FotoClass 5

Stocarea fişierelor foto-videoalegerea şi utilizarea dispozitivelor tehnice:carduri de memorie, cititoare, hard-uri mobileGH

ID

REVISTĂ DE CULTURĂ FOTOGRAFICĂ / WWW.FOTOCLASS.RO

Canon EOS 1D Mk IV

Sony A450

Olympus E-PL1

Nikon P100

Nikon P7000

CAM

ERA

REVI

EWOB

IECT

IVE

ZOOM WIDE12 modele pentru diverse monturi

Low-key GlamourM

AKIN

G OF Simion Buia

NR.5

(3/2010)

10 LE

I

Răzvan Savaliuc

Fotograf prin Europa...cu trenul În Mediterana cu G10

Mugur Mihăiţă

CĂLĂ

TORI

E

Blitz-uri TTLRecomandări de utilizare / Oferta / Breviar tehnicDO

SAR

Lumina... Fără ea nu există imagine. În fotografia profesională este esenţial să măsurăm cu acurateţe

lumina pentru a calcula efectul acesteia asupra imaginii.

Compania japoneză Kenko vine în sprijinul acestui demersoferind fotografilor o gamă de trei instrumente: două cu funcţiuni de exponometru/flashmetru

(KFM-1100, KFM-2100) şi un colorimetru (KCM-3100). Toate încorporează cele mai noi tehnologii, iar designul inspirat şi

structura logică a comenzilor asigură o ergonomie deosebită.Sunt instrumente de clasă profesională, proiectate pentru a satisface

cerinţele de vârf privind precizia şi fiabilitatea.

în România prin www.f64.ro

Revista Foto Class este un proiect media realizat de F64Studio

©2010 - Toate drepturile rezervate.

ISSN 2068 - 8598

Acest număr al revistei FotoClass cuprinde o serie de review-uri de aparate din care amintim Canon 1D IV realizat de Bogdan Tronac, Sony A450 de Sorin Voicu, Nikon P100 de Dan Pop. Formatul micro 4/3 dispune deja de un aparat abordabil dar cu caracteristici avansate Olympus E-PL1, iar Nikon a lansat recent un compact performant pentru fotografii pretenţioşi, P7000.

Din categoriile de obiective ne-am oprit asupra zoom-urilor superangulare, din care am ales 12 dintre cele mai interesante modele, atât ”originale” cât şi din oferta fabricanţilor independenţi. Sunt prezentate atât tehnicile de exploatare cât mai eficientă a calităţilor speciale ale acestor obiective cât şi capcanele care trebuie evitate în utilizarea lor.

Dosarul ediţiei este dedicat fotografiei cu flash-uri dedicate şi prezintă tehnicile şi echipamentul necesar pentru fotografierea cu un flash şi cu lumini multiple în diverse situaţii, de la portrete la produse şi evenimente.

Ghidul foto prezintă cardurile de memorie şi dispozitivele mobile pentru descărcarea în teren a imaginilor digitale.

Fotografia de portret în studio este ilustrată de Simion Buia cu imagini dintr-un workshop complet care a tratat, spre mulţumirea participanţilor, de la relaţia cu modelul până la tehnicile de iluminare.

Notele de călătorie sunt semnate de Răzvan Savaliuc care a făcut fotografie subacvatică cu un Canon G10, şi Mugur Mihăiţă care ne descrie un interesant periplu european, realizat folosind exclusiv trenurile.

Simion Buia, Mugur MihăiţăDan Pop, Răzvan Savaliuc

Bogdan Tronac, Sorin Voicu

La realizarea acestei ediţii au colaborat:

Coordonator:

Radu Grozescu

Foto

cop

ertă

: ©20

10 S

imio

n Bu

ia

ZOOM WIDE avantaj major - flexibilitateacare permite abordarea majorităţii subiectelor foto; vă prezentăm12 modele pentru diverse monturi

40

OBIECTIVENoutăţi/ Evenimente 6

AGENDA

Sony A450 DSLR bine echilibrat, din clasa medie

18

Canon EOS 1D Mark IVun DSLR deosebit de performant pentru fotojurnalism, sport, wildlife

10

Olympus E-PL1 Ideal pentru fotografia de călătorie

24

CAMERA REVIEW

REVISTĂ DE CULTURĂ FOTOGRAFICĂ WWW.FOTOCLASS.RO

NR. 05 (03/2010)

10

18

24

30

Nikon P100 Bridge orientat către performanţă

30

Nikon P7000 Compact de top în versiune Nikon

36

Stocarea fişierelor foto-videoCarduri de memorie,cititoare, hard-uri mobile

66

GHID

DOSARUL EDIŢIEI

BLITZ-URI TTL Alegerea şi utilizarea unui blitz TTL 50

Modele din oferta principalilor fabricanţi

58

Breviar tehnic62

7882

SUMAR

Răzvan Savaliuc În Mediterana cu G10

78

Mugur Mihăiţă Fotograf prin Europa ...cu trenul!

82

NOTE DE CĂLĂTORIE

Simion Buia Portret: Low-key Glamourimagini ale shooting-ului,scheme de iluminare

70

MAKING OF

70

AGENDA

6 FOTOCLASS

Noutăţi de la Canon: PowerShot G12, PowerShot SX 30 ISDin 2006 Canon lansează cu regularitate câte un aparat din seria G în

fiecare an, oferind fotografilor pretenţioşi un compact de top cu facilităţi şi posibilităţi de reglare apropiate de ale DSLR-urilor, acum fiind rândul lui Canon PowerShot G12. Cea mai aşteptată facilitate era posibilitatea de filmare HD, acum prezentă în standardul 720p, 1280x720 pixeli la 24fps cu sunet stereo.

Canon G12 încorporează sistemul Canon HS pentru obţinerea de imagini de cea mai bună calitate în orice situaţie de iluminare. Stabilizarea este de tip Hybrid IS, pentru performanţe bune şi în zona macro.

Pe lângă teleconverterul 1.4x, este disponibil un adaptor de filtre de 58mm, cu lungime variabilă pentru evitarea vignetării la orice focală.

Utilizarea aparatului este uşurată de apariţia rotiţei anterioare de comandă similare cu a DSLR-urilor Canon, reglajul ISO în 1/3 treaptă, nivela electronică, noul mod de focalizare continuu Tracking AF, procesarea i-Contrast ajustabilă, compatibilitatea Eye-Fi. Sensibilitatea maximă este 3200 ISO, iar la 2.5MP ajunge la 12.800 ISO.

Canon G12 păstrează toate celelalte caracteristici apreciate la modelul G11: senzorul 1/1.7” de 10MP, construcţia solidă, obiectivul excelent 5x, LCD-ul rabatabil, comenzile externe, patina de flash compatibilă E-TTL II.

PowerShot SX30 IS este cel mai nou aparat bridge de la Canon care, pe lângă un design modern vine cu o serie de specificaţii de excepţie, începând cu o plajă de zoom de 35x, echivalentă cu 24-840/2.7-5.8, ceea ce îl face foarte atractiv pentru fotografia de călătorie şi orice alt gen care presupune focale foarte mari dar şi un superangular generos.

Obiectivul este construit folosind tehnologiile de la seria EF pentru DSLR-uri şi cuprinde lentile Hi-UD, UD şi suprafeţe asferice.

Rezoluţia este de 14MP, pe un captor de 1/2.3”, cu o sensibilitate maximă de 1600 ISO. Pe lângă monitorul rabatabil de 2.7” şi 230.000 pixeli există un vizor electronic de 202.000 pixeli pentru o vizare mai comodă.

Noul sistem de stabilizare promite un avantaj de 4.5 trepte de expunere, foarte necesar la focala extremă a zoom-ului. Focalizarea şi modificarea distanţei focale se fac cu motoare USM respectiv VCM silenţioase, şi pot fi folosite, alături de stabilizare, în timpul filmării care este acum de tip HD, 720p. Patina de flash este compatibilă cu sistemul Canon E-TTL II. Este disponibil un adaptor de filtre de 67 mm. Ca şi G12, SX30 este compatibil Eye-Fi.

7FOTOCLASS

AGENDA

Prin caracteristicile şi tehnologia încorporată, D7000 defineşte o nouă linie de aparate Nikon, situată ferm între D90, destinat amatorilor pretenţioşi şi D300s, modelul de top al formatului DX.

Astfel, D7000 dispune de specificaţii şi facilităţi prezente până acum doar pe aparatele din seriile profesionale, într-un corp de dimensiuni apropiate de ale lui D90, la un preţ foarte atractiv. Cele mai interesante caracteristici sunt vizorul 100%, corpul de magneziu, obturator de top cu timpi până 1/8000s, sincron flash 1/250s, testat la 150.000 cadre, slot dual de carduri, AF fine tune, mirror lock-up, compatibilitatea cu obiectivele manuale.

D7000 are un nou senzor CMOS de 16MP, sensibilitate între 100 şi 6400 ISO, expandabilă la 25.600, cu convertor A/D în 14 bit.

Filmarea este Full HD 1080p la 24fps cu posibilitatea de focalizare în timpul filmării în modul AF-F. Există o mufă pentru microfon stereo extern.

Noul modul de 2016 pixeli este folosit atât pentru măsurarea expunerii cât şi pentru recunoaşterea scenei şi sprijinirea noului modul AF cu 39 puncte dintre care 9 în cruce, prin urmărirea subiectului în cadru pe baza culorilor acestuia. Cadenţa maximă este de 6fps, iar aparatul poate fi echipat cu un nou grip cu corp de magneziu MB-D11, care are comenzile duplicate pentru folosirea pe verticală şi poate fi alimentat fie cu bateria EN-EL15, fie cu 6 AA.

Nou „etaj” în gama DSLR:

Valorificând tradiţia aparatelor de tip rangefinder cu obiectiv fix pe care le-a construit în mai multe variante, în special pentru formatul mediu, Fuji a surprins comunitatea fotografică prin lansarea unui aparat compact digital cu senzor format APS-C, obiectiv fix şi vizare laterală.

Noutatea absolută este vizorul hibrid, optic / electronic, alegerea facându-se print-un comutator aflat la îndemână. Corpul aparatului este construit parţial din aliaj de magneziu şi are dimensiuni relativ compacte.

Fuji X100 filmează în format HD 720p, are filtru ND, distanţa minimă de focalizare este de 10cm, ecranul LCD are 2.8” şi 460.000 pixeli, EVF-ul având 1.440.000 pixeli. Pe lângă flash-ul integrat există şi o patină pentru flash-uri externe. Cu obiectivul de 23mm F:2, echivalent cu 35mm, senzorul cu sensibilitate până la 6400, extensibilă la 12.800, vizorul optic şi cadenţa maximă de 5fps, Fuji X100 promite să devină aparatul preferat pentru fotografia de stradă, documentară sau de reportaj, şi îşi va găsi fără îndoială locul în arsenalul multor fotografi de nunţi care preferă fotografierea în lumină ambiantă.

Prin specificaţiile sale, D7000 este foarte atractiv atât ca upgrade pentru utilizatorii de DSLR-uri Nikon entry şi mid level, inclusiv D90, cât şi ca a doua cameră pentru profesionişti. Caracteristicile profesionale şi rezoluţia de 16MP fac în acest moment din D7000 aparatul cu cel mai bun raport performanţă/preţ din întreaga linie de DSLR-uri Nikon, alegerea optimă pentru o vastă gamă de aplicaţii.

Compact de top:FujiFilm FinePix X100

Nikon D7000

AGENDA

F64: Noua sală-studio pentru seminarii /workshop-uri foto

8 FOTOCLASS

F64 Studio dispune de o nouă sală multifuncţională dedicată organizării de seminarii şi workshop-uri, dar care este în acelaşi timp şi un studio foto profesional.

Situat în zona stadionului Lia Manoliu, cu acces comod atât cu maşina cât şi cu mijloacele de transport în comun, studioul dispune de un spaţiu generos şi dotări moderne, de la aer condiţionat la un sistem de iluminare ambiantă calibrat pe lumina de zi. Pentru facilitarea şedinţelor foto profesionale studioul dispune de sisteme de tip pantograf pentru flash-uri de studio sau lumină continuă, iar pereţii sunt gri neutru pentru evitarea reflexiilor şi contaminării cu lumină parazită.

Studioul poate fi convertit rapid în sală de curs folosind un sistem ingenios de scaune care se transformă şi în măsuţe, având o capacitate maximă de 30 de persoane.

Există două ecrane mari, de rezoluţie Full HD pe care se pot proiecta prezentările sau fotografiile realizate în cadrul lecţilor, iar datorită dotărilor fotografice se pot organiza workshop-uri interactive, în care participanţii pot face la rândul lor fotografii.

Noul studio găzduieşte deja cu o frecvenţă lunară seminariile Canon şi Nikon pentru începători şi avansaţi şi în curând aici se va desfăşura noul curs de Tehnică Fotografică organizat de F64.

Foto

: Cris

tina

Ard

elea

nFo

to: B

ogda

n M

arcu

Foto

: Bog

dan

Mar

cu

Foto

: Cris

tina

Ard

elea

n

DSLR CAMERA Canon EOS 1D Mark IV

10 FOTOCLASS

Un DSLR deosebit de performant, recomandat cu precădere pentru fotografia

sportivă şi wildlife, dar şi pentru fotojurnalism.

Text & foto: Bogdan Tronac

Întoarcerea regelui:Canon EOS 1D

Mark IV

La lansarea lui EOS 1D Mark II N în august 2005, Canon a cucerit piaţa aparatelor DSRL dedicate fotografiei sportive şi wildlife, acest aparat devenind un favorit al fotografilor

profesionişti datorită sistemului AF rapid şi precis şi vitezei mari de fotografiere în rafală, de 8,5 cadre pe secundă.

A urmat un semi-eşec răsunător cu Mark III, care, deşi a fost lansat în februarie 2007 ca cel mai rapid DSLR din lume, cu o viteză excepţională de 10 cadre pe secundă şi îmbunătăţiri majore faţă de deja excelentul Mark II N, a avut necazuri serioase cu sistemul AF, cauzate de o problemă mecanică de ajustare a oglinzii sistemului AF, necorectată complet nici până în prezent, după chemarea în service a unui mare număr de aparate, după recalibrări ale sistemului AF şi mai multe update-uri de firmware.

Riscând să-şi piardă poziţia dominantă pe piaţa fotografiei sportive, pe care Nikon avansa ameninţător, Canon trebuia să vină pe piaţă cu un aparat sportiv îmbunătăţit la nivelul tehnologiei actuale în materie de rezoluţie şi sensibilitate, cel puţin la fel de rapid ca Mark III, care stabilise un standard foarte ridicat în materie de viteză cu o cadenţă de 10 cadre pe secundă la fotografierea în rafală şi cu un sistem de autofocus fără greşeală.

Pe 20 octombrie 2009, la 6 zile după ce Nikon a anunţat full frame-ul sportiv D3S, Canon a anunţat lansarea la apă a noii sale nave amiral, EOS 1D Mark IV.

Aşteptările de la această cameră au fost enorme şi cererea atât de mare încât camera a fost foarte greu sau imposibil de procurat chiar de la marii retaileri, stocurile epuizându-se la scurt timp după ce erau recepţionate.

Este foarte probabil ca şi jocurile olimpice de iarnă de la Vancouver să-şi fi adus o contribuţie deloc neglijabilă la această stare de fapt, cert este însă că cel puţin din punct de vedere al vânzărilor după lansare 1 D Mark IV a stabilit o serie de recorduri.

Ca toate aparatele din seria profesională Canon, Mark IV are corpul realizat din magneziu acoperit pe anumite zone cu un material plastic texturat, rezistent la zgârieturi şi plăcut la atingere. Corpul este extrem de solid şi bine echilibrat şi oferă o priză fermă pentru mâna dreaptă. Pentru fotografii care au lucrat anterior cu aparate DSLR Canon din seria profesională, Mark IV aduce aceeaşi siguranţă şi uşurinţă în utilizare.

Obturatorul electro-mecanic de pe Mark IV are o anduranţă de 300.000 declanşări, standardul cu care Canon ne-a obişnuit la aparatele din seria 1. Corpul lui Mark IV este protejat de praf şi umezeală de nu mai puţin de 76 de garnituri din cauciuc,

cu 6 mai multe decât la Mark III, de la care de altfel păstrează aceleaşi detalii constructive. Gradul de protecţie astfel obţinut este suficient cât să permită folosirea aparatului în condiţii de ploaie/furtună şi praf. Singurele diferenţe vizibile faţă de Mark III sunt plăcuţa cu numele aparatului, perforaţiile pentru microfonul amplasat în partea frontală a aparatului, perforaţiile pentru difuzor în partea posterioară şi sistemul de mufe şi capace amplasate în partea stângă a aparatului.

Chiar dacă aparent modificările faţă de Mark III par minore, lucrurile nu se opresc aici. Ecranul posterior principal al lui Mark IV este protejat cu sticlă călită, mai rezistentă la şocuri şi zgârieturi decât protecţia din plastic regăsită la ecranul lui Mark III. Au fost făcute ajustări şi la butoanele de control ale aparatului şi la micro joystick, astfel încât acestea sunt mai confortabil de folosit decât la Mark III.

Ecranul mic posterior a fost păstrat neschimbat de la modelul precedent, fiind capabil să afişeze informaţiile privitoare la cardul de memorie (sau dispozitivul extern de stocare) aflat în uz, numărul directorului şi fişierului curent, informaţiile privitoare la balansul de alb, calitatea imaginii (jpeg, RAW etc.). Ecranul superior este de asemenea identic cu cel de la modelele precedente afişând setările importante ale aparatului: valoarea sensibilităţii ISO, modul de lucru al sistemului AF,

11FOTOCLASS

foto1: Canon EOS-1D Mark IV, 170mm, 1/160s, F7, ISO 200; foto2: Canon EOS-1D Mark IV, 400mm, 1/1250s, F7, ISO 400; foto3: Canon EOS-1D Mark IV, 35mm, 1/4000s, F2.8, ISO 200; foto4: Canon EOS-1D Mark IV, 210mm, 1/1600s, F5.6, ISO 800;

1

2

3

4


12 FOTOCLASS

Deşi dimensiunea pixelilor a fost scăzută de la 7,2 microni la Mark III, la 5,7 microni la Mark IV, performanţa acestui nou senzor este extraordinară, fiind posibil de folosit sensibilităţi de ISO 6400 aproape fără zgomot perceptibil de imagine.

programul de lucru (manual, prioritate de diafragmă, prioritate de obturator, automat), valoarea diafragmei şi a vitezei obturatorului, modul de lucru al obturatorului, sistemul de măsurare a expunerii, numărul de cadre rămase, indicatorul de expunere, starea bateriei, etc. Canon EOS 1D Mark IV este compatibil cu toate obiectivele Canon din seria EF (peste 50) şi cu toate flash-urile din seria EX Speedlite.

Mark IV a fost dezvoltat cu ideea unui salt tehnologic semnificativ faţă de modelele precedente, orientat în mai multe direcţii:

- creşterea rezoluţiei senzorului de imagine în condiţiile păstrării unui zgomot de imagine rezonabil la sensibilităţi mari

- creşterea sensibilităţii ISO pentru fotografierea în lumină slabă

- păstrarea unei viteze mari la fotografierea în rafală, chiar în condiţiile unor fişiere mult mai mari ca dimensiuni datorită rezoluţiei crescute

- îmbunătăţirea ecranului posterior cu funcţie ”live-view”- posibilitatea de a filma în format HD- un sistem de AF regândit

Canon a reuşit să se achite admirabil de aceste cerinţe, echipându-l pe Mark IV cu un senzor de 16,2 Mp în format APS-H, cu o sensibilitate cuprinsă între ISO 100 şi ISO 12.800, extensibilă între ISO 50 şi ISO 102.400.

Deşi dimensiunea pixelilor a fost scăzută de la 7,2 microni la Mark III, la 5,7 microni la Mark IV, performanţa acestui senzor este extraordinară, fiind posibil de folosit sensibilităţi de ISO 6400 aproape fără zgomot perceptibil de imagine.

Mark IV ţine în continuare coroana celui mai rapid aparat DSLR, fiind capabil de 10 cadre pe secundă ca şi predecesorul său. Pentru a putea prelucra volumul uriaş de date transmise de senzor la această viteză, Mark IV a fost echipat cu procesoare dual DIGIC 4, capabile să prelucreze de 6 ori mai multă informaţie decât dual DIGIC 3. Procesoarele de pe Mark IV lucrează pe 14 biţi faţă de 12 la precedentul model şi sunt echipate cu o memorie tampon care permite tragerea în rafală continuă a 28 cadre în format RAW şi respectiv 121 format jpeg.

Ecranul de 3 ţoli care se regăsea pe modelele Mark III a fost păstrat la aceleaşi dimensiuni, însă a fost mult îmbunătăţită rezoluţia, ajungându-se la 920.000 pixeli. Unghiul de vizualizare pe orizontală şi verticală este de 1600, faţă de cca. 1400 la Mark III şi ecranul permite setarea luminozităţii în 7 trepte.

Facilitatea live-view (de vizionare continuă a subiectului pe ecranul principal posterior) a fost păstrată de la seria Mark III. La apăsarea butonului “SET” ecranul posterior principal afişează imaginea care va fi transmisă senzorului prin sistemul optic al aparatului.

În plus faţă de Mark III, sistemul de live-view are acum şi facilitatea de detecţie a feţei, astfel că la fotografiile de portret, sau la pozele care au în cadru subiecţi umani, aparatul detectează automat figura unei persoane şi reglează sistemul AF astfel încât aceasta să fie în zona de claritate maximă.

Facilitatea de live-view este utilă în macrofotografie sau în fotografia de jurnalism, când uneori este nevoie să se fotografieze de deasupra capului, însă trebuie avut în vedere că este intens consumatoare de energie, cu un acumulator complet încărcat fiind posibile cca. 270 fotografii la temperatura de 23° C.

Canon EOS 1D Mark IV a marcat o altă premieră, fiind prima cameră DSLR profesională capabilă să filmeze în format HD, la rezoluţii de 1920 x 1080 şi 1280 x 720.

Pentru a putea prelucra volumul uriaş de date transmise de senzor la fotografierea în rafală, Mark IV a fost echipat cu procesoare dual DIGIC 4, capabile să prelucreze de 6 ori mai multă informaţie decât dual DIGIC 3.

13FOTOCLASS

DSLR CAMERA

Canon EOS-1D Mark IV, 35mm, 1/1600s, F 2.8, ISO 100. Canon EOS-1D Mark IV, 320mm, 1/1000s, F 10, ISO 800.

Canon EOS-1D Mark IV, 35mm, 1/6400s, F 2.8, ISO 200.

Canon EOS-1D Mark IV, 35mm, 1/1250s, F 2.8, ISO 100. Canon EOS-1D Mark IV, 330mm, 1/2500s, F 6.3, ISO 800.

Canon EOS-1D Mark IV , 35mm, 1/6400s, F 2.8, ISO 200. Canon EOS-1D Mark IV , 35mm, 1/2500s, F 5.6, ISO 800.


14 FOTOCLASS

Canon EOS-1D Mark IV, 260mm, 1/100s, F 18, ISO 400.

Canon EOS-1D Mark IV, 260mm, 1/500s, F 9, ISO 400. Canon EOS-1D Mark IV, 400mm, 1/1250s, F 5,6, ISO 400.

Canon EOS-1D Mark IV, 300mm, 1/800s, F 8, ISO 320.

15FOTOCLASS 15FOTOCLASS

DSLR CAMERA

Aparatul poate înregistra filme HD în formatul 1080p la frecvenţe de baleiaj de 24, 25 şi 30 de cadre pe secundă sau 720p la 60 de cadre pe secundă.

În formatul 1080p aparatul înregistrează cu o viteza de cca. 33 MB/secundă, ceea ce înseamnă că un card de 32 GB ajunge pentru cca. 100 minute de filmare.

Sistemul de AF de pe Mark IV a fost schimbat semnificativ faţă de cel de pe Mark III. Canon a declarat că a reproiectat sistemele de senzori AF, mecanismele şi software-ul de control, având ca obiective îmbunătăţirea stabilităţii, siguranţei, preciziei şi funcţionalităţii şi că ceea ce a implementat în Mark IV a fost un sistem complet nou de AF, atât hardware cât şi software.

Sistemul se bazează pe 45 senzori de AF din care 39 în cruce şi pe propriul procesor AF, care conlucrează cu procesoarele DIGIC 4 pentru calcularea focusului şi mişcarea grupurilor de lentile din obiectiv.

Numărul de senzori în cruce este o îmbunătăţire majoră faţă de Mark III, care avea 19, sau Mark II N care avea 7. Legat de aceştia însă este necesară o precizare, anume că ei lucrează “în cruce” numai în sistemul de selectare manuală a punctelor de AF. Dacă se foloseşte sistemul automat de selectare a punctelor AF din cei 39 de senzori în cruce sunt folosiţi în acest sistem numai 19, ca şi în cazul lui Mark III.

Sistemul de focus continuu pentru subiecte în mişcare implementat pe Mark IV se numeşte AI Servo II AF şi are îmbunătăţiri aduse atât pe partea de focus predictiv – de exemplu pentru subiecte statice care încep brusc să se mişte – cât şi pentru algoritmii de mişcare a lentilelor.

Sistemul de autofocus de pe Mark III s-a dorit a fi rapid însă pierdea focusul în cazul subiectelor cu mişcare rapidă care nu puteau fi menţinute în cadru pe tot parcursul tracking-ului. Mark IV a venit cu o îmbunătăţire majoră, în materie de predicţie a focusului, bazat pe un software croit după necesităţile şi recomandările specificate de fotografi profesionişti care au participat la testele Canon preliminare lansării producţiei de serie a aparatului.

Noii algoritmi de focus incluşi în sistemul AI Servo II AF sunt capabili să ignore secvenţele de pierdere a focusului de pe subiect, într-o situaţie ca cea descrisă mai sus, şi să menţină focusul bazându-se pe ultima evaluare “bună” înainte de momentul ieşirii subiectului din cadru, până la reintrarea acestuia.

De asemenea, sistemul de AF poate fi programat să ignore eventualele obstacole care apar între aparatul de fotografiat şi subiect în timpul tracking-ului, fără a încerca să facă focus pe acestea în dauna subiectului principal.

Între momentul apariţiei pe piaţă a lui Mark IV şi momentul scrierii acestui articol a apărut deja o versiune nouă de firmware, 1.0.6, care corectează posibile fenomene de pierdere a focusului în sistemul de urmărire continuă AI Servo în cazul subiectelor care se îndepărtează sau se apropie lent de camera foto.

Pentru a putea prelucra volumul uriaş de date transmise de senzor la fotografierea în rafală, Mark IV a fost echipat cu procesoare dual DIGIC 4, capabile să prelucreze de 6 ori mai multă informaţie decât dual DIGIC 3.


16 FOTOCLASS

Mark IV dispune de un sistem de meniuri deosebit de complex, care poate necesita o perioadă lungă de acomodare pentru cineva care nu a mai lucrat anterior cu un aparat din seria 1. Canon a ales o împărţire a setărilor aparatului folosind 5 submeniuri codificate pe culori.

Submeniurile pentru fotografiere, codificate cu roşu – regăsim aici de exemplu setările de balans de alb, setările de spaţiu de culoare, calitatea imaginilor, setările predefinite pentru stilul fotografiei (Standard, Portret, Peisaj, Neutru etc.) setările pentru identificarea şi eliminarea prin soft a urmelor de praf de pe senzor, setările pentru flash-uri externe Speedlite.

Submeniurile pentru redarea imaginilor, codificate cu albastru – regăsim aici opţiuni pentru ştergerea sau rotirea imaginilor, selectarea imaginilor care urmeaza a fi tipărite, copierea imaginilor de pe un card pe altul, setarea avertizării de supraexpunere, vizibilitatea punctelor AF, afişarea histogramei pentru expunere, respectiv pe cele trei culori fundamentale.

Submeniurile pentru setări de sistem, codificate cu galben – regăsim aici setările pentru oprirea automată a aparatului după o perioadă prestabilită de timp, modalitatea şi locaţia în care sunt salvate imaginile, setările pentru numele fişierelor, formatarea cardurilor de memorie, luminozitatea ecranului, data şi ora, limba meniului (25 de posibilităţi, printre care şi limba română), informaţii cu privire la acumulator, setările “live view”, înregistrarea şi aplicarea unor setări predefinite de utilizator, informaţiile legate de copyright, setările de curăţare fizică a senzorului de imagine, actualizările de firmware.

Funcţiile customizabile – codificate cu portocaliu – sunt disponibile nu mai puţin de 62 de funcţii adresabile de către utilizator, cu 5 mai multe decât la Mark III, ceea ce stabileşte un nou record de complexitate pentru un aparat foto (chiar dacă un DSLR profesional).

Funcţiile customizabile sunt împărţite în 4 categorii, expunere, imagine/ expunere cu flash-ul / ecran, autofocus/viteza de tragere operare/altele. Faţă de funcţiile prezente pe Mark III au fost adăugate funcţii de microajustare a expunerii automate şi expunerii cu flash-ul, CFn I-16 şi CFn I-17, funcţia de optimizare a auto iluminării CFn II-4, funcţia de selectare rapidă a senzorului AF în timpul expunerii CFn III-9 şi funcţia de corelare a senzorului AF activ cu poziţia aparatului CFn III-16.

Submeniul cu setări personale ”My menu settings” – codificat cu verde - permite înregistrarea şi salvarea a până la 6 funcţii de meniu sau funcţii customizabile dintre cele folosite în mod curent, în ideea de a avea acces rapid la ele.

Faţă de modelul precedent Canon a facut în cazul lui Mark IV câteva modificări la nivelul accesoriilor cu care este livrat.

Aparatul vine însoţit de nelipsita curea cu inscripţia “Canon”, încărcătorul LC-E4 pentru acumulatori litiu-ion LP-E4 (un astfel de acumulator este de asemenea livrat în pachet), garnitura de cauciuc Eg pentru vizor, un cablu USB 2.0, un cablu video cu ieşire audio stereo şi un dispozitiv cu şurub pentru fixarea protecţiei cablului şi mufei USB ataşate la aparat.

În pachetul cu care este livrat Mark IV se mai găsesc un manual tipărit de 274 de pagini, un ghid de buzunar şi un manual cu instrucţiuni de instalare a software-ului.

Adaptorul ACK-E4 AC nu mai este prezent în cutia aparatului. Pe partea de software, sunt livrate la pachet doua CD-uri, unul conţinând softurile deja cunoscute pentru descărcarea şi prelucrarea imaginilor (Digital Photo Professional, Zoom Browser EX, EOS utility, Picture Style Editor, Photo Stitch pentru Windows şi variantele lor pentru Mac).

ISO 50 ISO 3200

ISO 100 ISO 6400

ISO 400 ISO 12800

ISO 800 ISO 25600

ISO 1000 ISO 51200

ISO 1600 ISO 102400

Comportamentul Canon EOS 1D Mark IV pe scara ISO:Imaginea originală ISO 50 şi crop pentru 12 trepte de sensibilitate

17FOTOCLASS

DSLR CAMERA

Legat de software, trebuie făcută o menţiune importantă, anume că imaginile produse de senzorul lui Mark IV nu sunt recunoscute de nici o versiune de Digital Photo Professional (ajuns acum la versiunea 3.8.0), anterioară lui 3.7.3. De asemenea, pentru importul şi afişarea corectă a imaginilor RAW pe sistemele Windows este nevoie de o versiune nouă a Canon Raw Codec (1.7.0).

Sensibilităţile ISO mergând până la 102.400 (chiar dacă aceasta din urmă este mai mult o demonstraţie tehnologică decât o valoare utilizabilă practic), deschid orizonturi noi în fotografierea în condiţii de lumină scăzută. În termeni practici, la o sensibilitate de ISO 6400 aproape că nu se distinge zgomotul de imagine, iar fotografiile realizate la ISO 12800 sunt perfect utilizabile. Saltul de performanţă este uriaş dacă ne gândim că în cazul lui Mark II N de exemplu (un aparat excelent de altfel) ISO 1600 reprezenta o limită la care fotografiile rămâneau inteligibile, iar la ISO 3200, deşi posibil tehnic, zgomotul de imagine compromitea complet fotografia.

Au existat pe internet şi există încă dezbateri aprinse şi comparaţii între Canon EOS 1D Mark IV şi Nikon D3S, cu privire la performanţa la lumină scăzută şi sistemul de autofocus. Ambele sunt aparate admirabile din toate punctele de vedere şi o astfel de comparaţie este nedreaptă şi pentru unul şi pentru celălalt. Fără a dori să influenţez cititorul într-o direcţie sau în alta, cred că este necesar să remarcăm două elemente esenţiale care fac acest gen de comparaţie oarecum nepotrivit.

În primul rând D3S este un DSLR cu senzor full frame, de 12,1 MP deci având un număr inferior de celule fotosensibile repartizate pe o suprafaţă mai mare decât în cazul lui Mark IV. Ca atare cantitatea de lumină primită de fiecare celulă fotosensibilă este mai mare şi implicit zgomotul de imagine ceva mai redus decât în cazul lui Mark IV.

Cu privire la sistemul de AF, Nikon foloseşte pentru D3S un sistem mai vechi şi testat pe parcursul mai multor ani, acelaşi prezent pe modele D3 şi D3X, cu 15 senzori în cruce dintr-un total de 51, în timp ce Canon aduce pe piaţă odată cu Mark IV un sistem complet nou de autofocus, cu 39 de senzori în cruce dintr-un total de 45, care probabil va mai avea nevoie de mici ajustări de software pentru a-şi atinge potenţialul maxim. Nici unul nici celalalt dintre sistemele AF nu sunt infailibile.

Sistemul nou de AF implementat pe Mark IV este o îmbunătăţire clară faţă de Mark III, prin comparaţie cu care este mai rapid, mai precis şi mai stabil. Un asemenea sistem de AF necesită cunoştinţe de operare şi experienţă mult peste medie, fiind guvernabil prin nu mai puţin de 19 funcţii customizabile. El lucrează în condiţii optime împreună cu obiectivele luminoase şi (foarte) scumpe care se pot deschide la diafragme de f/2,8 sau mai mult. Nu în ultimul rând, experienţa fotografului care foloseşte un asemenea aparat este esenţială, pentru că la un asemenea grad de complexitate în operare numărul de erori care pot fi generate de utilizator este foarte mare.

DATE TEHNICE

DEZAVANTAJE- balansul de alb în lumină artificială este încă deficitar- opţiuni uneori derutante la AF, în special prin prisma posibilităților multiple de personalizare- greutatea, dimensiunile şi preţul, cu toate că sunt pe deplin justificate de performanțele sale

AVANTAJE- 10fps cu AF, cel mai rapid DSLR de pe piață- rezoluţie excelentă pentru un aparat de sport şi reportaj- AF performant, număr record de senzori în cruce- excelent la sensibilităţi mari- filmare Full HD şi 720p la diverse frecvențe- construcţie şi etanşare de top, fiabilitate- obturator testat la 300.000 cadre- sincron la 1/300s cu flash-uri dedicate- ergonomie foarte bună- cel mai mare vizor de pe DSLR-uri- software profesional inclus

CAPTORREZOLUŢIESIS. ANTIPRAF BODYFORMATE IMG. FILMAREAUTOFOCUS OBTURATOR CADENŢĂ FLASHSENSIBILITATE VIZOR MONITOR LIVE VIEW STABILIZARE IMG.STOCAREALIMENTAREDIMENSIUNIGREUTATEINFO

CAPTOR: 27.9 x 18.6 mm CMOS16 MP, 4896 x 3264 pixeliPiezoelectric + antistatic aliaj de magneziuRAW, jpeg, RAW + jpeg, 1080p, 720p, max. 30min/4GB 45 puncte, 39 în cruce 30s - 1/8000s, flash 1/300s 10 cadre pe secundăextern 100-12.800 ISO expandabil optic, 100%, 20mm eye-point3”, 920.000 pixeli Da, AF cu detecţia contrastului În obiectiveduală, CF/ SD, SDHC Li-Ion LP-E4156 x 156.6 x 80 mm1.180g fără bateriewww.F64.ro

Canon EOS 1D Mark IV

CONCLUZIE

Canon EOS 1D Mark IV este un DSLR deosebit de performant, recomandat cu precădere pentru fotografia sportivă şi wildlife, dar şi pentru fotojurnalism.

Este un aparat destinat în primul rând profesioniştilor dar şi amatorilor avansaţi, foarte adaptabil, excelent protejat împotriva umezelii şi prafului.

DSLR CAMERA SONY A450

18 FOTOCLASS

SONY A450 este un aparat destul de bine echilibrat, din clasa medie de bază.

Un all-rounder, cum ar spune englezii.

Text & foto: Sorin Voicu

Nici un alt producător nu lansează anual aşa de multe modele de aparate foto cum o face Sony. Mai ales din categoria DSLR. În timp ce principalii competitori

lansează poate trei până la patru modele, Sony a ajuns la performanţa de nouă. Nouă modele într-un an. Şi numai în segmentul de entry-level există deja şase modele (atât ca dotări, cât şi ca preţ). Sony Alpha A450 se află pe locul al patrulea, dacă e să numărăm de jos în sus. Sub el se află trei modele entry-level, A230, A330 şi A380, deasupra A500 şi A550. Cumpărătorului îi rămâne ingrata sarcină să aleagă modelul care i se potriveşte cel mai bine.

Sony Alpha A450 face parte din clasa medie de bază. Un all-rounder, cum ar spune englezii. Iar datorită vitezei de fotografiere în rafală poate fi folosit cu succes la subiecte de acţiune. Şi nu numai.

Ce mi-a plăcut de cum am pus mâna pe el a fost forma şi mărimea corpului. Pur şi simplu se „mulează” pe mâna fotografului. Plasticul de la exteriorul lui A450 este decent, dar nu excelează. Din contră, pentru unii ar putea da impresia de plastic „ieftin”. La această senzaţie negativă contribuie mai ales blitzul încorporat, care pare într-adevăr ieftin mai ales la apăsarea butonului care îl face să sară în sus. Dar aparenţele înşală. Blitzul îşi face bine datoria, ca de altfel întregul aparat.

SONYA450

Cauciucul folosit cu generozitate pe partea din faţă şi din spate salvează mult din aparenţe. Este de bună calitate şi acoperă aproape întreaga faţă a aparatului. Butoanele de acces direct sunt mai numeroase decât la A230, mai ales în partea dreaptă sus, unde întâlnim butoane dedicate pentru intervalul dinamic (D-Range), modul de declanşare, ISO şi Live View (MF Check Liveview). Spaţiul dintre ele este mare, utilizatorul având un acces mai greoi atunci când are nevoie de reacţie rapidă în schimbarea unor setări.

Pe partea din stânga întâlnim selectorul de moduri. Pe spatele aparatului, în partea stângă, oarecum sub selectorul de moduri, se află două butoane, unul pentru afişarea meniului şi celălalt pentru display (modul grafic, modul normal şi stingerea display-ului). Pe partea dreaptă sunt orânduite restul de butoane cu acces direct, cum ar fi butonul pentru compensarea expunerii, butonul de blocare al autoexpunerii, butonul Fn (implementare inteligentă a celor de la Sony, acest buton oferă acces la celelalte funcţii care nu au buton dedicat).

Urmează selectorul multiplu în al cărui centru de află tasta AF/OK (lucru de asemenea util, această tastă AF, dar despre asta mai târziu). Pe partea stângă avem două capace de cauciuc care acoperă unul mufa pentru telecomandă, celălalt cele două mufe pentru conectarea USB şi HDMI.

Pe dreapta se află mufa pentru alimentator şi uşiţa de acces la cele două sloturi de carduri, Memory Stick şi SD. Continuând tradiţia începută cu A230 şi acest model dispune de două slot-uri de carduri. Din păcate nu s-a renunţat la butonul de comutare între acestea. Ar fi fost utilă posibilitatea de a seta aparatul ca atunci când un card este plin să se treacă automat la cel de al doilea.

Vizorul este unul de tip penta-oglindă, cu un factor de mărire de aproximativ 0,83x şi o acoperire de 95%. Nu se poate afirma că este un vizor comod pentru persoanele care poartă ochelari. Asta pentru că nu iese în afara liniei ecranului. Din contră, vizorul este adâncit pentru a înlesni folosirea protecţiei de ecran (accesoriu special). Motiv pentru care şi amplasarea senzorilor de apropiere a fost mutată în partea de sus a vizorului. Cauciucul care îmbracă atât vizorul, cât şi senzorii de apropiere, este unul generos, decupat în partea din dreapta pentru a face accesibilă rotiţa de reglare a dioptriilor. Acesta aduce alinierea ansamblului vizor ocular la ecranul aparatului.

Ecranul, ei bine, este de numai 2,7” cu o rezoluţie de 230.400 de pixeli. Datorită poziţiei vizorului nu are cum să se păstreze prea mult curat. Vine de fiecare dată în contact cu obrazul fotografului. Sony a renunţat la posibilitatea de autofocalizare în modul Live View.

19FOTOCLASS

foto1: SONY A450 , 120mm, 1/160s, F8, ISO 200.


20 FOTOCLASS

„MF Check LiveView” oferă posibilitatea de verificare a acurateţei focalizării şi posibilitatea de a focaliza manual foarte precis, mai ales atunci când se foloseşte un trepied, lucru foarte util pentru pasionaţii de macro şi arhitectură. În ciuda rezoluţiei modeste, focalizarea manuală este o plăcere.

În cazul unor cadre largi unde se poate folosi o focalizare mai puţin precisă şi unde este nevoie să se ţină aparatul peste capetele celor din faţă, cum ar fi o scenă (foto4), am folosit cu un oarecare succes următoarea abordare: am pornit live view-ul, am „prefocalizat” folosind butonul AF, moment în care aparatul trece pe autofocalizare (câmpul de focalizare setat pe local pentru a avea totuşi o idee unde se focalizează). În acest moment, oglinda se lasă în jos, ecranul se întunecă, iar aparatul foto focalizează „normal”. Am aşteptat sunetul de confirmare a focalizării, am dat drumul butonului AF, iar apoi am recompus cadrul cu ajutorul live view-ului. Singurul neajuns major la o astfel de abordare este stingerea ecranului atunci când se apasă butonul AF şi ghicirea oarecum a zonei de focalizare. Dar în caz de nevoie se pot obţine rezultate satisfăcătoare.

Acelaşi mod de focalizare l-am folosit şi atunci când am dorit să fotografiez o plantă, iar din spate bătea soarele în aşa fel, încât nu am putut folosi focalizarea manuală (foto1).

Senzorul este de 14,2 megapixeli de tip CMOS, la fel ca la modelele înrudite A380 şi A550. Calitatea imaginii se încadrează în tradiţia Sony, până la ISO 1600, imaginea îşi păstrează claritatea, zgomotul fiind perceptibil la o vizualizare de 100% (un rol important îl joacă însă şi lumina existentă). Lucrurile încep să se schimbe de la această valoare în sus: apar punctele colorate ce formează zgomotul de imagine atât de deranjant. O soluţie la îndemână este printarea unor astfel de imagini pe un format de 10x15 (pentru a nu se pierde din detalii), folosirea fişierului de format jpeg aşa cum îl salvează aparatul foto sau, în ultima instanţă, folosirea unui program de reducere a zgomotului de imagine (se pot pierde însă din detalii). O alternativă ar fi convertirea fotografiei color în alb-negru.

Redarea culorilor este excelentă. Balansul de alb automat îşi face bine treaba. Problemele apar în lumină artificială, acest călcâi al lui Ahile al balansului de alb automat, fenomen întâlnit la majoritatea aparatelor foto (un motiv suficient pentru a achiziţiona ustensile pentru reglarea balansului de alb, cum ar fi grey card, Spyder Cube, sau ExpoDisc). La acest capitol ar fi de menţionat modurile DRO şi HDR (compensarea pentru luminozitate şi contrast). DRO vine de la DRangeOptimizer, pe româneşte sistem de optimizare al intervalului dinamic.

Modurile de fotografiere ce pot fi accesate direct de la selectorul de moduri din partea stângă sunt cele uzuale. Nu există un mod „custom” pentru accesarea rapidă a setărilor personalizate de utilizator.

Autofocalizarea este plăcut de rapidă. La fel şi fotografierea în rafală. Nimic de reproşat din acest punct de vedere.

Rapiditatea este O.K. şi atunci când se salvează RAW şi JPEG: 7 imagini în mod continuu (în modul Hi-Speed, după care trebuie aşteptat aproximativ 11 secunde pentru a putea relua o nouă serie de 7 imagini. Se poate însă lua următorul cadru după mai bine de o secundă de la încheierea seriei. Nu-i rău.

Este nevoie de numai 0,5s pentru a lua prima fotografie din momentul pornirii aparatului. În format JPEG, durata între cadre este de 0,25 secunde, iar în cazul RAW, 0,3 secunde. Să nu uităm că vorbim de o rezoluţie de 14,2 megapixeli! Dacă la toate acestea adăugăm şi posibilitatea de a începe focalizarea atunci când se duce aparatul la ochi (Eye-Start) obţinem o combinaţie excelentă pentru subiecte care necesită o reacţie foarte rapidă.

2

3

Foto 2 arată modul în care lucrează aparatul la setări standard, fără corecţii în ceea ce priveşte balansul de alb, compensarea expunerii, etc.: obiectivul de kit DT18-55, distanţa focală 45mm (67mm format 35mm), viteza obturatorului de 1/80s, diafragma f/8, mod de măsurare a luminii spot, ISO 800, balans de alb auto, D-Range Optimizer pe modul Auto. Fotografia este jpeg aşa cum o salvează aparatul. Am aplicat numai un crop şi o reîncadrare. În ceea ce priveşte lumina, locaţia a fost un balcon cu faţa spre răsărit, ora la care a fost făcută fiind 18:20. Lumina indirectă, uşor difuză. Folosind modul RAW, se poate interveni foarte mult asupra unei fotografii.

Un exemplu în acest sens poate fi Foto 3, aceeaşi imagine ca Foto 2, salvată în format ARW (RAW Sony), prelucrată cu Adobe Lightroom: crop, balans de alb stabilit de utilizator. Nu s-a umblat la culori, luminozitate, sharpness, etc.

21FOTOCLASS

SONY A450 , 55mm, 1/40s, F5.6, ISO 800.

DSLR CAMERA

4

ISO 200

ISO 400

ISO 800

ISO 1600

ISO 3200

ISO 6400

ISO 12800

Comportamentul SONY A450 pe scara ISO:Imaginea originală ISO 50 şi crop pentru 7 trepte de sensibilitate

22 FOTOCLASS

SONY A450 , 18mm, 1/500s, F10, ISO 200. SONY A450 , 18mm, 1/320s, F13, ISO 200.

SONY A450 , 40mm, 1/20s, F6,3, ISO 3200. SONY A450 , 75mm, 1/40s, F6,3, ISO 1600.


5 6

7 8

9 10

11

În fotografiile 9-11 putem observa modul în care imaginea este influenţată de funcţiile de corecţie disponibile în meniul aparatului:

foto 9: SONY A450, 18mm, 1/250s, F4, ISO 200,imagine fără setări de corecţie

foto 10: SONY A450, 18mm, 1/250s, F4, ISO 200,imagine cu setare de corecţie HDR 3.0 EV

foto 11: SONY A450, 18mm, 1/250s, F4, ISO 200,imagine cu setare de corecţie D Range Optimizer Lv5

23FOTOCLASS

DSLR CAMERA

Acumulatorul NP-FM500H de tip „InfoLithium” are o capacitate suficientă pentru aproximativ o mie de imagini. Datorită tehnologiei folosite, pe ecranul LCD al aparatului foto se indică şi procentajul aproximativ al gradului de încărcare. Pentru a încărca complet un acumulator este nevoie de aproximativ 4 ore cu încărcătorul original. Printre accesoriile recomandate se numără: capac de protecţie ecran LCD PCK-LH5AM, blitz HVL-F58AM sau blitzurile Metz compatibile Sony, curea de mână Sony STP-GB1AM, vizor unghiular FDA-A1AM, genţi foto de genul Tamrac 5515, Tamrac 3345, Tamrac 5684, iar dintre trepiede Giottos VT809 sau Fancier FT663S.

M-am pus în pielea unui fotograf entuziast şi într-o sâmbătă, în jurul orei 10:00, am plecat de acasă cu gândul de a vizita un muzeu. În sâmbăta respectivă a fost soare puternic, fără pic de nori, iar ca destinaţie am căutat un loc în care să am şi interior, şi exterior. Am ales Muzeul Aviaţiei din str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2, Bucureşti. Ajuns „în locaţie” în jurul orei 11:00. Intrarea liberă. Înăuntru răcoare, lumină destul de slabă.

Nu au existat restricţii de fotografiere. Ajutat de faptul că muzeul era gol, am putut să fotografiez în voie. Chiar dacă lumina a fost în unele cazuri dificilă, slabă ca intensitate, nu am folosit blitzul, ci am folosit din plin stabilitatea aparatului şi creşterea valorii ISO (foto 5-6).

Terminând cu vizitarea muzeului la interior, am ieşit afară în plin soare. O diferenţă de lumină atât de puternică, încât nu am putut vedea bine câteva minute bune. În ciuda orei total nepotrivite pentru fotografii, nu am putut lăsa degetul de pe declanşator. Pentru a contracara oarecum lumina mult prea puternică, am intervenit asupra compensării expunerii, setând o valoare de –0.7 EV. În foto7-8 se poate observa modul în care intervalul dinamic al aparatului se descurcă în lumină puternică, fără a recurge la îmbunătăţirile disponibile (D-Range Optimizer, etc.) Fotografiile au fost realizate cu ISO 200, o diafragmă cuprinsă între f/8 – f/13 şi o compensare a expunerii de –0.7 EV. Am fotografiat cu soarele în spate, cu soarele în faţă, cu soarele lateral. Nu am avut nici un rateu de focalizare, expunere sau balans de alb.

În ceea ce priveşte Muzeul Aviaţiei, vizitaţi-l când aveţi timp. Este interesant, exponatele din interior bine întreţinute, aranjate cu gust. Aveţi grijă să vizitaţi toate încăperile! Unele sunt mai ascunse. Şi citiţi filele de istorie scrise parcă la maşina de scris! Sunt peste tot, prinse de perete. Jos pălăria pentru amenajarea şi întreţinerea muzeului.

DATE TEHNICE

DEZAVANTAJE- construcţia de plastic- AF zgomotos- nu are lampă de asistare a AF- doar 5 puncte de focalizare selectabile, focalizare dificilă cu punctele de focalizare laterală în lumină mai slabă- Live View fără autofocalizare- rezoluţia mică a monitorului- lumina de confirmare AF prea slabă

AVANTAJE- stabilizare în corp- viteza de focalizare- obiectiv de kit decent- corp de dimensiuni mari, cu priză foarte bună- calitatea imaginilor până la ISO 1600- conectivitate HDMI- senzorii de sub vizor- slot dual pentru carduri- modurile DRO şi HDR


CMOS Exmor tip APS-C14.2 MP, 4592 x 3056 pixelidual, antistatic şi vibrație şasiu din aluminiu, exterior plasticRAW, jpeg, RAW + jpegnu senzor CCD, 9 puncte 30s – 1/4000s, flash 1/160s 5fps, 7fps fără AF continuuN.G. 12 / 100 ISOISO 200-12800 pentamirror, 0.83x, 95%2.7”, 230.000 pixeli da, fără AF în aparatcarduri SD, SDHC, MSNP-FM500H, 1650 mAh137 x 104 x 81 mm520g fără bateriewww.F64.ro

CONCLUZIE

SONY A450 este un aparat destul de bine echilibrat. Obiectivul de kit este decent, acoperind pentru început exigenţele unui debutant în fotografie. Personal, mi-au plăcut în mod deosebit următoarele facilităţi:

- stabilizatorul de imagine din corpul aparatului şi indicatorul de stabilizare din vizor, care indică privitorului momentul optim de declanşare (declanşarea pentru o fotografie nemişcată trebuie făcută atunci când scala este la nivel minim).

- funcţia „Exposure Bracketing” (unde se iau trei cadre consecutive cu expuneri diferite)

- funcţia „White Balance Bracket” (unde se ia un singur cadru, iar softul aparatului foto salvează trei fotografii cu diferite temperaturi de culoare).

SONY A450

MFT CAMERA Olympus E-PL1

24 FOTOCLASS

E-PL1 acoperă majoritatea tipurilor de fotografie,

dar este cu adevărat adaptat la fotografia de călătorie şi ca

aparat de purtat în permanenţă de către fotografii pasionaţi

Text & foto: Radu Grozescu

OlympusE-PL1

Al treilea aparat din seria Olympus Pen, E-PL1 suprapune o interfaţă de compact peste avantajele senzorului mare şi ale obiectivelor interschimbabile, totul

împachetat într-o carcasă de dimensiuni mici, în ideea de a atrage utilizatorii de aparate compact care doresc o calitate mai bună a imaginii într-un aparat uşor de utilizat.

Construcţia este semnificativ mai economică faţă de modelele anterioare, cu un exterior de plastic, dar aparatul dă o impresie de soliditate suficientă iar priza în mână este excelentă. Cu toate că E-Pl1 renunţă la ambele rotiţe de comandă prezente pe E-P1 şi E-P2, experienţa Olympus în aparate compact îţi spune cuvântul, utilizarea este foarte rapidă şi prietenoasă iar comenzile cele mai utilizate sunt la îndemână. La uşurinţa utilizării contribuie esenţial şi posibilităţile extinse de personalizare prezente într-un meniu dedicat, destul de complex, care va trebui parcurs cu manualul aparatului în mână, însă acest efort este răsplătit prin rezultatele ulterioare excelente.

Vizarea se face pe un monitor de 2.7” cu o rezoluţie modestă de 230.000 pixeli dar care, spre deosebire de majoritatea DSLR-urilor altor fabricanţi, permite reglarea nu doar a luminozităţii ci şi a culorii pe două axe, în nu mai puţin de 15 trepte.

Această facilitate este foarte importantă pentru a putea aprecia imediat după fotografiere calitatea imaginilor, ceea ce ne scuteşte de eventualele surprize neplăcute la descărcarea în computer.

E-PL1 dispune de portul multifuncţional pentru accesorii introdus pe E-P2, astfel că este compatibil cu vizorul electronic extern VF2, în prezent cel mai performant EVF disponibil pe piaţă, cu o rezoluţie de 1.4 milioane de pixeli, o rată de refresh de 60Hz, reglaj de dioptrii şi posibilitatea de înclinare la 90°. Acesta dispune de aceleaşi posibilităţi de reglare a luminozităţii şi culorii din meniul aparatului ca şi monitorul principal şi oferă pe lângă o imagine excelentă şi posibilitatea de a suprapune informaţiile dorite în timpul utilizării.

Utilizatorii de aparate reflex pot găsi argumente împotriva vizării electronice, dar aceasta oferă şi o serie de avantaje, dintre care previzualizarea efectelor reglajelor aparatului asupra imaginii finale este foarte important, ducând la o mai mare rapiditate în obţinerea fotografiilor dorite.

Captorul este similar cu cel prezent pe celelalte aparate din seria Pen, reuşind o excelentă redare a detaliilor cu cei 12 MP şi un filtru anti-alias foarte bine calculat. Gama de sensibilitate acoperă 100-6400 ISO în mod manual, cu o opţiune Auto între

200-1600 ISO extensibilă la 3200. Protecţia la praf, foarte necesară deoarece captorul este ”descoperit” în majoritatea timpului, inclusiv la schimbarea obiectivelor, este asigurată de performantul sistem Supersonic Wave Filter. Datorită unei game dinamice reduse la 100 ISO, care poate duce la ”arderea” zonelor luminate, sensibilitatea de bază recomandată este 200 ISO.

Calitatea imaginii este bună până la 800 ISO, iar cu o expunere şi balans de alb corecte se pot obţine rezultate mlţumitoare şi la 1600 ISO, dar nu trebuie să uităm ca dimensiunea captorului format 4/3 este totuşi ceva mai mică decât a majorităţii DSLR-urilor care astfel pot avea un avantaj la sensibilităţi mari.

E-PL1 se distinge însă printr-o calitate excelentă a imaginilor jpeg obţinute direct din aparat, ceea ce îi oferă un avantaj deloc de neglijat pentru cei care nu doresc să aloce timp şi efort prelucrării imaginilor şi deci nu agreează fotografierea în formatul RAW.

Fotografierea în RAW este facilitată de buffer-ul mare şi de viteza bună de scriere pe card, ceea ce evită încetinirea reacţiilor aparatului la folosirea acestui format. Imaginile RAW pot fi convertite în jpeg direct în aparat, cu posibilitatea aplicării de corecţii, o facilitate binevenită pentru a corecta rapid fotografiile fără a face apel la computer.

25FOTOCLASS

Olympus E-PL1, 42mm, 1/2s, F10, ISO 200.


26 FOTOCLASS

Redarea culorilor este excelentă, cu tonuri foarte plăcute, datorate procesării interne a semnalului în care Olympus dispune de o mare experienţă, fructificată în toate DSLR-urile şi în seria de aparate micro 4/3. Balansul de alb Auto funcţionează foarte bine în lumină naturală sau de flash, iar pentru situaţiile în care rezultatele nu ne mulţumesc există o serie de preset-uri, reglaj manual şi o scară Kelvin semnificativ extinsă faţă de majoritatea aparatelor, acoperind intervalul 2.000-14.000 K.

Măsurarea expunerii se face evaluativ pe 324 zone iar rezultatele sunt foarte bune în majoritatea situaţiilor, făcând mai puţin necesară trecerea la integral ponderat sau spot. Pentru fotografii cu adevărat pretenţioşi există şi variantele de spot bazat pe lumini sau pe umbre.

Viteza de focalizare a fost principala problemă a primului aparat Pen, E-P1, deoarece aplicarea detecţiei de contrast la focalele mai mari necesare captorului micro 4/3 a reprezentat o iniţial o provocare. E-PL1 a făcut paşi importanţi în această direcţie, cu toate că depinde încă esenţial de obiectivul utilizat, zoom-ul de kit 14-42 nefiind campionul de viteză AF. Focalizarea este însă extrem de precisă, sistemul nepermiţând apariţia erorilor de front/back focus care se mai observă la unele DSLR-uri. Mai este însă de lucru la focalizarea continuă, care s-ar dovedi de mare folos şi la filmarea subiectelor aflate în mişcare.

Stabilizarea imaginii la fotografiere se face în aparat, prin mişcarea captorului, ceea ce o face funcţională cu orice obiectiv şi este suficient de performantă pentru a concura cu stabilizarea optică în obiectiv folosită de alţi fabricanţi. Unicul dezavantaj este imposibilitatea folosirii ei la filmare, unde E-PL1 foloseşte stabilizarea electronică, îngustând uşor câmpul încadrat pentru a putea compensa mişcarea aparatului. Am fost foarte plăcut surprins de performanţele stabilizării electronice, calitatea filmării fiind excelentă sub acest aspect.

Obturatorul este mai modest decât la celelalte aparate din serie, probabil pentru diferenţiere sau pentru obţinerea unui cost mai redus, iar timpul minim de 1/2000s ar putea pune probleme când se doreşte obţinerea unei profunzimi mici în lumină foarte puternică la 200 ISO, cu toate că în utilizarea generală este mai mult decât suficient.


Flash-ul încorporat este un mare avantaj faţă de modelele anterioare şi permite inclusiv comanda flash-urilor externe dedicate.

Vizorul EVF opţional este cel mai performant de pe piaţă, dar costul este aprox. 60% din preţul aparatului.

27FOTOCLASS

MFT CAMERA

Olympus E-PL1, 42mm, 1s, F10, ISO 200. Olympus E-PL1, 35mm, 1/2s, F10, ISO 200.

Olympus E-PL1, 42mm, 1/4s, F5.6, ISO 200. Olympus E-PL1, 42mm, 1/2,5s, F5.6, ISO 200.


28 FOTOCLASS


Olympus E-PL1, 17mm, 4s, F8, ISO 200. Olympus E-PL1, 42mm, 1/250s, F9, ISO 200.

Olympus E-PL1, 36mm, 1/250s, F10, ISO 200. Olympus E-PL1, 42mm, 1/2,5s, F10, ISO 200.

29FOTOCLASS

MFT CAMERA

DATE TEHNICE

DEZAVANTAJE

- construcţie economică- lipsă senzor de orientare- obturator 1/2000s- monitor de rezoluţie mică- focalizare continuă lentă- gama dinamică la 100 ISO

AVANTAJE

- calitate bună a imaginii- interfaţă prietenoasă- AF îmbunătăţit- stabilizare în aparat- filmare HD excelentă- flash încorporat- EVF şi microfon opţional


4/3” Hi-Speed Live MOS12,3MP, 4032 x 3024 pixeliSupersonic Wave Filter plasticRAW, jpeg, RAW + jpeg HD 720p, AVI Motion JPEG11 zone, detecţie de contrast 60-1/2000s, flash 1/160s 3 cadre pe secundăN.G. 10 / 200 ISO 100-6400 ISO, Auto opţional EVF extern VF-22.7”, 230.000 pixeliDa, folosit pentru vizare în aparatcarduri SD, SDHC BLS-1 LiIon, 1150 mAh115 x 72 x 42 mm334g fără bateriewww.F64.ro

CONCLUZIE

Cu o calitate a imaginii şi opţiuni de utilizare la nivel DSLR şi dimensiuni de aparat compact, dar cu acces la o vastă gamă de obiective interschimbabile, Olympus E-PL1 se dovedeşte interesant atât pentru utilizatorii de aparate compact în căutarea unui aparat mai performant dar uşor de utilizat, cât şi pentru posesorii de DSLR-uri care doresc un aparat mic, dar fără compromisuri la calitatea fotografiilor.

E-PL1 acoperă majoritatea tipurilor de fotografie dar este cu adevărat adaptat la fotografia de călătorie şi ca aparat de purtat în permanenţă de către fotografii pasionaţi datorită atât dimensiunilor reduse cât şi posibilităţii de a fotografia în condiţii grele de iluminare.

OLYMPUS E-PL1

Cadenţa de fotografiere este de 3 cadre pe secundă, net superioară majorităţii aparatelor compact şi similară cu a DSLR-urilor de bază. Aparatul dispune în sfârşit de un mic flash încorporat, similar ca putere cu al aparatelor compact dar care datorită sensibilităţilor mai mari utilizabile poate fi folosit într-o mare varietate de situaţii, de la rolul de lumină principală la cel de umplere pentru completarea luminii ambiante.

De fapt, lipsa flash-ului încorporat a limitat drastic utilitatea modelelor anterioare în situaţii sociale, deoarece nu puteau fi folosite pentru fotografierea rapidă de persoane în interioare insuficient luminate. Sincronul de flash este la 1/160s, o valoare relativ modestă când majoritatea DSLR-urilor au cel puţin 1/200s. O caracteristică importantă a flash-ului integrat, importată de la linia de DSLR-uri, este posibilitatea de a comanda până la trei grupe de flash-uri externe Olympus dedicate, cum ar fi FL-50R şi FL-36R, ceea ce deschide fotografilor pretenţioşi posesori de astfel de flash-uri vaste posibilităţi de iluminare creativă.

Filmarea în HD, 720p la 30fps, limitată la clipuri de 7 min. poate părea modestă, dar calitatea imaginii este excelentă inclusiv în lumină redusă datorită captorului mare, stabilizarea electronică este foarte eficientă şi redarea culorilor şi detaliilor foarte plăcută. Utilizarea formatului Motion Jpeg, cu o compresie mai mică, duce la un consum mai mare de spaţiu pe card, dar fişierele rezultate sunt mai uşor de vizualizat şi editat, inclusiv pe computere mai puţin performante. Adaptorul de microfon oferă posibilitatea unui sunet stereo de calitate, cu rezerva că nu poate fi utilizat simultan cu vizorul electronic extern. Accesul la obiective interschimbile este de asemenea un factor important la filmarea cu un astfel de aparat.

Unul din avantajele incontestabile ale formatului micro 4/3 este accesul, prin folosirea de adaptoare, la practic totalitatea obiectivelor create pentru aparate foto de 35mm sau mai mari şi la cele destinate aparatelor de filmat, astfel se pot folosi obiective super luminoase sau de focale extreme, atât la fotografiere cât şi la filmare, cu preţul focalizării manuale şi a pierderii diafragmei automate. Acest avantaj este cu atât mai important cu cât gama de obiective dedicate formatului micro 4/3 este încă în dezvoltare, cele mai notabile lipsuri fiind obiectivele luminoase şi un zoom standard cu specificaţii mai pretenţioase. Utilizatorii micro 4/3 sunt însă avantajaţi că pot alege din obiectivele dedicate Olympus şi Panasonic, iar de curând o serie de fabricanţi independenţi oferă de asemenea obiective compatibile, atât AF cât şi manuale.

BRIDGE Nikon P100

30 FOTOCLASS

Cu un nou senzor, un procesor orientat spre performanţă

şi un zoom de 26x, P100 este un aparat conceput

pentru a oferi oricărui utilizatorsatisfacţia realizării unor

fotografii de calitate.

Text & foto: Dan Pop

NikonCoolpix P100

La exact un an de la lansarea lui P90, Nikon a scos pe piaţă urmaşul lui, P100, actualmente cel mai performant aparat Nikon din categoria bridge. Cu un nou senzor şi un

procesor orientat spre performanţă, principalele îmbunătăţiri vizează rezoluţia la filmare şi cadenţa de fotografiere în rafală.

Aparatul este construit din plastic de bună calitate, lăsând impresia de soliditate atunci când este luat în mână. Cu excepţia butonului care comută între vizorul electronic şi display, uşor de apăsat accidental cu degetul mare de la mâna stângă, butoanele şi comenzile sunt ergonomic amplasate, iar priza în mână este foarte bună. Cu o singură excepţie, deja menţionată, aparatul este controlat doar cu degetul mare şi arătătorul mâinii drepte. Intrarea din orice alt mod în cel de fotografiere se face prin simpla apăsare parţială pe declanşator, la fel ca la DSLR-uri, lucru care simplifică destul de mult operarea aparatului.

Principalul atu al aparatelor din aceasta categorie este obiectivul super-zoom şi P100 nu dezamăgeşte la acest capitol, având un obiectiv care acoperă o plajă de focale între 26 şi 678 mm, în echivalent 35 mm, adică un factor de zoom de 26x. Din păcate, zoom-ul nu poate fi comandat continuu, el oprindu-se numai la anumite poziţii prestabilite şi nu acolo unde utilizatorul ia degetul de pe butonul de comandă.

Luminozitatea obiectivului variază între 1:2.8 şi 1:5 (la cele două capete ale plajei de focale), valori cât se poate de respectabile. Desigur, anumite imperfecţiuni sunt de aşteptat la capetele plajei de focale, distorsiunile în formă de butoi fiind vizibile spre 26 mm, în imaginile cu linii drepte spre marginile cadrului, iar aberaţiile cromatice sunt uşor de observat în domeniul teleobiectiv extrem. Un asemenea obiectiv este, pentru majoritatea utilizatorilor, principalul motiv de a alege un aparat din categoria bridge, şi în cadrul categoriei, un P100.

Obiectivul are şi un neajuns destul de important: lipsa oricarei forme de parasolar, accesoriu extrem de util atât pentru blocarea razelor de lumină „parazite” (care, deşi nu contribuie la formarea imaginii, intră în obiectiv) cât şi pentru protecţia lentilei frontale la picături de ploaie sau atingeri accidentale cu degetele. Pe timp de ploaie, utilizatorul se vede permanent în situaţia de a îndepărta picaturile de apă de pe lentila frontală cu ce are la îndemână (marginea cămăşii/tricoului, o batistă curată etc.). Obiectivul nu este prevăzut nici cu filet pentru montarea altor accesorii (filtre, convertoare de focală).

La fel ca toate aparatele din clasa lui, P100 are un vizor electronic care, atunci când e activat, afişează exact aceeaşi informaţie ca şi display-ul principal (automat dezactivat când este activat vizorul), dar la o rezoluţie net inferioară.

În principiu, vizorul este recomandat doar atunci când soarele bate direct în display-ul principal, făcându-l inutilizabil sau în situaţiile când utilizatorul nu doreşte ca persoanele din apropierea lui să poată privi pe display.

Display-ul principal are diagonala de 3” şi o rezoluţie destul de bună pentru un aparat din această clasă, 460.000 de puncte, de două ori mai mare decât la P90. Tratamentul suprafeţei display-ului nu permite aderenţa petelor de grăsime, acestea fiind uşor de înlăturat. O calitate foarte apreciată de amatorii de instantanee discrete sau de imagini macro „la firul ierbii” este posibilitatea de a rabata display-ul în câteva poziţii cheie.

Meniurile aparatului sunt logic structurate, cel dedicat fotografierii reconfigurăndu-se automat, în funcţie de poziţia selectorului de moduri. De remarcat textele explicative (online help) asociate fiecărei opţiuni de meniu, care pot fi activate rotind controlul zoom-ului în poziţia marcată cu „?”.

P100 dispune de două sisteme de stabilizare a imaginii, unul bazat pe deplasarea senzorului, dedicat exclusiv fotografierii, altul electronic, prevăzut în primul rând pentru filmare. Combinând cele două moduri de stabilizare la fotografiere (adică folosind modul „hibrid”, în terminologia Nikon) am reuşit să fac imagini pe timp de noapte, din mână, cu timpi de expunere de 1-2 secunde.

31FOTOCLASS

foto 1: Nikon P100, 10mm( 58mm eqv. 35mm)1/200s, F4, ISO 160; foto 2: Nikon P100, 17mm( 95mm eqv. 35mm)1/125s, F4, ISO 160; foto 3: Nikon P100, 15mm( 85mm eqv. 35mm)1/180s, F4, ISO 800; foto 4: Nikon P100, 10mm( 58mm eqv. 35mm)1/28s, F4, ISO 400;

1 2

3 4

BRIDGE Nikon P100

32 FOTOCLASS

Aparatul are, însă, şi nişte lipsuri (nu stochează imagini în format raw, nu are patină pentru flash extern, nu permite dezactivarea procesării zgomotului de pe imagine) lucru care ar putea stârni obiecţii din partea unor fotografi avansaţi, aflaţi în căutarea unui aparat recreaţional. În rest, el vizează practic toate categoriile de fotografi, inclusiv cei aflaţi la primul lor aparat foto: în mod auto curba de învăţare este cât se poate de lină, iar cei mai ambiţioşi vor descoperi o bună bucată de timp lucruri noi, fie prin experimentare cu diversele moduri de fotografiere şi opţiuni de meniu, fie prin lectura manualului de utilizare al aparatului. Oricum, după o primă ieşire la fotografiat, manevrarea principalelor comenzi devine un automatism.

Nikon a folosit la P100 un senzor realizat într-o tehnologie nouă, CMOS cu fotodiodele pe partea din spate a chip-ului, cu 10.3 milioane de pixeli utili, dispuşi pe un chip cu diagonala de 1/2.3”. Un uşor pas „înapoi” faţă de P90, care are un senzor CCD de 12 megapixeli, dar, cu certitudine, un pas înainte în ceea ce priveşte zgomotul de pe imagine. Sensibilităţile oferite de senzor variază între 160 şi 3200 ISO, cu menţiunea că imaginile obţinute la 3200 ISO sunt încă utilizabile pe ecranul calculatorului sau imprimate până la formatul „carte poştală” (10 x 15 cm), zgomotul nefiind supărător perceptibil în aceste condiţii. Procesorul de imagine înlătură complet zgomotul cromatic, mai supărător pe imagine, ramânând doar un zgomot foarte asemănător cu granulaţia filmului argentic, care păstrează, pe cât posibil, detaliile din imagine.

Pe baza acestui senzor, aparatul pune la dispoziţie o multitudine de formate ale imaginii, de la 4:3 în rezoluţii de 10, 8, 5, 3, 2, 1 Mpixeli, 1024 x 768 şi 640 x 480, 3:2 la 3648 x 2432, 16:9 la 3584 x 2016 şi până la 1:1 la 2736 x 2736. Calitatea imaginii este bună, utilizatorii neinteresaţi în post-procesare probabil vor preferă să seteze optimizarea imaginii pe Vivid sau Vivid+, pentru a obţine un contrast mai mare şi culori mai vii.

Culorile sunt corect redate, dacă balansul de alb a fost corect făcut. În general, balansul automat dă rezultate bune, atât în cazul luminii naturale cât şi al celei artificiale produse de flash sau becurile cu incandescenţă. În cazul becurilor „economice” cu lumină caldă, se obţin rezultate vizibil mai bune dacă se face un balans „preset”, folosind orice obiect alb aflat la îndemână.

Evaluarea expunerii se face în oricare din cele trei moduri „clasice”: matricial (cu 256 segmente), central-ponderat şi spot. În unele situaţii, aparatul are tendinta să supraexpună cam cu jumătate de treaptă, situaţie în care o corecţie de expunere de 0.3 sau 0.7 EV poate evita o editare ulterioară a imaginii. La fotografia de noapte, o corecţie de -2 EV este necesară, altfel imaginile vor ieşi supraexpuse, pentru că aparatul nu sesizează că e vorba de o imagine nocturnă.

Focalizarea se face remarcabil de rapid, în mai puţin de o secundă pe aproape toată plajă de focale, cu excepţia domeniului teleobiectiv extrem şi este silenţioasă.

Aparatul are şi o lampă de asistenţă la focalizare, pentru situaţiile în care lumina ambiantă este insuficientă, dar utilizatorul o poate dezactiva, din meniurile aparatului. Punctul de focalizare poate fi ales automat, fie prin detecţia feţelor, fie prin a celor mai apropiate obiecte din cadru, sau manual, prin selectarea unuia din cele 99 de puncte disponibile.

O calitate foarte apreciată de amatorii de instantanee discrete sau de imagini macro „la firul ierbii” este posibilitatea de a rabata display-ul în câteva poziţii cheie.

Pe de altă parte, din cauza mărimii obiectivului, aparatul este uniform dezvoltat pe toate direcţiile, deci nu încape într-un buzunar de dimensiuni normale, achiziţia unei genţi dedicate pentru transport şi protecţie fiind mai mult decât recomandată.

33FOTOCLASS

BRIDGE

Nikon P100, 5mm(29mm eqv. 35mm),1/280s, F3.2, ISO 160.

Nikon P100, 5mm(29mm eqv. 35mm),1/130s, F3.2, ISO 400.

Samsung NX10, 55mm, 1/50s, F5.6, ISO 3200

BRIDGE Nikon P100

34 FOTOCLASS

Nikon P100, 4,6mm(26mm eqv. 35mm),1/9s, F2.8, ISO 160.

Nikon P100, 4,6mm(26mm eqv. 35mm),1s, F8, ISO 200. Nikon P100, 6,6mm(37mm eqv. 35mm), 1/250s, F5, ISO 160.

Nikon P100, 15mm(85mm eqv. 35mm), 1/150s, F4.5, ISO 800.

Nikon P100, 15mm(85mm eqv. 35mm), 1/225s, F5.6, ISO 800. Nikon P100, 4,6mm(26mm eqv. 35mm), 1/300s, F7, ISO 800.

35FOTOCLASS

BRIDGE

P100 are o varietate de moduri de fotografiere în rafală, de la 10 megapixeli cu 10 cadre pe secundă până la 1 megapixel cu 120 de cadre pe secundă. Din considerente ce ţin de mărimea buffer-ului intern, lungimea rafalei este limitată de la 6 cadre în primul caz până la 60 de cadre în al doilea caz.

Se pot trage şi rafale de până la 200 cadre la 10 megapixeli, dar cu o viteză de 2.8 cadre pe secundă. Obturatorul este hibrid: mecanic şi electronic, iar performanţele lui variază de la un mod fotografic la altul. Cel mai scurt timp se obţine la rafala de mare viteză, 1/8.000 secunde, iar cel mai lung în modurile A, S şi M, 8 secunde. Aceste moduri beneficiază de cea mai largă plajă de timpi de expunere, de la 1/2.000 la 8 secunde.

La sensibilitatea de bază, flash-ul are o rază de acţiune de până la 5 metri. Suficient pentru fotografii de interior şi un eventual fill-în la cele de exterior. Funcţionează în mod TTL, dar timpul scurs din momentul apăsării pe declanşator şi până la descărcarea principală este de ordinul secundei, cam lung pentru surprinderea unor scene dinamice. Din păcate, nu se poate folosi un flash extern, altfel un SB-400 ar fi completat în mod fericit acest aparat.

Bateria este „clasica” EN-EL5, cu o capacitate de 1100 mAh la 3.7 volţi. Oferă o autonomie de circa 250 imagini, ceea ce e cam puţin pentru o zi de plimbare împreună cu aparatul foto, mai ales dacă e vorba de un loc pe care acum îl descoperiţi pentru prima dată. De aceea recomand achiziţia unei baterii de rezervă şi a unui încărcător independent MH-61 (în mod normal, bateria se încarcă în P100, prin intermediul unui adaptor de reţea sau al conexiunii USB la calculator).

Unul din principalele puncte de atracţie ale lui P100 este filmarea la rezoluţie full HD (1920 x 1080) la 30 cadre pe secundă. Se poate filma şi la rezoluţii mai mici, de până la 320 x 240. Lungimea unui video clip este limitată la 29 minute, indiferent de rezoluţie şi de mărimea cardului de memorie.

Pentru înregistrarea sunetului, aparatul este prevăzut cu un microfon stereo. Interesantă este şi posibilitatea de a filma la rezoluţie mică, dar cu viteze de până la 240 cadre pe secundă. Filmele sunt redate la viteză normală de 30 cadre pe secundă, permiţând observarea unor secvenţe ce se derulează cu mare viteză. Din păcate, în acest mod, durata unei înregistrări este sever limitată (10 secunde de înregistrare ce vor fi redate în 80 de secunde).

DATE TEHNICE

DEZAVANTAJE- lipsa parasolarului- lipsa patinei pentru flash extern- lipsa opţiunii de a stoca imagini în format RAW- procesarea zgomotului nu poate fi dezactivată- autonomia relativ limitată a bateriei- durata cam mare de încărcare a bateriei în interiorul aparatului.

AVANTAJE- uşurinţa de utilizare, indiferent de experienţa fotografului- viteza de focalizare ce permite imortalizarea unor scene destul de dinamice.- display-ul rabatabil, util la macro, fotoreportaj şi instantanee discrete- super-zoom-ul 26x, care pleacă de la 26 mm- stabilizarea imaginii funcţionează cu rezultate vizibile- fotografierea în rafală la viteze mai puţin întâlnite la clasa bridge.

CAPTOR

REZOLUŢIEBODYFORMATE IMG. FILMARE

AUTOFOCUS OBTURATOR CADENŢĂ FLASHSENSIBILITATE VIZOR MONITOR LIVE VIEW STABILIZARE IMG.STOCAREALIMENTAREDIMENSIUNIGREUTATEINFO

CMOS cu fotodiodele pe partea din spate a chip-ului.10.3 MP, 3648 x 2736 pixeliplastic de bună calitateJPEG MOV (Video: MPEG-4 AVC/H.264, Audio: AAC stereo) Filmare: Full HD la 30c/sautomat, cu detecţia contrastului 1/2000 - 8 secunde max.10 cadre pe secundăTTL, numar director nespecificat 160 - 3200 ISO electronic, 230000 pixeli, corecţie dioptrii3”, 460000 pixeli, rabatabil Da, pentru vizaresensor shift şi electronicăcarduri SD, SDHCbaterie Nikon EN-EL5114 x 83 x 99 mm481 grame, cu baterie şi card instalatewww.F64.ro

CONCLUZIE

Aparatul este uşor de folosit şi este conceput pentru a da rezultate bune în mâna oricărui utilizator.

Pentru fotografii mai pretenţioşi, există şi modurile P, A, S, M, dar nu şi posibilitatea de a focaliza manual. În mod playback se pot face şi diverse editări ale imaginii, pentru utilizatorii care nu preferă post-procesarea pe un calculator.

Pe lângă fotografia recreaţională, obiectivul şi sensibilitatea senzorului îl recomandă pentru acele spectacole unde accesul cu aparate din clasa (D)SLR nu este permis.

Din cauza mărimii obiectivului, chiar şi atunci când este oprit, aparatul este uniform dezvoltat pe toate direcţiile, deci nu încape într-un buzunar de dimensiuni normale, achiziţia unei genţi dedicate pentru transport şi protecţie fiind mai mult decât recomandată.

Nikon P100

COMPACT Nikon P7000

36 FOTOCLASS

O calitate bună a imaginii într-un corp mic, comportare

excelentă la sensibilităţi mari şi compatibilitate cu flash-urile

Nikon, în condiţiile unei versatilităţi superioare.


NikonP7000

Modelul P7000 marchează revenirea Nikon în segmentul aparatelor compact de top dedicate fotografilor pasionaţi şi profesioniştilor. Cu un design

care aminteşte mai mult de seria G de la Canon decât de modelele anterioare P5100 şi P6000, Nikon P7000 face apel la o serie de controale externe care permit o manipulare rapidă prin accesul direct la funcţiile cele mai folosite.

Exteriorul este metalic, ceea ce oferă atât o bună protecţie şi o impresie de robusteţe cât şi un aspect profesional alături de o senzaţie foarte plăcută în utilizare. Dimensiunile sunt destul de mari pentru un aparat compact, ceea ce face dificil transportul în buzunar dar pe de altă parte oferă o priză în mână corespunzătoare şi suficient loc pentru cele 5 rotiţe şi 11 butoane exterioare, care pot fi accesate cu suficientă uşurinţă, fără a fi nevoie să fie apăsate cu vârfurile degetelor.

Vizarea se face pe monitorul LCD de 3” cu 921.000 pixeli, similar cu al DSLR-urilor moderne şi net superior majorităţii aparatelor din seriile compact şi mirrorless. Acoperirea este de doar 97% la vizare, dar revine la 100% la vizionarea imaginilor. Monitorul este protejat de o placă de sticlă acoperită cu un strat antireflex pentru confortul vizării în condiţii de lumină ambiantă puternică.

Rezoluţia mare este excelentă pentru aprecierea clarităţii imaginilor, uşurată şi de o setare de zoom rapidă la 3x, dar în acelaşi timp a facilitat folosirea de litere şi simboluri de dimensiuni foarte mici pentru majoritatea informaţiilor afişate, ceea ce va face constant probleme utilizatorilor care au nevoie de ochelari pentru citit.

Încadrarea poate fi ajutată şi de afişarea unui caroiaj dar mai ales de accesul la nivela electronică pentru un control precis al orizontalităţii aparatului, care funcţionează pe o singură axă. Există şi un vizor optic cuplat cu zoom-ul, cu acoperire de 80% şi corecţie de dioptrii, mic dar excelent realizat, protejat de un inel de cauciuc care împiedică zgârierea ochelarilor în timpul vizării.

Dintre controalele externe apare ca noutate selectorul de meniu rapid care permite accesul direct la sensibilitate, balansul de alb, bracketing, formatele de imagine, histograma avansată şi My menu, selector inspirat din DSLR-urile de top. Pentru modificarea setărilor există cele două rotiţe de comandă, similar cu DSLR-urile avansate, una dintre ele fiind integrată cu multiselectorul cu 4 direcţii şi buton central.

Corecţia de expunere dispune de un selector separat plasat la îndemână, iar alături de acesta este butonul AE-L/AF-L. Există un buton Function, iar alături de acesta pot fi personalizate şi Av/Tv şi AE-L/AF-L.

Surprinzător, AE-L/AF-L nu are şi funcţie AF-On, ceea ce va stârni regretul fotografilor care depind de această funcţie la DSLR-uri. Pe selectorul de moduri există 3 memorii pentru setări personalizate care astfel pot fi accesate instantaneu.

Meniul este foarte clar, împărţit în cel de fotografiere, care se modifică în funcţie de modul în care este setat aparatul (Auto, scenă, filmare sau modurile avansate P, S, A, M), cel de set-up şi cel de vizionare a imaginilor şi filmelor. Este de remarcat că în fereastra de meniu mai este loc pentru încă două pagini, aşa că e posibil ca Nikon să ne rezerve nişte surprize plăcute prin update-uri de firmware, cum ar fi un set de funcţii personalizate şi acces direct la My menu.

Captorul este un CCD de 1/1.7” de 10 MP, deci cu o rezoluţie moderată pe captorul cel mai mare prezent pe aparatele compact, ceea ce permite acordarea unei atenţii sporite calităţii imaginii şi comportării la sensibilităţi mari.

Acum Nikon reuşeşte cu adevărat să transfere şi în zona aparatelor compact performanţele excelente în calitatea imaginii la sensibilităţi mai mari cu care ne-a obişnuit în ultimii ani la DSLR-uri, P7000 fiind net superior aparatelor compact şi foarte aproape de generaţia trecută de DSLR-uri, o performanţă incredibilă până acum.

37FOTOCLASS

1) Nikon Coolpix P7000, 28mm (eq.35mm), 1/300s, F5, ISO 100; 2) Nikon Coolpix P7000, 135mm (eq.35mm),, 1/100s, F6.4, ISO 100; 3) Nikon Coolpix P7000, 105mm, (eq.35mm), 1/500s, F4.5, ISO 100; 4) Nikon Coolpix P7000, 28mm, (eq.35mm), 2s, F3.2, ISO 100;

1

3 4

2

COMPACT Nikon P7000

38 FOTOCLASS

Procesorul Expeed C2 realizează o reducere aproape totală a zgomotului color şi o atenuare excelentă a celui monocrom, iar în tandem cu performanţele captorului se poate acum fotografia la sensibilităţi de 400-800 ISO la o calitate bună, cu condiţia unei expuneri şi a unui balans de alb corecte. În condiţiile în care se iau toate măsurile pentru obţinerea de imagini clare iar lumina cade din direcţia potrivită, chiar şi imaginile realizate la ISO 1600 sunt utilizabile, fiind superioare celor obţinute cu DSLR-urile din generaţiile mai vechi.

Din nou similar cu DSLR-urile Nikon, P7000 foloseşte Picture controls personalizabile, fiind disponibile Standard, Neutral, Vivid şi Monochrome (cu opţiuni de duotone), dar sperăm că Nikon va oferi posibilitatea de încărcare cel puţin pentru Portret şi Peisaj. Se pot salva două Picture controls personalizate, pentru apelare rapidă, care însă nu pot fi redenumite. Personalizarea se face accesând setările de Contrast, Saturaţie şi Sharpness, fiecare având 7 nivele de intensitate plus Auto. Spre deosebire de DSLR-uri, nu există acces la Hue.

Calitatea imaginilor este excelentă atât din punct de vedere al rezoluţiei, sprijnită şi de obiectivul performant cu stabilizare, cât şi al redării tonurilor şi culorilor. Există acces la Active D-lighting pe 3 nivele, la setări pentru reducerea zgomotului la sensibilităţi mari şi se poate activa reducerea zgomotului datorat expunerilor lungi.

Măsurarea expunerii se face prin metodele bine cunoscute, matricial, integral ponderat şi spot, acesta putând fi corelat cu aria de AF. Balansul de alb prezintă caracteristici profesionale, oferind pe lângă setarile obişnuite Auto şi preset-uri nu mai puţin de 3 memorii pentru setări manuale şi acces la scara Kelvin, toate setările putând fi modificate pe două axe, cald/rece şi verde/magenta în câte 13 paşi.

Obiectivul este echivalent cu 28-200 pe full frame, oferind o plajă de 7x la luminozitatea 2.8-5.6, excelentă pentru dimensiunile sale foarte reduse, el intrând în corpul aparatului când acesta este oprit.

Zoom-ul este electric, cu setări multiple pentru viteză, ceea ce îl face utilizabil şi în timpul filmării, o capabilitate rar întâlnită la aparatele compact. Există posibilitatea de a activa zoom-ul în paşi predefiniţi, care pot fi aleşi dintre focalele clasice: 28, 35, 50, 85, 105, 135 şi 200mm. Este prezentă şi opţiunea de zoom digital până la 4x, care va micşora calitatea imaginii la fotografiere dar poate deveni însă interesantă la filmare.

Stabilizarea este optică, în obiectiv, oferind performanţe excelente atât la fotografiere cât şi la filmare, este însă necesar a fi decuplată la folosirea unui trepied.

Va fi disponibil ca accesoriu un convertor wide care extinde unghiul de cuprindere la un echivalent full frame de 21mm, extrem de interesant pentru fotografia de peisaj şi interioare.

Focalizarea este rezonabil de rapidă şi foarte precisă, fiind sprijinită de o lampă de asistenţă pentru utilizarea în condiţii de lumină slabă. Există şi opţiunea de focalizare manuală.

Cadenţa de fotografiere este tipică pentru majoritatea aparatelor compact în jur de un cadru pe secundă, aceasta fiind o zonă în care DSLR-urile sunt net superioare. Buffer-ul este însă generos, pe un card SDHC class 6 am reuşit la fotografiere continuă 26 cadre în jpeg fine sau 5 în RAW + Jpeg fine.

Formatul RAW generează fişiere NRW, nu NEF precum la DSLR-uri, dar şi acestea pot fi convertite cu binecunoscutele Nikon View NX2 şi Capture NX2. Aparatul este compatibil cu Nikon Transfer 2, folosind un cablu USB special dar, spre deosebire de modelele Canon G, nu poate fi folosit pentru fotografierea direct în computer.

Nikon Coolpix P7000, 200mm (eq.35mm), 1/50s, F5.6, ISO 100.



Nikon Coolpix P7000, 70mm (eq.35mm), 1/40s, F4, ISO 100.

39FOTOCLASS

COMPACT

Flash-ul intern este ascuns în corpul aparatului şi este ridicat la apăsarea unui buton, ceea ce duce la un control foarte bun al utilizării, el neputând să se declanşeze fără a fi activat de către posesor. O caracteristică folositoare este posibilitatea de a-l folosi ăn mod manual, în trepte până la 1/64 din putere, fiind astfel capabil să declanşeze flash-uri de studio ceea ce îi va încânta pe fotografii profesionişti.

Ceea ce nu apare în specificaţii dar va reprezenta un mare atu al lui P7000 este sincronizarea cu flash-ul până la 1/2000s, ceea ce îl face foarte potrivit pentru o largă serie de aplicaţii în care DSLR-urile trebuie să folosească modul FP cu limitările cunoscute.

Una dintre atracţiile principale ale acestui aparat este patina de flash compatibilă cu flash-urile Nikon SB400, SB600, SB900, ceea ce duce la posibilitatea de a avea o lumină de mult mai bună calitate decât cea disponibilă în mod obişnuit la aparatele compact. P7000 este parţial compatibil şi cu posibilităţile wireless ale sistemului Nikon, putând folosi un commander SU-800 sau un flash Nikon SB-900 pentru a comanda o singură grupă de flash-uri externe, dar în cazul folosirii unui SB-900 acesta funcţionează doar pe post de commander, nu şi de flash.

Filmarea este 720p la 24 cadre pe secundă, la o calitate foarte bună, cu posibilitatea de focalizare continuă şi de zoom în timpul filmării, rar întâlnite la aparate din această clasă.

Există şi un filtru ND cu o atenuare de 3 trepte, folositor atât la filmare cât şi la fotografiere. Clipurile se pot tăia direct în aparat şi salva separat, iar foarte interesantă este posibilitatea de a extrage cadre fotografice din secvenţele filmate.

Sunetul este stereo, iar aparatul dispune şi de o mufă externă pentru microfon, caracterisitică prezentă doar pe DSLR-urile mai pretenţioase. Filmarea cu un senzor CCD poate duce uneori la apariţia unor dungi verticale în cazul prezenţei surselor luminoase punctiforme în cadru dacă fundalul este prea întunecat, însă nu mai apare efectul de deformare al subiectelor în mişcare cunoscut de la filmarea pe CMOS.

Bateria este EN-EL14, aceeaşi cu cea folosită în noul Nikon D3100, iar capacitatea acesteia este mai mult decât suficientă pentru un aparat compact, rezistând până la 350 cadre, sau peste 2.5 ore de filmare.

DATE TEHNICE

DEZAVANTAJE- indicator primitiv de baterie- AE-L nu funcţionează ca AF-ON- My menu perfectibil- ştergere greoaie a imaginilor- nu are Hue in Picture controls- focalizare manuală dificilă- compatibilitate parţială wireless- opţiuni reduse la filmare

AVANTAJE- comportare bună la sensibilităţi mari- construcţie şi ergonomie excelente- zoom 7x flexibil , echiv. 28-200- patină flash extern- receptor dublu IR pentru telecomandă- filmare HD cu zoom şi AF continuu- mufă microfon extern- nivelă electronică- Active D-Lighting eficient

CAPTORREZOLUŢIEOBIECTIVBODYFORMATE IMG. FILMAREAUTOFOCUS OBTURATOR CADENŢĂ FLASHSENSIBILITATE VIZOR MONITOR LIVE VIEW STABILIZARE IMG.STOCAREALIMENTAREDIMENSIUNIGREUTATEINFO

1/1.7” CCD10 MP, 3648 x 2736 pixeliechiv. 28-200mm F: 2.8-5.6exterior metalicRAW, jpeg, RAW + jpeg 720p, 24fpsdetecţie de contrast 1/2000s-60s 0.7-1.3 cadre pe secundăintern + patină flash extern Auto, 100-6400 ISO optic, acoperire 80%3”, 921.000 pixeli pentru vizare optic, în obiectiv79MB intern, SD, SDHC, SDXCLi-Ion EN-EL14114 x 77 x 45mm360g cu baterie şi cardwww.F64.ro

CONCLUZIE

P7000 va deveni fără îndoială aparatul compact folosit de posesorii de DSLR-uri Nikon deoarece oferă o calitate bună a imaginii într-un corp mic, cu o comportare excelentă la sensibilităţi mari şi compatibilitate cu flash-urile Nikon, în condiţiile unei versatilităţi superioare.

Datorită dimensiunilor reduse este foarte potrivit atât pentru a fi luat în deplasările care nu presupun transportul echipamentului DSLR cât şi pentru a fi folosit în toate cazurile în care utilizatorul nu doreşte să atragă atenţia asupra sa, fiind uşor de confundat cu un ”fotograf de duminică”.

Calitatea imaginii la sensibilităţi mai mari va da posibilitatea de fotografiere în lumină existentă, până acum un domeniu greu de abordat cu aparate compact, iar filmarea HD cu sunet stereo, zoom şi focalizare continuă este o completare binevenită la posibilităţile aparatului.

Nikon P7000

40 FOTOCLASS

ZOOM WIDE

OBIECTIVE Zoom wide


Nik

on D

700,

14m

m, 1

/5s,

F 9,

ISO

200

41FOTOCLASS

Zoom-urile superangulare sunt preferate pentru acoperirea unghiurilor foarte mari, dincolo de posibilităţile zoom-urilor standard şi superzoom-urilor, fiind mult folosite în fotografia de arhitectură şi în special de interioare unde este imposibilă depărtarea de subiect pentru a obţine un cadru mai larg şi în fotografia de peisaj.

Zoom-urile superangulare sunt disponibile într-o gamă cu caracteristici diverse, de la cele profesionale, cu o construcţie impecabilă, menită să reziste utilizării intensive în condiţii grele, de obicei mai luminoase şi cu o calitate optică impecabilă dar mari, grele şi scumpe, la cele mai abordabile şi uşor de transportat, în general cu luminozitate variabilă, care ne oferă totuşi imagini de o calitate foarte bună. Pe lîngă cele produse de fabricanţii de aparate, în general în cel puţin două variante, una profesională şi una dedicată amatorilor pretenţioşi, există şi o ofertă bogată din partea fabricanţilor independenţi Tamron, Tokina şi Sigma, uneori cu caracteristici extrem de interesante cum sunt zoom-ul luminos Tokina 11-16/2.8 şi Sigma 8-16/4.5-5.6 şi 12-24/4.5-5.6 care oferă cele mai largi unghiuri disponibile atât pentru formatul redus cât şi pentru full frame.

Pentru a obţine rezultate de cea mai bună calitate cu zoom-urile superangulare trebuie exploatate cât mai deplin toate caracteristicile lor, iar dacă unele pot fi considerate iniţial ca dezavantaje pot fi utilizate cu puţină creativitate în avantajul fotografului. Superangularele sunt preţuite pentru posibilitatea de a acoperi într-o imagine un unghi foarte mare, ceea ce permite fotografierea de spaţii largi de la distanţe mici, cea mai importantă aplicaţie fiind fotografia de interioare.

Zoom-urile wide acoperă plaja de focale aflată imediat sub zoom-urile standard, deci cuprind focale mai scurte decât 17mm pe format redus, respectiv 24mm pe full frame.

Ele au o plajă de focale mai restrânsă decât zoom-urile standard, cu un factor în jur de 2x, datorată dificultăţilor de proiectare a obiectivelor superangulare unde aberaţiile optice se fac mult mai uşor simţite. Zoom-urile de format redus acoperă diverse zone din intervalul 8-24mm iar cele full frame între 12-35mm.

Multe din aberaţiile optice sunt cu atât mai greu de stăpânit cu cât unghiul obiectivului este mai mare, aşa ca zoom-urile superangulare necesită scheme optice complexe, cu multe lentile, iar în general lentila frontală este de un diametru mare, generând obiective destul de voluminoase, în special luând în considerare focalele scurte.

Cele mai des întâlnite probleme optice sunt distorsiunea, vizibilă în general la unghiul maxim şi aberaţia cromatică care apare în special în colţurile imaginii, în jurul focalei minime a zoom-ului, ambele fiind însă corectabile fie în aparat, fie în procesarea ulterioară a imaginii.

Unele zoom-uri care acoperă focale foarte scurte cum sunt Nikon 14-24mm, Olympus 7-14mm, Sigma 8-16mm, au elementul frontal foarte convex, ceea ce face imposibilă montarea de filtre şi cer o atenţie sporită pentru protejarea lentilei frontale foarte expuse. Stabilizarea optică nu este larg disponibilă pe acest tip de obiective, până acum singurul care o oferă fiind Nikon 16-35mm VR. Unele mărci oferă stabilizare în corpul aparatului, dar focalele scurte cât şi aplicaţiile acestor obiective care de multe ori presupun folosirea trepiedului, determină ca stabilizarea să fie foarte rar cu adevărat necesară.

Nik

on D

700,

18m

m, 1

s, F

5.6,

ISO

200

Datorită distanţei relativ mici de la care se fotografiază, apare efectul de exagerare a perspectivei, care face ca spaţii modeste ca dimensiuni să pară mult mai mari decât în realitate, oferind imagini spectaculoase în interioare de dimensiuni obişnuite.

Pe de altă parte, prim-planul devine foarte important, toate obiectele aflate aproape de aparat părând mult mai mari decât cele din fundal, ceea ce necesită o încadrare foarte atentă pentru obţinerea de imagini cu mesajul dorit. Acest efect trebuie urmărit cu foarte mare atenţie şi în imaginile de exterior, atât arhitectură cât şi peisaj, deoarece putem obţine o porţiune foarte mare de prim-plan gol, care va micşora impactul fotografiei. La fotografia de peisaj, folosirea obiectivelor superangulare fără alegerea unui prim-plan potrivit poate duce la imagini complet neinteresante, toate elementele imaginii find foarte departe în fundal, fără a avea un centru de interes.

Accentuarea perspectivei se manifestă prin apariţia liniilor de fugă, în special în fotografia de arhitectură, unde muchiile aflate în unghi faţă de direcţia de fotografiere se vor îndrepta rapid spre fundal, accentuând impresia de spaţiu. Liniile de fugă pot fi folosite în mod creativ la fotografia de obiecte, obţinând perspective unice ale unor subiecte comune prin fotografierea cu obiective superangulare de la distanţe mici. Pentru dirijarea aspectului imaginii plasarea aparatului este critică, diferenţe de câţiva centimetri sau înclinarea cu câteva grade a aparatului având un efect vizibil asupra perspectivei. Acelaşi efect duce la înclinarea liniilor verticale la fotografierea cu aparatul înclinat, foarte întâlnit la imaginile cladirilor înalte fotografiate de aproape, ceea ce uneori oferă imagini interesante dar de multe ori este bine să fie evitat.

OBIECTIVE Zoom wide

Nik

on D

700,

14m

m, 1

/20s

, F5,

ISO

800

Nik

on D

700,

14m

m, 1

/5s,

F9, I

SO 2

00

Nik

on D

700,

24m

m, 1

/40s

, F4,

ISO

800

Nik

on D

700,

62m

m, 1

/30s

, F9,

ISO

160

0

43FOTOCLASS

Superangularele trebuie folosite cu mare grijă la fotografiile în care apar oameni, deoarece deformările sunt mult mai supărătoare şi uşor de observat. Astfel, la fotografierea de aproape a unui portret vor apărea efecte caricaturale prin exagerarea perspectivei. În cazul fotografiei de grupuri cu obiective cu unghi mare trebuie evitată plasarea capetelor în colţurile imaginii deoarece acolo se face simţită o alungire diagonală foarte uşor de observat, datorată redării geometrice a unui spaţiu larg de la distanţe mici, deci nu reprezintă un defect al obiectivului, ci o eroare în alegerea distanţei de fotografiere.

Focalele relativ mici ale superangularelor duc la obţinerea unei profunzimi de câmp semnificativ mai mari, ceea ce este un mare avantaj pentru aplicaţiile acestora, în special arhitectură şi peisaj. De exemplu, un obiectiv de 12mm pe un aparat de format redus, focalizat la 2m, cu diafragma 5,6, va oferi o profunzime satisfăcătoare între 1m şi infinit. Corespunzător, 18mm pe full frame va avea nevoie de diafragma 8 pentru aceeaşi profunzime. Pentru rezultate sigure se mai închide o treptă de diafragmă. Aceasta face posibilă obţinerea unor imagini clare pe toată suprafaţa imaginii la diafragme medii, în jur de 8-11, la care încă nu apare scăderea clarităţii din cauza difracţiei. La aceste diafragme vom beneficia şi de calitatea optică cea mai bună pe care o pot furniza aceste obiective.

Aceleaşi focale mici permit fotografierea din mână la timpi relativ lungi, cel puţin în comparaţie cu zoom-urile standard şi mai ales cu teleobiectivele, un ghid foarte aproximativ despre timpul maxim utilizabil fiind 1/distanţa focală utilizată, dar acesta depinde esenţial de abilitatea fotografului şi eventual de posibilitatea de a sprijini aparatul în timpul fotografierii.

Aceasta ne poate ajuta la fotografierea ocazională în lumină existentă în absenţa unui trepied, situaţie des întâlnită în muzee în cazul fotografiei de călătorie, iar uneori chiar la fotografii nocturne în oraşele mai bine luminate. Profunzimea mare chiar la diafragme mai deschise va fi de mare ajutor în aceste cazuri.

Datorită atât unghiului mare cât şi numărului de lentile, zoom-urile superangulare sunt însă destul de sensibile la lumina parazită, chiar dacă sunt folosite parasolarele dedicate, deci este bine să supraveghem efectele surselor luminoase aflate în cadru şi chiar în vecinătatea acestuia.

Aceleaşi caracteristici împreună cu profunzimea foarte mare fac problematică utilizarea permanentă a filtrelor de protecţie, inclusiv a celor scumpe, care pot amplifica efectele luminii parazite, pot cauza scăderea calităţii optice în special spre marginile cadrului, iar în cazul depunerii de praf acesta poate deveni vizibil în imagine. Filtrele de polarizare pot oferi de asemenea efecte nedorite deoarece gradul de polarizare al cerului este variabil cu unghiul faţă de soare iar superangularele vor cuprinde porţiuni mari de cer care va prezenta diferenţe mari de culoare dintr-o zonă în alta.

Având în vedere dimensiunile destul de mari ale acestor obiective, elementele frontale expuse, cât şi problemele enumerate în paragraful anterior, zoom-urile superangulare necesită o atenţie sporită în utilizare şi întreţinere, începând cu evitarea şocurilor, utilizarea permanentă a parasolarului şi terminând cu menţinerea la un înalt grad de curăţenie a lentilelor anterioară şi posterioară pentru a evita deteriorarea imaginilor din cauza prafului şi petelor. În paginile următoare vă prezentăm 12 modele de zoom wide pentru diverse monturi.

Nikon 16-85/3.5-5.6, 24mm, 1/200s, F 6.3, ISO 100 Tamron 28-75/2.8, 70mm, 1/100s, f/5.0, ISO 400

Nik

on D

700,

14m

m, 1

/60s

, F 7

, ISO

800

Nik

on D

700,

14m

m, 1

/250

s, F1

0, IS

O 2

00

Nik

on D

700,

14m

m, 1

/25s

, F4,

ISO

800

Nik

on D

700,

14m

m, 1

/6s,

F9, I

SO 2

00

OBIECTIVE Zoom wide

DISTANŢA FOCALĂLUMINOZITATEMONTURACONSTRUCŢIE DIST. MIN. DE FOCALIZARE RAPORT MAXIM DE REPRODUCERE CONSTRUCŢIEDIAFRAGMĂFILET FILTRE DIMENSIUNIGREUTATEACCESORIIPREŢ/INFO

10-22 mm3.5-4.5Canon EF-S13 elemente / 10 grupe 0.24m 0.17x 6 lamele rotunjite 77mm 83.5 x 89.8 mm385gcapace, husă3542 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Canon EF-S 10-22mm f/3.5-4.5 USM

DISTANŢA FOCALĂLUMINOZITATEMONTURACONSTRUCŢIE DIST. MIN. DE FOCALIZARE RAPORT MAXIM DE REPRODUCERE CONSTRUCŢIEDIAFRAGMĂFILET FILTRE DIMENSIUNIGREUTATEACCESORIIPREŢ/INFO

17-40 mm4.0Canon EF12 elemente / 9 grupe 0.28m 0.24x 7 lamele rotunjite 77mm 83.5 x 96.8 mm500gcapace, parasolar dedicat, husă3627 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Canon EF 17-40mm f/4L USM

Destinat exclusiv aparatelor de format redus (factor de crop 1.6) Canon, fapt subliniat de titulatura EF-S, zoom-ul 10-22 are o plajă echivalentă cu clasicul zoom 16-35mm pentru aparatele full frame, oferind focalele cele mai folosite în fotografia cu unghi mare.

Construcţia este caracteristică obiectivelor Canon de clasă medie, solid, dar păstrând dimensiuni şi o greutate redusă, ceea ce uşurează transportul.

Calitatea optică este asigurată de utilizarea unor lentile asferice şi din sticlă super-UD pentru minimizarea aberaţiei cromatice şi a distorsiunilor geometrice.

Tratamentul aplicat lentilelor este de tip Super Spectra, iar forma lentilelor este optimizată pentru eliminarea reflexiilor de pe senzorul aparatului.

Diafragma are o formă circulară pentru o redare plăcută a zonelor neclare la folosirea diafragmelor deschise.

Acceptă filtre este de 77mm, similar cu multe obiective profesionale. Spre deosebire de majoritatea zoom-urilor propuse de alţi fabricanţi, parasolarul dedicat este disponibil doar ca opţiune.

Focalizarea este realizată de un motor rapid de tip USM care permite oricând intervenţia manuală. Distanţa minimă de punere la punct de 0.24m, împreună cu unghiul mare, permite crearea unor efecte interesante de perspectivă.

În concluzie, prin calitatea optică, dimensiuni, construcţie şi preţ, Canon 10-22/3.5-4.5 este cea mai potrivită alegere pentru utilizatorii de aparate DSLR Canon de format redus care nu au nevoie de luminozitate mai mare la zoom-ul wide.

Compatibil cu toate DSLR-urile Canon, 17-40 este un zoom wide pe full frame, moderat wide (22-52) pe seria 1D (factor de crop 1.3), devenind un zoom standard pe DSLR-urile de format redus (27-64).

Construcţia şi dotările sunt corespunzătoare seriei L, obiectivul fiind protejat la praf şi umezeală şi beneficiind de un motor de focalizare de top, rapid şi silenţios, similar cu cel din modelul 16-35/2.8.

Schema optică include trei lentile asferice şi un element Super UD pentru controlul aberaţiei cromatice atât de des întâlnită la obiectivele wide, iar tratamentul antireflex este de tip Super Spectra, ceea ce asigură o bună calitate a imaginii pe toată plaja de focale.

Luminozitatea constantă F:4 permite utilizarea în condiţii dificile de lumină, în acelaşi timp ducând la dimensiuni şi greutate semnificativ reduse faţă de modelul 16-35/2.8.

Diafragma este construită din lamele rotunjite, cu toate că profunzimea destul de mare caracteristică focalelor oferite face dificilă obţinerea zonelor neclare cu excepţia fotografierii de aproape, facilitată de o distanţă minimă de focalizare de 28cm. Partea frontală nu se roteşte la focalizare ceea ce uşurează utilizarea filtrelor de polarizare, filetul fiind de 77mm, similar cu 24-70/2.8 şi 70-200/2.8. Parasolarul dedicat este inclus în pachet.

În concluzie, 17-40/4 este o alternativă excelentă la profesionalul 16-35/2.8 II, oferind majoritatea avantajelor la dimensiuni, greutate şi preţ mult reduse, renunţând doar la o treaptă de diafragmă la luminozitate.

44 FOTOCLASS

OBIECTIVE

45FOTOCLASS

DISTANŢA FOCALĂLUMINOZITATEMONTURACONSTRUCŢIE DIST. MIN. DE FOCALIZARE RAPORT MAXIM DE REPRODUCERE CONSTRUCŢIEDIAFRAGMĂFILET FILTRE DIMENSIUNIGREUTATEACCESORII INCLUSEPREŢ/INFO

10-24 mm3.5-4.5Nikon AF14 elemente / 9 grupe 0.24m 0.2x 7 lamele rotunjite 77mm 82.5 x 87 mm460gcapace, parasolar dedicat, husă3199 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Nikon AF 10-24mm f/3.5-4.5 G ED-IF DX


14-24 mm2.8Nikon AF14 elemente / 11 grupe 0.28m 0.15x 9 lamele rotunjite 77mm 98 x 131.5 mm1000gcapace, husă6499 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Nikon AF-S 14-24mm f/2.8G ED N (Nano Crystal)

Destinat exclusiv DSLR-urilor Nikon format DX, 10-24/3.5-4.5 oferă un unghi vizibil mai larg la un preţ mai atractiv decât modelul 12-24/4, renunţând însă la luminozitatea fixă pe toată plaja focală. La 10mm acoperirea orizontală este de peste 90°.

Construcţia este tipică obiectivelor Nikon de clasă medie, cu materiale de calitate bine asamblate, rezultând un obiectiv rezonabil de solid.

În schema optică există două lentile ED şi trei asferice, ceea ce duce la un control foarte bun al distorsiunii şi al aberaţiilor cromatice. Distorsiunea remanentă, uneori vizibilă la focala de 10mm, este înlăturată fie direct în aparatele Nikon moderne, fie, în mod practic automat, la prelucrarea cu software Nikon.

Obiectivul este foarte rezistent la lumina parazită şi în situaţiile de contralumină. Filetul de filtre este de 77mm, întâlnit pe majoritatea obiectivelor Nikon de clasă profesională. Parasolarul este livrat standard, fiind similar cu cel de la 17-35/2.8 şi 18-35/3.5-4.5.

Motorul de focalizare este de tip SWM cu posibilitatea de corecţie manuală a punerii la punct, iar focalizarea este internă, lungimea obiectivului rămânând nemodificată. Obiectivul se lungeşte însă sensibil la modificarea distanţei focale, cel mai scurt fiind la 15mm, cel mai lung la 24mm.

În concluzie, 10-24 este cea mai potrivită alegere pentru utilizatorii DSLR-urilor Nikon DX, şi se distinge prin flexibilitate, calitate optică, focalizare sigură şi rapidă şi printr-un raport excelent calitate/preţ.

Un adevărat zoom de clasă profesională, compatibil cu aparatele full frame, Nikon 14-24/2.8 beneficiază de o construcţie de cel mai înalt nivel, cu un corp metalic protejat la praf şi umezeală pentru a face faţă exploatării în cele mai dure condiţii.

Calitatea optică este impecabilă încă de la deschideri mari ale diafragmei, claritatea, contrastul şi redarea culorilor fiind cel puţin comparabile cu ale majorităţii obiectivelor cu focală fixă, mulţumită utilizării lentilelor ED şi ale celor asferice. Pe lângă tratamentul Nikon SIC, 14-24 dispune şi de Nano Crystal Coat pentru eliminarea reflexiilor interne.

Parasolarul dedicat este integrat. Focalizarea internă este asigurată de un motor performant din seria SWM iar diafragma este circulară, din 9 lamele.

Impresionanta calitate optică şi a construcţiei sunt plătite printr-o greutate impresionantă de 1kg, dimensiuni mari şi un preţ corespunzător.

Elementul frontal este foarte proeminent şi nu permite montarea filtrelor, iar protecţia sa este destul de dificilă chiar dacă este oarecum apărat de parasolarul fix. Lungimea obiectivului variază cu distanţa focală, dar modificarea se petrece în interiorul parasolarului.

În concluzie, este cel mai performant zoom wide disponibil pentru aparatele Nikon full frame, dar dimensiunile, greutatea şi imposibilitatea folosirii filtrelor îl fac destul de greu de folosit, fiind agreeat doar de fotografii care au cu adevărat nevoie de calitatea optică excelentă şi de unghiul mare de cuprindere.

OBIECTIVE Zoom wide


16-35 mm4.0Nikon AF17 elemente / 12 grupe 0.29m 0.25x 9 lamele rotunjite 77mm 82.5 x 125 mm680gcapace, parasolar dedicat, husă4499 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Nikon AF-S 16-35mm f/4G ED VR


7-14 mm4.04/318 elemente / 12 grupe 0.25m 0.11x 7 lamele rotunjite - 86,5 x 119.5 mm780gcapace, husă8960 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Olympus Zuiko Digital 7-14mm f/4.0

Dedicat în primul rând aparatelor full frame, Nikon 16-35 VR este primul zoom wide care include sistemul VR de stabilizare a imaginii, ceea ce, alături de luminozitatea constantă F:4, îl face foarte potrivit pentru fotografierea din mână a subiectelor statice în condiţii foarte dificile de iluminare. Construcţia este de nivel profesional, dimensiunile destul de mari, mai ales lungimea de 125mm, justificată însă prin numărul de lentile necesar pentru obţinerea calităţii optice şi integrarea sistemului VR.

Este însă semnificativ mai uşor decât 14-24/2.8, 680g faţă de 1kg. Avantajul major faţă de 14-24 este posibilitatea de a folosi filtre atât pentru protecţie cât şi în scopuri creative, filetul fiind standardul profesional de 77mm.

Sistemul optic este foarte modern, cu lentile asferice şi ED, acoperirea Nano Crystal Coat este prezentă pentru eliminarea reflexiilor parazite.

Claritatea este excepţională în centrul imaginii încă de la diafragme deschise, iar distorsiunea este acceptabilă pe majoritatea plajei focale, înregistrând un vârf la 16mm, dar este corectabilă în computer.

În concluzie, 16-35/4 este o alternativă interesantă pentru posesorii de DSLR-uri Nikon full frame care doresc un zoom mai uşor şi mai abordabil decât 14-24/2.8, la care să poată monta filtre şi sunt dispuşi să renunţe la 2mm în zona wide şi la o treaptă de diafragmă la luminozitate, obţinând în acelaşi timp sistemul de stabilizare care permite folosirea unor timpi de expunere incredibil de lungi.

Dedicat DSLR-urilor format 4/3, Olympus 7-14/4 ofera cel mai mare unghi disponibil pe acest format şi ar echivala un 14-28 pe un aparat full frame.

Realizat la cele mai înalte standarde profesionale, este evident ca nu s-a făcut nici o încercare de economie nici în faza de proiectare, nici în construcţie, rezultând un obiectiv destul de mare, cel puţin în raport cu cele disponibile în mod normal pe formatul 4/3, cu o greutate apreciabilă şi la un preţ corespunzător.

Toate acestea deoarece s-a urmărit obţinerea unei calităţi optice superlative, destul de greu de obţinut la unghiurile foarte mari acoperite de acest obiectiv.

Schema optică este compusă din nu mai puţin de 18 lentile dintre care 2 Super ED, 2 ED, 2 asferice dintre care prima lentilă de sticlă ED cu două suprafeţe asferice cu diametru mai mare de 50mm, într-un corp protejat la praf şi umezeală.

Cu o distanţă minimă de focalizare de 25cm şi un raport maxim de reproducere de 0.11x, acest zoom se poate apropia până rămân doar 10cm între subiect şi lentila frontală.

Elementul frontal este foarte convex şi nu permite montarea filtrelor, necesitând o atenţie deosebită pentru protejarea sa de lovituri sau atingeri accidentale iar parasolarul este integrat în construcţia obiectivului.

În concluzie, Olympus 7-14/4 este cel mai performant zoom wide disponibil pe formatul 4/3 şi va fi cu adevărat apreciat de fotografii care doresc un obiectiv superlativ, fiind gata să-şi asume dimensiunile, greutatea şi preţul acestuia.

46 FOTOCLASS

OBIECTIVE

47FOTOCLASS


8-16 mm4.5-5.6Canon, Nikon, Pentax, Sigma, Sony15 elemente / 11 grupe 0.24m 0.13x 7 lamele rotunjite 82mm 75 x 105.7 mm555gcapace, toc obiectiv2900 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Sigma 8-16mm f/4.5-5.6 DC HSM


12-24 mm4.5-5.6Canon, Nikon, Pentax, Sigma, Sony16 elemente / 12 grupe 0.28m 0.14x 6 lamele rotunjite rear type - gelatin 87.5 x 102.5 mm600gcapace, toc obiectiv3488 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Sigma 12-24mm f/4.5-5.6 EX DG HSM

O nouă premieră Sigma, zoom-ul 8-16/4.5-5.6 este destinat exclusiv aparatelor digitale de format redus şi acoperă un unghi orizontal de peste 112°, fiind în acest moment campionul obiectivelor superangulare, echivalent cu un zoom 12-24 pe full frame (o mai veche premieră Sigma).

Construcţia optică îngobează elemente din sticla exclusivă Sigma FLD cu proprietăţi similare fluoritei, pentru compensarea aberaţiilor cromatice, în timp ce 3 lentile asferice corectează distorsiunea şi astigmatismul.

Focalizarea este internă, dirijată de un motor ultrasonic HSM care permite corecţii manuale în orice moment.

Principalul atu al acestui zoom este unghiul extrem de cuprindere, celelalte zoom-uri dedicate formatului redus pornind de la 10mm sau mai sus, deci Sigma 8-16 are un avantaj de cel puţin 12° pe orizontală.

Ca şi în cazul altor zoom-uri wide cu capabilităţi extreme, elementul frontal este foarte bombat şi exclude folosirea de filtre, dar este protejat de un parasolar fix, integrat în corpul obiectivului. Având o distanţă minimă de punere la punct de 24cm pe toată plaja de focale poate fi folosit pentru obţinerea unor efecte spectaculoase de exagerare a perspectivei.

Luminozitatea pare modestă dar aplicaţiile tipice pentru superangularele extreme nu cuprind cerinţe pentru luminozităţi mari şi se va diafragma oricum pentru claritate şi profunzime maximă.

În concluzie, Sigma 8-16/4.5-5.6 va reprezenta o atracţie irezistibilă pentru toţi pasionaţii fotografiei cu unghiuri extreme.

Destinat în primul rând aparatelor full frame, pe care acoperă un unghi orizontal de peste 112°, cel mai mare disponibil în acest moment pe DSLR-uri, Sigma 12-24/4.5-5.6 poate fi folosit ca zoom wide şi pe aparatele de format redus, dimensiunile şi greutatea sa nefiind prohibitive. Astfel, el poate reprezenta o achiziţie inspirată pentru cei care intenţionează să treacă la un moment dat de la formatul redus la aparate full frame.

Construcţia este corespunzătoare liniei Sigma EX, care include cele mai pretenţioase obiective Sigma, iar din punct de vedere optic include 3 lentile asferice şi 4 lentile din sticlă SLD care contribuie la reducerea semnificativă a aberaţiilor şi distorsiunii.

Acest zoom este cunoscut pentru o valoare a distorsiunii extrem de redusă chiar şi la 12mm, iar când este folosit pe aparate de format redus aceasta este de cele mai multe ori imperceptibilă. Importanţa acestui zoom este dată de acoperirea unghiulară incredibilă, 112° faţă de cele 96° pe orizontală corespunzătoare unui obiectiv de 16mm pe full frame find o diferenţă semnificativă şi un avantaj apreciat de mulţi fotografi.

Similar cu alte zoom-uri wide, nu acceptă filtre datorită elementului frontal foarte convex protejat de un parasolar fix, dar dispune de slot pentru filtre de gelatină în montură.

În concluzie, un zoom foarte interesant pe ambele formate deoarece pe full frame este cel mai larg obiectiv disponibil iar pe formatul redus pregăteşte foarte bine trecerea la full frame.

OBIECTIVE Zoom wide


16-35 mm2.8Sony Alpha17 elemente / 13 grupe 0.28m 0.24x 9 lamele rotunjite 77mm 83 x 114 mm860gcapace, parasolar dedicat, husă7535 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Sony Zeiss Vario-Sonnar T* 16-35mm f/2.8 SSM


10-24 mm3.5-4.5Canon, Nikon, Pentax, Sony12 elemente / 9 grupe 0.24m 0.2x 7 lamele rotunjite 77mm 83.2 x 86.5 mm406gcapace, parasolar dedicat1943 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Tamron AF SP 10-24mm f/3.5-4.5 Di II LD IF

Zoom-ul wide profesional pentru full frame de la Sony, este realizat în colaborare cu Carl Zeiss într-un mod similar cu mai multe obiective de top lansate de Sony.

Construcţia este tipic Zeiss, cu un exterior sobru, extrem de asemănător cu modelul 24-70/2.8, un corp aproape perfect cilindric, cu inele generoase de zoom şi focalizare, metalic, ceea ce duce masa totală la 860g.

Obiectivul se livrează cu un parasolar dedicat, iar filetul de filtre este de 77mm. Obiectivul are un motor de focalizare ultrasonic SSM cu cuplu mare care asigură porniri şi opriri rapide şi precise, cu o funcţionare silenţioasă şi nu-şi modifică lungimea la focalizare.

Din punct de vedere optic cuprinde 3 lentile asferice şi 2 din sticlă ED, în ideea de a oferi performanţe apropiate de ale obiectivelor cu distanţa focală fixă prin reducerea distorsiunii, aberaţiilor cromatice şi a curburii de câmp pentru o calitate bună până la marginile cadrului.

Acoperirea multistrat este de tip Zeiss T* care asigură o transmisie excelentă a luminii şi o redare foarte bună a culorilor. Luminozitatea F:2.8 pe toată plaja de focale asigură atât o vizare comodă cât şi posibilitatea de a fotografia în condiţii dificile de lumină.

Deoarece DSLR-urile Sony dispun de stabilizare a imaginii în aparat, se poate fotografia cu timpi relativ lungi de expunere din mână fără a fi nevoie de obiective stabilizate.

În concluzie, acest obiectiv este singura soluţie de calibru profesional pentru un zoom wide luminos pentru aparatele Sony full frame.

Utilizabil doar pe DSLR-urile de format redus, Tamron 10-24 a fost primul zoom wide care a oferit focala de 10mm în ideea unei flexibilităţi sporite în abordarea subiectelor care necesită un unghi mare de fotografiere, înlocuind modelul 11-18mm care avea o plajă de focale mai redusă.

Construcţia este tipică pentru Tamron care face toate eforturile pentru a construi obiective cât mai uşoare şi de dimensiuni reduse, în măsura în care aceasta nu le limitează celelalte calităţi.

Optic, cuprinde o lentilă de sticlă HID şi două LD pentru limitarea aberaţiilor cromatice şi nu mai puţin de 4 lentile asferice. Filetul de filtre este 77mm, foarte practic pentru posesorii de obiective din zona profesională.

Spre deosebire de obiectivele Tamron mai vechi, varianta pentru Nikon include motorul de focalizare necesar pentru funcţionarea AF pe DSLR-urile mai abordabile care nu dispun de motor în aparat.

Pentru focalizarea manuală trebuie însă acţionat un comutator, motorul nefiind de tip ultrasonic deci nu suportă intervenţia manuală directă.

Pe lângă flexibilitate, principalul atu al acestui zoom este preţul, fiind în acest moment cel mai abordabil zoom wide, ceea ce poate fi atractiv pentru mulţi fotografi care au nevoie doar ocazional de un asemenea obiectiv şi nu doresc să investească într-unul mai pretenţios.

În concluzie, un zoom wide cu unghi mare, flexibil, uşor de transportat şi oferit la un preţ imbatabil, care îşi poate găsi cu uşurinţă un loc în trusele multor pasionaţi.

48 FOTOCLASS

OBIECTIVE

49FOTOCLASS


11-16 mm2.8Canon, Nikon13 elemente / 11 grupe 0.3m 0.09x 9 lamele 77mm 84x 89.2 mm560gcapace, parasolar dedicat2629 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Tokina ATX 11-16mm f/2.8 Pro DX


12-24 mm4.0Canon, Nikon13 elemente / 11 grupe 0.3m 0.12x 9 lamele 77mm 84 x 89.5 mm540gcapace, parasolar dedicat2630 lei / www.f64.ro

SPEC

IFIC

AŢII

Tokina 12-24mm f/4 AT-X124 PRO DX II

Compatibil doar cu DSLR-urile de format redus, şi disponibil doar în monturile Canon şi Nikon, Tokina 11-16/2.8 este un zoom extrem de interesant datorită luminozităţii F:2.8, constantă pe toată plaja de focale.

Obiectivul face parte din seria AT-X Pro deci construcţia este la cel mai înalt nivel oferit de Tokina, remarcabil de robustă, gata să suporte rigorile utilizării la nivel profesional. Aspectul este similar cu al modelului 12-24/4, cu inelele de zoom şi focalizare îmbrăcate în cauciuc cu texturi diferite şi sistemul Tokina de debranşare a sistemului AF prin glisarea inelului de focus.

Cu un design inspirat din zoom-ul 12-24/4, noul Tokina răspunde cerinţelor multor fotografi care doresc luminozitatea F:2.8 la zoom-urile pe care le utilizează, pentru a putea fotografia în condiţii de lumină insuficientă.

Calitatea imaginilor este foarte bună chiar de la deschideri mari ale diafragmei, iar la diafragmele medii Tokina 11-16/2.8 poate concura cu obiective mult mai scumpe, fiind de departe şi cea mai abordabilă opţiune pentru un zoom cu această luminozitate.

Luminozitatea extremă este pe de altă parte plătită prin reducerea drastică a plajei de focale, ceea ce îi limitează flexibilitatea până aproape de cea a unui obiectiv fix, având un raport de doar 1.45x.

În concluzie, Tokina 11-16/2.8 cedează din flexibilitate oferind o plajă redusă de focale pentru a putea oferi luminozitatea F:2.8 pe toată lungimea devenind foarte atractiv pentru fotografii în lumină existentă.

Apărut iniţial în 2004, a fost primul zoom wide dedicat DSLR-urilor de format redus oferit de un fabricant independent şi de atunci se bucură de o excelentă reputaţie între utilizatori, atât în montura Canon cât şi Nikon.

Recent a apărut varianta II care aduce ca noutate principală motorul de focalizare pentru varianta Nikon pentru a permite utilizarea pe întreaga gamă de aparate DX, dar dispune şi de tratamente antireflex îmbunătăţite.

Construcţia este excelentă, după cum ne-a obişnuit Tokina cu obiectivele din seria AT-X Pro, iar cu o luminozitate constantă F:4 se distinge de ofertele 1:3.5-4.5 existente pe piaţă.

Faţă de zoom-urile actuale care încep la 10mm pare mai puţin flexibil, dar rămâne în continuare un concurent serios datorită calităţilor optice şi mecanice remarcabile, îndelung testate de-a lungul anilor, încă de la apariţie.

În schema optică există două lentile asferice, iar altele folosesc sticlă SD, iar calitatea imaginilor confirmă o bună proiectare şi execuţie a obiectivului, cu o distorsiune la 12mm uşor de corectat în software şi practic invizibilă la focale mai mari, dar care uneori arată urme de aberaţie cromatică în zonele de mare contrast la colţurile cadrului.

În concluzie, Tokina 12-24/4 oferă o performanţă optică foarte bună în special în zona wide care împreună cu luminozitatea constantă şi calitatea excelentă a construcţiei contribuie la o ofertă extrem de echilibrată pentru fotografii care îşi exploatează echipamentul în condiţii mai dure.

Cu toate ca fotografierea în lumina ambiantă poate duce la imagini memorabile, există foarte multe cazuri când dorim fie să o completăm, să o corectăm sau chiar să o înlocuim

complet pentru a obţine fotografiile dorite, iar blitz-ul este cea mai comodă soluţie pentru aceste situaţii, fiind mic, uşor de transportat, puternic şi mereu la îndemână.

Sunt două aspecte principale în ceea ce priveşte lumina ambiantă, cantitatea şi calitatea, care se pot manifesta în diferite combinaţii. Astfel, putem avea multă lumină dar dintr-o direcţie nepotrivită, sau putem avea lumină puţină, dar care să creeze o atmosferă porivită pentru imaginile pe care le dorim. Deci necesitatea intervenţiei cu lumină suplimentară, în cazul nostru cu blitz, nu trebuie echivalată doar cu insuficienţa luminii ambiante ci şi cu dorinţa de a-i înbunătăţi calitatea.

Unul din avantajele DSLR-urilor moderne este posibilitatea de a fotografia folosind mult mai puţină lumină decât era nevoie pe film, datorită atât sensibilităţilor mai mari care pot fi utilizate cât şi diafragmelor mai deschise disponibile. Aceasta este cu atât mai adevărat pe aparatele de format redus, unde se folosesc focale mai scurte care oferă o profunzime mai mare, deci nu mai sunt necesare valorile mari ale diafragmei.

Astfel flash-urile dedicate sunt suficient de puternice pentru a fi folosite în cele mai multe situaţii, pentru genuri foarte diferite de fotografie, de la portrete la fotografia de produs, sport şi eveniment. Majoritatea acestor subiecte poate fi abordată cu o trusă minimală din două blitz-uri şi câteva accesorii pentru modificatea luminii, uşor de transportat şi mult mai abordabilă decât soluţiile bazate pe flash-uri de studio.

Blitz-uri TTLText & foto: Radu Grozescu

DOSAR Blitz-uri TTL

50 FOTOCLASS

1

37FOTOCLASS

Prima etapă este utilizarea unui flash pentru completarea luminii ambiante, ceea ce va avea un efect vizibil în multe din imaginile realizate în acest mod. Apoi acesta începe să fie folosit cu succes în interior, fie ca lumină principală, de obicei reflectat, fie pentru completarea luminii ambiante. După ce stăpânim bine blitz-ul în majoritatea situaţiilor se poate adăuga încă un blitz, cu ajutorul căruia se poate obţine fie o lumină de calitate mai bună, fie o iluminare de efect realizată cu o mare uşurinţă.

Fotografia de produs este asociată invariabil cu studioul, dar cu puţină atenţie poate fi realizată cu rezultate foarte bune şi în teren. În imaginea ”1” este un exemplu de aranjament de obiecte fotografiat cu două blitz-uri, unul care a dat lumină directă din stânga spate, fiind folosit ca lumină principală, celălalt asigurând lumina de umplere fiind difuzat cu un softbox plasat în dreapta sus a setului.

Prin aranjamentul luminilor şi prin utilizarea diverselor accesorii de modificare a luminii se pot obţine o serie de iluminări cu efecte foarte variate, depinzând de intenţiile fotografului. De exemplu, folosind două blitz-uri difuzate cu sotbox-uri sau umbrele, se pot face cu mare uşurinţă imagini de produs de tip catalog, similare cu cele pe care le vedem în broşuri şi în majoritatea magazinelor online.

Chiar şi un singur blitz, inclusiv unul din seria medie poate fi de mare folos la completarea luminii ambiante, aşa numitul ”fill-in flash”. În imaginea ”2” expunerea a fost stabilită pentru fundal şi a fost folosit un flash în patina aparatului pentru echilibrarea luminii pe faţa subiectului care era complet în contralumină.

Această tehnică se foloseşte frecvent pentru portrete în plin soare când nu există nici o zonă convenabilă de umbră la îndemână, astfel se aşează modelul în contralumină pentru a evita apariţia umbrelor dure pe faţă şi se foloseşte blitz-ul pentru a deschide umbrele şi a obţine sclipirea în ochi.

Pentru portrete de interior una dintre cele mai simple soluţii este folosirea unei umbrele de difuzie pe blitz-ul care va da lumina principală, ca în imaginea ”3”, unde umbrela a fost aşezată în dreapta modelului. Dacă mai există un blitz disponibil, acesta poate fi folosit fie pentru a lumina fundalul, fie ca lumină de contur pe subiect, fie ca lumină de completare pe subiect, difuzată, cu o putere mai mică decât a luminii principale pentru redarea volumelor.

Imaginea de food ”4” a fost făcută folosind tot două blitz-uri, unul nedifuzat ca lumină de efect din stânga sus, celălalt difuzat cu o umbrelă din dreapta subiectului. Cu puţină atenţie în poziţionarea şi reglarea puterii blitz-urilor lumina pare naturală iar volumul şi texturile sunt bine redate în imagine.

Deoarece de multe ori fotografia de food se face la comanda restaurantelor care vor să-şi ilustreze meniul şi situl Internet, imaginile se vor executa în locaţie, cât mai aproape de bucătăria clientului, deci capacitatea de a utiliza eficient o trusă minimă de iluminare devine esenţială.

Soluţia clasică în fotografia de eveniment este cu flash-ul în patină, cel mult reflectat în tavan în cazul în care acesta este disponibil. Însă în situaţiile mai statice, botez, nuntă în biserică, se pot folosi două blitz-uri, unul pe aparat şi unul lateral sau în contralumină, ca în imaginea ”5” (pag. 52).

DOSAR

49FOTOCLASS

2 3

4

Astfel, se poate obţine fie o iluminare mult mai plastică a participanţilor, evitând scăderea în profunzime a luminii blitz-ului montat pe aparat, fie o imagine de efect, folosind al doi-lea blitz în contralumină. Cu o soluţie similară se pot face portrete şi mici grupuri la evenimente, inclusiv la nunţi.

Imaginea ”6” este o imagine de produs mai pretenţioasă, dar datorită dimensiunilor relativ mici ale subiectului sursele de lumină au putut fi poziţionate destul de aproape de acesta, oferind lumină suficientă pentru obţinerea profunzimii dorite.

Reţeta este similară, o semi-contralumină dură pentru a imita iluminarea de soare şi o lumină difuză pentru descrierea subiectului.

Folosind DSLR-uri moderne, sincronizarea şi comanda mai multor blitz-uri se poate face prin sistemul wireless al mărcii respective de aparat, folosind ca master fie blitz-ul încorporat al aparatului la modelele care au această facilitate, fie un transmitter dedicat în cazul aparatelor Canon (ST-E2) şi Nikon (SU-800). Sistemele wireless au avantajul că nu interferează cu blitz-urile altor fotografi, extrem de important în cazul fotografiei de eveniment. Reglajul de putere, raţiile de lumină respectiv corecţiile de expunere necesare se pot regla foarte comod de pe aparat sau transmitter, nemaifiind necesară deplasarea la blitz-urile remote.

În cazurile în care este necesară comand blitz-urilor la distanţe mai mari unde sistemul wireless optic nu mai face faţă, se pot folosi module radio care au şi avantajul că nu necesită linie de vedere directă pentru declanşare.

DOSAR Blitz-uri TTL

52 FOTOCLASS

5

6

DOSAR

53FOTOCLASS

Idei practice: Cum exploatăm avantajele blitz-urilor TTL

Avantajul major al blitz-urilor dedicate este portabilitatea, într-o geantă fotografică obişnuită putând fi cu uşurinţă găzduite două sau chiar trei asemenea blitz-uri. Pe lângă portabilitate, blitz-urile dedicate nu depind de alimentarea la priză, putând fi folosite în cele mai diverse locuri, de la exterioare la interioarele în care nu avem alimentare electrică, eliminând şi necesitatea cablării pentru alimentare.

Trusa de lumini poate fi bazată pe două blitz-uri dedicate, dintre care cel puţin unul din modelele de top disponibile pentru aparatul folosit pentru a avea şi funcţie de commander încorporată. Pentru o utilizare comodă se recomandă stative pentru lumini de dimensiuni mici sau medii, pentru a asigura o portabilitate maximă.

Blitz-urile se montează pe stative folosind capete speciale care permit atât orientarea şi înclinarea blitz-ului cât şi montarea de umbrele. Stativele se transportă într-un toc dedicat, în care încap cu uşurinţă şi două umbrele. Nu uitaţi de acumulatorii de rezervă pentru blitz-uri. Pentru modificarea luminii emisă de blitz-uri avem la dispoziţie o gamă vasta de accesorii, de la bouncer-e şi softbox-uri pentru difuzia luminii până la griduri şi snoot-uri pentru iluminarea unor suprafeţe bine stabilite. Acestea sunt produse la dimensiunile necesare pentru flash-urile dedicate dar au funcţionalitatea celor de la flash-urile de studio.

O soluţie comodă pentru difuzia luminii este utilizarea diferitelor tipuri de umbrele, care sunt ideale pentru majoritatea subiectelor unde avem nevoie de o lumină mai blândă.Singurul caz în care umbrelele trebuie evitate este fotografierea obiectelor lucioase care ar putea reflecta forma şi spiţele umbrelei.

Modificarea culorii luminii blitz-urilor se face folosind geluri colorate. Acestea se pot folosi atât pentru corecţie, deci pentru a putea amesteca lumina de blitz cu lumină artificială de diferite tipuri, de la incandescentă la fluorescentă, cât şi pentru efecte, fiind disponibile geluri în culorile primare. O astfel de trusă este deci divizată între geanta principală de echipament şi un toc de stative, fotograful având de transportat o greutate foarte rezonabilă. Montarea în teren este foarte rapidă, iar după ce se acumulează puţină experienţă iluminarea celor mai diverse subiecte devine foarte naturală iar imaginile vor avea un aspect finisat, propriu fotografiilor realizate cu echipamente de studio.

În cazul fotografiei de eveniment sau nuntă la care totuşi se doreşte utilizarea celui de al doilea blitz, se obţine o mobilitate maximă având flash-ul principal în patină cu difuzorul sau domul de difuzie montat. Al doilea flash se va monta pe un stativ, dar acesta poate fi transportat cu uşurinţă de către fotograf în locul cel mai potrivit pentru imaginile dorite.

Utilizarea a două stative este rezervată fie situaţiilor statice, cum ar fi o sesiune de portrete, fie în exterior sau interior, fotografierea de obiecte sau food, modă. Este mult mai uşor să lucraţi cu blitz-uri multiple dacă aveţi un ajutor la fotografiat. În orice caz, efortul de a lucra cu cel puţin două lumini este pe deplin compensat de calitatea imaginilor, care vor fi vizibil superioare celor făcute cu un singur blitz.

Utilizarea unui blitz direct generează umbrele cele mai pregnante pe fundal în cazul fotografierii pe verticală. Pentru a reduce această problemă se poate folosi un bracket de blitz care îi asigură permanent o poziţie verticală, deasupra obiectivului, indiferent de orientarea aparatului foto. Bracket-urile sunt universale, şi necesită un cablu dedicat între aparat şi blitz pentru comanda acestuia.

În încăperi cu tavan sau pereţi albi sau deschişi la culoare lumina blitz-ului poate fi difuzată prin reflexie, rezultând o lumină mult mai plăcută şi uniformă, iar umbrele dispar sau sunt mult atenuate. Dacă se fac portrete de la distanţe prea mici cu reflexia luminii în tavan este posibil ca lumina să cadă pe faţa modelului prea de sus, generând umbre difuze în zona ochilor, un efect prea puţin flatant.

Blitz cu bracket, blitz cu bounce în tavan

DOSAR Blitz-uri TTL

54 FOTOCLASS

Pentru asigurarea unei iluminări mai plăcute, eliminând şi umbrele de sub arcade în cazul portretelor, se poate alege între două accesorii cu care sunt prevăzute blitz-urile moderne, cardul şi domul de difuzie.

Cardul de difuzie este integrat în reflectorul blitz-ului, iar la utilizare reflectă o parte din lumina acestuia direct către subiect, având un efect foarte subtil de completare a iluminării şi determinând apariţia punctelor de reflexie în ochii modelului. Domul de difuzie răspândeşte lumina într-un unghi de 360° pe orizontală şi 180° pe verticală, ceea ce duce la o iluminare difuză, datorită reflexiilor multiple în tavan şi pereţi. Deoarece o parte din lumină va atinge direct subiectul, domul de difuzie are un randament mai mare decat cardul, dar riscă apariţia unor umbre în spatele subiectului.

Blitz cu reflexie în card sau dome

Pentru îndulcirea luminii blitz-ului în cazul subiectelor apropiate fotografiate fie afară, fie în încăperi mari, care nu permit reflectarea luminii blitz-ului, se folosesc diverse accesorii dintre care cel mai comod este ”bouncer-ul”. Acesta difuzează lumina prin reflexie pe o suprafaţă albă, iar datorită dimensiunilor şi greutăţii reduse este destul de comod în utilizare. Calitatea luminii este foarte bună pentru portrete, evitând umbrele dure şi evidenţierea eventualelor defecte ale tenului persoanelor fotografiate, fiind recomandat pentru fotografierea de la distanţe mici şi medii. La fotografierea pe verticală este recomandată folosirea unui bracket, pentru a evita umbrele pe fundal, în special la fotografierea în interioare. Bouncer-ul este soluţia cea mai indicată pentru portrete executate în condiţii de reportaj.

Blitz cu bouncer

DOSAR

55FOTOCLASS

O combinaţie foarte interesantă este un blitz cu bouncer îndepărtat de aparat, pentru a evita lumina oarecum plată. Folosind un cablu TTL de extensie, punem orienta blitz-ul într-un unghi faţă de model, obţinând astfel o lumină mult mai plastică, potrivită pentru a evidenţia volumul subiectului, dar totuşi suficient de difuză pentru a fi potrivită pentru portrete. Această tehnică poate fi folosită atât în interioare, unde blitz-ul este lumina principală, cât şi afară, unde se foloseşte în general pentru completarea luminii ambiante. În interior, unde un blitz cu bouncer mai poate proiecta încă umbra subiectului pe fundal, îndepărtarea acestuia de aparat va face ca această umbră să fie complet ascunsă în spatele modelului. Acest sistem elimină necesitatea unui bracket, dar aparatul trebuie ţinut cu o singură mână.

Blitz cu bouncer, comandat prin cablu

În situaţiile în care dispunem atât de timp cât şi de spaţiu putem folosi stative pentru blitz, ceea ce oferă posibilităţi extinse de poziţionare a luminii. Cea mai comodă soluţie de comandă a blitz-ului exterior este sistemul wireless prezent pe majoritatea DSLR-urilor. Dacă blitz-ul integrat al aparatului nu îndeplineşte şi funcţia de commander se poate folosi un transmitter dedicat sau un flash de top care asigură şi această funcţie. Folosirea unui blitz nedifuzat într-o poziţie laterală este foarte potrivită pentru lumini de efect, cum ar fi simularea lumina soarelui în zilele cu cer acoperit, dar este mai puţin recomandată ca lumină principală pentru portrete. În interioare se obţine o lumină relativ dură, care pune în evidenţă atât volumul cât şi textura subiectului, deci trebuie folosită cu grijă.

Blitz simplu montat pe stand

DOSAR Blitz-uri TTL

56 FOTOCLASS

Utilizarea unei umbrele pentru difuzia luminii blitz-ului este soluţia cea mai comodă şi rapidă, umbrelele fiind mici, uşoare şi abordabile. Umbrelele albe sunt cel mai uşor de folosit, oferă cam aceeaşi lumină şi în reflexie şi în difuzie, astfel că pot fi adaptate rapid spaţiului pe care îl avem la dispoziţie. Poziţionarea umbrelelor nu este foarte restrictivă deoarece lumina este suficient de difuză, potrivită pentru o gamă largă de subiecte, de la produse la portrete. Cele argintii dau o lumină mai dură, mai greu de stăpânit, dar interesantă. În exterior, umbrelele tind să răstoarne stativele la orice adiere de vânt, deci trebuie asigurată ancorarea sau lestarea acestora. Orientarea senzorului sistemului wireless de pe blitz către aparat este critică în special în exterior, unde nu avem reflexii în pereţi.

Blitz cu reflexie în umbrelă

Dacă suntem pregătiţi pentru o adevărată şedinţă foto, vom avea două blitz-uri şi două stative cu umbrelele aferente. Această dotare este extrem de flexibilă, permiţând abordarea unei game largi de subiecte, trecerea de la o lumină la două deschizând noi posibilităţi creative. Pentru un portret mai interesant, putem folosi un blitz cu umbrelă într-un unghi moderat ca lumină principală iar celălalt poate fi poziţionat ca lumină de efect în păr. Puterea blitz-ului de efect va fi reglată în funcţie de subiect, un păr brunet având nevoie de mai multă lumină decât unul blond. Astfel, în exterior putem simula un portret executat în contralumină într-o zi însorită, chiar daca vremea e nefavorabilă, iar în interior un portret clasic, folosind o dotare minimală, uşor de transportat chiar de către o singură persoană.

Blitz cu reflexie în umbrelă + blitz contra

DOSAR

57FOTOCLASS

Firma americană Expoimaging a proiectat un foarte practic sistem de modificare a luminii blitz-urilor (flash bender). Acesta constă în 3 reflectoare de dimensiuni diferite ( 254x280mm, 254x178mm şi 127x229mm) care se montează uşor pe blitz cu ajutorul unor bretele elastice. Se evită astfel folosirea oricărui adeziv pe corpul blitzului şi se garantează o montare rapidă şi compatibilitatea cu oricare marcă.

Reflectoarele sunt fabricate din nylon rezistent la uzură şi uşor de întreţinut care va asigura o folosire îndelungată. Ingenioasă este soluţia tehnică de a folosi drept „armătură” nervuri realizate dintr-un material brevetat, extrem de maleabil, ce oferă posibilitatea de a modifica geometria acestor reflectoare care pot deveni bounce, flag, sau snoot cu parametri adaptaţi la condiţiile concrete de fotografiere.

Gary Fong a lansat o noua variantă, pliabilă (collapsible), a celebrei deja serii Lightsphere. Realizarea corpului din folie de vinil prelucrată sub formă de burduf permite comprimarea până la 38mm pentru a face economie de spaţiu în trusa foto. Noua versiune de modificator dispune şi de un nou sistem brevetat de montare, cu ajutorul unor caneluri elastice care se pot mula pe diferite conformaţii ale reflectorului de blitz. În plus, datorită construcţiei pliabile, dispozitivul poate fi păstrat în poziţia montat chiar şi atunci când se doreşte folosirea luminii directe. Pachetul conţine şi domul de difuzie (inverted dome), iar dimensiunile asigură compatibilitatea cu accesoriile deja existente - AmberDome şi ChromeDome. ( Preţ 280 lei / www.f64.ro)

Noutăţi la www.F64.ro

ROGUE Flash Bender

Fără Lightsphere Cu LightsphereGARY FONG Lightsphere Collapsible

DOSAR Blitz-uri TTL

58 FOTOCLASS

Canon oferă o gamă de flash-uri moderne şi performante care acoperă cerinţele majorităţii utilizatorilor, de la

posesorii de aparate compact şi bridge la fotoreporterii care lucrează în condiţii grele.

Vârful de gamă este Canon 580 EX II care impresionează atât prin putere şi facilităţile oferite cât şi prin construcţia extrem de robustă şi rezistenţa la praf şi umezeală. Poate fi folosit ca master pentru a comanda flash-uri externe compatibile iar setările pot fi facute şi direct din aparat în cazul DSLR-urilor de ultimă generaţie. Dispune de talpă metalică, similar cu celelalte flash-uri din gama actuală, pentru a asigura o rezistenţă sporită. Este recomandat pentru fotografii care au nevoie de putere mare, timpi scurţi de reîncărcare şi fiabilitate maximă, care nu sunt incomodaţi de dimensiunile şi greutatea de calibru profesional.

Canon 430 EX II este modelul mediu, recomandat amatorilor exigenţi care îl folosesc în general pe aparat sau ca flash ”remote”, comandat de un 580 EX II sau de un transmitter Canon ST-E2. Performanţele sunt excelente iar dimensiunile şi greutatea mai reduse, reprezentând compromisul ideal în materie de flash-uri Canon, cu unica excepţie că nu poate fi folosit ca flash master.

Canon 280 EX este flash-ul ideal pentru un aparat compact sau bridge cu patină dedicată, fiind mic şi uşor, alimentat doar de două baterii AA, dar oferind totuşi două unghiuri de acoperire şi posibilitatea de bounce în tavan pentru utilizatorii mai pretenţioşi. Poate fi folosit şi pe DSLR-uri dar va fi destul de repede înlocuit cu un 430 EX II pentru facilităţile pe care acesta le oferă în plus.

MODELACOPERIREN.G. la 100 ISO WIRELESSALIMENTARE DIMENSIUNIGREUTATE PREŢ / www.f64.ro

1) Canon 270 EX28mm, 50mm27 la 50mm-2 AA64x65x76.5mm 145g 624 lei

2) Canon 430 EX II24-105mm +14mm43 la 105mmSlave4 AA72x122x101mm 320g 1212 lei

3) Canon 580 EX II24-105mm + 14mm58 la 105mmMaster, slave4 AA75x134x114mm 375g 2187 leiDA

TE TE

HNIC

E

Blitz-uri TTL Canon

1

2

3

DOSAR

59FOTOCLASS

Metz are o lungă tradiţie în producţia de flash-uri dedicate pentru diversele sisteme de aparate, care culminează cu

flash-urile moderne pentru DSLR-urile Canon, Nikon, Pentax, Olympus/Panasonic şi Sony Alpha. Toate modelele Metz oferă caracteristici şi facilităţi similare cu ale flash-urilor ”originale” la preţuri ceva mai atractive.

Modelul de top este Metz 58, care de curând a beneficiat de un face-lift prin adăugarea unei patine metalice. Este similar ca putere cu flash-urile de vârf şi poate fi folosit atât ca ”master” cât şi ca ”remote” în sistemele respective. Panoul de comandă este grafic, iar butoanele sunt modale astfel că din doar 4 taste se pot dirija toate funcţiile şi personalizările flash-ului. O facilitate interesantă este reflectorul secundar care ”umple” umbrele în cazul înclinării sau rotirii reflectorului principal.

Metz 48 AF-1 este flash-ul mediu al gamei, care oferă majoritatea facilităţilor importante într-un corp mai mic cu o greutate mai redusă, cu preţul renunţării la o parte din putere şi la funcţia de ”master”. Acest model poate fi integrat în sisteme de iluminare complexe alcătuite din flash-uri ”originale”, funcţionând impecabil împreună cu acestea. Este ideal pentru utilizatorii care îşi doresc un singur flash cu care să rezolve majoritatea situaţiilor de iluminare, atât pe DSLR-uri cât şi pe compacte sau bridge.

Metz 36 AF-4 este un flash foarte economic dar care poate face faţă în diverse situaţii unde este nevoie de iluminare suplimentară, fiind complet compatibil cu sistemele TTL ale DSLR-urilor. Zoom-ul este manual şi nu este compatibil cu sistemele wireless, dar preţul este foarte atractiv.

DATE

TEHN

ICE

Blitz-uri TTL Metz

1

2

3


1) Metz 36 AF-428-85mm36 la 85mm-4 AA71x115x95mm205g 311 lei

2) Metz 48 AF-124-105mm + 18mm48 la 105mmSlave4 AA71x137x99mm 340g 785 lei

3) Metz 58 AF-124-105mm + 18mm58 la 105mmMaster, slave4 AA71x148x99mm 363g 1419 lei

4) Metz 50 AF-124-105mm + 12mm50 la 105mmSlave4 AA71x137x99mm 340g 899 lei

5) Metz 58 AF-224-105mm + 12mm58 la 105mmMaster, slave4 AA71x148x99mm363g 1599 lei

DOSAR Blitz-uri TTL

60 FOTOCLASS

Nikon dispune de unul dintre cele mai sofisticate sisteme flash în special în ceea ce priveşte capabilităţile

wireless care sunt foarte complexe, de la moduri diferite pe grupele de flash-uri externe până la posibilitatea de iluminare stroboscopică cu flash-uri multiple.

SB-900 este modelul de top, cu caracteristici profesionale, de la putere şi timpii de reîncărcare la zoom-ul care acoperă 200mm pentru o bună iluminare la distanţe mari fără accesorii suplimentare. Comandă 3 grupe de flash-uri în sistem wireless şi funcţionează ca ”remote” atât în sistemul Nikon AWL cât şi cu sincronizare simplă pentru compatibilitate cu flash-uri de studio.

Noul SB-700 este extrem de simplu de setat şi utilizat, are un mod master opţional nou faţă de SB-900, putând dirija raportul

de iluminare dintre două grupe de flash-uri externe, raport care este afişat atât numeric cât şi grafic. Ca ”remote” funcţionează similar cu SB-900. În premieră dispune de filtre de corecţie din plastic rigid care promit o mai mare durabilitate.

Nikon SB-600 este modelul de mijloc, extrem de capabil atât pentru folosirea pe aparat cât şi în mod ”remote”. Este alegerea ideală pentru primul flash pentru un DSLR Nikon. Cu moduri TTL şi manual în trepte de putere, plus o interfaţă prietenoasă, este prezent în trusele majorităţii amatorilor de fotografie cu DSLR-ul.

Prin formă şi dimensiunile foarte reduse, SB-400 se adresează mai mult utilizatorilor pretenţioşi de aparate compacte cu patină dedicată, având şi posibilitatea de ”bounce” în tavan, dar prin simplitatea sa este mai puţin atractiv pentru DSLR-uri.

DATE

TEHN

ICE

Blitz-uri TTL Nikon

1

2

3


1) Nikon SB 40028mm21 la 28mm-2 AA66x56.5x80mm127g 520 lei

2) Nikon SB 60024-85mm + 14mm30 la 35mmSlave4 AA68x123.5x90mm 300g 998 lei

3) Nikon SB 90017-200mm + 14mm34 la 35mmMaster, slave4 AA78x146x118.5mm 415g 1699 lei

4) Nikon SB 70024-120mm + 14mm28 la 35mmMaster, slave4 AA71x126x104.5mm360g 1499 lei

DOSAR

61FOTOCLASS

Nissin oferă o serie de flash-uri cu caracteristici interesante care încep să fie comparabile cu ofertele celorlalte firme,

aducând în acelaşi timp o serie de noutăţi, cum ar fi conexiunea de service care permite update de firmware, iar la unele modele posibilitatea de ”calibrare” a expunerii în mod TTL prin aplicarea de corecţii interne în 1/4 de treaptă.

Nissin Di866 dispune în premieră de un afişaj grafic color pentru meniuri şi setări, are puterea corespunzătoare pentru un flash de top şi este compatibil cu sistemele wireless ale mărcilor Canon şi Nikon, iar recentul model Di866 Mark II este dedicat utilizatorilor de camere DSLR Sony.

Di866 poate fi folosit şi ca remote, alături de alte mărci, deoarece primeşte comenzi de la flash-uri ”originale”. Dispune de un reflector secundar, cu putere variabilă.

Di622 este un flash mediu care dispune de facilitatea de a putea fi folosit ca ”slave” fiind declanşat de un flash aflat în mod TTL, cu posibilitatea de reglare a nivelului de putere în manual, în 6 trepte. Modelul Di 622 Mark II adaugă atât posibilitatea de ”remote” wireless pe un canal, compatibilă cu sistemele curente cât şi sincronizarea simplă, pentru flash-uri de tip studio, având astfel nu mai puţin de 3 moduri ”slave”. Ambele modele Di622 sunt compatibile cu Canon şi Nikon.

Nissin Di 466 este flash-ul de bază, compatibil în mod TTL, cu compensare de expunere opţională cu sistemele Canon, Nikon şi Four-Thirds (Olympus, Panasonic). Are şi mod manual, cu trepte de putere. Poate fi folosit ca ”slave” fiind declanşat fie de un alt flash aflat în mod TTL (deci cu pre-flash-uri) sau manual (gen flash de studio), cu reglarea puterii în 6 trepte .

DATE

TEHN

ICE

Blitz-uri TTL Nissin

1

2

3


1) Nissin Di 46628-85mm33 la 105mmSlave*4 AA67x105x95mm240g 416 lei

2) Nissin Di 62224-105mm + 18mm44 la 105mmSlave**4 AA77x130x103mm 315g 493 lei

3) Nissin Di86624-105mm + 18mm60 la 105mmMaster, slave4 AA134x74x110mm380g 1014 lei

4) Nissin Di 622 Mark II24-105mm + 12mm32 la 35mmSlave 3 moduri4 AA77x130x103mm 315g 645 lei

DOSAR Blitz-uri TTL

Pentru fiecare marcă de aparate DSLR există mai multe blitz-uri disponibile, atât ”originale” cât şi de la fabricanţii independenţi, ceea ce face alegerea celui mai potrivit blitz destul de dificilă. Primul criteriu de alegere este marca, în general fiind preferate blitz-urile originale, atât pentru pentru siguranţa unei compatibilităţi depline cu toate aparatele mărcii respective cât şi datorită percepţiei unei fiabilităţi sporite. Alegerea unui blitz original ne scuteşte de multă muncă de documentare şi de orice fel de surprize, dar comoditatea se plăteşte prin preţuri ceva mai mari.

Fabricanţii independenţi oferă blitz-uri cu specificaţii similare cu cele originale, care sunt în mod explicit dedicate unei anumite mărci de aparate, iar uneori beneficiază de facilităţi inexistente pe modelele originale. Dimensiunile şi greutatea blitz-urilor sunt foarte similare cu ale modelelor echivalente originale, departajarea făcându-se prin preţuri uneori semnificativ mai abordabile. Cele mai cunoscute mărci independente sunt Metz şi Nissin, ambele oferind mai multe modele de blitz-uri cu specificaţii interesante. Metz are o tradiţie impresionantă în producţia de blitz-uri , iar eticheta ”Made in Germany” atârnă greu în preferinţele utilizatorilor. Nissin începe să-ţi contureze mai bine sistemul de blitz-uri iar modelul de vârf oferă specificaţii extrem de interesante la un preţ imbatabil.

Blitz-uri TTLBREVIAR

TEHNIC

Cum alegem blitz-ul


DOSAR

63FOTOCLASS

În general, fiecare marcă de blitz-uri oferă cel puţin trei modele destinate fotografiei generale şi uneori modele speciale cum ar fi blitz-urile macro.

Modelul de vârf este cel mai puternic şi cu specificaţiile cele mai complexe dar acestea sunt contrabalansate de dimensiuni, greutate şi preţ semnificativ mai mari.

În toate sistemele blitz-ul de top poate fi folosit şi ca master pentru comanda altor flash-uri compatibile pentru scheme de iluminare creative şi în general prezintă un număr de facilităţi inexistente pe modelele mai abordabile.

Modelul mediu are o putere mai redusă, în general cu aproximativ o treaptă de expunere şi permite utilizarea ca blitz exterior, acceptând comanda unui flash master (inclusiv cel integrat la unele modele de aparate) sau a unui transmitter dedicat în cazurile Canon şi Nikon. Excepţia este noul Nikon SB-700 care dispune de modul master, dar are dimensiunile, greutatea şi puterea asemănătoare cu SB-600. Blitz-urile medii dispun de majoritatea facilităţilor necesare în fotografia generală şi reprezintă pentru mulţi fotografi cea mai bună alternativă.

Modelul mic are în general o putere redusă şi foarte puţine facilităţi, accentul fiind pus pe simplitatea utilizării şi pe dimensiuni şi greutate cât mai reduse.

Din punct de vedere al utilizării, profesioniştii preferă modelele de top atât pentru rezerva de putere şi prezenţa tuturor facilităţilor cât şi datorită unei fiabilităţi superioare, aceste blitz-uri fiind destinate unei utilizări intense. comanda unor grupe de blitz-uri exterioare este o altă caracteristică foarte preţuită.

În cazul sistemelor de flash-uri multiple se poate folosi unul de top, care va face şi oficiul de master iar celelalte pot fi flash-urile de nivel mediu pentru a păstra un buget acceptabil cu toate că este mai rapid şi comod să se lucreze cu un singur model de flash. Acelaşi setup este folosit şi de amatorii pretenţioşi interesaţi în iluminarea cu flash-uri multiple. Fotografii care doresc doar un singur flash se pot orienta spre modelele medii care sunt suficient de puternice şi dispun de facilităţile necesare pentru o utilizare eficientă pe aparat, iar în cazul în care doresc o dezvoltare a sistemului ot oricand să achiziţioneze şi unul de top.

Blitz-urile ”mici” sunt mult mai indicate pentru folosirea pe aparate compact sau bridge şi mai puţin pe DSLR-uri, datorită puterii prea mici, de multe ori insuficientă pentru reflectarea luminii în tavan, şi lipsei aproape totale a facilităţilor pentru fotografia avansată.

În numărul viitor vom avea un material despre accesoriile care pot fi utilizate pentru modelarea luminii la blitz-urile dedicate.

Auto - automatizare a expunerii cu flash-ul bazată pe un senzor propriu care opreşte descărcarea în momentul în care se atinge expunerea corectă. Nu depinde de aparatul de fotografiat, dar uneori sensibilitatea şi diafragma folosite trebuie introduse de utilizator. Foarte folosită înaintea răspândirii modurilor TTL, dar încă prezentă pe unele modele de flash-uri.

Blitz - o altă denumire curentă pentru flash, provenită din limba germană. Flash a căpătat o răspândire mai mare odată cu răspândirea Internetului care este foarte bogat în materiale în limba engleză.

Bounce - reflectarea luminii flash-ului în tavan sau pereţi pentru obţinerea unei iluminări difuze. Termenul se foloseşte şi pentru diverse accesorii care îndeplinesc un rol similar, difuzând lumina prin reflexie.

Bracketing - posibilitatea de a face mai multe imagini cu puteri diferite ale flash-ului în scopul de a atinge rapid expunerea corectă. Este prezentă pe majoritatea aparatelor în meniul de flash, şi este recomandabilă mai ales în cazul subiectelor statice.

Card reflexie - accesoriu integrat în multe flash-uri moderne cu care se dirijează frontal o parte din lumină în situaţia în care flash-ul este înclinat pentru a oferi lumină reflectată. Lumina frontală adăugată produce sclipiri în ochi şi o iluminare mai avantajoasă la portrete.

CLS: Creative Lighting System - este sistemul de iluminare cu flash-uri Nikon. Se poate referi şi la sistemul de comandă wireless, cu toate că aceasta apare ca AWL în manuale. Este un sistem foarte complex care permite dirijarea a maxim 3 grupe din mai multe flash-uri, cu setări separate, în oricare din modurile: TTL, Auto, Manual (cu trepte de putere), Stroboscopic. Comanda se poate face pe 4 canale separate pentru a evita interferenţele cu alţi fotografi. Multe dintre aceste caracteristici sunt prezente şi în sistemele Canon, Pentax, Olympus, Sony.

Difuzor - accesoriu integrat în majoritatea flash-urilor cu care se obţine acoperirea unor unghiuri mai mari decât cu reflectorul normal, în scopul optimizării luminii pentru obiectivele superangulare. Majoritatea acoperă echivalentul a 12mm pe format redus, unele până la 14mm pe full frame.

DICŢ

IONA

R

DOSAR Blitz-uri TTL

64 FOTOCLASS

Fill-in flash - folosirea flash-ului pentru completarea luminii existente în condiţiile în care majoritară este totuşi lumina ambiantă. Se foloseşte foarte mult în exterior, în special în cazul fotografiilor făcute în plin soare sau în contralumină, dar şi în interioare.

GN - Număr ghid - este o măsură a puterii flash-ului, exprimată pentru o anumită sensibilitate şi reglaj al reflectorului zoom. Este produsul dintre distanţa la subiect şi diafragma care se poate obţine la puterea maximă. Ex. un număr ghid de 24 la 100 ISO, 35 mm înseamnă că în cazul unui subiect aflat la 6m se va obţine diafragma 4. Este util pentru compararea puterii diverselor flash-uri, atât timp cât e declarat pentru aceeaşi sensibilitate şi setare a reflectorului. Unii fabricanţi preferă să-l declare pentru reflectorul la focala maximă, ceea ce oferă valori mai mari, excelente pentru marketing.

HSS / Auto FP - posibilitatea de a folosi flash-ul la timpi mai scurţi decât viteza de sincron prin realizarea unei descărcări lungi, echivalente cu această viteză. Denumirea depinde de fabricant. Avantajul este posibilitatea deschiderii diafragmei la fotografierea în lumină puternică cu flash ( ex. la soare). Dezavantajul este scăderea puterii utile a flash-ului, cu 1/2 pentru fiecare treaptă de expunere deasupra vitezei de sincron.

Manual, trepte putere - posibilitatea de a declanşa flash-ul cu o putere constantă, care nu depinde decât de setarea făcută de utilizator. Majoritatea flash-urilor permit folosirea unor trepte inferioare de putere în genul 1/2, 1/4, 1/8, unele până la 1/128.

Master - sau Commander - posibilitatea de a comanda flash-uri dedicate prin sisteme wireless. Este prezentă de obicei pe flash-urile de vârf ale mărcii respective, iar Canon şi Nikon oferă dispozitive dedicate doar pentru acest gen de comandă, mai mici şi mai uşoare decât flash-urile. Dacă se foloseşte un flash pe post de Master acesta poate fi setat să şi ilumineze subiectul, nu doar să dea comandă celorlalte flash-uri. Avantajele majore sunt că semnalul este codat şi nu interferează cu alţi fotografi, în plus se poate dirija modul de funcţionare a flash-urilor comandate direct de pe ansamblul flash/aparat. Unele aparate au această facilitate prezentă în flash-ul integrat.

Modelling light - posibilitatea unor flash-uri de a emite, la apăsarea unui buton, o serie rapidă de descărcări luminoase în scopul de a previzualiza umbrele şi reflexiile. Foarte utilă în cazul subiectelor care pot avea reflexii.

Remote - sau slave - capacitatea multor flash-uri moderne de a putea fi comandate la distanţă în sistem wireless de către un flash Master sau un Commander dedicat din sistemul respectiv. Este prezentă pe majoritatea flash-urilor medii şi pe toate cele de vârf ale mărcilor de top. Extrem de apreciată pentru posibilităţile de iluminare creativă.

Sincronizare pe a doua perdea - se foloseşte pentru redarea mişcării subiectelor care conţin surse de lumină (ex. maşini) fotografiate în întuneric cu timpi relativ lungi de expunere. Exemplul clasic: prin folosirea sincronizării pe a doua perdea se obţin dârele lăsate noaptea de stopurile unei maşini în direcţia corectă, adică spre spatele maşinii.

Stroboscopic - este posibilitatea de a emite o salvă de flash-uri pentru a reda mişcarea subiectului prin imagini suprapuse. Numărul de fulgere, frecvenţa şi puterea lor sunt reglabile de către utilizator, dar sunt limitate de puterea totală a flash-ului. Timpul de expunere necesar este egal cu numărul de flash-uri / frecvenţa aleasă, de ex. pentru 4 flash-uri la 20 Hz este nevoie de o expunere de 1/5s.

TTL - măsurare prin obiectiv. Se poate referi şi la măsurarea luminii ambiante, dar este şi modul principal de automatizare a expunerii cu flash-urile moderne. În cazul aparatelor digitale se realizează prin emiterea unei serii de preflash-uri anterioare expunerii care permit aparatului să dozeze puterea flash-ului pentru o expunere corectă. Fiecare fabricant are o denumire personalizată pentru sistemul TTL de expunere cu flash-uri: Sony: ADI, Canon: E-TTL, E-TTL II, Nikon: iTTL, Pentax: P-TTL.

Viteza de sincron - este timpul de expunere minim la care se poate fotografia în mod normal cu flash-ul. Limitatea timpului de expunere este datorată caracteristicilor constructive ale obturatoarelor focale utilizate în DSLR-uri, unele aparate compacte putând sincroniza la 1/2000s. În mod normal timpii de sincron sunt între 1/160s la unele DSLR-uri entry level până la 1/250s la cele profesionale. Există şi excepţii, în cazul folosirii obturatoarelor hibride se ajunge la 1/500s şi chiar mai sus.

Wireless - aici, în sens restrâns, posibilitatea de comandă a flash-urilor la distanţă. Se poate face optic şi radio. Majoritatea sistemelor moderne dispun de posibilităţi de comandă cu impulsuri codate şi modificarea de pe flash-ul Master sau de pe Commander a setărilor flash-urilor Slave. Unele flash-uri au şi posibilitatea de sincron optic simplu pentru a se putea integra în scheme de iluminare alături de flash-uri de studio.

Zoom - posibilitatea de a ajusta unghiul în care este emisă lumina flash-ului pentru a o distribui corespunzător obiectivului utilizat. Este comandat fie automat, de către aparat, fie manual de către utilizator. Foarte utilă pentru fotografierea cu teleobiective, obţinând o creştere a iluminării la distanţă.

DICŢ

IONA

R

DOSAR

Check-list / Recomandări Link-uri utile

CANON: web.canon.jp/imaging/flashwork/index.html sau www.canon.ro

ROGUE: modificatoare de luminăwww.expoimaging.com

LUMIQUEST: accesorii de difuzie www.lumiquest.com

MAHA: acumulatori şi încărcătoarewww.mahaenergy.com

METZ: www.metz.de/en/photo-electronicswww.F64.ro

NEWTON - brackets: www.newtoncamerabrackets.com

NIKON: imaging.nikon.com/products/imaging/lineup/speedlights/index.htmlsau www.nikon.ro

NISSIN: www.nissindigital.com/top.html

STROBIST: utilizarea creativă a flash-urilor www.strobist.blogspot.com

Cu toate ca blitz-urile moderne au nevoie de foarte puţină întreţinere, ele dispun de setări complexe, aşa că înainte de a pleca la fotografiat este bine să le verificăm pentru a nu rata primele imagini deoarece am uitat o corecţie mare de expunere pe flash sau alte setări speciale de la ultima şedinţă foto.

Astfel, blitz-ul se va pune în TTL, se vor anula eventualele corecţii şi se va intra în meniu pentru a verifica setările personalizate.

Datorită complexităţii, este bine ca înainte de utilizarea oricărui blitz nou, sau după o perioadă mai lungă în care nu am fotografiat, să revedem măcar principalele zone din manualul de utilizare pentru a evita eventuala dezorientare la schimbarea setărilor în teren.

Punctul vulnerabil al blitz-urilor este alimentarea, deci va trebui să acordăm o atenţie sporită acumulatorilor folosiţi. Încărcarea optimă se face cu încărcătoare care dispun de canale separate pentru fiecare acumulator, dintre care cele mai cunoscute sunt MAHA 401FS, cu 4 sloturi, care se poate alimenta şi de la priza maşinii şi modelele MAHA 801d şi 800s care pot încărca simultan până la 8 acumulatori şi dispun de funcţie de refresh.

Este bine ca încărcarea să se facă cât mai aproape de plecarea la fotografiat, în special în cazul acumulatorilor NiMh clasici, care prezintă o rată ridicată de auto-descărcare, chiar dacă nu sunt folosiţi. Cu cât sunt mai bine încărcaţi, cu atât ne vor da mai multe descărcări pe setul de acumulatori iar timpul de reîncărcare al blitz-ului va fi mai scurt, foarte important în fotografia de reportaj, portrete, evenimente, nunţi.

Pentru a se asigura exploatarea optimă a acumulatorilor este bine să curăţăm contactele periodic, fie cu un creion cu fibră de sticlă Kaiser, fie cu o radieră pentru cerneală. Astfel, atât încărcarea acumulatorilor cât şi a blitz-ului se vor face mai rapid. Pentru a evita situaţiile neplăcute în care am fotografiat mai mult decât am planificat, este bine ca în trusa foto să existe cel puţin un set de acumulatori de rezervă pentru fiecare blitz.

La amplasarea gelurilor colorate pe reflectorul blitz-ului lăsați loc de aerisiere pentru a evita topirea materialului plastic din care e confecționat gelul şi lipirea acestuia de capul blitz-ului.

Avantajele aparatelor digitale, de la costul foarte redus pe imagine la posibilitatea de a vedea şi utiliza rapid fotografiile realizate se bizuie pe înregistrarea electronică

a imaginilor. Pe lângă multele avantaje, aceasta prezintă şi o serie de pericole, imaginile digitale putând fi pierdute foarte uşor în caz de erori sau defecţiuni ale mediilor de stocare, în unele cazuri fără posibilitatea de a le mai recupera vreodată.

Majoritatea imaginilor nu mai pot fi refăcute, şi e valabil pentru orice fel de fotografii, de la portretele cu prietenii, la cele din vacanţele în locuri exotice până la cele realizate în şedinţe foto pretenţioase şi costisitoare. De aceea, întreg circuitul parcurs de fotografiile noastre, de la carduri şi modalităţile de transfer până la computer trebuie optimizat în ideea de a ne păstra imaginile în siguranţă.

Carduri de memorie

Cardurile folosite în aparatele digitale se produc în mai multe standarde, dar în ultimul timp majoritatea aparatelor utilizează fie CompactFlash, în special cele profesionale, fie SD/SDHC iniţial folosite în aparatele compacte, dar care în ultimul timp se folosesc din ce în ce mai mult în DSLR-uri. Aparatele Sony folosesc încă diverse formate de Memory stick, dar cele mai noi acceptă şi carduri SDHC. Există şi DSLR-uri cu sloturi multiple care pot folosi două sisteme de carduri simultan.

Formatul CompactFlash (CF) este preferat pentru dimensiunile mai mari ale cardurilor care permit capacităţi mai mari şi viteze mai ridicate. Dimensiunile mai mari sunt un avantaj în utilizare deoarece sunt mai uşor de manipulat în condiţii dificile, de pildă la temperaturi scăzute când fotograful poartă mănuşi groase la fotografiere, dar tot dimensiunile fac să ocupe destul de mult loc în aparat ceea ce le face mai puţin preferate pentru aparatele mai mici.

Cardurile SD sunt mai mici şi elimină pericolul îndoirii pinilor de contact folosiţi la cardurile CF ceea ce măreşte fiabilitatea aparatului, dar sunt mai uşor de rătăcit în geantă şi la fotografierea în teren. Cardurile actuale sunt de fapt SDHC, standardul SD fiind limitat la o capacitate de 2GB. Recent a fost introdus standardul SDXC care promite capacităţi extrem de mari într-un viitor destul de apropiat.

Alegerea cardurilor se face după marcă, viteză, capacitate şi cost, pentru a îndeplini cât mai bine scopurile pe care ni le-am propus. Cele mai cunoscute mărci sunt Lexar, SanDisk, Transcend, Kingston, dar întâlnim şi Canon, Nikon, Toshiba, Panasonic şi altele. În general, performanţele maxime le găsim în liniile de top de la SanDisk şi Lexar, ambii fabricanţi oferind mai multe serii de carduri cu performanţe şi costuri diferite la capacităţi similare.

66 FOTOCLASS

GHID Stocare

Stocareafişierelor foto-video:


alegerea şi utilizareadispozitivelor tehnice

67FOTOCLASS

Capacitatea cardurilor oferite pe piaţă este din ce în ce mai mare la un raport foarte bun preţ/capacitate, pentru a ţine pasul atât cu fişierele generate de aparatele cu rezoluţii din ce în ce mai mari şi cu fotografii care utilizează formatul RAW cât şi cu filmarea HD care este din ce în ce mai răspândită pe noile aparate. Capacitatea totală necesară este stabilită de fiecare fotograf, pe baza numărului de imagini pe care îl face la o ieşire fotografică şi a spaţiului necesar pentru acestea care depinde de formatul utilizat, RAW sau jpeg, de eventualitatea filmării şi de lungimea deplasărilor. Este bine să se prevadă o rezervă importantă de capacitate pentru evenimentele neprevăzute, este foarte neplăcut să rămâi fără carduri când apare un subiect tentant în cea mai bună lumină. Ştergerea în teren a imaginilor mai puţin importante este dificilă, consumatoare de timp şi contraindicată deoarece creşte fragmentarea cardului putând în timp conduce la erori sau cel puţin la încetinirea vitezei cardului.

În privinţa numărului de carduri există două abordări, fie mai multe carduri de capacitate mică pentru a minimiza numărul de imagini afectate în cazul unei erori, sau a pierderii unui card, fie mai puţine carduri performante de capacitate mare. Folosirea unui card de capacitate mare pare avantajoasă deoarece elimină grija necesară pentru transportul altor carduri şi posibilitatea pierderii, deoarece este permanent în aparat. Este însă de evitat folosirea unui singur card, indiferent cât de mare este capacitatea acestuia, tocmai pentru cazul, puţin probabil dar totuşi posibil, în care o eroare de card ne lasă în imposibilitatea de a continua fotografierea sau filmarea. Compromisul ideal este utilizarea a două carduri de mare capacitate, care ar putea să acopere fiecare necesarul de imagini, ceea ce ne oferă atât o rezervă importantă de capacitate cât şi o asigurare în caz de probleme cu unul dintre ele.

În caz de eroare de card, există mai multe programe care permit recuperarea majorităţii imaginilor deja înregistrate, cu condiţia să nu se scrie peste ele alte imagini. Într-un asemenea caz, înlocuiţi cardul respectiv cu altul, iar la întoarcere puteţi să vă ocupaţi de recuperarea datelor.

Viteza este o altă caracteristică importantă a cardurilor, atât pentru fotografierea în ritm rapid în special în formatul RAW, un card de mare viteză având efectul unei măriri aparente a buffer-ului aparatului prin golirea lui mult mai promtă, cât şi pentru filmarea HD unde este necesară menţinerea unei rate destul de ridicate de transfer a datelor pe card. În situaţiile în care se fotografiază un număr mic de imagini în unitatea de timp se pot folosi cu succes şi carduri de mai mică viteză.

Există două valori ale vitezei, uneori destul de diferite, una pentru scrierea pe card, care este cea mai importantă pentru fotograf, şi una pentru citire, în general semnificativ mai mare, care este utilă doar pentru o descărcare mai rapidă a imaginilor în computer.

La cardurile CF viteza este exprimată numeric, ex. 133x, unde 1x = 150kB/sec sau direct în MB/sec. Există carduri UDMA cu viteze de 300x şi chiar 600x, care, utilizate în aparate care pot scrie cu astfel de viteze, oferă performanţe incredibile, dar la un preţ destul de ridicat. Performanţa depinde însă esenţial şi de aparatul folosit, doar aparatele de top fiind capabile să transfere datele cu asemenea viteze.

Cardurile SDHC mai noi au viteza exprimată printr-o clasă, ex. 2, 4, 6, iar mai nou au apărut carduri de clasa 10. Pentru filmare HD sunt necesare măcar carduri clasa 4, dar unii fabricanţi de aparate recomandă clasa 6. Există şi carduri marcate HD, care îndeplinesc condiţiile necesare pentru filmare.

GHID

12

3

4

Cititoare de carduri: 1) SanDisk FireWire Extreme IV 2) Sandisk ImageMate All-In-One 3) MSI StarReader 4) Delkin Devices

68 FOTOCLASS

GHID Stocare

Cardurile de mare viteză, prezente în liniile de vârf ale fabricanţilor, oferă şi rezistenţă mai bună la şocuri şi temperaturi extreme, fiabilitate mai bună şi uneori o garanţie mai mare.

Pentru fotografii pasionaţi se recomandă cardurile din liniile medii, cum ar fi Extreme III de la Sandisk, care oferă un raport excelent preţ/performanţă. Este bine să priviţi cu oarecare circumspecţie cardurile din liniile cele mai abordabile. Evitaţi cardurile care nu au marcată viteza sau clasa din care fac parte. Pentru o utilizare fără probleme a cardurilor, se recomandă formatarea în aparatul de fotografiat după fiecare descărcare a imaginilor, deci înainte de fiecare nouă folosire.

Cititoare de carduri Practic toate aparatele digitale permit descărcarea în

computer a imaginilor de pe card cu ajutorul unui cablu, dar aceasta este departe de a fi metoda optimă deoarece este mult mai lentă decât în cazul folosirii unui cititor de carduri performant şi consumă bateria aparatului.

Cititoarele dedicate de carduri există într-o mare varietate, de la cele care acceptă un număr impresionant de formate de genul 73 în 1, până la cele dedicate unui singur format, dar extrem de performante. Majoritatea au conexiune USB pentru computer, dar există modele profesionale care folosesc Firewire (IEEE 1394) pentru o viteză şi stabilitate superioară, dar nu toate computerele oferă acest tip de conectare.

Alegerea unui cititor se face după cerinţele fiecărui fotograf. Dacă aveţi mai multe aparate care folosesc formate diferite de carduri, eventual doriţi să aveţi cititor şi pentru cardul microSD din telefon, iar prietenii vin în mod obişnuit să-i ajutaţi, veţi alege un cititor multiformat, poate un Sandisk ImageMate All-In-One (nr. 2 în foto din pagina anterioară), sau un MSI StarReader (nr. 3). Dacă doriţi să-l luaţi în teren, îl veţi căuta pe cel mai mic compatibil cu cardurile folosite. Dacă fotografiaţi mult şi vă întoarceţi din deplasări cu foarte multe imagini, îl veţi prefera pe cel mai rapid disponibil, cum ar fi SanDisk FireWire Extreme IV (nr. 1). Dacă vă întoarceţi cu extrem de multe imagini pe carduri CF, un cititor multiplu de carduri Delkin Devices (nr. 4) vă va fi de mare ajutor la descărcare. În general, sunt de preferat cititoarele de marcă, iar folosirea unui cititor produs de fabricantul cardurilor vă asigură o viteză de transfer şi o compatibilitate optimă. Viteza cititorului este importantă deoarece cardurile sunt capabile de viteze mari, iar dacă cititorul le poate valorifica se va scurta semnificativ timpul de descărcare.

Descărcarea imaginilor se poate face simplu, prin copiere, sau se pot folosi softuri specializate care permit redenumirea, adăugarea de informaţii în câmpurile IPTC, copierea în locaţii multiple pentru back-up şi alte asemenea rafinamente. Redenumirea fişierelor poate fi o idee bună atât pentru a putea include date folositoare în denumiri, cât şi pentru a evita suprapunerea numelor care ar putea interveni la depăşirea numărului de 10.000 de imagini făcute cu un anumit aparat sau chiar mai frecvent, la folosirea în paralel a mai multor aparate.

Dispozitive mobile de stocareApariţia cardurilor de capacităţi mari şi scăderea

semnificativă a preţului pe unitatea de capacitate au diminuat importanţa dispozitivelor mobile de stocare dar ele sunt în continuare folosite de anumite categorii de fotografi. Astfel, ele oferă capacităţi mari de stocare într-un volum şi greutate mult inferioare unui laptop ceea ce le face potrivite pentru deplasările lungi în care bagajul trebuie să fie cât mai redus posibil, iar acumulatorii performanţi permit utilizarea îndelungată chiar fără acces la reţeaua electrică. Fotografii care participă la expediţii în zone îndepărtate folosesc chiar două asemenea dispozitive pentru a avea un back-up complet la imaginile realizate.

Principial, acestea conţin un HDD de laptop, un cititor de carduri, un sistem de alimentare şi electronica necesară pentru transferul fişierelor de pe carduri.

Cele mai evoluate dispun de un ecran color de dimensiuni generoase, procesor performant şi un mini sistem de operare care permite pe lângă afişarea fotografiilor, vizualizarea de filme, ascultarea de muzică şi managementul fişierelor, cum ar fi Epson P7000 (nr. 1 în foto din această pagină).

Giga Vu Pro Evolution (nr. 3) se distinge printr-un design rezistent la şocuri pentru utilizarea în condiţii dificile şi permite, ca şi Epson P7000, fotografierea directă în dispozitiv cu anumite modele de DSLR-uri. Sanho HyperDrive Colorspace (nr. 4) oferă în acest moment cel mai rapid transfer de pe card, şi, alături de alte modele performante, dispune de USB ”on the go” care permite conectarea unui HDD extern pentru a face back-up în teren. Chiar un model mai simplu, cum este JOBO Giga One (nr. 2), poate fi de folos în multe deplasări, şi nu trebuie uitat că aceste dispozitive pot fi folosite direct şi ca harduri externe pentru computer, permiţând transportul unor cantităţi mari de date, deci îşi găsesc o bună întrebuinţare şi în timpul dintre deplasările fotografice.

1

2

3

4

Dispozitive mobile de stocare: 1) Epson P7000; 2) JOBO Giga One; 3) Giga Vu Pro Evolution 4) Sanho HyperDrive Colorspace

MAKING OF

Portret: Low-key Glamour

Simion Buia

70 FOTOCLASS


Un workshop în studio cu Simion Buia este un eveniment care nu trebuie ocolit, cel puţin de fotografii care intenţionează să practice şi acest gen de fotografie.

Dar este de folos şi fotografilor interesaţi de portrete în general, nu neapărat în studio, deoarece se insistă foarte mult pe tipurile de portrete, caracteristicile faciale şi modul de subliniere sau estompare a acestora prin mijloace fotografice, relaţia cu modelul, tipurile de iluminare, aparatura folosită.

Cu o mare experienţă în desfăşurarea de workshop-uri, Simion Buia a reuşit să angreneze foarte rapid participanţii în discuţii animate, prezentând în acelaşi timp aparatura de bază pentru fotografia de portret. Audienţa a fost surprinsă de faptul că majoritatea portretelor de studio se poate aborda cu un singur obiectiv, şi cu atât mai mult să afle că întregul proiect ‚‚Actorii şi Fotograful’’ a fost realizat doar cu obiectivul Canon 100/2.8 macro pe un aparat Canon din seria 1D.

În acest timp modelele erau la machiaj cu make-up artista Monica Popmarc, care, în timpul unei discuţii cu lectorul a subliniat importanţa machiajului pentru concretizarea viziunii fotografului şi necesitatea unei bune comunicări între acesta şi make-up artist.

Prezentarea a continuat cu o expunere clară despre tipurile de lumină folosite în fotografia de studio, de la flash-uri la cele mai importante accesorii pentru modificarea calităţii luminii, de la softbox-urile clasice la Octobox. Accentul a fost pe beauty-dish, un accesoriu mai puţin cunoscut participanţilor la workshop, şi pe posibilităţile pe care acesta le oferă pentru realizarea de portrete expresive, inclusiv prin folosirea gridurilor dedicate. De asemenea, a fost subliniată importanţa luminii de contur şi au fost prezentate atât modurile de amplasare cu ajutorul unui boom, poziţiile optime şi intensitatea cea mai potrivită a luminii în funcţie de subiectul fotografiat.

77FOTOCLASS

MAKING OF

72 FOTOCLASS

* Beauty-dish: Considerat de mulţi fotografi de studio ca un accesoriu esenţial în fotografia de portret, beauty dish-ul este un reflector cu diametru între 40-60cm, cu o construcţie care evită trimiterea luminii directe de la blitz către subiect. Cu interiorul alb mat, el oferă o lumină difuză dar în acelaşi timp direcţională, excelentă pentru redarea volumelor feţei fără a se accentua textura tenului. Se poate folosi cu grid-uri dedicate pentru creşterea direcţionalităţii luminii.

** Octobox: Este un softbox de dimensiuni foarte mari cu o formă aproape circulară datorată construcţiei cu 8 spiţe care permite montarea şi demontarea rapide. Este preţuit pentru lumina învăluitoare pe care o poate oferi pe întreaga înălţime a unui model în picioare, tocmai datorită formei şi dimensiunilor mari.

Din echipamentul folosit în cadrul workshop-ului menţionăm: aparatul Canon 1D Mark II cu obiectivul Canon 100/2.8 macro, dispozitive radio Pocket Wizard pentru sincronizare, beauty-dish* cu grid de 25°, snoot cu grid, reflector oval pentru fundal, reflectoare clasice cu diferite griduri.

Iluminarea a fost asigurată cu flash-urile de studio Elinchrom din seria 400 şi un set Elinchrom Quadra, Octobox** Rotalux 175 cm.

Pentru fotografia în locaţie a fost prezentată pe larg seria de flash-uri Elinchrom Quadra, un sistem foarte uşor de transportat dar puternic, cu acumulatori încorporaţi de mare autonomie, cu care se pot face setup-uri complexe de iluminare în orice situaţie în care nu există alimentare electrică. Avantajul principal este puterea semnificativ mai mare decât a flash-urilor de reportaj împreună cu timpii foarte scurţi de reîncărcare care permit fotografierea rapidă necesară în special în fotografia de modă.

A urmat partea practică în care cele două modele, Andreea Barbulis şi Daniela Ghimpeţeanu au avut amabilitatea să pozeze pentru participanţi într-o serie de setup-uri diferite. Acestea au fost alese în ideea de a prezenta participanţilor o serie de soluţii de iluminare pentru fotografia de portret în studio care să poată fi folosite cu majoritatea subiectelor. Soluţiile clasice au fost completate de scheme de iluminare neconvenţionale dar foarte eficiente, care dau un look deosebit imaginilor.

73FOTOCLASS

Primul set de imagini a fost realizat cu Andreea Barbulis, iniţial testându-se mai multe tipuri de iluminare, începând cu octobox-ul.

Deoarece lumina era mult prea difuză, ceea ce nu ajuta la reliefarea trăsăturilor faciale ale modelului, foarte importante în acest tip de imagine, a intrat în scenă un beauty-dish pe care, pentru obţinerea unui contrast mai bun necesar imaginii low-key s-a aplicat un grid mediu de 25°.

S-a folosit un reflector simplu pentru lumina de fundal şi un blitz montat pe boom pentru lumina de contur, verificând permanent raţiile de lumină între cele trei surse pentru obţinerea efectului dorit. Ultimele retuşuri au fost poziţionarea colierului şi obţinerea expresiei potrivite a modelului.

În imaginea finală, datorită încadrării strânse nu sunt vizibile efectele luminii de fundal şi a celei de contur, rezultând o atmosferă care pune în valoare conceptul de low-key.

74 FOTOCLASS

MAKING OF

Pentru portretul Danielei Ghimpeţeanu a fost folosit un setup mai elaborat de lumini, constând într-un beauty-dish din stânga, relativ aproape de axul imaginii, care a dat lumina principală şi un octobox din laterala stângă folosit ca lumină de umplere. Lumina de contur a fost coborâtă mult, realizându-se o iluminare de jos în sus, pentru un accent care să sublinieze mesajul fotografiei. A fost folosită şi o lumină de fundal, dar efectul este aproape invizibil în fotografia finită datorită decupajului folosit şi puterii mici pe care a fost reglată.

Pentru efectul de mişcare a părului, foarte important în construcţia acestei imagini, a fost folosită o maşină de vânt amplasată în partea dreaptă. S-au făcut un număr destul de mare de imagini pentru surprinderea combinaţiei ideale între expresia modelului şi forma părului, în ideea de a reda cât mai exact viziunea iniţială a fotografului.

75FOTOCLASS

76 FOTOCLASS

MAKING OF

În cadrul acestui workshop, Simion Buia ne-a făcut o demonstraţie elocventă de realizare a unor imagini glamour foarte elegante folosind tehnicile fotografiei low-key.

Astfel, am putut remarca importanţa comunicării cu modelul pentru inducerea atmosferei necesare obţinerii expresiei dorite de către fotograf, esenţială pentru reuşita unui portret de calitate. Alegerea machiajului cel mai potrivit, a garderobei şi accesoriilor sunt de asemenea elemente de cea mai mare importanţă pentru reuşita unei sesiuni fotografice cu modele.

Ordinea priorităţilor în abordarea şedinţei foto marchează clar diferenţa dintre fotografii experimentaţi, cu adevărat specializaţi în portrete, care încep cu modelul şi lumina şi cei aflaţi la început care tind să dea o importanţă disproporţionat de mare aspectelor tehnice, aparatului, obiectivelor, reglajelor, abia apoi îndreptându-şi atenţia spre lumini şi spre model.

Simion Buia este un cunoscut fotograf şi trainer de fotografie, în special în zona portretului şi a iluminării de studio. El a studiat estetica fotografiei la Kunstakadémie Düsseldorf si jurnalismul la Faculté Libre de Paris et d’Ile de France şi a profesat în Germania atât ca jurnalist cât şi ca fotograf. Pe lângă portrete este specializat în fotografia de călătorie.

Cel mai cunoscut proiect fotografic desfăşurat în România este ‚‚Actorii şi Fotograful’’ care reuneşte portrete ale celor mai cunoscuţi actori români, prezentat deja într-o serie de 7 expoziţii foarte apreciate. După un an ca Mentor în cadrul Epson Print Academy, Simion Buia organizează cu regularitate workshop-uri de fotografie, iar în curând va preda un curs de fotografie în 15 module, Academia de fotografie pentru începători.

77FOTOCLASS

Canon 1D Mark II, obiectiv Canon 100/2.8, 1/250s F:5.6Lumini: Beauty-dish, Elinchrom 400 pe fundal şi lumină de contur

Canon 1D Mark II, obiectiv Canon 100/2.8, 1/250s F:7.1Lumini: Beauty-dish, Elinchrom 400 în Octobox Rotalux 175,

Elinchrom 400 pe fundal şi în contralumină

Universul miraculos al lumii subacvatice, care se înfăţişează înotătorilor prin geamul de sticlă al măştii de scunfundare, i-a atras ca un magnet pe iubitorii de

fotografie. E imposibil de descris în cuvinte lumea uimitoare de sub ape, culorile, luminile, vietăţile submarine, şi chiar imaginea celor care se scufundă alături de noi.

Snorkeling-ul, sport de scunfundare şi înot la suprafaţă, practicat cu ajutorul măştii de scafandru şi a tubului pentru respiraţie (snorkel), a devenit o modă a vacanţelor pe litoral.

Moda a mobilizat întreaga industrie foto să invadeze magazinele de profil cu produse destinate lumii subacvatice. Azi, aproape că numai sunt plaje ale căror ape renumite să nu fie brăzdate pe timp de sezon de practicanţi ai snorkeling-ului.

Tot mai mulţi dintre aceştia poartă cu ei camere digitale subacvatice. La fel procedează şi amatorii de scuba-diving (scufundători care ajung la adâncimi de câteva zeci de metri cu ajutorul tuburilor de oxigen), care au imensul avantaj că în timpul cursurilor plătite, pot filma din locaţii unde cei fără echipament special nu pot ajunge.

Fotografia subacvatică - până nu demult un apanaj al profesioniştilor datorită costurilor mari ale echipamentelor - a devenit în ultimii ani accesibilă fotografilor amatori, graţie producătorilor specializaţi în carcase etanşe, dedicate unor anumite camere foto digitale, fie ele compacte ori DSLR.

Unii dintre producătorii consacraţi au plusat chiar cu aparate compacte subacvatice la preţuri accesibile (în special Canon şi Olympus).

78 FOTOCLASS

Canon G10În Mediterana cu

Text & foto: Răzvan SavaliucCano

n G

10, 1

/500

s, F

2.8,

ISO

80

Cano

n G

10, 7

00m

m, 1

/200

s, F

3.2,

ISO

80

NOTE DE CĂLĂTORIE

Comparate însă cu compactele subacvatice, carcasele etanşe reprezintă momentan o soluţie mult mai bună sub aspectul preţ/calitate, deoarece sunt în general mai ieftine şi permit folosirea unor camere digitale superioare ca performanţe, atât la fotografiat, cât mai ales la filmat.

Carcasa etanşă WP-DC28 concepută special pentru Canon G10 (camera care a obţinut premiul TIPA 2009 “Best Expert Compact”) pe care am testat-o personal, este unul din cele mai bune produse destinate explorării lumii subacvatice de către amatori. O carcasă similară a fost fabricată şi pentru Canon G11: WP-DC34. Ambele au aceleaşi caracteristici.

79FOTOCLASS

Cano

n G

10, 1

/200

s, F

2.8,

ISO

80

Cano

n G

10, 1

/800

s, F

2.8,

ISO

80

WP-DC28

WP-DC34

80 FOTOCLASS

Cano

n G

10, 1

/100

0s, F

2.8

, ISO

80

În modul SCN, Canon G10/G11 permite o setare a balansului de alb pentru modul subacvatic (în cazul folosirii carcasei etanşe), pe care vă recomand să-l utilizaţi pentru a surprinde culorile cât mai natural. Dar e bine să ştiţi că nici modul AWB (balansul de alb automat) nu e cu nimic mai prejos.

Carcasa WP-DC28 este confecţionată din plexiglas şi plastic de înaltă calitate. În dreptul obiectivului are un geam de sticlă tratată, prin care se fotografiază la suprafaţa fără probleme, cu condiţia setării balansului de alb la lumina zilei.

Este suficient să deschizi carcasa, să introduci Canon G10 în interiorul ei, şi să o închizi la loc cu ajutorul clapetei portocalii, prevăzută cu buton de siguranţă. Şi gata, poţi pleca la “atac”. Etanşeitatea e asigurată de o garnitură de cauciuc specială, peste care se recomandă să daţi cu degetul de fiecare dată când o închideţi, pentru a înlătura un eventual fir de păr sau nisip ce pot favoriza pătrunderea apei.

Producătorul garantează etanşeitatea până la o adâncime de 40 metri. N-am ajuns cu ea mai jos de 10 m, dar n-am avut niciun fel de probleme. Nici măcar nu a condensat, ceea ce e lăudabil. Iniţial, recunosc, am avut ceva emoţii fireşti. Dacă exista un viciu ascuns şi pătrundea apa, iar camera intra în scurt-circuit şi îşi dădea duhul?! M-am liniştit după primele scufundări, când am constatat că înăuntru nu intră pic de umezeală. M-am temut să nu o scap în vreo apă adâncă şi să nu mai pot să o recuperez. Dar, surpriză plăcută, deşi G10 are aproape 400 de grame, carcasa pluteşte cu el în interior, deci nu e chip să o pierzi în adâncuri. Butoanele şi rotiţele carcasei funcţionează impecabil - nu există funcţie care să nu poată fi accesată sub apă.

NOTE DE CĂLĂTORIECa

non

G10

, 1/8

00s,

F 2.

8, IS

O 8

0

Testată pe Mediterana

Primele încercări le-am făcut în apele câtorva golfuri şi insule din Grecia, în care se vedea cristal. Mediterana şi mările care o alcătuiesc sunt un paradis pentru filmări subacvatice. Grecia este în topul ţărilor cu celor mai frumoase şi curate mări ale Mediteranei. Să nu vă gândiţi să fotografiaţi cu o asemenea carcasă fără mască de scufundare prevăzută musai cu geam de sticlă (Tempered Glass) şi fără tub de respiraţie. Nu veţi vedea cum trebuie şi veţi obosi repede fără aer.

Există ceva dificultăţi la vizarea prin monitorul LCD, pentru că prin apă se vede mai prost decât pe uscat. Unghiul de vizualizare al monitorului LCD se diminuează simţitor, pentru că se adaugă plexiglasul carcasei. Dar îi veţi da repede de cap.

Mi-aş fi dorit ca G10 să poată fotografia în rafală. Totuşi nu e un DSLR. M-am mulţumit cu viteze de un cadru la o secundă-două. Bune şi astea. Mai ales că imaginile lui G10 sunt la înalt nivel. Pe lumină bună G10 dă rezultate excelente.

Mai noul G11 “vede” şi mai bine, fiind net superior pe lumină slabă. Focalizarea, pe care am folosit-o numai în modul punct central, a mers perfect în apă. Imaginile obţinute au fost de mare efect. La fel şi filmarile 640x480 cu 30fps (care evident sunt fără sunet). Secretul reuşitei ţine de limpezimea apei, de peisajul subacvatic şi de cât de pricepuţi sunteţi la compoziţia cadrului. Dar şi de cât sunteţi de antrenaţi să vă scufundaţi, pentru a realiza imagini cât mai aproape de fundul apei.

Pentru exemplificare postez o suită de fotografii pe care le-am realizat vara aceasta, care cred că vor transmite mai mult decât cuvintele mele.

Şi încă un sfat vizavi de carcasele pentru G10/G11. După ce ieşiţi cu ea din apă, feriţi-o de nisip şi soare. Ca să nu o zgâriaţi şi să nu vă ia cumva foc în razele soarelui. Atenţie şi la sarea abrazivă care se depune pe ea după, care trebuie îndepărtată sub jet de apă dulce, după care o ştergeţi cu o cârpă curată.

81FOTOCLASS

Canon G10, 1/400s, F 2.8, ISO 80

Cano

n G

10, 1

/400

s, F

2.8,

ISO

80

Oly

mpu

s S84

0, 4

0mm

, 1/8

00s,

F 5,

ISO

64

Nik

on D

80, 2

7mm

, 1/3

20s,

F 9,

ISO

100

82 FOTOCLASS

Fotograf prin Europa ...cu trenul !

1

3 4 5

2

NOTE DE CĂLĂTORIE

În foto: 1) Danemarca - tren Intercity 2) Franţa - TGV- trenul de mare viteză 3) Elveţia -Franţa - Gara Basel împărţită 50/50 de societăţile SBB şi SNCF 4) Germania - Gara din Karlsruhe - spre Copenhaga 5) Eurostar - Terminalul UK6) Spania - Gara de Nord din Barcelona(Camera: Spania - Kodak Easyshare C643, în rest - Canon PowerShot S2 IS)

E ste o propunere de vacanţă pentru un altfel de Tur al Europei! În fiecare oraş există gara centrală… care este în apropierea tuturor punctelor de interes! Nu trebuie decât să

coborâţi din tren, să scoateţi nasul afară din gară şi… vizitaţi!

Nu este comod, nu este uşor, dar e o aventură de care măcar o dată în viaţă merită să aveţi parte! De asemenea turul trebuie să fie ieftin şi să vedeţi cât mai mult, iar povara să cadă pe aparatul de fotografiat. Scurtez introducerea, vă povestesc în timp ce pregătesc bagajul de călătorie!

Aşadar, setaţi-vă ceasul! La frontiera României schimbăm ora +1H ! apoi vom mai adăuga încă 1H la intrarea în Portugalia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

Câteva detalii despre condiţiile de călătorie. Pentru o călătorie prin toate ţările Europei trebuie cumpărat biletul Interrail. Cartea de călătorie valabilă pentru 20 de reţele feroviare din Europa costă aproximativ 400 de euro.

Dacă plănuiţi să vizitaţi doar 5 ţări, vreme de 10 zile, biletul costa 200 de euro. Pentru grupuri sau pentru tinerii care nu au împlinit 26 de ani până în prima zi de călătorie se acordă reduceri de până la 30 %.

Desigur, trebuie să întrebaţi din timp şi să cumpăraţi numai ce vă trebuie ca să nu plătiţi în plus. Apoi trebuie să mai rezervaţi aproximativ 25 de euro pentru fiecare noapte, fie că este petrecută în tren, fie la un motel sau hostel.

Aşadar - pentru 20 de zile cam 500 de euro.Unde mai pui şi mâncarea, trebuie să alocaţi cam 1000 de

euro, pentru a nu avea surpriza că nu vă ajung banii, cam cât un DSLR cu obiectivul de kit.

Poate suna destul de scump, dar am socotit preţul maxim pentru 21 de zile, şi pentru cineva care merge singur, aşa cum am fost eu.

Prin urmare, stimaţi cititori, Poftiţi în vagoane! este ora 18.45 - Plecăm cu trenul, urmează să ajungem dimineaţa la ora 7 în Budapesta! Tramvaiul 20 este mijlocul de transport care vă “prezintă” capitala Ungariei. De asemenea, din gara Kelety în 15 minute pe jos ajungeţi la Dunăre!

Pentru imagini senzaţionale vă recomand o plimbare pe malurile Dunării, atât pe cel al Budei, cât şi pe cel al Pestei, la vreme de seară, cu aparatul foto fixat pe trepied!

83FOTOCLASS

Text & foto: Mugur Mihăiţă

6

84 FOTOCLASS84 FOTOCLASS

Extrem de utilă s-a dovedit a fi camera mea foto Canon S2 IS – uşoară, deloc energofagă – în ciuda utilizării zoom-ului aproape continuu.

Alt argument pentru utilizarea aparatului compact în acest fel de călătorie este cel al greutăţii genţii foto, am să vă explic de ce, atunci când vă voi povesti cum a fost în Marea Britanie.

Acum trebuie să mă pregătesc să văd Viena…trenul opreşte în scurt timp. Este vremea prânzului. Dacă am văzut Dunărea la Budapesta, de ce nu aş face câteva fotografii fluviului şi în capitala Austriei?

Plecare West Banhof, Cap compas Burg Ring, palatele la care se mergea cu jalba pe vremuri, Palatul Belvedere, iar de acolo, pentru că trebuie să ajung în Sudbanhof voi trece pe lângă ambasada României.

Am petrecut câteva ore interesante la Viena, rucsacul m-a cam obosit , dar nu aveam unde să-l las din cauză că traseul meu nu se mai întorcea prin acelaşi punct. Altfel aş fi pierdut încă o oră doar pentru a-mi recupera bagajul.

Pentru depozitarea bagajelor, există posibilităţi. Doar că în viteza cu care se succed evenimentele în acest tur, vă pot povesti… mai târziu!

Acum mă aşteaptă o noapte de somn în trenul spre Roma. Roma, Che belisima Cita! De când am sosit cu trenul în

gara Termini, parcă am intrat în România! Peste tot se vorbeşte româneşte, chiar şi în autobuz. Când mă plimbam pe Via del Serafico la numărul 73 observ Consulatul României, în imediata apropiere văd un chioşc de ziare, şi simt un accent moldovenesc, era fostul primar al Pipirigului, Viorel Butunoi.

Acum se ocupă de distribuţia presei româneşti în capitala Italiei. Mi-a spus că în fiecare duminică îi puteţi întâlni la biserică pe românii plecaţi la muncă acolo. E plăcut, mai ales că puteţi afla detalii despre anumite obiective.

Primul lucru, fuga la hotel, un duş fierbinte, haine uşoare şi deschise la culoare! Apoi, pentru că am uitat să pun acumulatorii la încărcat în tren, încărcătorul în priză! Mă aşteaptă o zi lungă, iar camera foto va primi energie doar de la baterii. De la Gara Termini autobuzele 64 şi 40 vă lasă în Piazza Venezia, iar de acolo ajungeţi în scurt timp la Columna lui Traian!

De aici aveţi la alegere, Veneţia, Coasta de Azur, Marseillle, Perpignan, şi, de ce nu, hai să schimbăm ecartamentul căii ferate şi să trecem în Peninsula Iberică.

Barcelona – următoarea destinaţie!De data aceasta am să îmi pun acumulatorii la încărcat în

tren pentru că nu vreau să îmi epuizez stocul de baterii!Verific cardurile foto şi socotesc… ajung… n-ajung… pentru

că pot merge la un supermarket în Spania, sau când mă întorc în Franţa ori Germania să îmi cumpăr un card foto.

Preţurile sunt comparative cu F64 (adică ieftine) mai scump am găsit în Italia, Marea Britanie, Danemarca, Portugalia … deh! Tot puhoiul de turişti care pleacă la drum nepregătiţi sunt vinovaţi! Doar ce-mi lipsea să îmi cumpăr un card foto ieftin şi bun… din timp?

Las retorica la o parte pentru că Spania nu îmi lasă răgaz pentru poveşti nici în tren! Coasta Mediteranei între Franţa şi Spania este spectaculoasă: golfuri care se prăbuşesc din munte de la sute de metri înălţime peste plaje micuţe cu apa albastră şi limpede, încât vezi algele de pe fundul mării din tren.

Cum spuneam, Barcelona, drept pe Rambla de Catalunia, apoi pe Diagonal şi … începem:

1

2

8

13

NOTE DE CĂLĂTORIE

85FOTOCLASS

3

5

9 10 11

12

4

6 7

14

15

16

17

UNGARIA: Budapesta 1) Pod peste Dunăre; 2) Gara Kelety. AUSTRIA: 3,7) Viena, centru; 4) Viena, Castelul Belvedere;5) Austria, vedere din tren; 6) Salzburg „cadru în cadru”ITALIA: Roma 8) - Fontana di Trevi, 9) Vatican, Apart. papale, 10) Columna lui Traian, 11) Vittoriano 12) Monte GelatoSPANIA: 13) Palatul Regal Barcelona, 14) Castelul Pensicola,15,16) Agrement, 17) Barcelona - Puerta del Sol(Camera: Ungaria, Austria, Italia - Pentax Optio 50, Portugalia - SONY DSC-S90, Spania - Canon PowerShot S2 IS)

84 FOTOCLASS

construcţiile vestite şi parcul Gaudi, Sagrada Familia, Puerta del Sol şi Palatul Regal, portul şi gările impresionante – ar trebui vreo 3 zile, dar mă grăbesc să condensez totul într-una singură, iar când voi ajunge acasă obosit să mă uit la poze şi să-mi aduc aminte cât de frumos a fost. Oh! Dar ce-i cu atâta melancolie?

Somn - viteză pentru că mâine dimineaţă voi învăţa ce înseamnă viteza la spanioli! În orarul trenului scrie că voi parcurge distanţa de la Barcelona la Madrid în aproape 3 ore! Mă uit pe hartă, 600 de km! E posibil oare? Da, este posibil ! Şi mai mult, aflu că linia de tren a fost construită de la zero în doar 4 ani.

Madrid – nu-mi rămâne vreme decât pentru o plimbare de seară cu aparatul foto şi trepiedul. A doua zi, în fugă văd obiectivele importante din capitala Spaniei şi rezerv restul zilei pentru a vizita Toledo. De aici, direct la gară, unde am lăsat bagajul. Mă aşteaptă 12 ore cu un tren – hotel de noapte.

În zori deschid ochii şi văd marea în faţă, iar soarele răsărind din spate. Ceva s-a schimbat! Corect! Ora s-a schimbat +1H, marea este de fapt Oceanul Atlantic. Cât am făcut până aici? Acum o săptămână şi ceva fotografiam cel mai tânăr pământ al Europei - Delta Dunării, la malul Mării Negre… şi acum privesc malul abrupt al Bătrânului Continent la Atlantic! Cam 4.300 de km pe cel mai scurt drum!!!

Cameră foto, draga de tine, îţi multumesc! M-ai servit până aici… dar briza salină a Peninsulei Iberice te-a răpus!!! Aerul sărat, nisipul invizibil au blocat mecanismele camerei foto şi… Gata! Obiectivul este blocat, pe ecran apare Error, iar pozele ies ori albe ori negre, nimic nu mai pot desluşi! Aparatul Canon este lăsat la Hotel în Lisabona, eu sunt pe la Atlantic, spre sud. Cumpăr o cameră foto de unică folosinţă, 7 euro, şi merg mai departe, cumpătat la cadre pentru că am doar 36! Închei ziua trist că s-a defectat o cameră, dar satisfăcut că am ajuns atât de departe cu amintiri greu de şters! Trenul pleacă spre nord.

Ceasurile înapoi cu 1H! Paris ! Dimineaţa. Ora 7.45, mă grăbesc să ajung la hotel, şi să mă pregătesc pentru o plimbare prin Marele Bucureşti! Aici, în centrul Parisului, în cartierul Latin, din data de 16 februarie 1957 se joacă piesa lui Eugen Ionescu – “Cântăreaţa Cheală”. De atâţia ani şi tot are succes!

Pornesc plimbarea prin Paris, iar curiozitatea mă împinge să văd singura statuie străină naţiunii franceze, cea a lui Mihai Eminescu, lângă prima biserică românească, Jean Beauvais, care poartă hramul Sfinţilor Mihail şi Gavriil. Obiectivele renumite: Parcul Monceau, un loc unde veţi putea să vă relaxaţi la peste 2000 de km de grădinile centrale ale Bucureştiului, Ioanid (Ion Voicu) şi Icoanei, Cişmigiu, cu care seamănă izbitor!

Un alt loc, de astă dată bun pentru fotografii care vor o vedere de ansamblu asupra Parisului.

Trec peste imaginile din Turnul Eiffel pe care le găsim în arhivele fotografice ale tuturor celor care au trecut prin Paris şi vă recomand să urcaţi pe Arche de la Liberte situat la Place de la Defence. De acolo veţi observa diagonalele Parisului. Nu uitaţi să cereţi un pliant înainte, pentru a surprinde detaliile.

Gata cu şansonetele: este dimineaţă şi mă grăbesc să prind trenul de ora 8.45. Verificarea bagajelor este obligatorie, pentru că urmează să traversez Marea Mânecii (English Channel) către Londra! Setaţi-vă ceasul… 12.00 Greenwich Time!

Atenţie la trecerile de pietoni, se circulă pe celălalt sens decât pe continent! Acum la hotel! Aaa! Nu cumpăraţi numai 1 bilet de metrou (metroul se numeşte TUBE). Costă 4,50 lire, însă aveţi posibilitatea unui bilet care vă costă 6 lire şi este valabil până la ora 4 mâine dimineaţă, indiferent de numărul de călătorii şi de mijlocul de transport pe care îl utilizaţi.

86 FOTOCLASS

1

2

7

8

NOTE DE CĂLĂTORIE

SPANIA: Barcelona -1) Plaja 2) Oraşul lui Gaudi,3-5) Toledo - confluenţa civilizaţiilor, 6) Madrid - Gara AtochaPORTUGALIA: 7-8) Ţărmul Atlanticului FRANŢA: Paris - 9) Pod peste Sena, 10) Parc, 11,13) arhitectura modernă - Arche de la Liberte, Place de la Defence, 12) Arcul de Triumf, 14) Catedrala Notre Dame, 15) Turnul Eiffel, 16) Vedere din tren - Franţa, lider mondial în viticultură.(Camera: Spania - Canon PowerShot S2 IS, Kodak Easyshare C643, Portugalia - SONY DSC-S90, Franţa - Pentax Optio 50)

87FOTOCLASS

3

4

5 6

9

12

10

1311

1514

16


Nu vă recomand nimic, vă las să vizitaţi şi să fotografiaţi atât cât vă ţin picioarele, mâine, va fi la fel, poimâine, şi vă trebuie cam o săptămână să vizitaţi numai Londra. Am fost în două rânduri la Londra, de fiecare dată am zăbovit câte 3 zile şi n-am reuşit să vizitez tot ce poate fi văzut! Vouă vă doresc să aveţi timp şi bani să staţi măcar 2 saptămâni.

Am venit în Marea Britanie anul trecut, în septembrie şi am stat 8 zile. Am ales să iau cu mine aparatul DSLR, mai greu într-adevăr, dar posibilitatea de a schimba lentilele îmi permite să surprind mult mai bine obiectivele pe care le vizitez.

Am simţit de nenumărate ori nevoia unui unghi mai mare de încadrare într-o singură poză. Chiar dacă aveam varianta software de lipire a imaginilor, nu-i acelaşi lucru!

Am umblat mult cu DSLR-ul la ochi prin Londra – după o zi eram vlăguit! E greu ! Nu o singură dată mi s-au cerut legitimaţia de ziarist şi explicaţii în legătură cu scopul înregistrării acelor cadre. Le venea destul de greu să creadă ca fac poze doar aşa, de amorul artei! Şi vorbim aici despre Londra!...

Dar să fi scos ditamai DSLR-ul în Spania, nici nu mă gândesc!

Aşa au oamenii concepţia formată: turistul are un compact micut, face poze cu bliţul încorporat, în modul auto, click… şi gata! Aici iar pe un rollfilm pozele cu trenurile…

Plecăm mai departe - ora 19.45 London St. Pancras Intl.

La ora 22.00, ora Europei Centrale, ajung la Bruxelles Midi. Las vizita pe data viitoare pentru că la ora 23.30 am

următorul tren spre Copenhaga, unde voi ajunge mâine la ora 9.10. Pe drum, pe la ora 8 dimineata, trec peste o minune a tehnicii: un pod legat de un tunel în lungime totală de peste 20 de km! Şase koroane daneze mă costă să las bagajul în gară (nu e mult, cam 1 euro), pentru că am hotelul lângă capitală, iar până diseară la tren am vreme să vizitez Muzeul Danemarcei, să fotografiez portul şi bineînţeles Mica Sirena.

Dacă vreţi să vă meargă bine pe mare trebuie să ajungeţi la statuia zeului Neptun! Urmeaza câteva zile cu yachtul prin Marea Baltică şi Marea Nordului.

Porturile vă oferă facitităţi cu mult peste ceea ce v-aţi putea aştepta, chiar şi Internet wireless pentru echipajele bărcilor ancorate, indiferent de cât de mic este portul.

Şi dacă nu v-am uimit până acum, să vă explic cum ajung în numai 2 zile… acasă! Copenhaga, tren direct Hamburg – peste Marea Baltică! fără supliment, fără transbordare, rămâi în tren, trenul intră în vapor şi când scoţi nasul pe punte vezi o mega fermă eoliană în mijlocul mării, iar ţărmul abia dacă se mai observă. De la Hamburg la Nurnberg viteza de circulaţie este de peste 300km/h, dar deja sunt obişnuit cu viteze de peste 200 - 250km/h: în Spania – cu trenurile AVE – Alta Velocidad Express, Franţa cu vestitele TGV – Tren de Grande Vitesse – apoi Eurostarul care traversează Canalul Mânecii în mai puţin de 45 de minute şi revin la Germania unde DB - Deutsche Bahn, îşi răsfaţă călătorii cu un mers lin, aidoma unei bărci pe un lac unde doar adie un fir de vânt, în trenuri silenţioase care rulează cu peste 300 km/h, 350 câteodată.

În Munchen a fost uşor să mă descurc: pentru câteva ore şi niscai euro m-am simţit perfect între 2 trenuri.

Am lăsat bagajul la o căsuţă specială în gară, dacă e mai micuţ costă 2,5 euro sau 3,5 dacă e mai mare şi chiar 5 euro dacă e enorm sau sunt 2 persoane cu bagaje mari. Apoi, ca în fiecare capitală europeană, am cerut de la Info Point o hartă a oraşului. Exceptând Barcelona, unde costă 1 euro, peste tot sunt oferite gratuit. Dacă totuşi vă doriţi o hartă şi nu vreţi să cheltuiţi bani pe ea, luaţi schema transportului public.

1

2

8

13

NOTE DE CĂLĂTORIE

89FOTOCLASS

3

4

5

7

6

9 10 11

12

1514

MAREA BRITANIE: Londra 1) London Bridge, 2) London Tower, 3) Metroul, 4) Palatul Buckingham, 5) Westminster, Celebrul turn cu ceas Big Ben, 6) Cheiul Tamisei7) Downing Street 10, reşedinţa primului ministru.DANEMARCA: Copenhaga 8) Port turistic, 9) vedere spre golf,10) un simbol al oraşului - Little Mermaid (Mica Sirenă)11) Biserica, 12) intrarea în portul turisticGERMANIA: 13) Munchen - Free Tour - proiect pt. tineret, 14) Trenuleţ de agrement , 15) Nürmberg, malul Pegnitz-ului(Camera: Canon EOS 450D pt. UK, în rest Canon PowerShot S2 IS)

84 FOTOCLASS

NOTE DE CĂLĂTORIE

88 FOTOCLASS

E foarte utilă, detaliată suficient pentru un turist şi dacă trebuie să ajungeţi urgent la gară, luaţi autobuzul sau metroul!

Apoi, în oraşe precum Munchen, Paris, Londra, Barcelona, sunt vreo nouă în întreaga Europă, alegeţi un agent Free Tour! Sunt tineri care vă îndrumă într-un tur al oraşului, vă povestesc legendele şi istoria acelor locuri, în schimbul a 2-3 euro, cât puteţi şi cât vă convinge, acolo, o atenţie pentru ghid!

Iar la finalul plimbării aveţi garanţia că aţi pozat toate obiectivele importante!

Călătoria, la final…În turul făcut, nu am depăşit 800 de euro pentru că am găsit

cazare sau masa mai ieftină, ceea ce a redus cu mult cheltuielile despre care am vorbit.

Asta se poate face rezervând din timp, pe Internet sau printr-o agenţie de turism cazarea. După 3 săptămâni,15.000 de km şi atâtea ţări vizitate pot să spun că sunt mulţumit, chiar dacă mi-au trebuit 2 zile în care să îmi revin. La întoarcere am dormit neîntors şi parcă tot mai simţeam trenul cum mă leagănă.

Este o experienţă pe care trebuie să o trăieşti ca să poţi înţelege într-un alt fel ceea ce vezi! Este ca şi cum ai trăi în fiecare dintre marile oraşe ale Europei, dar în fiecare altă zi în altul. Astăzi vorbeşti germană, mâine franceză, seara spaniolă, iar săptămâna viitoare foloseşti iar engleza, dar într-o ţară nordică… Fermecător!

Am avut parte şi de surprize neplăcute: aparatul foto compact stricat, au mai întârziat trenurile, legături pierdute sau puse după un orar aproape imposibil, căci şi la ei se poate, dar am recuperat timpul pierdut pe sistemele feroviare de tradiţie german şi francez, care pot fi comparabile ca promtitudine cu ceasurile elveţiene.

M-am întors cu atât de multe fotografii şi impresii de călătorie încât aş mai putea să povestesc încă 10 pagini, dar mai presus de toate satisfăcut că am reuşit ceea ce unora li s-ar părea imposibil. Ceea ce vă doresc şi vouă, Drum Bun!


NOTE DE CĂLĂTORIE

1

2

3

GERMANIA: 1) Karlsruhe - Palatul, 2) Nürmberg, seara pe malul Pegnitz-ului, 3) Munchen - Rathaus (Camera: Canon PowerShot S2 IS)

Tamrac Carrying Systems - în România prin F64Studio. Pentru oferta completă şi detalii tehnice accesaţi: www.f64.ro

LIVE

FAST. SHOOT

FAST

ER.

Ae

ro S

pe

ed

Pa

ck.

Des

cope

riţi v

iteza

cu

seria

Aer

o Sp

eed

Pac

k.

Dat

orită

sis

tem

ului

dub

lu d

e ac

ces,

ace

st r

ucsa

c of

eră

conf

ortu

l cău

tat

de o

rice

foto

graf

. Ex

istă

sufi

cien

t sp

aţiu

pe

ntru

dep

ozita

rea

acce

sorii

lor,

iar

aici

Aer

o Sp

eed

85

ex

cele

ază

ofer

ind

în p

lus

şi u

n co

mpa

rtim

ent

de la

ptop

. Bi

ne a

ţi ve

nit la

nou

a fo

rmă

de fo

togr

afie

în m

are

vite

ză!

ww

w.f

64

.ro

* Im Takt der Metropole

New York ist eine unglaublich spannende Stadt – der Times

Square bietet einzigartige Kontraste. Deine schwarze Zeiss

Ikon und das Biogon T * 2 / 35 ZM sind unaufdringlich und schnell

zur Hand. Mit ihrem intuitiven Messsucherprinzip und der hohen

Lichtstärke des Objektivs kannst Du Stimmungen, Gesichter und

Geschichten in ihrer ganzen Einzigartigkeit festhalten. So wie Du

sie erlebst, fängt Deine Kamera die Szene ein. Denn besondere

Momente verdienen eindrucksvolle Bilder.

www.zeiss.de / inner-eye

Zeiss Ikon System

inner eye*use your

11935_ZFO_ANZ_Anzeigenkonzept_201 1 16.10.2008 14:07:49 Uhr

* Feel the pulse of the city

The essence of street photography is to capture a fl eeting

moment in time, quickly and unobtrusively. The compact

Zeiss Ikon rangefi nder camera with its large, bright view-

fi nder allows you to see outside of the image area for superb

control over the image composition. Together with the

moderate wide-angle of the Biogon T* 2/35 ZM lens you

become immersed in the action without becoming part of it

– even in the heart of Times Square.

www.zeiss.com / inner-eye

Zeiss Ikon System

inner eye*use your

Carl Zeiss - în România prin F64Studio www.f64.ro

FotoClass 5

Documents

Transcript of FotoClass 5