12Preot Sorin-Toader ClipaF O N D U L B I S E R I C E S C A LB U C O V I N E IIL I C H I D A R E A L U I( 1 9 4 8 - 1 9 4 9 )Tiprit cu binecuvntareanalt Prea Sfin(ituluiPIMENArhiepiscop al Sucevei yi Rdu(ilorEditura Universittii Stefan cel Mare Suceava- 2006 -3CopertaI:HartapropriettilorFonduluibisericescortodoxromnalBucovineila1910,dupSilviuDimitrovici, IstoriculiorganizareaPdurilor Fondului Bisericesc Ortodox Romn din Bucovina.Coperta IV: Extras din Directia Judetean Suceava a Arhivelor Nationale,fond AdministratiaFonduluibisericescortodoxromnalBucovinei,Dosar nr. 12/1945, f. 44.Referenti stiintifici: Prof. univ. Mihai Iacobescu Prof. univ. Dumitru Vitcu Catedra de Istorie (Universitatea Stefan cel Mare Suceava)Mul(umiri tuturor celor care au ajutat la apari(ia acestei lucrri.Descrierea CIP a Bibliotecii Na(ionale a RomnieiCLIPA, SORIN TOADERFondul bisericesc al Bucovinei yi lichidarea lui: 1948-1949Sorin-Toader Clipa - SuceavaEditura Universittii din Suceava, 2005ISBN 973-666-165-2281.95(498.6)4CuprinsCuvnt nainte ........................................................................................... 5Un act de dreptate istoric ntru aprareasi afirmarea adevrului istoric ................................................................... 7Introducere ................................................................................................ 9Constituirea Fondului bisericesc si functionarealui sub guvernul galitian de la Lemberg (Lvov) ..................................... 15Situatia Fondului n perioada ct Bucovinaa existat ca Ducat autonom (1861-1918) ................................................ 45Functionarea Fondului n perioada interbelic ....................................... 61Situatia Fondului bisericesc dupcel de-al II-lea rzboi mondial ................................................................ 78Procesul de nationalizare silichidare al Fondului bisericesc .............................................................. 94Concluzii ............................................................................................... 109Schlussfolgerungen (trad. de Ingo Gldner).......................................... 112Bibliografie ........................................................................................... 115A N E X E ............................................................................................ 119579154561789410911211511956CUVNT NAINTEMijlocitoareapecaleamntuiriintreomsiDumnezeu,Bisericaesteoinstitutiedivino-uman,care,pelngmisiuneadeamprtsicelorchematidinluminadumnezeiasc,aresidatoriadeatransformavremelniciabunurilormateriale,ncredintatenoutemporar,ntrinicie,iaraceastasepoaterealizaprinntr-ajutorareasracilor,afratilormaimiciailuiHristos(Matei25,40),care,potrivitcuvntuluiSfinteiScripturi, nseamn mprumut dat lui Dumnezeu: Cine pe sraci ajut, peDumnezeu mprumut (Pilde 19, 17). Numai n acest fel, prin colaborarecuDumnezeusifolosireabunaproprieilibertti,printr-ovietuirenvirtuteputemdobndindejdeantmpinriivesnicieiprintr-unrspunsbun dat la nfricosata judecat a lui Hristos.Administrareamijloacelormateriale,dobnditedeBisericsinchinateluiDumnezeu,sprefolosulfiilorLuisingrijiriisfintelorlocasuri de nchinare trebuiefcutns cufricalui Dumnezeu, deoarecenepurtareadegrijaacestoraverisinstrinarealoratragedupsinemnia Domnului.Din pcate,amasistat,ndecursulistoriei,lavduvireaBisericiistrmosestidepropriettilelsatedefericitiinaintasisimariinostrictitoridebisericisiasezmintedebinefaceredectreoameniatei,lepdati de Dumnezeu,aflati chiarla conducereatrii.Astzi participmcu tristetela refuzul retrocedriibunurilorBisericii dinpartea celorcares-au lepdat, n 1989, de crezul comunist, ateu, dar care au fost nselati delcomie, de dorinta grabnic de navutire, pe ci necinstite, fapt care a dusla pierderea echilibrului constiintei de sine.Deaceea,nuputemdectsapreciematitudineampratilorAustrieicare,dupocupareaBucovinei,desiauluatnadministrareaverile mnstirilor, au respins ideea formulrii unui decret de confiscare,demonstrndastfelrespectfatdepropietateaBisericiisifatdecanoanele Bisericii Universale.Lucrareadefat,pecarene-opropuneprinteleSorin-ToaderClipa, este un studiu aprofundat asupra Fondului Bisericesc al Bucovinei,ncareautorul,fcndapelladocumente,analizeazsifacecunoscutgeneratiilor de dup 1989 lucrarea diabolic a fostilor slujitori ai doctrineicomuniste.Acestiaeraunstrinatidevalorilespiritualesiculturalealeneamuluisicredinteinoastrestrmosesti,createsipstratenBucovina,opere si repereunice derenastere spiritual,de care s-a bucurattrecutul,pecarele pretuiesteprezentul si dincaresevamprtsi viitorul si caresolicit o ngrijire permanent si costisitoare.Totodat, ea atrage atentia asupra lucrrii dintotdeauna a Bisericii,Filantropia, iubirea crestin, ntrajutorarea oamenilor aflati n suferinte si57lipsuri materiale, activitate care necesit resurse finaciare si materiale carese gsesc numai n averea Bisericii din Bucovina, Fondul Bisericesc.Cartea rmne astfel unDOCUMENTcarendeamnla reflectie,darsilatrezireaconstiinteicnuputemrmnenepstoriladramaaceasta care se deruleaz chiar sub ochii nostri.=P I M E NARHIEPISCOP AL SUCEVEI $I RDUTILOR68Un act de dreptate istoricntru aprarea yi afirmarea adevrului istoricDupotrudserioas,migloas,riguroas,nsotitsinsufletitdepasiune,darsideratiuneaceeadeadescifra,analizasirelevadestinulntortocheatsinvolburataldaniilorfcutemnstirilorsischiturilordinnordulMoldoveivremedepestepatruveacuri,dectredomnii trii, de ctre boieri sau credinciosii de rnd, pentru pomenirea siiertarea pcatelorlor,aleprintilor,mosilorsi strmosilorlorprinteledoctorandSorin-ToaderClipaoferluminiitiparuluiundenssivalorosrezumatallucrriisalededoctorat,privindconstituirea,functionareasilichidarea Fondului Bisericesc al Bucovinei.Lucrareadefatconstituieunaspectfundamentalalistorieitragice, cu destin mioritic, a Bucovinei, din ultimii dou sute de ani si maibine,cnds-ancercatsinpartes-asi reusit,timpde144deani,ntre1774-1918, de ctre Imperiul Habsburgic, apoi,ntre 1940-1990, de ctreImperiulSovieticsidup1991dectreUcraina,deznationalizarea,nstrinareasichiarlichidareafiinteinationaleromnesti,dacnuntotalitate,mcarntr-ojumtate,ceadenord,dinvecheaprovincieistorico-geografic a Trii de Sus, a zonei Moldovei.Estevorbade extrem denumeroase,variatesi bogatedanii,ntrecare267demosii (rsfiratenmaitoatetinuturile,delaCarpati pnlaNistru)cuterenagricol,munti,pduri,branisti,fnete,psuni,satedeclcasi,slasecurobitiganisittari,mori,velnite,sladnite,dughene,crciume,depozitedemrfuri,iazuri,iezere,ruricupeste,podgorii,vmi, scutiri de dri si tot felul de angarale etc., averi imense, care au fostluatesisecularizatentimpulmpratuluiIosifalII-lea,n1783,sitransformatentr-unuriastrusteconomic,FondulBisericescalBucovinei,destinatoficial,conformRegulamentuluidin1786,pentruplatacheltuielilordentretinerenecesarepentrupersonalulbisericesc,scoli,bineleclerului,alreligieisi alomenirii.nfapt,acestfondafostlicitat,arendatsiacaparatdecolonistisiimigrantialogeni,iardintr-unteritoriuromnesc,uninational,Bucovinaafosttransformatntr-unmozaic de 12 grupuri etnice si 10 confesiuni, Fondul Bisericesc devenindunuldininstrumenteleprincipalealepoliticiiaustriece.Astfeln1864,aflatntr-ovizitnBucovinaspreastudiastabilimenteleagricolesisistemuldecultur,savantulsieconomistulromnP.S.Aureliansentrebacudurere:ntr-otarcutotul romneasc,ntr-unstatalecruivenituri din Fondul religionar al Bisericii romnesuntattde nsemnate,sespune,frniciosfial,cseurmresteltireaculturiisicivilizatieigermane. Dar ce ar zice, oare, dac ar fi cu putint s ias din morminte,79nemuritoriisigloriosiifondatorisinzestrtoriaimnstirilordinBucovina,attdomniiilustri,cuStefancelMarenfrunte,attiboieri,atti cetteni romni, cnd ar vedea c din fondurile lsate de dnsii si cuveniturileuneitriromneselucreazpentrupropagandaculturiigermanesipentrupeireaneamuluiromnescdinvechiletinuturialeMoldovei?.n timpul primului rzboi mondial, Rusia, lacoma noastr vecin sialiatn cadrul Antantei, elaborasi discutan mare secret,n cabinetuldelaPetersburg,posibilitateacalasfrsituloperatiunilormilitaresdispundedreptulabsolutasuprantregiiBucovine,invocndcaargumentpozitiaeigeopoliticsinsemntateastrategic,bogtiabisericilor si mnstirilor, pmntul fertil, Universitatea din Cernuti, carearfidevenitoAcademieteologicpentruntreagalumecrestin-ortodox.Ceeacen-aureusitsfacgeneraliitaruluiausvrsit,pejumtate, trupele lui Stalin, n 1940.Studiind,cercetndsiconfruntndinformatiilesiconcluziiledinscrierilenaintasilorsicontemporanilor,cudatedinarhiveleromnesti si strine, cernd si obtinnd unele stiri si hrti de mare valoaredelaViena,printeleSorin-ToaderClipaarealizatoimaginebogat,nuantat,stiintificasuprasoarteiaverilormnstirestidinultimeletreiveacuri.Textulpropriu-zisallucrriiesteclar,curgtor,convingtor,completatdepretioaseanexe,privindpropriettilelcasurilordecult,colonizrilefcutepemosiilemnstiresti,listaocoalelorsilvice,suprafatapdurilordepeteritoriileFonduluiBisericescsicantittiledelemnexploatatlaoanumitdat(n1944/45),statisticaveniturilorsicheltuielilorpe anii 1873-1910,pretullemnului deconstructiepe diferitiani,dindiverseocoalesilvice,bunurilepatrimoniuluiocupatentimpulinvaziei sovietice si valorile Fondului Bisericesc rmase n partea ocupataBucovinei,inventarulpeanii1945siladatalichidriiFondului,n1948/1950.Lucrarea sencheiecu obogatbibliografie,izvoare, lucrriromnestisistrine,precumsiunrezumatnlimbagerman,ceeaceisporestevaloareastiintificsipermiteintroducereainformatiilorsiconcluziilor n circuitul istoriografiei universale.Neaflm,asadar,nfatauneilucrridemarensemntatesiactualitatepentruaflarea,aprareasiafirmareaadevruluiistoricnunadin problemele cele mai spinoase si serioase ale Bucovinei.prof. univ. dr. Mihai Iacobescu810IntroducereMoto:,Deaceeaguvernulaustriecesc,nainteavenireiconteluiHohenwartlaminister,eraunguverndeparveniti,stpniti, ei la rndul lor, de hetere. Dup cderea contelui,regimul,bursei`arenceput,neutralizatntructvadeblestemele populatiilor ruinate de la un capt al imperiuluilacellalt.Astfeldar,erafiresccapredecesoriiluiHohenwart,carenviatalorn-ausimtitinstinctulrespectriipropriettii,srspundntr-unrndbucovinenilorc ,fondul religionargreco-orientalnu ar fialBisericei,cialguvernului`.Noinuneputemnicinchipui mcar o asemenea lips de orice simt de pudoare.SinicinAustrian-arficutezatnimenipnlaacetiparvenitisridicepretentiiasupraavereiuneiBisericineatrnate, neconfundabile cu statul austriac.`Mihai Eminescunc delanceputurile ei, Biserica a dispus si deanumitefondurimaterialenecesareactivittiieipastoral-misionaresidecaritate.Primiicrestini aduceau averile lor si le puneau la picioarele Apostolilor pentru afimprtitecelornevoiasi,orfanisivduve.TotntimpulSfintilorApostoli se organizau colecte pe la diferite biserici pentru a veni n ajutorfratilorcrestinicelocuiaundiferitezonelovitedecalamitti.Asadar,acestsistemdentrajutorarecrestinnecesitaanumitefondurimateriale.Cnd numrul comunittilor crestine a crescut, Sfintii Apostoli au rnduitdiaconi, preoti si episcopi care, pe lng activitatea lor sacerdotal, aveaundatorirea de a se ngriji de cele necesare Bisericilor lor, precum si bunalor administrare. n perioada grea apersecutiilor, oganizarea bisericeascaavutmultdesuferit,nsareusitssupravetuiasccumultvigoaredatorit curajului nenumratilor martiri. Prin Edictul dela Milanodin 313,mpratul Constantin cel Maredruiacrestinismuluilibertatedeplin,anulatoatehotrrileanterioareemisedempratiipersecutorisiretrocedaBisericiilcasuriledecultsiaverileconfiscate(IoanRmureanu, Istoriabisericeascuniversal,1992).nacesteconditii,Bisericas-apututreorganizaliberprinconvocareasinoadelorecumenicesilocalecareauemismaimultecanoanesicuprivirelamoduldeadministrareaaverilorbisericesti.Dispunnddediferitefonduriprovenitedindonatiilecredinciosilor,Biserica a pus bazele unor celebre scoli catehetice, ca cele din Alexandria(sec.alII-lea),Antiohia(sec.alIII-lea),CezareeaPalestinei(sec.al911III-lea) si Edesa (sec. al III-lea), mnstiri, orfelinate si spitale, multe dinacesteafiindfondatensec.alIV-leasialV-leademariierarhiaiBisericii, ca Sf. Vasile cel Mare si Sf. Ioan Hrisostom. Acelasi lucru l-auIcutsiierarhiidinTrileRomne,careaupusbazeleprimelorscoli,orfelinatesibolnite.Astfel,la1619,mitropolitulAnastasieCrimcanfiintala Suceava primul spital din tar.Asadar Biserica, asemenea uneimameiubitoaredefii,s-angrijitmereudetoatenevoilesufletestisitrupesti ale oamenilor. Bisericilesimnstirileerauctitoriteattdemprati,ctsidepersoanenstritecaresengrijeauslenzestrezecucelenecesarecultului si clerului. Construirea unei biserici, precum si nzestrarea ei eraufapte evlavioase si un cstig n lucrarea de mntuire a sufletului. Persoanacareridicaobisericsaumnstireprimeatitlulonorificdectitor.Elsiurmasiiluieraupomenitilaslujbe,aveadreptuldearecomandaepiscopuluipeviitorulslujitorspreafihirotonit,puteafizugrvitninteriorulbisericii,puteafinmormntatlngctitoriasa,aveaunlocrezervatnbisericsialtele.Ctitorulfceadaniasapevecie,ntrind-oprintr-un act de danie care se ncheia de obicei cu un blestem rostit asupracelor ce ar ndrzni s profaneze, s jefuiasc sau s nstrineze dania sauctitoriasa.AcesteprivilegiisauconcesiiacordatectitoruluidinparteaBisericii au devenitcu timpul obiceiuri si,n celedin urm,legi pozitivebisericesti,cunoscutesubdenumireadedreptulctitoruluinRsritsaudreptul de patronat, ntlnit n Apus.AcestdreptafostcodificatnBisericaorientaldectrempratulJustinianI(527-565)n Novela123,cap.18.Justinians-aocupattotmaiintensdetreburilebisericesti,emitndlegiprivitoarelaorganizareaBisericii.Els-aocupatcude-amnuntuldeorganizareamnstirilor,de organizarea asezmintelorde asistent social a Bisericiisi de o multime de alte treburi bisericesti, asa nct legislatia sa n materiebisericeascreprezintcavolummaimultdectlegislatiatuturorsinoadelorecumenicesilocalelaolalt(IoanFloca, Dreptcanonicortodox, vol.II, 1990).Imperiul bizantin s-aimpus trilornvecinate princultura si legislatia sa statalsi bisericeasc,legi care s-aumpmntenitcu timpul si n Trile Romne. n Moldova aceast legislatie a fost pus npracticnsec.alXV-lea,ntimpulluiAlexandrucelBun.Cutimpul,multedintreacesternduielis-aupierdutdincauzanestiinteisiuitrii,lucrucarel-adeterminatpevoievodul GrigoriealIII-leaGhicasemittot n Moldova un hrisov, la 15 iulie 1764, care se baza pe Novela 67 a luiJustinian.Prinacesthrisoveraureglementateconditiilenecesarepentruridicarea unei biserici, conform Canonului 17 al Sinodului VII ecumenic,n care se insist asupra obligatiilor pe care le are cel care doreste s ridiceo biseric (Dimitrie Dan, Das Patronat., 1904). La fel erau reglementate1012celecuprivirelamoduldeadministrareabunurilorbisericesti,ccipotrivitcanoanelorbisericestiemiselasinoadeleecumenicesilocale,clericii(preotiisiepiscopii)auobligatiadeaadministra,aprasi pstranestirbitavereaBisericii(NicodimSachelarie, Pravilabisericeasc,1999).Domniiromni,urmndpildampratilorbizantini,auridicatnumeroasemnstirisibiserici,pecarele-aunzestratcuprivilegiisidanii bogate spre pomenirea lor si dinuirea neamului romnesc. La fel aufost ctitorite mnstiri si biserici de ctre boieri, mazili, episcopi, clugrisi oameni de rnd. Spre deosebire de bisericile de mir, mnstirile slujeauintereselor generale ale trii, fiind adevrate centre spirituale si de cultur,bastioanedeaprarelavremedeprimejdie,scoli,bolnitesiatelieredepictur, sculptur, gravur, miniatur, broderie si caligrafie.Dup ce partea de nord a Moldovei a fost detrunchiat si alipit laImperiul habsburgic, Biserica de aici, cu scaunul episcopal de la Rduti,a avut de suferit schimbri radicale. Stpnirea austriac, cu toate c aveanfrunteunmonarhcarepromulgasen1781unpatentdetolerantreligioas,nuvedeacuochibunicontinuarealegturilorfirestintrescaunulmitropolitandinIasisiEpiscopiaRdutilor,caepiscopiesufragan.Pentruampiedica orice fel de relatientreromnii desprtitidecordonulsanitarsipentruastingeoricenzuintnational,noiistpnitoriauscosEpiscopiaRdutilor,respectivEpiscopiaBucovinei,desubjurisdictiaMitropolieiMoldoveisiaudeclarat-omaintiEpiscopieexempt(autonom),camaiapoisfietrecut,frvoiaromnilor,subjurisdictiaMitropolieisrbestidelaKarlowitz,undeerasubordonat pe atunci si Episcopia Transilvaniei.PoliticamercantilsiantimonasticampratuluiIosifalII-lea,adeptalideiiloriluministe,s-arsfrntsiasupraBisericiidinBucovina.Mnstirile,cuexceptiaatrei dintreele,aufostdesfiintate,clugriiaufostnevoitisprseasctara,toateaverilemnstirestisiepiscopesti,provenitedindaniialectitorilorsidonatorilorortodocsiromniaufostinventariatesi trecuten administrarea oficialastatului,constituindu-sentr-unFondreligios,careaveaovistierieproprie,separatdeceaastatuluinumitReligionscasse,adiccasareligionar.Potrivitdispozitiilormpratului, concretizaten Regulamentul duhovnicesc de la1786,veniturileacestuiFondreligioseraudestinateexclusivpentruntretinereaBisericiigreco-orientale(ortodoxe)siascoliloreiconfesionaledinBucovina.ConducereaFonduluireligionargreco-oriental al Bucovineiafostncredintat unoreconomi laici,bine pltiti,oameni strini deneamul si credintaautohtonilor,fideli politicii statului.Episcopului si Consistoriului episcopesc le-a fost rezervatns dreptul deasupravegheabunaadministrareaFondului,deaintervenilancheierea1113contractelordearendsideaprimianualodaredeseamasupracheltuielilorsi veniturilorcareintrau n casa religionar, unde detineau ocheie.VnzrilesischimburiledemosiinuputeaufifcutedectcuacordulepiscopuluisiConsistoriului.Desfiintareamnstirilorsicomasareamosiilorbisericestintr-unFondreligioss-afcutnprimulrnddinmotiveeconomico-finaciare,deoarecenfelulacestaveniturileacestuia puteau fi impozitate mult mai usor de ctre stat. Totodat trebuiesubliniatfaptul c prin constituirea Fondului religiosmosiile mnstirestisi episcopesti dinBucovinanuaufostconfiscatedectrestatul austriac,asacumgresitsustinuniidintrepoliticieniideastzi,nostalgiciaipartiduluicomunist,ci aufostluatenumai n administrare, iarveniturilenu intrau n casa statului, ci n casa separat a Fondului sub supraveghereaepiscopului si a Consistoriului. Cu toate neajunsurile si abuzurile, comisemaialesntimpulguvernriigalitiene,statulaustriacarecunoscutpermanentdreptuldeproprietatealBisericiiOrtodoxeRomnedinBucovinaasupraFonduluieibisericesc.Totimpratiiaustrieci,delaIosif al II-lea pn la Carol I, care a abdicat n 1918, au sustinut, reafirmatsiconfirmatstatutulspecialalFonduluibisericescpotrivitRegulamentuluiduhovnicescdin1786siaurespectatdreptuldeproprietate al Bisericii. Dac Fondul bisericesc ar fi fost confiscat de ctrestat sau ar fi fost o proprietate a statului, atunci nu mai era nevoie ca statuls ncheie contracte de arend sau de nchiriere cu Fondul, asa cum a fostcazul cu domeniile de la Rduti, arendate hergheliei statului, sau cu celedou cazrmi, nchiriate armatei austriece si, dup 1918, armatei romne.DacFondulbisericescarfifostoproprietateastatului,atunciguvernatorii austrieci ai Bucovinei nu ar fi insistat ntre anii 1889-1890 scumperepentruhergheliastatuluisuprafatade17.200iugredindomeniuldelaRduti.MitropolitulSilvestruMorariuAndrievicimpreuncumembriiConsistoriului arhiepiscopesc s-au opus tranzactieisis-auadresatmpratuluiFranciscIosifI(1948-1916),cerndu-isintervinnaceastchestiune,ncalitateasadeprotectorsiaprtoralBisericiisialFondului.mpratul,respectnddreptuldeproprietatealBisericii asupraFondului si tinnd cont devointamitropolitului,a dispusncetarea presiunilor si sistarea tranzactiei.LafelaustatlucrurileatuncicnduneledintremosiileFonduluiaufostexpropriatempreuncudrepturiledeservitutenvedereamproprietririi tranilor. Pentru mosiile expropiate, Fondul bisericesc, caproprietar,aprimitosumnsemnatdedesdunare.Apoi,dupmaimulti ani, a reusit s rscumpere si drepturile de servitute. Tot asa,statulromnadespgubitFondulbisericescpentruterenurileexpropriatenvedereamproprietririitranilornurmaaplicriiLegiiagrarepentruBucovina din 1921.1214MosiileFonduluiaupututfivndutesinstrinatenumainconditiilevitregedinperioadaguvernriigalitiene,cndBisericadinBucovinaseaflasubpstorireaepiscopuluiDaniilVlahovici,unomaservitintereselorstatuluiaustriacsiguvernuluidelaLemberg,carenus-a opus nstrinrii. La fel s-au petrecut lucrurile atunci cnd, din pcate,uniidintreierarhiiBucovineinuaureusitsseopunsisneutralizezeintentiile ascunse ale statului austriac care a umplutBucovina de colonii,transformnd-ontr-un amalgam de etnii si culte.nafardevnzri,exproprieri,colonizrisinstrinri,Fondulbisericescareusit,pedealtparte,scumperensemnatesuprafetedeteren de la particulari si de la stat.Asa au fost cumprate si salvate de lafaliment, n 1869, sub presiunea statului, bilelui Manz de la Iacobeni siFundulMoldoveicutoateterenuriledinjursi cusateledebiesinemti.Apoi,n1876,Fondulamaireusitscumperedelastatulaustriacdomeniilecamerale,fostevoievodale,delaCmpulungsialtemosii,Bile de la Vatra Dornei, Fntna de la Poiana Negri si multe altele.Dreptul deproprietatealFonduluibisericescafostrespectatmaidepartesinperioadainterbelic,cndBucovinantreageraparteaRegatuluiromn.Cutoateschimbrilecareauavutlocdupunire,FondulbisericescalBucovinei,reglementatprinLegeasiStatutulBisericiiOrtodoxeRomnedin1925,acontinuatsfunctionezenestingherit pn la cel de al doilea rzboi mondial, cnd partea de nord aBucovineiafostocupatdetrupelebolsevice.Dup23august1944,prefectii judetelor Rduti si Suceava, profitnd de haosul de dup rzboi,au exploatat pentructevaluni propriettile Fondului din aceste regiuni,intentionndchiarstreaclaconfiscarealor.ApoiFondulbisericesc,reglementatfiindprintr-onoulegeemisn1946deguvernulPetruGroza,acontinuatsfunctionezenconditiileimpusedeocupatiabolsevic,pnlanationalizareadin1948,cndstatulcomunistaconfiscatabuzivtoatepropriettile.Fondulbisericescafostmainticonstrnsderegimulpoliticssentovrseacn1947cuC.F.R.-ul,constituind pentru scurt timp Regia mixt Fond. bis.- C.F.R., ca dup 6lunisfietransformatnSocietateaanonimDomeniileBucovina,societate care a fost nationalizat n iunie 1948.Regimul comunist a mailsatFonduluidoartreiocoalesilvicepeValeaSuceveipentruaputeaonoracontractuldefurnizareamaterialuluilemnosctreSocietateasovieto-romn Sovromlemn. n cele din urm, Fondul bisericesc a fostdesfiintatprin Decretul nr.273din 24iunie1949carenua fostpublicatniciodatnMonitorulOficial,asadarunactnulsineavenit.Potrivitdecretuluidemaisus,afostconstituitoComisiedelichidarealctuitdintovarsidelaBucuresti,careauinventariatamnuntittoatepropriettileFonduluipefiecareocolsilvicnparte,nregistrndo1315suprafat de 192.468, 41 ha de teren forestier. Potrivitaceluiasi inventar,la Scoala debrigadieri silvici din Rduti, proprietate a Fondului, au fostnregistrate 10 cldiri, toate situate n orasul Rduti, si o suprafat de 16ha, 24 ari si 60 mp teren agricol.Caurmareaevenimentelorsischimbrilorpoliticedin1989,afostreactivatsiArhiepiscopiaSuceveisiRdutilor,institutiebisericeasc desfiintat de regimul comunistn 1950 si ndrepttit astzis solicite statului romn retrocedarea tuturor bunurilor imobile confiscateabuzivtimpdemaibinedejumtatedeveac.La11aprilie2000,prinsentintacivilnr.109aTribunaluluiSuceavas-ahotrtacordareadepersonalitatejuridicFundatieiumanitareFondulBisericescOrtodoxRomn al Bucovinei prin nregistrarea acestei fundatii n registrul specialalinstantei.DemersurileEparhieiSuceveisiRdutilordearedobndipropriettileFonduluibisericescs-aulovitdempotrivirileunorpoliticieniscolitilaMoscovasaulaAcademiacomunistStefanGheorghiu,carenuaucumsnteleagcenseamndreptuldeproprietate, drept garantat, chiar de unii dintre ei,prin actuala Constitutie.PoliticieniicaresempotrivescretrocedriipropriettilorafirmcuignorantcumcBisericadinBucovinanuarfiproprietarul dedreptalFondului bisericesc, ci doar ar fi avut n administrare aceste proprietti pecarele-arfi primitcndvadelastatul austriac.Acestia confund,nufrintentii,dreptuldeproprietatecuceldeadministrare.Einuvorsnteleag c propriettile Bisericii din Bucovina au fost administrate duptoatenormeleregimuluisilvicncadrulFonduluibisericesc,statulrezervndu-sidoardreptuldecontrolprinorganeleabilitate.EparhiaBucovinei nu era Directie silvic si nici Societate de exploatare forestierca s primeascn administrare delastatpduri sau terenuri agricole. nurma nenumratelor demersuri naintate de Eparhia Sucevei si Rdutilor,statulromnaretrocedatcugreuaproximativ16.000hadepdure,revenind cte 30ha defiecareparohie.Apoi,prin Ordonanta de Urgentnr. 100 din 16 noiembrie 2004, Eparhia mai primea napoi nc 90.000 hade pdure pentru administrarea crora a fost constituit Directia FonduluiForestierBisericescSuceava. Dup ctevalunins,acestactnormativ afostatacatdeuniipoliticienisiafostdeclaratcafiindneconstitutional.Asa c cele 90.000 de ha au fost trecute din noun posesia statului, fiindexploatatemaidepartedeRegiaNationalaPdurilorStatului-Romsilva.Astzi,nbazaLegii 247/2005, Eparhia Sucevei si Rdutilorcerereconstituireadreptuluideproprietatepentruntreagasuprafatdetinut nainte de nationalizare.1416Constituirea Fondului bisericesc yi func(ionarea lui subguvernul gali(ian de la Lemberg (Lvov)n urma conventiei din 7mai 1775 si a tratatului din 25 februarie1777, ncheiat ntre Poarta otoman si Austria, partea de nord a Moldoveia fost smuls din trupul ei si alipit la trile Imperiului habsburgic1. Nouastpnirestrin, reprezentat lanceputprintr-o administratiemilitar, astudiatmaintiterenulfraimpuneimediatreformesauschimbriradicalepentruanucreapanicnrndulpopulatieibstinasemajoritarromneasc si de confesiune ortodox. n aceast perioad de acomodare,guvernatoriimilitariaustrieci,generaliiSplenysiEnzenberg,aunaintatCurtiivieneze rapoarteamnuntitecu privirelanoua achizitie teritorialnumitlascurttimpBucovina(BukowinasauBuchenland)2.Cuocaziarecensmntului realizat de generalul Spleny n 1776, pe teritoriul anexatatuncilaAustria,aufostnregistrate34demnstirisischituri(Putna,Sucevita,Voronet,Moldovita,Solca,Dragomirna,Humor,Ilisesti,Sf.Ilie,Ptruti,Rduti,Slatina,Burdujeni,Itcani,Sf.Onufrie,Crisceatec,Zamostie,Horecea,Luca,Babin,Ostra-Brbesti,Coribnita,Vijnita, Broscuti, Voloca, Jadova, Bereznita, Schitul Mmiesti, MitoculMmiesti,Meresti,Rotunda,Prendesti,FeilestisiCamencacu2sihstrii3,careaveau446declugrisi88declugrite,multidintreacestiafiindstrinidindiversetri4.Mnstirilesischituriledeaiciaveaunposesie267demosiicu20demunti,carereprezentauaproximativ 63 % din ntreaga suprafat a Bucovinei, la care se adaug siunnumrmaredemosii(118.433flcidepmnt)aflatedincolodecordon n Moldova, n raiaua Hotinului si Basarabia5.LapropriettilemnstirilordinBucovinasemaiadugsiproprittile Schitului Mare din Maniava,localitate situatlasud-estdeorasulStanislaudinGalitia(aziIvano-FrankovskdinUcraina).AcestschiteractitoritdeMariaMovillaanul1620,cndPatriarhulde1MitropoliaBucovinei,AdministratiaFonduluibisericesc, AverilebisericetidinBucovina, Cernuti, Editura Mitropoliei Bucovinei, 1938, p. 11.2LazrGherman,ProblemaIstoricaBisericiidinBucovina,Bucuresti,Tipografiaprofesional Dimitrie C. Ionescu, 1914, p. 12.3DanielWerenka, TopographiederBukowinazurZeitihrerErwerbungdurchOesterreich (1774-1785),Czernowitz,Cone.Tipo.u.LithographiedesErzbischofsSilvester Morariu-Andriewicz, 1895, p. 138-139.4IsidorOnciul, Dergriechisch-orientalischeReligionsfonds,imBand:HerzogtumBukowina in Wort und Bild, Wien, Druck und Verlag der kaiserlich-kniglichen Hof undStaatsduckerei. Alfred Hlder k. und k. Hof und Univesittsbuchhndler, 1899, p. 155.5MihaiIacobescu, 30dezilen,Siberia`cutndarhiveleBucovinei,Iasi,EdituraJunimea, 2003, p. 82-83.1517Constantinopol l recunostea ca stavropighie. ntre timp, acest schit mica devenitun SchitMare, cu o obste mare de clugri,nflorind totmaimult,pecndctitoriaMovilestilordelaSucevitaseaflanparagin.Acestlucruadeterminat-opeMariaMovilsnchineMnstireaSucevita ctitoriei sale de la Schitul Mare6, care a fostnzestrat mai trziucusateleRevna(Burdigu),Mmiesti,jumtatedinsatulMitcucu1moar, satul Neculet din districtul Dorohoi, 4 pogoane de vie la Cruce, ndistrictulPutneisiocascugrdinnorasulCernuti7.Autorittileaustrieceaugsitaicioobstedepeste200declugri.Venitulanualrealizatdeschitdinexploatareamosiilorpeanul1883erade2.102florini.nseptembrie1784schitulafostdesfiintat,bunurileaufostinventariate,iarclugrilorlis-adatvoiestreacnBucovinasiMoldova. ntre obiectele de valoare ale schitului, estimate la 3.027 florini,se afla un ceas, un disc aurit si o cruce de argint care avea un fragment delemn din crucea Mntuitorului, evaluate la 14florini si 30 de cruceri. CutoatecMnstireaSucevitaafcutdemersuripentruaobtineacesteobiecte decult, administratiagalitiannua datcurs cererii. Obiectele aufostdusesprepstrarelacasadistrictualdinStanislau8.DupceegumenulAntiohDragomirschiaprsitn1784Sucevita,trecndcordonuln Moldova,s-aufcutalegeri deegumensi,din3candidati,2eraude la Schitul Mare9. De mentionat este faptul c autorittile austrieces-au ngrijitn mod exceptional de clugrii proveniti de la Schitul Mare,pe care i-a transferat n mare parte la Mnstirea Sucevita.Mnstiriledeaicieraubogatnzestratecupeste20demunti,suprafeteuriasedepduri,poieni,fnete,prisci,terenarabil,psuni,vmi, mori, helesteie cu peste, iazuri, praie, vii, dughene, crciumi, case,depozitedemrfurisibeciuri,110satecu7.316familii,adic36.580sufletedeclcasi.Alte38demosiieraursfirateprintinutulHotinului(devenit la scurt timp Raia turceasc), fie n alte tinuturi ale Moldovei, cualte11.095desuflete,fienzonadepestePrutn tinuturileCrligtura,Codru,Greceni,FlciusiReni10.CeamaibogatnzestratdintremnstirieraPutnaluiStefancelMare.Inventarulasuprapropriettilormnstirestisiepiscopesti,ncheiatdeautorittilelaicesibisericestinianuarie 1784, prezint situatia terenurilorfiecrei mnstiri n parte, att6IonNistor, IstoriafonduluibisericescdinBucovina,Cernuti,InstitutuldeArteGrafice si Editura Glasul Bucovinei, 1921, pp. 9-10.7 D.J.S.A.N., fond Mitropolia Bucovinei, Sectia Diverse, Dosar nr. 35/1784, f. 1-2.8Ibidem, Dosar nr. 82/1785, f. 3; Dosar nr. 80/1785, f. 1.9Ibidem, Dosar nr. 49/1784, f. 1-2.10MihaiIacobescu, AfostBucovinadeieriun,model`alEuropeidemine?Astzidespreevolutiaceluimaimare,trust`alpatrimoniuluinational,FondulBisericesc,Cernuti-Tg. Mures, n Almanahul cultural literar Tara Fagilor, 1998, p. 46;* teren sau sat nepopulat numit selite.1618a mnstirilor din Bucovina, ct si a mnstirilor din afara granitelor careaveau proprietti n Bucovina.MnstireaPutnaaveanstpniresatele:Putna(omoar),Straja(omoar)VicovuldeSus,VicovuldeJos,Mneuti*(omoar),Voitinel,Frtuti(doumori),Botosinita,Cernauca*cuBlsinestisiVscuti,toateexploatatenregieproprie;Climuti,arendatdin23aprilie 1784 pe un an lipovenilor; Vicsani*, Plesnita* si Blcuti, toate nregieproprie;CrasnasiCiudei,arendateluiAlexandruIlski;Artenesti?,Ropce?,Cupca, Tomesti si Carapciu, arendatemaziluluiIoanSavan1783pe3ani;Camencasi5/8dinPetriceni,arendateherghelieistatului(Gestts-RittmeisterNagel),n1784,pe3ani;TerebleceasiGreci*,arendateluiGoiandinSiret,din1782,pe3ani;Onufrie cu Bncesti, Dornesti, Drguseni, unele proprietti la Siret siomoar,arendateluiGheorghePopovicidin Rduti,n 1784,pe3ani;CuciurulMare,Cozmin(Corovia)*,Voloca,Ceahor,Mologhia,Ostrita(Cliscuti) cu 3mori,arendatelui Mahalachi din Cernuti,n 1783, pe 4ani;Mahala(Cotul Ostritei)si Stucenicuunhelesteusi putinpdure,arendateevreuluiMosesHaivasdinCernuti,n1783,pe3ani.Toateaceste sate detineau, pe lng terenuri agricole, si ntinse pduri de molid,brad,fag,stejar,mesteacn,arin,carpenetc.TotMnstiriiPutnaiapartineaumuntiisibranistileTapul,Tomnatic,Bobeica,Lucina,Moldova,Pgniste,Iarovita,Cobelite,Mitcu,Sacalus,Rul,PaltincuDumitritu,Bucov,GuraComarna,GuraAscunsu,GuraSadu,Paltinu,Paltin, Nisipitu, Ulma cu Arsita Rusca, Fafei, Seletin, Ropocel, Mgurita,Fatiturile Predinilor, Dealul Cunuschi, Sipotul Brodinei, Dealul Sandruluisi Poiana Mrului toate arendate tranilor din Cmpulung, n 1784, pe unan;3 mori la Sipot, Ropocel si Paltin, pentru care tranii din zon plteauotaxmicdearend(1florin);ocascupivnitlaSiret,nchiriatsitransformatla1782ncapelromano-catolic11siocasnCernuti,nchiriat medicului Glabach; o crcium la Sipot si 2 sihstrii n regiuneaCmpulungului,care eraufolositenregie proprie12.Asacumreiesedinstatistici,majoritateamosiiloreraudatenarendpeoperioaddeunupn la cinci ani, ncepnd de obicei cu 23 aprilie13. n Moldova, dincolodecordonulsanitar,MnstireaPutnaaveanstpniresatele:Stiubieni*siPetrecani*(dinregiuneaDorohoi),arendate,din1783,luiBogdanCaminiceandinStanislau,careapltitanticipatsumade50011 D.J.S.A.N., Ibidem, Dosar nr. 3/1784, f. 24.12FrantzAdolfWickenhauser, GeschichtedesBistumRadautzunddesKlosterGro-Skit,Czernowitz,R.Eckard-sche Buchdrukerei,Selbstvertrag(IVBand),1890,p.177.Schitul Sihstria Putnei nu detinea proprietti, ci se bucura doar de o serie de privilegii.13Ibidem, pp. 175-176.1719florini (guldeni)14 pentru 5 ani; Podraga* (reg. Dorohoi), arendat, n 1783,petreianiluiConstantinAgadinIasi;Bratinesti*siStucesti(reg.Botosani), arendate,din 1784, pentru 15 ani lui Ion, cpitan de Botosani,cu suma de 200 fl.; Frumoasa (reg. Galati), arendat, din 1783, pentru 3 aniunorgreci.Mnstireamaidetinea15pogoanedevielaOdobesti(Focsani), care erau exploatate n regie proprie, cu un venit anual de circa100florini,siocasnIasicareerafolositdemitropolitulMoldovei.Venitulanualrealizatdemnstirenregieproprieerade2.008fl.,iarvenitulanualobtinutdinarendsecifrala5.763fl.Pentruntreagaperioad de arend, n 1784, era achitat suma de 11.906 fl., rmnnd dencasat nc 1.769 fl.15.MnstireaMoldovi(aaveanstpniresatele:Moldovita,cubranistile de la Rusii Moldovitei si cu pduri,mori si un piuar de postav,toateexploatatenregie;FrumosulsiVamacu1moar,arendate,din1784,petreiani,luiAnghelachidinCmpulung;Berchisesti(reg.Suceava) si Opriseni (reg. Siret), cu dou mori, arendate, din 1783, pe treiani lui Ilie Herescul din Cernuti; Provorohie, Iordnesti si o sihstrie (regSiret), toate folosite n regie. La acestea se adaug muntii: Suhardul Mare,arendat, din 1784, pe un an lui Pentele Cramat din Cmpulung,cu 50 fl.;RarusiTodorescul,arendate,din1784,peunanluiIoanLeontidinVama;33demuntisipoienicupsuni,exploatatenregieproprie.nMoldovadetineaurmtoarelesate:Vculesti(reg.Hrlu)cupduridefagsistejarsiunhelesteu,arendat,din1782,peunanluiIenachiCodrescu din Rduti, cu 200 fl.; Unteni (Botosani), arendat, din 1782, pe3aniluiDemeterWrnaudinDolina,cu140fl.;FlticenisiReciuleni(reg.Suceava)cuomoarsiunhelesteu,arendate,din1784,peunantranilor din zon; Horodiste (Suceava) cu o moar, arendat, din 1784, peunanluiPetruChisco;Serafinesti*(Mitestireg.Botosani)arendat,din1784, pe un an lui CalistratStamati cu 60 fl.; Izvorsti sau Svoriste (reg.Suceava) si Seliste* (reg. Galati), arendate pe un an grecului Dimitrie dinSuceava, cu 50 fl.; 10 pogoane de vie La Cruce (Odobesti). Venitul anualrealizat n regie proprie era de 909 fl., iar venitul anual obtinut din arenderade1.405fl.Pentruntreagaperioaddearendareerapltitsumade2.125 fl., rmnnd de plat260 fl.16MnstireaHumordetineanBucovinaurmtoarelesate:HumorsiGuraHumorului,exploatatenregieproprie;PrtestisiLudiHumorului, cu pduri si o moar, arendate, din 1782, pe trei ani soltuzului14Valoareamonetaraustriacerareprezentatnguldensauflorinisiaveacasubdiviziunekreuzer(cruceriisaucritarii),iardin1892s-auintroduscoroanelekronen. La nceput un florin valora dou coroane.15Ibidem, pp. 177- 178.16Ibidem, p. 179.1820(primarului)DnildinComaresti,cu350fl.;BaiasestisiComnesti (reg.Suceava)cuomoar,arendate,din 1782,petrei aniluiGavriil Necsoi din Suceava, cu 100fl.; Romanesti si Muntele Mgura cupduri,arendate,din1784,peunanluiTheodorSabranc,cu160fl..nMoldovadetineaurmtoarelesate:Dersca(reg.Suceava)cupduridestejar, arendate, din 1783, pe trei ani lui Ieremia Popovici din Sf. Onufrie-Siret,cu 100 fl.; Vorniceni (reg. Botosani)cu omoarsi douhelesteie,arendate, din 1781, pe 5 ani lui Costachi Aga din Iasi, cu 300 fl.; Covasna(reg. Iasi), arendat, din 1784, pe un an boierului Bals, cu 18 fl.; Strahotin*(reg. Hrlu), arendat, din 1783, pe 3 ani doamnei Cohan din Botosani, cu100fl.;Feredeni*(reg.Hrlu),arendat,din1783,pe3aniluiNicolaiCalmutchi,cu50fl.sidougrdinicuvielaStrohani(reg.Focsani)exploataten regie proprie. Venitul anual realizatn regie proprieera de490fl.,iarcel din arendde 1.178fl.Pentruntreaga perioadde arendera achitat suma de 3.210 fl., rmnnd de ncasat 18 fl17.MnstireaSolcadetineanBucovinaurmtoarelesate:Solca,Arbore, Botosana si Cajvana cu pduri de fag, brad si stejar, 3 mori si unpiudepostav,toatenregieproprie;Iaslovt,Bdeuti,Milisuti,arendate,din1782,pe3anivtafuluiNicolaidinRduti,cu650fl.;Tibeni (Isten-Segie) cu fostele sate Ivncicuti*, Prliseni* si Drgnesti*cu pduri de stejar, date n folosint gratuit tranilor din zon; Grnicesti(Cranicesti sauCrainicesti)cupduridestejar,arendat,din1784,peunanluiVasileCranolutchidinGrnicesti,cu120fl.;Hrincesti*?siCeplinte*? , probabil n regie; muntele Cocos, arendat, din 1784, pe un anlui Gheorghe Goian din Siret, cu 10 fl.; muntele Gina, arendat, din 1784,pe 5 ani armeanului Ioan Capri din Suceava, cu 30 fl.; muntele Porcescul,arendat,din1784,peunanluiIonPopdinCmpulung,cu36fl.siMunteleBotos,datnfolosintgratuittranilordinCmpulung.nMoldova,mnstireadetineaurmtoarelesate:Mnstireni(reg.Botosani) cu 2 helesteie, arendat, din 1782, pe trei ani lui Stefan CatargiudinBotosani,cu250fl.;Faraoani(reg.Bacu)cupduredestejarsi2morieranconflictcuveciniidehotar;unhelesteunBaltaLucii(Falcei), arendat, din 1782, pe 3 ani grecului Dimitrie din Suceava, cu 35fl.;ovie la Corsaci (reg. Suceava), arendat, din 1784, pe 3 ani lui IoanCapridinSuceava,cu35fl.Veniturileanualerealizatenregieproprieeraude1.865fl.,iarceleobtinutedinarenderaude1.316fl.Pentruntreagaperioaddearenderaupltiti 3.001fl.,rmnnddeplat110fl.1817Ibidem, p. 180.18Ibidem, p. 181-182.1921La desfiintare, n 1784, mnstirea mai avea nc 11 clugri, dincare4aufosttransferatilaDragomirna,6auplecatpestegranitsialunsprezecelea,unclugrde80deani,penumeGherasimGrosu,cumetania la Ilisesti, a fost tolerat s rmn n Bucovina. Tot aici se afla sio btrn ce purta hain monahal, mama unui clugr sfnt19, pe numeMacironca Casiana, care a fost alungat, mpreun cu fii ei, peste granit.MnstireaDragomirna detinea urmtoarele sate din Bucovina:Mitoc(1/2Rusciori)cupduredefagsistejar,2morisi2helesteie,jumtatearendat,din 1784, petrei ani cojocarului Seris din Suceava, cu250fl.;BunintisiBrnova,arendate,din1784,peunanarmeanuluiAritonPruncul,120fl.;Dragomirna*,jumtatefolositdemnstire;Corcesti*(reg.Suceava),arendat,din 1783,pe3anilui Iersei Codrescudin Rduti,cu 100 fl.n Moldova detinea sateleurmtoare: Dobroneuti(reg.Suceava)cupduridestejarsibrad,arendat,din1784,peunantranilor din zon, cu 115 fl.; Urziceni cu o moar, Dagmaseni, Flmnzi,Dragoteni, Sltunoaia cu pduri de stejar (toate din reg. Hrlu), arendate,din1783,petreianiluiAtanasieCucereandinBotosani,cu300fl.;Napadova (reg. Soroca)?; Mitoc (Rusciori) cu pdure de stejar, arendat,din1784,peunanluiCondorachiTelemandinMundresti,cu80fl.;Niceni*(reg.Botosani),arendat,din1783,pe5aniarmeanuluiNicolaiCapridinSuceava,cu500fl.;30depogoanedevielaFocsanicareseaflau n litigiu. Venitul anual realizat n regie proprie era de 407 fl., iar celdinarendde1.465fl..Pentruntreagaperioaddearenderaachitatsuma de 2.255 fl., rmnnd de plat 110 fl.20.MnstireaVorone(detineanBucovinaurmtoarelesate:Voronet, cu omoar si pduri de brad si stejar, si Stulpicani, cu pduriledin jur si omoar, pe care le exploata n regie proprie; Gemenea, Frasin,Negrileasa si Ostra cu pdurile din jur, date n folosint tranilor din zoncareplteaudoarimpozitulctrestat;Bucuresti(CapulCodrului)cupduriledinjur,omoarsi 2piuaredepostav,arendate,din 1784,pe3aniluiAnghelachidinCmpulung,cu250fl.;Drguiesti,BucsoaiasiLuccesti*eraufolositenregieproprie.TotmnstiriiiapartineausimuntiiPetris,Muncel,MestecnisprecumsipoienelecufnetedelaGura Humorului, toate acestea fiind date n folosint tranilor care plteaunumaiimpozitul.nMoldova,mnstireadetineaurmtoarelesate:ZuflintisiGhizdele(reg.Soroca),arendate,din1784,peunanluiCuciurba din Sulita; Blinza* (reg. Botosani), arendat, din 1784, pe un anlui TeodorOlar din Botosani,cu 100 fl.; Botesti (reg. Suceava), arendat,din 1782, 3 ani lui Gavriil Necsoi din Suceava, cu 40 fl.; Holdasi Cruce19Idem, GeschichteundUrkundendesKlosterSolka,Czernowitz,DruckvonAdolfEckhardt, 1877, pp. 199-200.20 Idem, Geschichte des Bistum , p. 182.2022(reg.PiatraNeamt)cupduredebrad,arendatetranilordin zonpeunansi7pogoanedevieLaCruce(Focsani),folositenregie.Veniturileanuale realizate n regie proprie erau de 830 fl., iar cele din arend de 785fl. Pentru arend era achitat anticipat suma de 720 fl., rmnnd de plat145 fl21.MnstireademaiciPtru(idetineadoarsatulPtruti,cuomoar si pduri de stejar, arendate, din 1784, pe3 ani soltuzului Doroteidin Ptruti,cu220fl.,si satul Mihoveni,arendat,din 1782,pe3 aniluiIoan Cristeadin Suceava,cu 330fl.Venitul anualrealizatdin arend erade 330 fl.22MnstireaSucevi(adetineanBucovinasateleurmtoare:Sucevita, cu branistile din jur, Volovt, Horodnicul de Sus, Horodnicul deJos si Plesnita de pe Prut, care aveau pduri de fag si brad, 6 mori, cu 2piuare de postav si un atelier, toate exploatate n regie proprie; Costesti(reg. Cernuti) si o moar, arendate, din 1784, pe 1 an lui Nicolae Botezatdin Brbesti,cu110fl.;satulsimunteleGiumalu,donatedenepoatelelui Luca Arbore23, cu pduri de fag si brad, arendate tranilor din zon peunan.nMoldovadetineasateleIbnesti,Crstenesti,Mgura(reg.Dorohoi) cu o moar, Verbie pe Jijie (reg. Hrlu) cu o moar si un iezer,MndrestipeSiret(reg.Botosani)cu2mori,BalestisiSemenita(reg.Suceava),folositenregieproprie;NoscovasauBrahna(reg.Soroca),arendat, din 1704, pe un an lui Macari Marchitan din localitate, cu 50 fl.;Rusenita,Bohotinsioprisac(reg.Iasi)cupduridefagsistejar,arendate tranilor din zon pe un an; Osonesti (reg. Hrlu), arendat,din1784,peun anluiIordachiCantacuzinodinIasi,cu20fl.;Davida(reg.OrheipelngTighina),de4anisubocupatieturceasc;4pogoanedevie la Iasi, 10 pogoane la Focsani si 3 la Hrlu. Venitul anual realizatnregie proprie era de 3.123 fl.,iar cel din arend de 320 fl..Pentru arendmai era de achitat 255 fl24.MnstireaSf.IliedetineaurmtoarelesatedinBucovina:satulSf.Ilie,cuomoarsi pduredestejar,arendate,din1784,pe3aniluiConstantinBorcil,cu250fl.;Costnacupduredestejar,arendat,din1782,pe3aniluiLucaBotosanadinSuceava,cu60fl.;Milisuti, arendat, din 1782, pe 3 ani armeanului Grigorie din Suceava, cu125fl.;SatuMaresiomoar,arendate,din1782,pe3anivtafuluiNicolaedinRduti,cu460fl.;FlorintasiGropile.nMoldovadetinea21Ibidem, pp. 183-184.22Ibidem, p. 185.23 Dimitrie Dan, Mnstirea Sucevita. Cu Anexe i Documente ale Suceviteii Schituluicelui Mare,Bucuresti,EdituraFonduluiBisericesc dinBucovina, TipografiaBucovina,1923, pp. 107-117.24 FranzAdolfWieckenhauser, Geschichte des Bistum , pp. 185-186.2123satulHodera*(reg.Hrlu),arendat,din1782,pe3aniarmeanuluiNicolaeCapridinSuceava,cu200fl..Venitulanualrealizatdinarenderade1.095fl.Pentruntreagaperioaddearenderaachitat2.205fl.,rmnnd de pltit nc 360 fl.25MnstireaIliyeytidetineanBucovinaurmtoarelesate:Ilisesticuomoar,BlceanasiSscioricupduridestejar,arendate,ntre 1780-84, pe 3, respectiv 5 ani, vtafului Nicolae din Rduti, cu 610fl.; Iacobesti si Fogodisten (Iacobesti unde s-au asezat colonisti unguri)cu4mori,unateliersipduredefag,arendat,din1784,pe3aniluiStefanBogdandinSuceava,cu80fl..nMoldova,mnstireadetineadoar oparte din satul Oroseni (reg. Botosani)? Venitul anual realizatdinarenderade690fl.,iarpentruntreagaperioaddearenderapltitintegral suma de 2.130 fl26.SchitulSf.Onufrie(Mnstioara-Siret)apartineaMnstiriiPutna, cu satele Sf. Onufrie, Bncesti, din Dornesti si din Drgusani.SchitulCrisceatec(reg.Cernuti)detineasateleCrisceatec,unterennsatulRepusenitsiZviniace(reg.Cernuti),cu4morisiunatelier, arendate, din 1784, pe 3 ani lui Mihail Mocranschi, cu 500 florini.SchitulHorecea(reg.Cernuti)detineasatulHorecea(LudiHorecei),1/8dinCbiestisauCabin27,12peticedepmnt,ocas,3terenuri de cas, o moar n Cernuti si alte privilegii. n Moldova detineasatele Mogosesti, 1/3 Mihoreni sau Nhoreni si un mitocn Prelesti (reg.Dorohoi).Nusecunosteasituatiaacestorproprietti,deoarecestaretulTeofilact tocmai fugise peste cordon cu toate documentele schitului.SchitulOstrasauBrbeyti(reg.Cernuti)detineaopartedinOstra, un teren din Brbesti, cu o moar la rul Jijia, un teren n Plesnita,nsumnd n total 100 de flci, precum si o moar, arendate, din 1784, pe1 an lui Ilie Herescu, cu 45 de fl.SchitulZamostie(reg.Cernuti)detinea1/3dinsat,unterennjurul schitului si 3 livezi n Bilauca, arendate lui Gafencu pe 3 ani.Schitul Berezni(a (reg. Cernuti) avea 1/16 din satul Bnila de peCeremus, arendat tot lui Gafencu, care pltea n total 130 florini.SchitulBabin(reg.Cernuti)avea10flcideterensiomoar,arendate, din 1782, pe 3 ani lui Vasile Marcu, cu 17 florini28.SchitulLucaaveaunterende12flcinSimineace,careerafolosit de clugri pentru ntretinere.25Ibidem, p. 186.26Ibidem, p. 187.27Idem,Horecza, EinBeitragzurGheschichtederStadtCzernowitz,Radautz,BuchdruckereiM. Weber, 1908, pp. 15-17.28 Idem, Geschichte des Bistum , p. 188.2224Schitul Broscu(i avea 10flci de teren. Schitul Coribni(a avea4flci. Schitul Jadova avea 10flcin satsi nVasileu. Schitul Volocaavea 4 flci de teren. Schitul Vijni(a detinea 1, falce. Dup desfiintareaacestor 5 schituri, micile lor proprietti au revenit ctitorilor29.Veniturile provenite din exploatarea mosiilor mnstiresti aflate nBucovinansumau39.514fl.si30cruceri,iarmosiiledinafaratriinsumau 8.786 fl. si 43 cr.30.MnstiriledinBucovinamaidetineaunc25desatesibunuriimobiliare n regiunea Hotinului. Aceste mosii nu au putut fi invetariate n1783 din cauza stpnirii turcesti care, dupncheierea tratatului de pacedin 1774, a transformat cetatea si districtul Hotinului n Raia31.EpiscopiaRdu(ilordetinean1783,dupincamerareamosiilor episcopesti, doar domeniile dela Rduti si 8 pogoane de vielaFocsani.MosiileepiscopestidelaCotmani,cusateleLaschica,Suhoverca,Clivodin,Davidesti,GavrilestisiClivestidinBucovinasisatele Havrna si Noua Sulit din Moldova au fost incamerate, constituindFondul religios32.n 1767satele Gavrilesti,Clivesti, Davidesti,Clivodin,Suhoverca,Cotmani,Laschiuca si oparte din Vitiliuca,erau arendateluiIlie si Teodor Herescu, fratii episcopului33. n 1783, domeniile episcopestidelaCotmaninregistraserunvenitde6.550fl.,celedelaRduti1.322 fl. si cele 2 sate din Moldova 350 fl.34.AsacummnstiriledinBucovinaaveaumosiinMoldova,totasasimnstiriledinMoldovadetineaularndullorpropriettinBucovina.MnstireaBarnovschidinIasi,careeranchinatSfntuluiMormntdinIerusalim,detineaurmtoarelesatebucovinene:Toporuti(reg.Cernuti),arendatcu 400 fl.; Trestiana (Dimca), arendatcu 150 fl.;VolcinetsiVscutipeSiret(reg.Suceava),arendatecu120fl.MnstireaFrumoasa,nchinatMunteluiSinai,detineasatulBoruti(reg.Cernuti),arendatcu650fl..MnstireaProbota,nchinatSfntului Mormnt,detineasatele Dracinetsi Costesti (reg. Cernuti).MnstireaSlatinadetineasateleRarenceacuSlobozia,ValeaSeac,Mzniesti,Borghinesti*,Vorniceni*,Stnilesti*,Beresti*,CerepcutisiCorlata(Corltel)*culivezisifnete. MnstiraPantocrator(Teodoreni) din Burdujenidetinea din satul Dornesti, omoar pe rulRusorasi5dughenenSuceava. MnstireaDobroneu(,nchinat29Ibidem, p. 189.30Ibidem.31Ibidem.32 Daniel Werenka, op. cit., pp. 178-179.33Ibidem, pp. 144-145.34 FranzAdolfWickenhauser, Geschichte der Bistum ., p. 189.2325Mnstirii Zograful din Muntele Athos, detinea din satul Cndesti (reg.Suceava),arendatcu170fl. MnstireaCet(uia,nchinatSfntuluiMormnt,detineadinsatulBachrinesti. MitropoliadinIayidetineasateleBosanci,CutcuLisaura,Ttras,Nemereceni*,Bodeni*,Frumoasa*, Luciu*, Strmbu* si Udesti, chirii asupra terenurile locuite detigani si chirii pe deghene, case si beciuri35.Administrarea acestor averi se fcea de ctre staretii demnstirisideinstitutiilebisericestindrept,veniturilefolosindu-sepentruntretinereamnstirilorsipentruactivittilelorfilantropice,culturale,scolare,artisticesialtele,potrivitdorinteictitorilorsidonatorilor.Dinpcate, modul de administrare lsa uneori multde dorit36.Ceamaimareparteamosiilorepiscopestisimnstirestierauarendatelatotfeluldestrinintrecaresuntidentificatiarmeni,grecisievrei.Aceastmoddegestionareaaveriloraduslamultenemultumirinrndulpopulatiei,deoarecearendasiinulucraueipmntul,cilsubnchiriaumaidepartetranilorlaunpretmultmaimare,svrsindtotsoiuldeabuzuri.Lafelstteaulucrurilesicumosiilemnstirestisiepiscopestidedincolodecordon, din Moldova, unde, din cele 38 de mosii mari, 19 erau implicaten certuri si procese de hotar cu proprietarii mosiilor nvecinate37.SituatiaBisericiidinBucovina,dupostpnireturco-fanariot,cu toate neajunsurile ei,nu era chiar attde dezgusttoare cum odescriucercettorigermanicaWickenhauser,Polek,ZieglauersiKaindl,secondatidecrturarulromnIsidorOnciul,cares-auinspiratdinrapoartelegeneraliloraustrieciSplenysiEnzenberg,precumsidinmemoriileboieruluiautohtonVasileBals.Acestedocumenteerauproiectedereformiosefinsicare,pentruajustificamsuriledesecularizare,scoteaunevidentnumaiparteareaalucrurilor,aducndacuzatiigravelaadresacinuluimonahal38.Istoriciistrini,adeptiaireformelorradicale,trecsubtcerefaptulclaanexareaBucovinei,Biserica deaici cunostea orevigorare avietii monahale.Inauguratoriisipurttoriieisuntclugriidinacestemultesibogatemnstiricareseosteneau cu traducerea crtilor din slavon si greac n romneste, precumsi cu tiprirealor. Mnstirile cunosteau un avntnoude duh clugresc35Ibidem, p. 190.36 Aron Pumnul, Privire repede preste dou sute ese zeci i apte de`n propriettile aanumiteMoiilemnstirescide`ncariles`aformatmretulFundReligionariuallBisericeidreptcredincioasersritenede`nBucovina,Cernuti,TipografiaRudolfEckhardt, 1865, pp. 10-12.37MihaiIacobescu, DinIstoriaBucovineiVol.I(1744-1862)Delaadministratiamilitarlaautonomia provincial,Bucuresti,EdituraAcademieiRomne,1993,pp.192-193.38 Lazr Gherman, op. cit., p. 8.2426venitdela MunteleAthossi din Rusia. Fostul mitropolitIacob39eracelcareapusbazele,laMnstireaPutna,acestuicurentmonahaldendreptare,nfrnaresiviatpustniceasc.TotlaPutnaexistaovestitscoal bisericeasc (Academia Teologic) sub conducerea arhimandrituluiVartolomeuMzreanu,refomatoralscolilorvldicesti,domnestisimnstiresti si traductor de crti. Mnstirea Dragomirna adpostea ncde la 1763 pevestitulmonah PaisieVelicicovschi, venitde peste Nistru,ce avea cu sine 64 de clugri dedicati unei vieti monahale nalte. Dar, la1775,aufostnevoitisprseascBucovina,stabilindu-semaintilaMnstireaSecusiapoilaMnstireaNeamt,undeausporitnviataisihast, nevoindu-se cu rugciunea nencetat, cu postul si cunfrnarea,dndnastereultimeimarimiscrinBisericaacesteitri,cunoscutsubnumele de paisianism40. La fel, un nucleu de cultur si spiritualitate erasiEpiscopiaRdutilor,careadezvoltatoactivitatebogatpetrmcultural prinvredniciieiierarhicrturari,cares-aungrijitdescoli sidetiprirea crtilor de cult41.DupurcareapetronampratuluiIosifal II-lea(1780-1790),afostpusnaplicareplanulsudereformeanticlericalesiantimonastice,cunoscutesubnumeledereformeleiosefinesauiosefinism.mpratul,fiindbnuitorfatdevrfulromanalBisericiiromano-catolice,cafactorpolitic,precumsifatdeprivilegiilesidrepturileacestei Biserici cu puternicile ei institutii monastice, care reprezentau de-adreptul un stat n stat, dorea s aib o Biseric dominat de stat. De aceea,el a dispus ca mnstirile care duc o viat contemplativ s fie desfiintate,deoarece nu aduc nici un folos societtii, iar averile acestora s trec nadministrarea statului, alctuind unfond religiosspre ntretinera clerului,ascolilorsisprebineleomenirii42.Iosefinismuljudecavaloareamnstirilor nu dup viata contemplativ de rugciune ce se ducea aici, ciduprentabilitateaeconomic43.Totodat,politiadestatiosefinporunceasimplitatesieconomiechiarsincelecuprivirelasvrsirea39 Iacob Putneanul, bun organizator si staret al Mnstirii Putna ntre 1744-1745, episcopdeRduti(1745-50),undeatipritun Liturghierromnescn1745sianfiintatoscoalpelngEpiscopie;ntre1750-1760afostmitropolitalMoldovei,cuobogatactivitate cultural, timp ncare a restauratM-reaPutna,druindu-io prisac de 200 destupi. (apudMircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, vol. 2, pp. 353-355).40Pentruviatalorcurat,carearoditntainicrugciune,PaisieVelicicovschisiOnufriede laSihstriaVoronei,ambiifostivetuitoriaiMnstiriiDragomirna,aufosttrecuti de Biseric n rndul sfintilor.41Ibidem, pp. 9-10.42ErichZllner,IstoriaAustrieidelanceputuripnnprezent,vol.I,traduceredeAdolf Armbruster, Bucuresti, Editura Enciclopedic, 1997, p. 395.43 Lazr Gherman, op. cit., p. 15.2527cultuluidivin,reducndlaminimpnsinumrullumnrilorceseputeau aprinde ntr-o biseric44.nacesteconditii,nuaupututrmneneobservatenicintinselemosiimnstiresti din Bucovina,carensumau 2/3dinntreagasuprafata trii45. Episcopia Rdutilor,mnstirilesi schiturile de aici eraubogatnzestrate de ctitorii lor (voievozi, boieri, episcopi, mazili,clugrietc.)cunumeroasemosiisidanii,potrivitcanoanelorBisericiiortodoxe,sivechilorlegiromnesti,izvortedindreptulbizantin.Petotparcursulstpniriiturcesti,dereligiemahomedan,Bisericadeaiciafunctionatnestingherit dup rnduielileei canonice,bucurndu-senmoddeosebitde faptul c pe acestemeleaguri nu afost ngduit ridicarea de moscheisinici prozelitismulislamic.ns,nu totasa aurmaslucrurilesubnouastpnirehabsburgicdeconfesiuneromano-catolic,cuunmonarhiluminatcarenuntelegeacerolareviatamonahalsicontemplativpentru omenire46.Nouastpnirenuagsitaicioorganizarebisericeasccuojurisdictie teritorial care s se potriveasc cu teritoriul anexat sub numelede Bucovina. Partea sudic era supus n cele bisericesti mitropolitului deIasi, care si exercita drepturile prin dichiul Macarie de la Mnstirea Sf.Ilie,iarparteanordicfceapartedinEpiscopiaRdutilor,carecuprindeaunnumrmaredesatesidincolodecordonulaustriac,prinprtileDorohoiuluisiHotinului.LastruintageneraluluiCaroldeEnzeberg(1778-1786)s-afcutsidelimitareateritorialntreEpiscopiaRdutilorsiMitropoliaMoldovei.La24aprilie1781mitropolitulGavriilalMoldoveicedeazEpiscopieiRdutilortoateteritoriilesaleaflate n Bucovina. Mitropolitul s-a artat de acord ca episcopul DosofteialRdutilorspstoreascntreagaBucovin,dar,pedealtparte,icereaacestuiadinurmssempotriveascpectistnputintdezlipirii totale de Mitropolia Moldovei47.nianuarie1782,guvernatorulmilitarEnzenbergl-ainstalatpeepiscopulDosofteilaCernuti,numindu-lepiscopexemptalBucovinei,momentncarei-adruitocrucedeaurnnumelempratului48, lucru care s-a petrecut si cu mitropolitul Atanasie Anghel alTransilvanieicndafostconstnssaccepteuniatialaanul170149.44Ibidem.45 Mitropolia Bucovinei, op. cit., p. 12.46IonNistor,IstoriaBisericiidinBucovinaiarostuluieinational-culturalnviataromnilor bucovineni, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice Carol Gbl, 1916, p. VII.47Ibidem, pp. 2-3.48 Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei , p. 118.49 Mircea Pcurariu, Istoria BisericiiOrtodoxe Romne,vol.2,Bucuresti,Ed.Institutu-lui Biblic si de Misiune al B.O.R., 1981, p. 309.2628Dosoftei, dndu-si seama c titlul de episcop exempt (autonom) l situan afara canoanelorbisericesti, s-a adresatimediatmpratului, solicitndsiseacordetitluldemitropolitalBucovineisinumireaunuiadintreapropiatiiluicaepiscopsufragan,pentrucaastfelssepoatconformaprescriptelorsinodaleortodoxe.Dupndelungatecercetrisianalize,CurteavienezahotrtcaEpiscopiaBucovineisfiesupusnceledogmaticesi purspirituale Mitropoliei srbedeKarlowitz,lafelca siEpiscopiaTransilvaniei.La5iulie1783,afostemispatentaimperialprin care Episcopia Bucovinei devenea sufragan mitropoliei srbe50.Administratiamilitar, care reprezenta despotismul luminatalluiIosif al II-lea, aintervenit abuziv n structurile de organizare ale ierarhieibisericestipentruaeliminaoricerezistentdinparteaacesteia.PrinsubordonareaEpiscopieibucovineneuneimitropoliisrbesiprinimportuldeclericisrbi,careeraupusinfunctiilecelemainalte,stpnireahabsburgicdesconsiderasiumileaclerulautohton.Nemaisuportndaceaststaredenjosire,unelepersonalittidistinsedeclericiromniauurmatexemplulunorboieriautohtonisi,nsemndeprotest,auprsitBucovina,trecndcordonulnMoldova.PrintreeisenumrnvtatularhimandritVartolomeuMzreanul,conductorulrenumiteiAcademiiTeologicedelaPutna,siieromonahulcrturarGherasimClipa,fiulpreotuluidinVicovuldeSus,cares-arefugiatlaSlatina, devenindmai trziu episcop de Husi si Roman.Acelasi lucrul-aIcutsi clericulMeletieLefterBrandaburuldinSuceava,careadevenitepiscoplaHusisiRomansi,din1844,mitropolitalMoldovei51.ntrepribegisemainumrpreotulAndreidinUdesti,carempreuncuoparte dintre enoriasii si a trecut cordonul, dichiul Macarie de la Sf. Ilie,careeraacuzatdetrdarepentrucnupomeneanumelempratuluilaslujbe,egumeniimnstirilorSolca,Voronet,Sf.Ilie,Dragomirna,Sucevita, si alti clerici crturari52.ncepnd cuanul 1781,guvernatorul militar Enzenberga nfiintatoComisiedehotrnicie53,menitsstabileasccuexactitatemosiilemnstiresti si delimitarea lor n vederea constituirii acestora ntr-un fondreligios.ndecembrie1781,CurteaAulicdeRzboi(Hofkriegsrat)aemisunordinprincarecereareducereanumruluimnstirilorsipreluareaaveriloracestoranadministratiaoficialnaafelcaacesteveniturisfiesprefolosulcoreligionariloriprovincieideundes-au50 Ion Nistor, Istoria Bucovinei, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1991, p. 35.51IoanCpreanu, Bucovina:Istorieiculturromneasc(1775-1918),Iasi,EdituraMoldova, 1995, pp. 23-24.52 Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei , p. 278.53 Ion Nistor, Istoria fondului bisericesc.,p. 21.2729desfiintatmnstirile54.nfataComisieidehotrnicieaufostchematitoti staretii demnstirisimputernicitiiacestorapentruinventariereasidelimitarea mosiilor pe baza daniilor si a hrisoavelor. O dat cu actele deproprietate au fostcercetate amnuntitveniturilesi cheltuielile precum sinumrul clcasilor de pe aceste mosii55. FondulbisericescdinBucovinaafostnfiintatoficialprindispozitiaimperial dela19 iunie 178356,n carese cereau urmtoarele: ca fr amnare s se reduc numrul mnstirilor bucovinene, iarpmnturileifondurileacestorastreacsubpovtuirea(nadministrarea) stpnirii mprteti i crietii Mriri. Averea clericilorcarenulocuiescnBucovina,adicacelorstrini,sfieluatnntregime,iardinntregfondulcesevaformapeaceastcalessentretin clerul ortodox i s se creeze cel putin o coal, fie la Cernuti,fielaSuceava,apoirestulssentrebuintezenscopurifolositoare.Preluareamosiilormnstiresti s-alovitderezistentadrzaclugrilorsi de protestele energice ale staretilor de mnstiri care au ngreunatmultaceastoperatiune.PnlareglementareadefinitivasituatieiafostnfiintatocasbisericeascnumitReligionscasse,ncareintrauveniturilemosiilorepiscopestisiceeaceprisoseadinveniturilemnstiresti. Aceast cas bisericeasc era administrat de economi laici,cuconcursulepiscopuluisiConsistoriului.nmartie1784,aceastcasdetinea suma de 2.223 florini si 18 cruceri57.HotrreampratuluiIosifalII-leadin1783,luatntimpulviziteisaleprinBucovina,catoatemosiilebisericestisseconstituientr-unfondreligios,nuapututfipusimediatnaplicare.nbazaordinuluiimperial, Consiliul Aulic de Rzboi a emis decretele din 5, 9 si12iunie1784,adresateConsistoriuluiepiscopesccuurmtoareaprecizare: Din porunca Majesttii Sale, a Prea naltului mprat, moiilebisericetidinBucovinatrebuies fietrecuteimediatnadministrareisfieadministratedectreeconomilaici,asupracroraMajestateaSa54 Isidor Onciul, op. cit., p. 156.55 Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei., p. 195.56mpratulse adresaautorittilorlocaledinCernuticu urmtoareaporunc: ...dadieGrndeundFondsderBukowinerKlsteralleinAdministrationgenommen,wasfremden,nichtimLandewohnendenGeistlichehievongehrt,denselbenganzbenommen,undausdemdarausentstehendenganzenFundodergesamtegriechischeKlerus unterhalten und wenigstens eine Schule, es sei zu Suczeawa oder zu Czernowitz,errichtetwerde,dasvondendiesfligenEinknftensodannnochbrigbleibendezuanderernutzbarerVerwendungvorbehaltenbleibe,apudIosefOpletal, DasforstlicheTransportwesenimDienstbereichederk.k.DirectionderGterdesBukowinergriechisch-orientalischenReligionsfondes inCzernowitz,Wien,Herausgegebenvomk.k. Ackerbauministerium, 1913, p. 1.57 Isidor Onciul, op. cit., p. 158.2830propune s fie pregtiti ct mai repedei nu vrea s aud nici un fel dempotrivire58.nprivintadesfiintriimnstirilornus-apututajungelaontelegere.EpiscopulDosofteicereamentinereaasaptemnstiricuunnumr de 156 clugri, n timp ce generalul Enzenberg accepta s mentinnumai trei mnstiri cu cel mult 25 de clugri fiecare, lucru pe care l-a sipus n aplicare59. Enzenberg a actionat destul de brutal n ceea ce privestedesfiintareamnstirilorsi secularizarea mosiiloracestora. Totodat, el aluatmsuriradicalempotriva clugrilorsiegumenilorprotestatari careau fost acuzati de trdare si expulzati peste cordon n Moldova. EpiscopulDosoftei,rezervatlanceputnaceastchestiune,s-avzutnevoitsintervinnaprareaBisericiisale,trimitndmemoriimpratuluisisolicitndchiarsisprijinulmitropolituluiMoisealKarlowitzului.Dinacestememorii,mpratul a aflatcEnzenberg a nesocotit ordinele sale.Printr-un nalt rescript, emis la 28 mai 1784, mpratul dezaproba politicanesincer a administratiei militare, subliniind c intentia sa n-a fost si nicinuestecaaverileepiscopestisimnstirestisfieconfiscate,cisfiepusesubadministratiadestatsidinveniturileacesteassentretinBisericasislujitoriiei.Iarnceeaceprivestechestiuneasecularizriiaverilor bisericesti, Consiliul Aulic de Rzboi a daturmtoarea rezolutie:FiindcdupcugetulPreanaltalMajesttiisaleaverilepreotetiimnstireti,ngeneredeterminatesprentretinereaepiscopuluiiaceleilaltepreotimicesevasistematiza,sprenfiintareadecoaleialteinstitutiipioase,mai ncolosprentretinereaedificiilorpreoteti,aadaraverile acesteanu ausfieconfiscate,precumsunintimatiad-taleceafoartesuprcioascareaitrimis-oConsistoriului,cielesuntdeluatnumainadministrare,inurmveniturilecaresevornmultiprinmeliorrilententionate,nusuntasevrsancasastatului,cincasaseparataFonduluireligionar;deciintreagamanipulatierespectivtrebuiessefacsubsupraveghereaiconducereaepiscopuluiiaConsistoriului60.Fondul religios, constituit oficial prin hotrrea imperial din 19iunie1783,cunumeleexactdeFondulreligionargreco-orientalalBucovinei(Dergriechisch-orientalischeReligionsfondderBukowina)61sireglementat definitiv prin Regulamentul duhovnicesc62 din 29 aprilie58Ibidem, p. 159.59 Mihai-StefanCeausu, Bucovina Habsburgic de la anexare la congresul de la Viena,Iasi, Fundatia Academic A. D. Xenopol, 1998, p. 113.60 Ion Nistor, Istoria Bucovinei , pp. 39 40.61 Isidor Onciul, op. cit.,p. 155.62 Anordnung zur Regulierung des Geistlichen, Kirchen und Schulwesens der Bukowinavom 29. April 1786, genant: Bucovinaer geistlicher Regulierungsplan.2931178663, a fost rezultatul politicii religioase a lui Iosif al II-lea, care dorea oBisericdominatdestat.LaalctuireaRegulamentuluiduhovnicesc,autorittileimperiale au tinut seam de unele dintre propunerileboieruluiautohtonBals,consultndu-ltotodatsipeepiscopulDosoftei(1750-1789), care a struit si a reusit s smulg din minile guvernului absolutistdrepturipecareniciputernicaBisericromano-catolicnule-apututobtine pentru sine64. Acest Regulament cuprindea n sine toate chestiunilebisericesti,reglementndtotodatstatutulsicaracterulFonduluibisericescpetoatperioadadestpnireaustriac.RegulamentulduhovnicescdefineaFondulbisericescprinurmtoareaformulare:SubnumireadeFondreligiossentelegentreagaaveredestinatpentruntretinerea religiunii.Aceste averi ale Fondului religios constau n banigatasaun natur,adicaverimnstiretimictoare inemictoare.Veniturilerezultatedinacesteaintrcudestinatieprecisncasareligionarisevalorificabsolutprinplatacheltuielilordentretinerenecesarpentrupersonalulbisericescipentrucoliinumaipentrubinele clerului, al religiei i omenirii. Voievodul landului (Domnul trii),careareobligatiadeasengrijingeneraldeprosperitateaacestuia,este domnul protector al Fondului religios; administrarea, supraveghereaintretinereaFonduluidestinatnmodspecialcelorduhovnicetiicolilor, atrn numai de dispozitia lui. Chestiunile acestui Fond religiossuntpermanentafacerioficiale,iaraprareadrepturiloriintereselorFonduluireligioscadenseamafunctionarilorstatului.Aadar,toatedocumentele, obligatiunile, scrisorile i oricare alte scrieri care pot servicadocumentsaucareatingchestiunileFonduluireligios,aucaracteruldeactepublice,stausubsupraveghereaorganeloroficialeisevorpstra n visteria (casa) Fondului65.RegulamentulstabileasionouorganizarebisericeascpentruEpiscopiaBucovinei.mpratul,desicatolic,era,nvirtuteadreptuluimedievalapusean,patronulsupremalBisericiidinBucovinasialFonduluieibisericesc66.nfrunteaBisericiiseaflaepiscopul,careeranumitdirectdemprat(lucrucontrarcanoanelorbisericesti care prevdalegerea episcopului si nicidecum numirea lui); loctiitorul episcopului eraun arhimandritcu titlul devicar general al eparhiei; rezolvarea treburiloreparhialereveneaConsistoriuluicareeraalctuitdinepiscopsipatruconsilieri, doi clerici si doi laici;vicarul eparhial si consilierii se numeau63 Isidor Onciul, op. cit., p. 158.64 Lazr Gherman, op. cit.,p. 29.65 Isidor Onciul, op. cit,pp. 158-159.66DimitrieDan, Das Patronatdergriechisch-orientalischenKircheinderBukowina,Separat-AbdruckausderCernowitzerAllgemeinenZeitung,Cernowitz,Buchdrckerei Jakob Riemer, 1904, p. 11.3032dectreguvernlapropunereaepiscopului67.EparhiaBucovineieramprtitn6protopopiate(decanate),sianume:Cernuti,cu31deparohii; Ceremus, cu 34; Nistru, cu 24; Berhomet, cu 29; Vicovul, cu 37si Suceava, cu 31. Protopopii erau alesi de episcop, iar egumenii celor treimnstirieraualesidesoborulmnstirescsiconfirmatideepiscopnurmaasentimentuluiguvernatoruluitrii68.ntretinereacelortreimnstiritreceapeseamaFondului.Numrulparohiilorsiimplicitalpreotilor de mir a fost redus de la 239 parohii la 186, stabilindu-se cte unpreot la 150 de case. Parohiile au primit din proprietatea Fondului cte 24Ilci de pmntscutite deimpozit,iar enoriasii trebuiauspresteze ctedou zile de clac pentru parohul lor69.Preotii nu puteau fi ncsalarizatidin casaFondului,motiv pentrucare afostintrodus odare anualctreclerul demir,numitmarias,dupnumelemonedeide20critarisaucruceri, care avea pe ea chipul Maicii Domnului. Aceast dare se pltea nfunctiedestareamaterialaenoriasilor,sianume:fruntasii1florinsi8cruceri sau critari, mijlocasii 34 de cruceri si codasii 20 de cruceri70.Regulamentulduhovnicescimpuneapreotilorparohisndeplineascsifunctiadeofiteralstriicivile,tinndevidentanscutilor,cununatilor,mortilor,acopiilorbunidescoalsiatinerilorapti pentru recrutare.n locul Academiei Teologice de la Putna, care a fost desfiintat lascurttimpdupocupareaprtiidenordaMoldovei,statulaustriacanfiintat n 1786 o scoal cliriceasc (Klerikalschule) la Mnstirea Sf.Ilie de lng Suceava. Aceast scoal clerical, ntretinut din veniturileFondului,aveaoorganizareelementar.ConducereaacesteiscoliafostncredintatdiaconuluisrbDaniilVlahovici,careduptoateprobabilittile poate fi vlah de origine, cci altfel este greu de nteles cumun oarecare clugr srb putea fi numit n aceast functie fr s cunoascct de ct limba romn. Totodat, nu putem punela ndoial faptul c elnu ar fi fost cunosctor al limbii romne, deoarece la 25 octombrie 1788,lanumai doi ani de activitatela scoala clerical, el nainta ConsistoriuluiepiscopescdinCernutioscrisoarenlimbaromnprincarefceareferirelacompetentasadidacticsisolicitasiseacordetitluldearhimandrit, precum si mrirea lefii71. Pe lng Vlahovici, guvernul a maiadusncdoipedagogisrbi,MoisePopovicisiGhenadiePlatenki.CadasclilaaceastscoalmaisuntmentionatiSerafimsiMelchisedec67 Ion Nistor, Istoria Bucovinei , p. 43.68Ibidem.69 Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., p. 114.70 Ion Nistor, Istoria Bisericii ,p. 26-27.71 D.J.S.A.N., fond Mitropolia Bucovinei , Sectia Diverse, Dosar nr. 39/1784, f. 30.3133LemeniprecumsipreparanziiPetruVlahovicisiGeorgePopovici72.Elevii care frecventau aceast scoal erau absolventi ai scolilor triviale sinormale,cuvrstecuprinsentre22si25deani,nmajoritatefiidepreoti. Din cei 35 de elevi nregistrati n 1789, 20 erau fii de preoti,noueraufiidetranisitrgoveti,sirestulfiidediaconisidascli.Desubliniatefaptulcaproapejumtatedintreelevierauorfani.TotpecheltuialaFonduluierauoferitesibursepentrueleviisracisisilitori.Elevii bursieri primeau lunar sase florini,iar cei doi preparanzi cte nouflorini. Bursele erau aprobate de guvernul galitian de la Lembergn bazareferatelornaintatedeconducereascolii.nanulscolar1790-91eraunregistrati 26debursieri,din carezecenanul I,7n anul II,si nounanulIII.Deremarcatestefaptulcmajoritateaelevilorconsemnatincataloageleacesteiscolipurtaunumecusufixeca-ovici,-evici,-ovschi,-iucetc.,nctcugreumaipotfintrezritectevanumeromnesti care au scpat nemodificate ca Turcan, Sesan, Diac, Tmpescu,Moldovan, Mairan73. Asadar asistm la un proces de srbizare si, implicit,deslavizareanumelorromnestidupplaculdasclilorsidemnitarilorimportati din Serbia.DupceDaniil Vlahovici(1789-1827)afostnumitdeautorittiepiscop al Bucovinei, Scoala clerical a fost mutat la Cernuti, unde, subconducereaarhimandrituluisrbMoisePopovici,deveniseoscoalmediocr, care n 1818 a trebuit s se nchid din cauza numrului excesivdeabsolventi.Redeschidereaacesteiscolis-afcutdectreepiscopulIsaiaBalosescu(1823-1834)care,n1827,atransformat-onInstitutTeologic, dup modelul Academiei de la Putna74, ns cu predare n limbalatinsi german75, iarn 1875 a devenitFacultate de Teologien cadrulUniversittii Francisca Iosefina din Cernuti. Tot pe cheltuiala Fonduluibisericescs-aunfiintat:SeminarulTeologic(1826),Scoaladecntretibisericesti(1846), Gimnaziul superior greco-oriental din Suceava (1860),Scoalarealsuperioargreco-orientaldinCernuti(1862),Scoalaprincipalpedagogicgreco-orientaldinCernuti(1860),Scoalaprincipal greco-oriental din Siret (1849), Scoala de fete gr.-or. din Siret(1849)sipeste88descolitrivialelasate(uneleeraumentionatedoarfictiv)76. Tot din banii Fondului se acordau burse de studii pentru elevii si72 Ion Nistor, Istoria Bisericii , p. 28.73 D.J.S.A.N., Ibidem, Dosar nr. 39/1784, f. 1-9.74 Ion Nistor, Istoria Bisericii , p. 28.75EmanuelTurczynski,GeschichtederBukowinainderNeuZeit.ZurSozialundKulturgeschichteeinermitteleuropischgeprgtenLandschaft,HarassowitzVerlag-Wiessbaden, 1993, p. 97.76SchematismusderBucovinaergriechisch-orientalischenDioecesefrdasJahr1865,Cernowitz, Drck von Rudolph Eckhard, 1865, pp. 7-8.3234studentii nevoiasi, iar ntre operele de caritate se afla si Societatea pentrusprijinirea studentilor bolnavi din Viena, care, numai ntre anii 1862-1870a ajutat 442 de studenti77.Regulamentul prevedeade asemeneacanfiecare protopopiatsse deschid cte o scoal urban si pelng fiecare parohie cte o scoaltrivial,toatepecheltuialaFonduluisisubcontrolulepiscopuluisialConsistoriului episcopesc. Acest sistem a functionat pn n 186978, cnda avut loc etatizarea nvtmntului.Secularizareamnstirilors-afcutnconditiicomplexesicontradictorii.Preluareabunurilors-alovitderezistentahotrtamonahilorcares-auopusdinrsputeridesfiintriimnstirilorsiincamerrii mosiilor. Ei au naintat un protest mpratului, artnd c prindesfiintarea mnstirilor si prin secularizareaaverilorlor se desconsidervointactitorilor.Darprotesteleloraufostzadarnice.ndisperarealor,multidintreclugrisistaretiauluatngrabodoarelemaidepretalemnstirilorsischiturilorsiaufugitnoapteapestecordonnMoldova.Desfiintrii radicale amnstirilors-a opussi episcopul Dosoftei,care asolicitatmentinereaasaptemnstiricuunnumrdecelputin156declugri.nsgeneralulEnzenbergsi-aimpuspunctulsudevedere,acceptndnumaitreimnstiri:Putna,SucevitasiDragomirnacuctemaxim25declugrifiecare79,iarrestul aufostdesfiintatepemotiv cnu au depus oactivitate profitabil societtii,nentretinndnici spitale siniciscoli.Asadardinmosiileepiscopestisimnstirestiincamerate,carensumaupestejumtatedinsuprafataprovinciei,s-aformatFondulreligios greco-oriental al Bucovinei care a devenit cel mai mare proprietardepmntdinzon.ClugriirmasipestenumraufostnevoitisprseascBucovina,darfraluacueiaverile80.nacesteconditii,ntreagaaverebisericeasctreceanseamaadministratorilorlaici(weltlicheOeconomen)siimplicitsubcontrolulstatului,caredoreaomaibunadministrarenvedereaspoririiveniturilorcare,larndullor,erau supuse impozitrii.IstoriculEmanuelTurczynski,bucovineandenationalitategerman, e de prere c secularizarea bogatelor moii mnstireti carensumau477.512iugredepmnt(uniugraustriac=57,554ari)adusBisericagreco-ortodoxpecaleaprogresului,cciprinnfiintareaFonduluireligiossetineaseamadevointafondatoriloriactitorilormnstirilor,avndnvederentretinereaBisericiipentruprogresul77 Mihai Iacobescu, 30 de zile n ,Siberia` .,p. 99.78 Ion Nistor, Istoria Bisericii , p. 29.79Mihai-Stefan Ceauu, op. cit., p. 113.80Ibidem.3335religiei i n totalitate pentru binele omenirii81. Pe de alt parte, istoriciisicercettoriiromninuaucumsvorbeascdespreunprogresalBisericiiOrtodoxedinBucovina,careafostsupuscanonicsiadministrativ unor autoritti strine de neam, limb si cultur, cum a fostjurisdictiasrbeasc,sauchiardealtconfesiune,cumeraceahabsburgic,ccispiritualitatea,limbasiculturaromneasc,pstrate,cultivatesitransmiseveacuride-arnduldevestitiimonahisidasclibisericesti,aufostpuselagreancercareprindesfiintareamnstirilorsialungareaclugrilor,careerauconsideratiafiagitatoripericulosi.MonahismulsimnstiriledinBucovinaaufostsupuseunuiprocesdeexterminare.Legileiosefine,ceedreptaupuszgazexceselorclugrilorri,darauomort,separepentrutotdeauna,iavntuliputintaderidicareacelorbuni82.Totodat,scolile createpe cheltuialaFondului, cu dascli strini si cu predare n limba german si polon, eraugreuaccesibileelevilorromnisislujeaualtorinteresedectcelorromnesti.Incamerarea mosiilor a nceput cu cele episcopesti nc din 1783.EpiscopulDosoftei,constnsdepoliticaimperialsipresatzilnicdeEnzenberg,aacceptatscedeze-sub formdearend-CurtiiimperialedomeniulepiscopescdelaCotmani,cucele7sateaferentenschimbuluneilefeanualede6.000deflorini,rezevndu-sipnlamoartedreptuldestpniresiadministrareadomeniilordelaRdutisiamosiilorHavrna si Noua Sulit din Moldova83. Enzenberg l-a sftuit pe episcopulDosofteica,pentruomaibungospodrireaaveriibisericesti,sncredintezeadministrareamosiilormnstirestinseamastatuluisiaeconomilorlaici,caastfelclerul,scutitdeaceastmpovrtoareactivitate,s-si poatndeplinimaibineactivitateasapastoralsaupurspiritual. OproblempentruEparhiaBucovineiaconstituit-opatronatulintrodus aici dup modelul existent n Biserica apusean. La 16 octombrie1788, guvernul galitian a emis un decret prin care erau reglementate toatecele cu privirela drepturile si obligatiile patronatului bucovinean84. Titluldepatrondebisericeradetinutdectreacelproprietardeterenpeacruimosieseaflaobiseric.Patronuldebisericaveadreptuldeaseimplicannumireapreotuluiparohcare-iconveneasi,totodat,aveaobligatiadearidicasintretinebisericileaflatepemosiasa.nacesteconditiis-aajunslaomareanomaliesinclcaregravacanoanelorBisericiiOrtodoxe,deoarecedupmaimultianisepoateconstatac81 Emanuel Turczynski, op. cit., pp. 95-96.82 Lazr Gherman, op. cit., p. 23.83 Ion Nistor, Istoria fondului , pp. 21-22.84 Dimitrie Dan, Das Patronat der griechisch-orientalischen ., p. 11.3436majoritateaproprietarilordetereneraueterodocsi,uniichiarnecrestini,purtndpe nedrepttitlul depatroni si chiar ctitori de biserici ortodoxe85.Asadar,ntrecanoaneleBisericiiOrtodoxesilegislatiaaustriac,eraomare nepotrivire. Potrivitcanoanelorbisericesti dreptul de ctitor al uneibisericiortodoxelpoateaveanumaiunortodox,carenutrebuiesfieanatematizatdincauzainfamieisausimoniei.Totodat,asacumprecizeazDimitrieDan,ntrectitoripatronexisomaredeosebire,ccinimeninupoateficonstrnssdevinctitornadevratulsensalcuvntului, ci ca o conditio sine qua nonnumai acela care vrea i ipermit mijloacele, n timp ce dup legislatia austriac fiecare proprietar-patron trebuie s fie implicit i ctitor86.LaconducereasiadministrareaFondului,majoritateaposturilor,binepltitedinveniturileacestuia,erauocupate defunctionaristrinidelegea si neamul nostru. Tot strinilor hrpreti le erau arendate n conditiiavantajoasemosiileFonduluipecareacestialesubnchiriaumaidepartespreumilireatranilorautohtonicarenusealegeaudectnumaicumunca.ObrzniciasibatjocuraarendasilorstrinicareselIiaupemosiileFonduluiBisericiinoastreauatinscotealarmantespretotalaindignarearomnilorcareaunaintatprotestevehementectremprat.Multi dintre arendasii strini au devenit treptat, prin tot felul de smecherii,proprietaridentinsemosiinBucovina,siasa,potrivitlegislatieiimperiale, audobnditcalitatea de patroni si,respectiv,cea de ctitori debisericiortodoxe,cudrepturisiobligatiifatdebisericileaflatepemosiilelor87.PotrivitdatelorprezentatedeSchematismuldin1866,lacele12protopopiatealeEparhieiBucovineiexistaunnumrde236deparohiidincare:78eraupeproprietateaFonduluibisericesc,3peproprietti voievodale, 12 pe proprietti camerale,toate acestea avnd capatronsuprempemprat,oproprietatesiunpatronatalMnstiriiSlatinadinMoldova,unasubpatronajulMitropolieiMoldovei,si141aveau prorietari si patroni privati, care erau attromni, ctsi alogeni caevrei, armeni, poloni, nemti88.nvirtuteaprincipiuluirentabilittii,mpratulIosifalII-leaacontinuatreformelesindomeniuladministrativprintr-ocentralizaremaxima oficiilordevrf si prin reducereabirocratilordin conducere89.85 Mihai Iacobescu, Noii stpni de moiei patroni de biseric n Bucovina din ultimaetapastpnirii habsburgice(1862-1918), AlmanahculturalliterarTaraFagilor,Cernuti-Tg. Mures, 2003, p. 50.86 Dimitrie Dan, Das Patronat der griechisch-orientalischen ., p. 11.87 Mihai Iacobescu, A fost Bucovina de ieri un ,model` al Europei de mine?., p. 51.88Schematismusder Bukovinaergriechisch-orientalischen Dioecese frdasJahr1866,Cernowitz,Druck des Rudolph Eckhardt, 1866, pp. 1-90.89 Erich Zllner, op. cit., pp. 396-397.3537Prin deciziaimperialdin2noiembrie178690,BucovinaafostalipitlaGalitiapolono-ruteancaal19-leacercadministrativalacesteia,iaradministratiamilitarafostnlocuitcuunacivilgalitian91.Desiromnii au luptat din rsputeri s-si pstreze autonomia teritorial, totul afostzadarnic.BucovinaaveasrmnsubadministratiaguvernuluigalitiandinLembergpnla1861,cndsi-arecptatmultrvnitaautonomie ca Land de Coroan cu titlul de Ducat.FondulbisericescdinBucovinaatrecutsielnsubordineaLocotenenteiimperialedelaLembergsi,maiapoi,nseamaConsistoriuluicatolicgalitiancarel-aadministratprinDirectiuneadefinante.Lacelecincieconomate(Verwalterei)aleFonduluireligiosbucovinean dela Cotmani (cu 16 sate si mosii), Cuciurul Mare (11 mosiisisate),SntOnufrie(19mosiisisate),Frtuti(16mosii,satesi17munti) si Ilisesti (24 mosii si sate), noua administratie a mai nfiintat nctrei:laJucica(cuunsatsiomosie),SntIlie(9mosiisisate)siCmpulung(13mosii,satesimunti)92.n1786,propriettileFonduluicuprindeaun total 109sate,mosiisimunti pecarelocuiaucirca36.580desuflete,adicpestejumtatedinpopulatiaBucovinei93.ncorporareaBucovinei la Galitia catolic, asa cum precizeaz Isidor Onciul, nu a fostnicidecumdefolos94,deoareceacestlucruaavuturmridramaticepentruneamulromnescsiBisericasa.AvereaFonduluiafostsupusjafului,iarmosiilemnstirestiaufostnstrinatefieprinvnzrilapreturi derizorii, fie prin colonizri masive cu ruteni din Galitia, nemti dinTransilvania,Banat,Boemia,BadenWrtenberg,Hessas.a.,unguri,poloni, lipoveni, slovaci si alte natii95 (vezi anexa 2).StpnireaaustriacconsideraBucovinaoprovinciecuopopulatierar,denumai7locuitoripekilometruptrat96,caretrebuianmultit cu orice pret. n acest sens, a fost alctuit un plan de colonizaremasivcareaveadreptscopgermanizareaBucovinei,precumsiimpunereaunorelementestrinecareeraufidelestatului.Pentru90 Johan Polek, Die Vereinigung der Bukowina mit Galizien im Jahre 1786, Czernowitz,Verlag der k.k. Universittsbuchhandlung H. Pardini, 1900, pp. 34-36.91IsidorOnciul, Fondulreligionariugr.or.alBucovinei.Substratul,formarea,desvoltareaistarealuidefat,Cernuti,TipografiasilitografiaconcesionatArch.Silvestru Morariu Andrievici, 1891, p. 137.92 Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei., p. 196; Ion Nistor, Istoria fondului, p. 31.93MihaiMarcean, DinistoriaiadministrareapdurilordinjudeteleSuceavaiBotoani,Suceava,EditatcusprijinulRegieiNationalea Pdurilorsi DirectieiSilviceSuceava, 2003,p. 16.94 Isidor Onciul, Fondul religionariu , p. 138.95AurelMorariu, Problemafonduluibisericescort.rom.alBucovinei.Cooperatia nBucovinaRomneasc,Cernuti,InstitutuldeArteGraficesiEdituraGlasulBucovinei, 1928, pp. 6-7.96 Ion Nistor, Istoria Bucovinei , p. 16.3638realizareaacestuiplan,autorittiles-auorientatsprentinselemosiialeFondului bisericesc. O bun parte din aceste mosii a fost parcelat si pusladispozitiacolonistilorchematiaicideguvernulaustriac.PribegiiromnidinTransilvanianuerauprinsinacestplandecolonizaresinubeneficiau de aceleasi privilegii cu strinii colonisti care, la sosirea lornBucovina,primeau16pnla20hadepmnt,lemn pentruconstructiedelocuinte,semintedetotsoiul,vitedeprsil,scutireaderecrutare,precumsialtescutirisinlesniri.nfelulacesta,mosiileFonduluiauservitdin plinla colonizarea Bucovinei cu elemene strinen detrimentulpopulatieiromnestiautohtone97,carecutimpulafostcoplesitdenumrul mare de ruteni veniti din Galitia. Numai ntre anii 1775si 1779,numrul familiilor a crescut de la 11.421 la 29.96898.DesiunitcuGalitia,Bucovinaaavutoadministratiepublicdiferitdeceaadistrictelorgalitiene,precumsiunmoddeosebitdeimpozitare99.nBucovina,numrulzilelordeclacprestatedesteniproprietarilorerastabilitncdinperioadaadministratieimilitarela12zile,pecndn Galitia,numrul zilelorde clacurcapnla 150dezilepean100.nasemeneaconditii,numrulfugarilorrutenidinGalitianBucovina era mereu n crestere. La fel era si situatia evreilor comercianticare ptrundeau tot mai mult n Bucovina, deoarece aici se bucurau de unimpozitfoartemicprecumsidealtescutiri.PribegiirutenivenitinBucovinaauprofitatdebuntateasingduintaromnilorbucovinenisis-auasezatpelngsateleromnesti,frs-sintemeiezecomunittipropriisaus-siconstruiascbisericidupritulloruniat(greco-catolic)101.Eiaumbrtisat,frpropagand,credintaortodoxspresatisfactia clericilor romni care nu bnuiau pe atunci c elementul rutean,aflatmereun crestere,vapunemaitrziun pericol caracterul national-romnesc al Bisericii din Bucovina102.nurmaexoduluimaredegalitieni,reprezentantiiBisericiiunitedinGalitia,vzndpierderilesuferitedeBisericalorprintrecerea,respectivrevenireacredinciosilorrutenilaOrtodoxie,auncercatprin97 Idem, Istoria fondului , pp. 31-33.98 Emanuel Turczynski, op. cit., pp. 30-31.99 Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., pp. 169.100Ibidem, p. 171.101RuteniisaurusiimicidinGalitiaaufostinitialortodocsi,darnurmapropagandeicatoliceiezuite,sustinutderegelepolonSigismundalIII-leaWasa(1587-1632),s-areusittrecerealorlacatolicismprinUnireadelaBrest-Litovskdin16-20octombrie1596,cndaluatfiintasa-zisaBisericgreco-catolicsauuniat,carepstreazdoarritulbizantin(grecesc);(apudMiceaPcurariu, op. cit.,vol.II,p.33;KarlHeussi,Kompendium derKirchengeschichte,NeunteAuflage,VerlagvonJ.C.B.Mohr,Tbingen, 1937, pp. 90-91).102 Ion Nistor, Istoria Bisericii , p. 30.3739intermediulguvernuluistrimitpreotiunitipentrupropagandnBucovina.DardatoritvigilenteiepiscopuluiDosoftei,cares-aadresatimediatmpratului,amenintndcudemisiasa,intentiileuniatilordeanumi un episcop unit pentru Bucovina au fost spulberate103. GestionariiFonduluiauntmpinatmaridificulttinceeacepriveste administrarea mosiilor ce se aflau n afara granitelor, n Moldova,BasarabiasiraiauaHotinului,maialesdincauzanentelegerilorcuproprietarii mosiilornvecinate. Mai nti,statul ahotrtsse realizezeschimburidemosiintreFondulbisericescsimnstiriledinMoldova,caredetineaumosiinBucovina.LafelaufostrealizateschimburidemosiintreFondsiuniiproprietari dinMoldova,caredetineaumosiinBucovina.Primatranzactiedeacestfels-arealizatla1784cnd,cuacordulepiscopuluiDosoftei,Fodulaprimit,nschimbulmosiilorepiscopesti de la Havrna si Noua Sulit, satele Ipotesti si Tisuti de lngSuceava.Dinpcate,acestschimbnueraunmarecstig,deoareceHavrna si Noua Sulit era de 5 ori mai mare dect Ipotesti si Tisuti. Deasemenea,eleaveaucumultmaimultilocuitorisupusi,pmnturimnoasesihelesteiecupeste.Pentruacompensaacestinechitate,reprezentantiiFonduluiaucerutcanacestschimbslisedeasisatulCorlata104.Un alt schimb de mosii a avut loc n 1792, cnd mosiile Stiubieni,Petriceni,Pustiul,Ivnesti,CostestisiMguradinMoldova,aufostschimbate cu mosiile Vscuti si Sadobrinca din Bucovina105.Guvernulgalitian,precumsiforurilesuperioarecatolicedelaLemberg(Lvov) nu au avut nici un interes s gestioneze Fondul religiosgreco-oriental al Bucovinei nfavoarea romnilorortodocsi,asa cum erael destinat la nfiintare, ci au dispus ca veniturile acestuia s fie dirijate ncu totul alte directii, acoperind unele cheltuieli ale statului si sponsorizndactivitateamisionarcatolic106.nurmaprotestelorromnilorbucovineni,n 1790,mpratul Leopold al II-lea a dispus ca Bucovina sfieseparatdeGalitianasamsurnctsnufieimplicatecheltuielisuplimentarepentruadministrareaacestuimicteritoriu.Totpotrivitacesteihotrri,BucovinatrebuiasfietratatdeGalitiadinpunctdevedere politic si juridic n acelasi mod cum era tratat Silezia de Moravia,iarnobilimeabucovineantrebuiasaibunstatutseparatfatdecea103Ibidem, p. 30-31.104 D.J.S.A.N., fond Mitropolia Bucovinei, Sectia Diverse, Dosar nr. 2/1783, f. 1-10.105 Mitropolia Bucovinei, op. cit., p. 21.106SilviuDimitrovici, IstoriculiOrganizatiaPdurilor,FonduluiBisericescOrtod.-Romn din Bucovina, Cernuti, Institutul de arte grafice si Editura Glasul Bucovinei,1922, pp. 9-10.3840galitian107.Aceastseparareformalsicontradictorien-aduratdectpn n 1817, cnd mpratul Francisc I a decis iarsi revenirea BucovineilaGalitia.Pedealtparte,prinordinulguvernuluigalitiandin17decembrie1789s-acerutseparareaFonduluireligiosbucovineandefondurile romano-catolice similare din Galitia, nct din 1790 s-a trecut laosocotealpropriepeseamaFonduluireligiosbucovinean,nsadministratiaacestuiaarmasssefactotdeguvernulgalitiandinLemberg, unde mijloacele Fondului erau cheltuitemai departen scopuristrine,fraaveaniciuncontroldinparteaConsistoriuluiepiscopescdin Cernuti108.La2martie1791fruntasiiromnilorauadresatunaltmemoriuctre mprat, prin care artau c averilemnstiresti, danii ale domnilor,boierilor,clericilorsicredinciosilorromni,aufostconfiscateprinamgire. Ei solicitau repunerea n drepturi a mnstirilor prin retrocedareaintegralamosiilorsaucelputinacesteaverisfiefolositenscopulpentru care au fost menite de ctitori la fondare. Memoriul acesta nu a avutmaresucces,ccinuafcutdectstrezeascindignareaguvernuluigalitian care,din lehamite,a recomandatcadin veniturileFondului s seconstruiasc mai multe biserici si s se ntretin scolile triviale109.Sistemul de arend, practicat n perioada stpnirii militare, a fostabandonatdeguvernareagalitian,careadispuscamosiileFonduluisfieexploatatedeceiinteresatinregieproprie.nacesteconditiicheltuieliledentretinereauajunssfiemaimaridectveniturile.Totodat,dupmoarteaepiscopuluiDosoftei(1789),statulaluatnarendmosiileEpiscopieiRdutilorcusumaridicolde12.257florinipean.Iarn1792hergheliastatuluidelaCotmaniafostmutatsiinstalat n fostele cldiri ale Episcopiei de Rduti, unde erau crescuti caide prsil necesari armatei austriece110.Ceamaidelicatproblemcucares-aconfruntatadministratiaFonduluiafostrezolvareasituatieimosiiloraflatedincolodecordon,nraiauaHotinului,MoldovasiBasarabia.Politicaiosefin,expansionist,cutasfoloseascacestemosiicuscopuldearevendicalamomentuloportun ntreaga Moldov, dar conjunctura politic nefavorabil din cauzaRevolutieifranceze(1789),precum simoarteafulgertoarealuiIosif alII-lea,aufcutcaAustriasrenuntelaacesteplanuri111.Dupmultetergiversri, statul austriac, respectiv guvernul galitian, s-a decis s vnd107ManachemBeirSafran, DieinnerenundkulturellenVerheltnisseinderBukowina(1825-1861), Botosani, Druckerei Argus, 1939, p. 36.108 Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., p. 170.109 Ion Nistor, Istoria fondului , p. 31.110 Mihai Iacobescu, Din Istoria Bucovinei , p. 294.111 Mihai-Stefan Ceausu, op. cit., pp. 190-191.3941aceste proprietti ale Fondului la un pret ct mai bun. n acest sens a fostmputernicitcpitanulBucovinei,VasileBals,carelarndulluiaconvenitsvndmosiiledinMoldovanegustoruluiaromnTeodorMustat, reprezentantal unui grup deboieri moldoveni. Dupmai multetratative, actul de vnzare-cumprare a fost semnatla Bosanci, n data de23 aprilie 1798. Suma de vnzare era de 331.000 lei mprtesti. DomnulfanariotConstantin Ipsilanti a zdrnicit acest contract, deoarece el doreapentrusineacestemosii,darpierzndtronul,toateaurmasbalt112.Dupmaimulttimpnegocierileaufostreluatesi,nceledin urm,cele44 de mosii si prti de mosii au fostvnduten anul 1805 lui Mustat siasociatilor si cu suma de 400.000 florini113.RzboaielegrelesidelungduratdelanceputulsecoluluialXIX-leapurtatempotrivaluiNapoleonauadusasupraImperiuluihabsburgicocrizfinanciarfrprecedent,nctvistieriaFonduluibisericescalBucovineiafostsectuitfrmil.nacestemprejurrinenorocite, dup ce multe din domeniile statului au fost vndute, guvernulgalitianadatohotrrela26septembrie1810,princareseartacmosiilemnstiresti,averilefundatiunilorsialemnstirilorsepotvinde,iarceiinteresatidevnzareerauinvitatisseadresezeladregtoriadefinante114.nbazaacesteihotrriaufostvnduteurmtoarelemosiidepeValeaCeremusului:StucenisiGavrilesti,armeanului Bogdan Zadurowicz, cu suma de 140.000 fl. (1812); Ostra, luiPetruVlahovici,cu12.500fl.(1811);Plesnita,luiStefanVasilco,cu13.080fl.115 (1811); Zamostea si oparte din Bnila,luiAndrei Gafencu,cu70.350fl.(1811);micilepropriettialeschiturilordesfiintateCrisceatec, Babin, Luca si altele116.Baniiprovenitidinacestevnzriaufostfolositi,casincazulcelorprovenitidinvnzareamosiilordinMoldova,BasarabiasiHotin,pentruredresareaeconomicastatului.Dar,cutoatevnzrilefcute,criza financiarnua pututfi evitat cci,n 1811, valuta austriac afostdepreciat la 1/5 din valoarea ei117.GuvernulgalitianaadministratnestingheritaverileFonduluireligiosalBucovineifratineseamdeprevederilecuprinsenRegulamentul duhovnicesc, nct episcopul si Consistoriul episcopesc dinCernutinumaiaveaunicioputerededecizie.Abuzurileguvernului112Ibidem, pp. 191-192.113 Mitropolia Bucovinei, op. cit., p. 21.114 Ion Nistor, Istoria fondului , p. 36.115 Isidor Onciul, Der griechisch-orientalische , p. 160.116 Mitropolia Bucovinei, op. cit., p. 21.117 Isidor Onciul, Fondul religionariu , p. 143.4042galitian au fost observate de Curtea vienez abia dup mai multe protestesi memorii venite din partea romnilor bucovineni118.mpratulFranciscalII-lea(1792-1835),adeptalideiloriluministe,aintervenitnaprareaFonduluibisericescbucovineanprinrezolutiadelaTroppaudin18decembrie1820119,ndreptatctreguvernulgalitian,cruiaicereasncetezeimediatdeamaisupuneFondulreligiosneunitlacheltuielistrine,caplatasalariilorcatehetilorlatini sauntretinereainstitutelordemoase din Galitia. Totodat se cereaca toate cheltuielile ce s-au fcut pe nedrept din vistieria Fondului neunitsfierecuperatedelaFondurileaceleacareaveauobligatiadealesuporta.TotaicierasubliniatpreciscaracterulFonduluibisericescalBucovinei,precumsimenirealuinumaipentruntretinereacleruluiortodoxbucovinean,precumsiascolilorpopulare(triviale)aleacesteiconfesiuni.nsnfiintareadescolieraacceptatnumaiatuncicndacesteaarfifostnsarcinamnstirilorsinaintedeformareaFondului.AcestlucrutrebuiaargumentatdectreConsistoriulepiscopescprindocumentecaresatestec,nvechime,mnstirilearfiavutnseamntretinereadescoli120.Asadar,soarta nfiintrii scolilorromnesti atrnadeacestedocumentecareeraugreudegsit,deoarecemultedineleaudisprut din cauza dezordinii create la d