8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

1/7

tudiu privind fractia de insolatie, frecventa

nebulozitatii si climogramele Peguy si Walter -

Lieth la diferite statii meteorologice

Lector Universitar: TISCOVSCHI Adrian

2005

8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

2/7

Fractia de insolatie:

Insolatia, numita si durata de stralucire a Soarelui, reprezinta un parametrumeteorologic cu implicatii directe in domeniul turismului, al agriculturii, dar si in cel al

transporturilor. Se deosebeste atat o durata efectiva sau reala de stralucire aSoarelui, notata cu d, dar si o durata astronomica probabila, care se noteaza cu D.Raportul procentual dintre d si D, reprezinta fractia de insolatie, notata cu f.

F =d

D

In zilele in care Soarele straluceste necontenit, din momentul rasaritului si pana inmomentul apusului, durata reala devine egala cu durata astronomica, iar fractia de

insolatie devine egala cu 1; f = 1.

In situatia in care Soarele este complet ecranat de sisteme noroase si nu stralucesteabsolut deloc, durata efectiva este egala cu 0, iar fractia de insolatie devine nula.f=0.

entru a evidentia influenta insolatiei, statiile meteo utilizeaza asa numiteleheliora!e.!cestea isi bazeaza functionarea pe proprietatea unei sfere masive dinsticla, care se comporta asemeni unei lentile convergente, focalizand razele delumina si determinand astfel carbonizarea sau arderea unei diagrame speciale,numita "eliograma. Durata insolatiei se masoara intr#un numar de ore, calculandu#seatat o durata zilnica, cat si o durata lunara. Studiile de climatologie, evidentiazaareale, unde durata de stralucire a Soarelui este foarte mare. In Romania, ma$imele

se inregistreaza in Delta Dunarii si in zona litorala. !cest lucru se datoreazasuprafetelor intinse de apa, dar si faptului ca in aceste zone se produce frecventfenomenul de frontoliza % distrugerea fronturilor atmosferice. In sc"imb,frontogeneza este data de o convectie termica puternica, generandu#se astfelsisteme noroase cu dezvoltare mare pe verticala.

entru statia &onstanta, vom avea urmatorul grafic al fractiei de insolatie;

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

d 83,1 97,7 133,5 180,5 260,7 284,2 323,4 306,4 236,2 175,3 104,5 79

Ore/

zi 10 11 12 13 14 15 14 13 12 11 10 9

D 310 308 372 390 434 450 434 403 360 341 300 279

f 0,26 0,31 0,35 0,46 0,60 0,63 0,74 0,76 0,65 0,51 0,34 0,28

!vem un ma$im in lunile iulie si august si un minim in lunile decembrie si ianuarie.'a$imul apare ca urmare a unui regim anticiclonic predominant, marcat prindescendenta aerului ce determina distrugerea sistemelor noroase; o frecventa marea sistemelor de nori inferiori si mi(locii, e$ista mai ales in anotimpul rece.

8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

3/7

"e#$lo%itatea

Reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca, sau intr#un sens mai restrans,cantitatea norilor de pe bolta cereasca, e$primata in zecimi de cer acoperit. )a are o

importanta deosebita in sc"imbul radiativ caloric din cadrul sistemului Soare %amant % !tmosfera, in sensul ca sistemele noroase reduc intensitatea radiatieisolare directe prin refle$ie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva,luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine. rincipalii indici de nebulozitatesunt* # regimul mediu lunar si anual

- frecventa nebulozitatii

- regimul diurn

- frecventa genurilor de nori

Repartitia valorilor medii lunare, ilustreaza perioadele din an in care nebulozitatea

atinge valori ma$ime si intervale cand predomina cerul senin. +scilatiile anuale alenebulozitatii sunt dependente de conditiile zonale si de cele locale. Determinareanebulozitatii medii pentru o perioada oarecare, se poate face fie in functie defrecventa zilelor cu diferite grade de nebulozitate, fie in functie de fractia de insolatie,dupa urmatoarele relatii*

n

saBAN

+= ; 10)1( xfN = in care*

- = nebulozitatea medie

- a = numarul zilelor acoperite

- s = numarul zilelor senine

- f = fractia de insolatie

- ! si - sunt doua constante care difera de la o regiune la alta si care

pentru Romania au valori de ,/ si /,

- n = numarul de zile din intervalul studiat

Frecventa nebulozitatii % pentru a intocmi graficul frecventei nebulozitatii, secalculeaza frecventa zilelor*

o senine % se considera cer senin, cerul cu nebulozitatea

cuprinsa intre 0 si , zecimi

o noroase % cer acoperit cu sisteme noroase in proportie de

, % 2, zecimi

o acoperite % cer acoperit cu sisteme noroase in proportie de

2, % 10 zecimi

Se va calcula graficul frecventei nebulozitatii pentru statia -rasov*

8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

4/7

Brasov I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

senin 7,2 6,6 9,3 6,9 6,3 7,1 10,9 14,0 13,5 12,3 7,8 6,

7 108,6

noros 7,0 7,9 8,0 10,9 13,7 12,1 12,9 11,5 6,7 7,1 9,0 7,

9 114,7

CALCUL

senin+ 23,2 23,5 30 23 20,3 23,6 35,1 45,1 45 39,6 26 21,6

+noros 22,5 28,2 25,8 36,3 44,1 40,3 41,6 37 22,3 22,9 30 25,4

total 45,8 51,7 55,8 59,3 64,5 63,9 76,7 82,2 67,3 62,5 56 47,1

Ase%area eora!ica a &$det$l$i 'rasov

Situat in zona de sud#est a 3ransilvaniei, pe cursul mi(lociu al +ltului in interiorularcului carpatic, (udetul -rasov ocupa din punct de vedere fizico#geografic, cea maimare parte a depresiunilor -rasov si Fagaras.

Situat intre /45617 # /4156157 latitudine nordica si 5/46117 longitudine estica.Intins pe o suprafata de 08 "a, (udetul -rasov reprezinta 5, 9 din suprafataRomaniei. -rasov, capitala (udetului, cu o populatie de 11 08 de locuitori, estesituata in partea central#estica a Romaniei, la poalele varfului 3ampa :82m.

Se poate constata faptul ca, la -rasov, nebulozitatea atinge cele mai mari valoriiarna % decembrie, ianuarie si februarie; iar cele mai reduse la sfarsitul verii si

inceputul toamnei % august, septembrie si inceputul lui octombrie.

Cli(ora(ele )e$* si +alter , Lieth

Studiul fenomenelor de uscaciune si seceta, se poate realiza pe baza unor diagramecomple$e, consocute sub numele de cli(ora(e:cli(ara(esau cli(atora(e.!ceste reprezentari grafice, au fost imaginate de Filippo )redia si evidentiaza, fiecaracteristicile pluvio % termice ale lunilor din an :asa cum sunt cele de tip eguiet". &limogramele prezinta o importanta deosebita instudiul climatelor. )le au servit si servesc in continuare la alcatuirea unor clasificarimoderne a climatelor bazate pe criteriul analizei complete a elementelor, criteriu caresta la baza cercetarilor de climatologie aplicata.

Cli(ora(ele )e$* au fost cunoscute in literatura de specialitate ca ?"

8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

5/7

>a intersectia perpendicularelor ridicate de pe a$e, se noteaza lunacorespunzatoare, cu initiala acesteia. unctele de intersectie a celor doua elementereprezentate pe grafic, se unesc prin linii frante, obtinandu#se o forma poligonala, cecaracterizeaza tipul de clima

Daca climograma este orientata de#a lungul abcisei , contrastele de temperatura seasociaza cu un regim de precipitatii fara contraste, iar daca orientarea se face de#alungul ordonatei, ea indica mari contraste de precipitatii, asa cum este cazulclimatului tropical % musonic, luna cea mai rece va fi si cea mai uscata si va creionaun climat temperat continental.

Cli(ora(a )e$* -entr$ statiile Constanta /o(a si 'o(#a*:

statiaConstanta /o(a 'o(#a*

to

C )- to

C )- to

C )-Ian$arie 0, 5A,/ ,A A1,5 5/,5 5,2

Fe#r$arie 1,2 52, 2,8 ,5 5/, 1,1

artie /,2 58, 8,8 20, 5,2 0,

A-rilie 10 1,1 1, ,2 5A, 1,

ai 1, 8 12 0 1/,1

I$nie 50,5 8,5 51 ,/ 58,1 1A,/

I$lie 55, 1, 5,A 12, 52, /2,1

a$$st 55 5, 5, 52, 52,5 A,8

Se-te(#rie 1A,1 5,A 50, 0,8 52, 52,5

Octo(#rie 1,1 1, 1,1 112,2 5A,5 ,

"oie(#rie 2,A //,/ 15,/ 111 52,5 1/,

Dece(#rie 5,8 2,A A 82,8 5, 5,1

+rasul Constantaeste parte componenta a (udetului cu acelasi nume # cel mai

intins si cu cea mai numeroasa populatie din tara dupa -ucuresti, capitala Romaniei,situat in )uropa.

+rasul &onstanta, resedinta de (udet, are centrul plasat pe coordonatele /8 010617latitudine nordica si 5051617 longitudine estica. )ste situat la mi(locul laturii de est a(udetului.

Suprafata orasul &onstanta ocupa circa 00 Bm5. Suprafata in perimetrul construibil,este de apro$imativ 00 "a, dintre care intinderea zonei de locuit este de aproape5 000 "a, in cadrul acesteia, zona unitatilor urbanistice comple$e detine 1 /0 "a.3emperatura este de tip semiarid.

8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

6/7

Republica Italiana, cu capitala la /o(a. Italia este asezata in )uropa de Sudavand apro$imativ 01 55 Bm2.

Cecini* Franta :1 Bm; )lvetia :21A Bm, are si o enclava in aceasta tara*&ampione dItalia, cu 5. Bm si 5 01 locuitori; !ustria :/1 Bm; Slovenia :51A Bm;'area !driatica; 'area Ionica; 'area 'editerana; 'area 3ireniana :2 /Bm.

/o(a:,A mil. locuitori % ?cetatea eterna@ de pe 3ibru :3evere, intemeiata in 2i.Er. si stra(uita de cele sapte coline, glorioasa capitala a Imperiului Roman,reprezinta una dintre cele mai importante metropole care se impune prinmultitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre, indeosebi romane*castele, palate, arcuri de triumf, biserici, domuri, temple, piete, gradini si parcuri,muzee, catacombe, terme, fantani, etc. &lima este mediteraneana.

India ; are o suprafata de .5A2.80 Bm5, avand o populatie de 82 1 000

locuitori ; densitatea este de 0,2 locuitori Bm 5. !re capitala la Del"i cu A 2 1AAlocuitori. umele oficial este -"arat.

Republica Indiana este situata in !sia de sud si se invecineaza cu aBistan,!fg"anistan, R..&"ineza, epal, -"utan, -irmania, -anglades", +c. Indian :Golful-engal, 'area !rabiei.

&alcutta si 'o(#a*sunt doua dintre cele mai mari orase din lume. -omba< esteprincipalul port pe coasta de vest si este centrul financiar al tarii. Industriile debumbac sunt si acum importante, dar au avut loc multe dezvoltari recente legate deindustria marina a petrolului.

&lima este tropical % musonica. recipitatiile foarte mari, in perioada iunie %septembrie, sunt datorate musonului de vara.

'usonii sunt vanturi cu caracter periodic, ce iau nastere datorita marilor contrastetermice, intre apele +ceanului Indian si partea centrala a !siei, in cele douaanotimpuri e$treme ale anului. In timpul verii, partea centrala si sudica a !siei, seincalzeste e$cesiv, temperatura aerului a(ungand si la 00&. &a urmare a acestuifapt, deasupra acestor regiuni se va contura o vasta zona depresionara, spre careconverg masele de aer umed, dens si racoros de pe oceanele ce scalda tarmurilesudice si sud#estice ale !siei. !stfel ia nastere musonul de vara. uternicile vanturi

musonice, strabat toata partea centrala si nordica a +ceanului Indian, aducind ploideosebit de bogate nu numai in India, ci si in, -anglades", -irmania, tarile dinpeninsula Indoc"inei si in partea de vest a Indoneziei.

loile musonice favorizeaza obtinerea a cate doua si trei recolte anual in aceastaparte a lumii unde traieste apro$imativ 5 din populatia globului. Dar in acelasi timp,musonul de vara este legat de formarea ciclonilor tropicali, ce provoaca maricalamitati naturale.

In semestrul rece al anului, situatia atmosferica sufera sc"imbari radicale fata desezonul cald. De aceasta data, in partea centrala si nordica a !siei, ia nastere unintins ma$im barometric, ca urmare a persistentei aerului rece, dens si uscat, in timp

ce deasupra oceanelor se vor forma o serie de zone depresionare. Spre aceste

8/10/2019 Fractia de Insolatie, Frecventa Nebulozitatii Si Climogramele Peguy Si Walter - Lieth

7/7

depresiuni se vor indrepta masele de aer rece de pe continentul asiatic, dandnastere musonului de iarna.

e cat de umed si de bogat in precipitatii este musonul de vara, pe atat de sarac inumezeala este cel de iarna. Creme de sase luni :octombrie % mai seceta domnestein partile sudice si sud#estice ale Indiei. Intensitatea acestui muson este la fel demare ca si a celui de vara, sc"imband si el directia alizeelor si desfiintand calmulecuatorial. Influenta sa se resimte pana in 'adagascar, pe tarmurile 'ozambicului siin nordul !ustraliei. In aceste regiuni, musonul de iarna nu mai este un vant uscat,deoarece traversand intinsul oceanului se incarca cu umezeala si aduce ploi bogate.

Cli(ora(a +alter , Lieth -entr$ statia Constanta

Se intocmesc utilizandu#se folosind valori medii lunare de temperatura si precipitatii.!stfel, pe abscisa, se reprezinta timpul, iar pe ordonata temperatura aerului siprecipitatiile atmosferice in raportul 105mm precipitatii :adica la 0 temperatura, sacorespunda pe ordonata 10 mm precipitatii; la 10 0temperatura sa corespunda 50mm precipitatii etc. &ei doi autori suprapun pe acest grafic si precipitatiile inraportul 10 mm precipitatii. &urba temperaturii este redata printr#o linie ingrosata,precipitatiile in scara H printr#o linie subtire, iar precipitatiile la scara 1 printr#o linieintrerupta. &onform indicatiilor date de cei doi autori*

- cand curba temperaturii se gaseste deasupra curbei precipitatiilor,se individualizeaza perioadele secetoase din an

- cand curbele precipitatiilor se afla deasupra curbei de temperatura,se separa pe climograma perioadele umede

- atunci cand curba precipitatiilor H se afla peste cea 1, suntperioadele de uscaciune

Deosebirea dintre cele doua curbe care e$prima caracterul deficitar al precipitatiilor,consta in faptul ca, fenomenele de uscaciune apar inaintea fenomenelor de seceta sipersista si dupa stingerea acestora. In multe situatii, in mi(locul unei perioade deseceta, apar precipitatii care intrerup procesul de uscaciune, dar de cele mai multeori, acestea sunt efemere si reduse cantitativ, astfel ca vaporii de apa rezultati dinprocesele de evapotranspiratie sunt repede absorbiti in aerul atmosferic uscat si apoi

se reia cursul secetei mai departe. In perioada lipsita de precipitatii, solul absoarbecirca // 9 din energia solara directa pe care o transforma in caldura, care participala supraincalzirea acestuia si a aerului; la randul lor, incalzirea solului si a aeruluimaresc evapotranspiratia si participa astfel, la reducerea treptata a rezervei de apaaccesibila planetei. 3rebuie amintit faptul ca, seceta este un fenomen meteorologiccomple$, caracterizat prin insuficienta sau absenta totala a precipitatiilor, temperaturiridicate si valori mari ale deficitului de saturatie, e$tinse pe perioade lungi detimp % saptamani sau c"iar luni.