Formarea Recoltei La SOIA

7/25/2019 Formarea Recoltei La SOIA

1/8

CUPRINS

Elementele productivitatii si factorii de influenta

Formarea recoltei

Tehnica de evaluare a productiei

Evaluarea productiei de soia aplicatii

BIBLIOGRAFIE

1


2/8

1Elementele productivitatii si factorii de inuenTA

Elementele productivitatii (elementele care contribuie la formarea productiei)

la leguminoasele pentru boabe sunt urmatoarele:

numarul de plantem!" numarul de pastaiplanta"

numarul de boabepastaie"

masa medie a unui bob e#primata prin $$% (masa a 1&&& de boabe)'

Numrul de plantem! reulta din densitatea la semanat* facultatea

germinativa a semintelor si conditiile din perioada de germinare+rasarire' Reducerea

densitatii de,a lungul perioadei de vegetatie se datoreaa concurentei dintre

plantele de leguminoase si buruieni pentru resurse (radiaie solara* apa* elemente

nutritive)* atacului de boli si daunatori sau eventualelor lucrari de ingri-ire (de

e#emplu* prasile la fasole si soia)'

Numrul de pstiplantse formeaa de la initierea .orala si pana in stadiul

limita de avortare si este determinat de capacitatea de rami/care* numarul de

noduri fertile pe tulpina si talia plantei* numarul de pastai la /ecare nod fertil'

Numarul de pastaiplanta este in.uentat de conditiile de mediu* si anume: resursele

tro/ce* 0idrice si de energie solara* respectiv de concurenta pentru aceste resurse'

Numrul de boabepstaiedepinde de conditiile de vegetatie de la initierea

.orala si pana in perioada de formare a boabelor' In timpul in.oritului* conditiile de

vegetatie pot contribui la reducerea numarului de boabe in pastaie'

$$%este determinata de caracteristicile soiului si este in.uentata de

conditiile de mediu din perioada de formare si umplere a boabelor'

ormarea recoltei

La germinare semintele se imbiba cu o cantitate de apa ce repreinta cca! "#$% fata de

masa lor& germinand mai repede sau mai lent& in functie de temperatura!

Radicela care iese din samanta in regiunea micropilului& se ancoreaa in sol& formandprimele ramificatii si perisori radiculari cand are ' ( ) cm lungime! *ipocotilul are un ritm rapid

de crestere si ridica cotiledoanele la suprafata solului +germinatie epigee,& faa fiind critica si in

pericol daca s(a format crusta la suprafata solului! -istemul radicular pivotant de tipul III

patrunde in sol pana la '$$ cm adancime& iar ramificatiile laterale se devolta pe o raa de .$ (

/$ cm0 circa /#% din masa radacinilor se devolta in stratul de sol pana la adancimea de )$ cm!

Radacinile au capacitate ridicata de solubiliare si absorbtie a elementelor nutritive din sol!

!


3/8

In faa cresterii vegetative& radacinile cresc mai intens comparativ cu partea epigee a

plantei si se reduce cresterea lor in timpul faei reproductive& incheindu(se inainte de maturitatea

fiiologica!

1atorita simbioei dintre bacteriile de Brad2rhiobium 3aponicum cu radacinile soiei se

formeaa nodoitati care devin viibile la "$ ( ". ile de la infectie& iar fi4area aotului incepedupa "# ( '# ile de la formarea lor& a3ungand la dimensiunile ma4ime dupa '# ( )# ile de la

formare& incheindu(si activitatea cel mai frecvent dupa #$ ( 5$ ile de la infectie! 6uloarea rosie

intensa a continutului nodoitatilor +leghemoglobina, arata o fi4are intensa a aotului0 culoarea

roa o activitate mai redusa& iar culoarea verde indica inactivitatea!

2ulpinaeste erecta& cu un grad diferit de ramificare& in functie de soi si spatiul de

nutritie! In functie de genotip& cresterea tulpinii poate fi7 determinata& nedeterminata si

semideterminata +intermediara,!Inaltimea tulpinii oscileaa intre .$ si "#$ cm!

La tipul de crestere determinata tulpina se termina cu o inflorescenta in varf0 la tipul decrestere nedeterminata& ultima inflorescenta se afla sub nivelul ultimelor frune de la varful

plantei& iar la tipul de crestere semideterminata situatia este intermediara!

Frunzelesituate la primul nod al tulpinii sunt provenite din cotiledoane0 cele inserate la

al doilea nod sunt simple& unifoliate& iar cele situate la nodurile urmatoare& dispuse altern& sunt

trifoliate& fiind inserate printr(un petiol lung de circa ) ( )$ cm! Foliolele au forma& ovala&

lanceolata& rombica etc! Frunele& ca si tulpina& sunt acoperite cu perisori desi& care la maturitate

pot avea culoarea argintie sau roscata!

Florile& grupate cate ) ( 8& sunt dispuse in raceme a4ilare sau terminale! La soiurile cu

crestere determinata primele flori se formeaa si se deschid la nodurile 9 ( 8 si progreseaa&

formarea si deschiderea lor spre baa si varful plantei& inflorirea incheindu(se intr(un timp mai

scurt& iar la soiurile cu crestere nedeterminata primele flori apar la nodurile . ( #& inflorirea

progresand spre varful tulpinii! Florile sunt hermafrodite& caracteristice leguminoaselor& cu

fecundare autogama& avand petalele de culoare alba sau violacee! 1in caue inca neelucidate se

manifesta frecvent fenomenul de avortare a florilor& a formarii de pastai fara seminte! -e crede ca

acest fenomen este determinat de iluminarea insuficienta& fecundarea defectuoasa& temperaturi

prea scaute sau prea ridicate& seceta in timpul infloririi si fecundarii!

Fructul este o pastaie usor curbata sau dreapta& cu " ( # seminte& de culoare bruna(

deschis sau castanie(deschis& cu perisori argintii sau roscati! :e o planta se pot forma pana la )$$

( .$$ pastai& dar in mod obisnuit se formeaa si a3ung la maturitate )$ ( 5$ pastai!

Samantase formeaa in urma dublei fecundari si are o crestere rapida pana a3unge la

greutatea ma4ima& respectiv pana la maturitatea fiiologica! -emintele au forma aproape sferica&

elipsoidala& cu tegumentul de culoare galbena& bruna& neagra iar hilul de aceeasi culoare cu

3


4/8

tegumentul sau diferit colorat& avand ;;B intre #$ ( .$$ g +mai frecvent "$$ ( '$$ g, si ;*L

de 5# ( 9$ 6!

In perioada cresterii intense a plantelor temperatura trebuie sa fie peste ".>6& fara oscilatii mari

de la i la noapte!

Temperaturile scaute in timpul infloririi si fructificarii nu sunt favorabile& impiedicandpoleniarea si fructificarea0 cele mai potrivite temperaturi sunt intre '$ ( ''>6!

6ele mai bune conditii pentru soia se inregistreaa atunci cand germinarea(rasarirea se desfasoara

la temperaturi de '$ ( ''>6& formarea organelor de reproducere la '" ( ')>6& inflorirea la! '' ( '#>6&

formarea fructelor si semintelor la '" ( ')>6& iar maturarea la "8 ( '$>6& umiditatea solului si aerului

fiind& de asemenea& corespunatoare cerintelor plantei!

Apa.6erintele soiei fata de umiditate sunt ridicate& inregistrandu(se un consum specific cuprins

intre )$$ si /$$! La germinare necesita "'$ ( "#$% apa fata de greutatea uscata a semintelor! :erioada

critica pentru apa se inregistreaa in faa de formare a organelor de reproducere& inflorire si umplere a

semintelor +"$ ( "# iunie ( "# ( '$ august,! Insuficienta apei in aceasta perioada determina caderea florilorsi pastailor& semintele formate raman mici si productia se reduce la circa #$%!

E4cesul de umiditate este tot atat de daunator ca si lipsa apei& in toate faele de vegetatie!

6onsumul de apa variaa in raport cu gradul de aproviionare al solului& durata vegetatiei

soiurilor& potentialul productiv& conditiile de mediu!

La noi in tara& in ona de sud& se impune asigurarea apei prin irigare7 in 6ampia de ?est& numai in

anumite perioade& iar in onele din 3umatatea de nord a ;oldovei si din Transilvania aproape deloc&

4


5/8

deficitul apei in faele critice fiind mai mic!

Lumina. 6erintele fata de lumina ale soiei sunt ca ale unei plante de i scurta! :rin semanatul mai

timpuriu& ilele scurte de la inceputul vegetatiei au un rol important in satisfacerea cerintelor

fotoperiodice ale soiurilor tardive si mi3locii!

La o iluminare intensa planta ramifica mai mult& se formeaa mai multe pastai pe planta& iar

primele pastai se formeaa mai sus pe tulpina& favoriand recoltarea mecaniata!

Solul. 6erintele soiei fata de sol sunt relativ mari& necesitand suprafete de cultura cu te4tura

mi3locie& luto(nisipoasa pana la lutoasa& cu reactie neutra& slab acida& bine drenate& bogate in humus&

fosfor& potasiu si calciu& din seria cernoiomurilor& solurile brun(roscate si aluviale! -olurile cu te4tura

grea& cu apa stagnanta& acide sau saraturate& ca si cele nisipoase nu sunt favorabile pentru soia! :e

terenurile calcaroase apar frecvent fenomene de carenta& mai ales in microelemente si fosfor& iar cele

acide trebuie amendamentate!

Samantadestinata semanatului trebuie sa faca parte dintr(un soi onat& sa aiba puritate de cel

putin 89%& capacitatea de germinatie de cel putin 9$%& iar masa a "!$$$ de boabe sa fie cat mai mare!Tratarea semintelor cu fungicide impotriva bolilor se efectueaa numai in situatia in care suspensia de

bacterii +=itragin(soia, se administreaa direct in sol& o data cu semanatul! :entru tratarea semintelor se

utilieaa pro@dusul Tiradin(/# in doa de )


6/8

Densitatea la semanat trebuie sa realiee )# ( .# plantem' in conditii de irigare si )$ ( .$

plantem' in conditii de neirigare! :entru a se realia aceste densitati se seamana #$ ( ## seminte

germinabilem' si respectiv& .# ( #$ seminte germinabilem'! Aceste desimi se diferentiaa si in functie

de ona de cultura7 .$ ( .# pl!m' in prima ona& )9 ( @.' pl!m' in ona a doua si )# ( .$ pl!m' in ona

a treia ( in conditii de irigare& respectiv )# ( .$ si )$ ( )# pl!m' ( in conditii de neirigare!

1ensitati mai mari +peste /$ pl!m', nu se 3ustifica& deoarece& se micsoreaa reistenta la cadere si

la boli scade continutul semintelor in substante proteice si se mareste norma de samanta la hectar! =ici

desimile mai mici +sub )$ pl!m', nu sunt favorabile& deoarece plantele ramifica mai mult si se realieaa

neuniformitati la maturare& primele pastai se formeaa prea 3os pe planta si se produc pierderi la recoltare!

Intre semintele germinabile introduse in sol si numarul de plante obtinute la recoltare este o

diferenta de circa "#%& procent cu care se suplimenteaa norma de samanta! 6antitatea de samanta

corespunatoare densitatilor la semanat stabilite se incadreaa intre /$ ( "$$


7/8

mi3locii! -emanatul prea superficial intr(un strat de sol uscat sau semanatul la o adancime de peste # cm

in sol greu si umed influenteaa negativ ger@minatia si rasarirea& conduce la densitati necorespunatoare

si la pro@ductii mici de boabe!

-emanatorile vor fi echipate obligatoriu cu bradare mici si limitatoare de adancime& 3alonandu(se

terenul la prima trecere!

Recoltarea.soiei ridica probleme legate de limitarea pierderilor de seminte din caua

insertiei 3oase a primelor pastai! :entru reducerea la minimum a pierderilor la recoltare se iau

masuri de nivelare a terenului inainte de semanat& realiarea densitatii optime& fara plante caute&

folosirea soiurilor cu insertie a primelor pastai la peste "$ ( "' cm de la nivelul solului&

e4ecutarea lucrarilor de prasit fara denivelarea solului!

1e asemenea& pentru evitarea pierderilor& aparatul de taiere al combinei trebuie sa fie

coborat la ma4imum posibil& vitea de inaintare a combinei nu trebuie sa depaseasca #


8/8

Evaluarea subiectiva

Evaluarea obiectiva

Evaluarea subiectiva este determinata de ormula:

!! " "$$

,+A!A!A! ' grMMBpstbnrplpstNrmplNr

#$%&a' unde:

!! " produc ia poten ial('

))* " masa a +,,, de boabe.

!e o supraata de + m2sunt 4- plante. umarul de pastai pe planta este de 2,'iar de boabe

pe planta este 2 si ))* este de 2,,$r.

:: Dhakg

pstplmA)9.$

"$$

'$$A'A'$A.9 '=

::" hakgA)9.$

Evaluarea obiectiva este determinate de ormula:

!!S/AS" !!eectiv(0 STAS

efectiva

U

U

"$$

"$$

1$%&a' unde

!!eectiv( " produc ia poten ial('

eectiv( " umiditatea probei'

S/AS/ " umiditatea de reerin ( 3+56.

!roductia potentiala a culturii de soia este de -4, 1$%&a iar umiditatea probei de +7'85.

::-TA-D )9.$

Formarea Recoltei La SOIA

Documents

Transcript of Formarea Recoltei La SOIA