Forma de guvernamânt
2
Forma de guvernamânt În dreptul constitutional, prin forma de guvernamânt întelegem, în general, modul în care sunt constituite si functioneaza organele supreme într-un stat. Ea este raportata, în principiu, la trasaturile defini torii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea legiuitoare.Cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica. 1. Monarhia Ca forma de guvernamânt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh (rege, domn, împarat, print, emir), absolut sau nu, desemnat pe cale ereditara ca regula sau desemnat de catre parlamente ca exceptie. Monarhia este cunoscuta din cele mai vechi timpuri si a fost cea mai raspândita forma de guvernamânt, în evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista, monarhia parlamentara contemporana. Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin puterea discretionara în stat a monarhului. Exemplul tipic este monarhia franceza a sec XVII- XVIII. Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a statului (constitutia). Cu toate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile legislativului fiind reduse. Exemplu:monarhia engleza intre sec XIII-XVII Monarhia dualista este forma de guvernamant in care puterile monarhului si cele ale legislativului erau aproximativ egale. Monarhia contemporana se caracterizeaza prin reducerea drastica a atributiilor monarhului. Drept urmare, monarhia devine o forma de guvernamant simbolica. Ex: Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave. 2. Republica Este acea forma de guvernamânt în care seful statului-denumit de obicei presedinte- este ales de popor,direct sau indirect, sau de parlament, pentru o perioada determinata. In republica guvernarea se înfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale. Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre Parlament, singur sau completat cu delegati, în fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur. Datorita acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat este inferioara Parlamentului (Italia, Austria, Germania, Finlanda). Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, motiv pentru care are aceeasi legitimitate ca si cea a legislativului. In unele republici cu regim politic prezidential exista un executiv dualist-guvern si sef de stat-guvernul avand in fruntea sa un prim-ministru (Franta), in altele exista un executiv monist, presedintele de republica este si seful guvernului (S.U.A., de exemplu). În forma de guvernamânt republicana, functia de sef de stat poate fi îndeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situatie mai des întâlnita în statele din Europa de Est în perioada 1945-1990).
-
Upload
iacob-iancu-si-cristina -
Category
Documents
-
view
209 -
download
1
Transcript of Forma de guvernamânt
5/11/2018 Forma de guvernamânt - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/forma-de-guvernamant-55a0d0e19a52c 1/2
Forma de guvernamânt
În dreptul constitutional, prin forma de guvernamânt întelegem, în general, modul în caresunt constituite si functioneaza organele supreme într-un stat. Ea este raportata, în principiu, la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile sale cu puterea
legiuitoare.Cele mai utilizate au fost si sunt monarhia si republica.1. Monarhia
Ca forma de guvernamânt, se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este un monarh(rege, domn, împarat, print, emir), absolut sau nu, desemnat pe cale ereditara ca regulasau desemnat de catre parlamente ca exceptie. Monarhia este cunoscuta din cele maivechi timpuri si a fost cea mai raspândita forma de guvernamânt, în evolutia monarhiei se pot identifica: monarhia absoluta, monarhia limitata, monarhia parlamentara dualista,monarhia parlamentara contemporana.Monarhia absoluta, ca cea mai veche forma de monarhie, se caracterizeaza prin putereadiscretionara în stat a monarhului. Exemplul tipic este monarhia franceza a sec XVII-XVIII.
Monarhia limitata (constitutionala), asa cum o arata chiar denumirea, se caracterizeaza prin limitarea puterilor monarhului prin legea fundamentala a statului (constitutia). Cutoate aceste limitari, monarhul are un mare rol, atributiile legislativului fiind reduse.Exemplu:monarhia engleza intre sec XIII-XVIIMonarhia dualista este forma de guvernamant in care puterile monarhului si cele alelegislativului erau aproximativ egale.Monarhia contemporana se caracterizeaza prin reducerea drastica a atributiilor monarhului. Drept urmare, monarhia devine o forma de guvernamant simbolica.Ex: Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave.
2. Republica
Este acea forma de guvernamânt în care seful statului-denumit de obicei presedinte- esteales de popor,direct sau indirect, sau de parlament, pentru o perioada determinata. Inrepublica guvernarea se înfaptuieste prin reprezentanti alesi dupa proceduri electorale.
Republica parlamentara se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre Parlament,singur sau completat cu delegati, în fata caruia de altfel si raspunde, nuantat desigur.Datorita acestui lucru, pozitia legala a sefului de stat este inferioara Parlamentului (Italia,Austria, Germania, Finlanda).
Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni,motiv pentru care are aceeasi legitimitate ca si cea a legislativului.
In unele republici cu regim politic prezidential exista un executiv dualist-guvern si sef destat-guvernul avand in fruntea sa un prim-ministru (Franta), in altele exista un executivmonist, presedintele de republica este si seful guvernului (S.U.A., de exemplu). În formade guvernamânt republicana, functia de sef de stat poate fi îndeplinita fie de o singura persoana, fie de catre un organ colegial (situatie mai des întâlnita în statele din Europa deEst în perioada 1945-1990).
5/11/2018 Forma de guvernamânt - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/forma-de-guvernamant-55a0d0e19a52c 2/2
