1. Stphane Mallarm2. Gustave Kahn3. Remy de Gourmont 4. Charles Baudelaire5. Jules Laforgue6. Paul Marie Verlaine7. Jean Nicolas Arthur Rimbaud 8. Ren Ghil9. Tristan Corbire

1. Teoretician si poet simbolist. Provine dintr-o familie de functionari. Pleaca in Anglia, obtine un certificat pentru a preda engleza si devine profesor in provincie. Redacteaza catva timp un jurnal de moda. In 1896, este ales print al poetilor, dupa Leconte de Lisle si Verlaire. Moare in urma unui spasm al laringelui. Opere: Florile, Azurul, Briza marina, Darul poetului, Dupa-amiaza unui faun, Un zar aruncat nu va desfiinta harardul, Poezii, Versuri si proza, Cantul salveaza fiinta.A. Cantul salveaza fiinta: Mallarme,(...) prin contrarierea relatiilor obisnuite dintre cuvintele sintaxei si prin transmutarea sensurilor cuvintelor datorita contaminarii lor sensice si fonetice (...) a tentat sa ajunga la absenta pura, la intelese ca . (George Popa- Meditatii asupra liricii universale).Cu care ea,-cind si santalSi carte-apun, -unduie seriiPe-acest penet instrumental,Muziciana a tacerii..B. Sfanta Este posibil ca poemul Sfinta sa fi fost inspirat de un tablou sau o gravura de epoca figurind scena respectiva, dar pe care poetul o plaseaza in dinamica muzicala a inserarii.(George Popa- Meditatii asupra liricii universale).C. Dupa-amiaza unui faun: este una din creatiile de referinta ale liricii lui Mallarme. Intr-un peisaj mediteranean inundat de lumina, un faun indragostit de doua nimfe prin ochiurile frunzisului monologeaza asupra pasiunii sale, frumusetii ispititoare si misterului feminin.(Smaranda Cosmin-Mic dictionar enciclopedia al capodoperelor literaturii universale).D. Poezii: In primele sale creatii, Mallarme preia marile teme baudelairiene, cultivand estetica uratului si evaziunea calatoriei. Obsesia lui pentru idealul inaccesibil nu ii confera deninatatea, intrucat totul e de moarte si neant.(Smaranda Cosmin-Mic dictionar enciclopedia al capodoperelor literaturii universale).

2. Poet, romancier, critic de arta. Debuteaza cu trei poeme dedicate absintului, fara ecou in randul criticilor, se alatura poetilor din grupul les Hydropathes si ii cunoaste pe Laforgue si Mallarme. Se proclama aparatorul si reprezentantul simbolistilor in revista La Vogue, intemeiata in 1886, apoi in Le Symboliste. Opere: Palatele nomade, Cantece de indragostit, Taram de zana, Ploaia si vremea buna, Cartea cu poze, Simbolisti si decadenti, Siluete literare, Originile simbolismului, Florile pasiunii, Adulter sentimental.3. Poet, romancier, dramaturg, dar mai ales critic si eseist, atasat grupului simbolist. In opera de arta este manifestarea spontanaa individualitatii, a libertatii depline, caci: Arta personala-singura arta- este anormala, ilogica, de neinteles. Opere:Sixtine, Latina mistic, Lilith, Thodat, Hieroglife, Cartea mtilor, Pelerinul tcerii, Estetica limbii franceze, Oraii rele, O noapte la Luxemburg, Plimbrile literare.4. Poet, critic de arta si literatura, traducator, plubicist. A deschis, prin noutatea si roiginalitatea operei si optiunilor sale estetice, o cale noua in lirica franceza si universale, modificand in profunzime registrul de sensibilitate al generatiilor de intelectuali si poeti ce i-au urmat.Prin dorinta lui de a descifra misterul creatiei pornita din intuitia corespondentelor si a analogiei simbolismului universal, el este precursorul lui Mallarme. Opere: Departe mult de-aici, Orbii, Mortul vesel, Frumuseea, Eu te slvesc..., Invitaie la cltorie, Mi-aduc aminte timpul..., Amarele nelinisti, Bntuitul, Gustul neantului, Armonie in amurg.A. Armonie in amurg: Organizarea compozitionala a poemului are loc dupa legile structurarii unui tablou sau ale unei piese muzicale. Poemul dezvolta o savanta ritmica intre apeluri sdenzoriale si valori plastice-dozate, nuantate si distribuite in functie de starea spirituala, de intentia de semnificare si simbolizare. .(George Popa- Meditatii asupra liricii universale).E ceasul cand pe lujer in seara ce se stinge,Cadelnitind miresme, se-evapora-orice floare:Si svonuri si arome se-nvalmasesc usoare;Vals trist si o sfirseala ce sfisie si-nfringe.

5.poet simbolist si prozator. Scriitor original, pesimist schopenhauerian, obsedat de ideea esecului si a frustratiei, a compus poeme si cantece desperate, patetice si suave, in care ironia si umorul negru se impletesc cu o duiosie si o trandete romantica si o fantezie despletita. Laforgue scria, in ultimii ani ai vietii: Eu nu voi fi fost acolo, in stele, cu un regret inocent ce-l va face pe Emile Verhaeren sa-l declare un copil, bland, primitiv si simplu, extraordinar de bun si de senin.6. poet precursor prestigios al simbolismului european. Poet incorigibil, a dus o viata de poet blestemat, neconformistpacatuind in repetate randuri fata de morala burgheza si caindu-se tot de atatea ori, cu aceeasi nedezmintita sinceritate. Aparitia acestui poet intr-o epoca saturata de estetism, dominata de exigentele formale ale doctrinei arta pentru arta, cand se cultiva o poezie cu forme fixe, care sa rivalizeze cu stiinta pe toate planurile, este de-a dreptul uimitoare. Lui Verlaine i-a placut sa sugereze, si nu sa descrie, folosind procedee care ar fi fost condamnate in prozodia clasica. Un poet atat de autentic, atat de putin teoretician, a fost adeptul sinceritatii si al spontaneitatii in poezie. La sfarsitul activitatii, a marturisit in cuvinte simple si chiar banalesecretul artei sale: Arta, copii, este sa fii tu insuti. Ridicandu-se impotriva formalismului parnasian, el a condamnat ca pe un artificiu de neiertat retorica, atat de daunatoare in toata poezia traditionala, prezenta pana si in poezia atat de muzicala a lui Lamartine.Suceste-i gatul elocinei a fost invatatura cea mare a lui Verlaine. El a mers si mai departe, condamnand orice artificiu formal care s-ar interpune intre poet si opera sa:...Tot restul e literatura.Opere: Poeme saturniene, Serbarile galante, Cantecul cel bun, Romante fara cuvinte, Intelepciune, Odinioara si altadata, Iubire, Paralel, Fericire, Cantece pentru ea, Liturghii intime, Elegii, Carne, Poetii blestemati, Memoriile unui vaduv, Spitalele mele, Inchisorile mele, Confesiuni, Calatorie in Franta scrisa de un francez.7. poet si prozator. A fost un copil inzestrat cu insusiri exceptionale; la 17 ani isi scrisese o parte din opera poetica. Dorind sa scape de sub tutela familiei, fuge la Paris, il intalneste pe Verlaine, in cercul caruia intra ca mare poet. Intre 1871 si 1873, duce, alaturi de Verlaine, o viata de boem la Paris, in Anglia si in Belgia, continuandu-si opera poetica. In urma rupturii de Verlaine din 1873, se retrage la Chaeleville, orasul sau natal. Este un poet cu totul deosebit in literatura franceza, atat din punct de vedere al perioadei lui de creatie (intre 17-23 de ani), cat si al valorii inovatoare a operei. Isi constituie o estetica deopotriva opusa romantismului si parnasienilor, expusa in celebra scrisoare din 25 mai 1871 catre Paul Demeny: poetuleste receptorul unui glas, strain de el insusi (inspiratia), iar poezia este o forma a cunoasterii proiectate in timp si spatiu, capabila sa descopere deopotriva unitatea secreta a lumii-inaccesibila majoritatii oamenilor- si perspectivele viitoare ale omenirii. Astfel, poetul este conceput ca un magician, un vizionar care ajunge sa stapaneasca secretele universului printr-o lunga si savanta dereglare a simturilor.Evolutia lui merge de la poezia muzicala de tip incantatoriu la o poezie-forma a activitatii spirituale-capabila sa perceapa prin imagini raporturile primordiale ale universului. De aceea in Iluminari-culmea creatiei sale- logica, rationamentul si metafora clasica sunt inlocuite de revelatie.Volumul Poezii :A. Convingerile republicane si comunarde se traduc prin satirizarea lui Napoleon al III-lea in . (Smaranda Cosmin-Mic dictionar enciclopedia al capodoperelor literaturii universale).B. Un emotionant si inedit al ororii razboiului este prezent in , capodopera a sonetului european in care invectiva sau oroarea sunt absente, moartea tanarului soldat fiind sugerata prin . (Smaranda Cosmin-Mic dictionar enciclopedia al capodoperelor literaturii universale).C. , scrise in perioada convietuirii cu Verlaine sunt . In aceasta etapa acorda importanta si , folosind un vocabular vag si o sintaxa spontana, neelaborata. (Smaranda Cosmin-Mic dictionar enciclopedia al capodoperelor literaturii universale).D. Cel mai reprezentativ text din volum este in care se presimte modernitatea arbitrului dadaist. (Smaranda Cosmin-Mic dictionar enciclopedia al capodoperelor literaturii universale).In poemul, reluat in doua variante, , Rimbaud ne releva viziunea sa solara asupra vietii, fiintarea vazuta in puritatea ei insemnand adevarul intr-un suflet si intr-un trup indistinct unite si arzand intr-o traire incandescenta. In felul acesta toate ingradirile si granitele au cazut, dispare distinctia dintre subiect si obiect:Eternitatea este unda si logodita cu soarele: miscarea necurmata de pe pamant unita cu intensitatea suprema a astrului care condenseaza lumina cereasca, pentru ca din nuntirea celor doua fluide sa se intrupeze adearul omenesc: carne si suflet. (...) Zilnicul, numarul, spiritul de turma trebuie depasite, sufletul trebuie sa se detaseze de elanurile comune si sa-si ia zborul de dincolo, pentru a atinge unicul: .(George Popa- Meditatii asupra liricii universale).

Poezia lui Rimbaud este o insolita explozie de metafore dintre cele mai , chemate sa ne absoarba intr-un al inefabilului unde, intr-o , plutesc ingeri de flacara...in culorile legendare ale apusului... deasupra abisurilor de azur si a fantanilor de foc. .(George Popa- Meditatii asupra liricii universale).

8. poet si teoretician al poeziei stiintifice. Simbolist la inceputurile lui, si-a faurit in cele din urma o conceptie singulara, spiritualista si mesianica, a poeziei, nu foarte convingator realizata.(Dictionar al Literaturii Franceze)9.poet francez. Lirica a disperarii si a revoltei, obsedata de sentimentul mizeriei umane (Iubiri galbene-1873), cu aceente sarcastice si grotesti. Prin cautarile sale formale este considerat precursor al liricii moderne. Titluri precum: Duel cu camelii, Un tanar care se duce, Rapsodia unui surd, Somnul, Rondeluri pentru dupa sugereaza, prin ele insele, o tematica a regretului, a stragatului de revolta si a marturisirii murmurate, toate organizate de un eu liric dornic de seninatate - copil, hot de stele, usor daracitor de comete (Rondeluri pentru dupa) care-si ineaca hohotele de plans in sarcasm.Opere: Duel cu camelii, Un tanar care se duce, Rapsodia unui surd, Somnul, Rondeluri pentru dupa, Iubiri galbene