traistl) = asta e cu totul altceva; asta-i altdvorbi: asta e alti brinzi.

GitA face git = a avea pretenlii (neintemeiate); a opune rezisten!5.A-i viri cuiva ceva pe git = a sili pe cineva sf, accepte cevaimpotriva voinlei sale.A se situra pini-n git de cineva (ceva) = a nu mai putea suportapc cincva (cevir), a fi dezgustat.

GoqoasiA turna (-a in$ira) la gogogi = a spune neadeviruri, a min[i.

GriunteCit un griunte de mugtar = mic de tot; cit un fir de mac'

GroapiA sipa cuiva groapa = a unelti impotriva cuiva, aface intrigi.Da in gropi (de prost ce-i) = se spune despre un om foarte prost'

GuriA fi cu gura mare = a fi certire!, a c[uta prilej de cearti.A fi riu de guri = a birfi, a fi intrigant.A intra in gura lumii = a ajunge s[ fie birfit, vorbit de rlu.A-l lua pe cineva gura pe dinainte = a sPune ceva ce n-ar fi vrutsi spuni qi de care pe urmi ii pare riu.

37

A nu avea nici ce pune in guri = a nu avea ce minca; a fi lipsitde orice mijloace de existenfi.A.se lua dupi gura cuiva = a actiona (nepotrivit) dupi sfatulcuiva, a imita pe cineva.A-si rici gura degeaba = a vorbi flri nici un folos, firi a fi ascultat.*

se duce ca pe gura lupului = a disparea cu repeziciune, a pieritdri nici o urmd, ca qi cum nici n-ar fi existat.A se zvircoli ca in guri de satpe = a se zbate cu disperare, cumplit.A striga (a fipa) cit il flne gura = a striga (a !ipa) foarte tare,din risputeri.A-i

_

umbla (a-i merge) cuiva gura ca o moari stricati(hodorogiti) = a vorbi iepede gi flrf intrerupere; a pdlavrigi.

Nici o guri de api = absolut nimic, nici cea mai mici cantitate.A tnchide (a astupa) cuiva gura = a-l face pe cineva sd nu maivorbeasci, a-l pune in situaffde a nu mai putia spune nimic.A fi guri sparti = a nu putea pdstra un secret, a dezvilui oricesecret.

A-i lisa cuiva gya.lpn (dupn ceva) = a dori (ceva) nespusde mult; a avea poftd (de ceva).A i se muia cuiva gur:l = a nu mai avea curajul si vorbeasci,a o lisa mai domol.A avea gura cusuti = a ticea; a gti sd pistreze o tain6, un secret.A bate din guri degeaba = a vorbi inzadar, a trdncini.A^.fi. slobod la guri = a spune tot ce gindegte, fhr6 sfiali;a fi obraznic.A avea o guri cit o guri = a vorbi mult gi zgomotos; a fi guraliv.A fi bun de guri = a fi vorbiref, guraliv, a vorbi mult Ei cu ugurinfi;a se pricepe si convingd.F, numai gura de el = l. se spune despre cineva care promite multegi nu se fine de cuvint; 2. se spune despre cineva care se laudacu multe, fdra a face insi nimic.A nu i se auzi cuiva (nici) gura = a fi tdcut,linigtit, potolit.

38

A nu hvea guri (si spuni ceva) = a nu avea curajul' indrlzneala sispuna ceva.A rimine cu gura clscati = a fi mirat, uimit (de ceva neaEteptat);a nu-i veni si-qi creadi ochilor.A nu-i mai sta cuiva gura = a vorbi intruna, a nu mai tl'cea'

A scipa ca din gura lupului = a se salva dintr-o situa{ie dificiln(ca prin minune) in ultimul moment.A fipa (a striga) ca din guri de garpe = a tipa (a striga) foartetare, stras,n ic, gt ozav.

A siri cu gura la cineva = 1. a interveni brusc cu vorba; 2, a certape cineva, a se rlsti Ia cineva.A ride cu gura pini la urechi = a ride foarte tare, zgomotos,cu mare pofte.

c;\-a, H Lf-Hac

A-i veni cuiva (la ceva) de hac = a gesi modalitatea de a invinge,de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supdrd, provoacdn emul[umiri, deranj eazi.

Hachi!eA-l apuca pe'cineva hachilele = a avea toane, capricii, istericale.

HapciA lua cu hapca = a lua cu forla qi pe nedrept.

HitA tirre pe &neva in hlturi = a $ne in friu, a struni, a domina pe cineva.A scipa hilurile din mini =.a Pierde conducerea sau iniliativa(intr-o intrepridere, afacere etc.).A lua hilurile in minl = a prelua in mod autoritar conducerea(unei intreprinderi, a unei afaceri etc.)

39

HirzobA cidea cu hirzobul din cer = a veni pe neagteptate; a se realizade la sine.A se crede coborit cu hirzobul din cer = a fi mindru, ingimfat,increzut; a se crede superior celor din jur.

larbiA ciuta ceva ca (pe) iarba de leac = a ciuta ceva cu insistenti.cu infrigurate, ca pe un lucru rar, prefios.

lbri;inA-.i trage cuiva un ibrigin pe la,as = a-i aminti cuiva pe departegi in mod sarcastic, batjocoritor de ceva.A merge treaba ibrigin = a merge bine, fbri nici o piedici; a merge strunl.

lepureNu gtii de unde. sare iepurele = nu gtii de unde poate sd apariceva neprevizut (pentru rezolvarea unei probleme). -A umbla.d"pe doi iepuri-odati = a urmdri in acelasi timp douiscopuri, doui avantaja diferite; a se apuca de mai multe iucrurideodatd (qi a nu isprdvi nici unul).

lnelP1T..1-i tras prin inel = se spune despre cineva cu talia sublire,mlddios, grafios.

In imiA arde (a frige) pe cineva la iniml = a provoca cuiva o durere,o mare suparare.A avea ceva pe inimi = a fi chinuit de un gind nemirturisit.A-i strica cuiva inima = a-i strica cuiva buna dispozitie, a intrista,a mihni pe cineva.

40

A-i veni cuiva inima la loc = zr-si reveni dupi o emofie, dupio spaimi; a-gi recapita increderea, iurajul. r '-A (mai) prinde la inimi = a cdpita putere, curaj.A-i fi cuiva inima neagrl = a fi foarte trist, mihnit, ingrijorat.A-gi cilca pe iniml = a face ceva impotriva voin(ei sau dorinfei proprii.A-gi line inima cu dinfii = a se stipini, a ribda.A i se face cuiva inima cit un purice = se spune cind cineva estefoarte speriat sau cind se simte in mare primeldie.A-i cidea cuiva tronc la inimi = a-i deveni cuiva drag dintr.o dati;a indrigi (pe neagteptate).A-i siri cuiva inima din loc = a se speria foarte tare; a se emotiona mult.A-si ricori inima = a spune tot ce are pe suflet; a-gi descirca sufletul.A rimine cu inima fripti = a rd.mine mihnit, indurerat.A-qi lua inima in din{i = a-$i face curaj, a se imbirbdta; a cuteza,a se incumeta.A i se muia cuiva inima = a deveni induritor, milos, cumsecad.e;a se indupleca.A roade pe cineva la inimn = a-l chinui, al nelinisti, a-l supira ceva.A-i da inima brinci = a se simti atras spre cineva sau spre ceva,a simti un imbold spre cineva sau ceva.A-i creste cuiva inima in piept = a se bucura foarte tare, a simtio mare bucurie.A-i ride cuiva inima = a fi bucuros, satisftcut, murtumit, a se simlifoarte bine.A (nu) avea pe cineva la inimi = a (nu) tine la cineva, a (nu)simpatiza pe cineva.A-i merge (drept) la inimi sau a-l unge la inimi = a-i produceo satisfactie, a-i plicea foarte mult.A i se rupe cuiva inima = a simti multi mili, durere, deznddejde.A se. gterge de la inima cuiva = a pierde bunivoinfa, prietenia,afecfiunea cuiva.

4l

ItaA (se) d"r.or.u ifele = a (se) limuri o situafie (neclari).A (i se) incurca cuiva ifele = a (i se) strica planul cuiva; a (i se)complica situa!ia cuiva.

JalbaA umbla cu jalba in profap = a cere cu insistenfi un dreptsau o favoare.

JiraticA sta (a gedea) ca pe jiratic = a fi foarte neribditor gi neliniqtit;a fi foarte grlbit; a sta ca pe cirbuni (aprinqi).

JoiDe joi pini mai apoi = l. la nesfirgit, mereu, fhri termen fix;niciodati; 2. (iron.) pulin (timp).Din joi in Paqti = din cind in cind, foarte rar.

JumitateA vorbi cu jumitate de guri = a vorbi nehotirit, fird convingere,cu glas sc[zut.

c\-t L t----Lacit

A-gi pune laclt la gure = a-qi impune ticere.

LacrimiA plinge cu lacrimi cit pumnul = a plinge disperat, cu lacrimide mirimi considerabile.

42

A ride cu lacrimi = l. a ride silit, prefhcindu-se cd se bucuri;2. a ride foarte tare.

LapteA umbla dupi lapte de cuc = a ciuta (cu tot dinadinsul) si obtinilucruri irealizabileA-i gisi cuiva leacul = a gdsi mijlocul de a stipini pe cineva,de a-l constringe si faci ceva] a gisi ac de cojocul ...iu". '

LemnA dormi de pofi si tai lemne pe el = a dormi foarte adinc; a dormi bustean.A inghefa lemn = a infepeni de frig; a inghefa bocni.A rimine (ca de) lemn = a inlemni, a incremeni (din cauza uneisurprize, unei emotii etc.).A cira lemne la pidure = a face un lucru inutil, de prisos.A fi de lemn = a fi nepisitor, insensibil.

LimanA iegi la liman = a scipa dintr-o primejdie grea; a ajunge la o situafiemai bund.A ajunge la liman = a-$i atinge scopul propus.

IimbdA fugi (a alerga) cu limba scoasi = a ceuta cu orice pre! si oblindceva sau sa gdseasci pe cineva de care are mare nevoie.A i se incurca cuiva limba (in guri) = a vorbi greu gi neclar, a i seimpletici limba.A lisa cu limbi de moarte = a-gi exprima ultima dorinfi (pe patulde moarte).A-gi inghifilimba = l. a minca cu mare poftd;2.a se abtine, in ultimulmoment, de a spune ceva nepotrivit; 3. a fi foarte tdcut.A aye,a limbi lungi sau a.filung^de limbi = a vorbi prea mult qi,mal ales, a spune ce nu trebuie; a fi limbut.A asuda sub limbi = a se preface ci. munceste din greu, firi si fifdcut in realitate nimic.

43

A-si tine limba dupi dinli = a se feri de a spune ceea ce nu trebuie,a ticea; a fi discret.A fi cu doui limbi = a fi mincinos, fhtarnic, prefIcut.A scoate (a-i iegi) limba de-un cot = a fi foarte ostenit, dupi un efortfizic; a gifii.A avea limbb de aur = a avea darul de a vorbi frumos, elocvent.A fi cu limba (fagure) de miere = a vorbi frumos, prietenos,amabil.A i se lua cuiva limba sau a nu avea limbi (de grnit) = a nu aveacurajul si vorbeasci.A avea limbi ascu{iti = a vorbi riuticios sau ironic.A-i sta (a-i umbla) pe limbi = a nu-$i putea aminti imediat cuvintulcare denumeste un lucru cunoscut.A lega pe cineva cu limbi' de moarte = a obliga pe cineva(prin jurimint) si-!i indeplineasci o ultimi dorinfi, exprimatiinainte de moarte.A-9i toarce pe limbi = a se gindi inainte de a vorbi.A i se dezlega cuiva limba sau a prinde la limbi : a cipita curaj, aincepe si vorbeasci, si se destiinuiasci.A fi slobod la limbi sau a fi cu limba slobodi = a spune multecu sinceritate gi firi prudenfi, a spune gi ceea ce nu trebuie.A-si scurta limba = l. a vorbi mai pu{in. 2. abirfl mai pufin.A intepa cu limba = a fi ironic, a batjocori.A trage pe cineva de limbi = a descoase pe cineva, a incerca si afletainele cuiva.A-si musca limba = a regreta ci a vorbit ceea ce nu trebuia.A scurta limba cuiva = l. a opri, a impiedica pe cineva si vorbeasci;2. a pune pe cineva in imposibilitatea de a birfi.

IipcaA se line lipci dupi cineva = a insoti pe cineva peste tot,plictisindu-l cu prezenfa sa; a se {ine scai de cineva.A sta lipci pe capul cuiva = a stirui mult pe lingd cineva, plictisindu-I.

44

A sta (a s,edea) lipci (undeva) = a sta undeva neclintit, a nu serrrisca (dintr-un loc), stingherind pe ceilalli.

LinaA cere lini de la broasci = a cere imposibilul; a cere luna de pe cer.

IocAnu-gi mai afla (g[si) locul = a nu mai avea astimpir sau odihni;a fi nerabddtor, nelinigtit.A pune pe cineva la locul lui = a-i arita cuiva ce se cuvine qi ce nu,dindu-i o leclie de buna-cuviin{a.A nu mai avea loc de cineva = se spune despre cineva carese impotriveste cuiva, persecutindu-I, ciutind si-l inlature.

IucruA nu se prinde lucrul de cineva = se spune cind cineva nu areimbold la lucru.A face un lucru cu ochii inchisi = l. a face un lucru fird o cercetareprealabili, in mod superficial; 2. a face foarte u$or un lucru, fbridificultate.

LumeA dormi (ca) dus de pe lume = a dormi foarte adinc; a dormibugtean.A se duce pe lumea cealalti = a se stinge din viafi.A umbla prin lume sau a colinda (a cutreiera) lumea = a cdlitorimult gi in locuri diferite.A ajunge de risul lumii = a ajunge de batjocuri; a se compromite.A-gi lua (a apuca) lumea in cap - a pleca undeva (departe),rrlrrrrtlonind totul (din c uza unor nepliceii).A purta lulnea pe degete = a in$ela oamenii,a ll srrrcchcr.

a-si bate joc de ei;

A se duce (a fugi, a pleca) in lumea largi = a pleca departe,fird sd se gtie uncle.Parc[ toati lumea

a lui = se spune despre cineva care este foarte fericit.

45

A nu vede. lumea inaintea ochilor = l. a fi foarte supdrat, mihnit;2. a flerbe de minie, a fi foarte minios.Cind [i-9 lumea mai dragi = cind fi-e mai bine, cind nicr nu tegindegti la ceva nepldcut; cind p-i viaia mai dragi.'

IumindA-i fi cuiva drag ca lumina ochilor = a-i fi cuiva nespus de drag.Apdni (ceva) ca lumina ochilor = apazi (ceva) cu cea mai mare atentie.A i se face cuiva lumini in cap = a pricepe, a intelege, a-gi clarifica ceva.

IuminareA ciula pe cineva (ceva) cu luminarea = a ciuta pe cineva (ceva)cu multi stiruinfi, a-qi da toati silinfa pentru a gdsi pe cineva sau ceva.A sta drept ca luminarea = a sta in pozitie perfect verticald.

i;A promite cite-n luni si-n stele = a promite tot ce se poate inchipui,de toate.A promite (9i) luna de pe cer = a face promisiuni ce nu pot fi onorate.A cere luna de pe cer = a cere imposibilul; a cere lini de la broasci.I I :.lll de pe luni =,a fi rupt de realitate, a nu gti ce se petrecetn;urul sau; a ti cu capul in nori.A apuca luna cu dinfii sau a prinde luna cu mina= a reariza cevaaproape imposibil, a obline un lucru foarte greu de cipitat.A dori cite in luni gi in stele = a dori tot ce se poate inchipui,a dori multe gi de toate.Cite-n luni si-n stele = de toate, tot felul de lucruri.

I u ntre1::{1.:J"ntre gi punte = a incerca prin toate mijloacele si oblindceea ce doreste.

[upinchide lupul in stini = a-$i aduce singur dusmani in casi saupreajmd.

A trfli ca lupul in pidure = a trdi in voie, fira griji, in largul siu;a trii ca pegtele in apd.A fi flimind ca un lup = a fi foarte flimind; a fi mort de foame.A minca ca un lup = a minca mult si cu ldcomie; a nu se maisatura de mincat.

c\-A M t---Ma h mur

A scoate mahmurul din cineva = a ciclli, a sicii, a enervape cineva; a face pe cineva sd-qi iasi din fire.

MalA ajqnge (a iegi) la mal = a duce ceva la bun sfirsit, a scoate un lucrupini la capdt.A fi cit un mal = (despre fiin{e) a fi mare, mdtihilos.

MamiA nu-i toarce cuiva mami-sa pe limbi = se spune despre cinevacare vorbeste cu usurinfi sau care riposteazi deichis. -

MareA incerca marea cu degetul = a incerca si rezolvi sau si intreprinziceva riscant, cu pufine qanse de reuqiti.A promite cuiva marea si sarea = a promite mult, totul, imposibilur;a promite cerul gi pimintul.Peste noui miri gi noui liri = la o distanli foarte mare, foarte departe.

MasiA nu avea ce pune pe masi = a nu avea existenta asiguratd, a nuavea cele necesare pentru trai.

MargineA bate (a fine) marginile = a se feri de tot ce este mai greu; a bate lihrile.

Iuni

Ain

4647

A2.

Cigit

A-A1Ai

A fi pe (la) marginea prlpastiei = a se afla intr-un moment critic,gutu d. a cidea inir-o ne^no6cire; a fi ameninlat de o mare primejdie.

Ma!A fi cu m'a1e pestrife (tlrcate) = l' a fi rau la suflet; 2' a ft zgitcltpeste misuri.A i se intoarce cuiva malele pe dos = a fi dezgastat, scirbit.A-i ghiori,i cuiva matele de foame = a fi foarte infometat, a suferide foame.

MiduviA-i inghefa cuiva mlduva-n oase = a-i fi cuiva foarte frig'Pine in miduva oaselor = pinl in adincul fiin,tei; in cel mai inalt gad'

MamaligiA o pune de iramiligi = a se afla sau a ajunge intr-o situafiedificili, neplicuti; a o p[[i; a da greg.

MirA bate pe cineva mir = a bate pe cineva foarte tare; a tacepe cineva turt5.A se situra de cineva (ceva) ca de mere pidurefe = a nu mai puteasuferi pe cineva (ceva); a fi plictisit, dezgustat de cineva (ceva)'

MiseaA nu avea nici cit si pui pe o misea = a avea foarte putln'insufi cient (de mincare).A-i cripa cuiva miseaua (in guri) = a fi foarte ner[bditor; a dorimult ceva.A fi cu doulzeci gi patru de misele = a fi voinic' iste!'descurcf,re!.N-ajunge nici pe o misea = e foarte pufin, insuficient'A lepida (a arunca) pe cineva (c"va) ca pe o misea stricati = a sedebarasa de cineva (ceva) fbri pirere de r[u.

48

MelcA merge (ir unrbla) ea melcul = d rrltg, a se migca foarte incet;a progresa ittt t'1.A ticea ca mcltrrl ir rrrr scoate nici un cuvint, a nu sufla o vorbi.

A,cu

As

Apde

ApAcAfirjAaaprAcad