MODALITI DE COLABORARE N PARTENERIATUL COAL - FAMILIE

Autor: Prof. Lungeanu Ctlin - coala Gimnazial Sadova, judeul Suceava

n ultimii ani se pune accent i pe un angajament mutual clar stabilit ntre prini i coal, n baza unui contract educaional individual privind educaia copilului. Scopul contractului este asigurarea condiiilor optime de derulare a procesului de nvmnt prin implicarea i responsabilizarea prilor n educaia beneficiarilor direci ai educaiei elevilor.n activitatea noastr didactic am contientizat faptul c pentru o relaie optim de colaborare a colii cu prinii pot fi utilizate o multitudine de forme i metode de colaborare. Pentru gsirea unor soluii la problemele educative ale familiei, printele trebuie vzut ca un colaborator, ca un partener care se implic activ n aceste forme de intervenie socio-educaional. Edificarea i meninerea unui parteneriat intre coal i familie depinde de asumarea responsabilitilor de ctre toi actorii educaionali.

Cuvinte-cheie: coala, familia, parteneriat, educaie, metode, eficientizare, responsabilitate.

n momentul actual, copilul este asaltat de influenele exercitate de o multitudine de factori educativi formali, informali i nonformali. Pe lng instituiile consfinite (familia, coala, clubul copiilor, biblioteca, biserica, muzeul, casa de cultur, internetul, radioul, televiziunea, presa scris), sunt diverse organizaii (ale copiilor, tinerilor, prinilor, etc.) fundaii, grupuri de similitudine (de vrst, de sex, de categorie social etc.) specialiti n intervenia socio-educativ. Familia i coala sunt agenii educativi cu o influen deosebit asupra formrii i dezvoltrii personalitii copilului. Un factor important l constituie raporturile dintre cei doi factori educativi, relaiile reciproce pe care le dezvolt, poziia pe care o adopt fiecare n relaia coal - familie.Mult timp, concepia potrivit creia colii i revine sarcina instruciei, iar familiei, cea a educaiei, a persistat, separnd astfel rolurile celor doi ageni educativi. coala i familia trebuie s colaboreze real, bazndu-se pe ncredere i respect reciproc, pe grija fa de elev, fcnd loc unei relaii deschise.Prinilor le revine totui rolul primordial n creterea copiilor, asigurndu-le acestora condiiile materiale, ct i un climat afectiv i moral. coala, ca instituie de educaie, formare i orientare, are rolul de a crea premise favorabile pentru elevi pentru a le facilita integrarea social, spiritual i economic. coala trebuie s fac tot ce-i st n putin pentru valorizarea maxim a fiecrui individ prin stimularea elevilor n ce privete aptitudinile, atitudinile i a trsturile lor de personalitate Este tiut faptul c metodele educative din cadrul familiei, mai mult sau mai puin planificate i coordonate benefic, determin n bun msur dezvoltarea personalitii, precum i randamentul la coal ale tinerilor, precum i manifestrile lor socio-morale. Pn nu demult educaia elevilor a fost considerat responsabilitatea colii. Noile orientri n educaie aduc schimbri n sensul c familia trebuie implicat un numai sub aspect financiar, cii sub aspect educaional i cultural. Factorul hotrtor pentru succesul colar este colaborarea direct i activ n cadrul ecuaiei coal - familie. Efectul colaborrii cu prinii asigur reuita scopului educaional. Pornind de la necesitatea cunoaterii sociopsihopedagogice a adolescentului, coala stabilete colaborarea cu familia sub diverse forme. Urmrind formele comune, distincte i difereniate pe care viaa de elev o prezint, prinii pot completa, susine i dezvolta personalitatea viitorului adult cu o singur condiie colaborarea cu coala.O bun colaborare ntre familie i coal se poare realiza prin parteneriate. Parteneriatele trebuie vzute ca o component esenial n organizarea colii i a clasei de elevi. Parteneriatul nu mai este considerat doar o simpl activitate cu caracter facultativ sau o problem de natura relaiilor publice. Parteneriatul determin i orientarea pentru o abordare flexibil i deschis spre soluionarea problemelor educative, dar i o form de comunicare i colaborare n sprijinul copilului la nivelul procesului educativ.Parteneriatul coal - familie este o formul pedagogic, noiune relativ nou nserat n domeniul educaiei. Pedagogul Sorin Cristea (2000) consider c acest parteneriat este de fapt un segment care reflect mutaiile nregistrate la nivelul relaiilor existente ntre instituiile implicate direct i/sau indirect n proiectarea i realizarea obiectivelor sistemului de nvmnt: coala, familia, comunitatea local, agenii sociali (economici, culturali, politici, religioi etc.), factori de asisten social etc..Parteneriatul cu familia insist pe formarea anumitor competene i deprinderi de pregtire a copiilor pentru viaa colar i cea social, iar prinilor pentru asigurarea unei educaii de calitate copiilor. n general, majoritatea familiilor sunt interesate s ntrein o colaborare strns cu coala. Prin parteneriatul coal familie se urmrete realizarea unei comunicri eficiente ntre cei doi factori i punerea de comun acord a sistemelor de valori i a cerinelor de la copil. Mircea Agabrian (2005) consider c din acest parteneriat cei ctigai sunt elevii. Acestea acioneaz n urmtoarele direcii: ajut profesorii n munca lor, genereaz i perfecioneaz competenele colare ale elevilor, mbuntesc programele de studiu i climatul colar, dezvolt abilitile educaionale ale prinilor, creeaz un mediu de siguran sporit n coli.Ca parteneri, att coala ct i familia au anumite cerine una fa de cealalt. Prin urmare, profesorii doresc din partea prinilor:s ofere copiilor lor condiii optime ca acetia s se dezvolte,s le ofere un mediu sigur, linitit i prielnic pentru a nva,s sugereze copiilor importana educaiei pentru viaa de adult,s-i ndrume pe copii s realizeze un echilibru ntre activitile colare i cele casnice, s comunice des i deschis cu profesorii,s-i nvee pe copii auto-disciplina i respectul fa de alii, s-i determine pe copii cum s reziste influenelor nefaste,s-i accepte responsabilitatea de printe fiind un bun exemplu,s susin aciunile colii. De asemenea, prinii au i ei expectane privitoare la activitatea cadrelor didactice cum ar fi:s fie receptivi la nevoile, interesele i abilitile copiilor,s comunice des i deschis cu prinii,s stabileasc cerine colare neprtinitoare pentru toi elevii.s manifeste druire n educarea copiilor,s trateze pe toi elevii corect,s intensifice disciplina pozitiv a copiilor,s ofere indicaii cu privire la modul n care prinii i pot ajuta pe copii s nvee.Mai mult, reprezentanii prinilor au acces n Consiliul de administraie al colii, se constituie n asociaii de prini, dndu-le un statut legal suplimentar de autoritate. Participarea democratic n luarea deciziilor n cadrul colii const n stabilirea prin lege a consiliului de administraie colar, n care prinii au reprezentani cu rol decizional i de control.n ultimii ani se pune accent i pe un angajament mutual clar stabilit ntre prini i coal, n baza unui contract educaional individual privind educaia copilului. Scopul contractului are ca principiu asigurarea condiiilor optime de derulare a procesului de nvmnt prin implicarea i responsabilizarea prilor n educaia beneficiarilor direci ai educaiei elevilor. Astfel: coala are responsabilitatea cea mai important n procesul instructiv-educativ. Printele este o persoan responsabil pentru educarea i comportamentul copiluluii pentru colaborarea cu coala spre beneficiul copilului. Elevul este i el responsabil pentru propria educaie.Din momentul semnrii acestuia, contractul educaional dintre familie i coal se consider ca un sistem de ndatoriri reciproce n colaborarea prinilor cu coala pentru a educa i forma copilul. Experiena acumulat pe parcursul timpului la catedr a artat c o relaie de susinere reciproc i o atmosfer binevoitoare a factorilor educaionali favorizeaz educaia de calitate i sprijin formarea i completarea culturii pedagogice a familiei.Analiznd activitatea noastr n aceti ani cu familia (mai ales n calitate de diriginte), am concluzionat c pentru o relaie optim cu prinii este nevoie de a mbina variate forme i metode de colaborare a colii cu familia i comunitatea. Unele dintre acestea sunt:- edinele cu prinii - ofer acestora ocazia de a se cunoate ntre ei, de a aciona ca o echip, de a se cunoate reciproc cu cadrele didactice, de a discuta aspecte ale programului colar, de a afla despre progresele/regresele copiilor, schimbrile intervenite n evoluia lor .a;- lectoratele cu prinii - cu teme diverse, prin care prinii sunt informai privitor la importana cunoaterii personalitii propriului copil, aprecierea corect a comportamentelor copiilor, msuri i soluii pentru ignorarea sau limitarea comportamentelor negative, tehnici i metode prin care-i pot ajuta copilul la lecii etc.;- consultaiile individuale (convorbirile) - ofer prilejul abordrii individualizate a problemelor cu care se confrunt copilul sau printele, se pot oferi sfaturi, prinii pot furniza informaii mai intime pe care nu doresc s le fac publice, dar sunt relevante pentru educaia i instrucia copilului;- convorbiri telefonice care au luat amploare datorit telefoniei mobile, dar i timpului limitat al prinilor i cadrelor didactice;- chestionarul permite obinerea unor informaii privind organizarea colectivelor de elevi, subiecte abordate pe viitor la edine, doleane ale prinilor .a.;- participarea prinilor la activiti organizate n coal - lecii deschise pentru prini, astfel prinii au posibilitatea s cunoasc nivelul de pregtire al copilului, deprinderile nsuite, prietenii acestuia, s se familiarizeze cu metodele i procedeele folosite n predare, pot face analize comparative privitoare la copiii lor;- consiliere psihopedagogic - const n rezolvarea unor situaii problem cu copiii lor, presteaz servicii de consiliere i distribuie materiale informative;- vizitele ale cadrelor didactice la prinii copiilor - specificul acesteia const n aflarea direct a condiiilor concrete de via i educaie ale copilului n familie;- vizite la locul de munc al prinilor - contribuie la cunoaterea specificului unor profesii i competenele necesare practicrii acestora; printele poate fi ghidul acestor aciuni;- excursii, drumeii - prinii pot contribui la organizarea i sponsorizarea acestor aciuni, asigur supravegherea copiilor, triesc emoii pozitive alturi de copilul lor, le ofer modele de comportare;- expoziii cu lucrri ale copiilor - prilej de a-i familiariza cu date importante despre evoluia copiilor, att pe plan artistic, ct i al bagajului de cunotine;- srbtorirea zilei de natere a copiilor n clas - copiii nva comportamentul civilizat, unele convenii sociale i se creeaz legturi afective cu membrii familiilor, deoarece invitaii srbtoritului pot fi prini i alte rude;- serbrile colare - prin care prinii pot descoperi aptitudini speciale ale copiilor, nivelul dezvoltrii acestora, pot s le evalueze performanele, s se implice n organizarea acestor activiti;- implicarea prinilor n proiecte i parteneriate colare;- ziua uilor deschise - n cadrul crora prinii asist la orele de curs i la alte activiti;- jurnalul clasei - cuprinznd fotografii, impresii ale copiilor, altor persoane implicate n activitile clasei, descrieri de aciuni, diplome obinute, desene create de copii etc;- scrisorile i nsemnrile - necesare ca mijloc operativ, comod, n condiiile cnd cadrele didactice nu au posibilitatea unor ntlniri directe cu prinii elevilor; - lecii deschise - prinii pot participa la lecii i cunoate modaliti, metode, mijloace didactice, pe care le pot folosi acas pentru completarea educaiei copiilor;- avizierul colii - conine informaii de interes comun pentru elevi i prini privind activiti ce se desfoar n coal, rezultate de la concursuri, anunuri importante, programe n derulare etc; - ateliere de lucru cu prinii - n cadrul crora acetia sunt familiarizai cu standardele de eficien a nvrii/finalitile educaiei, coninuturile, strategiile aplicate, programul de activitate a colii;- mese rotunde - la care prinii i profesorii fac schimb de experien educaional; - conferine tiinifice - n cadrul crora cadrele didactice, dar i prinii in comunicri cu privire la educaia copiilor n coal i n familie;- revista i sait-ul web al colii - ce conine informaii despre activitile instituiei; prezentarea unor evenimente; anunuri despre activitile ce urmeaz a fi desfurate; articole diverse la care pot s-i aduc aportul i unii prini;- acordul de colaborare coal-familie - sunt stipulate responsabilitile colii i ale prinilor n procesul educaional;- coala prinilor - se organizeaz cursuri psihopedagogice pentru prini;- biblioteca vie (vorbitor, invitat, vizitator) - aceasta este o tehnic prin intermediul creia un printe prezint copiilor, profesorilor, altor prini informaii importante privind profesia sa;- activiti pentru copii organizate n comun de ctre nvtori i prini.Dezavantajul cel mai evident const n faptul c aciunile parteneriatului educaional nu seplanific n baza unor analize profunde, nu se consider obligatorii i nu se monitorizeaz continuu pentru a lichida la timp lacunele i greelile comise.

Bibliografie:Agabrian, M., Milea V., Parteneriate coal-familie-comunitate, Ed. Institutul European, Iai, 2005Batrnu, E., Educaia n familie, Ed. Politic, Bucuresti, 2005Cosma, T., edinele cu prinii n gimnaziu, Ed. Polirom, Iai, 2001Cristea S., Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iai, 2010Jigu M., coord., Curriculum clasele V-VIII Consiliere i orientare, Institutul de tiine ale Educaiei, Consiliul Naional pentru Curriculum, Bucureti, 2005Jinga, I., Negre, I., nvarea eficient, Ed. Aldin, Bucureti, 1999Vinanu, N., Educaia adulilor. Idei pedagogice contemporane, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1998Vrasma, Ecaterina, Intervenia socio-educaional ca sprijin pentru prini, Ed. Aramis, Bucureti, 2008Bune practici n formarea parteneriatelor colare i implicare comunitar n nvmntul preuniversitarIn contextul unei societi care se schimb, opernd modificri de form i fond la nivelul tuturor subsistemelor sale, invtmntul romnesc trebuie s ii asume o nou perspectiv asupra funcionrii i evoluiei sale.n cadrul acestei perspective, parteneriatul educational trebuie s devin o prioritate a strategiilor orientate ctre dezvoltarea educaiei romneti.

Pentru ca acest parteneriat sa se constituie ca o solutie reala a problemelor din invatamant, sunt necesare elaborarea unor strategii, a unor directii care sa uneasca eforturile parteneriale, precizarea rolului asumat de instituii in parteneriate.Dat fiind complexitatea problemelor cu care coala romneasc se confrunt, ct i impactul educaiei colare asupra intregului sistem social, soluionarea dificultilor prezente presupune colaborarea, cooperarea i parteneriatul unor categorii largi, cum ar fi: Personalul din invmnt; Toate categoriile de elevi; Familia; Organizaii guvernamentale cu caracter central sau local; Organizaii cu caracter nonguvernamental; Reprezentanii cultelor religioase; Agenii economici; Sindicatele; Autoritile centrale i localePentru a realiza un parteneriat construit pe baza valorilor democratice, in societate trebuie s se schimbe valori, atitudini si comportamente la nivelul tuturor factorilor implicati: decidenti, oameni ai colii, familii, elevi, reprezentani ai instituiilor guvernamentale si nonguvernamentale.La nivelul comunitii se constituie un grup de lucru (nucleu comunitar), in care reprezentanii colii trebuie s ii asume rolul de promotor, catalizator si facilitator al parteneriatului educaional. Coeziunea si eficienta unui astfel de grup sunt conditionate de asumarea i promovarea unor valori commune cum ar fi: asigurarea egalitaii anselor in educaie; incurajarea intiativei i participrii; dezvoltarea cooperarii i colaborrii; statutarea disciplinei i responsabilittii.1. Unitatea colara in cadrul parteneriatuluiInstituiile de invmnt urmresc s obtin recunoaterea importanei parteneriatului lor cu intreaga comunitate local, prin relaii directe si prin noile educaii: educaia civic, educaia in spiritul iniiativei economice, educaia ecologic, educaia in spiritul drepturilor omului, a combaterii violenei, educaia in spiritul valorilor europene i al dialogului cultural European, etc.Rspunzand cerinelor sociale i comunitare, coala trebuie s orienteze intregul su demers asupra elevilor, care trebuie s devin centrul de interes al oricrui parteneriat practicat in domeniul educaiei colare.Transformarea real a elevilor in actori principali ai demersului educaional, poate conduce in mod gradual la cresterea prestigiului scolii in comunitate si la sensibilizarea si mobilizarea partenerilor potentiali ai unitatilor de invatamant. Pentru aceasta trebuie adoptate unele masuri generale ca: formarea personalului din invatamant in sensul comunicarii, cooperarii, parteneriatelor; promovarea unui cadru legislative care sa incurajeje initiativele scolii; sensibilizarea societatii in raport cu problemele educatiei si cu semnificatia sa.In acord cu aceste cerinte, fiecare dintre unitatile scolare trebuie sa se orienteze catre centrarea intregii activitati asupra elevului, pregatirea resurselor umane ale scolii pentru parteneriat, atragerea partenerilor potentiali in parteneriate efective.2. Familia elevuluiCunoasterea si intelegerea familiei in calitate de partener constant si autentic devine o prioritate mai ales in contextul actual, in care familia insei trebuie sa se adapteze unor schimbari semnificative. Imbinarea la nivelul diferitelor familii a elementelor traditionale cu elemente inedite generate de noi realitati socio-economice determina o diversificare a familiilor si a situatiilor considerate anterior atipice. Pentru a atrage familia, scoala trebuie sa ia act de aceste schimbari, adaptandu-si atitudinile si comportamentele in consecinta.Pornind de la aceste premise, efortul indreptat catre cunoasterea familiei trebuie sa se orienteze catre: trasaturile, calitatile, problemele sale specifice; valorile si normele pe care le avanseaza; avantajele pe care le poate castiga.Chiar in conditiile asumarii acestei perspective, in relatiile dintre scoala si parinti pot aparea disfunctii. Pentru a le depasi trebuie asumate urmatoarele prioritati; cresterea initiativei si implicarii managerilor scolii in sensibilizarea si atragerea familiei; elaborarea unor proiecte centrate pe parteneriatul cu parintii; transformarea comitetelor de parinti in structuri actve si dinamice cu rolul de interfata in relatia scoala si parinti; diseminarea unor informatii clare cu privire la scoala, activitatile si problemele ei; organizarea unor activitati extrascolare diverse in regim de parteneriat.3. Autoritatile localePentru a se constitui ca un factor cheie in cadrul parteneriatului educational la nivelul comunitatii, relatia dintre scoala si autoritatile locale trebuie sa se sprijine pe reciprocitatea intereselor si pe sprijinul mutual.In virtutea unor prevederi legale dar si pe baza unor reletii traditionale care s-au stabilit de-a lungul timpului, autoritatile locale ofera sprijin concretizat prin: fonduri, resurse materiale, combustibil; donatii pentru ameliorarea bazei materiale; facilitarea obtinerii unor resurse financiare bugetare; organizarea unor activitati extrascolare; alocarea unor spatii si terenuri in folosinta scoliiPentru a depasi unele disfunctii generate de carente in legislatie, blocaje in comunicare interpersonala, absenta educatiei pentru colaborare, presiunea problemelor curente, etceste necesara adoptarea unor masuri cu caracter local care tin de initiativa si interesul scolii si autoritatilor locale. In acest sens, managerii unitatilor de invatamant trebuie sa se orienteze catre ameliorarea modului de informare adresat autoritatilor locale, asigurarea participarii reprezentantilor autoritatilor locale la intalniri cu personalul scolii, parinti, etc., incurajarea initiativei C.R.P., organizarea unor activitati de interes comunitar in colaborare cu autoritatile locale. Managerii unitatilor scolare trbuie sa se orienteze catre sensibilizarea si atragerea autoritatilor locale, dar si spre acoperirea unor nevoi si rezolvarea unpr probleme ale comunitatii.4. Agentii economiciCentrat pe stabilirea unui echilibru intre cererea si oferta educationala, parteneriatul dintre scoala si agentii economici poate avea un impact semnificativ, din perspectiva dezvoltarii personale a elevilor si a insertiei socio-profesionale a viitorilor absolventi.Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agentii economici poate sa le aduca scolii si elevilor sa, este necesar ca managerii unitatilor de invatamant sa aplice anumite srategii care sa valorifice prevederile legislative, sa stabileasca prioritatile scolii , sa atraga si sa sensibilizeze agentii economici, sa organizeze actiuni preliminare de pregatire a parteneriatului, etc.Elaborarea si aplicarea acestor strategii presupune pregatirea prealabila a resurselor umane ale scolii pentru dialog, intercunoastere si colaborare cu partenerii sociali ai scolii.5. Organizatii nonguvernamentaleIn ultimul timp, pe fondul schimbarilor sociale din societatea noastra, s-a inregistrat o proliferare a organizatiilor cu caracter nonguvernamental, care si-au asumat roluri specifice, inclusiv in domeniul educatiei.O parte dintre acestea au derulat proiecte si activitati care au avut un impact fie asupra educatiei, fie asupra comunitatii din care scoala face parte. In acest sens sunt semnificative proiectele derulate de unele organizatii cu privire la: identificarea problemelor la nivelul comunitatii atragerea resurselor financiare stimularea dezvoltarii comunitatilor ( traditionale) stimularea parteneriatelor la nivel localAlaturi de aceste demersuri generale o parte dintre organizatiile nonguvernamentale s-au implicat in proiecte adresate explicit educatiei si unitatii de invatamant: consiliere si orientare vocationala; consilierea parintilor; formarea formatorilor pentru domenii specifice; sensibilizarea opiniei publice ( agenti economici) fata de problemele scolii; facilitarea incheierii unor parteneriate intre scoli si parteneri interni sau externi; promovarea obiectivelor si a ofertelor educationale la nivelul institutiilor.Ca urmare a acumularii de informatie, experienta si expertiza la nivelul unor organizatii nonguvernamentale, acestea dispun de un potential notabil care poate si trebuie valorificat in cadrul parteneriatelor educationale.Pentru incheierea acestor parteneriate managementul scolii trebuie sa isi asume responsabilitati specifice cu referire la: cunoasterea si atragerea organizatiilor nonguvernamentale care pot devenii parteneri reali; stabilirea cadrului si a modalitatilor de lucru; pregatirea resurselor umane ale scolii pentru a actiona in acest domeniu.6. Comunicarea cu partenerii scoliiIncheierea si derularea parteneriatelor educationale au ca factor fundamental comunicarea. In acest sens managerii scolii trebuie sa desfasoare activitati intense pentru informarea partenerilor cu toate datele necesare derularii programelor, pentru ca acestia sa primeasca informatii clare, complete si intr-un timp oportun.Managerii trebuie sa creeze un climat pozitiv de munca, descchis oricaror idei, flexibil oricaror activitati. In acest sens, relationarea si comunicarea devin factori cheie ai realizarii activitatilor propuse.In societatea pe care o traim, ca tara a unei Europe multiculturale si multietnice, secretul succesului oricarei activitati este toleranta, flexibilitatea si cunoasterea. Activitatea de parteneriat in comunitate, fara acesti factori fundamentali nu poate avea succes. Fiind condamnati sa traim si sa muncim impreuna, trebuie sa pornim totdeauna de la principiul f binele care astepi s i se fac.