Fondat 2011 Anul I Nr. 100 Cronica Vãii...

11
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 100 Vineri, 6 aprilie 2012 Încã o lunã de libertate pentru ºoferul-criminal de la Uricani A cuzat de omor, ºoferul primarului din Uricani, Ioan Cocotã, continuã sã fie liber. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Romeo Beja - fugar de 7 ani! P referã statutul de fugar – sau cel de azilant politic?! – deºi ar fi putut fi de multã vreme liber. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Antena de telecomunicaþii i-a îmbogãþit S erviciul de Telecomuni- caþii Speciale (STS) vrea sã-ºi îmbunãtãþeascã activitatea ºi are nevoie de încã o antenã. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 8-9 8-9 Paºte fãrã miei, din vina birocraþiei M ãcelarii ºi oierii care vin la Petroºani nu pot sã-ºi sacrifice oilei ºi mieii din cauza birocraþiei. >>> P >>> PAGINILE AGINILE 8-9 8-9 ”Bãieþii deºtepþi”, L L A A C C O O N N T T R R O O L L S -au pierdut prin buzunarele firmelor conectate politic vreo 1,5 miliarde euro. Comosia Europeanã ºi FMI s-au sesizat ºi au fost sesizate de jaful din energie. PAGINA A 5-A

Transcript of Fondat 2011 Anul I Nr. 100 Cronica Vãii...

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 100

Vineri, 6 aprilie 2012

Încã o lunã de libertate pentru

ºoferul-criminal de la Uricani

A cuzat de omor, ºoferul primaruluidin Uricani, Ioan Cocotã, continuã

sã fie liber. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Romeo Beja- fugar

de 7 ani!P referã statutul de fugar

– sau cel de azilantpolitic?! – deºi ar fi putut fide multã vreme liber.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Antena detelecomunicaþiii-a îmbogãþit

S erviciul de Telecomuni-caþii Speciale (STS)

vrea sã-ºi îmbunãtãþeascãactivitatea ºi are nevoie deîncã o antenã.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

Paºte fãrãmiei, din vina

birocraþieiM ãcelarii ºi oierii care

vin la Petroºani nupot sã-ºi sacrifice oilei ºimieii din cauza birocraþiei.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 8-98-9

””BBããiieeþþiiii ddeeººtteeppþþii””,, LLLLAAAA CCCCOOOONNNNTTTTRRRROOOOLLLL

S -au pierdut prinbuzunarele firmelor

conectate politic vreo 1,5miliarde euro. ComosiaEuropeanã ºi FMI s-ausesizat ºi au fost sesizatede jaful din energie.

PAGINA A 5-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Nimic nu e ceea ce pare 22:15 Cursa rãzbunãrii 0:15 Nimic nu e ceea ce pare (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r)13:00 Observator14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mumia revine 23:00 Kickboxer 2: Înfruntarea 1:00 Crime în somn

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer(r) - Când se-ntoarce roata 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Andre 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:00 Moulin Rouge!

9:30 Focus Monden (r)10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Eroare fatalã 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Salvaþi soldatul Ryan (r) 0:00 Iscoada

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) -Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) -Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum (rep.) 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:00 O datã-n viaþã23:10 Profesioniºtii crimei 0:55 Distractis Show (r)1:50 Profesioniºtii... (r)

M ã numesc Puiu –Drãghicescu

Andreea, am 23 de ani,locuiesc în Petroºani, suntstudentã în anul III laUniversitatea de Medicinãºi Farmacie din Timiºoara.

În august 2010 am fost diagnos-ticatã cu o formã de cancer limfa-tic: limfom Hodgkin cu sclerozã

nodularã stadiul III A. S-a intervenitchirurgical în vederea stabiliriidiagnosticului, practicându-se mini-toracotomie spaþiul IV intercostal,evacuarea pleureziei, biopsiei ºievacuarea lichidului pericardic.

Tratamentul iniþial a fost dechimioterapie. L-am efectuat laclinica de Hematologie a SpitaluluiMunicipal din Timiºoara.

PET/CT-ul efectuat în Oradea,în data de 13. 12. 2010, la 3 luni

de la terminareatratamentului dechimioterapie aarãtat cã nu s-aobþinut decât oremisie dimen-sionalã a tumoriidin mediastin.

A urmat trata-mentul deradioterapie con-stând din 34 deºedinþe fiind efec-tuat la clinicaStrahlentzentrum

din Hamburg, în perioada 18.04 –12. 05. 2011.

PET/CT-ul efectuat în29.02.2012 în Hamburg a indicatcã mai existã o tumorã activã decirca 1 cm poziþionatã în medi-astin.

Recomandarea medicilor dinGermania a fost pentru intervenþiechirurgicalã la Spitalul Asklepiosdin Hamburg, în vederea extirpãriitumorii. Intervenþia este progra-matã în luna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirurgicalese ridicã la aproximativ 10.000Euro. Pentru a fi ajutatã amdeschis urmãtorul cont unde sepoate contribui pentru salvareamea.

Cont curent RON este:RO58BTRL02201201568788XX

Pentru orice detalii vã stau ladispoziþie la nr. de telefon :

0745 0875120731 035339Sau adresa de e-mail :[email protected]ã mulþumesc din suflet pentru

înþelegere, pentru sprijinul materialºi pentru cã îmi sunteþi alãturi.

Numãr de teledonMesajul pe care îl transmiteþi

cãtre alþii este:Puteþi dona ºi apelând numãrul deteledon (obþinut cu sprijinulAsociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportulRomtelecom) pentru campania:“Ajutor copii“, în perioada 21martie 2012 – 20 iunie 20120900 900 190 , 8 euro/apel(numãr apelabil doar din reþeauaRomtelecom)

Linie de donaþii online pentruAndreea

Aceasta este:https://secure.mobilpay.ro/buy-product/1dydbt

APEL UMANITAR

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 2012 Politicã 3

”O pt -nouã autoriai acelui proiect

sunt cu mine în echipã,la PP – DD, iar proiec-tul nu mai este acelaºipentru cã situaþia înminerit s-a schimbat,legislaþia s-a schimbat”– Haralambie Vochiþoiu,preºedinte PP-DD filialajudeþeanã Hunedoara.

Aparaþia la OTV, miercuriseara, a preºedintelui PP-DDHunedoara, HaralambieVochiþoiu, a fost un succes înviziunea multora. Cu un discurscursiv ºi logic, Vochiþoiu aprezentat Valea Jiului, respectivsituaþia minerilor ºi a mineritu-lui, dar a prezentat ºi un pro-gram/proiect despre relansareamineritului ºi salvarea zonei,foarte lãudat de cãtre DanDiaconescu ºi colegii de platou.

Doar cã respectivul proiect afost recunoscut de unii autori aiacestuia ºi chiar de aparþinã-torul proiectului – PSDPetroºani – care a organizat oprezentare de þinutã acestuia cupeste un an în urmã, mai pre-cis la sfârºitul luni martie,2011, la Universitatea dinPetroºani. Proiectul a fost reali-zat prin voluntariat sub egida

PSD, cu sigla PSD, cu culoareaPSD, pe vremea cândHaralambie Vochiþoiu erapreºedintele acestuia.

Un colectiv format de 15ingineri au lucrat la o strategiepentru creºterea competitivi-tãþii, sustenabilitãþii, securizãriiºi dezvoltãrii durabile a indus-triei miniere, a extracþiei dehuilã. Proiectul “Piatra carearde-2020?” a fost realizat deun colectiv de lucru format din:1.Ing. Iulian OFFENBERG2.Dr. Ing. Valeriu PLEªEA3.Ing. Viorel PASCU4.Dr. Ing. Ec. Adrian ªINK5.Dr. Ing. Artur GÃMAN6.Prof. Univ. De. Ing. Radu SORIN7.Dr. Ing. Spiridon SIMION

8.Mat. Vasile TARÞA9.Dr. Ing. George CHIRIL10.Ing. Nicolae RÃDESCU11.ing. Cristian BÃDULESCU12.Ing. Nicolae IVÃNUª13.Ing. Dumitru RÃSCOLEAN14.Ing. Zoltan LACATAª15.Ing. Ioan TEMNEANUCoordonator colectiv:Drd. Ing. Haralambie

VOCHIÞOIUMajoritatea specialiºtilor care

au lucrat la proiect erau mem-bri s-au simpatizanþi PSD.

”Aparþinãtorul proiectuluiera PSD Petroºani. Noi amfãcut voluntariat, am muncit pedatele puse la dispoziþie deCompania Naþionalã a Huilei ºiîmpreunã am gãsit soluþii via-

bile pentru ca mineritul sã nuse închidã, pentru cã dupã cummergeau lucrurile, din 2018 s-ar fi ajuns sã se lucreze doarcu femei. Pe latura resurseumane era dezastru. Au fostabordate ºi reevaluate metodelede exploatare aplicate pentrureducerea pierderilor de huilã ºistoparea distrugerii zãcãmântu-lui ºi tot ce þine de minerit ºiviabilitatea lui. Dl. Ofenbergera familiarizat cu mersullucrurilor pe plan european ºica urmare toatã lucrarea a fostarmonizatã pretenþiilor, cerin-þelor dezvoltãrii europene, darabsolut viabil în plan local. Nu,eu nu am fost contactat pentrua mi se spune cã acest proiecta trecut la PP-DD.

El aparþinea PSD Petroºani,care a organizat ºi prezentareaºi sub sigla ºi egida cãruia a ºiapãrut. Fiind o trecere a luiVochiþoiu la alt partid, o fi luatºi materiale printre care ºi”Piatra care arde – a declarating.Viorel Pascu, membru alechipei de lucru.

”Acest program l-am prezen-tat la Universitate sub egidaPSD Petroºani, HaralambieVochiþoiu a organizat acþiuneade acolo în calitate depreºedinte al partidului ºi coor-donator. A fost o prezentarereuºitã, Iulian Ofenberg a fostla înãlþime, iar proiectul este

unul profesionist” – a precizatdr. ing. Valeriu Pleºea.

”Eu nu am vãzut emisiuneade la OTV de la început, dardin ce am vãzut seamãnãizbitor cu programul nostru, alPSD, Piatra care arde -2020”– a declarat Costel Postolache,prim vicepreºedinte PSDPetroºani.

Haralambie Vochiþoiu susþinecã ceea ce a prezentat la OTVeste cu totul altceva având învedere cã situaþia CNH s-aschimbat, in plus ºi legile s-auschimbat.

”Cum sã aparþinã PSD? Acelprogram a fost lãsat la partid.În plus din acea echipã delucru, 8-9 sunt cu mine acumla în PP-DD, chiar dacã nu toþiau intrat în partid, ci urmeazã.Este vorba de Ivãnuº, Sink,Dan Stepan, Hortopan… S-auschimbat multe, iar ValeaJiului, dacã lucrurile merg bineîn continuare în PP, va fi sal-vatã, pentru cã acest programva deveni al viitorului guvern.Sãptãmâna viitoare vomprezenta ºi un progam/strate-gie cu aurul, un altul cu oþelul,care sunt bogãþii, locuri demuncã ale judeþului distruse ºitrebuie reactivate” – a declaratHaralambie Vochiþoiu.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Hari Vochiþoiu acuzat cã a sustras proiectul”Piatra care arde - 2020”, prezentat la OTV

P oliticieniihunedoreni

considerã cãdemisia ministruluiMediului ºiPãdurilor, LaszloBorbely, este ungest de onoare, rarîntâlnit pe scenapoliticã româneascã.

Laurenþiu Nistor,deputat PSD, este depãrere cã au existat ºipresiuni politice asupralui Borbely.

”Eu cred cã asupralui s-au fãcut ºi presiunipolitice pentru a demi-siona. Acest guvern a

mai demonstrat cã asancþionat oameni careerau nevinovaþi. Cine îiva plãti daune moralepentru stricarea imagi-nii dacã se va dovedi cãeste nevinovat? LaszloBorbely se simte curatºi de aceea ºi-a datdemisia. Eu cred cãeste o demisie deonoare, dar ºi o forþarepoliticã”, a precizatNistor. Deputatul PNLBogdan Þîmpãu cata-logheazã demisia minis-trului Mediului ºiPãdurilor ca fiind ungest normal. ”E un gestde normalitate. Omul aarãtat cã nu þine cu

dinþii de scaun, cum facalþii. Din pãcate, suntpersoane care ar trebuisã îºi dea demisia dinGuvernul României ºinu o fac. Din punctulmeu de vedere este unact de normalitate rarîntâlnit pe scenapoliticã româneascã”,precizeazã Þîmpãu.

”Este un gest deonoare, cã nu pot sã îmidau eu cu pãrerea dacãeste vinovat sau nevino-vat. Avem de-a face cuo demisie de onoare,ceea ce e foarte binepentru el”, declarãCristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea

Jiului.”Eu cred cã este un

gest bãrbãtesc ºi demn.Justiþia trebuie sã îºi facãtreaba mai departe ºi eava stabili dacã LaszloBorbely este vinovat saunevinovat. Eu îl felicit,pentru cã foarte puþinepersoane aflate în situa-þia lui îºi dau demisia,mie îmi plac astfel dedemisii”, spune ºi sena-torul PDL Dorin Pãran.

Potrivit procurorilorDNA, Laszlo Borbelyeste acuzat de trafic deinfluenþã ºi fals în decla-raþiile de avere.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

PDL îºi cautã candidat la Lupeni

D upã plecarea lui Constantin Brânduºe dinPDL, preºedintele portocaliilor din Lupeni,

Cristian Roºu, îºi cautã alt candidat pentruprimãrie.

De asemenea, Roºu se declarã total dezamãgit de reacþia publicã a lui Brânduºe ºi neagã cã ar avea vreo alianþã cu USL.

”Brânduºe se înºealã amarnic cu privire la activitatea ºidirecþia PDL Lupeni. Nimeni nu vrea sã plece la USL ºi nimenidin PDL Lupeni nu are vreo alianþã cu Resmeriþã sau cu PSD.Nu ºtiu de ce a plecat, dar a fost dorinþa lui.

În momentul de faþã noi ne cãutãm alt candidat, suntem îndiscuþii cu douã, trei persoane, dar nu pot spune încã desprecine este vorba. În câteva zile vom face public numele candidatului nostru, dar aºteptãm rezultatele negocierilor”, a declarat Cristian Roºu.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Laszlo Borbely – demisie de onoare

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 201244 Actualitate

A cuzat de omor,ºoferul primaru-

lui din Uricani, IoanCocotã, continuã sãfie liber. Magistraþiide la Înalta Curtede Casaþie ºiJustiþie aupronunþat unnou termende judecatãîn dosarulîn careºoferul pri-maruluidinUricani,Dãnuþ

Buhãescu, este judecatpentru omor.

Cel puþin încã o lunã,adicã pânã în 16 maicând va fi prezent din

nou în sala de jude-catã, Ioan Cocotã

este liber.Singurainterdicþieeste de anu pãrãsilocali-tatea.Cocotã afost con-

damnat deTribunalulHunedoara

la 15 ani de

închisoare pentru omor, însã aatacat sentinþa cu apel, laCurtea de Apel Alba Iulia.Instanþa de apel a respins,însã, ca nefondatã, acþiuneadepusã de Ioan Cocotã. Daracesta nu a ajuns, încã, laînchisoare pentru cã a formu-lat recurs, dosarul aflându-sepe rolul ICCJ din 26 mai2011. În august 2008, ºoferulCocotã a fost acuzat cã ºi-aucis iubita, temându-se cã îlînºealã, chiar dacã nu avea nicio dovadã în acest sens.

De fapt, o acuza pe VasilicaCristian, de 32 de ani, cã esteînsãrcinatã cu fostul ei soþ, cucare avea deja doi copii.Potrivit anchetatorilor, într-ocrizã de gelozie, a bãtut-o pefemeie ºi apoi i-ar fi dat sã bea

un pahar cu apã în care tur-nase o substanþã toxicã ºi aapãsat-o pe cãile respiratorii,forþând-o sã o înghitã.

Dupã ce femeia ºi-a dat ulti-ma suflare, Ioan Cocotã asunat la 112 ºi a susþinut cã agãsit-o pe femeie moartã încasã. Deºi a susþinut în perma-nenþã cã nu el a ucis-o, pebaza probelor administrate ºi araportului medico-legal efectuatde specialiºtii de la Deva,Cocotã a primit mandat dearestare, dupã ce s-a stabilit cãfemeia a murit ca urmare aasfixiei mecanice.

D uble îndatoriri

Dupã aproape un an,instanþa a decis cã poate fi

judecat în stare de libertate.Ioan Cocotã îºi aºteaptã

sentinþa definitivã tot în starede libertate, dupã ce magistraþiiau decis doar menþinerea inter-dicþiei de a nu pãrãsi locali-tatea. ªi nici nu se plictiseºte.Cocotã este, din câte se pare,un angajat fidel ºi bun la toate,pentru cã deºi are la activ ocondamnare pentru omor,chiar dacã nu definitivã, edilul– ºef de la Uricani, DãnuþBuhãescu, nu numai cã l-amenþinut în funcþie, dar i-a maidat ºi sarcini suplimentare.Buhãescu a recunoscut cã subordonatul sãu este în con-tinuare ºofer ºi este ºi ºef deechipã la Salubritate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ª oferii care într-un an de zile nuau abateri vor fi premiaþi cu

puncte bonus.

Senatul a adoptat o propunere de modificarea Codului Rutier, privind acordarea de puncte depenalizare. ªoferii care în decurs de un an calen-daristic nu au primit sancþiuni în trafic vor fi recompensaþi.

Persoanele fizice ºi juridice care nu au cumulatpuncte de penalizare vor primi ca bonus, pentruanul urmãtor, douã puncte, faþã de pragul de 15puncte pentru care se suspendã exercitarea drep-tului de a conduce.

Propunerea de lege va fi transmisã, în formascrisã Camerei Deputaþilor, care ar putea sã oadopte.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Încã o lunã de libertate pentru ºoferul-criminal de la Uricani

ªoferii cuminþi,recompensaþi

P oliþia Localãdin Lupeni ºi-a

întãrit paza pe timpde noapte, iar pri-marul CornelResmeriþã a decissuspendarea activ-itãþilor la toate cen-trele de fier vechidin localitate, caurmare a valului defurturi de fier dinultima perioadã.

Cea mai recentã tenta-tivã de furt a avut loc ieri,când trei tineri din Lupeniau fost prinºi când tãiau dezor gardurile CimitiruluiEroilor.

”Doi poliþiºti de laPoliþia Localã au surprinstrei persoane care sus-trãgeau panouri din gardulCimitirului Eroilor de pestrada Tudor Vladimirescu.Este vorba despre 11panouri de gard de 1\0,8m, trei panouri de3,05\0,8 m, 11 stâlpi degard din þeavã de 1,2 m,trei stâlpi de 1,5 m. Cei

trei au fost conduºi lapoliþie ºi li s-a confiscatfierul”, a declarat GabrielLungu, administratorulpublic al municipiuluiLupeni.

În ultimele sãptãmâni,furturile sau tentativele defurat fier vechi au devenitla ordinea zilei. În urmã cuo sãptãmânã, au fostprinse douã persoane careîncercau sã fure un capacde canal, iar în urmã cudouã zile au fost prinsealþii care încercau sãspargã un magazin. Dincauza valului de infracþiunidin ultima perioadã, Lunguspune cã au fost întãritemãsurile de precauþie.

”Au fost furate zeci decapace de canal în ultimaperioadã. Din acest motiv,primarul Cornel Resmeriþãa dispus întãrirea pazei petimp de noapte. Mai mult,primarul a suspendat activitatea centrelor de fiervechi ºi zilnic se fac con-troale”, mai spune GabrielLungu.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Furturi într-oveselie la Lupeni

T rupul unu bãrbat care plutea lasuprafaþã pe Râul Mureº, pe raza

localitãþii Dobra,a fost recuperat de pom-pierii hunedoreni.

Alarma s-a dat joi dimineaþa, în jurul orei 10, prinintermediul unui apel la numãrul unic 112. PompieriiSecþiei Ilia au gãsit, la locul indicat de un muncitor labalastierã, trupul unui bãrbat care plutea la suprafaþaapei, în apropierea unui dig din piatrã. „Pompierii auscos pe mal, cu ajutorul tehnicii din dotare, trupul bãr-batului de aproximativ 60 de ani. Poliþiºtii au demaratverificãrile pentru stabilirea identitãþii persoaneiînecate în timp ce medicii legiºti vor determinacondiþiile în care bãrbatul ºi-a pierdut viaþa”, adeclarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISUHunedoara. Joi dupã amiazã, poliþiºtii au reuºit sã-lidentifice pe bãrbatul decedat. Acesta este GheorgheP., de 61 de ani, din Dobra, dispãrut de la domiciliudin data de 25.03.2012. Oamenii legii spun cã nusunt suspiciuni privind comiterea vreunei infracþiuni,iar cauza morþii va fi stabilita de medicii legiºti, înurma necropsiei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Înecat „pescuit” depompieri din Mureº

I nfracþiuni mai puþine, dar, cu colabo-ratori din “interior”. Cam acesta ar fi,

în rezumat, bilanþul infracþiunilor, dinacest an, de pe calea feratã din judeþulHunedoara.

Cea mai mare problemã o reprezintã, în continuare, furturile.

În perioada ianuarie – martie 2012 poliþiºtii feroviari au depistat 6 grupãri infracþionale care aucreat prejudicii în valoare totalã de peste 300.000 delei. Hoþii erau specializaþi în furturile de piese alevagoanelor de marfã ºi cãlãtori ºi au beneficiat ºi deajutorul unora dintre lucrãtorii CFR. În unele cazuri,furturile erau executate la comandã fiind vizate, înprincipal, distribuitoarele, piese care nu se mai fabricãîn România. Celelalte piese furate erau valorificate lacentrele de colectare a fierului vechi.

În primele 3 luni ale anului, poliþiºtii feroviari hunedoreni au soluþionat un numãr de 83 de infracþiuni, numãrul sancþiunilor contravenþionalescãzând de la 667 (anul trecut) la 448, în 2012.

MirMircea cea NISTORNISTOR

CFR-iºtii, colaboratori

la furturi

Romeo Beja- fugar de

7 ani!P referã statutul de fugar

– sau cel de azilantpolitic?! – deºi ar fi putut fide multã vreme liber. RomeoBeja, fostul „locotenent” allui Miron Cozma, se ascundeîn continuare de autoritãþileromâne.

Poliþiºtii nu reuºesc sã dea deurma lui Romeo Beja, condamnatdefinitiv în dosarul Mineriadei din1999 la 5 ani de închiosare. Existãindicii cã s-ar afla în continuareAustria, acolo unde este plecat încãdin aprilie 2005, adicã de acum fix 7ani.

Beja ºtia cã i se pregãteºte o con-damnare ºi a dispãrut, ca atâþi alþiinfractori de renume fix de sub nasulautoritãþilor. Asta deºi era în plinproces, dar nimeni nu s-a gândit sã-lopreascã la graniþã. În dosarul mine-riadei de la Stoeneºti, Înalta Curte deCasaþi ºi Justiþie i-a condamnat defi-nitiv pe Miron Cozma, precum ºi pe

cei cinci „locotenenþi” ai sãi, respec-tiv Romeo Beja, Dorin Loiº, IonelCiontu, Vasile Lupu ºi ConstantinCreþan, care auprimit câte cinciani deînchisoare. Dupãgratii au ajunsLoiº, Ciontu(decedat în peni-tenciar), Creþanºi Lupu, dar Beja– acuzat de insti-gare la sub-minarea puteriide stat - s-a fãcutnevãzut pestegraniþã, prin

Vama Nãdlac, deºi cu puþin timpînainte de pronunþarea sentinþei seplângea de sãrãcia în care a ajuns sãtrãiascã împreunã cu familia sa. Celpuþin la nivel declarativ, autoritãþileromâne continuã sã-l caute.

„Persoana în cauzã figureazã caurmãrit naþional ºi internaþional, iardin datele pe care le deþinem se aflãîn afara þãrii”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Veºtile despre Romeo Beja suntrare ºi sãrace ca nivel informativ.Dupã condamnarea lui, surse INTER-POL vorbeau despre posibilitatea caacesta sã fi cerut azil politic înAustria, cu ºanse mari sã primeascãacest statut, pentru cã în aceaperioadã organizaþiile sindicale inter-naþionale erau alãturi de liderii încar-ceraþi ai minerilor din Valea Jiului.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 2012 Actualitate 5

S -au pierdut prinbuzunarele

firmelor conectatepolitic vreo 1,5 miliar-de euro. ComosiaEuropeanã ºi FMI s-ausesizat ºi au fostsesizate de jaful dinenergie.

Favorizarea de cãtre stata ”bãieþilor deºtepþi”, pen-tru cã în cauzã este vorbade bani mulþi, a afectatgrav ºi CompaniaNaþionalã a Huilei, dar ºipopulaþia în general, pentrucã bãieþii statului videauenergia cu de circa patruori mai scumpã faþã de ceacumpãratã pe mai nimic dela Hidroelectrica.

Scandalul fãcut înRomânia, de ani de zile, aajuns ºi pe masa Fondului

Monetar Internaþional,datoritã plângerii fãcute deFondul Proprietatea.

Consiliul Concurenþei adeschis o investigaþieprivind legalitatea con-tractelor “bãieþilor deºtepþi”cu Hidroelectrica, bilanþulprofiturilor la care compa-nia a renunþat vânzându-ºienergia ieftin cãtre firmebine conectate la cercurilepolitice ridicându-se lapeste 1,5 miliarde de euroîn ultimul deceniu, potrivitestimãrilor.

Comisia Europeanã , cucare colaboreazã ConsiliulConcurenþei, analizeazã unposibil ajutor de stat acor-dat “bãieþilor deºtepþi”,adicã firmele, care au con-tracte directe de achiziþie aenergiei de laHidroelectrica la preþuri subnivelul pieþei ºi din care

Hidroelectrica pierde anualîntre 175 ºi 275 de mili-oane de euro.

Toate firmele care aureuºit sã-ºi cupleze priza lacurentul ieftin alHidroelectrica au înregistratcreºteri spectaculoase alecifrelor de afaceri, cel maibun exemplu fiind cel alEnergy Holding, care de laun business de 1,5 mili-oane de euro în 2002 aajuns la 75,2 milioane deeuro anul urmãtor, pentruca în 2007 sã atingãapogeul de 328 de mili-oane de euro.

Amenzile aplicate încazul încãlcãrii legii con-curenþei sunt de pânã la10% din cifra de afaceri,iar dacã este vorba deînþelegeri pe verticalãsancþiunile ar putea sã seîncadreze între 2% ºi 4%.

Lucian Bode, ministrulEconomiei declara în mar-tie cã Guvernul va rezilia în“condiþii în care statul sã nupiardã” contractele bilat-erale prin care Hidro-electrica vinde energie,dacã beneficiarii acordurilorcomerciale nu vor acceptacreºterea preþurilor,scãderea duratei ºi a can-titãþilor. Renegocierea aces-tor contracte ºi anulareaacordurilor care nu pot firenegociate au fost solici-tate de cãtre reprezentanþiiFondului MonetarInternaþional.

Dar cum banul vorbeºtede multã vreme la noi, esteposibil care acest începutde stopare a jongleriilorenergetice sã o piesã deteatru ieftinã, ca atâteaaltele.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

S-au spart ºi ”þepele” lui

Buhãescu

”Poarta de intrare în Retezat”, pecare Primãria oraºului Uricani a

aruncat nu mai puþin de trei miliardede lei vechi, a început sã se crapeînainte de a fi terminatã.

Este vorba despre monumentul din faþablocului 13 din Uricani, la care se lucreazã deani buni, pe bani grei ºi care se deterioreazãpe zi ce trece.

Ce se putea face cu trei miliarde în Uricani?Multe alte lucruri, mai importante decât con-struirea a trei ”þepe” din beton, a cãror lucrãridureazã de cel puþin trei ani.

”Banii aceºtia puteau fi investiþi în altceva,mai bun, chiar la capitolul dedicat culturii. DarBuhãescu nu face altceva decât sã aruncebanii în stânga ºi în dreapta, cã doar nu dã dela ei. Treptele pe care se ajunge la cele treiþepe s-au fãcut praf, au început ºi þepele sã secrape ºi nici mãcar nu au fost finalizate. Vatrebui sã dea alte miliarde de lei pentru refa--cerea unui monument care nu avea nici unsens pentru Uricani, ci reprezintã doar o platãpentru un serviciu adus de cineva”, a declaratSorin Sanda, primvicepreºedintele filialeijudeþene a PPDD.

La rândul lui, Daniel Moraru, consilier localPRM, precizeazã cã este o obiºnuinþã înUricani sã se arunce bani pe lucrãri ce nu vorfi terminate niciodatã.

”S-a dat pe acel monument aproximativ treimiliarde de lei. Oricum þepele acelea erau stri-cate înainte de a se face ºi monumentul a fostconstruit numai ca sã îi facã un hatâr domnu-lui Stoi, de la PNL. ªi probabil cã s-a mers ºipe premiza cã trebuie în Uricani sã fie ºi mon-umente adevãrate, nu numai monumente deprostie, cum este Buhãescu. Dar partea peni-bilã este cã þepele nu au fost terminate, eletrebuiau acoperite de niºte plãcuþe cu tot felulde înscrisuri, dar plãcuþele s-au pierdut pedrum, pe undeva prin bugetul local. Iar dacãacele scãri s-au spart, înseamnã cã lucrarea nus-a fãcut cum trebuie”, mai spune DanielMoraru.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

”Bãieþii deºtepþi”, la control

S alonul NaþionalStudenþesc de Artã

Religioasã a ajuns la ediþia cunumãrul 30.

În cadrul manifestãrii organizate decãtre Casa de Culturã a Studenþilor dinPetroºani, în acest an, vor expunelucrãri inspirate de tematica pascalãatât reprezentanþii Cercului de ArtePlastice a instituþiei cât ºi invitaþi dinalte centre universitare. Este vorbadespre Cluj – Napoca, Timiºoara, Sibiuºi Bucureºti. În parantezã fie spus,expoziþia este una cu vânzare.

„La aceastã ediþie cu numãrul 30,una jubiliarã, nu ºtiu dacã trebuie sã neaºteptãm la niºte lucrãri deosebite.

Principalul, însã, estecã vor veni, dupã maimulþi ani de absenþã,ºi reprezentanþiiFacultãþii de ArteVizuale din Cluj carevor prezenta o abor-dare mai personalã atematicii pascale. Pede altã parte, sper sãavem parte de un pu-blic mult mai numerosdecât la ediþiile prece-dente”, a declaratLavinia Hulea, directorCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani.

Urmãtoarea mani-festare organizatã de

cãtre Casa de Culturã a Studenþilor dinPetroºani se va derula în perioada 27 –29 aprilie. “În ziua de 28 aprilie vomorganiza un marº – foto. Mai exact, ceicare vor dori sã ia parte la acþiuneanoastrã sunt invitaþi sã facã fotografii înpeisajul urban al localitãþii, instanta-neele surprinse urmând, mai apoi, sãfie expuse în faþa sediului instituþieinoastre. La acþiunea ce se va derula subtitulatura de “Locuri de lângã noi” suntinvitaþi sã ia parte toþi tinerii cu vârstacuprinsã între 14 ºi 35 de ani”, a maispus Lavinia Hulea.

Concursul de fotografie va fi jurizatde 3 specialiºti în arta fotograficã. Estevorba despre Ovidiu Raþiu ºi PetriºorCrãciunoiu din Deva, respectiv DorelGãinã, profesor universitar la Facultateade Arte Vizuale din Cluj – Napoca.Câºtigãtorii vor fi recompensaþi cu pre-mii în obiecte.

MirMircea cea NISTORNISTOR

S ãptãmâna altfel afost un prilej pentru

o copilã de numai 15 anidin Petroºani, care suferãde mai multe boli ce o þinîntr-un scaun cu rotile,pentru a-ºi umple sufletul de bucurie.

Lucrãrile ei, realizate în orede trudã, cum mult curaj ºidãruire, au fost apreciate detoþi cei care i-au trecut pragulexpoziþiei.

Andreea nu a cunoscutcopilãria aºa ca toþi ceilalþi ºimultiplele ei suferinþe au fãcut-o sã fie izolatã. În acestezile, însã, când s-a decis sãfacã o expoziþie de origami, afost mai mereu înconjuratã de

copii, bucuroºi sã înveþe de la ea cum se construiescfigurinele.

„Am cumpãrat olebãdã,pentru cã e foarte fru-moasã ºi vreau ca sã o ajut peAndreea”, spune un copil.„Sper sã aibã mult noroc, iarnoi am încercat sã o ajutãmazi. Ne-a învãþat cum se faceo pãrticicã micã din origami ºimi-a ºi dat acasã o bucãþicã dehârtie. Vrem sã fie ºi ea copilca noi”, a spus un alt copil,care a trecut pragul expoziþieiAndreei de la Casa de Culturãa Studenþilor din Petroºani.

Andreea spune cã lemulþumeºte tuturor ºi a fostatât de fericitã când a putut sãstea cu ei, încât i-a privit culacrimi în ochi atunci când au

plecat. „A fost obositor cã au fost

mulþi copii pe lângã mine, darîn acelaºi timp plãcut. Eu nuam prieteni ºi îmi place sãstau cu copiii. I-am învãþat sãîmpãtureascã hârtii, pentru caºi ei sã poatã crea piese deorigami. E plãcut cu ei aici”, apovestit Andreea, bucuroasãcã a stat timp de câtevaminute în compania copiilor.

Diagnosticul pus la naºterea fost unul care i-a marcattoatã viaþa. Andreea s-a nãs-cut la 6 luni ºi avea doar 900de grame. Atunci mama sa aaflat cã are triparezã spasticãpredominant stâng ºi retardpsihomotor, plus epilepsie.Aºa cã din prima zi de viaþã,Andreea a luptat mereu, iar

copilãria nici nu a simþit-o. Casã se deplaseze prin casã, ease târãºte în genunchi ºi seajutã de mânuþa care nu îi estebolnavã. Totuºi, niciodatã nu areuºit sã aibã prieteni.

„Copiii se plictisesc repedede ea. Dacã nu se poatedeplasa. Vin,stau puþin lângãea ºi pleacã. Tocmai de aceeas-a maturizat mult mai repededecât ceilalþi copii”, spunedoamna Lucreaþia, mamaAndreei, cu lacrimi în ochi.

Mama ei este singura care aîncurajat-o sã se dedice arteiîmpãturirii hârtiei ºi o ajutã sãcreeze obiecte ce îi sunt dragi.Doar aºa, dacã vor vinde dinele, vor reuºi sã o opereze dinnou pe Andreea.

„O ajut cã nu poatesã taie exact hârtia ºi nicicu soluþiile de lipit nu olas sã umble. Eamunceºte mult, dar faceºi miºcare pentru mânuþasa ºi aºa reuºim sã neþinem în formã ºi sãtreacã timpul. Am aveanevoie de bani ca sã con-tinuãm sã sperãm la cevamai bun pentru ea”, maicompleteazã mamafetiþei.

Doar pentru operaþiade deplasare de ºold,Andreea ar avea nevoiede aproximativ 2.500 delei. Apoi are nevoie deun fixator pentru mânastângã ºi numai proteza

costã aproximativ 1.000 delei, în timp ce operaþia costãalte 2.500 de lei. Mama artrebui sã o însoþeascã ºi aravea nevoie de alþi bani, pecare femeia nu ºi-i permite.Tocmai de aceea fac obiectedin hârtie pe care le vând ºiAndreea sperã cã într-o zi seva juca cu copiii în parc.„Numai oamenii cu suflet bunºi Dumnezeu mã pot ajuta”, aspus Andreea

Andreea sperã într-o minune ºi îºi doreºte mult sãmeargã, sã se joace cu alþicopii ºi sã înveþe sãcopilãreascã, aºa cum nu areuºit din pricina bolii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Concurs de culturãgeneralã, la Petroºani

L iceenii din Petroºani s-au întrecut încunoºtinþe generale despre Valea

Jiului, în cadrul unui concurs aflatla ediþia cu numãrul III.

Fiecare liceu a avut o echipã formatã dincâte 4 elevi, care au avut la dispoziþie câtevasãptãmâni pentru a se pregãti. “Este un concurscare evalueazã cunoºtinþele elevilor despreValea Jiului, cunoºtinþe despre geografie, isto-rie, economie ºi sport de-a lungul timpului. Este ºi o modalitate de a neîntâlni cu toþi elevii de la toate liceele”, adeclarat Carmen Damian, profesor la ColegiulTehnic “Dimitrie Leodina” Petroºani.

Jurizarea la acest concurs a fost fãcutã decãtre reprezentanþi mass media, ai primãriei ºidin partea Muzeului Mineritului. Astfel, dupãepuizarea întrebãrilor despre Valea Jiului ºi

dupã ce juraþii au deliberat, câºtigãtori au fost desem-naþi elevii de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu.Locul II a fost adjudecat de organizatori, respectiv ceide la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida, locul III arevenit elevilor de la Colegiul Naþional de InformaticãCarmen Sylva, iar pe ultimul loc s-a clasat ColegiulEconomic Hermes.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

E xemplu de bunepractici educaþio-

nale ne-au oferit cadreledidactice de la ªcoalaGeneralã “I.D.Sîrbu”Petrila cu structurileaparþinãtoare.

ªcoala Generalã Nr.6,Grãdiniþa ,,I.D.Sîrbu”,Grãdiniþele PN.Nr.1 ºiPN.Nr.2, au organizat ºidesfãºurat în zilele de 3 ºi 4aprilie la Casa de Culturã“Ladislau Schmidt” dinPetrila Concursul Naþional“Costumul meu popular” ºispectacolul muzical – literar –artistic ,,Interculturalitate ºiSpiritualitate’’ ediþia I,2012. Tema generoasã aproiectului educaþionalFestival Naþional – Concurscultural artistic,,Interculturalitate ºiSpiritualitate’’ a permis par-ticiparea cu lucrãri artistico-plastice ºi practice a unuinumãr mare de elevi ºipreºcolari din instituþiiºcolare ale judeþuluiHunedoara ºi din alte ºcoli ºigrãdiniþe din 17 judeþe aleþãrii. Au susþinut programeartistice elevi ºi preºcolaridin peste 7 zone folcloricedin România, îndrumaþiatent de cãtre dascãlii lor.Acþiunea avizatã de cãtreInspectoratul ªcolar alJudeþului Hunedoara estecuprinsã în Calendarul inter-regional al activitãþilorextracurriculare, la poziþia504 ºi s-a derulat în,,Sãptãmâna ªcoala Altfel,,tocmai pentru ineditul aces-teia, pornind de la motivaþiacã educaþia interculturalã seadreseazã tuturor elevilor ºise înscrie într-un demers carepoate sã acopere toateciclurile de învãþãmânt.

Scopul evenimentului l-aconstituit promovareabunelor practici educaþionale

în beneficiul copiilor prinschimbul de experienþã inter-culturalã între instituþiile deînvãþãmânt în vedereadobândirii unei imagini com-plete reflectatã în activitãþi ºievenimente speciale aleorganizaþiilor, a stimulãrii ati-tudinilor de respect, empatieºi admiraþie faþã de muncã,tradiþii ºi obiceiuri specificemai multor culturi ºi zonegeografice ale þãrii noastre.De asemenea, activitãþile auvizat integrarea conþinuturilordin domeniul om ºi soci-etate, din domeniul estetic ºicreativ. Este binecunoscutfaptul cã în învãþãmânt cul-turile se cer a fi studiate într-o manierã comparativãºi, în acelaºi timp, comple-mentarã. Educaþia intercul-turalã, componentã a noiloreducaþii, trebuie sã vizezemai întâi dirijarea interesuluicopiilor înspre teritorii spiri-tuale inedite, altele decât celeîncetãþenite. In contextuleducaþiei interculturale,respectarea valorilor tradiþi-ilor popoarelor are o valoaredeosebitã în relaþiile interu-mane. Activitãþile derulateprin proiect s-au bucurat desprijinul partenerilor direcþi aiªcolii Generale ,,I.D.Sîrbu’’

Petrila: Consiliul Local ºiPrimãria Oraºului Petrila,Clubul Copiilor Petrila, Casade Culturã ,,LadislauSchmit,, Petrila, AsociaþiaCulturalã ,,Les Amis de laFrance’’ Petrila, Grãdiniþa„Floare de colþ” Brad, Grupªcolar “Teglas Gabor”Devacu Grãdiniþa PP “TeglasGabor.

Iniþiatorii proiectului:directorul ªcoliiGenerale,,I.D.Sîrbu’’Petrila prof.Barbu Elena,directorii adjuncþiprof. AmbruºGeorgiana, prof.Cordea Ioan ºiprof. educ.Meraru Maria-Marcela apreci-azã cã activitateaextracurricularãºi-a atins obiec-tivele propuse,dovedindu-se unreal schimb deexperienþã, unbeneficiu pentrutoþi participanþii.Spectacolul afost un succesprin calitateamomentelor

artistice pregãtite ºi susþinutecu profesionalism ºi compe-tenþã, imaginaþie ºi daruirede cãtre cadrele didactice,dar ºi prin prestaþia ºi þinutadeosebitã a copiilor talentaþidin ansambluri ºi grupuricare au dansat îmbrãcaþi înminunate costumetradiþionale aparþinãtoarediverselor culturi de pemapamond, au interpretat

cântece din muzica ºidansurile popoarelor lumii,au recitat cu dezinvolturãpoezii în limba românã ºi înlimbi strãine.

Ne-au onorat cu prezenþaviceprimarul oraºului Petriladl. Constantin Ramaºcanu ºiconsilierii locali BoantãGheorghe ºi BeraruEuachim.

Cu toþii au beneficiat decondiþii deosebite oferite cugenerozitate de cãtre direc-torul Casei de Culturã“Ladislau Schmidt” Petrila,d-l Drãghici Cristian.Remarcãm, de asemenea,valoarea didacticã ºi esteticãa lucrãrilor copiilor partici-panþi la secþiunea de creaþie“Costumul meu popular”bine pregãtiþi de educatoriiîndrumãtori.

Evidenþiem implicareatotalã a pãrinþilor copiilor,parteneri activi în actul edu-caþional, fãrã de care nicioactivitate nu ar fi avut finali-tatea doritã ºi cãrora întregcolectivul de cadre didacticele aduce sincere mulþumiripentru ziua specialã domi-natã de joc ºi veselie.

Prof. Maria-MarcelaMeraru, ªcoala Generalã

,,I.D.Sîrbu’’- GrãdiniþaPN.Nr.1 Petrila

“Interculturalitate ºi Spiritualitate” - eveniment organizatde ªcoala Generalã ,,I.D.Sîrbu’’din Petrila

Din suflet de copii, pentru Andreea

Activitate culturalã studenþeascã bogatã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 2012 Actualitate 98 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

S erviciul deTelecomunicaþii

Speciale (STS) vrea sã-ºiîmbunãtãþeascã activi-tatea ºi are nevoie deîncã o antenã.

Locul optim pentru montareaei ar fi pe un deal din zona Dâlja– Petroºani, un de existã deja oantenã Orange. ªi ca sã nupãþeascã la fel cu operatorul detelefonie mobilã, a decis sã seracordeze chiar la antena lor.

STS a solicitat, recent,Primãriei Petroºani avizul nece-sar pentru realizarea unuibranºament electric pentru

punctul de radiocomunicaþii aloperatorului de telefonie mobilã,în scopul alimentãrii cu energieelectricã a echipamentelor STS.

Aºa a ieºit la ivealã un aspectincredibil, din care pãcãlitã aieºit chiar firma de telefonie ºicare ne duce cu gândul laînþelepciunea (sau viclenia!)proverbialã a românuluui.

Surse bine informate dincadrul administraþiei publicelocale de la Petroºani spun cãOrange a crezut, probabil, cãîncheie afacerea secolului, însãpânã la urmã chiar ei au fost ceipãcãliþi la final.

Aveau nevoie de un loc prop-ice pentru montarea antenei de

telecomunicaþii ºi l-au gãsit peun deal din Dâlja Mare.

O zonã idealã ºi, cu atât maibunã cu cât localnicii i-au primitcu braþele deschise ºi le-au puspractic terenul la picioare. Nicimãcar pretenþii financiare nu auridicat, adicã afacerea perfectã.Asta pânã la realizareainvestiþiei.

„Investiþia a fost de vreo500.000 de euro ºi, când aufinalizat-o, proprietarii terenuluiau venit cu un extras de cartefunciarã prin care demonstraucã este al lor. Le-au cerut sã-ºi iaechipamentele de pe terenul lorsau sã plãteascã o chirie de 1,6miliarde de lei”, au povestit

sursele citate anterior. Cum nuputeau lua pur ºi simplu antenaîn spate sã plece cu ea,reprezentanþii operatorului detelefonie mobilã au fost nevoiþisã se conformeze.

Asta în timp ce peste local-nicii din Dâlja care au avutnorocul sã deþinã acolo terenpare sã se fi rãsturnat cornulabundenþei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Antena de telecomunicaþiii-a îmbogãþit

M ãcelarii ºi oierii carevin la Petroºani nu

pot sã-ºi sacrifice oilei ºimieii din cauza birocraþiei.Asta pentru cã abatorul nua primit avizele ºi cunumai o zi înainte dePaºtele Catolic mieii sevând direct de la mãcelari.

Un crescãtor de animale dinPetroºani a fãcut adrese pânãla Ministerul Agriculturii, undea reclamat faptul cã abatorulnou-construit nu a primitavizele necesare. ConstantinFaltinski susþine cã a fostnevoit sã vândã mieii sacrificaþiacasã, pentru cã a tot aºteptatca abatorul amenajat la piaþã,unde vin clienþii, nu are autori-zaþie. “útia de la Deva, veteri-narii, cred cã vor da autorizaþiadupã Paºti. Ei cred cã noi vindem mieii de Anul Nou!.Am fãcut plângere la MinisterulEconomiei ºi aºtept sã vãd cum

se face dreptate, pentru cã aici,din vina birocraþiei, nu putemsã tãiem mieii. Eu l-am tãiatacasã ºi am adus clienþilor caremi-au cerut. Nu vedeþi cãcârligele din piaþã sunt goale ºimai e o zi pânã la paºteleCatolic?”, spune Faltinski.

În replicã, administratoriipieþei spun cã nu au înregistratpânã acum nicio cerere scrisãdin partea crescãtorilor de oicare ar fi vrut sã taie la aba-torul amenajat în spatele pieþei,mieii. “Nu avem cereri de laoieri, dar în câteva ore, cei dela Direcþia Sanitarã din Devavor fi aici sã dea avizele nece-sare. Nu existã riscul de a nuprimi acest aviz, deoarece toatedocumentele ºi amenajãrile aufost fãcute ºi acum e ochestiune ce va fi rezolvatã.Vom avea miei în piaþã”, spuneSorin Pristavu, administratorulPieþei Centrale din Petroºani.

În tot acest timp, cei care þinobiceiul catolic ºi sãrbãtoresc la

finele âacestei sãptãmâniPaºtele, au venit deja ºi s-auinteresat de miei. Aceºtia, însã,nu au fost scoºi la vânzare ºigalantarele amenajate staugoale. „Am reuºit sã vorbesccu un mãcelar pe care îl ºtiu.Mi-a adus un miel, cã noiþinem ºi Paºtele Catolic ºi chiardacã preþul e mai mare, am

cumpãrat, cã mã tem cã nu vorfi miei acum. Poate vin maimulþi sãptãmâna viitoare”,spune Cristi, un cumpãrãtor.

În Valea Jiului, o bunã partedin populaþie sãrbãtoreºte ºiPaºtele Catolic ºi cel Ortodoxºi,tocmai de aceea, cererea demiei este mare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mezaninul,neatractiv

S paþiile comerciale situate la mezaninul

halei din Piaþa Agroalimen-tarã Centralã din Petroºaninu sunt prea atractive, nicipentru comercianþi ºi nicipentru cumpãrãtori.

Astfel, în timp ce comercianþilorli se par prea mari chiriile perce-pute, eventualii cumpãrãtori nuprea au chef sã urce câteva trepte.Mãrturie în acest sens stã faptul cão bunã parte dintre spaþiileamplasate la etaj sunt închise iaramatorii care sã le închirieze nu seprea înghesuie sã depunã cereri înacest sens. Mai exact, dintre cele14 spaþii doar 9 sunt ocupate, înprezent. „Este crizã, încasãrile suntfoarte mici, aºa cã unii dintre com-ercianþi au renunþat la contractelede închiriere ale spaþiilor respec-tive. Sper, însã, ca în perioada imediat urmãtoare sã reuºim sãînchiriem ºi spaþiile rãmase disponibile”, a declarat IoanPristavu, administratorul pieþelordin Petroºani.

În cursul anului trecut, în aºa-zisul mezanin, a funcþionat ºi unrestaurant chinezesc. Acesta a fostºi el, între timp, închis, bucãtãreseivenite din China expirându-i actelede ºedere în România. În lipsa celeicare dãdea „sarea ºi piperul”restaurantului, patronul român afost nevoit sã-ºi închidã afacerea.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Copiii ledau lecþiiadulþilor

M icuþii de la o grãdiniþã din

Petroºani strâng sticlegoale pentru a le schimba(probabil) pe jucãrii saudulciuri.

Dupã ce conducerea unitãþiiºcolare a achiziþionat o mini-maºinã de compactat pet-uri copiii au adus de acasã sute desticle ce vor fi micºorate ºi apoivândute.

Cea mai mare bucurie pentrucei cu vârste cuprinse între 3 ºi 6ani este sã asiste la transformareaunei sticle de suc de 2 litri

într-una cât o conservã de micã.„Acþiunea aceasta de colectare apet-urilor a fost una care le-a plã-cut copiilor, aceºtia implicându-setotal.

Mãrturie stau cei câþiva saciuriaºi, plini cu sticle de plastic. Nuîn ultimul rând, micuþilor le ºiplace sã vadã cum se transformãsticlele prin compactare”, a spusLucia Munteanu, directorul grã-diniþei.

Acþiunea de strângere a pet-urilor face parte din campania„ªcoli pentru un viitor verde”, ºiea, parte componentã a sãp-tãmânii dedicate unei „ªcoli alt-fel”. Pânã astãzi, micuþii de lagrãdiniþa amplasatã pe stradaConstructorul au participat la acþi-uni de educaþie ecologicã, s-auîntâlnit cu medicii, pompierii saupoliþiºtii dar au vizitat ºi o bisericã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Micuþii în pamperºi,aºteptaþi la grãdiniþã

Î n acest an, pentru prima datã dupã mai mulþiani, nu vor mai fi probleme cu înscrierea

copiilor la grãdiniþã.

Asta pentru cã o parte dintre micuþii care urmau sã ajungã înunitãþile preºcolare, respectiv cei de 6 ani, au fost înscriºi în clasapregãtitoare. Prin urmare, grãdiniþele din întreaga Vale a Jiului aulocuri suficiente pentru toþi copiii.

Pentru anul ºcolar 2012 – 2013 vor putea fi înscriºi la grãdiniþã,în premierã, ºi copiii cu vârste cuprinse între 2 ºi 3 ani. „Încercãmsã-i luãm, în acest an, ºi pe cei sub 3 ani. Pentru noi s-ar putea sãfie mai greu sã avem grijã ºi de micuþii de peste 2 ani dar, pentrufamiliile în care ambii pãrinþi lucreazã ar putea reprezenta o soluþiebinevenitã înscrierea la grãdiniþã, cu atât mai mult cu cât, înPetroºani, nu avem nicio creºã”, a declarat Lucia Munteanu, director de grãdiniþã.

Înscrierea copiilor de doar 2 ani la grãdiniþã face parte dintr-unproiect dedicat educaþiei timpurii ºi va fi aplicat pentru prima datãîn România. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Asfaltãri la maxim,la Petroºani

D rumarii s-au apucat serios de treabã, la Petroºani.În prezent se lucreazã concomitent pe mai multe

strãzi ale municipiului, care au nevoie de reparaþii. Programul de asfaltare cuprinde mai multe zone ºi se va

întinde pe toatã durata primãverii. “În acest moment lucrãm pestrãzile Universitãþii ºi Horea ºi Cloºca. Ele sunt prinse în progra-mul de reabilitare ºi modernizare a drumurilor din nordulPetroºaniului pe fonduri europene. Se va turna covor asfaltic, sefac spaþiile verzi, trotuarele ºi tot ceea ce trebuie la infrastructuraunui drum. De asemenea, lucrãm ºi la repararea drumului cãtreParâng, adicã pe strada Maleia”, ne-a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul Municipiului Petroºani.

Cele mai ample lucrãri se desfãºoarã pe drumul de laUniversitate, ca parte a proiectului început spre finalul anului trecut. Pentru ca muncitorii sã poatã lucra mai repede, accesulauto a fost oprit, chiar dacã ºoferii nu s-au arãtat fericiþi. “Nu putem sã turnãm asfalt fãrã sã oprim circulaþie. Este un disconfort, dar nu dureazã decât maxim o zi, douã. Nu putem sãlucrãm altfel”, a mai spus primarul Petroºaniului.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Paºte fãrã miei, din vina birocraþiei

SC DIACOSTAMPET SRL angajeazã

DIRECTOR GENERALCerinþe:Cerinþe:- Studii superioare universitare- Experienþã pe un post similar.- Cunoaºterea mediului concurenþial de afaceri.- Spirit de observaþie, gândire comercialã, eficientã.- Excelente abilitãþi de comunicare ºi negociere.- Foarte bune cunoºtinþe de utilizare PC (pachet Microsoft Office,Internet Explorer, etc.)- Cunoºtinte avansate de limba engleza.Beneficii:Beneficii:- Condiþii optime de muncã.- Salariu atractiv.- Transportul asigurat.

C.V. se vor depune la sediul firmei din Petroºani, strada Livezeni, nr. 3, sau pe e-mail la

[email protected] limitã pentru depunerea CV-urilor este

13.04.2012, ora 17:00Pentru informaþii suplimentare ne puteþi

contacta la numerele:tel/fax 0354/100.678, 0730.892.920

M unicipiulPetroºani

face curãþenie generalã la sfârºitulacestei luni.

Locuitorii municipiuluiPetroºani, cu mic cumare, indiferent defuncþie sau statut, suntchemaþi sã participe lao acþiune menitã sãarate cã le pasã deoraºul în care trãiesc.“Din Forumul Pro Urbis

a reieºit o idee din care,în Municipiul Petroºani afost instituitã Ziua Verde.

Aceasta a fostîmbrãþiºatã de ConsiliulLocal, care a adoptat ohotãrâre prin care s-astabilit ca în fiecare an,pe 28 aprilie, laPetroºani sã se facãcurãþenie, ecologizare ºisã se planteze arbori”,ne-a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de

cuvânt la PrimãriaPetroºani. De altfel,pânã atunci, angajaþiiprimãriei împreunã cubeneficiarii VenituluiMinim Garantat, fac totfelul de lucrãri de primã-varã, cu acelaºi scop:acela de a curãþa oraºul.“Curãþenia de primãvarãeste în desfãºurare încãde când vremea s-aîmbunãtãþit ºi continuãpânã când toate zonele

municipiului Petroºanivor fi curãþate dedeºeurile de pesteiarnã”, a mai spusTaºcã. De asemenea, înluna mai se va derula oaltã campanie de ecolo-gizare numitã Let’s doit România, în urmacãreia, în fiecare an seadunã tone întregi dedeºeuri.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Locuitorii municipiului Petroºani sunt chemaþi la curãþenie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 2012 Actualitate 98 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

S erviciul deTelecomunicaþii

Speciale (STS) vrea sã-ºiîmbunãtãþeascã activi-tatea ºi are nevoie deîncã o antenã.

Locul optim pentru montareaei ar fi pe un deal din zona Dâlja– Petroºani, un de existã deja oantenã Orange. ªi ca sã nupãþeascã la fel cu operatorul detelefonie mobilã, a decis sã seracordeze chiar la antena lor.

STS a solicitat, recent,Primãriei Petroºani avizul nece-sar pentru realizarea unuibranºament electric pentru

punctul de radiocomunicaþii aloperatorului de telefonie mobilã,în scopul alimentãrii cu energieelectricã a echipamentelor STS.

Aºa a ieºit la ivealã un aspectincredibil, din care pãcãlitã aieºit chiar firma de telefonie ºicare ne duce cu gândul laînþelepciunea (sau viclenia!)proverbialã a românuluui.

Surse bine informate dincadrul administraþiei publicelocale de la Petroºani spun cãOrange a crezut, probabil, cãîncheie afacerea secolului, însãpânã la urmã chiar ei au fost ceipãcãliþi la final.

Aveau nevoie de un loc prop-ice pentru montarea antenei de

telecomunicaþii ºi l-au gãsit peun deal din Dâlja Mare.

O zonã idealã ºi, cu atât maibunã cu cât localnicii i-au primitcu braþele deschise ºi le-au puspractic terenul la picioare. Nicimãcar pretenþii financiare nu auridicat, adicã afacerea perfectã.Asta pânã la realizareainvestiþiei.

„Investiþia a fost de vreo500.000 de euro ºi, când aufinalizat-o, proprietarii terenuluiau venit cu un extras de cartefunciarã prin care demonstraucã este al lor. Le-au cerut sã-ºi iaechipamentele de pe terenul lorsau sã plãteascã o chirie de 1,6miliarde de lei”, au povestit

sursele citate anterior. Cum nuputeau lua pur ºi simplu antenaîn spate sã plece cu ea,reprezentanþii operatorului detelefonie mobilã au fost nevoiþisã se conformeze.

Asta în timp ce peste local-nicii din Dâlja care au avutnorocul sã deþinã acolo terenpare sã se fi rãsturnat cornulabundenþei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Antena de telecomunicaþiii-a îmbogãþit

M ãcelarii ºi oierii carevin la Petroºani nu

pot sã-ºi sacrifice oilei ºimieii din cauza birocraþiei.Asta pentru cã abatorul nua primit avizele ºi cunumai o zi înainte dePaºtele Catolic mieii sevând direct de la mãcelari.

Un crescãtor de animale dinPetroºani a fãcut adrese pânãla Ministerul Agriculturii, undea reclamat faptul cã abatorulnou-construit nu a primitavizele necesare. ConstantinFaltinski susþine cã a fostnevoit sã vândã mieii sacrificaþiacasã, pentru cã a tot aºteptatca abatorul amenajat la piaþã,unde vin clienþii, nu are autori-zaþie. “útia de la Deva, veteri-narii, cred cã vor da autorizaþiadupã Paºti. Ei cred cã noi vindem mieii de Anul Nou!.Am fãcut plângere la MinisterulEconomiei ºi aºtept sã vãd cum

se face dreptate, pentru cã aici,din vina birocraþiei, nu putemsã tãiem mieii. Eu l-am tãiatacasã ºi am adus clienþilor caremi-au cerut. Nu vedeþi cãcârligele din piaþã sunt goale ºimai e o zi pânã la paºteleCatolic?”, spune Faltinski.

În replicã, administratoriipieþei spun cã nu au înregistratpânã acum nicio cerere scrisãdin partea crescãtorilor de oicare ar fi vrut sã taie la aba-torul amenajat în spatele pieþei,mieii. “Nu avem cereri de laoieri, dar în câteva ore, cei dela Direcþia Sanitarã din Devavor fi aici sã dea avizele nece-sare. Nu existã riscul de a nuprimi acest aviz, deoarece toatedocumentele ºi amenajãrile aufost fãcute ºi acum e ochestiune ce va fi rezolvatã.Vom avea miei în piaþã”, spuneSorin Pristavu, administratorulPieþei Centrale din Petroºani.

În tot acest timp, cei care þinobiceiul catolic ºi sãrbãtoresc la

finele âacestei sãptãmâniPaºtele, au venit deja ºi s-auinteresat de miei. Aceºtia, însã,nu au fost scoºi la vânzare ºigalantarele amenajate staugoale. „Am reuºit sã vorbesccu un mãcelar pe care îl ºtiu.Mi-a adus un miel, cã noiþinem ºi Paºtele Catolic ºi chiardacã preþul e mai mare, am

cumpãrat, cã mã tem cã nu vorfi miei acum. Poate vin maimulþi sãptãmâna viitoare”,spune Cristi, un cumpãrãtor.

În Valea Jiului, o bunã partedin populaþie sãrbãtoreºte ºiPaºtele Catolic ºi cel Ortodoxºi,tocmai de aceea, cererea demiei este mare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mezaninul,neatractiv

S paþiile comerciale situate la mezaninul

halei din Piaþa Agroalimen-tarã Centralã din Petroºaninu sunt prea atractive, nicipentru comercianþi ºi nicipentru cumpãrãtori.

Astfel, în timp ce comercianþilorli se par prea mari chiriile perce-pute, eventualii cumpãrãtori nuprea au chef sã urce câteva trepte.Mãrturie în acest sens stã faptul cão bunã parte dintre spaþiileamplasate la etaj sunt închise iaramatorii care sã le închirieze nu seprea înghesuie sã depunã cereri înacest sens. Mai exact, dintre cele14 spaþii doar 9 sunt ocupate, înprezent. „Este crizã, încasãrile suntfoarte mici, aºa cã unii dintre com-ercianþi au renunþat la contractelede închiriere ale spaþiilor respec-tive. Sper, însã, ca în perioada imediat urmãtoare sã reuºim sãînchiriem ºi spaþiile rãmase disponibile”, a declarat IoanPristavu, administratorul pieþelordin Petroºani.

În cursul anului trecut, în aºa-zisul mezanin, a funcþionat ºi unrestaurant chinezesc. Acesta a fostºi el, între timp, închis, bucãtãreseivenite din China expirându-i actelede ºedere în România. În lipsa celeicare dãdea „sarea ºi piperul”restaurantului, patronul român afost nevoit sã-ºi închidã afacerea.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Copiii ledau lecþiiadulþilor

M icuþii de la o grãdiniþã din

Petroºani strâng sticlegoale pentru a le schimba(probabil) pe jucãrii saudulciuri.

Dupã ce conducerea unitãþiiºcolare a achiziþionat o mini-maºinã de compactat pet-uri copiii au adus de acasã sute desticle ce vor fi micºorate ºi apoivândute.

Cea mai mare bucurie pentrucei cu vârste cuprinse între 3 ºi 6ani este sã asiste la transformareaunei sticle de suc de 2 litri

într-una cât o conservã de micã.„Acþiunea aceasta de colectare apet-urilor a fost una care le-a plã-cut copiilor, aceºtia implicându-setotal.

Mãrturie stau cei câþiva saciuriaºi, plini cu sticle de plastic. Nuîn ultimul rând, micuþilor le ºiplace sã vadã cum se transformãsticlele prin compactare”, a spusLucia Munteanu, directorul grã-diniþei.

Acþiunea de strângere a pet-urilor face parte din campania„ªcoli pentru un viitor verde”, ºiea, parte componentã a sãp-tãmânii dedicate unei „ªcoli alt-fel”. Pânã astãzi, micuþii de lagrãdiniþa amplasatã pe stradaConstructorul au participat la acþi-uni de educaþie ecologicã, s-auîntâlnit cu medicii, pompierii saupoliþiºtii dar au vizitat ºi o bisericã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Micuþii în pamperºi,aºteptaþi la grãdiniþã

Î n acest an, pentru prima datã dupã mai mulþiani, nu vor mai fi probleme cu înscrierea

copiilor la grãdiniþã.

Asta pentru cã o parte dintre micuþii care urmau sã ajungã înunitãþile preºcolare, respectiv cei de 6 ani, au fost înscriºi în clasapregãtitoare. Prin urmare, grãdiniþele din întreaga Vale a Jiului aulocuri suficiente pentru toþi copiii.

Pentru anul ºcolar 2012 – 2013 vor putea fi înscriºi la grãdiniþã,în premierã, ºi copiii cu vârste cuprinse între 2 ºi 3 ani. „Încercãmsã-i luãm, în acest an, ºi pe cei sub 3 ani. Pentru noi s-ar putea sãfie mai greu sã avem grijã ºi de micuþii de peste 2 ani dar, pentrufamiliile în care ambii pãrinþi lucreazã ar putea reprezenta o soluþiebinevenitã înscrierea la grãdiniþã, cu atât mai mult cu cât, înPetroºani, nu avem nicio creºã”, a declarat Lucia Munteanu, director de grãdiniþã.

Înscrierea copiilor de doar 2 ani la grãdiniþã face parte dintr-unproiect dedicat educaþiei timpurii ºi va fi aplicat pentru prima datãîn România. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Asfaltãri la maxim,la Petroºani

D rumarii s-au apucat serios de treabã, la Petroºani.În prezent se lucreazã concomitent pe mai multe

strãzi ale municipiului, care au nevoie de reparaþii. Programul de asfaltare cuprinde mai multe zone ºi se va

întinde pe toatã durata primãverii. “În acest moment lucrãm pestrãzile Universitãþii ºi Horea ºi Cloºca. Ele sunt prinse în progra-mul de reabilitare ºi modernizare a drumurilor din nordulPetroºaniului pe fonduri europene. Se va turna covor asfaltic, sefac spaþiile verzi, trotuarele ºi tot ceea ce trebuie la infrastructuraunui drum. De asemenea, lucrãm ºi la repararea drumului cãtreParâng, adicã pe strada Maleia”, ne-a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul Municipiului Petroºani.

Cele mai ample lucrãri se desfãºoarã pe drumul de laUniversitate, ca parte a proiectului început spre finalul anului trecut. Pentru ca muncitorii sã poatã lucra mai repede, accesulauto a fost oprit, chiar dacã ºoferii nu s-au arãtat fericiþi. “Nu putem sã turnãm asfalt fãrã sã oprim circulaþie. Este un disconfort, dar nu dureazã decât maxim o zi, douã. Nu putem sãlucrãm altfel”, a mai spus primarul Petroºaniului.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Paºte fãrã miei, din vina birocraþiei

SC DIACOSTAMPET SRL angajeazã

DIRECTOR GENERALCerinþe:Cerinþe:- Studii superioare universitare- Experienþã pe un post similar.- Cunoaºterea mediului concurenþial de afaceri.- Spirit de observaþie, gândire comercialã, eficientã.- Excelente abilitãþi de comunicare ºi negociere.- Foarte bune cunoºtinþe de utilizare PC (pachet Microsoft Office,Internet Explorer, etc.)- Cunoºtinte avansate de limba engleza.Beneficii:Beneficii:- Condiþii optime de muncã.- Salariu atractiv.- Transportul asigurat.

C.V. se vor depune la sediul firmei din Petroºani, strada Livezeni, nr. 3, sau pe e-mail la

[email protected] limitã pentru depunerea CV-urilor este

13.04.2012, ora 17:00Pentru informaþii suplimentare ne puteþi

contacta la numerele:tel/fax 0354/100.678, 0730.892.920

M unicipiulPetroºani

face curãþenie generalã la sfârºitulacestei luni.

Locuitorii municipiuluiPetroºani, cu mic cumare, indiferent defuncþie sau statut, suntchemaþi sã participe lao acþiune menitã sãarate cã le pasã deoraºul în care trãiesc.“Din Forumul Pro Urbis

a reieºit o idee din care,în Municipiul Petroºani afost instituitã Ziua Verde.

Aceasta a fostîmbrãþiºatã de ConsiliulLocal, care a adoptat ohotãrâre prin care s-astabilit ca în fiecare an,pe 28 aprilie, laPetroºani sã se facãcurãþenie, ecologizare ºisã se planteze arbori”,ne-a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de

cuvânt la PrimãriaPetroºani. De altfel,pânã atunci, angajaþiiprimãriei împreunã cubeneficiarii VenituluiMinim Garantat, fac totfelul de lucrãri de primã-varã, cu acelaºi scop:acela de a curãþa oraºul.“Curãþenia de primãvarãeste în desfãºurare încãde când vremea s-aîmbunãtãþit ºi continuãpânã când toate zonele

municipiului Petroºanivor fi curãþate dedeºeurile de pesteiarnã”, a mai spusTaºcã. De asemenea, înluna mai se va derula oaltã campanie de ecolo-gizare numitã Let’s doit România, în urmacãreia, în fiecare an seadunã tone întregi dedeºeuri.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Locuitorii municipiului Petroºani sunt chemaþi la curãþenie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

6 a p r i l i e 2 0 1 2

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi,pentru cã sunteþi nervos ºi s-ar puteasã mizaþi greºit. Nu cãlãtoriþi cumaºina! Sunteþi predispus la acci-dente. Ar fi bine sã evitaþi discuþiileîn contradictoriu. Ar fi bine sã acor-daþi mai multã atenþie relaþiilorparteneriale.

La serviciu, sunteþi indispus în urma

unei discuþii cu ºeful direct. Nu este

indicat sã vã exteriorizaþi nemulþu-

mirea. Menajaþi-vã sãnãtatea.

Eforturile pe care intenþionaþi sã le

faceþi sporesc riscul de accidente

cerebrale.

Aveþi de rezolvat o mulþime de prob-leme, pe care le-aþi tot amânat. Aveþitendinþa sã începeþi mai multe treburideodatã. Organizaþi-vã cât mai rig-uros. La nevoie, nu ezitaþi sã cereþiajutor celor din familie! Spre searã,s-ar putea sã ajungeþi în vizitã la pri-eteni.

Dimineaþa vã treziþi obosit ºi nervos.Încercaþi sã vã controlaþi agresivi-tatea, pentru cã riscaþi sã declanºaþiun conflict! Nu faceþi vizite, chiardacã partenerul de viaþã insistã.Profitaþi de timpul liber pentru a vãodihni!

Fiþi deosebit de prudent astãzi, pen-tru cã puteþi avea probleme cu sãnã-tatea sau chiar accidente. Nu vãsupra-solicitaþi! Ar fi bine sã evitaþicãlãtoriile lungi ºi petrecerile. Pe fon-dul oboselii acumulate, puteþi deveniirascibil ºi nu este exclus sã vã luaþi laceartã.

Plecaþi într-o cãlãtorie foarte impor-tantã, care vã poate aduce câºtiguriserioase. Pãstraþi-vã calmul ºi nuridicaþi tonul la o persoanã mai învârstã. Pe plan sentimental, puteþiavea probleme dacã sunteþi preaîncãpãþânat.

Aveþi mare nevoie de un împrumut.

Pânã la urmã, reuºiþi sã faceþi rost de

bani. Pãstraþi-vã calmul ºi odihniþi-vã

mai mult! Sunteþi predispus la prob-

leme de sãnãtate. În curând veþi

primi o sumã importantã.

Dimineaþa aveþi dificultãþi de comuni-care ºi sunteti neinspirat. S-ar puteasã deveniþi agitat ºi nervos. Amânaþiîntâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile. Deasemenea, este indicat sã evitaþiactivitãþile complexe, care necesitãatenþie ºi concentrare. Puteþi aveasucces în activitãþile legate de cãmin.

Este posibil sã primiþi o veste proastãde la o rudã îndepãrtatã. Aceasta vaindispune ºi vã obligã sã vã schimbaþiprogramul. Plecaþi într-o cãlãtorieneprevãzutã. Fiþi atent, pentru cãexistã riscul sã fiþi implicat într-unaccident.

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþi petoatã lumea. Încercaþi sã vã temper-aþi spiritul critic! Fiþi atent pe ce daþibanii! S-ar putea ca partenerul deviaþã sã nu fie de acord cu cheltuielilepe care le faceþi. Ca sã evitaþi oceartã, mergeþi împreunã lacumpãrãturi.

Este posibil sã plecaþi într-o dele-gaþie. Nu sunteþi în cea mai bunãdispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exager-aþi. Nu vã susþineþi pãrerile cuîncãpãþânare ºi evitaþi discuþiile încontradictoriu. S-ar putea sã fiþi ner-vos pentru cã nu staþi prea bine cubanii.

Dimineaþa sunteþi irascibil din cauza

oboselii acumulate în ultima

perioadã. Reduceþi programul de

muncã. În ritmul acesta, riscaþi sã vã

îmbolnãviþi. Dupã-amiazã s-ar putea

sã vã loviþi de o problemã financiarã.

Nu-i daþi prea multã importanþã.

H O R O S C O P

S e apropie„Sãptãmâna Mare”.

Sã fim mai buni, maiînþelegãtori, mai tole-ranþi. Nu prea îmi stãîn fire „sã scriu frumos”,„ de bine”, nu mã potabþine sã nu strecormãcar „o ºopârlã”, câtde micã, acolo...

Cã, cel puþin în ultimii doiani, multe categorii sociale aufost nevoite sã dea piept cucriza sau recesiunea, ºtie toatãlumea. Dintre acestea, buge-tarii, aceastã categorie denu-mitã generic, doar pentru cãprimesc salarii de la bugetulstatului, au avut cel mai mult desuferit, prin diminuarea veni-turilor. Cu toate acestea,

majoritatea dintre ei îºi conti-nuã activitatea, ca ºi când nu s-ar fi întâmplat nimic. Practic,menirea lor este aceea de a sepune în slujba cetãþenilor. ªi nue un lucru uºor...

Vã voi oferi douã exemplede colective din cadrul unorinstituþii ale statului din ValeaJiului, care îºi fac exemplardatoria.

C ompetenþã ºi ama-bilitate, la Casa de

PensiiÎn clãdirea Casei de culturã

funcþioneazã Casa Localã dePensii ºi Asigurãri SocialePetroºani. Zilnic, sute de per-soane vârstnice vin aici cudiverse probleme. Este o activi-tate deosebit de complexã. Seîntocmesc dosare de pensio-nare, se primesc documente

pentru tot felul de recalculãri.Este o permanentã forfotã. Darse evitã aglomeraþia, prin strã-dania acestui colectiv inimos.Se ºtie cã, de obicei, cubãtrânii se lucreazã mai greu.Trebuie sã le explici fiecareamãnunt, uneori sunt maipisãlogi. Dar, cu rãbdare ºidragoste pentru oameni, sepoate trece peste orice obsta-col. O vorbã bunã face, uneori,mai mult decât un teanc debani...

În aceastã perioadã, pen-sionarii din Valea Jiului sepreocupã sã-ºi asigurebiletele de odihnã ºi trata-ment, sau, cum mai zic ei,sã meargã „la bãi”. Iar faptulcã, de vreo câþiva ani, numai trebuie sã meargã laDeva sã-ºi depunã cererile ºi

sã-ºi ridice biletele, e un lucrubun. Era drum lung, timp pier-dut ºi cheltuialã, mai ales pentru vârstnici.

Se spune cã „omul sfinþeºtelocul”. La Casa de pensii dinPetroºani am întâlnitfuncþionari amabili ºi compe-tenþi, care meritã cuvinte delaudã. Felicitãri întregului colec-tiv, coordonat, cu tact ºi com-petenþã, de Nataºa Popescu!

O perativitate, laPoliþia Aninoasa

ªtiþi, probabil, cântecul acela„Vinee Poliþia...” Uite cã niºteinfractori, care trebuia sã-l ºtie,nu l-au ºtiut.

Dupã ce au dat „lovitura” la

o societate comercialã dinAninoasa, „pârnãiaºii” s-au cul-cat pe urechea bleagã, crezândcã au scãpat. Uite cã, vorbaaia, Dumnezeu nu doarme!

Nici poliþiºtii de la Aninoasa,coordonaþi de comisarul ºefNicolae Airinei n-au dormit înpost.

Nici n-au trecut 24 de ore, i-au prins pe fãptaºi ºi au recu-perat întreg prejudiciul. Sprebucuria pãgubitului, care, pusîn faþa acestei situaþii, ºi-a fãcutcruce de trei ori ºi spune latoatã lumea: „Sã mai zicã cine-va cã Poliþia din Aninoasa nu-ºiface datoria...”

Subscriem ºi noi! La aºaoperativitate...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

„De bine”, despre niºtebugetari exemplari

V iaþa oamenilordin Valea Jiului,

subiectul unei piese deteatru! DavidSchwartz, un tânãrregizor, s-a decis sãpunã în scenã o piesãde teatru despreoamenii din ValeaJiului.

În acest scop, anul trecuts-a deplasat în zonã pentru oprimã luare de contact curealitãþile Vãii, însoþit de undramaturg ºi un operator deimagine dar a revenit ºi înacest an. Rezultatulcolaborãrii dintre cei 3 va fipiesa “Sub pãmânt” a cãreipremierã este programatãpentru data de 20 mai, înCapitalã. “Dupã descindereade anul trecut în Valea Jiuluiam postat pe un blogfilmãrile ºi pozele rezultate înurma vizitei noastre de docu-mentare derulate de-a lungula trei sãptãmâni. Acum amrevenit pentru a finaliza

documentarea demaratã înurmã cu un an ºi pentru afinaliza ultimele detalii alepiesei de teatru care va purtasemnãtura Mihaelei Mihailov.Precizez faptul cã piesa pecare o vom pune în scenã înpremierã absolutã, în data de20 mai, a prins viaþã doarpentru cã Ministerul Culturiia decis sã aloce o sumã debani acestui proiect. Actoriicare vor juca în aceastã piesãsunt câþiva tineri care auabslovit cursurile UATCBucureºti”, a declarat regi-zorul David Schwartz.

Ideea în care cei 3 tineridin Capitalã au poposit înValea Jiului este legatã deaflarea adevãrului despreviaþa oamenilor de aici dar ºidespre mineriadele care auadus o patã pe obrazultinerei democraþii dinRomânia. “Dupã ce am vor-bit cu oamenii din ValeaJiului dar ºi cu angajaþii maimultor exploatãri miniere m-am convins cã nu doarminerii de aici au fost vino-

vaþi pentru evenimentele gru-pate sub genericul de “mine-riade”. Vina aparþine maimultora ºi în principal celorcare i-au chemat pe mineri înCapitalã. Trebuie însã, sãrecunoaºtem, cã ºi muncitoriidin subteranele Vãii au avut,ºi ei, partea lor de vinã înorganizarea ºi derulareaacelor nefericite evenimente.Din pãcate, privind din exte-rior, pot sã spun cã înprezent Valea Jiului a ajunsprintre cele mai sãrace ºidefavorizate zone dinRomânia. În condiþiile în careaici urmeazã a se închide ºialte mine, sincer, nu ºtiu cumvã veþi mai descurca”, a maispus David Schwartz.

Dupã cum a mai precizattânãrul regizor, acestadoreºte sã se implice ºi înalte proiecte legate, tot, deValea Jiului. David Schwartzare 26 de ani ºi este absol-vent al Universitãþii de ArtãTeatralã ºi CinematograficãBucureºti.

MirMircea NISTORcea NISTOR

Tragi-comedie inspiratãde traiul minerilor

U DMR cautãînlocuitor pentru

postul de ministru almediului, pãrãsit, joi, deLaszlo Borbely. Persoanacotatã cu cele mai mariºanse este hunedoreanulIuliu Winkler.

Potrivit unor surse guverna-mentale, Iuliu Winkler este cotatcu cele mai multe ºanse sã preiafotoliul de ministru al Mediului,care revine de drept UDMR.Winkler chiar ar fi fost vãzut,miercuri, în Palatul Victoria, iarzvonurile privind numirea sa pefuncþia deþinutã pânã joi deLaszlo Borbely au început sãprindã contur.

Iuliu Winkler este membru alUDMR încã din 1991. În 2000a devenit deputat, iar dupã un an

a fost ales preºedinte al UDMRHunedoara, funcþie pe care odeþine ºi în prezent.

În 29 decembrie 2004, IuliuWinkler a fost numit în funcþiade ministru delegat pentru comerþ în cadrul guvernuluiTãriceanu, post care a fost desfi-inþat în 2007. A rãmas laGuvern, ca ºi secretar de stat înMinisterul pentru IMM-uri,Comerþ, Turism þi ProfesiiLiberale. Dupã nici trei luni, afost numit, din nou, ministru, alComunicaþiilor, dar a demisionatîn decembrie 2007 ºi a preluatmandatul de europarlamentar allui Frunda Gyorgy.

Pentru funcþia de ministru alMediului mai sunt vehiculatenumele deputatului Korodi Attilaºi cel al vicepremierului MarkoBela.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Winkler, posibil înlocuitoral lui Borbely la Mediu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 aprilie 201212 Actualitate

V ã mai amintiþide acel concurs

iniþiat de primãriaPetroºani în primã-vara lui 2009, înurma cãruia s-a alesnumele staþiuniimontane din masivulParâng?

Ei bine, a fost fãcut degeaba ! Denumirea gãsitãde un tânãr din Alba Iuliaatunci ºi premiatã deprimãrie cu 1000 de lei, nu

s-a folosit niciodatã.“Staþiunea se numeºte

Parâng - Petroºani, pentrucã prin Hotãrârea deGuvern 1205/2009, zonaParâng-Petroºani a fostdeclaratã staþiune turisticãde interes naþional. Numelede Alpina a fost obþinut înurma unui concurs anteriordatei adoptãrii Hotãrârii deGuvern de care vã vorbeam,dar el va rãmâne în atenþiaadministraþiei de laPetroºani, în vederea schimbãrii ulterioare a acestui nume. Deocamdatã,

însã, nu se pune problemaca oficial, staþiunea sã senumeascã Alpina”, ne-adeclarat Claudiu Cornea,viceprimarul MunicipiuluiPetroºani.

Numele de Alpinarãmâne, aºadar ca opþiuneacu numãrul doi pentru ediliidin Petroºani, în cazul încare se rãzgândesc. Înviitorul apropiat, însã, dupãcum afirmã viceprimarulClaudiu Cornea, nu se puneîn discuþie acest lucru.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Parâng sau Alpina?

D e Paºti,cabanierii din

Parâng nu au nicioofertã specialã pen-tru turiºti, deºi seestimeazã cã se vaschia bine.

Zãpada þine cuiubitorii sporturilor deiarnã, dar cabainerii dinparâng sunt totalnepregãtiþi. În loc sãprofite de faptul cã demulþi ani în Parâng nu s-a mai putut schia dePaºti, aceºtia nu au nicioofertã specialã cu care sãatragã turiºtii de sãrbãto-rile pascale. „Este zãpadã

ºi dupã cum se aratã, eucred cã se va putea schiabine ºi dupã Paºti.

Rãmâne doar sã vinãturiºtii”, spune DumitruBârlida, ºef SalvamontPetroºani. La munte anins în ultima perioadã,iar temperaturile scãzuteau pãstrat aproape neal-terat stratul de zãpadã.Asta înseamnã cã ºicabanierii ar putea aveaocupate locurile decazare. Singura modifi-care þine de tarife, pecare proprietarii de pen-siuni ºi cabane le-auredus faþã de vârfulsezonului de iarnã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cabanierii din Parângnu au oferte speciale de Paºti

D elimitarea cam-pusului universi-

tar, la Petroºani nu esteun lucru posibil, deºiacest subiect se discutãde câþiva ani.

Împrejmuirea sau montareaunei bariere la intrarea în arealul universitãþii nu se potrealiza, pentru cã aceastã zonãeste traversatã de un drumpublic care duce la zona de

agrement Brãdet. “Din acestpunct de vedere, este unimpediment. Nu pot blocaaccesul, iar atunci, chiar dacãîncerci sã delimitezi, anumitezone cu drumurile de accesrãmân tot descoperite. Pentrucã dacã ne gândim, de lacãmine pe partea dreaptã suntblocuri de locuinþe, iar înpartea de sus este o zonã deagrement ºi doi proprietaricare au casele acolo”, adeclarat

Aron Poanta, rectorulUniversitãþii Petroºani.

Marile universitãþi din þarã ºidin strãinãtate au campusulbine delimitat, iar accesul înincintã se face dupã trecereaprin câteva filtre. În acestecazuri, însã, în spaþiul cam-pusului nu existã ºi alte blocuride locuinþe în afara cãminelorstudenþeºti, astfel cã împrej-muirea a fost un lucru facil derealizat.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Delimitarea campusului universitar,un lucru imposibil