f^^.r*,rgfucREt. Brasarda cu nestemate

2.Inimd de Otel

3. Strada Jdrusalem

4. Arma nevdzutd

5. Mama L6o

6. inghi;itorul de sabii

7 . Cavalerii Tezaurului

8. Banda Cadet

PAI.]L FEVAL

aa

BANDA CADET

NEGRE

Traducere din limba francezd de

AURELIA ULICI

FRACI.'RILE

@*

Cuyrins

PrologI. Salonul cu patru ferestre.....II. Strada Culture......III. Intrafi, doamni.....IV. Angdle.V. NagulluiAngdle..

VI. Doui foi de hirtie........VII. Mumia.................

Partea intii. O evadare gi un contract...........................-....... 47I. inmormAntarea siracului.... ..............'.... 49

II. Cioplitorulinmarmuri............. '..'......... 56

III. Domnigoara Clotilde .............. ................ 62

IV. Vizavi de inchisoarea La Force. .............. 68

VI. Domnul Larsonneur ............ 79

VII. Parola,,MAinesevaluminadeziui"... ... 84

VIII. Lovitura de miciucd ......'..... 90

IX. Lirette. '.............' 95

X. Doctorul Lenoir ...................100

XL Georges gi Albert .....--....'.....106

XII. MAna inmlnugati ................111

XIII. Scapularul ........... .............-...1L7

XIV. Povestea Fracurilor Negre...... ................123

XV. Colonelul.............. ..........-.....128

XVI. Addle Jaff2et....... ..................134

XVII. Strada Bondy ....14O

XWII. Salonul Jaffret .....................146

5

5

7!722273340

Ultimii Fitz-Roy.... ...............151Contractul de cisitorie .......156Cavatina milioanelor ...........162 '

Fafi in fa$............ ...............168 ,,

Partea a doua. Cl6ment-Ciungul:..,J.............. .....LT$

II. Domni,goara de Clare.......... .180l,III. SfArgitul intAlnirii intre patru ochi ........................... 185IV. Schimbarea1afaf5........... ....19O I

X, Interogatoriul lui Lirette.............".........;.....'......... .....22L. ,

XIV A unsprezecea dald,.....:.....i.............i...:i....... ....,.........2AW.:

XVII. Un certificat de cisitorie, doui certificatede nastere. .........259i;,

xx.)oL

)ofi.)ofiI.

xwII.xx.)o(

)oil.,)o(II.

)fiIII.)oilv.)o(v.

)offI.)OMII.

)o(uII.xxIx,)oo(

il r; n , ,.,,r:i, -.it

,rrJ I r*n-

Straf,a Cu(ture

intr-o seari de iarni a anului 1840, pe un frig aprig gi umed, un omsi.rman intri in postul de pazi din strada Culture-Sainte-Catherine.Avea o mutri naivi gi ugor uimiti. Purta un costum de origean, foartejerpelit, cu un gor! de ucenic de spiler, al cirui buzunar imens se ciscapeste burti. in buzunar avea un pachet destul de voluminos, infiguratin hArtie de impachetat.

Ceru voie si se incil"easci lAngi sobi., gi i se didu voie, cu bunivoinfi.Era pe inserat, gi in camera corpului de gardi se ficuse aproape intuneric.ince nu aprinseseri lampa cu ulei.

CXnd sirmanul om pleci, nimeni nu observd ci nu mai avea pachetulin buzunarul gorlului mare.

La ciliva pagi de corpul de garda se inilla o casd cu infaqigare destulde impunitoare, cu falada acoperiti de un zid. I se spunea palatulFitz-Roy. Ultimul duce de Clare (cel care purta titlul de prin! de Souzay)

locuise acolo un timp, impreuni cu prinlesa, sotia sa. Se spunea ci acum

erau despirfifi. $i casa rdmisese atAt de goali, incAt dupi moartea unuiportar bitrAn, care rimisese acolo ca un cAine in cote! dupi plecarea

stipAnilor, poarta cea mare pentru trisuri nu mai fusese vdzutiniciodatd rotindu-se in baiamale.

AtAt iarna, cit gi vara, de jos Ei pAni Ia ultimul etaj al palatului,obloanele inchise ascundeau ferestrele, ceea ce nu era nici o plicerepentru locuitorii cartierului.

Pe buni dreptate, negustorii din jur spuneau:

- E ca gi cum pe strada noastre ar exista un monument din cimitirulPdre-Lachaise. Si vindi sau si inchirieze! Ar avea unde si bage douigpefamilii de rentieri sau o fabrici de obiecte din bronz, care ar face siprogreseze come4ul.

Iegind din corpul de garde, omul cu pachetul se ascunse pe o alee

ingusti 9i intunecoasi, situati vizavi de palatul Fitz-Roy. Poate o fecuse

gauf tr|vaf

-doar pentru a se adiposti, cici ploua. Trebuie si spunem totuqi ci inspafiul care semina cu o ghereti, pirea mai curAnd o santineli. st6nd lapAnda.

Si mai adiugim si ci nu era singur. Pe o alte alee, la fel deintunecoasi, care iesea dincolo de palatul Fitz-Roy, un alt individ se

adipostea 9i el de ploaie. Jinea intre buze o figard, pe cap avea o palarieveche, cenugie gi jerpeliti, pusi pe-o ureche peste pirul lins de un blondspelicit, 9i purta o redingoti cu croiald ,,eleganti.", care nu ficea maimul$ bani decAt o zdreanld. Toate astea se zireau la lumina slabe afelinarului, pe care vintul il legina chiar deasupra lui.

Dar cei doi nu se mai vdzurdmult timp. Imediat ce birbatul iegit dincorpul de gardi schimbi cu el un semn, de departe, se cufundari qi unulgi celilalt in intunericul addpostului.

Dupd weun sfert de ceas, o umbrelA giroind de api didu colpl striziiSaint-Antoine. Apira, de bine de riu, un berbat in v6.rstd cu infi;igaremodestS, care tinea de mini o fetifi foarte mici.

Piliria cenugie fluieri si spuse, nici tare, nici incet:

- EchalotlCelilalt rispunse printr-un fluierat aseminitor gi mormii:-Aici sunt, Am6d6e, mereu la datorie, pAnd la moarte!Cind trecuri prin fa[a corpului de gardi, birbatul cu umbrela gi

fetila furi luminafi o clipi de sclipirea limpii cu ulei. Copila, la fel catatil ei, era imbricati in negru. Se lipea de el, gopiind qi ciripind rdzind,in ciuda frigului care-i imbujora obrajii.

Echalot, barbatul cu pachetul, o privea cu un aer de om cumsecade.

- CAnd Saladin o si fie de virsta ei, o si vezicS. o si fie gi maidrigu!!... Ia te uitd! Nu-l mai vdd pe Am6d6e! Atenfie! Este chiar taicaMorand cu micula sa Tilde.

Se trase repede in umbri.BitrAnul gi fetifa ajunseri in fala porlii mari a palatului. Se opriri.$i atunci se petrecu ceva ce ar fi putut fi considerat un eveniment si

care, f.irrj. indoiali, i-ar fi scos in prag pe togi negustorii din cartier, inpofida vremii rele, dacS ar fi qtiut ce se intAmpli.

Dar nimeni nu misca, fiindci nimeni nu gtia.JupAn Morand, cum ii spunea Echalot, ii didu fetifei si lini umbrela,

spunAndu-i:

- Fii cuminte, domnigoari Tilde, Ei nu te uda.in acelasi timp, scoase din buzunar doui chei mari, din care una fu

imediat infiptd in broasca principali a porfii pentru trisuri. Dar asta nu

B

tsanf,a Caf,et-era tot. Echalot, care privea cu o curiozitate lacomi, gAndi corect:

,,De-atAta weme, trebuie si fi ruginit groaznicl"

$i intr-adevir, indiferent cAt se striduia mdna tremurAndi a bitrA-nului, broasca rezista.

,,Ar fi nevoie de un specialist!" gindea deja Echalot. ,,Haidel incearcisi-nfigi ceva in bucli, jupine!"

Ca gi cum ar fi urmat sugestia mute, betranul trecu cea de-a douacheie prin inelul celei dintAi gi, folosind-o ca pe-o pArghie, apisi cu

amindoui miinile. Piedica siri!-Bravo! ficu Echalot. Lacitul acum!

Morand pipiia deja gaura ,,toartei", cu a doua cheie. De data astamerse repede gi ugor. Poarta grea se roti gemAnd din balamale, lasand hvedere o deschidere largi, tdcuti gi intunecati, ca pragul abisului.

-Vino repede, ii spuse fetifei, abia daci avem timp.Dar in loc si-l asculte, fetifa didu inapoi ingroziti.-Nuweau!biigui ea. Mi-e frici.-Frici de ce, prostufo?

- $tiu eu? De strigoi.

-Drace! ficu Echalot. Locul e numai bun pentru aga ceva.

Se infiori gi el pufin, inainte de a adiuga:

- Degi astea-s prostii. Morlii n-au nici picioare, nici labe cu care si se

plimbe.Cu o neribdare de batrin, Morand apuci bralul fetifei, care [ipa.

O impinse inainte.-Taci odati! ii porunci. Nici micar n-am fost vizufi! murmurd el,

gtergAndu-gi fruntea, care giroia de sudoare sub ploaia inghefati.in privinla aceasta, gtim ci se ingela. Abia se inchisese la loc poarta

palatului, ce berbatul cu piliria cenugie se qi repezi afari din ascun-zetoare. Era, in adeviratul sens al cuvantului, un individ cu mutri rea,

tridind mizeria plini de ifose, viciul fanfaron gi hidoasa elegangd

a filfizonului inglodat in noroi pAnii-n cregtet. Parisul adiposteqteadevirate comori din specia asta: in cele mai adAnci strifunduri ale

mizeriei umane miguni tipul pur al Don Juan-ului urAt, zdrenliros, darmereu cuceritor.

Echalot ii iegi in intAmpinare amicului siu gi-i intinse mina prietenos:

-Cum ifi mai merge, Amdd6e, de trei zile de cAnd nu te-am vizut?Similor (acesta era numele de familie al lui Am6d6e) ii intinse un

deget. Purta minugi!-L-ai recunoscut, e chiar el? intrebi el.

- Pau['Fdvaf

--Ziu agal rispunse Echalot. De altminteri, a venit gi azi-dimineagi,

inainte de risirit, cu lemniria unui pat, saltele gi doui cosuri, cu vin gi

mAncare... Da'tu nici micar nu te interesezi de Saladin?Similor ridicl din umeri.- Eu fi-am lisat lie ln seami grijile materiale, replici el, tu eqti bun

pentru aga ceva. Eu mi ocup de viitorul siu. CAnd va implini vArsta uneieducagii liberale, mi voi ocupa eu.

- $tii unde l-am pus?

- Mi-e indiferent...- N-ai inimi de tatd, Am6d6e, il intrerupse Echalot cu reprog, fali de

fiul tau natural, pentru care eu nu sunt decAt doica gi tatil adoptiv. L-ampus la sAnul guvernului, aici, aproape... gi in loc si fumezi havane cumugtiuc, ai face mai bine si contribui cu un cent pentru laptele lui. $tiidoar ci n-am averi.

- Ia te uiti! spuse brusc Similor. Noteazi cAt cheltuiegti cu mAncarea,

qi o si-fi achit mai tdrziu. Nu mi pot obiEnui cu mirunligurile casnice.

Hai si discutim afaceri: pini la noi ordine, tu egti de planton aici.

- Spune-mi micar despre ce e vorba, se rugi Echalot. Sunt,intr-adevir, Fracurile Negre?...

MAna lui Similor ii astupi gura, ca un cilu9.

- Nenorocitule! strigi el. in plini strade! Astfel de mistere!

- Mi-a scipat, bAigui Echalot.* De data asta te iert, dar prudenfi! zise Similor.Puse trei semne de exclamatie dupri acest cuvint, 9i continui:- Eu mi duc pini la bistroul L Epi-Sci6, si-i spun domnului Tupinier

ce bitrinul si micufa au sosit. fine la mine datoriti calitililor mele,degi-l cam enerveazd si vadi cd am mai mult succes la dame decit eI.

-Ar trebui ciutat mult, spuse Echalot cu o adAnci gi duioasiadmirafie, un om dotat cu toate calitetile tale. Dac-ai avea doar un stropde sensibilitate fali de mine, cel mai bun prieten al tau, gi pentru fiultiu, pe care-l aliptez...

Echalot era vorba lungi cAnd se referea la probleme de inimi.Frumosul Am6d6e i-o tiie scurt, cu o palmd pe umir gi incheie:

-RimAi aici, bitrAne, gi de indatd ce se arati trisura, trage o fugipAni la LEpi-Sci6. O si intrebi de...

-De domnul Tupinier, la naiba!

- Nici gAnd! O si intrebi de mine, Am6d6e Similor, a cdrui importanldsporegte pe zi ce trece. $tii ? CAnd nu va mai fi posibil si ne tutuim, o site anun!.

ii intoarse spatele gi se indepS.rti, luAnd-o spre bulevard.

l0

tsanf,a Caf,et

-Rdmas singur, Echalot il urmdri cu privirea pini la colpl strazii.

- CAt despre gmecheria de a se imbrica mereu astfel incAt sd sari inochi, nimic de zis, spuse el, dind din cap. La fel stau lucrurile cu fle-cireala, cu imaginafia dezldnpiti, culoarea la mode a pirului, indrdz-neala fafA de dame gi tot ce mi face si-l invidiez. Are succesul luiAdonisin Antichitate! CAt despre un strop de inimi, care sd-i bati sub vesti,asta niciodati! Habar n-are de atracfiile firegti din ciminul casnic.

Se zice ci de asta e nevoie pentru a urca mai ugor pe scara ambigiei gi a

profiturilor. Daci-i adevirat, atunci cu atAt mai riu! Eu, unul, prefer siignor bucuriile amorului propriu, decAt si le pletesc cu preful sufletuluimeu sensibil! O sd mi duc si-l aliptez pe Saladin.

Se intoarse la corpul de garde, unde gisi, in collul in care-l lisase,pachetul de hirtie legat cu sfoari. iI lua gil deschise prin partea de

deasupra, aga cum faci cu pungile in care este piper. Imediat, in ambalaj

ceva incepu si se migte 9i si !ipe.- Ciocu'mic, Saladin, belea ce egti! spuse Echalot cu tandrele inflexi-

uni ale unei mame. Nu-i momentul si te infurii tocmai cAnd;i se aduce

mincdrica!intre timp, scoase din buzunarul mare al qorfului o retorti de sticli,

al cirei capit fu hhetat de o enormi gur5 de copil, iegind din pachet gi

apucind gAtul ca si soarbi lacom.Era Saladin, fiul natural al lui Similor gi cel adoptiv al lui Echalot.

Oamenii din corpul de gardd se apropiari, fecand cerc in jurul celordoi.

in curtea palatului Fitz-Roy, jupAn Morand incerca s-o convingi pe

fetila care plAngea, cuprinsi de una dintre acele spaime de copil, care

nu poate fi potoliti cu nimic altceva in afari de lumina zilei. Ceea ce era

in jurul ei nu avea, in sine, nimic deosebit de inspiimAntitor: era o curte,ndpiditi de ierburi ca pe cAmp, in dreapta aflAndu-se loja portarului, instAnga grajdurile, iar in fund, palatul, unde se ajungea pe un peron, ale

cirui trepte dispireau sub tufele inalte ale plantelor uscate.BitrAnul intri in loji 9i bajbai indelung, amelit de flpetele copilei.

in cele din urmi gisi pe jos, lingi sobe, un felinar gi, scipirind unchibrit, lumini imediat interiorul inciperii, in care nu mai rimisese nicio mobila.

Fetifa tdcu, dar continui si se lipeasci de el, plimbAndu-gi dejur-imprejur privirile curioase gi speriate.

-Vezi bine ci nu-i nici un strigoi, ii spuse batrinul, incercAnd sd

zAmbeasci.

11

- Putlftrwaf-

insi copila rdspunse:

- Pentru ci i-am vizut pe tofi cAnd era intuneric!

finAnd intr-o mAni umbrela, cici ploaia inghefati era tot maiputernici, iar in cealalti felinarul, bitrinul iegi din loje gi stribitucurtea. Micula Tilde il urma, finindu-l de poala redingotei, dar seimpiedica la fiecare pas, fiindci iarba scosese din loc pavelele. Ajunserila peron, ale cirui trepte desprinse se clitinau, si urcari prin pidurea debalarii uscate. Acum betrAnul avea la briu o legiturd mare de chei.

Deschise u$a care dedea spre peron gi pitrunse intr-un vestibtrl umedgi rece, in care nu se afla nimic, cu excepfia unui obiect care-i smulsecopilului un fipit de groazd..

Era scheletul unui ogar de talie mare, miruntit de trecerea timpului,asa cum ar fi putut s-o faci cel mai indemAnatic preparator, gi zicea pedalele negre si albe, la cAfiva pagi de prag.

- E clar ci ar fi trebuit si-l mut pe C6sar, mormii batrAnul printredinfi.

Strinse umbrela, puse pe jos felinarul gi tAri scheletul ciinelui intr-uncol[ al vestibulului, adiugAnd:

- Fii cuminte, domnigoari Tilde, C6sar n-o si te mugte daci eqticuminte. CAnd treia, era un animal bun gi frumos. MAncase odati unciregar de-al ticelosului de Jaffret .Pariez ci el este cel care l-a lisat inchisaici atAta timp... Ah! Multa weme a trecut din seara aceea!

Lui din nou felinarul 9i urci scara. Fa!a, acum luminati, pirea maipulin bitr6ni decAt finuta. Exprima bl6nde[e, incipilinare gi o anumitimodestie a minfii.

Micuqa Tilde urca in urma lui, tremurind toati. Nu mai scotea nici ovorbi, dar mutrila ei inteligenti trdda din plin sentimentul confuz degroazipe care i-l inspira casa moarti.

intr-adevir, aici totul era mort, iar scheletul nobilului prieten alfogtilor stipini, cAinele C6sar, culcat de-a curmezigul pragului, puteasluji drept firmi a tristelii locuintei abandonate.

Copila gi insogitorul ei stribituri mai multe inciperi goale, ale cirortapiserii atArnau fAgii. Nu mai rimisese nimic, nici micar un scaun. Pagiilisau urme in praful gros, si, in ciuda adipostului oferit de obloaneleinchise, vAntul pdtrundea prin geamurile sparte. De c5nd trecuseri devestibul, nu intAlniseri. nici un obstacol. Toate usile erau deschise.

in cea de-a patra cameri de la primul etaj, domnul Morand. se opri,in sfArgit, in fala unei ugi inchise si, in timp ce alegea o cheie din legituri,ii spuse fetifei:

t2

- tsanf,a Cadet

--Aici n-o si-!i mai fi teamd, domnigoari Tilde. Vei avea un foc bun,

la care si te incilzegti, 9i, daci imi zimbegti, cape[i o prijituri.impinse uga. Trebuie si recunoaqtem ci flacira felinarului lumina

slab o incipere, care nu semina prin nimic cu acelea pe care letraversaseri. Era o sale de mari dimensiuni, cu patru ferestre, in fafacirora cddeau in falduri grele nigte draperii de culoare inchisi, darfrumoase. CAteva scaune cu o formi foarte veche se ingirau de-a lungulperefilor imbricafi in minunate lambriuri, pe care erau agilate tablourimari cu rame aurite, innegrite. Deasupra portretelor, care se distingeaucu greu, cd.cirazele felinarului erau inghi$te de intuneric, atArnau nigteblazoane, aruncAnd scAntei pe ramele sculptate.

in fund, focul bun anunlat de batrAn, care probabil ci arsese cuputere, dar ai cirui ticiuni se stingeau sub cenugi, mocnea in vatra unuigemineu inalt gi incipitor din marmuri sculptati, ce sprijinea o oglindide Venefia, prinsi intr-o rami monumentali.

Printre toate acele lucruri, mirefe ca amintirile de odinioard, douiobiecte moderne, siricicioase, dar curate, uimeau privirea. in primulrAnd, un pat din lemn de acaju, nou-nou!, pirAnd abia iegit dintr-unmagazin de mirfuri ieftine de pe strada Cl6ry, apoi un gheridon delicat,furniruit tot cu lemn de acaju gi de aceeagi provenienli cit se poate de

burghezi, pe care se afla o tavi pentru ceai, o fripturd rece de pasire,prajituri, o caraf.6, gi mai multe sticle.

CAnd trecu pragul acestei camere, figura domnului Morand deveni,daci e cu putinfi, gi mai gravi. Cu un gest involuntar, ridici pil5ria,de-ai fi zis ci intra intr-o biserici.

-Aga-i ci e frumos, Tilde, gtrengirila mea? o intrebi.Copila ficea niEte ochi mari, curiogi, dar supirafi. Era limpede ci

nimic de acolo nu i se pirea frumos, poate doar mahonul lucios al patuluigi al mdsufei. Nici micar nu se uita la prajituri.

Domnul Morand o ridici in brafe gi o agezi intr-un fotoliu enorm, incare dispirea ca o ciocirlie serviti pe una din acele tivi mari de argint,pe misura poftei de mAncare a strimogilor nogtri gi a scuturilorcavderilor. Domnul Morand impinse fotoliul lAngi gheridon, indulci cuzahir un pahar cu vin, trase mai aproape prijiturile gi spuse:

- Hai, m5nAnci, daci wei. Eu am ceva de lucru.

$i, suflecAndu-gi mAnecile, se apuc5, intr-adevir, de o treabi cu totulneobignuiti. in primul rAnd, ingrlmidi butuci de lemn in vatri,aprinzind din nou focul. Apoi, luAnd o mituri, curili bine dusumeaua,dupd care gterse mobila dintr-o migcare. Sudoarea ii giroia pe frunte,insi nici nu-gi didea seama. Vorbea de unul singur:

l3