foloase din scoala

Sa tragem foloasedin cursurile

Scolii de Minister Teocratic

Scoalade

Minister

be-M

CEˆINV

˘AT

˘AM DIN EXEMPLELE

slujitorilor luiIehova din trecut?

be-M

Moise: desi a ezitatla

ˆınceput, a acceptat apoi

s˘

a fie folosit de IehovaPavel: a adus argumente logice si conving

˘atoare

Apolo: un orator elocvent,totusi dispus

s˘

a primeasc˘

a sfaturi

Filip: un evanghelizator zelos

Natan: a sensibilizat inima regelui David

Fetita israelit˘

a: si-a sustinut f˘

ar˘

a team˘

a credinta

Petru: a pus mult suflet cˆ

and predica

Estera: a vorbitdeosebit de respectuos

Ieremia:a demonstratconvingere

„Eu, DOMNUL [Iehova, NW] Dumnezeul t˘

au,

teˆınv

˘at ce este de folos si te conduc pe calea

pe care trebuie s˘

a mergi.“ — Is. 48:17.

S˘a tragem foloasedin cursurile

Scolii de Minister Teocratic

ˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇˇ

(Numele cursantului)

Pagina

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Gaseste placere ın Cuvantul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9‘Fii atent la modul ın care asculti’ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13ˆImbunatateste-ti capacitatea de memorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Straduieste-te sa citesti corect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Recompensele studiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Cum sa faci cercetari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Cum sa ıntocmesti o schita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39Cum sa-ti pregatesti temele pentru scoala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Cum sa pregatesti expuneri pentru congregatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47Cum sa-ti pregatesti cuvantarile publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Dezvolta-ti aptitudinile de ınvatator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Cultiva arta conversatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Cum ar trebui sa raspunzi la ıntrebari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Cum sa comunici prin intermediul scrisorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71Fa progrese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Curs de dezvoltare a aptitudinilor de orator si de ınvatator . . . . . . . . 78

Fisa personala de sfaturi oratorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79Foloseste diverse cadre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

Mesajul pe care trebuie sa-l proclamam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272Instructiuni pentru supraveghetorul scolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286

Cuprins

� 2001WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIAToate drepturile rezervateSa tragem foloase din cursurile Scolii de Minister TeocraticEditoriWATCHTOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF NEW YORK, INC.Brooklyn, New York, U.S.A.Tiparita ın 2012Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica,sustinute prin prin donatii.Daca nu exista alta indicatie, citatele din Scripturile ebraice sunt din Biblia sau Sfanta Scriptura, ın traducerealui D. Cornilescu, editia a III-a, 1991, si reflecta ortografia actuala a limbii romane, iar citatele din Scripturilegrecesti sunt reproduse din Scripturile grecesti crestine — Traducerea lumii noi. Sigla NW trimite la New WorldTranslation of the Holy Scriptures — With References.Benefit From Theocratic Ministry School Education Romanian (be-M)Made in the United States of AmericaTiparita ın Statele Unite ale Americii

1 Citire corect˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

2 Articulare clar˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

3 Pronuntie corect˘a . . . . . . . . . . . . . . . . 89

4 Cursivitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

5 Pauze adecvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

6 Accentuare corespunz˘atoare . . . . . . 101

7 Accentuarea ideilor principale . . . . 105

8 Volum adecvat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107

9 Modulatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

10 Entuziasm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

11 C˘aldur

˘a si sentiment . . . . . . . . . . . . . 118

12 Gesturi si mimic˘a . . . . . . . . . . . . . . . . 121

13 Contact vizual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

14 Naturalete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

15 Aspectˆıngrijit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131

16 Sigurant˘a de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

17 Folosirea microfonului . . . . . . . . . . . 139

18 Folosirea Biblieiˆın argumentare . . 143

19Încurajeaz

˘a folosirea Bibliei . . . . . . . 145

20 Introducerea eficient˘a

a textelor biblice . . . . . . . . . . . . . . . . 147

21 Citirea si accentuarea

corect˘a a textelor biblice . . . . . . . . 150

22 Aplicarea corect˘a a textelor biblice . . 153

23 Evidentierea valorii practice . . . . . . 157

24 Alegerea cuvintelor . . . . . . . . . . . . . . . 160

25 Folosirea schitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

26 Dezvoltarea logic˘a a materialului . . 170

27 Expunere liber˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174

28 Ton de conversatie . . . . . . . . . . . . . . . 179

29 Calitatea vocii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181

30 Interes fat˘a de interlocutor . . . . . . . 186

31 Respect fat˘a de altii . . . . . . . . . . . . . . . 190

32 Exprimare conving˘atoare . . . . . . . . . 194

33 Tact si fermitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197

34Încurajator si pozitiv . . . . . . . . . . . . . 202

35 Repetitie pentru accentuare . . . . . . 206

36 Dezvoltarea temei . . . . . . . . . . . . . . . . 209

37 Evidentierea ideilor principale . . . . 212

38 Introduceri care trezesc interesul . . 215

39Încheiere eficient

˘a . . . . . . . . . . . . . . . 220

40 Exactitatea afirmatiilor . . . . . . . . . . . 223

41 Expunere clar˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226

42 Prezentare instructiv˘a . . . . . . . . . . . . 230

43 Folosirea materialului indicat . . . . . 234

44 Folosirea eficient˘a a

ˆıntreb

˘arilor . . 236

45 Ilustr˘ari si exemple instructive . . . . 240

46 Ilustr˘ari inspirate

din situatii obisnuite . . . . . . . . . . . . 244

47 Folosirea eficient˘a

a mijloacelor vizuale . . . . . . . . . . . . 247

48 Rationamente logice . . . . . . . . . . . . . 251

49 Argumente conving˘atoare . . . . . . . . 255

50 Sensibilizarea inimii . . . . . . . . . . . . . . 258

51 Calcularea si repartizareajudicioas

˘a a timpului . . . . . . . . . . . 263

52Îndemnuri eficiente . . . . . . . . . . . . . . 265

53Încurajarea si

ˆınt

˘arirea

auditoriului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268

Cum s˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri

Lectia Pagina Lectia Pagina

ÎN CIRCA 200 de t

˘ari de pe glob, milioane de cursanti beneficiaz

˘a

s˘apt

˘am

ânal de instruirea oferit

˘a la Scoala de Minister Teocratic. Unii

sunt de putin timpˆınscrisi, altii particip

˘a la ea de ani de zile. Scoa-

la este tinut˘a

ˆın zeci de mii de localit

˘ati. Acest program de instruire

este disponibilˆın toat

˘a lumea. Persoane de toate v

ârstele, de toate

etniile si din toate p˘aturile sociale primesc gratuit aceast

˘a instruire

teocratic˘a.

În 1943, c

ând

ˆın congregatiile Martorilor lui Iehova a fost institui-

t˘a aceast

˘a scoal

˘a, s-a spus c

˘a scopul ei era acela de „a-i instrui pe toti

«b˘arbatii fideli», care aud Cuv

ântul lui Dumnezeu si exercit

˘a credin-

t˘a

ˆın el, «s

˘a-i poat

˘a

ˆınv

˘ata pe altii» . . . astfel

ˆınc

ât toti s

˘a fie mai bine

preg˘atiti s

˘a prezinte public speranta pe care o au“ (Course in Theo-

cratic Ministry, p. 4). Obiectivul scolii este

acelasi si ast˘azi.

Cum am putea s˘a ne folosim c

ât

mai bine de darul vorbirii cu care

ne-aˆınzestrat Dumnezeu? Biblia

r˘aspunde: „Tot ce are suflare

s˘a laude pe DOMNUL“ (Ps.

150:6). L˘aud

ându-l pe Tat

˘al

nostru ceresc, noiˆıi bucur

˘am

inima.Îi ar

˘at

˘am c

˘a suntem re-

cunosc˘atori pentru bun

˘atatea

si iubirea lui. Iat˘a de ce cresti-

nii suntˆındemnati ‘s

˘a-i ofere

ˆıntotdeauna lui Dumnezeu o

jertf˘a de laud

˘a, adic

˘a rodul bu-

zelor care fac o declaratie pu-

blic˘a pentru numele s

˘au’ (Evr.

13:15)!În dorinta de a te ajuta

s˘a-ti folosesti c

ât mai eficient

Bine ai venitla Scoala de Minister Teocratic!

darurile cu care ai fostˆınzestrat de Dumnezeu spre lauda Sa,

ˆıti spu-

nem bun venitˆın r

ândul cursantilor la Scoala de Minister Teocratic!

Desi scoala acord˘a o mare important

˘a citirii

ˆın public, artei ora-

torice si pred˘arii, instruirea primit

˘a aici nu se limiteaz

˘a la aceste as-

pecte. Participând la ea, vei fi ajutat s

˘a dezvolti deprinderi pretioa-

se, cum ar fi cele de a citi, de a asculta si de a memora, de a studia

si de a face cercet˘ari, de a analiza si de a sistematiza un material, de

a purta conversatii si de a r˘aspunde la

ˆıntreb

˘ari, precum si de a-ti

exprimaˆın scris ideile. Biblia si auxiliarele biblice sunt materialele

de studiu pe baza c˘arora vei putea face comentarii si expuneri. Pe

m˘asur

˘a ce

ˆıti vei umple mintea cu adev

˘arurile pretioase din Cuv

ân-

tul lui Dumnezeu, veiˆınv

˘ata s

˘a g

ândesti asemenea Lui. Acest lucru

te va ajutaˆın toate aspectele vietii! Iat

˘a ce a afirmat William Lyon

Phelps, un profesor universitar care a tr˘ait

ˆın secolul al XX-lea, de-

spre valoarea Cuvântului lui Dumnezeu: „Se poate spune c

˘a orici-

ne cunoasteˆın am

˘anunt Biblia este

ˆıntr-adev

˘ar o persoan

˘a instrui-

t˘a . . . Cred c

˘a este mai folositor s

˘a cunosti Biblia si s

˘a nu ai studii

superioare decât s

˘a ai studii superioare si s

˘a nu cunosti

Biblia“.

Cum putem trage foloase maxime

Bineˆınteles, pentru a trage foloase maxime din in-

struirea oferit˘a la Scoala de Minister Teocratic, fiecare

cursant trebuie s˘a depun

˘a eforturi. Apostolul Pavel l-a

ˆındemnat pe colaboratorul s

˘au crestin Timotei: „Medi-

teaz˘a la aceste lucruri, fii absorbit de ele, pentru ca pro-

gresul t˘au s

˘a fie evident pentru toti“ (1 Tim. 4:15).

În

ce constau aceste eforturi?

Caut˘a s

˘a asisti

ˆın fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a la Scoala de Mi-

nister Teocratic. Foloseste-teˆın mod eficient de acest

manual, intitulat S˘

a tragem foloase din cursurile Scolii

de Minister Teocratic. Scrie-ti numeleˆın spatiul rezer-

vat pe prima pagin˘a. Ia

ˆıntotdeauna cartea cu tine c

ând

asisti la scoal˘a. Ea este si o culegere de exercitii. C

ând

citesti unele idei importante pe care le consideri utile,

subliniaz˘a-le.

În spatiile largi de pe margine poti nota

ideile practice pe care le-aiˆınv

˘atat la scoal

˘a.

OBIECTIVELESCOLII

˙ Un program s˘apt

˘am

ânal

de citire, de studieresi de cercetare axatpe Biblie

˙ Cursuri de citireˆın public,

de oratorie si de predare

˙ Sesiuni de dezbatericu participarea clasei

˙ Prezentare de temeˆınaintea congregatiei

˙ Ajutorˆın vederea

progresului

6 Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic!

Vei primi separat un exemplar tip˘arit al programei Scolii de Mi-

nister Teocratic. Aceasta va include si detalii referitoare la modulˆın

care va fi condus˘a scoala. Pentru a o avea mereu la

ˆındem

ân

˘a, poti

p˘astra programa chiar

ˆın carte.

Când te preg

˘atesti pentru temele din fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a, este bine

s˘a ai

ˆın vedere c

˘a principalul nostru manual este Biblia. Acord

˘a prio-

ritate citirii capitolelor repartizate pentru s˘apt

˘am

âna

ˆın curs. Dac

˘a

vei citi dinainte si materialul alocat celorlalte p˘arti din program, vei

trage si mai multe foloase.În timpul scolii, auditoriul este invitat uneori s

˘a participe la

dezbateri. Profit˘a din plin de aceste ocazii. Lu

ând parte la aceste

dezbateri, vei reusi s˘a retii mai usor informatiile si s

˘a ti le

ˆınsu-

sesti.

Toti cursantii vor avea posibilitatea de a tine teme sau de a pre-

zenta demonstratiiˆın fata congregatiei. Foloseste-te din plin de fie-

care dintre aceste ocazii. Str˘aduieste-te s

˘a aprofundezi calitatea ora-

toric˘a pe care ai primit-o spre preg

˘atire. Vei primi sfaturi care s

˘a te

ajute s˘a progresezi. Apreciaz

˘a-le. Noteaz

˘a-ti

ˆın manualul personal su-

gestiile care te-ar putea ajuta s˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri.

Întruc

ât este greu

s˘a ne vedem asa cum ne v

˘ad altii, recomand

˘arile si sfa-

turile biblice pline de iubire vor contribui mult la pro-

gresul nostru. Ele ne sunt utile chiar dac˘a suntem

ˆınscrisi

de multi ani la scoal˘a. — Prov. 1:5.

Ti-ar pl˘acea s

˘a progresezi mai repede? Dac

˘a manifesti

spirit de initiativ˘a, vei reusi. Studiaz

˘a dinainte materialul

alocat fiec˘arei teme.

În cazul

ˆın care unul dintre cursanti

va trebuiˆınlocuit, te-ai putea oferi tu s

˘a tii tema, c

˘ap

˘a-

tând astfel mai mult

˘a experient

˘a.

În timpul prezent

˘arii

temelor, fii foarte atent la modulˆın care este expus ma-

terialul. Noiˆınv

˘at

˘am unii de la altii.

Dac˘a situatia

ˆıti permite, studiaz

˘a

ˆın avans; astfel vei

progresa mai rapid. Dup˘a ce-ti vei fi

ˆınsusit informa-

tiile cuprinseˆın primele 15 lectii,

ˆıncearc

˘a s

˘a parcurgi

„Cursul de dezvoltare a aptitudinilor de orator siˆınv

˘at

˘a-

tor“, careˆıncepe la pagina 78. Studiaz

˘a mai

ˆınt

âi fieca-

re lectie si f˘a exercitiile aferente. Aplic

˘a apoi

ˆın minister

DEPRINDERIDE URM

˘ARIT

˙ Ascultarea si memorarea

˙ Cititul

˙ Studiul

˙ Cercetarea

˙ Analiza si sistematizarea

˙ Conversatia

˙ G˘asirea r

˘aspunsurilor

laˆıntreb

˘ari

˙ Exprimareaˆın scris

a ideilor

Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic! 7

ceea ce aiˆınv

˘atat.

În felul acesta vei progresa mai rapid ca orator si

ˆınv

˘at

˘ator al Cuv

ântului lui Dumnezeu.

Instruirea pe care o primesti la Scoala de Minister Teocratic te va

ajuta s˘a te preg

˘atesti pentru cel mai important aspect al vietii.

Întru-

cât exist

˘am prin vointa lui Dumnezeu, a-l sl

˘avi pe el

ˆınseamn

˘a a du-

ce laˆındeplinire chiar scopul existentei noastre. Iehova Dumnezeu

merit˘a s

˘a fie glorificat (Rev. 4:11)! Si

ˆıl putem glorifica prin instrui-

rea pe care o primim la scoal˘a. Ea ne ajut

˘a s

˘a g

ândim

ˆın mod clar,

s˘a action

˘am cu

ˆıntelepciune si s

˘a vorbim cu eficient

˘a despre adev

˘a-

rurile minunate pe care le g˘asim

ˆın Cuv

ântul inspirat al lui Dum-

nezeu.

O TEMELIE PE CARE S˘

A CONSTRUIM

Capacitatea de a comunica eficient este oart

˘a pe care nu o st

˘ap

âneste toat

˘a lumea.

Pe aceast˘a tem

˘a au fost publicate multe ma-

nuale. Totusi, Creatorul — Cel ce i-aˆınzestrat

pe oameni cu capacitatea de a vorbi — cu-noaste mult mai multe despre oratorie sipredare dec

ât orice profesor de retoric

˘a.

În

calitate de Maestru, Fiul S˘au unic-n

˘ascut a

participat al˘aturi de el la realizarea creierului

omenesc si a organelor vorbirii, precum si atuturor celorlalte minuni ale creatiei.

Când au fost adusi

ˆın existent

˘a

ˆıngerii

si apoi oamenii, acest Fiu a slujit drept Cu-v

ânt al lui Dumnezeu; el a fost principalul

Instrument prin intermediul c˘aruia Dumne-

zeu si-a instruit creaturile (Prov. 8:30; Ioan1:1–3). Pe p

˘am

ânt, acest Fiu a fost cunoscut

ca Domnul Isus Cristos. Iat˘a ce ne spune re-

feritor la el relatarea inspirat˘a: „Multimile

erau uluite de modul s˘au de predare“. Iar

cei care l-au auzit vorbind au m˘arturisit:

„Nici un alt om nu a mai vorbit vreodat˘a

ˆın

felul acesta“ (Mat. 7:28; Ioan 7:46). Pe bun˘a

dreptateˆıl numesc Evangheliile pe Isus de

peste 40 de oriÎnv

˘at

˘ator! Si noi avem multe

deˆınv

˘atat de la Isus despre oratorie si de-

spre arta pred˘arii.

În plus, Biblia ne relateaz

˘a c

˘a Iehova

Dumnezeu s-a folosit de b˘arbati si femei din

diferite p˘aturi sociale pentru a-si duce la

ˆın-

deplinire scopul. Unii au transmis mesajescurte, dar pline de sens. Multi altii nu autrebuit s

˘a vorbeasc

˘a

ˆınaintea unui auditoriu

numeros,ˆıns

˘a au depus m

˘arturie cu fidelita-

te despre Dumnezeul adev˘arat si despre

scopul s˘au. Se pare c

˘a majoritatea nu au fost

buni oratori,ˆıns

˘a Dumnezeu le-a binecuv

ân-

tat tuturor eforturile. Si noi putem trageˆın-

v˘at

˘aminte din relat

˘arile biblice despre mo-

dulˆın care si-au dus ei la bun sf

ârsit

ministerul. — Ps. 68:11.

Evident, Biblia nu este un manual de re-toric

˘a.

Îns

˘a, pentru cei ce o citesc cu discer-

n˘am

ânt, ea contine informatii valoroase care

s˘a-i ajute s

˘a devin

˘a oratori si

ˆınv

˘at

˘atori efi-

cienti. Manualul de fat˘a — S

˘a tragem foloase

din cursurile Scolii de Minister Teocratic —ˆın-

cearc˘a s

˘a construiasc

˘a pe o astfel de temelie.

8 Bine ai venit la Scoala de Minister Teocratic!

FERICE de omul care „ˆısi g

˘aseste pl

˘acerea

ˆın Legea DOMNULUI si zi si

noapte cuget˘a“ la Cuv

ântul lui Dumnezeu (Ps. 1:1, 2). Simti si tu aceas-

t˘a pl

˘acere? Cum ai putea g

˘asi si mai mult

˘a bucurie

ˆın citirea Cuv

ân-

tului lui Dumnezeu?

Ascult˘

a ce spune Iehova

Nu te multumi doar s˘a citesti cuvinte. Vizualizeaz

˘a situatiile descrise.

Imagineaz˘a-ti cum suna vocea personajelor biblice. C

ând citesti capito-

lele introductive ale Bibliei,ˆınchipuie-ti c

˘a-l auzi pe Iehova dezv

˘aluin-

du-ti, putin câte putin, cum a preg

˘atit p

˘am

ântul pentru om. Ascult

˘a-l

când

ˆıi spune Fiului s

˘au, Maestrul, c

˘a a sosit timpul s

˘a-i aduc

˘a

ˆın exis-

tent˘a pe primii oameni. Imagineaz

˘a-ti cum Adam si Eva se r

˘azvr

˘atesc,

iar Dumnezeuˆıi condamn

˘a si

ˆıi alung

˘a din Paradis (Geneza, cap. 1–3).

Nu te cuprind teama si veneratia când citesti c

˘a o voce din cer declar

˘a

c˘a Isus Cristos este Fiul cel iubit al lui Dumnezeu, cel trimis s

˘a-si dea

viata pentru omenire (Mat. 3:16, 17)?Încearc

˘a s

˘a-ti

ˆınchipui reactia apos-

tolului Ioan când

ˆıl aude pe Iehova spun

ând: „Iat

˘a! Eu fac toate lucru-

rile noi“ (Rev. 21:5). Citirea Cuvântului lui Dumnezeu

ˆın acest mod este,

ˆıntr-adev

˘ar, o pl

˘acere!

Continuând s

˘a citesti relatarea inspirat

˘a, vei ajunge s

˘a cunosti perso-

nalitatea lui Iehova — o personalitate impun˘atoare, maiestuoas

˘a, care-ti

inspir˘a team

˘a si respect. Te vei simti puternic atras de aceast

˘a Persoan

˘a

care ne iubeste si manifest˘a

ˆındurare.

În plus, dac

˘a si noi continu

˘am

ˆın

mod umil s˘a facem vointa sa, el ne va ajuta si ne va ar

˘ata cum putem

avea succesˆın tot ceea ce facem. — Ios. 1:8; Ps. 8:1; Is. 41:10.

Cu cât vei acorda mai mult timp citirii Bibliei, cu at

ât vei avea o mai

mare satisfactie deoareceˆıntelegi mai bine scopul lui Dumnezeu. Si nu

numai atât! Pl

˘acerea pe care o vei g

˘asi

ˆın citirea Cuv

ântului lui Dum-

nezeu va fi tot mai mare! Citind Biblia, vei reusi s˘a g

˘asesti solutii

ˆınte-

lepte la problemele tale si te vei simti asemenea psalmistului care a spus:

„M˘arturiile Tale sunt minunate, de aceea sufletul meu le p

˘azeste“ (Ps.

119:129). Odat˘a ce vei

ˆıntelege din Scripturi principiile cu ajutorul c

˘a-

roraˆıti vei putea modela g

ândirea si dorintele

ˆın conformitate cu voin-

ta lui Dumnezeu, vei deveni si tu deosebit de fericit! — Is. 55:8, 9.

G˘aseste pl

˘acere

ˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu

9

Biblia neˆındrum

˘a si din punct de vedere moral, ocrotindu-ne de r

˘au si

ar˘at

ându-ne ce este bine. Pe m

˘asur

˘a ce o citim,

ˆıntelegem c

˘a Iehova este

un Tat˘a care stie cu ce probleme ne putem confrunta dac

˘a vom ceda do-

rintelor c˘arnii imperfecte. El nu vrea s

˘a suferim din cauza consecintelor

dureroase ce vor ap˘area

ˆın mod inevitabil dac

˘a-i vom

ˆınc

˘alca normele

moraleˆınalte. El este preocupat de bun

˘astarea noastr

˘a si vrea s

˘a ne bucu-

r˘am de cel mai bun mod de viat

˘a. Citindu-i Cuv

ântul, vom putea aprecia

si mai mult binecuvântarea de a-l avea ca Dumnezeu si Tat

˘a ceresc!

Citeste din Biblieˆın fiecare zi

Psalmistul a spus despre cel ce citeste Cuvântul lui Dumnezeu

ˆın fie-

care zi c˘a „tot ce

ˆıncepe, duce la bun sf

ârsit“ (Ps. 1:3). Da,

ˆın ciuda im-

perfectiunilor noastre, a faptului c˘a tr

˘aim

ˆıntr-un sistem de lucruri ne-

legiuit si a eforturilor lui Satan de a ne distruge, vom reusiˆın orice as-

pect al serviciului nostru sacru dac˘a vom citi cu regularitate Cuv

ântul

lui Dumnezeu si vom puneˆın practic

˘a sfaturile pe care le g

˘asim aici.

Întruc

ât suntem supusi presiunilor acestui sistem vechi de lucruri, me-

ditareaˆın fiecare zi, chiar si numai pentru c

âteva clipe, la g

ândurile Crea-

torului ne poate da t˘arie. Unii dintre fratii

ˆınchisi pentru credint

˘a nu au

avut la dispozitie decât c

âteva versete, culese de prin articolele unor zia-

re. Ei le-au decupat, le-au memorat si au meditat la ele. Iehova le-a bi-

necuvântat eforturile, deoarece au f

˘acut tot ceea ce au putut pentru a

asimila cunostint˘a din Cuv

ântul S

˘au (Mat. 5:3). Majoritatea dintre noi

ˆıns

˘a ne bucur

˘am de mult mai mult

˘a libertate. Nu ar trebui totusi s

˘a tra-

gem concluzia c˘a citirea

ˆın fug

˘a a unui verset biblic o dat

˘a pe zi va face

minuni. Dar ne vom bucura de binecuvânt

˘ari dac

˘a ne vom reconsidera

priorit˘atile si vom citi zilnic un fragment din Biblie, medit

ând la cele ci-

tite si punându-le

ˆın practic

˘a.

Trebuie s˘a admitem

ˆıns

˘a c

˘a si cele mai bune planuri pot fi z

˘ad

˘arnici-

te.În acest caz, va trebui s

˘a acord

˘am prioritate lucrurilor cu adev

˘arat im-

portante. De exemplu, nu am putea rezista f˘ar

˘a ap

˘a dec

ât vreo dou

˘a zile.

Asadar, indiferent de ceea ce s-ar iviˆın viata noastr

˘a, ar trebui s

˘a ne fa-

cem putin timp pentru a neˆınviora cu apele adev

˘arului. — Fap. 17:11.

Citeste Cuvˆ

antul lui Dumnezeuˆın

ˆıntregime

Ai citit Biblia din scoart˘a-n scoart

˘a? Unii se simt coplesiti la g

ândul c

˘a

trebuie s˘a o citeasc

˘a de la Geneza la Revelatia. Multi dintre cei care au

dorit s˘a citeasc

˘a Biblia

ˆın

ˆıntregime au

ˆınceput cu Scripturile grecesti

crestine. De ce? Deoarece le-a fost probabil mai usor s˘a

ˆınteleag

˘a cum

10 G˘

aseste pl˘

acereˆın Cuv


pot aplica sfaturile continuteˆın aceste c

˘arti pentru a p

˘asi pe urmele lui

Cristos. Sau poate li s-a p˘arut c

˘a Scripturile grecesti crestine sunt mai

putin voluminoase, ele reprezentând doar ceva mai mult de un sfert din

Biblie. Dar, dup˘a ce au parcurs aceste 27 de c

˘arti, ei s-au concentrat asu-

pra celor 39 de c˘arti ale Scripturilor ebraice si au

ˆınceput s

˘a le citeasc

˘a

cu mult˘a pl

˘acere. C

ând le-au terminat si pe acestea, ei dob

ândiser

˘a deja

obiceiul de a citi cu regularitate Biblia. Apoi, si-au continuat lectura ci-

tind pentru a doua oar˘a Scripturile grecesti crestine. Ei respect

˘a si acum

acest program de citire a Bibliei. Si tuˆıti poti face obiceiul de a citi din

Cuvântul lui Dumnezeu

ˆın fiecare zi!

Exist˘a cineva

ˆın familia sau

ˆın congregatia ta care nu poate s

˘a citeasc

˘a?

Nu te-ai putea oferi tu s˘a-i citesti cu regularitate din Biblie? Aceast

˘a lec-

tur˘a v-ar fi de folos am

ândurora si, totodat

˘a, l-ar ajuta pe cel ce te ascul-

t˘a s

˘a mediteze la cele auzite si, apoi, s

˘a le pun

˘a

ˆın practic

˘a. — Rev. 1:3.

Cu timpul, poate c˘a vei dori s

˘a studiezi mai profund anumite pasaje

biblice. Aceast˘a analiz

˘a te va ajuta s

˘a sesizezi mai bine leg

˘atura dintre

STR˘

ADUIESTE-TE S˘

A CITESTI ZILNIC DIN BIBLIE

Cea mai mare parte a instruirii oferite laScoala de Minister Teocratic se axeaz

˘a pe

programul de citire a Bibliei. Te sf˘atuim s

˘a

participi si tu la el.În fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a, la scoal

˘a este pla-

nificat spre citire si analiz˘a un mic frag-

ment biblic.În felul acesta ti se ofer

˘a posi-

bilitatea de a parcurge treptatˆıntreaga

Biblie.

Pentru ca citirea Bibliei s˘a ocupe un loc

importantˆın viata ta, f

˘a-ti timp s

˘a citesti

cu regularitate: dis-de-dimineat˘a, la pr

ânz,

la cin˘a sau

ˆınainte de a merge la culcare.

Citirea din când

ˆın c

ând a c

âtorva versete

nuˆınseamn

˘a regularitate.

Dac˘a esti cap de familie, ocup

˘a-te de cei

din casa ta ajutându-i s

˘a-si formeze bune

deprinderi de studiu. Citindˆımpreun

˘a c

âte-

va pasaje biblice, veti fiˆıncurajati s

˘a cititi

personal din Biblieˆın fiecare zi.

Citirea zilnic˘a a Bibliei pretinde autodisci-

plin˘a. Nu ne-am n

˘ascut cu dorinta de a citi.

De aceea, trebuie ‘s˘a nutrim o dorint

˘a fier-

binte’ pentru Cuvântul lui Dumnezeu (1 Pet.

2:2). Pe m˘asur

˘a ce vei cultiva acest obicei, si

setea dup˘a lucrurile spirituale

ˆıti va creste.

Mai târziu, poate vei dori s

˘a aprofundezi a-

numite aspecte fixându-ti obiective speciale

de citire si studiere a Bibliei, pentru aˆıntele-

ge mai bine si pentru a aprecia mai mult bo-g

˘atiile spirituale pe care Iehova ni le-a pus la

dispozitie.

Când citesti din Biblie, f

˘a-ti timp s

˘a reflec-

tezi la semnificatia celor citite: la ceea ce teˆınvat

˘a ele despre Iehova, la efectul pozitiv pe

care-l exercit˘a asupra vietii tale si la modul

ˆın

care le poti folosi pentru a-i ajuta pe altii.

G˘

aseste pl˘

acereˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu 11

diverse p˘arti ale Scripturilor. Dac

˘a Biblia ta contine referinte marginale,

eleˆıti pot da l

˘amuriri asupra detaliilor de natur

˘a istoric

˘a, precum si asu-

pra altor relat˘ari biblice paralele. De asemenea, te pot ajuta s

˘a afli

ˆın ce

ˆımprejur

˘ari au fost scrisi psalmii sau scrisorile apostolilor lui Isus Cristos.

Lucrarea Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentruˆıntelegerea Scrip-

turilor) contine o multime de informatii referitoare la personaje, locuri

si calit˘ati mentionate

ˆın Biblie. Tabelele atrag atentia asupra

ˆımplinirii

profetiilor biblice, arat˘a cu ce regi au fost contemporani unii profeti si

furnizeaz˘a datele aproximative ale multor evenimente biblice.

Meditând la ceea ce citesti, vei observa motivele pentru care

ˆın po-

porul lui Dumnezeu au existat la un moment dat anumite st˘ari de lu-

cruri. Vei pricepe si de ce a actionat Iehovaˆıntr-un anume mod fat

˘a de

slujitorii s˘ai. Vei

ˆıntelege cum priveste Iehova actiunile guvernelor, ale

popoarelor si ale fiec˘arei persoane

ˆın parte. Vei p

˘atrunde, de fapt,

ˆın mo-

dul s˘au de g

ândire.

Istoria biblic˘a ti se va p

˘area mai interesant

˘a dac

˘a

ˆıti vei imagina cadrul

ˆın care au avut loc evenimentele. H

˘artile tinuturilor biblice ne prezint

˘a

relieful si distantele dintre anumite locuri. Te-ai gândit vreodat

˘a pe unde

au traversat israelitii Marea Rosie? Cât de mare a fost Tara Promis

˘a? P

ân

˘a

unde a ajuns Isusˆın timpul ministerului s

˘au p

˘am

ântesc? Ce privelisti a

admirat apostolul Pavelˆın timpul c

˘al

˘atoriilor sale misionare? H

˘artile si

descrierile geograficeˆıti vor oferi detalii care vor da viat

˘a lecturii tale.

Unde poti g˘asi aceste h

˘arti? Unele dintre ele apar

ˆın Sfintele Scripturi

— Traducerea lumii noi. Cele dou˘a volume ale c

˘artii Perspicacitate con-

tin aproximativ 70 de h˘arti, iar la sf

ârsitul primului volum g

˘asim un In-

dex de h˘arti deosebit de util. Foloseste-te de Indexul publicatiilor Watch

Tower pentru a g˘asi si altele. Dac

˘a nu dispui de aceste materiale, apelea-

z˘a la h

˘artile din Turnul de veghere pe parcursul citirii zilnice a Bibliei.

În Scripturile ebraice, regele David

ˆıl elogiaz

˘a pe Iehova cu urm

˘atoa-

rele cuvinte: „Cât de nep

˘atrunse

ˆımi sunt g

ândurile Tale, Dumnezeule,

si cât de mare este num

˘arul lor!“ (Ps. 139:17).

În Scripturile grecesti

crestine, apostolul Pavelˆıi aduce glorie lui Iehova, deoarece El „a str

˘a-

lucit peste inimile noastre ca s˘a le lumineze cu glorioasa cunostint

˘a de-

spre Dumnezeu prin intermediul fetei lui Cristos“ (2 Cor. 4:6). David si

Pavel au tr˘ait

ˆın secole diferite, dar am

ândoi au g

˘asit pl

˘acere

ˆın Cuv

ân-

tul lui Dumnezeu. Si tu vei g˘asi pl

˘acere

ˆın Biblie dac

˘a

ˆıti vei face timp

s˘a citesti tot ceea ce ne-a d

˘aruit Iehova

ˆın paginile Cuv

ântului s

˘au in-

spirat.

12 G˘

aseste pl˘

acereˆın Cuv


ASCULTAREA este un factor importantˆın procesul

ˆınv

˘at

˘arii si, uneori,

poate fi o chestiune de viat˘a si de moarte.

În timp ce se preg

˘atea s

˘a-i

elibereze din sclavia egiptean˘a, Iehova le-a dat israelitilor instructiuni

prin intermediul lui Moise; el le-a spus b˘atr

ânilor din Israel ce tre-

buiau s˘a fac

˘a pentru a-si ocroti

ˆınt

âii-n

˘ascuti de

ˆıngerul mortii (Ex.

12:21–23). Apoi, b˘atr

ânii au transmis verbal aceste informatii fiec

˘arei

familii. Israelitii trebuiau s˘a asculte cu mult

˘a atentie aceste instructiuni.

Care a fost reactia lor? Biblia relateaz˘a: „Toti fiii lui Israel au f

˘acut asa

cum DOMNUL poruncise lui Moise si lui Aaron; asa au f˘acut“ (Ex.

12:28, 50, 51). De aceea, Israelul a avut parte de o eliberare impresio-

nant˘a.

Ast˘azi, Iehova ne preg

˘ateste pentru o eliberare si mai

grandioas˘a. Cu sigurant

˘a, instruirea pe care ne-o d

˘a el prin

intermediulˆıntrunirilor congregatiei merit

˘a atentia noas-

tr˘a maxim

˘a. Profiti din plin de aceste

ˆıntruniri? Foloasele

pe care le vei trage depindˆın mare m

˘asur

˘a de modul

ˆın care

asculti.

Retii cele mai importante idei prezentate laˆıntruniri?

Obisnuiesti ca s˘apt

˘am

ân

˘a de s

˘apt

˘am

ân

˘a s

˘a cauti modalit

˘ati

de a aplicaˆın viat

˘a

ˆındrum

˘arile primite si de a le

ˆımp

˘art

˘asi

si altora?

Preg˘

ateste-ti inima

Pentru a beneficia din plin de instruirea oferit˘a la

ˆıntru-

nirile crestine, trebuie s˘a ne preg

˘atim inima. Importanta

acestui lucru este subliniat˘a de cele

ˆınt

âmplate

ˆın timpul

domniei lui Iosafat, regele lui Iuda. Iosafat a adoptat o po-

zitie ferm˘a de partea

ˆınchin

˘arii adev

˘arate. El „a

ˆındep

˘artat

din Iuda chiar siˆın

˘altimile si aserele“,

ˆıns

˘arcin

ându-i pe

printi, pe leviti si pe preoti s˘a predea poporului Legea lui

Iehovaˆın toate cet

˘atile lui Iuda. Totusi, „

ˆın

˘altimile n-au

fostˆındep

˘artate“ (2 Cron. 17:6–9; 20:33). Adorarea dumne-

zeilor falsi, precum si forma neautorizat˘a de

ˆınchinare la

Iehova practicat˘a pe

ˆın

˘altimile p

˘ag

âne erau at

ât de

ˆınr

˘ad

˘a-

cinate,ˆınc

ât nu puteau fi definitiv eliminate.

‘Fii atent la modulˆın care asculti’

CUM POTI FIUN BUN ASCULT

˘ATOR

˙ Roag˘a-te s

˘a te poti

concentra asupraprogramului

˙ Uit˘a-te doar la vorbitor

˙ Caut˘a

ˆın Biblie versetele

mentionate si urm˘areste

citirea lor

˙ Nu pierde din vedereobiectivul cuv

ânt

˘arii

˙ R˘aspunde

ˆın g

ând

laˆıntreb

˘arile puse;

ascult˘a cu atentie

comentariile f˘acute

˙ Ia notite

˙ Retine ideile pe carevrei s

˘a le pui

ˆın practic

˘a

13

De ce nu au prins r˘ad

˘acini instructiunile date de Iosafat? Relatarea con-

tinu˘a: „Poporul tot nu avea inima

ˆındreptat

˘a c

˘atre Dumnezeul p

˘arinti-

lor s˘ai“. Ei auzeau

ˆındrum

˘arile, dar nu actionau potrivit lor. Poate c

˘a li

se p˘area incomod s

˘a c

˘al

˘atoreasc

˘a p

ân

˘a la templul din Ierusalim pentru

a aduce jertfe.În orice caz, inima nu le-a fost miscat

˘a de credint

˘a.

Pentru a nu fi târ

âti

ˆınapoi

ˆın lumea lui Satan, trebuie s

˘a ne preg

˘a-

tim inimile ca s˘a primim instruirea pe care ne-o furnizeaz

˘a Iehova.

Cum anume? O modalitate important˘a este rug

˘aciunea. Ar trebui s

˘a

ne rug˘am s

˘a manifest

˘am recunostint

˘a pentru

ˆınv

˘at

˘atura divin

˘a (Ps.

27:4; 95:2). O asemenea atitudine ne va ajuta s˘a apreciem eforturile de-

puse de fratii care,ˆın ciuda imperfectiunilor, se pun la dispozitia lui Ie-

hova pentru a-I instrui poporul. De asemenea, ne vaˆındemna s

˘a-i mul-

tumim lui Iehova nu numai pentru adev˘arurile noi pe care le

ˆınv

˘at

˘am,

ci si pentru posibilitatea de a ne spori aprecierea fat˘a de ceea ce am

ˆın-

v˘atat p

ân

˘a acum. Animati de dorinta de a-i sluji lui Iehova f

˘ar

˘a rezer-

ve, noi ne rug˘am: „

Învat

˘a-m

˘a calea Ta, DOAMNE! . . . Uneste-mi ini-

ma ca s˘a se team

˘a de Numele T

˘au“. — Ps. 86:11.

Concentreaz˘

a-te

Exist˘a nenum

˘arati factori care ne pot abate atentia. Poate c

˘a ne sim-

tim coplesiti de griji. Zgomotul si forfota din sal˘a sau de afar

˘a ne pot

distrage. Sau poate c˘a, din cauza unui disconfort fizic, ne este greu s

˘a

ne concentr˘am. Cei ce au copii mici nu reusesc

ˆıntotdeauna s

˘a fie

atenti. Dar ce ne va ajuta s˘a ne concentr

˘am asupra programului?

Întruc

ât ochii joac

˘a un rol important

ˆın concentrare, nu te l

˘asa dis-

tras. Uit˘a-te doar la vorbitor. Caut

˘a textele biblice pe care acesta le ci-

teaz˘a — chiar dac

˘a

ˆıti sunt cunoscute — si urm

˘areste lectura. Nu ceda

tentatiei de a-tiˆıntoarce capul la orice zgomot sau miscare. Dac

˘a ceea

ce veziˆıti distrage atentia, vei pierde mult din cele prezentate pe po-

dium.

Când „g

ândurile negre“

ˆıti sl

˘abesc puterea de concentrare, roag

˘a-l pe

Iehova s˘a-ti dea liniste sufleteasc

˘a si calm ca s

˘a poti fi atent (Ps. 94:19;

Filip. 4:6, 7). Roag˘a-te de mai multe ori dac

˘a trebuie (Mat. 7:7, 8).

În-

trunirile congregatiei sunt o m˘asur

˘a furnizat

˘a de Iehova si poti fi sigur

c˘a el doreste s

˘a tragi foloase din ele. — 1 Ioan 5:14, 15.

Fii atent la cuvˆ

ant˘

ari

Poate c˘a-ti amintesti anumite idei dintr-o cuv

ântare pentru c

˘a ti-au

pl˘acut

ˆın mod deosebit.

Îns

˘a a asculta un discurs nu

ˆınseamn

˘a doar a

14 ‘Fii atent la modulˆın care asculti’

acumula niste informatii interesante. O cuvântare este asemenea unei

c˘al

˘atorii. Desi exist

˘a multe lucruri interesante de v

˘azut pe traseu, ceea

ce conteaz˘a cel mai mult este finalul c

˘al

˘atoriei — obiectivul ei.

În mod

asem˘an

˘ator, vorbitorul

ˆıncearc

˘a s

˘a

ˆındrepte atentia auditoriului spre o

anumit˘a concluzie sau s

˘a-l

ˆındemne la actiune.

S˘a analiz

˘am discursul rostit de Iosua

ˆın fata natiunii Israel, consem-

natˆın Iosua 24:1–15. Scopul lui Iosua a fost acela de a

ˆındemna po-

porul s˘a adopte o pozitie ferm

˘a de partea

ˆınchin

˘arii adev

˘arate, ferin-

du-se de practicile idolatre ale natiunilor vecine. De ce era atât de im-

portant˘a aceast

˘a actiune? Deoarece preponderenta

ˆınchin

˘arii false pu-

neaˆın pericol bunele relatii ale natiunii cu Iehova. Poporul a reactio-

nat favorabil la cuvintele lui Iosua spunând: „Departe de noi g

ândul s

˘a

p˘ar

˘asim pe DOMNUL si s

˘a slujim altor dumnezei. . . . Vom sluji DOM-

NULUI“. Si asa au si f˘acut! — Ios. 24:16, 18, 31.

Când asculti o cuv

ântare,

ˆıncearc

˘a s

˘a-i

ˆıntelegi obiectivul. Reflec-

teaz˘a asupra modului

ˆın care ideile prezentate de vorbitor contribu-

ie la atingerea acestuia.Întreab

˘a-te ce ar trebui s

˘a faci

ˆın urma celor

auzite.

Fii atentˆın timpul dezbaterilor biblice

Studiul Turnului de veghere, studiul de carte al congregatiei si unele

teme de laˆıntrunirea de serviciu sunt dezbateri de tip

ˆıntrebare-r

˘aspuns

pe marginea unui material biblic tip˘arit.

Ascultarea acestor dezbateri se aseam˘an

˘a,

ˆın anumite privinte, cu par-

ticiparea la o conversatie. Pentru a trage cât mai multe foloase, trebu-

ie s˘a asculti cu atentie. Observ

˘a directia

ˆın care se

ˆındreapt

˘a discutia.

Remarc˘a modul

ˆın care conduc

˘atorul studiului accentueaz

˘a tema si

ideile principale. R˘aspunde

ˆın g

ând la

ˆıntreb

˘arile sale. Fii atent la mo-

dulˆın care sunt explicate si aplicate informatiile. Dac

˘a privesti lucru-

rile din punctul de vedere al celorlalti, vei c˘ap

˘ata o viziune nou

˘a asu-

pra unui subiect cunoscut. Ia parte la acest schimb de idei exprimân-

du-ti si tu credinta. — Rom. 1:12.

Studiind dinainte materialul repartizat, vei reusi s˘a participi mai mult

la discutie si s˘a urm

˘aresti mai usor comentariile f

˘acute de altii. Dac

˘a,

din anumite motive, nu poti s˘a studiezi am

˘anuntit materialul,

ˆıncear-

c˘a s

˘a-ti faci o idee general

˘a despre subiect m

˘acar cu c

âteva minute

ˆına-

inte deˆıntrunire. Proced

ând astfel, vei obtine mai multe foloase

ˆın

urma dezbaterii.

‘Fii atent la modulˆın care asculti’ 15

Fii atent la congrese

Se pare c˘a la congrese exist

˘a si mai multe lucruri care ne pot distra-

ge atentia decât la

ˆıntrunirile congregatiei. Din acest motiv, este mai

greu s˘a ascult

˘am cu atentie. Ce ne-ar putea ajuta?

Este foarte important s˘a ne odihnim bine

ˆın cursul noptii.

În fieca-

re dimineat˘a,

ˆınainte de

ˆınceperea programului, fixeaz

˘a-ti

ˆın minte mo-

toul zilei. Citeste titlul fiec˘arei cuv

ânt

˘ari si

ˆıncearc

˘a s

˘a anticipezi ceea

ce se va prezenta. Foloseste-te din plin de Biblie. Multi consider˘a c

˘a se

pot concentra mai bine asupra programului dac˘a

ˆısi noteaz

˘a pe scurt

ideile principale. Scrie-ti ideile pe care intentionezi s˘a le aplici

ˆın viat

˘a

siˆın minister. Discut

˘a

ˆın fiecare zi de congres, c

ând mergi la congres

sau când te

ˆıntorci acas

˘a, pe marginea c

âtorva idei dezb

˘atute.

În felul

acesta vei putea retine mai usor informatiile primite.Învat

˘a-ti copiii s

˘a asculte cu atentie

Aducându-i cu ei la

ˆıntrunirile congregatiei si la congrese, p

˘arintii

crestiniˆısi pot ajuta copiii, chiar si c

ând acestia sunt foarte mici, s

˘a de-

vin˘a ‘

ˆıntelepti pentru salvare’ (2 Tim. 3:15).

Întruc

ât temperamentul si

puterea de concentrare difer˘a de la un copil la altul, este nevoie de dis-

cern˘am

ânt pentru a-i

ˆınv

˘ata s

˘a asculte cu atentie. Iat

˘a c

âteva sugestii

ce ti-ar putea fi de folos.

Acas˘a, fixeaz

˘a-le copilasilor t

˘ai momente

ˆın care trebuie s

˘a stea cu-

minti, s˘a citeasc

˘a sau s

˘a se uite la imaginile din publicatiile noastre cres-

tine. Laˆıntruniri, nu lua juc

˘arii pentru a le da copiilor o ocupatie. Ca

siˆın Israelul antic, tinerii de azi vin la

ˆıntruniri „ca s

˘a aud

˘a si s

˘a

ˆınve-

te“ (Deut. 31:12). Unii p˘arinti le dau copilasilor lor c

âte un exemplar

al publicatiei care se studiaz˘a. Dup

˘a ce copiii mai cresc putin, ajut

˘a-i s

˘a

preg˘ateasc

˘a r

˘aspunsuri pentru acele p

˘arti din program care prev

˘ad par-

ticiparea auditoriului.

Scripturile arat˘a c

˘a exist

˘a o str

âns

˘a leg

˘atur

˘a

ˆıntre ascultarea de Iehova

si respectareaˆınv

˘at

˘aturilor sale. Acest lucru reiese din cuvintele rostite

de Moiseˆınaintea natiunii Israel: „Ti-am pus

ˆınainte viata si moartea,

binecuvântarea si blestemul. Alege deci viata, . . . iubind pe DOMNUL

Dumnezeul t˘au, ascult

ând de glasul Lui si lipindu-te de El“ (Deut.

30:19, 20). Ascultând de

ˆındrum

˘arile date de Iehova si pun

ându-le

ˆın

practic˘a, vom putea primi aprobarea lui Dumnezeu si binecuv

ântarea

de a tr˘ai vesnic. Asadar, este vital s

˘a acord

˘am atentie

ˆındemnului dat

de Isus: „Fiti atenti la modulˆın care ascultati!“ — Luca 8:18.

16 ‘Fii atent la modulˆın care asculti’

IEHOVA DUMNEZEU aˆınzestrat creierul uman cu o remarcabil

˘a ca-

pacitate de memorare. El l-a conceput asemenea unui rezervor din

care s˘a poti scoate ceea ce ai depozitat f

˘ar

˘a a pierde

ˆıns

˘a valorile sto-

cate anterior. Vrând ca oamenii s

˘a tr

˘aiasc

˘a vesnic, Dumnezeu a pro-

iectat creierul ca s˘a serveasc

˘a acestui scop. — Ps. 139:14; Ioan 17:3.

Poate c˘a ai

ˆıns

˘a senzatia c

˘a uiti prea mult, c

˘a informatia pe care vrei

s˘a ti-o amintesti ti s-a sters din memorie. Ce poti face pentru a-ti

ˆım-

bun˘at

˘ati capacitatea de memorare?

Arat˘

a interes

Interesul este un factor esentialˆın

ˆımbun

˘at

˘atirea capacit

˘atii de me-

morare. Dac˘a ne vom face obiceiul s

˘a fim buni observatori, s

˘a ne in-

teres˘am de oameni si de ceea ce se petrece

ˆın jurul nostru, mintea ne

va fi stimulat˘a s

˘a g

ândeasc

˘a. Astfel, ne va fi mult mai usor

s˘a manifest

˘am acelasi interes si c

ând citim sau auzim ceva

important.

Este firesc s˘a nu ne amintim usor numele unor persoa-

ne. Totusi noi, crestinii, stim cât de importanti sunt oa-

menii: colaboratorii nostri crestini, cei c˘arora le depunem

m˘arturie, precum si alte persoane cu care intr

˘am

ˆın leg

˘a-

tur˘a c

ând ne desf

˘asur

˘am activit

˘atile zilnice. Ce ne-ar pu-

tea ajuta s˘a ne amintim numele altora? Apostolul Pavel a

enumerat numele a 26 de persoane dintr-o congregatie

c˘areia i-a scris. Interesul pe care l-a manifestat fat

˘a de

acesti oameni reiese nu doar din faptul c˘a le stia numele,

ci si din detaliile pe care le-a mentionatˆın leg

˘atur

˘a cu

multi dintre ei (Rom. 16:3–16). Ast˘azi, unii supraveghetori

itineranti ai Martorilor lui Iehovaˆısi amintesc usor nume-

le fratilor, desi se mut˘a s

˘apt

˘am

ânal dintr-o congregatie

ˆın

alta. Ce anumeˆıi ajut

˘a

ˆın acest sens? Ei si-au f

˘acut obi-

ceiul s˘a rosteasc

˘a de mai multe ori numele unei persoa-

ne când vorbesc pentru prima oar

˘a cu ea si se str

˘aduiesc s

˘a

stabileasc˘a o leg

˘atur

˘a

ˆıntre numele persoanei si tr

˘as

˘aturile

Îmbun

˘at

˘ateste-ti

capacitatea de memorare

CUM S˘

A-TI AMINTESTIMAI USORCELE CITITE

˙ Dup˘a ce citesti un

fragment dintr-un text,ˆıntreab

˘a-te: „Care este

ideea principal˘a? “

Dac˘a nu-ti poti aminti

ideile-cheie, uit˘a-te

din nou peste materialsi caut

˘a-le.

˙ Dup˘a ce ai terminat

de citit un capitol sauun articol

ˆıntreg, verific

˘a

din nou ce ai retinut.Trece

ˆın revist

˘a toate

ideile principale. Dac˘a

nu-ti vin cu usurint˘a

ˆın minte, uit

˘a-te din nou

peste material.

17

fetei.În plus, ei

ˆısi petrec timpul cu diversi frati

ˆın ministerul de te-

ren si cu ocazia mesei. Dar tu, reusesti s˘a-ti amintesti numele celor cu

care faci cunostint˘a?

Începe prin a g

˘asi un motiv

ˆıntemeiat de a le re-

tine numele, dup˘a care

ˆıncearc

˘a unele dintre sugestiile mentionate

anterior.

De asemenea, este important s˘a retii ceea ce citesti. Ce anume te-ar

putea ajuta s˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri? Interesul si

ˆıntelegerea corect

˘a a

textului. Pentru a te putea concentra bine, trebuie s˘a fii captivat de

subiect. Nu vei retine nimic dac˘a te g

ândesti la altceva

ˆın timp ce

citesti. Dar, veiˆıntelege mai bine dac

˘a vei asocia ideea citit

˘a cu lu-

cruri sau informatii deja cunoscute.Întreab

˘a-te: „C

ând si cum pot

s˘a aplic aceast

˘a informatie? Cum m

˘a pot folosi de ea pentru a-i aju-

ta pe altii? “În plus, dac

˘a vei citi propozitii, nu cuvinte, vei

ˆıntele-

ge mai clar ideile si punctele principale si ti le vei aminti cu mai

mult˘a usurint

˘a.

F˘

a-ti timp s˘

a repeti

Specialistiiˆın pedagogie pun mare accent pe valoarea repetitiei. Un

profesor universitar a demonstrat c˘a un minut de recapitulare ar pu-

tea dubla cantitatea de informatii memorate. Asadar, deˆındat

˘a ce ai

terminat de citit un text, sau cea mai mare parte din el, reiaˆın g

ând

ideile principale ca s˘a ti le poti fixa

ˆın minte. G

ândeste-te cum ai pu-

tea s˘a explici cu propriile cuvinte ideile noi pe care le-ai memorat.

Repetând imediat informatiile citite, vei putea s

˘a le retii mai mult

˘a

vreme.

Apoi, peste câteva zile vorbeste despre ceea ce ai citit cu cineva din

familie, cu un frate sau cu o sor˘a din congregatie, cu un coleg de

munc˘a sau de scoal

˘a, cu un vecin sau cu o persoan

˘a

ˆınt

âlnit

˘a

ˆın mi-

nisterul de teren.Încearc

˘a s

˘a repeti at

ât ideile-cheie, c

ât si argumen-

tele biblice aferente lor. Procedând astfel,

ˆıti vei

ˆıntip

˘ari

ˆın minte

punctele importante si le vei fi de folos si altora.

Mediteaz˘

a la lucrurile importante

Pe lâng

˘a faptul c

˘a repeti cele citite si le vorbesti altora despre ele,

vei vedea c˘a este util si s

˘a reflectezi la ideile importante pe care le-ai

ˆınv

˘atat. Exact asa au procedat si scriitorii biblici Asaf si David. Iat

˘a ce

a spus Asaf: „Îmi voi aminti de lucr

˘arile Domnului, c

˘aci

ˆımi amintesc

de minunile Tale de odinioar˘a; da, m

˘a voi g

ândi la toate lucr

˘arile Tale

18ˆ

Imbun˘

at˘

ateste-ti capacitatea de memorare

si voi lua aminte la faptele Tale“ (Ps. 77:11, 12).În mod asem

˘an

˘ator,

David a spus: „În timpul vegherilor noptii m

˘a g

ândesc la Tine“ si

„mi-aduc aminte de zilele de odinioar˘a, m

˘a g

ândesc la toate lucr

˘ari-

le Tale“ (Ps. 63:6; 143:5). Faci si tu asa?

Dac˘a vei cugeta profund la actiunile si la calit

˘atile lui Iehova,

precum si la declaratiile sale de voint˘a, vei putea s

˘a retii informa-

tii si s˘a-ti

ˆıntip

˘aresti

ˆın inim

˘a lucrurile cu adev

˘arat esentiale.

În

plus, cugetareaˆıti va modela persoana l

˘auntric

˘a. Ideile memorate

vor constitui expresia celor mai profunde gânduri ale tale. — Ps.

119:16.

Rolul spiritului lui Dumnezeu

Dac˘a vom

ˆıncerca s

˘a ne amintim actiunile lui Iehova si cuvintele

rostite de Isus Cristos, nu vom fi lipsiti de ajutor.În noaptea dinain-

tea mortii, Isus le-a spus continuatorilor s˘ai urm

˘atoarele: „

În timp

ce st˘ateam cu voi, v-am spus aceste lucruri. Dar ajutorul, spiritul

sfânt, pe care Tat

˘al

ˆıl va trimite

ˆın numele meu, acela v

˘a va

ˆınv

˘ata

toate lucrurile si v˘a va reaminti toate lucrurile pe care vi le-am spus“

(Ioan 14:25, 26). Matei si Ioan au auzit aceste cuvinte. Le-a fost spi-

ritul sfânt de un asa mare ajutor? Da, le-a fost! Dup

˘a aproximativ

opt ani, Matei a terminat de scris prima relatare detaliat˘a despre via-

ta lui Cristos. Ea contine subiecte memorabile, precum Predica de

pe munte si semnul complex al prezentei lui Cristos si alˆıncheierii

sistemului de lucruri. La 65 de ani de la moartea lui Isus, apostolul

Ioan a scris evanghelia care-i poart˘a numele. Ea cuprinde detalii pri-

vitoare la cele spuse de Isusˆın ultima noapte petrecut

˘a cu apostolii

ˆınainte de a-si da viata ca jertf

˘a. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a c

˘a at

ât Matei, c

ât si

Ioanˆısi aminteau bine lucrurile pe care le-a spus sau le-a f

˘acut Isus

când era cu ei,

ˆıns

˘a spiritul sf

ânt a jucat un rol important ajut

ân-

du-i s˘a tin

˘a minte detaliile importante pe care Iehova le dorea as-

ternuteˆın Cuv

ântul S

˘au scris.

Îi ajut

˘a spiritul sf

ânt si pe slujitorii lui Dumnezeu de ast

˘azi? Cu si-

gurant˘a c

˘a da! Bine

ˆınteles, spiritul sf

ânt nu va pune

ˆın mintea noas-

tr˘a idei pe care nu le-am memorat niciodat

˘a, dar ne va ajuta s

˘a ne

amintim informatiile importante pe care le-amˆınv

˘atat

ˆın trecut (Lu-

ca 11:13; 1 Ioan 5:14). Apoi, când va fi necesar, facult

˘atile noastre

de gândire vor fi stimulate ‘s

˘a-si aminteasc

˘a de cuvintele rostite mai

Îmbun

˘at

˘ateste-ti capacitatea de memorare 19

ˆınainte de c

˘atre profetii sfinti si de porunca Domnului si Salvato-

rului’. — 2 Pet. 3:1, 2.

„S˘

a nu uiti“

Iehova i-a spus de repetate ori natiunii Israel: „S˘a nu uiti“. El nu

astepta ca ei s˘a-si aminteasc

˘a absolut totul, ci, mai degrab

˘a, s

˘a nu

se lase atât de absorbiti de activit

˘atile personale,

ˆınc

ât s

˘a uite actiu-

nile lui Iehova. Ei trebuiau s˘a p

˘astreze viu

ˆın minte faptul c

˘a Iehova

ˆıi eliberase prin intermediul

ˆıngerului s

˘au, care

ˆıi ucisese pe toti

ˆın-

tâii-n

˘ascuti din Egipt. El a desp

˘artit apele M

˘arii Rosii, iar mai t

ârziu

le-aˆınchis la loc,

ˆınec

ându-i pe Faraon si pe armata acestuia. Israe-

litii nu trebuiau s˘a uite c

˘a Dumnezeu le d

˘aduse Legea la muntele Si-

nai siˆıi condusese prin desert p

ân

˘a

ˆın Tara Promis

˘a. Ei nu puteau

s˘a uite

ˆın sensul c

˘a amintirea acelor evenimente urma s

˘a le influen-

teze viata de zi cu zi. — Deut. 4:9, 10; 8:10–18; Ex. 12:24–27; Ps.

136:15.

Asemenea israelitilor, nici noi nu avem voie s˘a uit

˘am.

În timp ce

ne lupt˘am cu problemele vietii, trebuie s

˘a ne g

ândim

ˆın permanen-

t˘a la Iehova, s

˘a ne amintim ce fel de Dumnezeu este el si c

ât

˘a iubi-

re a manifestat d˘aruindu-si Fiul si oferindu-ne astfel o r

˘ascump

˘ara-

re pentru p˘acate si posibilitatea de a beneficia vesnic de viat

˘a per-

fect˘a (Ps. 103:2, 8; 106:7, 13; Ioan 3:16; Rom. 6:23). Citind cu regu-

laritate Biblia si participând la

ˆıntrunirile congregatiei si la minis-

terul de teren, vom reusi s˘a p

˘astr

˘am viu

ˆın inim

˘a aceste adev

˘aruri

pretioase.

Când trebuie s

˘a iei decizii, mari sau mici, adu-ti aminte de aceste

adev˘aruri vitale si las

˘a-le s

˘a-ti influenteze modul de g

ândire. Si nu

uita: Apeleaz˘a la Iehova pentru

ˆındrumare!

În loc s

˘a privesti lucruri-

le doar din punct de vedere uman sau s˘a te bizui pe

ˆınclinatiile ini-

mii tale imperfecte, mai bineˆıntreab

˘a-te: „De care sfat sau de care

principii din Cuvântul lui Dumnezeu ar trebui s

˘a tin cont

ˆın decizia

mea?“ (Prov. 3:5–7; 28:26). Este normal s˘a nu-ti amintesti lucruri pe

care nu le-ai citit sau auzit niciodat˘a. Dar, pe m

˘asur

˘a ce-ti vei spori

cunostinta exact˘a si iubirea fat

˘a de Iehova, bagajul de informatii pe

care spiritul lui Dumnezeu te va ajuta s˘a ti le amintesti va deveni tot

mai mare, iar iubirea crescând

˘a pentru Iehova te va

ˆındemna s

˘a ac-

tioneziˆın armonie cu aceast

˘a cunostint

˘a.

20ˆ

Imbun˘

at˘

ateste-ti capacitatea de memorare

ANIMALELE nu pot s˘a fac

˘a ceea ce faci tu

ˆın acest moment: nu pot

citi. Neavând posibilit

˘ati s

˘a mearg

˘a la scoal

˘a, o persoan

˘a din sase nu

stie s˘a citeasc

˘a, iar multi dintre cei ce stiu nu o fac cu regularitate.

F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, deprinderea de a citi

ˆıti permite s

˘a c

˘al

˘atoresti

ˆın alte

t˘ari, s

˘a

ˆınt

âlnesti oameni a c

˘aror experient

˘a de viat

˘a

ˆıti poate

ˆımbo-

g˘ati existenta si s

˘a dob

ândesti cunostinte practice, necesare pentru

a putea tine pieptˆıngrijor

˘arilor vietii.

Rezultatele obtinute de un tân

˘ar

ˆın urma scolariz

˘arii depind si de

abilitatea sa de a citi. Când

ˆısi va c

˘auta un loc de munc

˘a, s-ar putea

ca slujba pe care o va obtine si num˘arul de ore pe care va fi nevoit

s˘a le presteze s

˘a depind

˘a chiar de modul

ˆın care citeste. Casnicele

care stiu s˘a citeasc

˘a bine sunt mai capabile s

˘a aib

˘a grij

˘a

de s˘an

˘atatea familiilor lor si s

˘a le asigure o alimentatie

si o igien˘a corespunz

˘atoare. Iar mamele care citesc bine

pot s˘a exercite o influent

˘a pozitiv

˘a asupra dezvolt

˘arii in-

telectuale a copiilor lor.

Dar cel mai mare folos pe care-l poti avea este acela c˘a

lectura te ajut˘a ‘s

˘a g

˘asesti cunostinta lui Dumnezeu’

(Prov. 2:5). Multe aspecte ale serviciului nostru sacru pre-

tind deprinderi de citire. Laˆıntrunirile congregatiei se ci-

teste din Scripturi si din publicatiile biblice. Eficienta taˆın ministerul de teren este conditionat

˘a de modul

ˆın care

citesti. Si preg˘atirea pentru aceste activit

˘ati pretinde s

˘a

stii s˘a citesti. Din acest motiv, progresul t

˘au spiritual de-

pinde de obiceiurile tale de lectur˘a.

Foloseste-te din plinde ocaziile care ti se ofer

˘a

Unii dintre cei ceˆınvat

˘a c

˘aile lui Dumnezeu au o in-

struire limitat˘a. De aceea, pentru a progresa mai rapid

spiritualiceste, ei trebuie ajutati s˘a

ˆınvete s

˘a citeasc

˘a sau

s˘a-si

ˆımbun

˘at

˘ateasc

˘a deprinderile de citire. C

ând apare o

astfel de necesitate local˘a, congregatiile se str

˘aduiesc s

˘a

organizeze cursuri de alfabetizare, folosind ca manual

Str˘aduieste-te s

˘a citesti corect

CE CUPRINDEPROGRAMUL T

˘AU

DE CITIRE?

˙Îi acorzi Bibliei prioritate?

˙ Citesti cu regularitaterevistele Turnul de vegheresi Treziti-v

˘a!?

˙ Citesti noile publicatiibiblice imediat ce leprimesti?

˙ Când primesti Ministerul

nostru pentru Regat,citesti ce m

˘asuri s-au

luat pentru a te ajutas

˘a-ti

ˆımbun

˘at

˘atesti

metodele de predicare?

˙ Câte publicatii mai vechi

editate de Martorii luiIehova ai citit?

21

Ceea ce le citesti copiilor le poate modelapersonalitatea

Deprinderile tale destudiu

ˆıti influenteaz

˘a

progresul spiritual

ˆInvat

˘a s

˘a fii

un cititor public expresiv

Continu˘

a s˘

a te dedicicitirii publice

publicatia Apply Yourself to Reading and Writing (Str˘aduiti-v

˘a s

˘a

scrieti si s˘a cititi corect). Mii de persoane au beneficiat din plin de

pe urma acestor m˘asuri. Av

ând nevoie de cititori buni, unele con-

gregatii au organizat cursuri de citire complementare Scolii de Mi-

nister Teocratic. Chiar si atunci când nu ai la dispozitie astfel de

cursuri, poti face progrese frumoase citind zilnic cu voce tare, pre-

cum si asistând si particip

ând cu regularitate la Scoala de Minister

Teocratic.

Din nefericire, din cauza comicsurilor si a televizorului, de exem-

plu, multe persoane neglijeaz˘a cititul. Urm

˘arirea ore

ˆın sir a progra-

melor TV si lipsa aproape total˘a a lecturii ne pot

ˆımpiedica s

˘a ne dez-

volt˘am deprinderile de citire si capacitatea de a g

ândi clar si de a ne

exprima corect.

„Sclavul fidel si prev˘az

˘ator“ ne furnizeaz

˘a publicatii care ne ajut

˘a

s˘a

ˆıntelegem Biblia si care contin o multitudine de informatii re-

feritoare la chestiuni spirituale fundamentale (Mat. 24:45; 1 Cor.

2:12, 13). De asemenea, aceste publicatii ne tin la curent cu eveni-

mentele mondiale importante si cu semnificatia lor, ne ajut˘a s

˘a cu-

noastem mai bine lumeaˆınconjur

˘atoare si ne

ˆınvat

˘a cum s

˘a dep

˘a-

sim problemele. Dar, mai presus de toate, ne arat˘a cum

ˆıi putem sluji

lui Dumnezeu pentru a obtine aprobarea sa. Aceast˘a lectur

˘a s

˘an

˘a-

toas˘a te va ajuta s

˘a progresezi spiritualiceste.

Evident, cititul nu esteˆın sine o virtute. Aceast

˘a capacitate trebu-

ie folosit˘a cum se cuvine. Ca si m

âncatul, lectura trebuie s

˘a se fac

˘a

selectiv. Ai mânca ceva nehr

˘anitor sau otr

˘avitor?

În mod asem

˘an

˘a-

tor, gândeste-te dac

˘a merit

˘a s

˘a citesti, chiar si ocazional, un material

d˘aun

˘ator mintii si inimii! Materialul pe care vrem s

˘a-l lectur

˘am tre-

buie s˘a fie la

ˆın

˘altimea principiilor biblice.

Înainte de a decide ce

vei citi, este bine s˘a ai

ˆın vedere texte precum Eclesiastul 12:12, 13;

Efeseni 4:22–24; 5:3, 4; Filipeni 4:8; Coloseni 2:8; 1 Ioan 2:15–17 si

2 Ioan 10.

Citeste cu o motivatie corect˘

a

Importanta unei motivatii corecte reiese clar din analizarea Evan-

gheliilor.În Evanghelia dup

˘a Matei, de exemplu,

ˆıl g

˘asim pe Isus pu-

nându-le

ˆıntreb

˘ari unor conduc

˘atori religiosi versati

ˆın Lege.

Înain-

te de a da r˘aspunsuri biblice la

ˆıntreb

˘arile lor viclene, el i-a

ˆıntrebat:

Str˘

aduieste-te s˘

a citesti corect 23

„Nu ati citit? “ si „Nu ati citit niciodat˘a aceasta?“ (Mat. 12:3, 5; 19:4;

21:16, 42; 22:31). Ce putemˆınv

˘ata de aici? C

˘a, av

ând o motivatie

gresit˘a c

ând citim, putem ajunge la concluzii eronate sau putem s

˘a

nuˆıntelegem nimic. Fariseii citeau Scripturile crez

ând c

˘a prin inter-

mediul lor vor obtine viat˘a vesnic

˘a. Dar, conform cuvintelor lui Isus,

aceast˘a recompens

˘a nu li se acord

˘a celor ce nu-l iubesc pe Dum-

nezeu si nu accept˘a mijlocul de salvare oferit de El (Ioan 5:39–43).

Deoarece fariseii aveau intentii egoiste, multe dintre concluziile lor

erau gresite.

Iubirea fat˘a de Iehova este cea mai sincer

˘a motivatie pentru a-i citi

Cuvântul. Ea ne

ˆındeamn

˘a s

˘a afl

˘am care este vointa lui Dumnezeu,

deoarece iubirea „se bucur˘a cu adev

˘arul“ (1 Cor. 13:6). Chiar dac

˘a

ˆın trecut poate c

˘a nu ne pl

˘acea s

˘a citim, iubindu-l pe Iehova „cu toa-

t˘a mintea“ vom fi impulsionati s

˘a ne folosim capacit

˘atile intelectua-

le pentru aˆınmagazina cunostint

˘a despre Dumnezeu (Mat. 22:37).

Iubirea trezeste interesul, iar interesul ne stimuleaz˘a s

˘a

ˆınv

˘at

˘am.

Fii atent la ritm

Citirea este indisolubil legat˘a de capacitatea de recunoastere a cu-

vintelor. Chiarˆın acest moment,

ˆın timp ce citesti, recunosti cuvin-

tele siˆıti amintesti semnifica-

tia lor.Îti poti accelera ritmul

citirii dac˘a

ˆıti l

˘argesti c

âmpul

de citire.În loc s

˘a te opresti

asupra fiec˘arui cuv

ânt,

ˆıncear-

c˘a s

˘a cuprinzi cu privirea mai

multe cuvinte deodat˘a. Pe m

˘a-

sur˘a ce-ti vei dezvolta aceast

˘a

capacitate, vei vedea c˘a vei

ˆın-

telege mai bine ceea ce citesti.

Când ai

ˆıns

˘a de citit un ma-

terial mai dificil, vei putea ob-

tine rezultate mai bune, fo-

losindu-te deˆınc

˘a o meto-

d˘a.

Îndemn

ându-l pe Iosua s

˘a

citeasc˘a Scripturile, Iehova a

spus: „Aceast˘a carte a legii s

˘a

Citindˆımpreun

˘a,

membrii familiei se pot apropia mai mult unul de altul

24 Str˘

aduieste-te s˘

a citesti corect

nu se dep˘arteze de gura ta si va trebui s

˘a citesti

ˆın ea

ˆın soapt

˘a zi si

noapte“ (Ios. 1:8, NW ). De obicei, vorbimˆın soapt

˘a c

ând medit

˘am

la ceva. De aceea, termenul ebraic redat prin ‘a citiˆın soapt

˘a’ este

tradus si prin „a medita“ (Ps. 63:6; 77:12; 143:5, NW ). Când medi-

t˘am, g

ândim profund, f

˘ar

˘a s

˘a ne gr

˘abim. Dac

˘a vom medita la ceea

ce citim, Cuvântul lui Dumnezeu ne va influenta mai profund min-

tea si inima. Pentru cei ce vor s˘a umble pe c

˘aile lui Iehova, Biblia

este de o mare valoare. Ea contine profetii, sfaturi, proverbe, poezii,

sentinte divine, detalii referitoare la scopul lui Iehova si o multitu-

dine de exemple reale. Ce util este s˘a o citim

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a ne-o

ˆıntip

˘arim ad

ânc

ˆın minte si

ˆın inim

˘a!

Învat

˘a s

˘a te concentrezi

Când citesti, tr

˘aieste fiecare scen

˘a descris

˘a.

Încearc

˘a s

˘a vezi perso-

najele cu ochii mintii si s˘a te transpui

ˆın situatia lor. Si nu ne este

greu s˘a facem asta c

ând citim o relatare precum cea despre David si

Goliat, din 1 Samuel, capitolul 17! Dar chiar si detaliile din Exodul

si Leviticul privitoare la construirea tabernacolului sau la instalarea

preotiei vor prinde viat˘a dac

˘a

ˆıti vei imagina dimensiunile cortului

si materialele folosite la ridicarea lui sau mirosul de t˘am

âie, cerea-

lele pr˘ajite si animalele aduse ca holocaust. G

ândeste-te c

ât de so-

lemn trebuie s˘a fi fost serviciul preotesc (Luca 1:8–10)! Dac

˘a te vei

implica atât mental, c

ât si sufleteste, vei putea s

˘a

ˆıntelegi semnifi-

catia lucrurilor citite si s˘a le memorezi.

Îns

˘a, dac

˘a nu esti atent c

ând citesti, mintea poate s

˘a-ti vagabon-

deze. Poate c˘a te uiti la pagin

˘a, dar g

ândurile tale sunt departe. Se

aude muzic˘a? Merge televizorul? Vorbesc ai t

˘ai prin preajm

˘a? Cel mai

bine ar fi s˘a citesti

ˆıntr-un loc linistit. Uneori, s-ar putea s

˘a nu te poti

concentra din cauza st˘arii

ˆın care te afli. Poate c

˘a ai avut o zi plin

˘a. Si

ce usor este s˘a te g

ândesti la activit

˘atile din cursul zilei! Desigur, e bine

s˘a meditezi la ceea ce ai f

˘acut peste zi, dar nu

ˆın timp ce citesti! Pro-

babil c˘a la

ˆınceput reusesti s

˘a te concentrezi sau poate c

˘a,

ˆınainte de

aˆıncepe s

˘a citesti, te rogi. Apoi

ˆıns

˘a,

ˆın timpul lecturii, g

ândurile tale

ˆıncep s

˘a hoin

˘areasc

˘a. Nu renunta. Impune-ti s

˘a te concentrezi asupra

materialului. Treptat, vei ajunge s˘a faci progrese.

Dar ce poti face când dai peste un cuv

ânt pe care nu-l

ˆıntelegi?

Unii termeni nefamiliari nou˘a sunt, probabil, definiti sau explicati

Str˘

aduieste-te s˘

a citesti corect 25

ˆın text. Pe altii

ˆıi poti

ˆıntelege citind contextul. Dac

˘a nu cunosti un

cuvânt, f

˘a-ti timp s

˘a-l cauti

ˆın dictionar,

ˆın cazul

ˆın care ai unul, sau

noteaz˘a-ti-l si

ˆıntreab

˘a mai t

ârziu pe cineva ce

ˆınseamn

˘a. Folosind

aceast˘a metod

˘a,

ˆıti vei

ˆımbog

˘ati vocabularul si vei reusi s

˘a

ˆıntelegi

mai bine ceea ce citesti.

Citirea public˘

a

Când i-a spus lui Timotei s

˘a continue s

˘a se dedice citirii, aposto-

lul Pavel s-a referitˆın special la citirea

ˆın folosul altora (1 Tim. 4:13).

A citi bineˆın public

ˆınseamn

˘a mai mult dec

ât a rosti cuvinte. Citi-

torul trebuie s˘a

ˆınteleag

˘a sensul cuvintelor si s

˘a sesizeze ideile pe

care acestea le exprim˘a. Doar asa va putea s

˘a transmit

˘a corect idei-

le si starea emotional˘a a personajelor. Dar aceasta pretinde, bine

ˆın-

teles, o preg˘atire minutioas

˘a si exercitiu. Iat

˘a de ce a dat Pavel urm

˘a-

torulˆındemn: „Continu

˘a s

˘a te dedici citirii publice“. La Scoala de Mi-

nister Teocratic vei fi bine instruitˆın arta citirii publice.

F˘

a-ti timp s˘

a citesti

„Planurile omului harnic nu duc decât la belsug, dar cel ce lucrea-

z˘a cu grab

˘a n-ajunge dec

ât la lips

˘a“ (Prov. 21:5). C

ât de adev

˘arate

sunt aceste cuvinteˆın ce priveste dorinta noastr

˘a de a citi! Pentru a

avea „belsug“, trebuie s˘a ne planific

˘am

ˆın mod judicios timpul, ast-

felˆınc

ât s

˘a nu permitem altor activit

˘ati s

˘a ne distrag

˘a.

Când citesti? Reusesti s

˘a te concentrezi mai bine dimineata devre-

me, sau dup˘a-amiaza? Dac

˘a-ti poti rezerva zilnic m

˘acar 15–20 de mi-

nute pentru lectur˘a, vei r

˘am

âne uimit de rezultate. Tot secretul st

˘a

ˆın regularitate.

Pentru ce a ales Iehova ca scopurile sale m˘arete s

˘a fie asternute

ˆıntr-o carte? Pentru ca oamenii s

˘a-i poat

˘a consulta Cuv

ântul scris si

s˘a reflecteze la lucr

˘arile Sale minunate, vorbindu-le despre ele copii-

lor lor siˆıntip

˘arindu-li-le

ˆın minte (Ps. 78:5–7). Cel mai bun mod de

a ne dovedi aprecierea fat˘a de generozitatea lui Dumnezeu este acela

de a ne str˘adui s

˘a citim c

ât mai bine din Cuv

ântul s

˘au d

˘at

˘ator de

viat˘a.

26 Str˘

aduieste-te s˘

a citesti corect

AI OBSERVAT vreodat˘a pe cineva aleg

ând fructe? Majoritatea se uit

˘a la cu-

loarea si la m˘arimea lor pentru a vedea c

ât sunt de coapte. Unii le miros,

altii le ating sau chiar le strâng usor

ˆın m

ân

˘a.

În sf

ârsit, altii le c

ânt

˘aresc,

luând

ˆın fiecare m

ân

˘a c

âte un fruct pentru a vedea care este mai zemos.

La ce se gândesc acesti oameni? Ei analizeaz

˘a detaliile, evalueaz

˘a diferen-

tele,ˆısi amintesc alegerile f

˘acute anterior si compar

˘a ceea ce v

˘ad acum cu

ceea ce cunosc deja.Întruc

ât au ales totul cu grij

˘a, vor avea parte de o re-

compens˘a delicioas

˘a.

Evident, recompensele pe care le primimˆın urma studierii Cuv

ântului

lui Dumnezeu sunt mult mai mari. Când studiul Bibliei ocup

˘a un loc im-

portantˆın viata noastr

˘a, credinta ni se

ˆınt

˘areste, iubirea ni se ad

ânceste,

ministerul nostru devine mai eficient, iar deciziile pe care le lu˘am vor re-

flecta mai mult discern˘am

ânt si mai mult

˘a

ˆıntelepciune divin

˘a. Referitor

la recompenseleˆıntelepciunii,

ˆın Proverbele 3:15 se spune:

„Toate celelalte desf˘at

˘ari ale tale nu o pot egala“ (NW ). Te

bucuri si tu de asemenea r˘aspl

˘ati? Ele depind

ˆın bun

˘a parte

de modulˆın care studiezi. — Col. 1:9, 10.

Ce este studiul? El nu este o citire superficial˘a, ci pretinde

folosirea capacit˘atilor noastre intelectuale

ˆıntr-o analiz

˘a aten-

t˘a si ampl

˘a a subiectului. Presupune examinarea ideilor citi-

te, compararea lor cu ceea ce cunoastem deja si retinerea ar-

gumentelor ce sustin afirmatiile f˘acute. C

ând studiezi, medi-

teaz˘a la toate informatiile noi. G

ândeste-te cum ai putea s

˘a

aplici mai bine sfaturile biblice primite. Ca Martor al lui

Iehova, te vei gândi si la modul

ˆın care ai putea folosi mate-

rialul respectiv pentru a-i ajuta pe altii. Evident, studiul pre-

supune si meditare.

Trebuie s˘

a ai o atitudine corect˘

a

Când te preg

˘atesti de studiu, aduci pe mas

˘a Biblia, publica-

tiile pe care intentionezi s˘a le folosesti, un creion sau un sti-

lou si, probabil, un carnet de notite. Dar n-ar trebui oare s˘a-ti

preg˘atesti si inima? Biblia ne spune c

˘a Ezra ‘

ˆısi preg

˘atise ini-

ma ca s˘a consulte legea lui Iehova, s

˘a o aplice si s

˘a-i

ˆınvete pe

oameniˆın Israel regulament si dreptate’ (Ezra 7:10, NW ). Ce

implic˘a aceast

˘a preg

˘atire a inimii?

Recompensele studiului

PENTRU A OBTINECELE MAI MARISATISFACTII

˙ Preg˘ateste-ti inima

˙ F˘a-ti o idee de ansamblu

asupra materialului

˙ Subliniaz˘a ideile

importante

˙ Urm˘areste modul

ˆın care

versetele biblice sustinafirmatiile f

˘acute

˙ Recapituleaz˘a ideile

principale

˙ Mediteaz˘a la modul

ˆın

care materialul studiatar trebui s

˘a-ti influenteze

propria viat˘a

˙ Caut˘a ocazii de a folosi

ce ai studiat pentrua-i ajuta pe altii

27

Rug˘aciunea ne ajut

˘a s

˘a avem o atitudine corespunz

˘atoare fat

˘a de stu-

diu. Noi dorim ca inima noastr˘a, persoana noastr

˘a l

˘auntric

˘a, s

˘a fie recep-

tiv˘a la instruirea pe care ne-o d

˘a Iehova.

Înainte de a

ˆıncepe s

˘a studiezi,

cere-i lui Iehova s˘a te sustin

˘a prin intermediul spiritului s

˘au (Luca 11:13).

Roag˘a-l s

˘a te ajute s

˘a

ˆıntelegi semnificatia informatiilor pe care le vei stu-

dia, ce leg˘atur

˘a exist

˘a

ˆıntre ele si scopul s

˘au si cum te pot ajuta s

˘a distingi

binele de r˘au. Roag

˘a-l s

˘a-ti arate cum s

˘a aplici principiile divine

ˆın viat

˘a

si cumˆıti poate influenta materialul studiat relatia pe care o ai cu el (Prov.

9:10). Când studiezi, ‘cere-i ne

ˆıncetat lui Dumnezeu’

ˆıntelepciune (Iac.

1:5). Analizeaz˘a-te sincer

ˆın lumina celor

ˆınv

˘atate si roag

˘a-l pe Iehova s

˘a

te ajute s˘a scapi de g

ândurile nes

˘an

˘atoase si de dorintele gresite. ‘R

˘aspun-

de-iˆıntotdeauna lui Iehova cu multumiri’ pentru lucrurile pe care ti le

dezv˘aluie (Ps. 147:7, NW ). Studiul sub rug

˘aciune ne va apropia mai mult

de Dumnezeu, deoarece ne ajut˘a s

˘a ascult

˘am de ceea ce ne spune el prin

intermediul Cuvântului S

˘au. — Ps. 145:18.

Aceast˘a atitudine receptiv

˘a

ˆıi deosebeste pe membrii poporului lui Ie-

hova de alte persoane care studiaz˘a Biblia. Cei lipsiti de devotiune sf

ânt

˘a

sunt obisnuiti s˘a pun

˘a la

ˆındoial

˘a si s

˘a conteste cele scrise. Dar atitudinea

noastr˘a este diferit

˘a. Noi ne

ˆıncredem

ˆın Iehova (Prov. 3:5–7). Dac

˘a nu

ˆın-

telegem o idee, nu tragem cu arogant˘a concluzia c

˘a este neap

˘arat gresit

˘a.

Când facem cercet

˘ari profunde pentru a g

˘asi r

˘aspunsurile, noi

ˆıl astept

˘am

pe Iehova (Mica 7:7). Asemenea lui Ezra, vrem s˘a action

˘am conform ce-

lorˆınv

˘atate si s

˘a le

ˆımp

˘art

˘asim si altora ceea ce stim. Av

ând o asemenea

dispozitie a inimii, ne vom putea bucura de nenum˘arate recompense

ˆın

urma studiului.

Cum trebuie s˘

a studieziÎn loc s

˘a te apuci pur si simplu s

˘a citesti articolul sau ca-

pitolul respectiv de la primul paragraf pân

˘a la ultimul, f

˘a-ti

maiˆınt

âi o idee de ansamblu asupra materialului

ˆın studiu.

Începe cu titlul. Acesta constituie tema articolului pe care

ˆıl

vei studia. Fii apoi atent la leg˘atura dintre subtitluri si tem

˘a.

Analizeaz˘a toate ilustratiile, h

˘artile sau chenarele din arti-

col.Întreab

˘a-te: „Ce anume pot s

˘a

ˆınv

˘at din aceast

˘a analiz

˘a

preliminar˘a si ce valoare are ea pentru mine?“ Aceast

˘a me-

tod˘a de lucru va da o anumit

˘a orientare studiului t

˘au.

Dup˘a aceea poti trece la studiul propriu-zis! Articolele de

studiu din Turnul de veghere si din unele c˘arti contin

ˆın-

treb˘ari tip

˘arite. Pe m

˘asur

˘a ce citesti paragrafele, este bine s

˘a

CUM S˘

A-TI FACIO IDEE ASUPRAMATERIALULUI

˙ Analizeaz˘a titlul

˙ Observ˘a leg

˘atura dintre

fiecare subtitlu si titlularticolului

˙ Analizeaz˘a cu atentie

fiecare ilustratie, hart˘a

sau chenar

28 Recompensele studiului

subliniezi r˘aspunsurile. Chiar dac

˘a articolul nu are

ˆıntreb

˘ari, poti sublinia

totusi ideile importante pe care vrei s˘a le retii. C

ând g

˘asesti o idee nou

˘a,

reflecteaz˘a mai mult asupra ei pentru a fi sigur c

˘a o

ˆıntelegi bine. Caut

˘a

ilustr˘arile sau argumentele pe care le-ai putea folosi

ˆın ministerul de te-

ren sauˆıntr-o tem

˘a viitoare. G

ândeste-te la anumite persoane c

˘arora le-ai

puteaˆınt

˘ari credinta prin ceea ce studiezi.

Însemneaz

˘a-ti ideile pe care vrei

s˘a le folosesti si uit

˘a-te din nou peste ele dup

˘a ce termini studiul.

Când studiezi materialul, caut

˘a versetele mentionate. Analizeaz

˘a relatia

dintre fiecare verset si ideea-cheie din paragraf.

S-ar putea s˘a

ˆınt

âlnesti idei mai greu de

ˆınteles sau pe care ti-ar pl

˘acea

s˘a le analizezi

ˆın profunzime. Nu te l

˘asa distras de la studiu, ci noteaz

˘a-ti-le

pentru a le analiza mai târziu. Deseori, aceste nel

˘amuriri ti se vor clarifi-

ca pe m˘asur

˘a ce vei parcurge materialul.

În cazul

ˆın care nu reusesti s

˘a

ˆın-

telegi, poti face cercet˘ari suplimentare. Ce aspecte ar putea necesita o ast-

fel de analiz˘a? Poate e mentionat un verset biblic pe care nu-l

ˆıntelegi

bine. Sau poate c˘a nu sesizezi imediat leg

˘atura dintre el si subiectul

ˆın dis-

cutie. Probabil consideri c˘a

ˆıntelegi o anumit

˘a idee din material, dar nu

suficient de bine pentru a o explica si altora.În loc s

˘a treci pur si simplu

peste aceste neclarit˘ati, ar fi

ˆıntelept s

˘a faci cercet

˘ari suplimentare dup

˘a ce

termini de studiat materialul propus.În timp ce le scria o scrisoare detaliat

˘a crestinilor evrei, apostolul Pavel

s-a oprit pe la mijlocul ei pentru a le spune: „Iat˘a punctul principal“ (Evr.

8:1). Faci si tu asa din când

ˆın c

ând? S

˘a analiz

˘am motivul pe care l-a avut

Pavel.În capitolele precedente ale scrisorii sale inspirate, el explicase deja

c˘a Isus Cristos,

ˆın calitate de Mare Preot al lui Dumnezeu, intrase chiar

ˆın

cer (Evr. 4:14—5:10; 6:20). Dar, izolând si accentu

ând aceast

˘a idee princi-

pal˘a la

ˆınceputul capitolului 8, Pavel si-a preg

˘atit cititorii s

˘a cugete cu se-

riozitate la influenta pe care ar trebui s-o exercite aceast˘a idee asupra vie-

tii lor. El a subliniat faptul c˘a Isus Cristos s-a prezentat

ˆınaintea persoanei

lui Dumnezeu spre binele lor si le-a deschis calea s˘a intre

ˆın acest „loc

sfânt“ ceresc (Evr. 9:24; 10:19–22). Certitudinea acestei sperante avea s

˘a-i

impulsioneze s˘a aplice si celelalte sfaturi pe care le contine scrisoarea, sfa-

turi referitoare la credint˘a, la perseverent

˘a si la conduita crestin

˘a.

În mod

asem˘an

˘ator, dac

˘a

ˆın timpul studiului ne concentr

˘am asupra ideilor prin-

cipale, vom puteaˆıntelege modul

ˆın care este dezvoltat

˘a tema si ne vom

ˆıntip

˘ari

ˆın minte motivele s

˘an

˘atoase pentru care trebuie s

˘a action

˘am

ˆın

armonie cu aceasta.

Te va impulsiona studiul personal s˘a treci la fapte? Aceasta este o

ˆıntre-

bare de important˘a capital

˘a. C

ând citesti ceva,

ˆıntreab

˘a-te: „Cum ar trebui

Recompensele studiului 29

Pentru a beneficia din plinde studiul personal, preg

˘ateste-ti inima

Nu uita s˘

a cautiversetele biblice

F˘

a-ti timps

˘a meditezi

la cele citite ˆInvat

˘a s

˘a te folosesti de instrumentele

de cercetare disponibileˆın limba ta

s˘a-mi influenteze acest articol atitudinea si obiectivele? Cum as putea fo-

losiˆın mod practic aceste informatii pentru a rezolva o problem

˘a, pentru

a lua o decizie sau pentru a atinge un obiectiv? Cum m-as putea folosi de

eleˆın familie,

ˆın ministerul de teren sau

ˆın congregatie? “ Analizeaz

˘a aces-

teˆıntreb

˘ari sub rug

˘aciune, g

ândindu-te la situatii concrete

ˆın care ai pu-

tea s˘a aplici cele

ˆınv

˘atate.

Dup˘a ce ai terminat de citit un capitol sau un articol, f

˘a-ti timp pentru

o scurt˘a recapitulare. Vezi dac

˘a poti s

˘a-ti amintesti ideile principale si ar-

gumentele care le sustin. Recapitularea te va ajuta s˘a retii informatiile res-

pective si s˘a le poti folosi

ˆın viitor.

Ce s˘

a studiezi

Ca slujitori ai lui Iehova, noi avem multe de studiat. Dar cu ce ar tre-

bui s˘a

ˆıncepem? Ar fi bine s

˘a citim zilnic textul si comentariul din brosu-

ra S˘

a examin˘

am Scripturileˆın fiecare zi.

Întruc

ât particip

˘am s

˘apt

˘am

ânal la

ˆıntrunirile congregatiei si ne preg

˘atim pentru ele, vom dob

ândi o cunos-

tint˘a biblic

˘a si mai ampl

˘a. Pe l

âng

˘a aceasta, unii

ˆısi folosesc cu

ˆıntelepciu-

ne timpul studiind anumite publicatii crestine tip˘arite

ˆınainte ca ei s

˘a fi

ˆınv

˘atat adev

˘arul. Altii aleg diverse pasaje biblice din cadrul programului

s˘apt

˘am

ânal de citire a Bibliei si le analizeaz

˘a mai profund.

Dar ce ar trebui s˘a faci dac

˘a

ˆımprejur

˘arile nu-ti permit s

˘a studiezi am

˘a-

nuntit toate materialele repartizate pentruˆıntrunirile s

˘apt

˘am

ânale ale

congregatiei? Ai grij˘a s

˘a nu cazi

ˆın capcana de a frunz

˘ari materialul doar

ca s˘a scapi de el sau, si mai r

˘au, de a nu studia nimic din el doar pentru

c˘a nu-l poti citi pe tot. Stabileste, mai degrab

˘a, c

ât poti s

˘a studiezi si ana-

lizeaz˘a fragmentul respectiv cu seriozitate. Urmeaz

˘a aceast

˘a metod

˘a

ˆın fie-

care s˘apt

˘am

ân

˘a. Cu timpul, str

˘aduieste-te s

˘a studiezi mai mult, preg

˘atin-

du-te si pentru celelalteˆıntruniri.

„Zideste-ti casa“

Iehova stie c˘a

ˆıngrijirea celor dragi este pentru capii de familie o sarci-

n˘a dificil

˘a. „Vezi-ti

ˆınt

âi de treburi afar

˘a“, se spune

ˆın Proverbele 24:27, „si

ˆıngrijeste de lucrul c

âmpului“. Dar nici necesit

˘atile spirituale ale familiei

nu trebuie neglijate, motiv pentru care versetul citat spuneˆın continua-

re: „Si dup˘a aceea zideste-ti casa“. Ce ar putea face capii de familie

ˆın acest

sens?În Proverbele 24:3 se spune: „Prin pricepere [discern

˘am

ânt, NW ] se

ˆınt

˘areste [o cas

˘a]“.

De ce foloase poate avea parte o familie dac˘a manifest

˘a discern

˘am

ânt?

Discern˘am

ântul este capacitatea de a privi dincolo de aparente. Si s-ar pu-

tea spune la fel de bine c˘a un studiu familial eficient

ˆıncepe chiar prin

Recompensele studiului 31

studierea propriei familii. Progreseaz˘a membrii familiei tale din punct de

vedere spiritual? Ascult˘a-i cu atentie c

ând

ˆıti vorbesc. Observi la ei un spi-

rit de nemultumire sau resentimente? Sunt obiectivele materialiste prin-

cipala lor preocupare? Când mergi cu copiii

ˆın ministerul de teren, se simt

ei jenatiˆın prezenta celor de v

ârsta lor pentru c

˘a sunt Martori ai lui

Iehova? Apreciaz˘a ei programul familial de studiere si de citire a Bibliei?

Este calea lui Iehova realmente modul lor de viat˘a? Observ

ând cu atentie

toate aceste aspecte, vei putea sesiza ce anume va trebui s˘a faci

ˆın calita-

te de cap de familie pentru a s˘adi si a cultiva calit

˘ati crestine

ˆın membrii

familiei tale.

Caut˘a

ˆın Turnul de veghere si

ˆın Treziti-v

˘a! acele articole care vorbesc de-

spre necesit˘atile voastre. Spune-le dinainte membrilor familiei ce veti stu-

dia pentru ca si ei s˘a poat

˘a examina informatiile respective.

Întretine o at-

mosfer˘a pl

˘acut

˘a

ˆın timpul studiului. Subliniaz

˘a valoarea materialului ana-

lizat, f˘ac

ând aplic

˘ari practice la necesit

˘atile voastre, dar f

˘ar

˘a s

˘a mustri as-

pru sau s˘a-l pui

ˆıntr-o postur

˘a st

ânjenitoare pe vreunul dintre ei. Antre-

neaz˘a-i

ˆın discutie pe toti. Ajut

˘a-l pe fiecare s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a Biblia este

Cuvântul „perfect“ al lui Iehova, deoarece ne ofer

˘a

ˆındrum

˘arile de care

avem nevoieˆın viat

˘a. — Ps. 19:7.

Recompense

Oamenii inteligenti, dar c˘arora le lipseste

ˆıntelegerea spiritual

˘a, studia-

z˘a universul, evenimentele mondiale si chiar si propria persoan

˘a,

ˆıns

˘a nu

ˆınteleg adev

˘arata semnificatie a lucrurilor cercetate.

În schimb, cu ajuto-

rul spiritului sfânt, cei ce studiaz

˘a cu regularitate Biblia pot s

˘a identifice

ˆın toate acestea lucrarea lui Dumnezeu,

ˆımplinirea profetiilor biblice si

dezv˘aluirea progresiv

˘a a scopului lui Dumnezeu de a binecuv

ânta omeni-

rea ascult˘atoare. — Mar. 13:4–29; Rom. 1:20; Rev. 12:12.

Dar, oricât de privilegiati ne-am simti, nu ar trebui s

˘a ne m

ândrim. Dim-

potriv˘a, examinarea zilnic

˘a a Cuv

ântului lui Dumnezeu ne ajut

˘a s

˘a r

˘am

â-

nem umili (Deut. 17:18–20). Ea ne ocroteste totodat˘a de „puterea am

˘agi-

toare a p˘acatului“, deoarece, c

ând avem Cuv

ântul lui Dumnezeu viu

ˆın

inim˘a, este mai putin probabil c

˘a vom c

˘adea prad

˘a tentatiei de a p

˘ac

˘atui

(Evr. 2:1; 3:13; Col. 3:5–10). De aceea, noi ‘vom umblaˆıntr-un mod demn

de Iehova cu scopul de a-i pl˘acea pe deplin,

ˆın timp ce continu

˘am s

˘a d

˘am

rodˆın orice lucrare bun

˘a’ (Col. 1:10). Acesta este obiectivul pe care-l ur-

m˘arim c

ând studiem Cuv

ântul lui Dumnezeu, iar a-l atinge este pentru

noi cea mai mare r˘asplat

˘a.

32 Recompensele studiului

REGELE SOLOMON „a cercetat, a adâncit si a

ˆıntocmit un mare num

˘ar de

proverbe“. De ce? Deoarece dorea s˘a scrie „

ˆıntocmai cuvintele adev

˘aru-

lui“ (Ecl. 12:9, 10). Luca ‘a investigat cu minutiozitate toate lucrurile, de

la origini’, pentru a naraˆın ordine logic

˘a evenimente din viata lui Cristos

(Luca 1:3). Ambii slujitori ai lui Dumnezeu au f˘acut cercet

˘ari.

Dar ceˆınseamn

˘a a face cercet

˘ari?

Înseamn

˘a a c

˘auta cu atentie informa-

tii despre un anumit subiect. Cercet˘arile minutioase presupun lectur

˘a si

punereaˆın practic

˘a a principiilor de studiu. Ele implic

˘a si consultarea unor

persoane.

Când ar trebui s

˘a faci cercet

˘ari? Iat

˘a c

âteva situatii. Poate c

˘a

ˆın urma

studiului personal sau a citirii Bibliei r˘am

âi cu unele nedumeriri peste care

nu poti trece. Ori e posibil ca o persoan˘a c

˘areia i-ai depus m

˘arturie s

˘a-ti

fi pus oˆıntrebare, iar pentru a-i r

˘aspunde ai nevoie de anu-

mite informatii. Sau poate c˘a ai de tinut o cuv

ântare.

S˘a analiz

˘am ultima situatie. Probabil c

˘a materialul pe care

trebuie s˘a-l prezinti are caracter general. Cum l-ai putea apli-

ca pe plan local? Dezvolt˘a-l f

˘ac

ând cercet

˘ari. Dac

˘a

ˆıti vei

ˆım-

bog˘ati prezentarea cu c

âteva date statistice sau cu un exem-

plu adecvat temei si interesant pentru auditoriu, vei transfor-

ma o idee aparent clar˘a

ˆın una instructiv

˘a, ba chiar stimula-

tiv˘a. Deoarece materialul a fost conceput, probabil, pentru ci-

titorii dinˆıntreaga lume, va trebui s

˘a-l dezvolti, s

˘a incluzi

ilustr˘ari sau s

˘a-l adaptezi la necesit

˘atile unei anumite congre-

gatii sau persoane. Ce ar trebui s˘a faci?

Înainte de a

ˆıncepe munca propriu-zis

˘a de cercetare, g

ân-

deste-te la auditoriu. Ce bagaj de cunostinte are? Ce altceva

ar trebui s˘a mai stie? Apoi, fixeaz

˘a-ti un obiectiv clar. Inten-

tionezi s˘a explici? S

˘a convingi? S

˘a combati? Sau s

˘a

ˆındemni la

actiune? A explicaˆınseamn

˘a a prezenta informatii suplimen-

tare pentru a clarifica o problem˘a. Chiar dac

˘a ideile de baz

˘a

suntˆıntelese, va trebui, poate, s

˘a oferi detalii despre momen-

tul si modulˆın care pot fi puse

ˆın practic

˘a cele spuse. Pentru

a convinge trebuie s˘a aduci argumente indic

ând motivul unei

st˘ari de lucruri si prezent

ând dovezi. Pentru a combate tre-

buie s˘a cunosti cu exactitate toate fatetele unei probleme si

Cum s˘a faci cercet

˘ari

DE CARE DINTREACESTE INSTRUMENTEDE CERCETAREDISPUI?

˙ Sfintele Scripturi— Traducerea lumii noi

˙ Concordanta

˙ Turnul de vegheresi Treziti-v

˘a!

˙ S˘

a aducem argumentedin Scripturi

˙ Martorii lui Iehova— Proclamatori aiRegatului lui Dumnezeu

˙ Insight on the Scriptures(Perspicacitate pentruˆıntelegerea Scripturilor)

˙ Indexul publicatiilor WatchTower

˙ Watchtower Librarype CD-ROM

33

dovezile pe care intentionezi s˘a le aduci. Bine

ˆınteles c

˘a noi nu urm

˘arim

doar s˘a prezent

˘am argumente solide, ci si s

˘a g

˘asim modalit

˘ati de a expu-

ne faptele cu mult tact. Aˆındemna

ˆınseamn

˘a a sensibiliza inima; presu-

pune a-ti stimula auditoriul si a-i insufla dorinta de a actionaˆın confor-

mitate cu cele prezentateˆın cuv

ântare. Exemplele persoanelor care au pro-

cedat astfel, chiar si atunci când au

ˆınt

âmpinat greut

˘ati, te pot ajuta s

˘a

sensibilizezi inima auditoriului.

Esti deci preg˘atit s

˘a

ˆıncepi? Nu chiar. Stabileste volumul de informatii

de care ai nevoie. Timpul poate fi si el un factor important. Când ai de

prezentat informatiiˆın fata altora, trebuie s

˘a ai

ˆın vedere si timpul de care

dispui. Cinci minute? Patruzeci si cinci? Este vorba despre un timp limi-

tat, cum este cel de laˆıntrunirile congregatiei, sau despre un timp oare-

cum flexibil, cum este cel alocat unui studiu biblic sau unei vizite de p˘as-

torire?

Si,ˆın sf

ârsit, care sunt instrumentele de cercetare de care dispui?

În afa-

ra celor pe care le ai acas˘a, mai exist

˘a si altele

ˆın biblioteca de la Sala Re-

gatului? Ar fi oare dispusi fratii careˆıi slujesc de multi ani lui Iehova s

˘a

te lase s˘a te folosesti de instrumentele lor de cercetare? Exist

˘a

ˆın cartierul

t˘au vreo bibliotec

˘a public

˘a unde s

˘a poti consulta, la nevoie, anumite lu-

cr˘ari de referint

˘a?

Biblia — cel mai important instrument de cercetare

Dac˘a trebuie s

˘a aprofundezi semnificatia unui verset biblic,

ˆıncepe prin

a cerceta chiar Biblia.

Analizeaz˘

a contextul.Întreab

˘a-te: Cui i-au fost adresate aceste cuvinte?

Ce sugereaz˘a contextul cu privire la

ˆımprejur

˘arile

ˆın care a fost f

˘acut

˘a

aceast˘a afirmatie sau la atitudinea persoanelor implicate? Deseori, detalii

de acest gen dau viat˘a cuv

ânt

˘arii noastre si ne pot ajuta s

˘a

ˆıntelegem un

text.

De exemplu, versetul din Evrei 4:12 este citat de multe ori pentru a se

ilustra puterea Cuvântului lui Dumnezeu. El ne atinge inima si ne influen-

teaz˘a viata. Contextul ne ajut

˘a s

˘a

ˆıntelegem mai bine acest adev

˘ar. Ne vor-

beste despre experientele prin care a trecut natiunea Israel pe parcursul

celor 40 de ani de peregrinare prin desert,ˆınainte de a intra

ˆın tara pe

care Iehova i-o promisese lui Avraam (Evr. 3:7—4:13). „Cuvântul lui Dum-

nezeu“ — mai clar spus promisiunea sa de a-i duceˆıntr-un loc de odihn

˘a,

asa cum fusese stabilitˆın leg

˘am

ântul

ˆıncheiat cu Avraam — nu era mort,

ci viu, si urma s˘a se

ˆımplineasc

˘a

ˆın cur

ând. Israelitii aveau motive

ˆınte-

meiate de a seˆıncrede

ˆın el. Dar, chiar si atunci c

ând Iehova i-a condus

34 Cum s˘

a faci cercet˘

ari

din Egipt la muntele Sinai si apoi, mai departe,ˆın Tara Promis

˘a, ei au ma-

nifestatˆın repetate r

ânduri lips

˘a de credint

˘a. Reactia lor la modul

ˆın care

Dumnezeu si-aˆımplinit promisiunea a ar

˘atat ceea ce aveau de fapt

ˆın ini-

m˘a. Si ast

˘azi, promisiunile Cuv

ântului lui Dumnezeu dezv

˘aluie ceea ce

esteˆın inima oamenilor.

Consult˘

a referintele marginale. Unele Biblii contin si referinte margina-

le. Ai si tu o astfel de Biblie? Atunci, aceste referinteˆıti pot fi de folos. S

˘a

lu˘am un exemplu din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

În 1 Petru

3:6 se spune c˘a Sara este un model pentru sotiile crestine. Referinta de la

Geneza 18:12ˆınt

˘areste aceast

˘a idee dezv

˘aluind c

˘a Sara

ˆıl numea ‘

ˆın sinea

ei’ pe Avraam domn. Supunerea ei pornea, asadar, din inim˘a. Pe l

âng

˘a fap-

tul c˘a ofer

˘a acest gen de detalii clarificatoare, referintele marginale te pot

trimite la texte care explic˘a

ˆımplinirea unei profetii biblice sau a unui mo-

del profetic din leg˘am

ântul Legii. Trebuie s

˘a

ˆıntelegi, totusi, c

˘a unele note

marginale nu au menirea s˘a ofere astfel de explicatii. Ele ar putea s

˘a se re-

fere doar la anumite idei similare sau la informatii de natur˘a biografic

˘a

sau geografic˘a.

F˘

a cercet˘

ari folosind o concordant˘

a biblic˘

a. Concordanta biblic˘a este un

index alfabetic al cuvintelor folositeˆın Biblie. Ea te ajut

˘a s

˘a g

˘asesti verse-

tele biblice care au leg˘atur

˘a cu subiectul.

În timp ce le vei analiza, vei afla

si alte detalii utile. Vei g˘asi dovezi ale ‘modelului’ adev

˘arului expus

ˆın

Cuvântul lui Dumnezeu (2 Tim. 1:13). Traducerea lumii noi contine un

„Index de cuvinte biblice“ de baz˘a. Comprehensive Concordance (Concor-

dant˘a complet

˘a) este mult mai ampl

˘a.

În limba rom

ân

˘a puteti g

˘asi urm

˘a-

toarele concordante: Concordant˘

a biblic˘

a, editura Lumina Lumii, 1971;

Concordant˘

a biblic˘

a tematic˘

a, editura Trinitas, Iasi, 2000. Ele v˘a vor fi uti-

leˆın munca de cercetare.

Învat

˘a s

˘a folosesti si celelalte instrumente de cercetare

Chenarul de la pagina 33 prezint˘a alte c

âteva instrumente de cercetare,

puse la dispozitie de „sclavul fidel si prev˘az

˘ator“ (Mat. 24:45–47). Multe

dintre acestea contin o tabl˘a de materii, iar unele, un index menit a te

ajuta s˘a g

˘asesti anumite informatii. La finele fiec

˘arui an este publicat, at

ât

ˆın Turnul de veghere, c

ât si

ˆın Treziti-v

˘a!, un index al articolelor din anul

respectiv.

Familiarizându-te cu informatiile din aceste publicatii de studiu bazate

pe Biblie, vei economisi mult timp. S˘a presupunem, de exemplu, c

˘a ai vrea

s˘a cunosti mai multe am

˘anunte despre o doctrin

˘a biblic

˘a, despre condu-

ita crestin˘a sau despre aplicarea principiilor biblice. Foarte probabil, vei

Cum s˘

a faci cercet˘

ari 35

g˘asi

ˆın Turnul de veghere ceea ce cauti. Revista Treziti-v

˘a! abordeaz

˘a eveni-

mente recente, probleme actuale, subiecte de natur˘a religioas

˘a sau stiin-

tific˘a si vorbeste despre popoarele lumii.

În cartea Cel mai mare om care

a tr˘

ait vreodat˘

a este analizatˆın ordine cronologic

˘a fiecare episod din Evan-

ghelii. O abordare verset cu verset a unor c˘arti biblice poti g

˘asi

ˆın publi-

catii ca Apocalipsul — grandiosul s˘

au apogeu este aproape!, S˘

a acord˘

am aten-

tie profetiei lui Daniel! siˆın cele dou

˘a volume ale c

˘artii Profetia lui Isaia

— lumin˘

a pentruˆıntreaga omenire.

În cartea S

˘a aducem argumente din

Scripturi vei afla r˘aspunsuri bine argumentate la sute de

ˆıntreb

˘ari bibli-

ce puse de obiceiˆın serviciul de teren. Pentru o

ˆıntelegere mai clar

˘a a al-

tor religii, aˆınv

˘at

˘aturilor lor si a contextului istoric

ˆın care s-au dezvoltat,

apeleaz˘a la Mankind’s Search for God (Omenirea

ˆın c

˘autarea lui Dum-

nezeu). O prezentare detaliat˘a a istoriei moderne a Martorilor lui Iehova

se poate g˘asi

ˆın lucrarea Martorii lui Iehova — Proclamatori ai Regatului lui

Dumnezeu. Pentru un raport asupra cresteriiˆınregistrate

ˆın prezent de pre-

dicarea vestii bune la scar˘a mondial

˘a, poti recurge la cel mai recent Anuar

al Martorilor lui Iehova. Insight on the Scriptures (Perspicacitate pentruˆıntelegerea Scripturilor) este deopotriv

˘a o enciclopedie si un atlas biblic;

este o excelent˘a surs

˘a de informatii care-ti pune la dispozitie detalii de-

spre oameni, locuri, lucruri, limbi sau evenimente istorice care au leg˘atu-

r˘a cu Biblia.

„Indexul publicatiilor Watch Tower“. Acest Index, ap˘arut

ˆın peste 20 de

limbi, te va ajuta s˘a g

˘asesti informatii

ˆın multe dintre publicatiile noas-

tre. El este alc˘atuit dintr-un index tematic si un index de versete biblice.

În indexul tematic vei c

˘auta cuv

ântul sau subiectul pe care vrei s

˘a-l cer-

cetezi, iarˆın indexul de versete biblice vei c

˘auta versetul pe care doresti

s˘a-l

ˆıntelegi mai bine. Dac

˘a despre subiectul sau versetul biblic cercetat a

fost publicat vreun articolˆın limba ta

ˆın anii cuprinsi

ˆın Index, ˆ

ıl vei pu-

tea g˘asi consult

ând lista de referinte. Foloseste-te de indicatiile de pe pri-

mele pagini ale Indexului pentru a descifra abrevierile publicatiilor men-

tionate (de exemplu, w99 1/3 15ˆınseamn

˘a Turnul de veghere din 1999,

num˘arul din 1 martie, pagina 15). Te poti folosi de rubrici ca „Experien-

te din ministerul de teren“ sau „Relat˘ari biografice ale Martorilor lui

Iehova“ ca s˘a preg

˘atesti expuneri

ˆıncurajatoare pentru congregatie.

Întruc

ât munca de cercetare poate fi deosebit de captivant

˘a, trebuie s

˘a fii

atent s˘a nu te abati de la subiect. Concentreaz

˘a-te asupra obiectivului pro-

pus: acela de a cerceta materialul de care ai nevoie pentru tema ta. Dac˘a

Indexul teˆındrum

˘a spre o anumit

˘a publicatie, deschide-o la pagina men-

tionat˘a, dup

˘a care, foloseste-te de subtitluri si de primele propozitii din

36 Cum s˘

a faci cercet˘

ari

paragrafe pentru a ajunge la materialul dorit. Dac˘a vrei s

˘a cunosti semnifi-

catia unui anumit verset biblic, caut˘a mai

ˆınt

âi citatul pe pagina indicat

˘a.

Analizeaz˘a apoi comentariile din context.

„Watchtower Library“ pe CD–ROM. Dac˘a ai acces la un computer, poti

folosi Watchtower Library pe CD-ROM care contine o vast˘a colectie de pu-

blicatii crestine. Usor de folosit, programul de c˘autare te ajut

˘a s

˘a g

˘asesti

un cuvânt, o combinatie de cuvinte sau un citat biblic

ˆın oricare dintre

publicatiile acestei „biblioteci“. Dac˘a acest instrument de cercetare nu este

disponibilˆın limba ta, ai putea s

˘a-l folosesti pe cel existent

ˆıntr-o limb

˘a

de circulatie pe care o cunosti.

Alte biblioteci teocraticeÎn cea de-a doua scrisoare inspirat

˘a pe care i-o adreseaz

˘a lui Timotei, Pa-

velˆıl roag

˘a pe t

ân

˘ar s

˘a-i aduc

˘a la Roma „sulurile,

ˆın special pergamente-

le“ (2 Tim. 4:13). Pavel aprecia anumite scrieri si le p˘astra. Si tu poti face

la fel.Îti p

˘astrezi exemplarele personale ale revistelor Turnul de veghere si

Treziti-v˘

a! si ale Ministerului nostru pentru Regat, chiar si dup˘a ce au fost

studiate laˆıntrunirile congregatiei? Dac

˘a da, le vei putea folosi ca instru-

mente de cercetare, pe lâng

˘a celelalte publicatii crestine pe care le detii.

Majoritatea congregatiilor p˘astreaz

˘a o colectie de publicatii teocratice

ˆıntr-o bibliotec

˘a de la Sala Regatului. Ele pot fi consultate de toti membrii

congregatiei si trebuie folosite doar la Sal˘a.

Alc˘

atuieste-ti un dosar

Caut˘a articolele interesante pe care le-ai putea folosi c

ând predici sau

când predai. Dac

˘a

ˆıntr-un ziar sau

ˆıntr-o revist

˘a g

˘asesti stiri, date statistice

sau exemple utileˆın minister, decupeaz

˘a articolele respective sau copiaz

˘a

informatiile de care ai nevoie. Scrie-ti de asemenea data, titlul periodicu-

lui si, eventual, numele autorului sau al editorului. Laˆıntrunirile congre-

gatiei, noteaz˘a-ti argumentele si ilustr

˘arile care te-ar putea ajuta s

˘a le ex-

plici altora adev˘arul. Te-ai g

ândit vreodat

˘a la o ilustrare interesant

˘a pe care

nu ai avutˆınc

˘a ocazia s

˘a o expui? Pune-o pe h

ârtie si p

˘astreaz-o

ˆıntr-un

dosar. Dac˘a esti

ˆınscris de mult

˘a vreme la Scoala de Minister Teocratic,

ˆın-

seamn˘a c

˘a ai ocazia s

˘a preg

˘atesti numeroase teme. Nu-ti arunca

ˆınsemn

˘a-

rile, ci p˘astreaz

˘a-le. Ti-ar putea fi utile mai t

ârziu.

Discut˘

a cu altii

Oamenii sunt o surs˘a nesecat

˘a de informatii.

În timp ce

ˆısi redacta Evan-

ghelia, Luca a cules, f˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, multe informatii din discutiile avute

cu martorii oculari (Luca 1:1–4). Un colaborator crestin ti-ar putea oferi

Cum s˘

a faci cercet˘

ari 37

l˘amuriri asupra unei chestiuni pe care tu te-ai str

˘aduit s

˘a o aprofundezi.

În conformitate cu Efeseni 4:8, 11–16, Cristos se foloseste de „daruri sub

form˘a de oameni“ pentru a ne ajuta s

˘a crestem

ˆın „cunoasterea exact

˘a a

Fiului lui Dumnezeu“. Discutând cu cei ce-i slujesc de mult

˘a vreme lui

Dumnezeu, vei obtine informatii utile.În plus, conversatiile te ajut

˘a s

˘a

p˘atrunzi

ˆın mintea oamenilor si s

˘a preg

˘atesti un material cu adev

˘arat

practic.

Evalueaz˘

a rezultatele

Dup˘a recoltarea gr

âului, boabele trebuie cur

˘atate de pleav

˘a. La fel se

ˆın-

tâmpl

˘a si cu rodul cercet

˘arilor tale.

Înainte de a folosi un material, trebu-

ie s˘a separi ceea ce e de valoare de ceea ce e de prisos.

Dac˘a vrei s

˘a folosesti informatiile respective

ˆıntr-o cuv

ântare,

ˆıntrea-

b˘a-te: „Contribuie efectiv ideea pe care intentionez s

˘a o folosesc la clari-

ficarea subiectului? Sau, chiar dac˘a informatia este interesant

˘a, abate ea

oare atentia de la subiectul despre care trebuie s˘a vorbesc?“ Dac

˘a inten-

tionezi s˘a te referi la anumite evenimente recente sau la date dintr-un do-

meniu ce seˆımbog

˘ateste continuu, precum medicina sau stiinta, asigu-

r˘a-te c

˘a afirmatiile tale sunt

ˆınc

˘a de actualitate. S

˘a ai

ˆın vedere si faptul c

˘a

unele idei din publicatiile noastre mai vechi s-ar putea s˘a fi fost actuali-

zate.În acest caz, ar trebui s

˘a cercetezi cele mai recente publicatii ap

˘aru-

te pe aceast˘a tem

˘a.

Dac˘a intentionezi s

˘a-ti culegi informatiile din publicatii laice, trebuie

s˘a fii deosebit de atent. S

˘a nu uiti niciodat

˘a c

˘a doar Cuv

ântul lui Dum-

nezeu este adev˘arul (Ioan 17:17). Isus ocup

˘a un rol-cheie

ˆın

ˆımplinirea

scopului lui Dumnezeu. De aceea,ˆın Coloseni 2:3 se spune: „

În el sunt

ascunse cu grij˘a toate comorile

ˆıntelepciunii si ale cunostintei“. C

ânt

˘ares-

te roadele cercet˘arilor tale din aceast

˘a perspectiv

˘a. Referitor la informatii-

le culese din surse laice,ˆıntreab

˘a-te: „Este acest material exagerat, specu-

lativ sauˆıngust

ˆın abordare? A fost redactat din motive egoiste sau

ˆın scop

comercial? Este el acceptat si de alte surse recunoscute? Si, maiˆınt

âi de

toate, se armonizeaz˘a el cu adev

˘arul biblic? “

În Proverbele 2:1–5 suntem

ˆındemnati s

˘a continu

˘am s

˘a c

˘aut

˘am cunos-

tinta,ˆıntelegerea si discern

˘am

ântul ‘ca pe argint si ca pe o comoar

˘a as-

cuns˘a’.

Într-adev

˘ar, va trebui s

˘a depunem eforturi,

ˆıns

˘a ne asteapt

˘a mari

recompense. Munca de cercetare pretinde efort, dar te va ajuta s˘a desco-

peri gândurile lui Dumnezeu, s

˘a-ti corectezi ideile gresite si s

˘a

ˆıntelegi

bine adev˘arul. Ea va da consistent

˘a si viat

˘a expunerilor tale, f

˘ac

ându-le

pl˘acute at

ât pentru tine, c

ât si pentru cei ce te ascult

˘a.

38 Cum s˘

a faci cercet˘

ari

Cˆ

AND li se repartizeaz˘a o cuv

ântare, multi cursanti se pun serios pe

treab˘a si astern totul

ˆın scris,

ˆıncep

ând cu introducerea si termin

ând

cuˆıncheierea. P

ân

˘a s

˘a-si definitiveze cuv

ântarea, ei vor umple, pro-

babil, multe foi si vor lucra oreˆın sir.

Si tuˆıti preg

˘atesti cuv

ânt

˘arile

ˆın felul acesta? Nu ti-ar pl

˘acea s

˘a

cunosti o metod˘a mai simpl

˘a? Dac

˘a vei

ˆınv

˘ata cum se

ˆıntocmeste o

schit˘a, nu va mai trebui s

˘a pui totul pe h

ârtie;

ˆın plus, vei avea mai

mult timp pentru repetarea cuvânt

˘arii. Astfel, expunerile tale nu vor

fi doar mai usor de prezentat, ci si mai interesante si maiˆıncuraja-

toare pentru auditoriu.

Evident, pentru cuvânt

˘arile publice din congregatie exist

˘a o schi-

t˘a standard. Dar pentru restul, nu. Uneori, s-ar putea s

˘a primesti

doar un subiect sau o tem˘a. Sau ti se va cere s

˘a expui un anumit

material tip˘arit. Alteori vei primi doar c

âteva instructiuni.

În toate

aceste situatii va trebui s˘a-ti

ˆıntocmesti singur schita.

Analizând modelul de la pagina 41,

ˆıti poti forma o idee despre

cum poate fi conceput˘a o schit

˘a scurt

˘a. Observ

˘a c

˘a fiecare idee prin-

cipal˘a

ˆıncepe chiar din margine si este scris

˘a cu majuscule. De-

desubtul ei sunt enumerate ideile care o sustin. Informatiile supli-

mentare menite s˘a dezvolte aceste idei se g

˘asesc imediat sub aces-

tea, putin maiˆın interiorul paginii. Priveste aceast

˘a schit

˘a cu aten-

tie. Observ˘a c

˘a cele dou

˘a idei principale sunt direct legate de tem

˘a

si c˘a ideile secundare nu sunt doar interesante, ci si sprijin

˘a ideea

principal˘a.

Poate c˘a schita pe care o vei

ˆıntocmi nu va ar

˘ata exact ca acest mo-

del. Dar, dac˘a vei tine cont de principiile de elaborare a unei schi-

te, vei reusi s˘a-ti structurezi materialul si s

˘a preg

˘atesti o cuv

ântare

interesant˘a,

ˆıntr-un timp rezonabil. Cum ar trebui s

˘a procedezi?

Analizeaz˘

a, selecteaz˘

a si structureaz˘

a

Maiˆınt

âi de toate ai nevoie de o tem

˘a. Tema nu este un subiect

general ce poate fi redat printr-un singur cuvânt, ci ideea central

˘a

pe care vrei s˘a o transmiti; ea indic

˘a perspectiva din care ti-ai propus

Cum s˘a

ˆıntocmesti o schit

˘a

39

s˘a abordezi subiectul. C

ând ti se d

˘a tema, analizeaz

˘a cu atentie fie-

care cuvânt-cheie. Dac

˘a trebuie s

˘a-ti dezvolti tema primit

˘a pe baza

unui anumit material, studiaz˘a materialul respectiv av

ând mereu

ˆın

minte tema. Când ti se d

˘a doar subiectul,

ˆıti poti stabili singur tema.

Înainte

ˆıns

˘a de a o alege, ar fi bine s

˘a faci unele cercet

˘ari. Dac

˘a esti

receptiv la nou, nu vei fi niciodat˘a

ˆın criz

˘a de idei.

Pe m˘asur

˘a ce faci acesti pasi,

ˆıntreab

˘a-te: „De ce este important

acest material pentru auditoriu? Ce obiectiv urm˘aresc?“ Obiectivul

t˘au n-ar trebui s

˘a fie acela de a parcurge materialul sau de a impre-

siona printr-o expunere pitoreasc˘a, ci de a-ti ajuta auditoriul. C

ând

obiectivul t˘au

ˆıncepe s

˘a se contureze, asterne ideile

ˆın scris. Nu pier-

de din vedere acest obiectivˆın timp ce te preg

˘atesti.

Dup˘a ce ti-ai stabilit bine obiectivul si ti-ai ales si tema potrivit

˘a

(sau ai analizat relatia dintre tema primit˘a si ceea ce

vrei s˘a prezinti), poti face cercet

˘ari mai profunde. Cau-

t˘a materiale cu adev

˘arat importante pentru auditoriul

t˘au. Nu te multumi doar cu generalit

˘ati, ci foloseste

idei concrete, instructive si cu adev˘arat utile. Fii rea-

list: nu face prea multe cercet˘ari. De cele mai multe

ori, vei strânge mai mult material dec

ât vei putea fo-

losi, asa c˘a va trebui s

˘a fii selectiv.

Stabileste ideile principale de care vei avea nevoie

pentru a-ti dezvolta tema si pentru a-ti realiza obiecti-

vul. Aceste idei vor alc˘atui structura cuv

ânt

˘arii, schita

ei. La câte idei principale ar trebui s

˘a te rezumi? Pen-

tru o expunere scurt˘a sunt suficiente, s

˘a zicem, dou

˘a,

iar pentru o cuvântare, chiar si de o or

˘a, nu-ti trebuie,

de obicei, mai mult de cinci. Cu cât vei prezenta mai

putine idei principale, cu atât auditoriul si le va aminti

mai usor.

Dup˘a ce

ˆıti vei stabili clar tema si ideile principale,

structureaz˘a-ti materialul pe care l-ai str

âns. Alege in-

formatii direct legate de ideile principale. Selecteaz˘a

detaliile care vor da originalitate prezent˘arii. C

ând sta-

bilesti textele biblice care-ti vor sustine ideile prin-

cipale, noteaz˘a-ti argumentele cu ajutorul c

˘arora vei

CUM SEÎNTOCMESTE

O SCHIT˘

A

˙ Gândeste-te de ce este

important subiectul t˘au

pentru auditoriusi care este obiectivulcuv

ânt

˘arii tale

˙ Alege o tem˘a.

În cazul

ˆın care primesti una,analizeaz-o

˙ Adun˘a material instructiv

si util

˙ Stabileste-ti ideileprincipale

˙ Structureaz˘a-ti materialul,

p˘astr

ând doar ideile

cele mai bune

˙ Preg˘ateste o introducere

care s˘a st

ârneasc

˘a interesul

˙ Gândeste-te la o

ˆıncheiere

mobilizatoare

˙ Revezi-ti cuvântarea;

cizeleaz-o

40 Cum s˘

aˆıntocmesti o schit

˘a

INITIAL, DUMNEZEU A VRUT CA P˘

AMˆ

ANTULS

˘A FIE UN PARADIS

La ınceput, Dumnezeu a creat un paradis, gradinaEdenului (Gen. 2:8, 15)

Adam si Eva, precum si urmasii lor, trebuiausa extinda paradisul pe ıntregul pamant(Gen. 1:28)

DUMNEZEU NU A RENUNTAT LA SCOPULDE A FACE P

˘AM

ÂNTUL UN PARADIS

Conduita nelegiuita a primilor oameni, aflatisub influenta lui Satan, nu l-a determinatpe Dumnezeu sa-si schimbe scopul

La timpul stabilit, Dumnezeu ıi va distruge pecei nelegiuiti (Prov. 2:22)

Satan va fi aruncat ın abis (Rev. 20:1–3)În timpul Domniei Milenare, Cristos va ındeplini

scopul lui Dumnezeu referitor la pamant

Boala si moartea nu vor mai exista(Rev. 21:3, 4)

Cei morti vor fi readusi la viata pe pamant

Sub guvernarea cereasca, persoanele fidelevor participa la transformarea pamantuluiın paradis (Is. 65:17, 21–25)

CARE ESTE SCOPUL LUI DUMNEZEUREFERITOR LA P

˘AM

ÂNT?

putea s˘a prezinti versetele respective c

ât mai logic. Asaz

˘a fiecare

argument sub ideea principal˘a pe care o sustine. Dac

˘a unele infor-

matii nu au leg˘atur

˘a cu nici una dintre ideile principale, renunt

˘a

la ele — chiar dac˘a sunt foarte interesante — sau pune-le

ˆıntr-un

dosar ca s˘a le folosesti ulterior. P

˘astreaz

˘a doar informatiile cu ade-

v˘arat utile. Dac

˘a vei include prea mult material, va trebui s

˘a vor-

besti prea repede, iar expunerea va pierde din profunzime. Este

preferabil s˘a prezinti mai putine idei, care s

˘a fie de o real

˘a valoa-

re pentru auditoriu, dar s˘a le prezinti bine. Nu dep

˘asi timpul alo-

cat.

Acum e momentul cel mai potrivit s˘a-ti aranjezi materialul

ˆın or-

dine logic˘a. Evanghelistul Luca asa a procedat. Dup

˘a ce a adunat o

multime de informatii despre subiectul pe care-l aveaˆın vedere, el

le-a aranjat „ˆın ordine logic

˘a“ (Luca 1:3).

Îti poti structura materia-

lulˆın ordine cronologic

˘a, dup

˘a tematic

˘a, dup

˘a criteriul cauz

˘a–efect

sau problem˘a–solutie —

ˆın functie

de metoda cea mai eficient˘a prin

care-ti poti atinge obiectivul. Nu este

indicat s˘a treci brusc de la o idee la

alta;ˆıncearc

˘a s

˘a legi ideile

ˆıntr-un

tot armonios. Dovezile pe care le

prezinti ar trebui s˘a ajute audito-

riul s˘a trag

˘a concluzii logice. C

ând

ˆıti structurezi ideile, g

ândeste-te la

efectul pe care-l va avea expunerea

ta asupra auditoriului. Va putea el

s˘a-ti urm

˘areasc

˘a cu usurint

˘a argu-

mentatia? Se va simtiˆındemnat s

˘a

reactioneze la cele auzite asa cum te

astepti tu?

Preg˘ateste apoi o introducere care

s˘a trezeasc

˘a interesul fat

˘a de subiect

si care s˘a-i arate auditoriului c

˘a ceea

ce urmeaz˘a s

˘a prezinti este deosebit

de important pentru el. Poate c˘a ar fi

bine s˘a-ti notezi primele propozitii.

Cum s˘


˘a 41

Si,ˆın sf

ârsit, preg

˘ateste o

ˆıncheiere mobilizatoare care s

˘a se armo-

nizeze cu obiectivul pe care ti l-ai propus.

Dac˘a

ˆıti preg

˘atesti schita din vreme, vei avea timp s

˘a o cizelezi

ˆınainte de a tine cuv

ântarea. Poate vei considera util s

˘a-ti sustii a-

numite idei cu ajutorul câtorva date statistice, ilustr

˘ari sau expe-

riente. Folosindu-te de un eveniment recent sau de o stire de inte-

res local,ˆıti vei putea ajuta auditoriul s

˘a

ˆınteleag

˘a mai usor carac-

terul practic al materialului. Poate c˘a,

ˆın timp ce-ti revezi cuv

ânta-

rea,ˆıti dai seama c

˘a exist

˘a si alte posibilit

˘ati de a-ti adapta mate-

rialul la necesit˘atile auditoriului. Analizarea si cizelarea textului

sunt esentiale pentru a transforma un material bine preg˘atit

ˆıntr-o

cuvântare eficient

˘a.

S-ar putea ca unii oratori s˘a aib

˘a nevoie de notite mai ample de-

cât altii. Dar, dac

˘a

ˆıti vei structura materialul doar pe baza c

âtorva

idei principale, vei elimina informatiile neesentiale si-ti vei aranja

ideileˆın ordine logic

˘a, vei vedea c

˘a, si f

˘ar

˘a prea mult

˘a experient

˘a,

vei reusi s˘a scrii mai putine idei. Astfel, vei economisi timp, iar cu-

vânt

˘arile tale vor fi de o mai bun

˘a calitate! De asemenea, vei de-

monstra c˘a tragi realmente foloase din cursurile Scolii de Minister

Teocratic.

42 Cum s˘


˘a

CU FIECARE tem˘a primit

˘a la scoal

˘a mai faci un pas

ˆınainte. Dac

˘a te

vei preg˘ati cu constiinciozitate pentru aceste teme, progresul t

˘au va

fi remarcat treptat de toti (1 Tim. 4:15). Scoala te va ajuta s˘a-ti

ˆım-

bun˘at

˘atesti aptitudinile.

Ai emotii la gândul c

˘a va trebui s

˘a vorbesti

ˆın fata congregatiei?

Nimeni nu e scutit de ele, chiar dac˘a unii sunt

ˆınscrisi de mai mult

timp la scoal˘a. Iat

˘a

ˆıns

˘a c

âteva sugestii ce te vor ajuta s

˘a fii mai re-

laxat. Când esti acas

˘a, obisnuieste-te s

˘a citesti cu voce tare. La

ˆıntru-

nirile congregatiei, f˘a c

ât mai des comentarii, iar dac

˘a esti vestitor,

mergi cu regularitateˆın predicare.

În felul acesta te vei deprinde s

˘a

vorbestiˆın public. De asemenea, preg

˘ateste-ti temele din timp si re-

pet˘a-le cu voce tare. Nu uita c

˘a vei vorbi

ˆın fata unui public prie-

tenos. Si,ˆınainte de a tine o cuv

ântare, roag

˘a-te lui Iehova. El le d

˘a

bucuros spiritul s˘au sf

ânt slujitorilor care i-l cer. — Luca 11:13; Fi-

lip. 4:6, 7.

Nu fi prea sever cu tineˆınsuti. Experienta si eficienta se dob

ân-

descˆın timp (Mica 6:8). Dac

˘a esti

ˆınscris de putin

˘a vreme la scoal

˘a,

nu te astepta s˘a faci prezent

˘ari impecabile chiar de la

ˆınceput, ci

ˆın-

cearc˘a s

˘a aprofundezi, pe rand, fiecare calitate oratoric

˘a de pe fisa

de sfaturi. Studiaz˘a lectia care se refer

˘a la calitatea respectiv

˘a. Dac

˘a

poti,ˆıncearc

˘a s

˘a faci exercitiile propuse.

În felul acesta, chiar

ˆınain-

te de a prezenta temaˆınaintea congregatiei, te vei familiariza cu as-

pectul oratoric pe care-l ai de studiat si vei face si progrese.

Cum s˘

a te preg˘

atestic

ând primesti ca tem

˘a o citire

A citi bineˆın public nu

ˆınseamn

˘a doar a rosti cuvinte, ci si a te

str˘adui s

˘a

ˆıntelegi bine mesajul textului. De

ˆındat

˘a ce primesti te-

ma, citeste materialulˆın

ˆıntregime, p

˘astr

ând

ˆın minte acest obiec-

tiv.Încearc

˘a s

˘a sesizezi sensul fiec

˘arei propozitii si ideea fiec

˘arui

paragraf ca s˘a poti transmite informatiile exact si cu o tr

˘aire cores-

punz˘atoare. Dac

˘a se poate, caut

˘a

ˆıntr-un dictionar pronuntia corect

˘a

Cum s˘a-ti preg

˘atesti

temele pentru scoal˘a

43

a cuvintelor pe care nu le cunosti prea bine. Familiarizeaz˘a-te cu ma-

terialul. P˘arintii ar trebui s

˘a-si ajute copiii

ˆın acest sens.

Ti s-a dat s˘a citesti un pasaj din Biblie sau un articol din Turnul

de veghere? Dac˘a materialul respectiv este disponibil

ˆın limba ta pe

audiocasete, ti-ar fi de mare folos s˘a asculti lectura textului si s

˘a

urm˘aresti c

âteva aspecte, cum ar fi pronuntia, ritmul, intonatia si

modulatia.Încearc

˘a apoi s

˘a imprimi si lecturii tale aceste caracte-

ristici.Înainte de a-ti preg

˘ati tema, studiaz

˘a cu atentie lectia despre cali-

tatea oratoric˘a pe care urmeaz

˘a s

˘a o aprofundezi. Dac

˘a poti, mai

uit˘a-te o dat

˘a peste lectia respectiv

˘a dup

˘a ce citesti de mai multe ori,

cu voce tare, materialul indicat. Str˘aduieste-te s

˘a aplici sfaturile din

lectie cât mai bine.

Aceast˘a preg

˘atire

ˆıti va fi de mare ajutor

ˆın minister. C

ând parti-

cipi la serviciul de teren, ai multe ocazii de a le citi altora.Întruc

ât

Cuvântul lui Dumnezeu are puterea de a schimba viata oamenilor,

este important s˘a citesti bine (Evr. 4:12). Nu te astepta s

˘a

ˆıntrunesti

toate cerintele unei citiri eficiente de la prima sau de la a doua tem˘a.

Iat˘a ce i-a scris apostolul Pavel unui crestin cu multi ani de expe-

rient˘a: „Continu

˘a s

˘a te dedici citirii publice“. — 1 Tim. 4:13.

Subiectul si cadrul

Ce ar trebui s˘a faci c

ând primesti la scoal

˘a o tem

˘a care presupune

alegerea unui cadru?

Trebuie s˘a tii cont de trei factori importanti: 1) subiectul indicat,

2) cadrul pe careˆıl alegi si persoana cu care vei sta de vorb

˘a si 3) ca-

litatea oratoric˘a pe care trebuie s

˘a o studiezi.

Trebuie s˘a aduni informatii despre subiectul primit. Dar,

ˆınainte

de a te adânci prea mult

ˆın cercet

˘ari, g

ândeste-te bine la cadrul pe

care-l vei alege si la persoana cu care vei sta de vorb˘a, pentru c

˘a de

acesti doi factori vor depinde tipul de material pe care-l vei aborda

si modulˆın care

ˆıl vei expune. Ce cadru vei folosi? Va fi o demon-

stratie despre felulˆın care poate fi prezentat

˘a vestea bun

˘a unei cu-

nostinte? Sau vei ar˘ata cum se poate face o vizit

˘a initial

˘a? Este in-

terlocutorul t˘au mai

ˆın v

ârst

˘a sau mai t

ân

˘ar dec

ât tine? Ce atitudi-

ne ar putea s˘a aib

˘a fat

˘a de subiectul pe care intentionezi s

˘a-l abor-

dezi? Cât de mult cunoaste deja despre acest subiect? Care este

44 Cum s˘

a-ti preg˘

atesti temele pentru scoal˘

a

obiectivul discutiei tale? R˘aspunsurile la aceste

ˆıntreb

˘ari ar putea fi

toate indicii deosebit de importante.

Unde vei putea g˘asi material pentru subiectul primit? La paginile

33 la 38 ale acestei c˘arti ti se explic

˘a „Cum s

˘a faci cercet

˘ari“. Cites-

te aceste sugestii si foloseste-te apoi de instrumentele de cercetare

de care dispui.În general, vei g

˘asi imediat mult mai multe informa-

tii decât vei putea folosi. Citeste

ˆıns

˘a c

ât mai mult pentru a-ti face

o idee despre informatiile de care dispui. Nu pierdeˆıns

˘a din vedere

cadrul ales si persoana c˘areia i te vei adresa. Noteaz

˘a-ti informatiile

pertinente.Înainte de a-ti structura prezentarea si de a stabili detaliile pe care

vrei s˘a le amintesti, f

˘a-ti timp s

˘a analizezi sugestiile privitoare la ca-

litatea oratoric˘a pe care o ai de studiat. Aplicarea acestor sfaturi con-

stituie, de fapt, unul dintre principalele motive pentru care ti se re-

partizeaz˘a o tem

˘a.

Expunându-ti materialul

ˆın timpul alocat, vei avea satisfactia de a

putea face siˆıncheierea, altminteri la expirarea timpului vei fi aten-

tionat printr-un semnal.În ministerul de teren, factorul-timp nu

esteˆıntotdeauna esential. De aceea, c

ând te preg

˘atesti, tine cont de

timpul pe care-l vei avea la dispozitie, dar concentreaz˘a-te

ˆındeosebi

asupra pred˘arii eficiente.

Cˆ

ateva idei despre cadru. Analizeaz˘a sugestiile de la pagina 82 si

alege o sugestie care s˘a-ti fie de folos

ˆın minister si s

˘a-ti permit

˘a s

˘a

prezinti materialulˆıntr-un mod realist. Dac

˘a esti

ˆınscris de mai mult

timp la scoal˘a, ai posibilitatea de a dob

ândi si cultiva calit

˘ati orato-

rice, necesareˆın minister.

Dac˘a supraveghetorul Scolii de Minister Teocratic

ˆıti stabileste ca-

drul, nuˆıncerca s

˘a-l schimbi. De regul

˘a, acesta presupune o depu-

nere de m˘arturie.

În cazul

ˆın care nu ai predicat niciodat

˘a

ˆın situa-

tiile pretinse de cadru, cere sugestii de la proclamatorii cu experien-

t˘a.

Încearc

˘a s

˘a dezvolti pe teren subiectul primit,

ˆıntr-un cadru ase-

m˘an

˘ator celui pe care-l vei folosi la scoal

˘a.

În felul acesta vei atinge

un obiectiv important al instruirii tale.

Cˆ

and primesti ca tem˘

a o cuvˆ

antare

Cursantilor de sex b˘arb

˘atesc li se va da probabil s

˘a prezinte o scur-

t˘a cuv

ântare

ˆınaintea congregatiei. Principiile de care va trebui s

˘a tii

Cum s˘

a-ti preg˘


a 45

seam˘a c

ând preg

˘atesti acest gen de cuv

ânt

˘ari sunt similare celor

mentionate deja pentru temele sub form˘a de demonstratii. Singu-

rele diferente importante sunt auditoriul si modul de prezentare.În general, ar fi bine s

˘a-ti preg

˘atesti materialul

ˆın asa fel

ˆınc

ât toti

cei din auditoriu s˘a poat

˘a trage foloase de pe urma lui. Majoritatea

celor prezenti cunosc deja adev˘arurile biblice de baz

˘a. S-ar putea

chiar s˘a fie familiarizati cu subiectul despre care va trebui s

˘a le vor-

besti. Tine cont de ceea ce cunosc deja despre subiectul respectiv. F˘a

tot posibilul s˘a trag

˘a

ˆınv

˘at

˘aminte din expunerea ta.

Întreab

˘a-te:

„Cum as putea s˘a prezint subiectul

ˆın asa fel

ˆınc

ât at

ât eu, c

ât si cei

prezenti s˘a manifest

˘am mai mult

˘a apreciere fat

˘a de calit

˘atile lui Ie-

hova? Ce idei ne-ar putea ajuta s˘a

ˆıntelegem vointa lui Dumnezeu?

Cum ar putea aceste informatii s˘a ne ajute s

˘a lu

˘am hot

˘ar

âri

ˆıntelep-

teˆın aceast

˘a lume st

˘ap

ânit

˘a de dorintele c

˘arnii?“ (Ef. 2:3). Pentru a

primi r˘aspunsuri clare la aceste

ˆıntreb

˘ari, trebuie s

˘a faci cercet

˘ari.

Când folosesti Biblia, nu te multumi doar s

˘a citesti textele, ci expli-

c˘a-le si arat

˘a cum ne pot ajuta ele s

˘a ajungem la concluzii logice

(Fap. 17:2, 3). Nu prezenta prea multe informatii.Încearc

˘a s

˘a expui

materialulˆın asa fel

ˆınc

ât cei prezenti s

˘a si-l poat

˘a reaminti cu usu-

rint˘a.

Când te preg

˘atesti, trebuie s

˘a ai

ˆın vedere si modul

ˆın care te vei

exprima. Nu desconsidera acest aspect. Repet˘a-ti cuv

ântarea cu voce

tare. Efortul pe care-l vei depune pentru a studia si a aplica sfaturi-

le referitoare la diversele calit˘ati oratorice te va ajuta s

˘a progresezi.

Indiferent c˘a st

˘ap

ânesti sau nu arta oratoriei, preg

˘ateste-te temeinic

pentru a vorbi cu convingere si cu o tr˘aire adecvat

˘a temei. Asadar,

de fiecare dat˘a c

ând sustii teme la scoal

˘a, g

ândeste-te c

˘a obiectivul

t˘au este acela de a-ti folosi darul vorbirii spre onoarea lui Iehova!

— Ps. 150:6.

46 Cum s˘

a-ti preg˘


a

PROGRAMUL Scolii de Minister Teocratic este conceputˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a aduc

˘a foloase

ˆıntregii congregatii. Dar si la celelalte

ˆıntru-

niri ale congregatiei si la congrese sunt prezentate informatii de

mare valoare. Dac˘a trebuie s

˘a sustii o parte dintr-un anumit pro-

gram,ˆınseamn

˘a c

˘a ai o mare responsabilitate. Apostolul Pavel l-a

sf˘atuit pe supraveghetorul crestin Timotei s

˘a fie

ˆın permanent

˘a atent

la modulˆın care pred

˘a (1 Tim. 4:16). Cei prezenti la

ˆıntrunirile cres-

tine depun timp si eforturi — unii f˘ac

ând chiar mari sacrificii — ca

s˘a ajung

˘a aici si s

˘a primeasc

˘a instruirea necesar

˘a pentru a cultiva

relatii apropiate cu Dumnezeu. A da o asemenea instruire este,ˆın-

tr-adev˘ar, un mare privilegiu! Cum te poti achita c

ât mai bine de

aceast˘a responsabilitate?

Idei importante din citirea Bibliei

Aceast˘a tem

˘a din cadrul scolii se bazeaz

˘a pe citirea fragmentului

biblic repartizat pentru s˘apt

˘am

âna

ˆın curs. Ea ar trebui s

˘a sublinie-

ze modulˆın care versetele citite ne influenteaz

˘a

ˆın prezent.

În con-

formitate cu cele relatateˆın Neemia 8:8, Ezra si colaboratorii s

˘ai ci-

teauˆın public din Cuv

ântul lui Dumnezeu, explic

ându-l, ‘d

ându-i

sensul’ siˆınv

˘at

ându-i pe altii. Prezent

ând idei importante din Biblie,

vei putea s˘a le imiti si tu exemplul!

Cum ar trebui s˘a te preg

˘atesti pentru aceast

˘a tem

˘a? Citeste, dac

˘a

poti, cu cel putin o s˘apt

˘am

ân

˘a

ˆınainte fragmentul din Biblie care

ti-a fost repartizat. Gândeste-te apoi la congregatie si la necesit

˘atile

ei. Roag˘a-te

ˆın acest sens. Ce sfaturi, ce exemple, ce principii din

aceast˘a parte a Bibliei ar putea satisface necesit

˘atile congregatiei?

Este esential s˘a faci cercet

˘ari. Sunt disponibile

ˆın limba ta Watch-

tower Library pe CD-ROM sau Indexul publicatiilor Watch Tower?

Dac˘a da, foloseste-te din plin de ele. C

˘aut

ând

ˆın publicatiile noas-

tre ce s-a scris referitor la versetele alese de tine, vei putea g˘asi in-

formatii edificatoare despre context, explicatii cu privire laˆımpli-

nirea unor profetii, analize asupra anumitor texte biblice care ne

Cum s˘a preg

˘atesti

expuneri pentru congregatie

47

dezv˘aluie tr

˘as

˘aturi ale personalit

˘atii lui Iehova sau comentarii pe

marginea unor principii. Nuˆıncerca s

˘a prezinti prea multe idei.

Concentreaz˘a-te doar asupra c

âtorva versete. Este

ˆıntelept s

˘a abor-

dezi mai putine versete, dar s˘a le analizezi bine.

Tema ti-ar putea oferi posibilitatea de a-i invita pe cei din audito-

riu s˘a vorbeasc

˘a despre foloasele pe care le-au tras

ˆın urma citirii bi-

blice s˘apt

˘am

ânale. Ce idei din versete

ˆıi vor ajuta s

˘a-si

ˆımbun

˘at

˘a-

teasc˘a studiul familial si personal, ministerul sau modul de viat

˘a?

Ce calit˘ati a manifestat Iehova

ˆın relatiile sale cu oamenii si cu na-

tiunile? Ceˆınv

˘at

˘aturi le-au

ˆınt

˘arit ascult

˘atorilor credinta si le-au

sporit aprecierea fat˘a de Iehova? Nu te pierde

ˆın am

˘anunte. Accen-

tueaz˘a semnificatia si valoarea practic

˘a a ideilor alese.

Cuvˆ

antarea de instruire

Aceast˘a cuv

ântare se bazeaz

˘a pe un material dat, cum ar fi un ar-

ticol din Turnul de veghere ori Treziti-v˘

a! sau un fragment dintr-o

carte. De cele mai multe ori exist˘a material mai mult dec

ât suficient

pentru timpul alocat. Cum ar trebui s˘a prezinti cuv

ântarea? Nu doar

f˘ac

ând o trecere

ˆın revist

˘a a ideilor, ci pred

ând efectiv. Un suprave-

ghetor trebuie s˘a fie „calificat s

˘a predea“. — 1 Tim. 3:2.

Începe-ti preg

˘atirea citind materialul indicat. Caut

˘a versetele bi-

blice. Reflecteaz˘a. Str

˘aduieste-te s

˘a faci acesti pasi cu mult

ˆınainte

de data când vei tine cuv

ântarea. G

ândeste-te c

˘a fratii sunt

ˆındem-

nati s˘a citeasc

˘a dinainte materialul pe care se bazeaz

˘a cuv

ântarea.

Sarcina ta nu const˘a doar

ˆın a face o expunere sau un rezumat al

materialului, ci siˆın a ar

˘ata cum poate fi pus

ˆın practic

˘a. Foloseste

ideile pertinente din articol pentru a ajuta efectiv congregatia.

Asa cum fiecare copil are personalitatea sa, tot asa fiecare congre-

gatie are anumite tr˘as

˘aturi distinctive. Un p

˘arinte care

ˆısi instruies-

teˆın mod eficient copilul nu se multumeste s

˘a-i enumere acestuia

o serie de precepte morale, ci st˘a de vorb

˘a cu el, tin

ând seam

˘a de

personalitatea copilului si de problemele pe care leˆınt

âmpin

˘a.

În

mod asem˘an

˘ator, cei ce predau

ˆın congregatie se str

˘aduiesc s

˘a cu-

noasc˘a bine necesit

˘atile auditoriului. Totusi, un

ˆınv

˘at

˘ator cu dis-

cern˘am

ânt nu va folosi exemple care i-ar putea st

ânjeni pe unii

dintre cei prezenti, ci va ar˘ata foloasele de care se bucur

˘a deja cei

care umbl˘a pe c

˘aile lui Iehova si va scoate

ˆın evident

˘a sfaturile bi-

48 Cum s˘

a preg˘

atesti expuneri pentru congregatie

blice care i-ar putea ajuta pe membrii congregatiei s˘a-si rezolve pro-

blemele.

Un bunˆınv

˘at

˘ator atinge inima celor ce-l ascult

˘a. Pentru aceasta

ˆıns

˘a, nu este suficient

˘a o simpl

˘a prezentare de fapte, ci si cultivarea

aprecierii fat˘a de valoarea acestora. A preda cu eficient

˘a

ˆınseamn

˘a a

te preocupa sincer de cei pe care-i instruiesti. P˘astorii spirituali tre-

buie s˘a cunoasc

˘a turma. Dac

˘a, plini de iubire, se vor g

ândi la pro-

blemele cu care se confrunt˘a unii, ei vor reusi s

˘a vorbeasc

˘a

ˆıntr-un

modˆıncurajator si s

˘a dea dovad

˘a de

ˆıntelegere, compasiune si em-

patie.Înv

˘at

˘atorii calificati stiu bine c

˘a o cuv

ântare trebuie s

˘a aib

˘a un

obiectiv clar definit. Materialul va fi prezentatˆın asa fel

ˆınc

ât idei-

le-cheie s˘a poat

˘a fi usor de remarcat si de retinut. Ar trebui ca audi-

toriul s˘a-si poat

˘a aminti ideile practice care le vor influenta viata.

Întrunirea de serviciu

Când tii o expunere bazat

˘a pe un articol din Ministerul nostru pen-

tru Regat,ˆınt

âmpini un alt gen de probleme. Vei observa c

˘a ceea ce

ti se cere acum nu este alegerea celor mai potrivite idei, ci transmi-

terea cu fidelitate a informatiilor aflateˆın Minister. Ajut

˘a-i pe cei pre-

zenti s˘a

ˆınteleag

˘a versetele pe care se bazeaz

˘a sfaturile date (Tit 1:9).

Timpul expunerii este limitat si, de cele mai multe ori, nu permite

prezentarea unor informatii suplimentare.

Sau s-ar putea s˘a ti se repartizeze o tem

˘a, dar s

˘a nu existe nici un

articolˆın Ministerul nostru pentru Regat care s

˘a o dezvolte. E posi-

bil, de asemenea, s˘a ti se indice un articol din Turnul de veghere sau

s˘a ti se dea doar c

âteva instructiuni scurte pe baza c

˘arora s

˘a-ti dez-

voltiˆıntreaga tem

˘a.

În calitate de

ˆınv

˘at

˘ator, va trebui s

˘a stabilesti sin-

gur ce leg˘atur

˘a vei face

ˆıntre necesit

˘atile congregatiei si materialul

repartizat. Poate c˘a va trebui s

˘a prezinti o ilustrare scurt

˘a, dar perti-

nent˘a, sau s

˘a relatezi o experient

˘a potrivit

˘a. S

˘a nu uiti c

˘a sarcina ta

nu este doar aceea de a prezenta tema, ci si de a o trataˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a-ti ajuti congregatia s

˘a-si efectueze cu bucurie lucrarea

care ne-a fostˆıncredintat

˘a prin Cuv

ântul lui Dumnezeu. — Fap.

20:20, 21.În timp ce-ti preg

˘atesti expunerea, g

ândeste-te la situatia membri-

lor congregatiei. Laud˘a-i pentru ceea ce fac. Cum ar putea, aplic

ând

Cum s˘

a preg˘

atesti expuneri pentru congregatie 49

sfaturile din materialul expus, s˘a-si sporeasc

˘a eficienta si bucuria

ˆın

minister?

Include cumva expunerea ta o demonstratie sau un interviu? Dac˘a

da, ar fi bine s˘a le preg

˘atesti din timp. Poate c

˘a esti tentat s

˘a rogi pe

altcineva s˘a le preg

˘ateasc

˘a, dar e bine s

˘a stii c

˘a aceast

˘a metod

˘a nu

d˘a

ˆıntotdeauna bune rezultate. Dac

˘a se poate, repet

˘a demonstratia

sau interviul cu câteva zile

ˆınainte de

ˆıntrunire. Asigur

˘a-te c

˘a aceas-

t˘a parte a expunerii va fi prezentat

˘a

ˆıntr-un mod care s

˘a ridice cali-

tatea instruirii.

Congresele

Probabil c˘a fratii cu calit

˘ati spirituale deosebite si care sunt ora-

tori siˆınv

˘at

˘atori capabili vor fi invitati cu timpul s

˘a tin

˘a cuv

ânt

˘ari

la congrese. Congresele suntˆıntr-adev

˘ar ocazii speciale de a oferi in-

struire teocratic˘a. Acestor frati s-ar putea s

˘a li se repartizeze un ma-

nuscris, o schit˘a, instructiuni privitoare la o dram

˘a biblic

˘a cu apli-

cabilitate siˆın zilele noastre sau doar un paragraf cu c

âteva instruc-

tiuni. Dac˘a ti s-a acordat privilegiul de a participa la un astfel de pro-

gram, analizeaz˘a cu grij

˘a materialul ce ti-a fost pus la dispozitie. Stu-

diaz˘a-l cu atentie p

ân

˘a ce ajungi s

˘a-i

ˆıntelegi valoarea.

Cei c˘arora li s-a repartizat o cuv

ântare bazat

˘a pe un manuscris tre-

buie s˘a citeasc

˘a materialul cuv

ânt cu cuv

ânt. Ei nici nu reformulea-

z˘a, nici nu reorganizeaz

˘a materialul, ci

ˆıl studiaz

˘a pentru a

ˆıntelege

bine ideile principale si modulˆın care sunt dezvoltate.

Îl citesc de

mai multe ori cu voce tare pân

˘a c

ând reusesc s

˘a-l prezinte cu o in-

tonatie corespunz˘atoare, cu entuziasm, cu c

˘aldur

˘a, cu sentiment, cu

sinceritate si convingere, precum si cu un volum si cu o intensitate

adecvate unui auditoriu de proportii.

Fratii c˘arora li se repartizeaz

˘a o cuv

ântare bazat

˘a pe o schit

˘a tre-

buie s˘a dezvolte materialul

ˆıntr-un mod c

ât mai fidel schitei. Ei nu

vor citiˆıns

˘a schita

ˆın timpul cuv

ânt

˘arii si nici nu o vor transforma

ˆın manuscris, ci o vor prezenta liber, din inim

˘a. Ca s

˘a poat

˘a prezen-

ta cu claritate fiecare idee principal˘a, este important s

˘a respecte

timpul indicatˆın schit

˘a. Oratorul trebuie s

˘a foloseasc

˘a cu mult dis-

cern˘am

ânt informatiile si versetele care sustin ideile principale. El

nu trebuie s˘a exclud

˘a unele informatii din schit

˘a doar ca s

˘a-si pre-

zinte propriile idei. Baza instruirii este, bineˆınteles, Cuv

ântul lui

50 Cum s˘

a preg˘

atesti expuneri pentru congregatie

Dumnezeu. Responsabilitatea b˘atr

ânilor crestini este aceea de a ‘pre-

dica cuvântul’ (2 Tim. 4:1, 2). Prin urmare, oratorul va trebui s

˘a

acorde o important˘a deosebit

˘a versetelor biblice din schit

˘a, argu-

mentând pe baza lor si f

˘ac

ând aplic

˘ari practice.

Nu amˆ

ana preg˘

atirea

Slujestiˆıntr-o congregatie unde ai multe ocazii de a tine expuneri?

Cum le-ai putea prezenta bine pe toate? Preg˘ateste-ti-le din timp.

Cuvânt

˘arile cu adev

˘arat eficiente pentru congregatie sunt cele pre-

g˘atite cu grij

˘a. De aceea, obisnuieste-te s

˘a citesti materialul imediat

ceˆıl primesti. Astfel, vei putea s

˘a meditezi la el

ˆın timp ce te ocupi

de alte activit˘ati. Pe parcursul zilelor sau s

˘apt

˘am

ânilor dinaintea ex-

punerii, este posibil s˘a auzi comentarii care te pot ajuta s

˘a

ˆıntelegi

cum s˘a aplici mai bine informatiile. Sau, s-ar putea ivi anumite oca-

zii care vor puneˆın valoare oportunitatea ideilor. Citirea materialu-

lui si meditarea asupra lui imediat dup˘a ce-l primesti

ˆıti vor lua cu

sigurant˘a timp, dar va fi un timp bine folosit. C

ând,

ˆın cele din

urm˘a, vei

ˆıncepe s

˘a-ti dezvolti schita, vei vedea c

˘a a meritat s

˘a re-

flectezi la ea dinainte. Urmând aceste sugestii, vei fi mai putin stre-

sat, vei putea prezenta materialulˆıntr-un mod practic si vei misca

inima celor din auditoriu.

Apreciind darul pe care l-ai primitˆın cadrul programului de in-

struire stabilit de Iehova pentru poporul s˘au,

ˆıl vei onora pe Dum-

nezeu si te vei dovedi o binecuvântare pentru cei ce-l iubesc. — Is.

54:13; Rom. 12:6–8.

Cum s˘

a preg˘

atesti expuneri pentru congregatie 51

ÎN FIECARE s

˘apt

˘am

ân

˘a, majoritatea congregatiilor Martorilor lui

Iehova audiaz˘a c

âte o cuv

ântare bazat

˘a pe un subiect biblic. De-

monstrezi,ˆın calitate de b

˘atr

ân sau de slujitor ministerial, c

˘a esti bun

orator siˆınv

˘at

˘ator? Dac

˘a da, vei fi, probabil, invitat s

˘a tii cuv

ânt

˘ari

publice. Scoala de Minister Teocratic i-a ajutat pe zeci de mii de frati

s˘a se califice pentru acest privilegiu de serviciu. C

ând ti se repartizea-

z˘a o cuv

ântare public

˘a, cu ce ar trebui s

˘a

ˆıncepi?

Studiaz˘

a schitaÎnainte de a

ˆıncepe efectiv munca de cercetare, citeste schita si re-

flecteaz˘a asupra ideilor p

ân

˘a ce le

ˆıntelegi clar.

Întip

˘areste-ti bine

ˆın

minte titlul, c˘aci el reprezint

˘a tema cuv

ânt

˘arii. Ce anume trebuie s

˘a

le predai celor prezenti? Care este obiectivul t˘au?

Familiarizeaz˘a-te cu subtitlurile si analizeaz

˘a-le. Ce leg

˘atur

˘a au ele

cu tema? Sub fiecare idee principal˘a sunt enumerate ideile secunda-

re, iar sub fiecare idee secundar˘a exist

˘a subpuncte care o sustin. Ob-

serv˘a modul

ˆın care fiecare parte a schitei este dezvoltat

˘a pe baza ce-

lei anterioare si o introduce pe cea imediat urm˘atoare, contribuind

astfel la atingerea obiectivului cuvânt

˘arii. Odat

˘a ce

ˆıntelegi tema,

obiectivul cuvânt

˘arii si modul

ˆın care ideile principale contribuie la

realizarea acestuia, poti trece la dezvoltarea materialului.

Laˆınceput,

ˆıti va fi mai usor dac

˘a-ti vei

ˆımp

˘arti discursul

ˆın patru

sau cinci cuvânt

˘ari mai mici, fiecare av

ând c

âte o idee principal

˘a. Pre-

g˘ateste-le apoi pe r

ând.

Schita primit˘a este doar un instrument de lucru. Ideile din ea nu

reprezint˘a cuv

ântarea. Schita este asemenea unui schelet. Tu,

ˆıns

˘a, va

trebui — figurativ vorbind — s˘a-l

ˆımbraci, s

˘a-i pui o inim

˘a si s

˘a-l tre-

zesti la viat˘a.

Foloseste-te de Scripturi

Isus Cristos si discipolii s˘ai si-au

ˆıntemeiat

ˆınv

˘at

˘atura pe Scripturi

(Luca 4:16–21; 24:27; Fap. 17:2, 3). Si tuˆıi poti imita! Scripturile ar tre-

bui s˘a fie coloana vertebral

˘a a cuv

ânt

˘arii tale.

În loc s

˘a explici si s

˘a

faci doar aplic˘ari ale afirmatiilor din schit

˘a, caut

˘a mai bine s

˘a

ˆıntelegi

Cum s˘a-ti preg

˘atesti

cuvânt

˘arile publice

52

cum anume sustin Scripturile aceste afirmatii, dup˘a care, pred

˘a direct

din Biblie.În timp ce-ti preg

˘atesti cuv

ântarea, analizeaz

˘a fiecare verset men-

tionatˆın schit

˘a. Tine cont de context. Unele texte ar putea s

˘a-ti ofe-

re detalii utile.În timpul expunerii nu trebuie s

˘a le citesti sau s

˘a le ex-

plici pe toate. Alege-le doar pe cele utile auditoriului t˘au. Dac

˘a te vei

concentra asupra versetelor mentionateˆın schita tip

˘arit

˘a, s-ar putea

s˘a nu mai ai nevoie de alte referinte biblice.

Succesul cuvânt

˘arii tale nu depinde de num

˘arul de versetelor folo-

site, ci de calitatea pred˘arii. C

ând prezinti textele biblice, arat

˘a moti-

vul pentru care le folosesti si f˘a-ti timp s

˘a le aplici. Dup

˘a ce-ai citit un

verset, las˘a Biblia deschis

˘a

ˆın timp ce-l comentezi. Auditoriul va face

la fel. Cum le-ai putea trezi interesul celor prezenti si cum i-ai putea

ajuta s˘a trag

˘a c

ât mai multe foloase din Cuv


(Neem. 8:8, 12)? Dând explicatii si f

˘ac

ând ilustr

˘ari si aplic

˘ari.

Explicatiile. Când te g

ândesti cum s

˘a explici un text-cheie,

ˆıntrea-

b˘a-te: „Ce vrea s

˘a spun

˘a acesta? De ce

ˆıl folosesc

ˆın cuv

ântare? Ce

ˆın-

treb˘ari ar putea ridica acest verset

ˆın mintea celor din auditoriu?“ Va

fi, poate, nevoie s˘a analizezi contextul, cadrul istoric, forta cuvinte-

lor si intentia scriitorului inspirat. Toate acestea pretind cercetare.În

publicatiile furnizate de „sclavul fidel si prev˘az

˘ator“ vei g

˘asi o multi-

me de informatii valoroase (Mat. 24:45–47). Nuˆıncerca s

˘a explici tot

ce stii despre verset, ci doar motivul pentru care l-ai cititˆın contex-

tul respectiv.

Ilustr˘

arile. Scopul ilustr˘arilor este acela de a ajuta auditoriul s

˘a

ˆın-

teleag˘a mai bine sau s

˘a-si aminteasc

˘a o idee sau un principiu anali-

zat. Ilustr˘arile

ˆıi ajut

˘a pe cei prezenti s

˘a

ˆınteleag

˘a informatiile trans-

mise si s˘a fac

˘a diverse conexiuni

ˆıntre noile idei si ceea ce cunosc deja.

Asa a procedat si Isus Cristos când a rostit celebra Predic

˘a de pe mun-

te. „P˘as

˘arile cerului“, „crinii c

âmpului“, „poarta cea str

âmt

˘a“, ‘casa

zidit˘a pe st

ânc

˘a masiv

˘a’, precum si multe alte expresii asem

˘an

˘atoare

au conferit fort˘a si claritate

ˆınv

˘at

˘aturilor sale, r

˘am

ân

ând de nesters

ˆın

memoria multora. — Matei, cap. 5—7.

Aplic˘

arile. Prin explicarea si ilustrarea unui verset biblic transmitem

cunostint˘a,

ˆıns

˘a aplicarea acestei cunostinte este cea care d

˘a rezulta-

te. Este adev˘arat c

˘a cei din auditoriu au responsabilitatea de a actio-

na conform mesajului biblic, dar tuˆıi poti ajuta s

˘a

ˆınteleag

˘a ce au de

Cum s˘

a-ti preg˘

atesti cuvˆ

ant˘

arile publice 53

f˘acut. Dup

˘a ce te-ai convins c

˘a auditoriul a

ˆınteles versetul dezb

˘atut

si relatia dintre acesta si ideeaˆın discutie, f

˘a-ti timp s

˘a explici efectul

pe careˆıl poate avea textul biblic asupra credintei si conduitei noas-

tre crestine. Subliniaz˘a binecuv

ânt

˘arile nenum

˘arate de care toti pot

avea parte dac˘a renunt

˘a la conduita si la conceptiile incompatibile cu

adev˘arul biblic dezb

˘atut.

În timp ce reflectezi la modul

ˆın care vei aplica textele biblice, e

bine s˘a ai

ˆın vedere c

˘a cei prezenti provin din medii diferite si se con-

frunt˘a cu probleme diferite. S-ar putea ca

ˆın auditoriu s

˘a fie persoa-

ne nou-interesate, tineri, persoaneˆın v

ârst

˘a sau care se lupt

˘a cu di-

verse probleme. Preg˘ateste o cuv

ântare practic

˘a si realist

˘a. Evit

˘a s

˘a dai

sfaturi care s˘a par

˘a special concepute pentru o anumit

˘a categorie de

persoane.

Decizii l˘

asate la latitudinea oratorului

Anumite chestiuni legate de cuvântare sunt deja stabilite. Ideile

principale sunt bine indicate, iar timpul pe care trebuie s˘a-l aloci fie-

c˘arei p

˘arti a cuv

ânt

˘arii este clar specificat. Restul deciziilor

ˆıns

˘a va tre-

bui s˘a le iei tu. Poate c

˘a vei decide s

˘a insisti mai mult asupra anumi-

tor idei secundare. S˘a nu crezi c

˘a trebuie s

˘a le dezvolti pe toate la fel

c˘aci n-ai face dec

ât s

˘a parcurgi

ˆın vitez

˘a materialul si s

˘a-ti agasezi au-

ditoriul. Cum ai putea hot˘ar

ˆı ce idei s

˘a dezbati

ˆıntr-un mod mai am-

plu si ce idei s˘a mentionezi doar pe scurt, sau

ˆın treac

˘at?

Întreab

˘a-te:

„Care dintre acestea ar fi relevante pentru subiectul cuvânt

˘arii? Care

ar fi cele mai potrivite pentru auditoriul meu? Voiˆıntrerupe succe-

siunea fireasc˘a a argumentatiei dac

˘a voi omite unele versete sau idei

aferente?“

Fii foarte atent s˘a nu faci speculatii si s

˘a nu introduci conceptii per-

sonale. Nici chiar Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, nu a vorbit ‘de la

sineˆınsusi’ (Ioan 14:10). Nu uita c

˘a oamenii vin la

ˆıntrunirile Marto-

rilor lui Iehova ca s˘a asculte cuv

ânt

˘ari bazate pe Biblie. Faptul c

˘a ai

ajuns s˘a fii considerat un bun orator se datoreste obiceiului t

˘au de a

ˆındrepta atentia nu asupra propriei persoane, ci asupra Cuv

ântului lui

Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care cuvânt

˘arile tale sunt apre-

ciate. — Filip. 1:10, 11.

Acum, dup˘a ce ti-ai transformat schita

ˆıntr-o ampl

˘a argumentatie

biblic˘a, este momentul s

˘a treci la urm

˘atorul pas: repetarea cuv

ânt

˘a-

rii. Este important s˘a o repeti cu voce tare, dar si mai important este

54 Cum s˘

a-ti preg˘

atesti cuvˆ

ant˘

arile publice

s˘a ai toate ideile bine fixate

ˆın minte. Trebuie s

˘a pui suflet

ˆın ceea ce

spui, s˘a dai viat

˘a expunerii si s

˘a prezinti adev

˘arul cu entuziasm.

Îna-

inte de a tine cuvântarea,

ˆıntreab

˘a-te: „Care este scopul cuv

ânt

˘arii

mele?Îmi sunt ideile principale clare? Sunt

ˆıntr-adev

˘ar Scripturile

baza cuvânt

˘arii mele? Se

ˆınl

˘antuie ideile

ˆın mod logic? Cultiv

˘a aceas-

t˘a cuv

ântare apreciere fat

˘a de Iehova si fat

˘a de m

˘asurile luate de El?

Areˆıncheierea leg

˘atur

˘a direct

˘a cu tema, le arat

˘a ea celor prezenti ce

trebuie s˘a fac

˘a si

ˆıi

ˆındeamn

˘a s

˘a treac

˘a la fapte?“ Dac

˘a poti r

˘aspunde

afirmativ la acesteˆıntreb

˘ari,

ˆınseamn

˘a c

˘a esti capabil s

˘a ‘dai pret cu-

nostintei’ spre folosul congregatiei si spre gloria lui Iehova! — Prov.

15:2.

Cum s˘

a-ti preg˘

atesti cuvˆ

ant˘

arile publice 55

Deoareceˆıntr-o tar

˘a exist

˘a uneori mai

multe grupuri lingvistice, oratorii sunt ne-voiti s

˘a recurg

˘a la un interpret atunci c

ând

trebuie s˘a tin

˘a cuv

ânt

˘ari biblice. Dac

˘a te

afliˆıntr-o astfel de situatie, urm

˘atoarele su-

gestii vor fi utile atât pentru tine, c

ât si

pentru interpret.

˙ Eficacitatea discursului t˘au va depinde

ˆın mare parte de munca interpretului. Chiarsi un interpret experimentat se va descurcamult mai bine dac

˘a

ˆıl vei ajuta s

˘a se preg

˘a-

teasc˘a pentru cuv

ântare.

˙ De regul˘a, va trebui s

˘a reduci din cu-

vântare cu cel putin o treime pentru a-i

l˘asa timp si interpretului (o exceptie de laaceast

˘a regul

˘a o constituie limbajul semne-

lor, deoareceˆın acest caz interpretul poate

traduce aproape simultan).

˙Înainte de a tine cuv

ântarea, reia-o

ˆın linii

mariˆımpreun

˘a cu interpretul si reanalizati-i

obiectivul. Dac˘a la un congres ti se cere s

˘a

citesti un manuscris, d˘a-i si interpretului o

copie cu suficient timpˆınainte.

˙ Consult˘a-te cu interpretul asupra versete-

lor biblice pe care le vei folosi. Asigur˘a-te

c˘a editiile biblice

ˆın limba autohton

˘a trans-

mit aceeasi idee ca si Biblia ta. Arat˘a-i inter-

pretului expresiile biblice pe care le veiaccentua sau pe care le vei explica.

˙ Stabiliti dac˘a veti citi versetele biblice

ˆın

ambele limbi sau doarˆın una. Poate c

˘a e

suficient s˘a le cititi numai

ˆın limba-tint

˘a.

˙ Enumerarea rapid˘a de date, cifre sau ver-

sete biblice poate crea probleme. F˘a pauze

de efect, iar când prezinti anumite date sta-

tistice, rotunjeste cifrele.

˙ Consultati-v˘a asupra ilustr

˘arilor, expresii-

lor sau idiomurilor mai putin cunoscute pecare intentionezi s

˘a le folosesti. Asigur

˘a-te

c˘a interpretul le

ˆıntelege bine si c

˘a le va

reda corectˆın limba-tint

˘a.

˙ Foloseste propozitii scurte. Termin˘a-ti ide-

eaˆınainte de a face o pauz

˘a si de a-i per-

mite interpretului s˘a traduc

˘a (el va reda

ideile, nu neap˘arat toate cuvintele). Pentru

ca traducerea s˘a aib

˘a continuitate, permi-

te-i interpretului s˘a-si duc

˘a la bun sf

ârsit

ideea,ˆınainte de a-ti continua cuv

ântarea.

˙ Calitatea interpret˘arii va depinde de volu-

mul vocii tale si de dictia ta.

Cˆ

AND TREBUIE S˘

A TII O CUVˆ

ANTARE PRIN INTERMEDIUL UNUI INTERPRET

CE OBIECTIVE pedagogice urm˘aresti? Dac

˘a ai devenit recent proclama-

tor al Regatului, f˘ar

˘a

ˆındoial

˘a c

˘a doresti s

˘a

ˆınveti cum s

˘a conduci un

studiu biblic la domiciliu,ˆıntruc

ât Isus le-a dat continuatorilor s

˘ai mi-

siunea de a face discipoli (Mat. 28:19, 20). Dac˘a ai deja experient

˘a

ˆın

acest domeniu, probabil c˘a ti-ai propus s

˘a sensibilizezi c

ât mai mult ini-

ma celor pe careˆıncerci s

˘a-i ajuti. Dac

˘a esti p

˘arinte, cu sigurant

˘a c

˘a do-

resti s˘a fii un

ˆınv

˘at

˘ator capabil s

˘a le insufli copiilor t

˘ai dorinta de a-si

dedica viata lui Dumnezeu (3 Ioan 4). Dac˘a esti b

˘atr

ân sau aspiri la

acest privilegiu, probabil c˘a doresti s

˘a devii un orator care s

˘a poat

˘a s

˘adi

ˆın inima ascult

˘atorilor s

˘ai o profund

˘a apreciere fat

˘a de Iehova si fat

˘a

de c˘aile sale. Cum

ˆıti poti atinge obiectivul?

Învat

˘a din exemplul

Înv

˘at

˘atorului Emerit, Isus Cristos (Luca 6:40).

Indiferent c˘a se adresa unei multimi aflate pe un versant de munte sau

câtorva trec

˘atori, Isus l

˘asa o impresie de nesters asupra acestora prin

cuvintele sale si prin modul de a se exprima. Folosind aplic˘ari practi-

ce, usor deˆınteles, Isus le sensibiliza inima si

ˆıi determina s

˘a g

ândeasc

˘a.

N-ai putea s˘a-l imiti?

Bizuie-te pe Iehova

Relatia apropiat˘a pe care o avea cu Tat

˘al s

˘au ceresc si binecuv

ântarea

spiritului sfânt l-au ajutat pe Isus s

˘a-si dezvolte aptitudinile de

ˆınv

˘at

˘a-

tor.Îl rogi fierbinte pe Iehova s

˘a te ajute s

˘a conduci cu eficient

˘a studii

biblice la domiciliu? Dac˘a esti p

˘arinte, te rogi cu regularitate lui Dum-

nezeu s˘a te ajute s

˘a-ti instruiesti copiii? Faci rug

˘aciuni sincere c

ând te

preg˘atesti s

˘a tii cuv

ânt

˘ari sau s

˘a conduci

ˆıntrunirile? Dac

˘a te vei bizui

pe Iehova apelând la el

ˆın rug

˘aciune, vei deveni un

ˆınv

˘at

˘ator mai efi-

cient.

Demonstr˘am c

˘a depindem de Iehova si dac

˘a ne bizuim pe Cuv

ântul

s˘au, Biblia.

În ultima sear

˘a a vietii sale de om perfect, Isus i-a spus

ˆın

rug˘aciune Tat

˘alui s

˘au astfel: „Le-am dat cuv

ântul t

˘au“ (Ioan 17:14).

Desi Isus avea o vast˘a experient

˘a, el nu a vorbit niciodat

˘a de la sine, ci

a transmisˆıntotdeauna

ˆınv

˘at

˘aturile Tat

˘alui s

˘au, l

˘as

ându-ne astfel un

exemplu demn de urmat (Ioan 12:49, 50). Cuvântul lui Dumnezeu,

p˘astrat

ˆın Biblie, are puterea de a-i influenta pe oameni: de a le influ-

enta actiunile, gândurile cele mai ascunse si sentimentele cele mai

Dezvolt˘a-ti aptitudinile de

ˆınv

˘at

˘ator

56

profunde (Evr. 4:12). Pe m˘asur

˘a ce

ˆıti vei

ˆımbog

˘ati cunostintele din

Cuvântul lui Dumnezeu si vei

ˆınv

˘ata s

˘a le folosesti cu eficient

˘a

ˆın

minister, vei ajunge s˘a predai


˘a-i atrag

˘a pe oameni

spre Dumnezeu. — 2 Tim. 3:16, 17.

Onoreaz˘

a-l pe Iehova

A fi unˆınv

˘at

˘ator asemenea lui Cristos nu

ˆınseamn

˘a doar a tine o

cuvântare interesant

˘a. Este adev

˘arat, oamenii se minunau de „cuvinte-

le pline de farmec“ ale lui Isus (Luca 4:22). Dar care era obiectivul lui

Isus când le vorbea cu elocint

˘a? Acela de a-l onora pe Iehova, nu de a

atrage atentia asupra luiˆınsusi (Ioan 7:16–18). Iat

˘a cu ce cuvinte si-a

ˆındemnat el continuatorii: „Tot asa s

˘a str

˘aluceasc

˘a si lumina voastr

˘a

ˆınaintea oamenilor, ca ei s

˘a vad

˘a lucr

˘arile voastre excelente si s

˘a-i

dea glorie Tat˘

alui vostru care esteˆın ceruri“ (Mat. 5:16). Acest sfat ar

trebui s˘a ne influenteze modul

ˆın care pred

˘am. S

˘a nu permitem nici

unui lucru s˘a stea

ˆın calea obiectivului nostru! Prin urmare, c

ând ne

gândim la ce vom spune sau cum vom spune ceva, ar fi potrivit s

˘a ne

ˆıntreb

˘am: „Cuvintele mele vor contribui la cresterea aprecierii fat

˘a de

Iehova sau vor atrage atentia asupra mea?“

De pild˘a, ilustr

˘arile si exemplele din viata de zi cu zi pot fi folosite

cu succesˆın predare. Totusi, c

ând dezvolti prea mult o ilustrare sau te

pierziˆın detalii, vei eclipsa ideea pe care vrei s-o subliniezi.

În mod ase-

m˘an

˘ator, povestioarele spuse doar de dragul distractiei ne

ˆındep

˘artea-

z˘a de obiectivul ministerului nostru, c

˘aci vor

ˆındrepta atentia asupra

noastr˘a, nu asupra adev

˘aratului obiectiv al instruirii teocratice.

‘F˘

a o distinctie’

Pentru ca cineva s˘a devin

˘a cu adev

˘arat discipol al lui Cristos, trebu-

ie s˘a

ˆınteleag

˘a bine ceea ce i se pred

˘a. E imperios necesar s

˘a aud

˘a ade-

v˘arul si s

˘a

ˆınteleag

˘a prin ce anume se deosebeste acesta de alte credin-

te religioase. Observând diferentele, el va putea s

˘a devin

˘a un bun dis-

cipol.

Iehova si-a sf˘atuit de repetate ori poporul s

˘a fac

˘a distinctie

ˆıntre ce este

curat si ce este necurat (Lev. 10:9–11, NW). El a spus c˘a toti cei care vor

slujiˆın marele templu spiritual aveau s

˘a-i

ˆınvete pe oameni „s

˘a deose-

beasc˘a ce este sf

ânt de ce nu este sf

ânt“ (Ezec. 44:23). Cartea Proverbele

prezint˘a multe antiteze

ˆıntre dreptate si nelegiuire,

ˆıntelepciune si nes

˘a-

buint˘a. Chiar si lucrurile care nu se afl

˘a

ˆın antitez

˘a se pot deosebi unele

de altele. Apostolul Pavel a f˘acut distinctie

ˆıntre omul drept si cel bun,

Dezvolt˘

a-ti aptitudinile deˆınv

˘at

˘ator 57

asa cum reiese din Romani 5:7.În scrisoarea adresat

˘a evreilor, el arat

˘a su-

perioritatea serviciului de mare preotˆındeplinit de Cristos comparativ

cu cel adus de Aaron.Într-adev

˘ar, conform celor spuse de John Amos

Comenius, pedagog din secolul al XVII-lea, „a predaˆınseamn

˘a a ar

˘ata

cum anume se deosebesc lucrurileˆıntre ele

ˆın functie de scop, form

˘a sau

origine. . . . Prin urmare, cine face bine aceste diferentieri pred˘a bine“.

S˘a presupunem, de exemplu, c

˘a-i vorbesti cuiva despre Regatul lui

Dumnezeu. Dac˘a nu

ˆıntelege ce este Regatul, ai putea s

˘a-i explici diferen-

ta dintre ceea ce spune Biblia si ideea conform c˘areia Regatul nu este de-

cât o stare a inimii. Sau ai putea s

˘a-i ar

˘ati diferenta dintre acest Regat si

guvernele umane. Totusi, celor ce cunosc deja aceste adev˘aruri funda-

mentale ai putea s˘a le dai mai multe detalii. Arat

˘a-le, de exemplu, prin ce

anume se diferentiaz˘a Regatul mesianic de suveranitatea universal

˘a a lui

Iehova, amintit˘a

ˆın Psalmul 103:19, de ‘regatul Fiului iubirii lui Dum-

nezeu’, mentionatˆın Coloseni 1:13, sau de ‘administrarea’ despre care se

vorbesteˆın Efeseni 1:10. Folosirea contrastelor

ˆıi va ajuta pe ascult

˘atori

s˘a

ˆınteleag

˘a bine aceste

ˆınv

˘at

˘aturi biblice importante.

Isus s-a folosit de nenum˘arate ori de acest procedeu didactic. El a pus

ˆın antitez

˘a modul obisnuit de

ˆıntelegere a Legii mozaice si adev

˘aratul

spirit al Legii (Mat. 5:21–48). A f˘acut diferent

˘a

ˆıntre devotiunea sf

ânt

˘a

si faptele ipocrite ale fariseilor (Mat. 6:1–18). A pusˆın contrast spiritul

celor ce „st˘ap

ânesc peste“ altii si spiritul de sacrificiu manifestat de

continuatorii s˘ai (Mat. 20:25–28). Cu alt

˘a ocazie, asa cum reiese din

Matei 21:28–32, Isus si-a invitat ascult˘atorii s

˘a stabileasc

˘a singuri dife-

renta dintre fariseism si adev˘arata c

˘aint

˘a. Aceast

˘a metod

˘a este str

âns le-

gat˘a de o alt

˘a fatet

˘a important

˘a a pred

˘arii eficiente.

Îndeamn

˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a g

ândeasc

˘a

În Matei 21:28 citim c

˘a Isus si-a introdus comparatia prin

ˆıntrebarea:

„Ce credeti? “ Unˆınv

˘at

˘ator capabil nu se multumeste doar s

˘a prezinte

anumite fapte sau s˘a dea r

˘aspunsuri, ci

ˆısi ajut

˘a ascult

˘atorii s

˘a-si dez-

volte capacitatea de gândire (Prov. 3:21, NW; Rom. 12:1). Folosirea

ˆın-

treb˘arilor este un mijloc important

ˆın atingerea acestui obiectiv. Con-

form celor relatateˆın Matei 17:25, Isus a

ˆıntrebat: „Ce crezi, Simon? De

la cine primesc regii p˘am

ântului taxe sau capitatie? De la fiii lor sau de

la str˘aini? “

Întreb

˘arile profunde puse de Isus l-au ajutat pe Petru s

˘a g

ân-

deasc˘a si s

˘a trag

˘a singur concluzia corect

˘a cu privire la plata taxei pen-

tru templu.În mod asem

˘an

˘ator, c

ând i-a r

˘aspuns omului care-l

ˆıntre-

58 Dezvolt˘


˘at

˘ator

base: „Cine este de fapt aproapele meu? “, Isus a prezentat faptele unui

preot si ale unui levitˆın antitez

˘a cu faptele unui samaritean. Apoi, a

pus urm˘atoarea

ˆıntrebare: „Care dintre acestia trei ti se pare c

˘a s-a f

˘a-

cut aproapele omului care c˘azuse

ˆıntre t

âlhari? “ (Luca 10:29–36). F

˘ar

˘a

s˘a g

ândeasc

˘a

ˆın locul interlocutorului s

˘au, Isus l-a invitat s

˘a-si r

˘aspun-

d˘a singur la

ˆıntrebare. — Luca 7:41–43.

Sensibilizeaz˘

a-le inimaÎnv

˘at

˘atorii care

ˆınteleg sensul Cuv

ântului lui Dumnezeu

ˆısi dau sea-

ma c˘a adev

˘arata credint

˘a nu presupune doar memorarea unor infor-

matii si respectarea anumitor reguli. Ea are la baz˘a o bun

˘a relatie cu Ie-

hova si aprecierea c˘ailor sale. Aceast

˘a form

˘a de

ˆınchinare implic

˘a ini-

ma (Deut. 10:12, 13; Luca 10:25–27).În Scripturi, cuv

ântul „inim

˘a“ se

refer˘a deseori la persoana l

˘auntric

˘a, adic

˘a la dorintele, sentimentele,

gândurile si motivatiile noastre.

Isus stia c˘a, desi oamenii se uit

˘a la

ˆınf

˘atisare, Dumnezeu vede ceea ce

se afl˘a

ˆın inim

˘a (1 Sam. 16:7). Serviciul nostru pentru Dumnezeu ar tre-

bui s˘a fie motivat de iubirea pentru el, nu de dorinta de a ne impresiona

semenii (Mat. 6:5–8).În ceea ce-i priveste, fariseii f

˘aceau multe lucruri

de ochii lumii. Ei puneau un mare accent pe respectarea detaliilor Legii

si a regulilor impuse de ei, dar nu manifestau calit˘atile care ar fi putut

s˘a-i identifice ca slujitori ai Dumnezeului c

˘aruia pretindeau c

˘a i se

ˆınchi-

n˘a (Mat. 9:13; Luca 11:42). Isus a explicat c

˘a, desi ascultarea de cerintele

lui Dumnezeu este important˘a, valoarea acestei ascult

˘ari este stabilit

˘a

ˆın

functie de ceea ce aiˆın inim

˘a (Mat. 15:7–9; Mar. 7:20–23; Ioan 3:36).

În-

v˘at

˘atura pe care o pred

˘am va fi mult mai eficient

˘a dac

˘a vom imita exem-

plul lui Isus. Este important s˘a-i ajut

˘am pe oameni s

˘a

ˆınvete ceea ce as-

teapt˘a Dumnezeu de la ei. Dar la fel de important este ca ei s

˘a-l cunoas-

c˘a si s

˘a-l iubeasc

˘a pe Iehova, si s

˘a demonstreze prin conduita lor c

ât de

multˆısi doresc s

˘a se bucure de aprobarea adev

˘aratului Dumnezeu.

Evident, pentru a beneficia din plin de aceast˘a instruire, oamenii tre-

buie s˘a fie constienti de ceea ce au

ˆın inim

˘a. Isus si-a

ˆıncurajat ascult

˘a-

torii s˘a-si analizeze motivatiile si sentimentele. C

ând le corecta un

punct de vedere gresit, elˆıi

ˆıntreba de ce au g

ândit, au vorbit sau au

actionatˆıntr-un anumit fel.

În plus, pe l

âng

˘a

ˆıntreb

˘ari, Isus folosea afir-

matii, ilustr˘ari sau actiuni menite a-i ajuta s

˘a vad

˘a corect lucrurile (Mar.

2:8; 4:40; 8:17; Luca 6:41, 46). Si noi ne putem ajuta ascult˘atorii su-

gerându-le s

˘a-si pun

˘a

ˆıntreb

˘ari ca: „De ce ar trebui s

˘a procedez astfel?

Dezvolt˘


˘at

˘ator 59

De ce reactionezˆın felul acesta?“ Apoi, ofer

˘a-le argumente care s

˘a-i

ˆın-

curajeze s˘a priveasc

˘a lucrurile din punctul de vedere al lui Iehova.

F˘

a aplic˘

ari practice

Unˆınv

˘at

˘ator destoinic stie c

˘a ‘

ˆıntelepciunea este lucrul principal’

(Prov. 4:7, NW ).Întelepciunea este capacitatea de a pune

ˆın aplicare cu

succes ceea ce cunosti pentru a rezolva probleme, pentru a evita peri-

cole, pentru a atinge anumite obiective si pentru a-i ajuta pe altii.În-

v˘at

˘atorul are responsabilitatea de a-si ajuta elevii s

˘a dob

ândeasc

˘a

ˆınte-

lepciune practic˘a, nu de a lua decizii

ˆın locul lor. C

ând examinezi di-

verse principii biblice, ajut˘a-ti elevul s

˘a g

ândeasc

˘a. Ai putea s

˘a te referi

la o situatie real˘a, iar apoi s

˘a-l

ˆıntrebi cum l-ar ajuta principiul biblic

abia studiat s˘a dep

˘aseasc

˘a o asemenea situatie. — Evr. 5:14.

În discursul pe care apostolul Petru l-a tinut la Penticosta din anul

33 e.n. g˘asim un model de aplicare practic

˘a a unui principiu ce a in-

fluentat viata oamenilor (Fap. 2:14–36). Dup˘a ce a dezb

˘atut trei pasaje

biblice pe care multimile le considerau de inspiratie divin˘a, Petru a f

˘a-

cut o aplicare a acestor versete din perspectiva evenimentelor la care

fuseser˘a cu totii martori. Multimea s-a simtit imediat impulsionat

˘a s

˘a

actionezeˆın conformitate cu cele auzite. Au metodele tale de predare

un efect similar asupra oamenilor? Te multumesti doar s˘a treci

ˆın re-

vist˘a faptele sau mergi mai departe ajut

ându-i pe oameni s

˘a

ˆınteleag

˘a

motivul pentru care lucrurile stau asa?Îi

ˆıncurajezi s

˘a mediteze la mo-

dulˆın care ar trebui s

˘a le fie influentat

˘a viata de ceea ce

ˆınvat

˘a? Poate

c˘a ei nu vor striga: „Ce trebuie s

˘a facem?“, asemenea multimii de la

Penticost˘a, dar, dac

˘a vei face o bun

˘a aplicare a textelor biblice,

ˆıi vei

impulsiona s˘a treac

˘a la fapte. — Fap. 2:37.

Când cititi Biblia

ˆımpreun

˘a cu copiii, voi, p

˘arinti, aveti minunata

ocazie de a-iˆınv

˘ata s

˘a g

ândeasc

˘a prin prisma aplic

˘arii practice a prin-

cipiilor biblice (Ef. 6:4). De exemplu, ati putea s˘a alegeti c

âteva verse-

te din fragmentul biblic planificat pentru s˘apt

˘am

âna

ˆın curs, s

˘a discu-

tati cu ei semnificatia acestora, dup˘a care s

˘a-i

ˆıntrebati ceva de genul:

„Ceˆındrumare ne ofer

˘a aceste versete? Cum am putea s

˘a ne folosim de

eleˆın minister? Ce ne dezv

˘aluie despre Iehova si despre modul s

˘au de-a

actiona, si cum ne consolideaz˘a aprecierea fat

˘a de El?“

Îndeamn

˘a-ti fa-

milia s˘a comenteze pe marginea acestor chestiuni cu ocazia discut

˘arii

ideilor importante din Biblie la Scoala de Minister Teocratic. Ei vor re-

tine, cu sigurant˘a, versetele asupra c

˘arora vor face comentarii.

60 Dezvolt˘


˘at

˘ator

D˘

a un bun exemplu

Noi nu pred˘am doar prin cuvinte, ci si prin fapte. Actiunile noastre

sunt un exemplu practic cu privire la modulˆın care putem aplica ceea

ce spunem. De fapt, asaˆınvat

˘a si copiii. C

ând

ˆısi imit

˘a p

˘arintii, copiii

demonstreaz˘a c

˘a vor s

˘a fie ca p

˘arintii lor. Ei vor s

˘a afle cum e s

˘a faci

ceea ce fac p˘arintii.

În mod asem

˘an

˘ator, c

ând cei c

˘arora le predai ‘de-

vin imitatori ai t˘ai, asa cum si tu esti al lui Cristos’, ei vor

ˆıncepe s

˘a

simt˘a binecuv

ânt

˘arile de care ai parte c

ând umbli pe calea lui Iehova

(1 Cor. 11:1). Vor simti personal interventia lui Iehova.

Iat˘a deci c

ât este de important s

˘a d

˘am un bun exemplu. ‘Felul de per-

soane care trebuie s˘a fim

ˆın acte de conduit

˘a sf

ânt

˘a si

ˆın fapte de de-

votiune sfânt

˘a’ va deveni,

ˆın mare parte, pentru cei pe care-i instruim,

un exemplu viu cu privire la modulˆın care pot fi aplicate

principiile biblice (2 Pet. 3:11). Dac˘a-ti

ˆıncurajezi elevul s

˘a

citeasc˘a cu regularitate Cuv

ântul lui Dumnezeu, ar trebui

s˘a fii

ˆın primul r

ând tu un cititor s

ârguincios. Dac

˘a vrei ca

si copiii t˘ai s

˘a

ˆınvete s

˘a se supun

˘a principiilor biblice, ar

trebui ca ei s˘a vad

˘a mai

ˆınt

âi la tine actiuni conforme cu

vointa lui Dumnezeu. Dac˘a sf

˘atuiesti congregatia s

˘a fie ze-

loas˘a

ˆın minister, f

˘a tot posibilul s

˘a participi si tu din plin

la aceast˘a lucrare. C

ând pui

ˆın practic

˘a ceea ce le predai al-

tora, esti maiˆın m

˘asur

˘a s

˘a-i

ˆındemni la actiune. — Rom.

2:21–23.

Dac˘a vrei s

˘a-ti

ˆımbun

˘at

˘atesti stilul de predare,

ˆıntrea-

b˘a-te: „

Îi instruiesc pe altii

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a fac

˘a schimb

˘ari

ˆın atitudinea,

ˆın vorbirea si

ˆın actiunile lor? C

ând vreau s

˘a

clarific un subiect, ar˘at care este deosebirea dintre dou

˘a

idei sau dintre dou˘a actiuni? Ce trebuie s

˘a fac pentru a-i

ajuta pe elevi, pe copiii mei sau pe cei prezenti laˆıntruniri

s˘a retin

˘a ceea ce spun? Le ar

˘at clar celor ce m

˘a ascult

˘a cum

s˘a pun

˘a

ˆın practic

˘a ceea ce

ˆınvat

˘a? Constitui eu un exem-

pluˆın acest sens?

Înteleg ei c

˘a atitudinea pe care o au fat

˘a

de celeˆınv

˘atate le poate influenta relatiile cu Iehova?“

(Prov. 9:10). Continu˘a s

˘a acorzi atentie acestor aspecte pen-

tru a-ti putea dezvolta aptitudinile deˆınv

˘at

˘ator. „Fii

ˆın mod

constant atent la tineˆınsuti si la predare. Persevereaz

˘a

ˆın

aceste lucruri, c˘aci, f

˘ac

ând aceasta, te vei salva at

ât pe tine

ˆınsuti, c

ât si pe cei care te ascult

˘a.“ — 1 Tim. 4:16.

PENTRU A FI EFICIENTÎN PREDARE

˙ Bizuie-te pe Iehova,nu pe aptitudinile tale

˙ Apreciaz˘a puterea

Cuvântului lui Dumnezeu

si foloseste-te de elˆıntr-un

mod eficient

˙Încearc

˘a s

˘a-l onorezi pe

Iehova, si nu atrage atentiaasupra ta

˙ Foloseste antiteze pentrua-i ajuta pe altii s

˘a

ˆınteleag

˘a

bine

˙Încurajeaz

˘a-ti ascult

˘atorii

s˘a g

ândeasc

˘a

˙Îndeamn

˘a-i pe toti

s˘a-si analizeze motivatiile

si sentimentele

˙ Invit˘a-i pe cei ce te ascult

˘a

s˘a reflecteze la modulˆın care cunostinta biblic

˘a

ar trebui s˘a le influenteze

viata

˙ Fii un exemplu demnde imitat

Dezvolt˘


˘at

˘ator 61

TI-E usor s˘a porti o conversatie? Pentru multi, chiar si g

ândul de a se

angajaˆıntr-un dialog, mai ales cu cineva necunoscut, este stresant. Ase-

menea persoane sunt, probabil, timide si poate c˘a se

ˆıntreab

˘a: „Ce ar

trebui s˘a spun? Cum s

˘a

ˆıncep discutia? Cum as putea s

˘a o continuu?“

Oamenii volubili, siguri de sine, au uneori tendinta s˘a domine con-

versatia.Îns

˘a si lor le-ar putea fi greu s

˘a-i antreneze pe altii

ˆın discu-

tie si s˘a

ˆınvete s

˘a asculte. Prin urmare, indiferent c

˘a suntem timizi sau

volubili, cu totii trebuie s˘a cultiv

˘am arta conversatiei.

Începe de-acas

˘a

Ai puteaˆınv

˘ata arta conversatiei chiar de-acas

˘a. Dialogurile ziditoa-

re pot contribui foarte mult la fericirea familiei.

Secretul unor astfel de conversatii st˘a

ˆın grija profund

˘a fat

˘a de cei-

lalti (Deut. 6:6, 7; Prov. 4:1–4). Când tinem la o persoan

˘a, comunic

˘am

cu ea si ascult˘am c

ând vrea s

˘a ne spun

˘a ceva. Un alt factor important

ˆıl constituie discutarea unor subiecte interesante. Dac

˘a vom urma un

program regulat de citire si studiere a Bibliei, vom avea ce s˘a le

ˆımp

˘ar-

t˘asim altora. Folosind-o

ˆın mod judicios, brosura S

˘a examin

˘am Scrip-

turileˆın fiecare zi poate fi punctul de plecare al unei discutii interesan-

te. Probabil c˘a pe parcursul zilei ai parte de o experient

˘a pl

˘acut

˘a

ˆın

serviciul de teren. Sau poate c˘a ai citit ceva educativ sau hazliu. Ar tre-

bui s˘a ne facem obiceiul de a aminti aceste idei

ˆın timpul conversatii-

lor s˘an

˘atoase din familie; astfel ne va fi mai usor s

˘a dialog

˘am cu per-

soanele din afara c˘aminului nostru.

Cum s˘

a conversezi cu un necunoscut

Multi ezit˘a s

˘a

ˆınceap

˘a o conversatie cu un necunoscut. Dar, din iu-

bire fat˘a de Dumnezeu si fat

˘a de aproapele, Martorii lui Iehova fac

eforturi sincere de aˆınv

˘ata s

˘a converseze pentru a le

ˆımp

˘art

˘asi altora

adev˘arurile biblice. Ce anume te-ar putea ajuta s

˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri

ˆın

acest domeniu?În aceast

˘a situatie este valabil principiul enuntat

ˆın Filipeni 2:4. Aici

suntemˆındemnati s

˘a ne interes

˘am ‘nu doar de propriile noastre tre-

buri, ci si de treburile celorlalti’. Gândeste-te: Din moment ce persoa-

na respectiv˘a nu te cunoaste, ea te va privi ca pe un str

˘ain. Dar ce-ai

Cultiv˘a arta conversatiei

62

putea face ca s˘a se simt

˘a mai la largul ei? Un z

âmbet cald si un salut

prietenesc vor avea mare efect, dar nu vor fi suficiente!

Poate c˘a i-ai

ˆıntrerupt sirul g

ândurilor. Dac

˘a, f

˘ar

˘a s

˘a-ti pese de ceea

ce o preocup˘a pe ea,

ˆıncerci s

˘a o atragi

ˆıntr-o discutie despre ceva ce

ai tuˆın minte, te poti oare astepta s

˘a reactioneze favorabil? Ce a f

˘acut

Isus când a

ˆınt

âlnit o femeie l

âng

˘a o f

ânt

ân

˘a din Samaria? Ea voia s

˘a

scoat˘a ap

˘a. Isus s-a folosit chiar de aceast

˘a situatie pentru a-si

ˆıncepe

conversatia, pe care a transformat-oˆın scurt timp

ˆıntr-o antrenant

˘a dis-

cutie spiritual˘a. — Ioan 4:7–26.

Cu putin spirit de observatie, vei putea si tu intui gândurile oame-

nilor. Este persoana vesel˘a sau trist

˘a? Este

ˆın v

ârst

˘a sau chiar infirm

˘a?

Ai observat ceva ce-ti sugereaz˘a c

˘a

ˆın cas

˘a sunt copii? Pare persoana

respectiv˘a s

˘a aib

˘a o situatie material

˘a

ˆınfloritoare sau una precar

˘a?

Decoratiunile interioare sau bijuteriile pe care le poart˘a

ˆıti sugereaz

˘a

c˘a ai de-a face cu o persoan

˘a religioas

˘a? Dac

˘a

ˆın introducere vei tine

cont de aceste aspecte, interlocutorul va observa c˘a aveti interese co-

mune.

Dar dac˘a nu

ˆıl vezi pe locatar, ci doar

ˆıl auzi vorbind de dup

˘a us

˘a,

ce concluzie ai putea trage? Este posibil ca persoana respectiv˘a s

˘a fie

timorat˘a. N-ai putea s

˘a te folosesti chiar de acest indiciu pentru a

ˆın-

cepe o conversatie, fie ea si prin us˘a?

În unele zone poti antrena pe cineva

ˆın conversatie povestindu-i c

âte

ceva despre tine — despre trecutul t˘au sau despre ce te-a determinat s

˘a

vii la usa lui, despre motivul pentru care creziˆın Dumnezeu si ai

ˆınceput s

˘a studiezi Biblia sau despre modul

ˆın care te-a aju-

tat eaˆın viat

˘a (Fap. 26:4–23). Evident, aceste discutii tre-

buie purtate cu tact si cu un obiectiv clarˆın minte. La r

ân-

dul ei, persoanaˆın cauz

˘a s-ar putea simti

ˆındemnat

˘a s

˘a-ti

spun˘a ceva despre sine si despre conceptiile ei.

În unele t

˘ari, ospitalitatea fat

˘a de str

˘aini este ceva obis-

nuit. S-ar putea ca oamenii s˘a te invite imediat s

˘a intri

si s˘a iei loc. Dup

˘a ce te-ai asezat, ai putea s

˘a-i

ˆıntrebi

ˆın

mod politicos câte ceva despre s

˘an

˘atatea familiei lor si

apoi s˘a asculti cu atentie r

˘aspunsul. Dac

˘a vei proceda asa,

s-ar putea ca si gazda s˘a fie atent

˘a la ceea ce ai de spus.

Alte popoare sunt chiar si mai ospitaliere, asaˆınc

ât

s˘a te vezi nevoit s

˘a prelungesti discutiile introductive.

CUM POTI INITIAO CONVERSATIE

˙ Tine seamade obiceiurile locale

˙ F˘a complimente sincere

˙ Abordeaz˘a un subiect

de interes comun

˙ Pune oˆıntrebare

de opinie

Cultiv˘

a arta conversatiei 63

În timpul conversatiei, locatarul

ˆısi va da seama c

˘a aveti

ˆın comun

anumite lucruri, ceea ce ar putea duce la discutii spirituale zidi-

toare.

Dar ce faci dac˘a

ˆın zona

ˆın care locuiesti exist

˘a multe persoane care

vorbesc alte limbi? Cum poti ajunge la acesti oameni? Dac˘a vei

ˆınv

˘a-

ta chiar si numai câteva formule de salut simple

ˆın unele dintre aces-

te limbi, oamenii vor vedea c˘a esti interesat de ei. Aceasta ar putea des-

chide o portit˘a spre comunicare.

Cum s˘

aˆıntretii conversatia

Pentru a nu l˘asa conversatia s

˘a l

âncezeasc

˘a, trebuie s

˘a fii interesat

de ceea ce gândeste interlocutorul.

Încurajeaz

˘a-l s

˘a se exprime.

Între-

b˘arile bine alese pot fi de mare ajutor.

Întreb

˘arile de opinie sunt cele

mai indicate deoarece,ˆın general, r

˘aspunsul nu se va rezuma la un

„da“ sau la un „nu“. De exemplu, dup˘a ce mentionezi o problem

˘a de

interes local, ai putea s˘a

ˆıntrebi: „Ce anume credeti c

˘a a provocat aceas-

t˘a stare de lucruri? “ sau „Care credeti c

˘a ar fi solutia? “

Când pui o

ˆıntrebare, ascult

˘a cu atentie r

˘aspunsul. Arat

˘a-ti interesul

sincer printr-un cuvânt,

ˆıncuviint

ând din cap sau printr-un gest. Nu-ti

ˆıntrerupe interlocutorul. Fii receptiv la ceea ce spune. Fii „prompt la

ascultare,ˆıncet la vorbire“ (Iac. 1:19). C

ând e cazul s

˘a r

˘aspunzi, de-

monstreaz˘a c

˘a ai fost atent la cele spuse.

Îns

˘a trebuie s

˘a fii constient c

˘a nu toat

˘a lumea

ˆıti va r

˘aspunde la

ˆın-

treb˘ari. Uneori, singurul r

˘aspuns pe care-l vei primi va fi un ridicat din

sprâncene sau un sur

âs. Altii nu-ti vor spune dec

ât „da“ sau „nu“. Nu

te enerva. Ai r˘abdare. Nu

ˆıncerca s

˘a fortezi nota. Dac

˘a persoana este

dispus˘a s

˘a asculte, profit

˘a de ocazie pentru a-i

ˆımp

˘art

˘asi c

âteva idei bi-

bliceˆıncurajatoare. Cu timpul, va ajunge poate s

˘a te considere prieten

si s˘a-ti spun

˘a f

˘ar

˘a retinere ceea ce g

ândeste.

În timp ce vorbesti cu oamenii, preg

˘ateste-i pentru o vizit

˘a ulterioa-

r˘a. Dac

˘a cineva

ˆıti pune mai multe

ˆıntreb

˘ari, r

˘aspunde-i la c

âteva, dar

las˘a una sau dou

˘a

ˆın suspans, pentru urm

˘atoarea vizit

˘a. Ofer

˘a-te s

˘a faci

cercet˘ari si s

˘a-i spui ulterior ce-ai aflat. Dac

˘a nu

ˆıti pune

ˆıntreb

˘ari, ai

puteaˆıncheia conversatia cu o

ˆıntrebare ce l-ar putea interesa. Propu-

ne-i s˘a discutati despre aceasta data viitoare. Poti g

˘asi o multime de

ideiˆın cartea S

˘a aducem argumente din Scripturi,

ˆın brosura Ce pretin-

de Dumnezeu de la noi siˆın numerele recente ale revistelor Turnul de

veghere si Treziti-v˘

a!

64 Cultiv˘

a arta conversatiei

Cu fratii de credint˘

a

Când te

ˆınt

âlnesti pentru prima oar

˘a cu un Martor al lui Iehova, iei

initiativa s˘a faci cunostint

˘a cu el? Sau preferi s

˘a stai

ˆın banca ta? Iubi-

rea pentru fratii si surorile noastre ar trebui s˘a ne

ˆındemne s

˘a dorim

s˘a-i cunoastem (Ioan 13:35). Cum ai putea s

˘a

ˆıncepi? Recomand

ân-

du-te siˆıntreb

ându-l cum

ˆıl cheam

˘a.

Întrebarea „Cum ai cunoscut ade-

v˘arul? “ duce de obicei la conversatii interesante si v

˘a va ajuta s

˘a v

˘a

cunoasteti reciproc. Chiar dac˘a vorbele nu-ti vor veni de la sine, efor-

turile pe care le faciˆıi vor ar

˘ata c

˘a esti interesat de persoana lui. Si,

ˆın

fond, asta conteaz˘a!

Îns

˘a cum ai putea avea o conversatie pl

˘acut

˘a cu un membru al con-

gregatiei? Arat˘a-i c

˘a esti sincer interesat de el si de familia lui. Abia s-a

terminatˆıntrunirea? Adu atunci

ˆın discutie ideile care ti s-au p

˘arut

practice. O asemenea conversatie v˘a va fi de folos am

ândurora. Ai pu-

tea s˘a amintesti o idee interesant

˘a dintr-un num

˘ar recent al Turnului

de veghere sau din Treziti-v˘

a! Aceast˘a discutie nu este o etalare sau o

testare a cunostintelor, ci o cale de a leˆımp

˘art

˘asi altora ceva ce ti-a

pl˘acut

ˆın mod deosebit. Poti discuta cu el despre o tem

˘a pe care unul

dintre voi a primit-o la Scoala de Minister Teocratic si despre modulˆın care ar putea fi ea prezentat

˘a. Ati putea chiar povesti unele expe-

riente din ministerul de teren.

Evident, interesul nostru fat˘a de oameni va duce deseori la discutii de-

spre oameni, adic˘a despre ceea ce spun sau fac ei. Nici umorul nu ar tre-

bui s˘a lipseasc

˘a! Va fi ceea ce spunem

ˆıncurajator pentru altii? Dac

˘a pu-

nemˆın practic

˘a sfaturile din Cuv

ântul lui Dumnezeu si suntem animati

de iubire pentru Dumnezeu, cuvintele noastre vor fi, cu sigurant˘a,

ˆın-

curajatoare. — Prov. 16:27, 28; Ef. 4:25, 29; 5:3, 4; Iac. 1:26.Înainte de a merge

ˆın predicare, noi ne preg

˘atim.

În mod

asem˘an

˘ator, am putea preg

˘ati c

âteva idei interesante de-

spre care s˘a vorbim cu prietenii nostri. C

ând citesti sau auzi

ceva deosebit, memoreaz˘a ideile pe care vrei s

˘a le transmiti

altora. Cu timpul, vei strânge multe informatii si vei avea

de unde s˘a alegi.

În felul acesta vei putea s

˘a-ti diversifici

subiectele de conversatie, evitând s

˘a te limitezi la proble-

mele cotidiene. Dar, mai presus de toate, fie ca vorbirea

ta s˘a oglindeasc

˘a aprecierea profund

˘a pe care o ai fat

˘a de

Cuvântul lui Dumnezeu! — Ps. 139:17.

CALIT˘

ATI UTILE

˙ O atitudine jovial˘a

˙ C˘aldur

˘a si sinceritate

˙ Interes sincer fat˘a

de persoanaˆın cauz

˘a

Cultiv˘

a arta conversatiei 65

UNELEˆıntreb

˘ari sunt asemenea aisbergurilor. Cea mai mare parte a

lor este ascuns˘a privirii. Problema de fond este deseori mai importan-

t˘a dec

ât

ˆıntrebarea

ˆın sine.

Chiar dac˘a interlocutorul este ner

˘abd

˘ator s

˘a te asculte, a sti cum s

˘a-i

r˘aspunzi

ˆınseamn

˘a a sti s

˘a discerni c

ât s

˘a spui si din ce perspectiv

˘a s

˘a

abordezi subiectul (Ioan 16:12). Asa cum si Isus le-a explicat aposto-

lilor s˘ai, s-ar putea ca, uneori, cineva s

˘a cear

˘a informatii pe care nu

are dreptul s˘a le cunoasc

˘a sau care nu i-ar fi de nici un folos. — Fap.

1:6, 7.

Scripturile ne sf˘atuiesc: „Exprimarea voastr

˘a s

˘a fie

ˆıntotdeauna pli-

n˘a de farmec, dreas

˘a cu sare, ca s

˘a stiti cum trebuie s

˘a-i r

˘aspundeti

fiec˘aruia“ (Col. 4:6). Asadar,

ˆınainte de a da un r

˘aspuns trebuie s

˘a

avemˆın vedere nu doar ceea ce urmeaz

˘a s

˘a spunem, ci si modul

ˆın

care o vom face.Încearc

˘a s

˘a

ˆıntelegi

punctul de vedere al interlocutorului

Vrând s

˘a-l pun

˘a

ˆın

ˆıncurc

˘atur

˘a, saducheii l-au

ˆıntrebat pe Isus ce se

vaˆınt

âmpla la

ˆınviere cu o femeie care fusese c

˘as

˘atorit

˘a de mai mul-

te ori. Dar Isus stia c˘a ei nici nu credeau

ˆın

ˆınviere. De aceea, le-a r

˘as-

puns f˘ac

ând aluzie la ideea gresit

˘a care i-a determinat s

˘a pun

˘a acea

ˆıntrebare. Aleg

ându-si cu m

˘aiestrie argumentele si folosindu-se de o

cunoscut˘a relatare biblic

˘a, Isus le-a explicat o idee la care ei nu se g

ân-

diser˘a niciodat

˘a: dovada clar

˘a c

˘a Dumnezeu

ˆıi va

ˆınvia negresit pe cei

morti. Adversarii s˘ai au fost at

ât de uimiti de r

˘aspunsul dat de Isus,

ˆınc

ât n-au mai

ˆındr

˘aznit s

˘a-i pun

˘a si alte

ˆıntreb

˘ari. — Luca 20:27–40.

Pentru a sti cum s˘a r

˘aspunzi, si tu trebuie s

˘a

ˆıntelegi mentalitatea

interlocutorilor. De exemplu, un coleg de clas˘a sau de munc

˘a ar pu-

tea s˘a te

ˆıntrebe de ce nu s

˘arb

˘atoresti Cr

˘aciunul. De ce-ti pune aceas-

t˘a

ˆıntrebare?

Îl intereseaz

˘a cu adev

˘arat motivul sau vrea doar s

˘a stie

dac˘a ai voie s

˘a te distrezi? Ca s

˘a-ti dai seama de ceea ce g

ândeste, ar

trebui s˘a-l

ˆıntrebi de ce

ˆıl intereseaz

˘a acest lucru. Continu

˘a-ti discu-

tiaˆın functie de r

˘aspuns. Te poti folosi de aceast

˘a ocazie pentru a-i

Cum ar trebuis

˘a r

˘aspunzi la

ˆıntreb

˘ari

66

ar˘ata c

˘a, urm

ând sfaturile biblice, suntem scutiti de frustrarea si de

povara pe care le aduc cu sine unele aspecte ale s˘arb

˘atorii.

S˘a presupunem c

˘a esti invitat s

˘a vorbesti despre Martorii lui Iehova

unui grup de elevi sau de studenti. S-ar putea ca, dup˘a ce-ti ascult

˘a

expunerea, s˘a-ti pun

˘a

ˆıntreb

˘ari.

În cazul

ˆın care

ˆıntreb

˘arile lor par a

fi sincere si directe, si r˘aspunsurile tale ar trebui s

˘a fie simple si

la obiect. Dac˘a

ˆıntreb

˘arile lor reflect

˘a prejudec

˘ati locale, ar fi mai bine

ca,ˆınainte de a le da efectiv r

˘aspunsul, s

˘a te referi putin la factorii

care influenteaz˘a opinia public

˘a asupra acestor chestiuni sau la mo-

tivul pentru care Martorii lui Iehova accept˘a scara de valori stabilit

˘a

de Biblie. De multe ori, este bine s˘a consideri aceste

ˆıntreb

˘ari drept

indicii ale domeniului lor de interes, nu drept atacuri,

chiar dac˘a au fost puse cu aceast

˘a intentie. Prin r

˘aspunsu-

rile taleˆıi dai auditoriului posibilitatea s

˘a-si l

˘argeasc

˘a sfe-

ra cunoasterii,ˆıi furnizezi informatii exacte si

ˆıi explici

versetele biblice pe care neˆıntemeiem convingerile.

Cum vei reactiona dac˘a patronul nu va voi s

˘a-ti dea zile

libere pentru congres? Maiˆınt

âi, analizeaz

˘a situatia din

punctul s˘au de vedere. L-ai putea face s

˘a-si schimbe hot

˘a-

rârea oferindu-te s

˘a lucrezi peste program

ˆın alte zile sau

explicându-i c

˘a instruirea pe care o primim la congrese ne

ajut˘a s

˘a fim lucr

˘atori cinstiti si de

ˆıncredere? Dac

˘a

ˆıi ar

˘ati

c˘a tii cont de interesele lui, probabil c

˘a va

ˆıntelege si va

manifesta si el consideratie fat˘a de priorit

˘atile tale. Dar

cum vei reactiona dac˘a

ˆıti va cere s

˘a faci ceva necinstit?

Un „nu“ hot˘ar

ât si o idee din Scripturi

ˆıti vor preciza clar

pozitia. Dar ar fi si mai bine dac˘a i-ai explica mai

ˆınt

âi c

˘a

o persoan˘a dispus

˘a s

˘a mint

˘a sau s

˘a fure pentru el ar putea

s˘a-l mint

˘a sau s

˘a-l fure chiar pe el.

Sau poate c˘a esti elev si nu vrei s

˘a participi la unele ac-

tivit˘ati scolare ce contravin principiilor biblice. G

ândes-

te-te c˘a profesorul nu-ti

ˆımp

˘art

˘aseste probabil opiniile si

c˘a e de datoria lui s

˘a p

˘astreze disciplina

ˆın clas

˘a.

În acest

caz va trebui: 1) s˘a manifesti consideratie fat

˘a de preo-

cup˘arile sale, 2) s

˘a-ti explici respectuos pozitia si 3) s

˘a fii

ferm hot˘ar

ât s

˘a-i placi lui Iehova. Dar, pentru ca atitudi-

nea ta s˘a fie bine

ˆınteleas

˘a, nu e suficient s

˘a-ti declari

ÎNAINTEDE-A R

˘ASPUNDE,

Gˆ

ANDESTE-TE

˙ Care este motivulˆıntreb

˘arii

˙ Ce baz˘a trebuie pus

˘a

pentru ca r˘aspunsul

s˘a fie corect

ˆınteles

˙ Cum ti-ai putea explicapozitia astfel

ˆınc

ât s

˘a

dovedesti consideratiefat

˘a de preocup

˘arile

interlocutorului

˙ Cum ai putea s˘a te exprimi

ˆıntr-un mod amabilsi conving

˘ator

˙ Dac˘a este cazul

s˘a-i r

˘aspunzi direct

sau s˘a-i prezinti exemple

si principii biblice cares

˘a-l ajute pe interlocutor

s˘a decid

˘a singur

ce s˘a fac

˘a

Cum ar trebui s˘

a r˘

aspunzi laˆıntreb

˘ari 67

simplu si franc convingerile (Prov. 15:28). Dac˘a esti mic, tata sau

mama te vor ajuta cu sigurant˘a s

˘a-ti preg

˘atesti c

âteva idei pe care s

˘a

le expui.

Uneori, s-ar putea s˘a fii nevoit s

˘a dezminti acuzatiile pe care ti le

aduce un functionar public. Poate c˘a un politist, un functionar gu-

vernamental sau un judec˘ator

ˆıti cere s

˘a-ti explici pozitia de neutrali-

tate, pozitia fat˘a de anumite legi sau fat

˘a de participarea la ceremo-

niile cu caracter patriotic. Cum ar trebui s˘a r

˘aspunzi la astfel de

ˆın-

treb˘ari? Conform sfatului biblic, „cu bl

ândete si respect profund“

(1 Pet. 3:15). Gândeste-te si la motivul pentru care-i intereseaz

˘a aces-

te probleme, iar apoi respect˘a-le pozitia. Si dup

˘a aceea? Asa cum apos-

tolul Pavel a f˘acut apel la drepturile pe care i le garanta legea roma-

n˘a, si tu ai putea s

˘a invoci legile care-ti garanteaz

˘a anumite drepturi

(Fap. 22:25–29). Poate c˘a unele informatii legate de pozitia adoptat

˘a

de primii crestini sau de Martorii lui Iehova dinˆıntreaga lume

ˆıl vor

ajuta pe respectivul functionar s˘a

ˆınteleag

˘a mai clar aceste chestiuni.

Sau ai putea s˘a-i explici c

˘a oamenii care recunosc autoritatea lui Dum-

nezeu sunt mult mai dispusi s˘a respecte legile

ˆın vigoare (Rom.

13:1–14). Dac˘a vei folosi si versete biblice c

ând

ˆıti vei sustine afirma-

tiile, i-ai putea influenta pozitiv pe cei ce te ascult˘a.

Atitudinea interlocutorului fat˘

a de Scripturi

Când decizi ce fel de r

˘aspuns s

˘a dai, ar trebui s

˘a tii cont si de atitu-

dinea interlocutorului fat˘a de Sfintele Scripturi. Asa a procedat Isus

când a r

˘aspuns la

ˆıntrebarea saducheilor referitoare la

ˆınviere. Stiind

c˘a nu acceptau dec

ât scrierile lui Moise, Isus a discutat cu ei pe baza

unei idei cuprinseˆın Pentateuh; el si-a

ˆınceput argumentatia prin cu-

vintele: „Dar c˘a mortii sunt sculati a dezv

˘aluit chiar Moise“ (Luca

20:37). Prin urmare, ar fi potrivit s˘a citezi din acele fragmente ale Bi-

bliei pe care ascult˘atorii t

˘ai le accept

˘a si le cunosc.

Dar dac˘a interlocutorul nu consider

˘a Biblia o carte de referint

˘a? Re-

marc˘a cele spuse de apostolul Pavel

ˆın cuv

ântarea tinut

˘a pe Areopag,

consemnat˘a

ˆın Faptele 17:22–31. El le-a transmis altora adev

˘arurile bi-

blice f˘ar

˘a s

˘a citeze direct din Biblie. Si tu poti face la fel c

ând e cazul.

În anumite zone sunt necesare mai multe discutii

ˆınainte de a te pu-

tea referiˆın mod direct la Biblie. C

ând vrei s

˘a prezinti un text biblic,

ar fi maiˆıntelept s

˘a explici pe scurt de ce este Biblia demn

˘a de

ˆıncre-

dereˆın loc s

˘a afirmi categoric c

˘a este Cuv

ântul lui Dumnezeu. Cu toa-

68 Cum ar trebui s˘

a r˘

aspunzi laˆıntreb

˘ari

te acestea, urm˘areste s

˘a depui o m

˘arturie clar

˘a despre scopul lui Dum-

nezeu si, cu timpul, s˘a-l determini pe interlocutor s

˘a cerceteze singur

ceea ce spun Scripturile. Biblia este mult mai conving˘atoare dec

ât ori-

ce argument prezentat de noi. — Evr. 4:12.

„Întotdeauna plin

˘a de farmec“

Iehova este binevoitor fat˘a de toti. De aceea, si slujitorii s

˘ai sunt

ˆın-

demnati s˘a aib

˘a

ˆıntotdeauna o vorbire „plin

˘a de farmec, dreas

˘a cu sa-

re“ (Col. 4:6; Ex. 34:6)! Aceastaˆınseamn

˘a c

˘a ar trebui s

˘a vorbim cu

amabilitate, chiar si atunci când suntem tentati s

˘a n-o facem. Vorbi-

rea noastr˘a ar trebui s

˘a fie pl

˘acut

˘a, nu grosolan

˘a sau lipsit

˘a de tact.

Multi oameni tr˘aiesc sub stres si sunt zilnic agresati verbal. C

ând

sun˘am la astfel de persoane, ne-ar putea vorbi dur. Cum ar trebui s

˘a

reaction˘am? Biblia spune: „Un r

˘aspuns bl

ând potoleste m

ânia“. O ast-

fel de replic˘a

ˆıl poate tempera pe cel ce nu ne

ˆımp

˘art

˘aseste convinge-

rile (Prov. 15:1; 25:15). Oamenii care au zilnic parte de grosol˘anii pot

fi atât de impresionati de manierele noastre sau de tonul nostru ama-

bil,ˆınc

ât vor asculta vestea bun

˘a pe care le-o aducem.

Noi nu vrem s˘a ne contrazicem cu cei ce nu manifest

˘a respect fat

˘a

de adev˘ar, ci dorim s

˘a discut

˘am din Scripturi cu cei dispusi s

˘a ne as-

culte. Indiferent de situatie, s˘a nu uit

˘am c

˘a r

˘aspunsurile noastre ar tre-

bui s˘a fie amabile si s

˘a reflecte

ˆıncredere

ˆın promisiunile m

˘arete ale

lui Dumnezeu. — 1 Tes. 1:5.

Deciziile personale si chestiunile de constiint˘

a

Ce ar trebui s˘a r

˘aspunzi c

ând o persoan

˘a cu care studiezi Biblia sau

un colaborator crestin teˆıntreab

˘a ce s

˘a fac

˘a

ˆıntr-o anumit

˘a situatie?

Poate c˘a stii ce ai face tu. Dar fiecare trebuie s

˘a-si asume responsabi-

litatea pentru deciziile sale (Gal. 6:5). Apostolul Pavel i-aˆındemnat pe

cei c˘arora le predica s

˘a promoveze ‘ascultarea prin credint

˘a’ (Rom.

16:26). Iat˘a un exemplu excelent pe care ar trebui s

˘a-l imit

˘am! Cel ce

va lua anumite decizii mai ales pentru a-i face pl˘acere celui care-i ex-

plic˘a Biblia sau oricui altcuiva le slujeste

ˆın realitate oamenilor si nu

tr˘aieste conform credintei (Gal. 1:10). Prin urmare, s-ar putea ca un

r˘aspuns simplu si direct s

˘a nu-l ajute prea mult pe cel ce ti-a pus

ˆın-

trebarea.

Cum ai putea deci r˘aspunde conform normelor biblice? Poti s

˘a

aduciˆın discutie principii biblice adecvate si exemple din Biblie.

În

Cum ar trebui s˘

a r˘

aspunzi laˆıntreb

˘ari 69

unele cazuri, ar fi bine s˘a-i ar

˘ati persoanei cum s

˘a fac

˘a cercet

˘ari pen-

tru a le g˘asi, la nevoie, singur. Ati putea chiar s

˘a analizati

ˆımpreun

˘a

principiile si valoarea exemplelor respective f˘ar

˘a a face

ˆıns

˘a aplic

˘ari

directe la situatiaˆın cauz

˘a.

Întreab

˘a-ti elevul dac

˘a a sesizat ceva ce l-ar

putea ajuta s˘a ia o decizie

ˆınteleapt

˘a.

Încurajeaz

˘a-l s

˘a analizeze,

ˆın lu-

mina acestor principii si exemple, ce cale i-ar pl˘acea lui Iehova.

În fe-

lul acesta,ˆıl vei ajuta ‘s

˘a-si exerseze facult

˘atile de perceptie ca s

˘a deo-

sebeasc˘a at

ât binele, c

ât si r

˘aul’. — Evr. 5:14.

Cum s˘

a faci comentariila

ˆıntrunirile congregatiei

Întrunirile congregatiei crestine ne ofer

˘a deseori ocazii de a ne ex-

prima public credinta. O astfel de ocazie este aceea de a

r˘aspunde la

ˆıntreb

˘ari. Cum ar trebui s

˘a facem comen-

tarii? Animati de dorinta de a-l binecuvânta, sau de a-l

vorbi de bine, pe Iehova. Asa a f˘acut si psalmistul Da-

vid când s-a aflat „

ˆın mijlocul multimilor adunate“ (Ps.

26:12, NW). Prin comentariile noastre ar trebui s˘a ne

ˆın-

curaj˘am colaboratorii crestini, stimul

ându-i, conform

sfatului dat de Pavel, „la iubire si la lucr˘ari excelente“

(Evr. 10:23–25). Si vom reusi dac˘a ne vom studia lectia

dinainte!

Când faci un comentariu, r

˘aspunde simplu, clar si

concis. Nu epuiza toate ideile din paragraf, ci abordea-

z˘a numai una. Dac

˘a vei r

˘aspunde doar la o parte a

ˆıntre-

b˘arii, le vei l

˘asa si altora posibilitatea s

˘a dea r

˘aspunsuri.

Este deosebit de util s˘a scoti

ˆın evident

˘a versetele men-

tionateˆın material. C

ând amintesti un verset, str

˘aduies-

te-te s˘a

ˆındrepti atentia asupra acelor expresii care se re-

fer˘a la ideea dezb

˘atut

˘a.

Învat

˘a s

˘a r

˘aspunzi cu propriile

cuvinte, f˘ar

˘a s

˘a citesti cuv

ânt cu cuv

ânt din paragraf. S

˘a

nu te descurajezi dac˘a r

˘aspunsul t

˘au nu va suna foarte

bine, deoarece oricui i se poateˆınt

âmpla s

˘a greseasc

˘a.

Este clar c˘a a sti cum trebuie s

˘a r

˘aspundem nu

ˆınseam-

n˘a doar a cunoaste r

˘aspunsul, ci si a manifesta discern

˘a-

mânt. Si ce satisfactie vom simti c

ând r

˘aspunsurile noas-

tre vor porni din inim˘a si

ˆıi vor impresiona pe cei care

ne ascult˘a! — Prov. 15:23.

CUM S˘

A FACICOMENTARIILA

ÎNTRUNIRI

˙ Dac˘a r

˘aspunzi primul,

d˘a un r

˘aspuns simplu

si direct

˙ Când faci comentarii

suplimentare: 1) arat˘a

cum se aplic˘a versetul

mentionat la ideeadezb

˘atut

˘a, 2) explic

˘a

cum se r˘asfr

ânge problema

respectiv˘a asupra vietii

noastre, 3) mentioneaz˘a

ˆın ce fel pot fi folositeinformatiile respective sau4) relateaz

˘a o experient

˘a

scurt˘a care scoate

ˆın

evident˘a o idee-cheie

˙ Ascult˘a cu atentie

comentariile altora pentrua sti cum s

˘a r

˘aspunzi

pornind de la ceea ces-a spus deja

˙Încearc

˘a s

˘a r

˘aspunzi

cu propriile cuvinte

70 Cum ar trebui s˘

a r˘

aspunzi laˆıntreb

˘ari

SCRISORILE au schimbatˆın bine viata si comportamentul a milioa-

ne de persoane. Majoritatea c˘artilor ce compun Scripturile grecesti

crestine au fost initial scrisori. Si noi putem redacta scrisori pentru a-iˆınt

˘ari pe cei nou-veniti la adev

˘ar, pentru a tine leg

˘atura cu prietenii,

pentru a-iˆımb

˘arb

˘ata pe fratii si surorile c

˘arora li s-au

ˆıncredintat res-

ponsabilit˘ati speciale, pentru a-i

ˆıncuraja pe cei ce se confrunt

˘a cu

greut˘ati si pentru a transmite informatii necesare bunului mers al

congregatiei. — 1 Tes. 1:1–7; 5:27; 2 Pet. 3:1, 2.

Scrisorile sunt si o metod˘a eficient

˘a de a depune m

˘arturie.

În une-

le zone, multi oameni locuiescˆın imobile dotate cu dispozitive de

ˆınalt

˘a securitate sau

ˆın cl

˘adiri rezidentiale cu acces limitat.

Întruc

ât

sunt mai tot timpul plecati, unii sunt greu de g˘asit c

ând predic

˘am din

cas˘a

ˆın cas

˘a. Altii locuiesc

ˆın regiuni izolate.

Boala, vremea rea sau o situatie exceptional˘a te-ar putea retine aca-

s˘a. N-ai putea s

˘a scrii o scrisoare de m

˘arturie unei rude sau cuiva c

˘a-

ruia i-ai depus m˘arturie informal

˘a? Ai vreun studiu biblic care s-a mu-

tatˆın alt

˘a parte? O scrisoare de la tine ar putea fi exact ceea ce are ne-

voie pentru a-si mentine viu interesul fat˘a de lucrurile spirituale. Sau

le-ai puteaˆımp

˘art

˘asi niste idei biblice adecvate unor proasp

˘at-c

˘as

˘ato-

riti, unor p˘arinti tineri sau cuiva c

˘aruia i-a murit cineva drag.

Cum s˘

a depui m˘

arturie prin scrisori

Când vrei s

˘a depui m

˘arturie prin scrisori unui necunoscut, trebuie

maiˆınt

âi s

˘a te prezinti. Ai putea s

˘a-i explici c

˘a participi la o activitate

voluntar˘a desf

˘asurat

˘a la nivel mondial. Dac

˘a este cazul, mentioneaz

˘a

c˘a esti Martor al lui Iehova. Explic

˘a-i de ce preferi s

˘a-i scrii

ˆın loc s

˘a-l

vizitezi personal. Adreseaz˘a-i-te ca si cum v-ati afla fat

˘a-n fat

˘a. Dar, ti-

nând cont de sfatul de a fi „prudenti ca serpii si totusi inocenti ca po-

rumbeii“, fii foarte atent s˘a nu-i dezv

˘alui prea multe informatii de-

spre tine. — Mat. 10:16.

Mentioneaz˘a

ˆın scrisoare ceea ce i-ai fi spus dac

˘a l-ai fi putut vizita.

Adapteaz˘a o introducere din cartea Argumente sau o prezentare biblic

˘a

dintr-un num˘ar recent al Ministerului nostru pentru Regat. I-ai putea

Cum s˘a comunici

prin intermediul scrisorilor

71

pune oˆıntrebare,

ˆıncuraj

ându-l s

˘a mediteze la ea. Unii vestitori expli-

c˘a pur si simplu c

˘a noi le punem la dispozitie oamenilor cursuri gra-

tuite de studiere a Bibliei pentru a le r˘aspunde la anumite

ˆıntreb

˘ari

biblice. Ei mentioneaz˘a apoi titlurile c

âtorva capitole din unul dintre

auxiliarele noastre de studiu. O scrisoare-model de depunere de m˘ar-

turie apare la pagina 73. Aici ti se ofer˘a c

âteva sugestii, dar ar fi bine

s˘a variezi ideile, altminteri oamenii s-ar putea s

˘a primeasc

˘a de mai

multe ori aceeasi scrisoare.Întruc

ât unora nu le prea place s

˘a citeasc

˘a scrisori lungi venite de

la str˘aini, ar fi mult mai

ˆıntelept s

˘a

ˆıntocmesti scrisori scurte. Dac

˘a

este prea lung˘a, scrisoarea ta l-ar putea plictisi pe destinatar

ˆınainte

de a o fi terminat de citit. Ar fi bine s˘a anexezi o invitatie cu

ˆıntruni-

rile de la Sala Regatului, sau chiar si un tract, o brosur˘a sau un nu-

m˘ar al revistei Turnul de veghere ori Treziti-v

˘a! Ai putea s

˘a explici c

˘a

aceste publicatii pot fi furnizate cu regularitate, la cerere. Ori cere-i

permisiunea s˘a-l vizitezi acas

˘a pentru a vorbi mai pe

ˆındelete despre

subiectulˆın discutie.

Cˆ

ateva sugestii cu privire la form˘

a

Uit˘a-te la modelul de scrisoare al

˘aturat. Observ

˘a c

˘a: 1) este scris

˘a

ˆıngrijit, nu dezordonat, 2)

ˆın cazul

ˆın care plicul s-ar r

˘at

˘aci, destina-

tarul va avea totusi numele si adresa expeditorului, 3) scopul scriso-

rii este specificat simplu si directˆın primul paragraf, 4) fiecare idee

principal˘a este prezentat

˘a

ˆıntr-un paragraf nou si, 5) av

ându-se

ˆın ve-

dere scopul, scrisoarea nu este nici prea familiar˘a, nici prea oficial

˘a.

O scrisoare cu caracter mai oficial, cum este cea pe care secretarul

congregatiei o trimite Filialei, trebuie s˘a contin

˘a data, numele con-

gregatiei, precum si numele si adresa secretarului. Mai trebuie preci-

zate si numele si adresa persoanei sau ale organizatiei c˘areia

ˆıi este ex-

pediat˘a scrisoarea. Urmeaz

˘a apoi o formul

˘a de salut corespunz

˘atoare.

În

ˆıncheierea scrisorii, deasupra semn

˘aturii apar,

ˆın unele limbi, for-

mule deˆıncheiere de genul „Al dumneavoastr

˘a . . .“ sau „Cu sinceri-

tate . . .“. Semn˘atura propriu-zis

˘a trebuie scris

˘a de m

ân

˘a.

Indiferent cuiˆıi scrii, fii atent la ortografie, gramatic

˘a, punctuatie

si, bineˆınteles, la aspect; aceste elemente pot conferi demnitate scri-

sorii tale si mesajului pe care eaˆıl transmite.

Pe plic trebuie scris˘a

ˆıntotdeauna o adres

˘a, de preferint

˘a adresa ta.

În cazul

ˆın care nu consideri

ˆıntelept s

˘a-ti scrii adresa personal

˘a c

ând

72 Cum s˘

a comunici prin intermediul scrisorilor

depui m˘arturie prin scrisori unor str

˘aini,

ˆıntreab

˘a-i pe b

˘atr

âni dac

˘a

sunt de acord s˘a treci adresa S

˘alii Regatului. Adresa Filialei nu trebu-

ie folosit˘a niciodat

˘a

ˆın acest scop, deoarece s-ar transmite falsa idee

c˘a scrisoarea a fost trimis

˘a de Filial

˘a, ceea ce ar crea confuzie. Dac

˘a

la expeditor nu este specificat˘a nici o adres

˘a, iar

ˆın plic este introdu-

s˘a literatur

˘a, s-ar putea crede c

˘a Filiala este cea care a expediat scri-

soarea.

Asigur˘a-te c

˘a scrisoarea a fost timbrat

˘a corespunz

˘ator, mai ales da-

c˘a ai introdus si literatur

˘a. Dac

˘a timbrul pus este de o valoare mai

mic˘a, destinatarul va trebui s

˘a pl

˘ateasc

˘a o supratax

˘a, ceea ce ar stir-

bi valoarea mesajului transmis.

Nu uita c˘a,

ˆın multe t

˘ari, pretul

unei scrisoriˆın care este inclus

˘a

o brosur˘a sau o revist

˘a este mai

mare decât al unei scrisori sim-

ple.

Un ton potrivit

Dup˘a ce termini de redactat o

scrisoare, citeste-o pentru a-i ana-

liza continutul. Cum sun˘a? Prie-

tenos, plin de tact?În relatiile

interpersonale iubirea si amabi-

litatea sunt calit˘ati demne de

dorit (Gal. 5:22, 23). Dac˘a sesi-

zezi cumva un ton distant sau o

nuant˘a de pesimism, reformulea-

z˘a ideile.

O scrisoare poate ajunge acolo

unde tu nu ai acces si este un in-

strument importantˆın minister.

Întruc

ât scrisoarea este cartea ta

de vizit˘a, fii foarte atent la conti-

nutul, forma si tonul ei. Ea poa-

te fi exact lucrul de care are ne-

voie un suflet sensibil pentru a

p˘asi sau pentru a persevera pe ca-

lea vietii.

Ioana RotaruStr. Matei Corvin nr.14Mun. Brasov, cod 34221Jud. Brasov

Brasov, 1 iunie 2002

Stimata doamna Georgescu,

Eu si sotul meu locuim ın acelasi cartier cu dum-neavoastra.

Întrucat nu am reusit sa va vorbim per-

sonal, ne-am gandit sa va transmitem prin aceastascrisoare cateva informatii importante, dintre careunele sunt cuprinse ın tractul alaturat.

Avem privilegiul sa participam la o activitate vo-luntara care se desfasoara ın peste 200 de tari. Noipunem la dispozitia oamenilor un program menita-i ajuta sa afle raspunsuri biblice la ıntrebari im-portante, cum ar fi: De ce ımbatranim si murim?Care este scopul vietii? Cum putem gasi adevaratafericire?

Noi participam la aceasta activitate deoarece ledorim cu adevarat binele vecinilor nostri. Lucrareanoastra nu are caracter comercial. Speram ca ınscurta vreme sa putem sta de vorba personal. Nu ezi-tati sa ne contactati la adresa de mai sus.

Cu sinceritate,

[Semn˘

atura]

Cum s˘

a comunici prin intermediul scrisorilor 73

Cˆ

ANDˆınveti s

˘a aplici principiile biblice,

ˆıncepi s

˘a-ti schimbi

ˆıncetul

cuˆıncetul modul de g

ândire, de vorbire si de comportare. Multe din-

tre aceste schimb˘ari le-ai f

˘acut chiar

ˆınainte de a te

ˆınscrie la Scoala

de Minister Teocratic. Apoi ai progresat pân

˘a acolo

ˆınc

ât ti-ai dedicat

viata lui Iehova.Înseamn

˘a

ˆıns

˘a c

˘a nu mai trebuie s

˘a faci progrese?

În

nici un caz! Botezul nu este decât

ˆınceputul.

Discipolul Timotei slujea deja ca b˘atr

ân crestin c

ând Pavel i-a spus

s˘a ‘mediteze’ la sfaturile pe care i le d

˘aduse si la privilegiile de servi-

ciu ce-i fuseser˘a acordate, cu alte cuvinte s

˘a fie „absorbit“ de aceste

lucruri, pentru ca ‘progresul s˘au s

˘a fie evident pentru toti’ (1 Tim.

4:12–15). Indiferent c˘a faci primii pasi pe calea adev

˘arului sau c

˘a esti

crestin cu experient˘a, trebuie s

˘a fii dornic s

˘a faci progrese.

Cunostint˘

a si schimb˘

ariÎn Efeseni 3:14–19 citim c

˘a apostolul Pavel s-a rugat ca tovar

˘asii s

˘ai

crestini ‘s˘a fie pe deplin capabili s

˘a

ˆınteleag

˘a . . . care este l

˘atimea si

lungimea siˆın

˘altimea si ad

âncimea’ adev

˘arului. Din acest motiv, Isus

a dat daruri sub form˘a de oameni care s

˘a instruiasc

˘a, s

˘a

ˆınt

˘areasc

˘a si

s˘a redreseze congregatia. Meditarea cu regularitate la Cuv

ântul inspi-

rat al lui Dumnezeu siˆındrumarea oferit

˘a de

ˆınv

˘at

˘atorii cu experien-

t˘a ne vor ajuta „s

˘a crestem“ spiritualiceste. — Ef. 4:11–15.

Aceast˘a crestere pretinde s

˘a ne ‘

ˆınnoim

ˆın forta care ne activeaz

˘a

mintea’.Înseamn

˘a cultivarea unei dispozitii mentale asem

˘an

˘atoare

aceleia avute de Dumnezeu si de Cristos. Pretinde s˘a ne

ˆınsusim mo-

dul lor de gândire pentru ‘a

ˆımbr

˘aca noua personalitate’ (Ef. 4:23, 24).

Când studiezi Evangheliile, consideri aceste d

˘ari de seam

˘a asupra vie-

tii lui Cristos drept o surs˘a de exemple demne de urmat?

Încerci s

˘a

g˘asesti anumite tr

˘as

˘aturi ale personalit

˘atii lui Isus pe care s

˘a te str

˘a-

duiesti s˘a le imiti? — 1 Pet. 2:21.

Subiectele tale de conversatie pot oglindi progresul pe care l-ai f˘a-

cutˆın aceast

˘a directie. Cei ce-au

ˆımbr

˘acat noua personalitate nu vor-

besc f˘atarnic, injurios, obscen sau critic, ci folosesc un limbaj „bun

pentru a zidi . . . ca s˘a le comunice ascult

˘atorilor ce este favorabil“

(Ef. 4:25, 26, 29, 31; 5:3, 4; Iuda 16). Cuvintele pe care le folosescˆın

F˘a progrese

74

particular sau laˆıntrunirile congregatiei demonstreaz

˘a c

˘a adev

˘arul

le-a transformat viata.

O alt˘a dovad

˘a de progres este si faptul c

˘a nu mai esti ‘aruncat

ˆın

toate p˘artile ca de valuri si purtat

ˆıncoace si

ˆıncolo de orice v

ânt de

ˆınv

˘at

˘atur

˘a’ (Ef. 4:14). Cum reactionezi, de exemplu, c

ând lumea te

bombardeaz˘a cu idei, teorii si divertismente noi? Esti tentat s

˘a iei din

timpul alocat responsabilit˘atilor spirituale si s

˘a te ocupi de astfel de

lucruri? Aceast˘a atitudine ti-ar putea

ˆıncetini progresul spiritual. Asa-

dar, este maiˆıntelept s

˘a r

˘ascumperi timpul pentru obiective spiritua-

le! — Ef. 5:15, 16.

Si atitudinea fat˘a de altii poate fi un indiciu al progresului t

˘au spi-

ritual. Aiˆınv

˘atat s

˘a fii ‘plin de o tandr

˘a compasiune, iert

ându-i cu m

˘a-

rinimie’ pe fratii si pe surorile tale? — Ef. 4:32.

Vei demonstra c˘a faci progrese dac

˘a

ˆın congregatie, acas

˘a, la scoal

˘a,

ˆın locurile publice si la munc

˘a te vei comporta asa cum

ˆıi place lui

Iehova (Ef. 5:21—6:9). Dac˘a

ˆın toate aceste situatii vei manifesta c

ât

mai multe calit˘ati divine, progresul t

˘au va fi observat si de altii.

Foloseste-ti darurile

Iehova ne-aˆınzestrat pe fiecare cu talente si aptitudini. El se asteap-

t˘a ca noi s

˘a le folosim spre binele altora astfel

ˆınc

ât s

˘a-si poat

˘a mani-

festa prin noi bun˘atatea nemeritat

˘a.

În acest sens, apostolul Petru a

scris: „În m

˘asura

ˆın care fiecare a primit un dar, folositi-l, slujindu-v

˘a

unii altora ca administratori excelenti ai bun˘at

˘atii nemeritate a lui

Dumnezeu“ (1 Pet. 4:10). Tu cum te folosesti de darurile tale?

Iat˘a cum

ˆısi continu

˘a Petru rationamentul: „Dac

˘a cineva vorbeste,

s˘a vorbeasc

˘a ca si cum ar fi declaratiile sacre ale lui Dumnezeu“ (1 Pet.

4:11). Acest verset ne arat˘a c

˘a, pentru a-i aduce glorie lui Iehova, avem

responsabilitatea de a vorbiˆın armonie cu Biblia. Si felul

ˆın care vor-

bim ar trebui s˘a-l glorifice pe Iehova. Instruirea pe care o primesti la

Scoala de Minister Teocratic te poate ajuta s˘a-ti folosesti darurile pen-

tru a-l onora pe Iehova prin sprijinul pe care li-l acorzi altora. Având

ˆın vedere acest obiectiv, cum ai putea s

˘a-ti estimezi progresul pe care-l

faci la scoal˘a?

În loc s

˘a te evaluezi

ˆın functie de c

âte calit

˘ati oratorice apar bifate

pe fisa ta de sfaturi sauˆın functie de tema repartizat

˘a, g

ândeste-te c

ât

de mult te-a ajutat instruirea primit˘a s

˘a-ti

ˆımbun

˘at

˘atesti calitatea

F˘

a progrese 75

jertfei de laud˘a pe care i-o aduci lui Iehova.

Întruc

ât scoala ne preg

˘a-

teste s˘a fim mai eficienti

ˆın serviciul de teren,

ˆıntreab

˘a-te: „M

˘a pre-

g˘atesc eu realmente pentru ceea ce urmeaz

˘a s

˘a spun

ˆın lucrare? Am

ˆınv

˘atat s

˘a manifest interes fat

˘a de cei c

˘arora le depun m

˘arturie? Am

pus bazele unei vizite ulterioare l˘as

ând deschis

˘a calea spre urm

˘atoa-

rea vizit˘a printr-o

ˆıntrebare la care va trebui s

˘a r

˘aspund? Dac

˘a studiez

cu cineva, m˘a str

˘aduiesc s

˘a-mi

ˆımbun

˘at

˘atesc calit

˘atile de

ˆınv

˘at

˘ator

pentru a atinge inima elevului?“

Nu-ti evalua progresul doar prin prisma privilegiilor de serviciu care

ti se acord˘a. Progresul t

˘au nu este reflectat de privilegiile de serviciu

primite, ci de modulˆın care te achiti de ele. Dac

˘a ai primit sarcina

de a preda,ˆıntreab

˘a-te: „Am folosit efectiv arta pred

˘arii? Am dezvol-

tatˆın asa fel materialul

ˆınc

ât s

˘a fi influentat viata celor ce m-au as-

cultat?“Îndemnul de a ne folosi bine darurile presupune si a lua initiativa.

Iei initiativa de a mergeˆımpreun

˘a cu altii

ˆın serviciul de teren? Cauti

ocazii de a-i ajuta pe acei membri ai congregatiei care sunt noi, tineri

sau infirmi? Te oferi s˘a faci cur

˘atenie la Sala Regatului sau s

˘a dai o

mân

˘a de ajutor cu ocazia congreselor? Faci din c

ând

ˆın c

ând pionie-

rat auxiliar? Ai fi dispus s˘a slujesti ca pionier regular sau

ˆıntr-o con-

gregatie care are mai mare nevoie de ajutor? Dac˘a esti frate, te str

˘a-

duiesti s˘a corespunzi cerintelor biblice trasate pentru slujitorii minis-

teriali si pentru b˘atr

âni? Dispozitia de a te oferi s

˘a dai o m

ân

˘a de aju-

tor sau de a accepta anumite responsabilit˘ati dovedeste c

˘a faci pro-

grese. — Ps. 110:3.

Rolul experientei

Dac˘a, din cauza lipsei de experient

˘a, simti c

˘a nu poti face at

ât c

ât

ai dori, nu te descuraja. Cuvântul lui Dumnezeu

ˆıl poate face „

ˆınte-

lept pe cel lipsit de experient˘a“ (Ps. 19:7, NW; 119:130; Prov. 1:1–4).

Aplicând sfaturile biblice, vom beneficia de

ˆıntelepciunea perfect

˘a a

lui Iehova, care este mult mai pretioas˘a dec

ât cunostinta pe care o

acumul˘am prin experient

˘a proprie.

Într-adev

˘ar, dac

˘a facem progrese

ˆın serviciul adus lui Iehova, vom c

âstiga o bogat

˘a experient

˘a. Cum o

putem folosi spre binele nostru?Întruc

ât trecem prin diverse situatii

ˆın viat

˘a, am putea fi tentati s

˘a

spunemˆın sinea noastr

˘a: „Am mai trecut prin asta. Stiu cum s

˘a pro-

cedez“. Dar am urma astfel caleaˆıntelepciunii? Proverbele 3:7 ne

76 F˘

a progrese

avertizeaz˘a: „Nu te socoti singur

ˆıntelept“. Desigur, experienta ar tre-

bui s˘a ne ajute s

˘a

ˆıntelegem mai bine factorii ce determin

˘a diverse si-

tuatii. Dar, dac˘a progres

˘am spiritualiceste, experienta ar trebui s

˘a ne

s˘adeasc

˘a

ˆın minte si

ˆın inim

˘a convingerea c

˘a, pentru a reusi

ˆın viat

˘a,

avem nevoie de binecuvântarea lui Iehova. Vom demonstra c

˘a pro-

gres˘am dac

˘a vom apela cu promptitudine la Iehova pentru

ˆındruma-

re, evitând s

˘a fim prea

ˆıncrez

˘atori

ˆın fortele proprii.

În plus, fiind con-

vinsi c˘a nimic nu se poate

ˆınt

âmpla f

˘ar

˘a permisiunea lui si cultiv

ând

o relatie apropiat˘a si sincer

˘a cu Tat

˘al nostru ceresc, vom reusi cu ade-

v˘arat s

˘a facem progrese.

Continu˘

a s˘

aˆınaintezi

Desi era crestin uns, matur spiritualiceste, apostolul Pavel a recu-

noscut c˘a trebuia s

˘a continue s

˘a

ˆınainteze pentru a-si atinge tinta: via-

ta (Filip. 3:13–16). Dar tu, spre ce tinzi?

Cât de mult ai progresat? Pentru a-ti evalua

ˆın mod realist progre-

sul, analizeaz˘a-te: Ti-ai

ˆınsusit

ˆıntru totul noua personalitate?

În ce

m˘asur

˘a te supui suveranit

˘atii lui Iehova? Esti dispus s

˘a te folosesti f

˘ar

˘a

rezerve de darurile cu care ai fostˆınzestrat pentru a-i aduce onoare

Creatorului?Întruc

ât beneficiezi de instruirea oferit

˘a la Scoala de Mi-

nister Teocratic, ar trebui s˘a demonstrezi tot mai mult prin felul

ˆın

care vorbesti si predai c˘a ti-ai

ˆınsusit acele calit

˘ati pe care Cuv

ântul

lui Dumnezeu pune mare accent. Concentreaz˘a-te

ˆın permanent

˘a

asupra acestor indici ai progresului. Tine cont de ei, si progresul t˘au

nu va trece neobservat.

CARE SUNT OBIECTIVELE TALE SPIRITUALE?

Care sunt obiectivele realiste pe care ti le-ai propus pentru anul viitor?

1. ��

2. ��

La ce obiective pe termen lung aspiri atât de mult

ˆınc

ât esti hot

˘ar

ât s

˘a le atingi? Enumer

˘a-le!

1. ��

2. ��

3. ��

F˘

a progrese 77

INDIFERENT c˘a esti t

ân

˘ar sau

ˆın v

ârst

˘a, b

˘arbat sau femeie, acest curs te

va ajuta s˘a te exprimi mai corect si s

˘a predai cu mai mult

˘a eficient

˘a

Cuvântul lui Dumnezeu.

Supraveghetorul Scolii de Minister Teocratic le repartizeaz˘a celor

ˆın-

scrisi la scoal˘a anumite teme. Pe urm

˘atoarele trei pagini vei g

˘asi fisa per-

sonal˘a de sfaturi oratorice. Numerele din dreptul calit

˘atilor oratorice de

pe fis˘a corespund lectiilor de pe urm

˘atoarele pagini. Aceste lectii

ˆıti ex-

plic˘a ce trebuie s

˘a faci pentru a st

˘ap

âni diverse elemente de oratorie si

de predare si te ajut˘a s

˘a

ˆıntelegi importanta lor. Vei g

˘asi, de asemenea,

ˆındrum

˘ari utile asupra modului

ˆın care poti aplica sugestiile primite.

Benzile de culori de pe fis˘a indic

˘a ce aspecte oratorice se preteaz

˘a la:

1) o citireˆınaintea unui auditoriu, 2) o demonstratie

ˆıntre dou

˘a sau mai

multe persoane sau 3) o expunereˆınaintea congregatiei. Supraveghe-

torul scoliiˆıti va spune ce calitate oratoric

˘a va trebui s

˘a aprofundezi.

Este preferabil s˘a te concentrezi doar asupra unei sugestii odat

˘a. Dac

˘a

vei face exercitiile recomandate la sfârsitul lectiei pe care o ai de stu-

diat, vei progresa mai repede. Dup˘a ce vei demonstra c

˘a ai aplicat bine

sfaturile din lectia respectiv˘a, consilierul

ˆıti va indica o alt

˘a calitate ora-

toric˘a pe care s

˘a o aprofundezi.

Dac˘a tema repartizat

˘a este o demonstratie, ai nevoie de un cadru. La

pagina 82, vei g˘asi o list

˘a cu c

âteva sugestii de cadru, dar nu trebuie

s˘a te limitezi la ele. Ca s

˘a c

âstigi experient

˘a, consilierul ar putea s

˘a-ti re-

comande elˆınsusi un anumit cadru sau te va l

˘asa s

˘a-ti alegi singur unul.

Dac˘a vei citi aceast

˘a carte si vei efectua exercitiile aferente, chiar dac

˘a

nu ai de preg˘atit o tem

˘a, vei progresa mai rapid.

Încearc

˘a s

˘a parcurgi

câte o lectie

ˆın fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a.

Chiar dac˘a esti

ˆınscris de multi ani la Scoala de Minister Teocratic si

predici vestea bun˘a de mult

˘a vreme, mai poti s

˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri. Str

˘a-

duieste-te s˘a tragi c

ât mai multe foloase din instruirea oferit

˘a la Scoala

de Minister Teocratic!

Curs de dezvoltarea aptitudinilor de orator si de

ˆınv

˘at

˘ator

78

1 Citire corect˘a

2 Articulare clar˘a

3 Pronuntie corect˘a

4 Cursivitate

5 Pauze adecvate

6 Accentuare corespunz˘atoare

7 Accentuarea ideilor principale

8 Volum adecvat

9 Modulatie

10 Entuziasm

11 C˘aldur

˘a si sentiment

12 Gesturi si mimic˘a

13 Contact vizual

14 Naturalete

15 Aspectˆıngrijit

16 Sigurant˘a de sine

17 Folosirea microfonului

18 Folosirea Biblieiˆın argumentare

FIS˘

A PERSONAL˘

A DE SFATURI ORATORICE

(Num˘arul lectiei)

DATAˆINCEPERII

DATA

FINALIZ˘

ARIIO

EX

ER

CIT

II

CIT

IRE

DE

MO

NST

RA

TIE

EX

PU

NE

RE

79

19Încurajeaz

˘a folosirea Bibliei

20 Introducerea eficient˘a a textelor biblice

21 Citirea si accentuarea corect˘a a textelor biblice

22 Aplicarea corect˘a a textelor biblice

23 Evidentierea valorii practice

24 Alegerea cuvintelor

25 Folosirea schitei

26 Dezvoltarea logic˘a a materialului

27 Expunere liber˘a

28 Ton de conversatie

29 Calitatea vocii

30 Interes fat˘a de interlocutor

31 Respect fat˘a de altii

32 Exprimare conving˘atoare

33 Tact si fermitate

34Încurajator si pozitiv

35 Repetitie pentru accentuare

36 Dezvoltarea temei

FIS˘

A PERSONAL˘


(Num˘arul lectiei)

DATAÎNCEPERII

DATA

FINALIZ˘

ARIIO

EX

ER

CIT

II

DE

MO

NST

RA

TIE

EX

PU

NE

RE

80

37 Evidentierea ideilor principale

38 Introduceri care trezesc interesul

39Încheiere eficienta

40 Exactitatea afirmatiilor

41 Expunere clara

42 Prezentare instructiva

43 Folosirea materialului indicat

44 Folosirea eficienta a ıntrebarilor

45 Ilustrari si exemple instructive

46 Ilustrari inspirate din situatii obisnuite

47 Folosirea eficienta a mijloacelor vizuale

48 Rationamente logice

49 Argumente convingatoare

50 Sensibilizarea inimii

51 Calcularea si repartizarea judicioasa a timpului

52Îndemnuri eficiente

53Încurajarea si ıntarirea auditoriului

FIS˘

A PERSONAL˘


(Numarul lectiei)DATAˆ

INCEPERIIDATA

FINALIZ˘

ARIIO

EXER

CITI

I

DEM

ON

STR

ATI

E

EXPU

NER

E

81

Data la carel-ai folosit

�� 1. O prezentare din cas˘a

ˆın cas

˘a

�� 2. Dep˘asirea unei obiectii

�� 3. O prim˘a vizit

˘a ulterioar

˘a la cineva care a manifestat interes

�� 4. Demonstrezi cum se tine un studiu biblic la vizita initial˘a

�� 5. Studiu biblic cu cineva care nu citeste bine

�� 6. Studiu biblic cu un elev avansat

�� 7.Încuraj

ând un elev cu care studiezi s

˘a participe la

ˆıntruniri

�� 8. Cum poti s˘a-l

ˆındemni pe cel cu care studiezi Biblia s

˘a pun

˘a

ˆın practic

˘a

anumite sfaturi biblice

�� 9. Te preg˘atesti pentru lucrare cu un proclamator nebotezat

�� 10.Îndemn de a citi Biblia, d

ând c

âteva sugestii sau ar

˘at

ând foloasele pe care

le putem trage din citirea unei anumite c˘arti biblice

�� 11. Depunere de m˘arturie la telefon sau la interfon

�� 12. Participare la m˘arturia stradal

˘a

�� 13. M˘arturie la piat

˘a sau

ˆın alte zone comerciale

�� 14. M˘arturie informal

˘a

ˆıntr-o sal

˘a de asteptare

�� 15. M˘arturie informal

˘a

ˆıntr-un mijloc de transport

ˆın comun

�� 16. Depunere de m˘arturie

ˆıntr-un cadru obisnuit

�� 17. Depunere de m˘arturie unui vecin

�� 18. Discutând despre convingerile tale cu o rud

˘a care nu e Martor

˘a

�� 19.Împ

˘art

˘asindu-ti convingerile unui coleg de munc

˘a sau de scoal

˘a

�� 20. Depunere de m˘arturie unui profesor, unui patron sau unui functionar local

�� 21. Depunere de m˘arturie unui medic, unui avocat sau unor persoane

de alte profesii

�� 22. Depunere de m˘arturie cuiva care nu vorbeste bine limba ta

�� 23. Conversatie cu un ateu sau cu un agnostic

�� 24. Depunere de m˘arturie unui animist, unui budist, unui catolic, unui hindus,

unui evreu, unui musulman, unui protestant sau cuiva de o alt˘a religie

�� 25. Cum colaboreaz˘a doi vestitori

ˆın cadrul programului

„Pionieriiˆıi ajut

˘a pe altii“

�� 26. O discutieˆıntre un p

˘arinte si copilul s

˘au ori

ˆıntre un t

ân

˘ar si fratele lui

de corp

�� 27.Încuraj

ând pe baza Bibliei o persoan

˘a bolnav

˘a

�� 28. Folosind Scripturileˆın serviciul de teren pentru a consola o persoan

˘a

deprimat˘a sau

ˆındoliat

˘a

�� 29. O persoan˘a mai

ˆın v

ârst

˘a d

˘a sfaturi unui t

ân

˘ar

�� 30. Alt cadru adecvat zoneiˆın care locuiesti

Foloseste diverse cadreC

ând prezinti la Scoala de Minister Teocratic o tem

˘a sub form

˘a de demonstratie, poti folosi

oricare dintre aceste cadre.Încearc

˘a s

˘a nu folosesti de dou

˘a ori acelasi cadru

ˆınainte de a le fi

epuizat pe toate cele adecvate teritoriului congregatiei tale. Noteaz˘a

ˆın spatiul prev

˘azut data

la care ai folosit fiecare cadru.

82

SCRIPTURILE spun c˘a Dumnezeu doreste ca oameni de tot felul „s

˘a ajun-

g˘a la o cunostint

˘a exact

˘a a adev

˘arului“ (1 Tim. 2:4). Prin urmare, do-

rinta noastr˘a de a transmite cu fidelitate cunostinta biblic

˘a ar trebui s

˘a

se reflecteˆın modul nostru de citire.

Este important ca atât tinerii, c

ât si cei

ˆın v

ârst

˘a s

˘a poat

˘a citi bine cu

voce tare din Biblie si din publicatiile care o explic˘a.

În ca-

litate de Martori ai lui Iehova, noi avem responsabilitatea de

a le transmite altora cunostinta despre Iehova si despre c˘ai-

le lui. Adeseori, aceast˘a activitate ne pretinde s

˘a citim

ˆınain-

tea unei persoane, a unui grup sauˆın familie. La Scoala de

Minister Teocratic, toti — frati si surori, tineri si vârstnici

— au posibilitatea s˘a primeasc

˘a sfaturi pentru a-si

ˆımbun

˘a-

t˘ati deprinderile de citire.

Indiferent c˘a ne afl

˘am

ˆınaintea unei persoane sau

ˆınain-

tea congregatiei, citirea Bibliei trebuie privit˘a cu toat

˘a serio-

zitatea. Biblia este inspirat˘a de Dumnezeu. Mai mult dec

ât

atât, „cuv

ântul lui Dumnezeu este viu si exercit

˘a putere . . . si este ca-

pabil s˘a discearn

˘a g

ândurile si intentiile inimii“ (Evr. 4:12). Cuv

ântul

lui Dumnezeu contine o cunostint˘a nepretuit

˘a pe care nu o g

˘asim ni-

c˘aieri altundeva si ne poate ajuta s

˘a-l cunoastem pe singurul Dumnezeu

adev˘arat, s

˘a cultiv

˘am relatii str

ânse cu El si s

˘a facem fat

˘a cu succes pro-

blemelor vietii.În plus, ne arat

˘a cum putem dob

ândi viat

˘a etern

˘a

ˆın lu-

mea nou˘a a lui Dumnezeu. S

˘a ne str

˘aduim, asadar, s

˘a citim c

ât mai bine

din Biblie! — Ps. 119:140; Ier. 26:2.

Cum putem citi corect. Calitatea unei citiri depinde de mai multi

factori. Primul ar fi corectitudinea. Aceasta presupune s˘a citim exact ce

este scris. Ai grij˘a s

˘a nu sari cuvinte, s

˘a nu le trunchiezi si s

˘a nu le con-

funzi cu altele.

Pentru a putea citi corect cuvintele, trebuie s˘a

ˆıntelegi bine contex-

tul. Dobândirea unei bune pronuntii necesit

˘a o preg

˘atire s

ârguincioas

˘a.

1CITIRE CORECT˘

A��

Ce trebuie s˘a faci?

Citeste cu voce tare exact ceea ce este scris. Nu s˘ari cuvinte

sau silabe si nu citi altceva decât este scris. Pronunt

˘a corect

cuvintele. Tine cont de punctuatie si de semnele diacritice.

IMPORTANTA

Citirea corect˘a si atent

˘a

a unui text este un elementesential

ˆın transmiterea

unei cunostinte bibliceexacte.

83

Apoi, pe m˘asur

˘a ce te vei deprinde s

˘a cuprinzi cu privirea mai multe cu-

vinte deodat˘a si s

˘a

ˆıntelegi cum se

ˆınl

˘antuie ideile, vei ajunge s

˘a citesti

mai bine.

Punctuatia si semnele diacritice sunt elemente esentiale ale limbii

scrise. Punctuatiaˆıti indic

˘a unde anume s

˘a faci o pauz

˘a, c

ât de lung

˘a

trebuie s˘a fie aceasta sau dac

˘a este necesar

˘a o inflexiune a vocii.

În une-

le limbi, dac˘a nu citesti cu intonatia cerut

˘a de semnele de punctuatie,

poti s˘a transformi o

ˆıntrebare

ˆıntr-o afirmatie sau chiar s

˘a denaturezi

sensul frazei. Evident, rolul punctuatiei esteˆın general strict gramatical.

În multe limbi este imposibil s

˘a citesti corect dac

˘a nu tii cont de sem-

nele diacritice, atât de cele grafice, c

ât si de cele cerute de context. Aces-

te semne modific˘a valoarea fonetic

˘a a literei pe care o marcheaz

˘a. Fami-

liarizeaz˘a-te bine cu modul

ˆın care sunt folosite

ˆın limba ta semnele de

punctuatie si cele diacritice, pentru c˘a ele sunt cheia unei citiri expresi-

ve. Nu uita c˘a obiectivul t

˘au este acela de a comunica idei, nu de a rosti

cuvinte.

Dac˘a vrei s

˘a-ti dezvolti deprinderea de a citi corect, trebuie s

˘a exer-

sezi. Citeste de mai multe ori un paragraf, pân

˘a c

ând vei reusi s

˘a nu mai

faci nici o greseal˘a. Treci apoi la paragraful urm

˘ator. Dup

˘a aceea, str

˘a-

duieste-te s˘a citesti mai multe pagini, av

ând grij

˘a s

˘a nu omiti cuvinte,

s˘a nu le repeti si s

˘a nu le citesti gresit. Dup

˘a ce ai parcurs toate aceste

PUNCTUATIA

Punctul (.) marcheaz˘a o pauz

˘a mai lung

˘a.

Virgula (,) marcheaz˘a de obicei o pauz

˘a mai scurt

˘a,

indicând o fragmentare a textului.

Punctul si virgula (;) marcheaz˘a o pauz

˘a mai mic

˘a

decât cea redat

˘a prin punct, dar mai mare dec

ât cea

redat˘a prin virgul

˘a.

Dou˘a puncte (:) anunt

˘a o enumerare sau un citat;

ele marcheaz˘a totodat

˘a o pauz

˘a, care nu schimb

˘a

ˆıns

˘a modulatia.

Semnul exclam˘arii (!) marcheaz

˘a o tr

˘aire puternic

˘a.

Semnulˆıntreb

˘arii (?) marcheaz

˘a de obicei intonatia

unei fraze interogative, sugerându-ti c

˘a propozitia tre-

buie citit˘a pe un ton ascendent.

Semnele cit˘arii („. . .“, ‘. . .’ sau «. . .») sugereaz

˘a

c˘a textul reprodus trebuie redat cu pauze (foarte scur-

te, când este vorba despre un fragment de text; mai

lungi, când este vorba despre o fraz

˘a

ˆıntreag

˘a).

Cratima (liniuta de unire si de desp˘artire) (-) mar-

cheaz˘a rostirea

ˆımpreun

˘a a dou

˘a sau mai multe cuvin-

te; grafic, cratima este mai scurt˘a dec

ât linia de pauz

˘a.

Linia de dialog si de pauz˘a (—) Prima indic

˘a

ˆıncepu-

tul vorbirii fiec˘arei persoane care ia parte la o conver-

satie, iar a doua delimiteaz˘a cuvinte, propozitii, fraze

etc., marcând o usoar

˘a schimbare de ton sau de ritm.

Parantezele rotunde ( ) si parantezele drepte [ ]cuprind cuvinte izolate de restul textului, care trebu-ie citite pe un ton usor descendent. Notele bibliogra-fice aflate

ˆıntre paranteze nu trebuie citite. Cuvintele

ˆınchise

ˆın paranteze drepte contribuie la

ˆıntregirea

sensului unei propozitii sau al unei fraze si nu trebu-ie citite pe un alt ton.

84 Citire corect˘

a

etape, roag˘a pe cineva s

˘a te urm

˘areasc

˘a

ˆın timp ce citesti si s

˘a-ti spun

˘a

dac˘a mai faci greseli.

Unii oameni nu pot citi bine din cauza vederii slabe sau a iluminatu-

lui necorespunz˘ator. Dac

˘a acesti factori ar fi eliminati, ei ar ajunge, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, s

˘a citeasc

˘a mult mai bine.

Cu timpul, fratii care sunt buni cititori ar putea fi invitati

s˘a citeasc

˘a

ˆın public la studiul de carte al congregatiei sau la

studiul Turnului de veghere. Dar, pentru a te achita cum se

cuvine de aceast˘a responsabilitate, nu este suficient s

˘a ros-

testi corect cuvintele. Pentru a deveni un cititor public capa-

bil, trebuie s˘a cultivi bune obiceiuri de citire

ˆın particular.

Aceastaˆınseamn

˘a s

˘a

ˆıntelegi rolul pe care-l are

ˆın fraz

˘a fie-

care cuvânt. Nu poti s

˘a sari peste unii termeni si s

˘a

ˆıntelegi

totusi bine mesajul textului. Dac˘a

ˆın locul cuvintelor scrise

vei citi altele, sensul frazei va fi denaturat. Acest adev˘ar este

valabil chiar si atunci când citesti

ˆın g

ând. Dac

˘a nu tii sea-

ma de context sau de semnele diacritice, vei citi gresit. Str˘a-

duieste-te din r˘asputeri s

˘a

ˆıntelegi semnificatia fiec

˘arui ter-

menˆın functie de contextul

ˆın care apare. Fii atent si la mo-

dulˆın care punctuatia determin

˘a sensul frazei. Nu uita c

˘a,

ˆın general, o idee este redat

˘a printr-un grup de cuvinte. Re-

marc˘a-le pentru ca, atunci c

ând citesti cu voce tare, s

˘a citesti grupuri de

cuvinte — expresii si propozitii — nu doar cuvinte disparate.Înteleg

ând

clar sensul celor citite, vei putea transmite mai bine cunostinta exact˘a

când vei citi

ˆın public.

Apostolul Pavel i-a scris unui b˘atr

ân crestin cu experient

˘a urm

˘a-

toarele: „Continu˘a s

˘a te dedici citirii publice“ (1 Tim. 4:13). Cu sigu-

rant˘a, acesta este un domeniu

ˆın care putem face cu totii

ˆımbun

˘at

˘a-

tiri.

SUGESTII

Prin multe, multe exercitii!Si prin citirea cu voce tare.

Roag˘a pe cineva s

˘a-ti

urm˘areasc

˘a citirea

si s˘a-ti arate greselile.

Când studiezi personal,

impune-ti s˘a citesti

cu atentie.În loc s

˘a citesti doar

cuvinte,ˆınvat

˘a s

˘a citesti

grupuri de cuvinte.

EXERCITIU:

Dup˘a ce te-ai preg

˘atit bine, roag

˘a-l pe un prieten sau pe un membru al fa-

miliei s˘a ia Biblia si s

˘a te urm

˘areasc

˘a

ˆın timp ce citesti un fragment din Ma-

tei, capitolele 5 la 7. Roag˘a-l s

˘a te opreasc

˘a ori de c

âte ori 1) sari peste un

cuvânt, 2) citesti gresit un cuv

ânt sau

ˆıi schimbi locul ori 3) nu tii cont de

un semn diacritic sau de punctuatie, careˆıti indic

˘a o pauz

˘a sau o inflexiu-

ne. Ar fi bine s˘a faci acest exercitiu de dou

˘a, trei ori, timp de cel putin 10

minute.

Citire corect˘

a 85

PENTRU a comunica eficient, trebuie s˘a vorbim clar. Oric

ât de intere-

sant sau de important ar fi ce avem de spus, dac˘a nu ne facem bine

ˆın-

telesi, mesajul nostruˆısi va pierde din valoare.

Oamenii nu pot fi sensibilizati prin cuvinte pe care nu leˆınteleg bine.

Chiar dac˘a cineva are o voce puternic

˘a, usor de auzit, cuvintele lui nu

vor putea misca inima ascult˘atorilor dac

˘a nu vorbeste clar.

E ca si cum ar vorbiˆıntr-o limb

˘a str

˘ain

˘a pe care interlocu-

torul nu oˆıntelege (Ier. 5:15). Biblia ne aminteste: „Dac

˘a

trompeta d˘a un semnal neclar, cine se va preg

˘ati pentru b

˘a-

t˘alie? Tot asa si voi, dac

˘a prin intermediul limbii nu pro-

nuntati vorbe usor deˆınteles, cum se va sti ce se spune? De

fapt, veti vorbiˆın v

ânt“. — 1 Cor. 14:8, 9.

Factori care conduc la o vorbire neclar˘

a. Un factor ar

putea fi deschiderea insuficient˘a a gurii. Rigiditatea mus-

chilor maxilarului si miscarea imperceptibil˘a a buzelor pot face ca su-

netul scos s˘a fie stins,

ˆın

˘abusit.

Si vorbirea precipitat˘a este greu de urm

˘arit. E ca si cum ai asculta o

ˆınregistrare la o turatie mai mare dec

ât cea normal

˘a. Auzi cuvintele, dar

f˘ar

˘a s

˘a le

ˆıntelegi prea bine sensul.

Uneori, vorbirea neclar˘a este cauzat

˘a de o deficient

˘a a organelor fo-

natoare. Dar chiar si cei ce se confrunt˘a cu astfel de probleme pot face

multeˆımbun

˘at

˘atiri dac

˘a aplic

˘a sugestiile din aceast

˘a lectie.

De obiceiˆıns

˘a, vorbirea neclar

˘a este cauzat

˘a de o articulare incorec-

t˘a a cuvintelor, adic

˘a de citirea lor legat

˘a, ceea ce

ˆıngreuneaz

˘a

ˆıntele-

gerea sensului. Problema const˘a

ˆın omiterea unor silabe sau a unor li-

tere de baz˘a sau

ˆın nepronuntarea literelor finale. C

ând vorbitorul

ˆın-

v˘alm

˘aseste cuvintele, ascult

˘atorii nu vor

ˆıntelege dec

ât anumite idei

sau expresii, fiind nevoiti s˘a ghiceasc

˘a restul. Articularea incorect

˘a a

cuvintelor poate stirbi eficienta pred˘arii.

2 ARTICULARE CLAR˘

A��


Pronunt˘a cuvintele

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a poat

˘a fi usor

ˆıntelese de

auditoriu. Aceasta pretinde: 1) folosirea corect˘a a organelor

vorbirii si 2)ˆıntelegerea structurii cuvintelor.

IMPORTANTA

Când articul

˘am corect

cuvintele, ne facem bineˆıntelesi, iar cei din jurvor lua

ˆın serios ceea

ce spunem.

86

Cum putem articula clar. Unul dintre secretele articul˘arii clare este

ˆıntelegerea modului de alc

˘atuire a cuvintelor

ˆın limba matern

˘a.

În ma-

joritatea limbilor, cuvintele sunt formate din silabe. La rândul lor, sila-

bele sunt alc˘atuite din unu sau mai multe sunete rostite

ˆımpreun

˘a. Fie-

care silab˘a ar trebui,

ˆın mod normal, s

˘a se aud

˘a

ˆın timpul actului vor-

birii. Totusi, silabele nu se accentueaz˘a toate la fel. Dac

˘a vrei s

˘a ai o

dictiune mai bun˘a,

ˆıncearc

˘a s

˘a vorbesti mai rar si s

˘a pro-

nunti fiecare silab˘a. La

ˆınceput cuvintele ar putea suna ex-

cesiv de exact, dar cu timpul vei ajunge s˘a dob

ândesti o

vorbire cursiv˘a. Uneori, str

˘aduindu-te s

˘a vorbesti c

ât mai

fluent, poti ajunge s˘a rostesti anumite cuvinte legat.

Încear-

c˘a s

˘a eviti acest lucru, mai ales dac

˘a observi c

˘a sensul devi-

ne confuz.

Atentie:În dorinta de a articula c

ât mai bine cuvintele, ai

putea s˘a vorbesti si s

˘a citesti excesiv de corect. Ai

ˆıns

˘a grij

˘a

s˘a nu ajungi s

˘a te exprimi asa tot timpul, c

˘aci vorbirea ta va

p˘area afectat

˘a si nefireasc

˘a.

În cazul

ˆın care cuvintele sun

˘a

ˆın

˘abusit,

ˆınvat

˘a s

˘a tii capul

ridicat si s˘a

ˆındep

˘artezi b

˘arbia de piept. C

ând citesti din Bi-

blie,ˆıncearc

˘a s

˘a o tii suficient de sus pentru ca atunci c

ând

ˆıti muti privirea de la auditoriu la Biblie s

˘a nu fie nevoie

decât de o usoar

˘a cobor

âre a ochilor.

În felul acesta, vei pu-

tea rosti corect cuvintele.

Un alt mijloc de a-tiˆımbun

˘at

˘ati dictiunea este acela de-a

ˆınv

˘ata s

˘a fii relaxat. Este bine cunoscut faptul c

˘a

ˆıncordarea muschilor

faciali sau a celor ce controleaz˘a respiratia influenteaz

˘a negativ meca-

nismul vorbirii. Dac˘a esti

ˆıncordat, leg

˘atura armonioas

˘a — si fireasc

˘a,

de altfel — dintre minte, organele vorbirii si procesul respiratiei va fiˆıntrerupt

˘a.

Pentru a putea r˘aspunde prompt la informatiile transmise de creier,

muschii maxilarului si ai buzelor trebuie s˘a fie relaxati. Buzele trebuie

s˘a fie gata s

˘a se deschid

˘a si s

˘a se

ˆınchid

˘a repede ca s

˘a poat

˘a „finisa“ nu-

meroasele sunete care se formeaz˘a

ˆın cavitatea bucal

˘a si

ˆın g

ât. Dac

˘a

mandibula si buzele suntˆıncordate, gura nu se va deschide suficient,

iar sunetul va fi rostit printre dinti. Aceasta va duce la o emisiune de

sunete r˘agusite,

ˆın

˘abusite sau neclare.

Îns

˘a relaxarea maxilarului si a

buzelor nuˆınseamn

˘a neglijent

˘a fat

˘a de modul

ˆın care pronunt

˘am cu-

vintele. Pentru ca emisia sunetelor s˘a fie clar

˘a, este nevoie de un

SUGESTII

Pronunt˘a si citeste clar

fiecare cuvânt, articul

ând

corect, având un volum

al vocii adecvat si un ritmmoderat.

Nuˆıng

˘aima si nici nu

ˆınv

˘alm

˘asi cuvintele astfel

ˆınc

ât auditoriul s

˘a nu

ˆınteleag

˘a sensul celor

spuse.

Când vorbesti, tine capul

sus si deschide larg gura.Învat

˘a s

˘a-ti relaxezi g

âtul,

maxilarul, buzele, precumsi muschii faciali si pe ceiai g

âtului.

Articulare clar˘

a 87

echilibruˆıntre gradul de relaxare a maxilarului si deprinderea de a ar-

ticula corect cuvintele.

Pentru a-ti da seama de modulˆın care articulezi cuvintele, ar fi bine

s˘a citesti cu voce tare. Fii foarte atent cum anume

ˆıti folosesti minuna-

tele organe ale vorbirii! Deschizi gura suficient de mult pentru ca su-

netele s˘a poat

˘a iesi liber? S

˘a nu uiti c

˘a limba nu este singurul organ al

aparatului fonator, chiar dac˘a joac

˘a rolul cel mai important. G

âtul,

mandibula, buzele, muschii faciali si cei ai gâtului au un rol determi-

nantˆın procesul vorbirii. Observi cumva

ˆın timp ce vorbesti c

˘a mus-

chii fetei r˘am

ân contractati? Dac

˘a da,

ˆınseamn

˘a, mai mult ca sigur, c

˘a

vorbirea ta nu este clar˘a.

Dac˘a ai la

ˆındem

ân

˘a un casetofon,

ˆınregistreaz

˘a-te. Vorbeste natural,

ca si cum te-ai adresa cuivaˆın ministerul de teren.

Înregistreaz

˘a c

âteva

minute din aceast˘a presupus

˘a conversatie. Reascult

ându-te, vei putea

s˘a identifici eventualele greseli de articulare. Observ

˘a, de exemplu,

dac˘a

ˆıng

˘aimi cuvintele, dac

˘a le trunchiezi sau dac

˘a morm

˘ai si

ˆıncear-

c˘a s

˘a identifici cauza.

În general, deficienta poate fi remediat

˘a prin apli-

carea sugestiilor mentionate anterior.

Ai un defect de vorbire? Iat˘a c

âteva sugestii practice: Deschide mai

larg gura siˆıncearc

˘a s

˘a articulezi cuvintele cu si mai mult

˘a atentie. In-

spir˘a ad

ânc si vorbeste rar. Acest exercitiu a ajutat multe persoane cu

deficiente de vorbire s˘a vorbeasc

˘a mai clar. Dac

˘a esti s

âs

âit,

ˆındep

˘artea-

z˘a limba de incisivii superiori c

ând articulezi sunetele s si z. Chiar dac

˘a

problema nu va fi complet rezolvat˘a, nu dispera! Nu uita c

˘a Iehova l-a

ales pe Moise, un b˘arbat care se pare c

˘a avea un defect de vorbire,

ca s˘a transmit

˘a mesaje de important

˘a vital

˘a at

ât poporului Israel, c

ât

si faraonului Egiptului (Ex. 4:10–12). Dac˘a esti dispus, el te va folosi si

pe tine siˆıti va binecuv

ânta din plin ministerul.

EXERCITIU:

Vorbeste normal. Cât de larg deschizi gura? Nu ar trebui oare s

˘a o deschizi

mai larg si s˘a-ti folosesti mai mult muschii faciali?

Încearc

˘a s

˘a aplici aceste

sugestiiˆın timp ce citesti cu voce tare Matei 8:23–27. Ai grij

˘a s

˘a tii capul sus

siˆıncearc

˘a s

˘a-ti relaxezi muschii maxilarului.

88 Articulare clar˘

a

NU TOTI crestinii au avut parte de multi ani de instruire laica. Gan-diti-va, de pilda, la apostolii Petru si Ioan, care au fost numiti „oamenineinstruiti si de rand“ (Fap. 4:13). Chiar si ın acest caz este importantsa nu stirbim valoarea adevarului biblic printr-o pronuntie gresita.

Factori de luat ın considerare. Nu exista un set de reguli de pro-nuntie valabil pentru toate limbile. Multe limbi au la ba-za un sistem de scriere alcatuit din litere. Pe langa alfa-betul latin, mai exista alfabetul arab, chirilic, ebraic sigrecesc.

În schimb, limba chineza are un sistem de scriere

bazat pe o serie de caractere alcatuite din mai multe ele-mente. De obicei, aceste caractere redau un cuvant sau oparte dintr-un cuvant. Japoneza si coreeana folosesc carac-terele chinezesti. Totusi, ın aceste limbi, caracterele pot fifolosite pentru redarea unor sunete si a unor sensuri di-ferite.

Pentru a avea o pronuntie corecta, ın limbile alfabeticetrebuie folosit sunetul potrivit pentru fiecare litera sau combinatie delitere. Cand o limba se bazeaza pe niste reguli precise, cum este cazullimbii grecesti, spaniole si zulu, si cuvintele sunt mai usor de pronun-tat. Influenta altor limbi schimba uneori pronuntia unor cuvinte, re-flectand limba de origine. Din aceasta cauza, aceeasi litera sau acelasigrup de litere pot fi pronuntate ın mai multe feluri sau, uneori, nusunt pronuntate deloc. Va trebui, poate, sa ınveti pe de rost exceptii-le, dupa care sa le folosesti de mai multe ori ın conversatii.

În chine-

za, de pilda, pentru a rosti corect sunetele, trebuie sa memorezi miide caractere.

În anumite limbi, semnificatia unui cuvant se schimba

ın functie de intonatie. Daca nu tii cont de aceasta caracteristica a lim-bii, s-ar putea sa transmiti idei gresite.

3PRONUNTIE CORECT˘

A��

Ce trebuie sa faci?Rosteste corect fiecare cuvant. Aceasta ınseamna: 1) folosireasunetelor potrivite ın rostirea cuvintelor 2) accentuarea sila-belor potrivite si 3) ın unele limbi, respectarea semnelor dia-critice.

IMPORTANTAO pronuntie corectaconfera demnitatemesajului pe care-ltransmitem. Ea ıi permiteascultatorului sa seconcentreze asupramesajului, nu asupragreselilor de pronuntie.

89

Când cuvintele unei limbi sunt alc

˘atuite din mai multe silabe, este

important ca accentul principal s˘a cad

˘a pe silaba potrivit

˘a. Multe

dintre limbile cu o asemenea structur˘a au reguli de accentuare oral

˘a

destul de precise.În cazul exceptiilor, accentul este marcat

ˆın scris,

indicând pronuntia corect

˘a.

În situatiile

ˆın care nu exist

˘a un sistem

de reguli bine precizat, dificult˘atile de pronuntie sunt mult mai mari,

vorbitorul limbii respective trebuind s˘a

ˆınvete multe cuvinte pe de

rost.În unele limbi, semnele diacritice au o mare important

˘a. Ele sunt

semne grafice puse deasupra sau dedesubtul anumitor litere ale alfa-

betului:˘a,

â,

ˆı, s, t,

è,

é,

ô,

ñ,

¯o,

˘u,

ˇc,

ö, c. Semnele diacritice apar

ˆın

texte, iar cititorul trebuie s˘a tin

˘a cont de ele c

ând citeste, mai cu sea-

m˘a dac

˘a este vorba despre o citire

ˆın public.

În ce priveste pronuntia, semnal

˘am c

âteva capcane ce trebuie evi-

tate. O pronuntie pretioas˘a d

˘a impresia de afectatie, ba chiar de sno-

bism. Acelasi efectˆıl are si pronuntia desuet

˘a. Cel ce rosteste astfel cu-

vintele nu face decât s

˘a atrag

˘a atentia asupra propriei persoane. Pe de

alt˘a parte, este bine s

˘a evit

˘am si cealalt

˘a extrem

˘a, aceea de a vorbi si

de a pronunta cuvintele neˆıngrijit. Unele dintre aceste aspecte au fost

discutate dejaˆın lectia „Articulare clar

˘a“.

Modul de pronuntare a cuvintelor unei limbi ar putea s˘a difere de

la o regiune la alta sau de la o tar˘a la alta. O persoan

˘a venit

˘a dintr-o

tar˘a str

˘ain

˘a ar putea vorbi limba local

˘a cu un accent aparte. Este po-

sibil ca unele dictionare s˘a prezinte cel putin dou

˘a variante corecte

de pronuntie pentru un cuvânt. Cineva care nu a avut parte de prea

mult˘a instruire laic

˘a sau care vorbeste o limb

˘a str

˘ain

˘a va avea multe

deˆınv

˘atat dac

˘a-i va asculta cu atentie pe cei ce vorbesc corect limba

local˘a si dac

˘a

ˆısi va modela pronuntia dup

˘a ei.

În calitate de Martori

ai lui Iehova, noi dorim s˘a vorbim


˘a confere dem-

nitate mesajului pe care-l predic˘am si care s

˘a fie usor de

ˆınteles de lo-

calnici.

Ar fi bine caˆın vorbirea noastr

˘a de zi cu zi s

˘a folosim cuvinte bine

cunoscute.În general, pronuntia nu este o problem

˘a

ˆıntr-o conversa-

tie obisnuit˘a. C

ând citesti

ˆıns

˘a cu voce tare, s-ar putea s

˘a

ˆınt

âlnesti

termeni pe care nu-i folosestiˆın mod obisnuit. Iar Martorii lui Iehova

citesc de multe oriˆın public. Le citim oamenilor din Biblie c

ând le

depunem m˘arturie. Unii frati sunt invitati s

˘a citeasc

˘a paragrafele la

90 Pronuntie corect˘

a

studiul Turnului de veghere sau la studiul de carte al congregatiei. Este

important s˘a citim corect si s

˘a nu stirbim valoarea mesajului printr-o

pronuntare gresit˘a a cuvintelor.

Consideri c˘a unele nume proprii din Biblie sunt greu de pronun-

tat?În limba rom

ân

˘a, accentul nu are un loc fix, ci este liber,

ˆın sen-

sul c˘a poate s

˘a ocupe locuri diferite, si anume: a) pe ultima silab

˘a

a cuvântului,

ˆın cazul cuvintelor terminate

ˆın consoan

˘a

(ex: Elifáz, Bo

áz, Natana

él, Efra

´ım etc.) sau al celor ter-

minateˆın diftongi (ex: Sin

ái, Mardoh

éu etc.), b) pe silaba

penultim˘a,

ˆın cazul cuvintelor terminate

ˆın vocal

˘a (ex:

Rebéca, Est

éra, Ab

´ıhu, Man

áse etc.) si c) pe silaba antepe-

nultim˘a (ex:

Úrie, M

´ıriam etc.). Exist

˘a si situatii extrem de

rare când accentul cuvintelor cade pe a patra silab

˘a. De re-

gul˘a,

ˆın limba rom

ân

˘a, accentul cuvintelor nu se noteaz

˘a,

cu exceptia cazurilorˆın care se simte nevoia de evitare a

confuzieiˆıntre anumite cuvinte.

Cum s˘

a neˆımbun

˘at

˘atim pronuntia. Multi dintre cei

ce au probleme de pronuntie nu sunt constienti de ele.

Dac˘a supraveghetorul scolii

ˆıti semnaleaz

˘a anumite defi-

ciente de pronuntie, apreciaz˘a bunele sale intentii si

ˆıncearc

˘a s

˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri. Cum?

În primul r

ând, dac

˘a tema repartizat

˘a este o citire

ˆın public, f

˘a-ti

timp s˘a consulti un dictionar. Caut

˘a cuvintele pe care nu le cunosti.

Dac˘a nu stii s

˘a folosesti dictionarul, deschide-l la paginile introducti-

ve ca s˘a

ˆıntelegi simbolurile folosite sau, la nevoie, roag

˘a pe cineva

s˘a-ti dea l

˘amuriri. Dictionarul

ˆıti va indica sunetul pe care trebuie s

˘a

pui accentul principalˆın cazul cuvintelor alc

˘atuite din dou

˘a sau mai

multe silabe, si sunetul pe care trebuie s˘a pui accentul secundar, c

ând

ai de-a face cu un cuvânt format din mai mult de trei silabe. Exist

˘a si

cuvinte cu forme duble de accentuare,ˆın functie de context. Oricare

ar fi cuvântul pe care-l cauti

ˆın dictionar, rosteste-l de mai multe ori

cu voce tareˆınainte de a

ˆınchide dictionarul.

A doua modalitate deˆımbun

˘at

˘atire a pronuntiei este aceea de a citi

ˆın prezenta cuiva care rosteste corect cuvintele si de a-l ruga s

˘a te co-

recteze când faci greseli.

A treia modalitate este aceea de a asculta cu atentie cum se expri-

m˘a un orator bun. Dac

˘a ai la

ˆındem

ân

˘a audiocasete cu Traducerea

SUGESTIIÎnvat

˘a s

˘a te folosesti corect

de dictionar.

Roag˘a pe cineva care

citeste bine s˘a te asculte

citind si s˘a-ti dea sfaturi.

Remarc˘a pronuntia celor

care se exprim˘a corect

si compar˘a pronuntia ta

cu a lor.

Pronuntie corect˘

a 91

lumii noi sau cu Turnul de veghere si Treziti-v˘

a!, foloseste-le din plin.În timp ce asculti aceste casete, observ

˘a cuvintele pronuntate altfel

decât stii tu. Noteaz

˘a-ti-le si repet

˘a-le de mai multe ori. Cu timpul, vei

reusi s˘a nu mai faci greseli de pronuntie si, prin urmare, s

˘a-ti

ˆımbu-

n˘at

˘atesti considerabil exprimarea.

Trebuie s˘

a exersez pronuntia urm˘

atoarelor cuvinte

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

EXERCITIU:

Verific˘a pronuntia cuvintelor necunoscute din Psalmul 83 sau dintr-un frag-

ment biblic ce ti se pare mai dificil. Foloseste-te de un dictionar sau cereajutorul cuiva care st

˘ap

âneste bine limba. Retine silabele pe care trebuie pus

accentulˆın cazul numelor proprii din aceste versete si rosteste aceste cuvin-

te cu voce tare. Citeste apoi tot fragmentul cu voce tare.

92 Pronuntie corect˘

a

TE POTICNESTIˆın anumite expresii c

ând citesti cu voce tare? Sau nu

ˆıti g

˘asesti cuvintele c

ând tii o cuv

ântare

ˆınaintea unui auditoriu?

În-

seamn˘a c

˘a

ˆıti lipseste cursivitatea. Cel ce se exprim

˘a fluent citeste si

vorbesteˆın asa fel

ˆınc

ât cuvintele si ideile se

ˆınl

˘antuie armonios, cu

v˘adit

˘a usurint

˘a.

Îns

˘a nu trebuie s

˘a ne imagin

˘am c

˘a vorbeste

ˆıntruna,

foarte repede sau f˘ar

˘a s

˘a g

ândeasc

˘a. Vorbirea lui este pl

˘acu-

t˘a si elegant

˘a. La Scoala de Minister Teocratic se pune mare

accent pe cursivitate.

Vorbirea greoaie este determinat˘a de mai multi factori.

Ar putea fi nevoie s˘a acorzi o atentie special

˘a unora dintre

sugestiile urm˘atoare: 1) C

ând citesti pentru altii, necunoas-

terea anumitor cuvinte te poate face s˘a eziti. 2) Pauzele dese

si scurte pot duce la o vorbire sacadat˘a. 3) Lipsa de preg

˘a-

tire poate s˘a constituie si ea o problem

˘a. 4) C

ând vorbesti

ˆınaintea unui grup, vei fi lipsit de cursivitate dac

˘a nu

ˆıti

structurezi materialul logic. 5) Din cauza unui vocabular s˘arac, unii

au ezit˘ari

ˆın vorbire, c

˘aut

ându-si cuvintele. 6) Prin accentuarea prea

multor cuvinte vei pierde din cursivitate. 7) Necunoasterea temeinic˘a

a regulilor gramaticale poate constitui si ea un factor.

Poate c˘a auditoriul nu va p

˘ar

˘asi efectiv Sala Regatului din cauza lip-

sei tale de cursivitate, dar va fi neatent, pierzând o bun

˘a parte din ceea

ce spui.

Trebuie s˘a ai

ˆıns

˘a grij

˘a ca nu cumva,

ˆıncerc

ând s

˘a vorbesti c

ât mai eloc-

vent, s˘a adopti un ton arogant, ba chiar ofensator pentru auditoriu.

Dac˘a, din cauza diferentelor de cultur

˘a, unii vor considera c

˘a modul t

˘au

de exprimare este arogant si nesincer, cuvintele tale nu-si vor mai atin-

ge scopul. Este demn de retinut c˘a apostolul Pavel,

ˆın ciuda experientei

de orator, i-a abordat pe corinteni „ˆın sl

˘abiciune si cu team

˘a si cu mult

tremur“ pentru a nu atrageˆın mod inutil atentia asupra lui. — 1 Cor. 2:3.

4CURSIVITATE��


Citeste si vorbesteˆın asa fel

ˆınc

ât cuvintele si ideile s

˘a curg

˘a

lin. Când te exprimi cursiv, nu vorbesti sacadat sau t

˘ar

˘ag

˘anat

si nici nu te poticnestiˆın cuvinte; ideile vin de la sine.

IMPORTANTA

Când unui vorbitor

ˆıi lipseste cursivitatea,publicul nu este atent.În plus, pot fi transmiseidei gresite, iar mesajulva fi lipsit de convingere.

93

Ticuri verbale ce trebuie evitate. Multi oameni au obiceiul de a-si

pres˘ara vorbirea cu tot felul de interjectii, precum „

˘a

˘a

˘a . . .“. Altii

ˆısi

ˆıncep ideile cu un „atunci“ sau un „stii“ ori

ˆısi

ˆıncheie frazele cu „deci“

sau „ˆıntelegi“. Poate c

˘a nici nu-ti dai seama c

˘a ai c

˘ap

˘atat un astfel de

tic. Pentru a te verifica, roag˘a pe cineva s

˘a te asculte si s

˘a te atentio-

neze ori de câte ori sesizeaz

˘a astfel de greseli. Probabil c

˘a vei r

˘am

âne

surprins de rezultat!

Altii se repet˘a:

ˆıncep s

˘a spun

˘a sau s

˘a citeasc

˘a ceva si, la

un moment dat, se opresc si reiau o parte din ideea pe care

tocmai au enuntat-o.

Mai exist˘a si o a treia categorie: persoane care vorbesc

destul de repede, dar care, la jum˘atatea frazei, se opresc si

sar la alt˘a idee. Desi au o vorbire fluent

˘a,

ˆıntreruperea brus-

c˘a a sirului de idei afecteaz

˘a cursivitatea.

Cum poti faceˆımbun

˘at

˘atiri. Dac

˘a ti se

ˆınt

âmpl

˘a deseori

s˘a nu-ti g

˘asesti cuvintele c

ând vrei s

˘a spui ceva,

ˆınseamn

˘a c

˘a

trebuie s˘a faci eforturi pentru a-ti

ˆımbog

˘ati vocabularul.

Remarc˘a toate cuvintele necunoscute din Turnul de veghere,

Treziti-v˘

a! si din alte publicatii pe care le citesti. Caut˘a-le

ˆın

dictionar sensul siˆınsuseste-ti-le m

˘acar

ˆın parte. Dac

˘a nu ai

nici un dictionar, apeleaz˘a la cineva care vorbeste corect.

F˘ac

ându-ti obiceiul de a citi cu voce tare, vei reusi s

˘a pro-

gresezi. Retine cuvintele dificile si repet˘a-le de mai multe

ori cu voce tare.

Pentru a putea citi cursiv, este necesar s˘a

ˆıntelegi leg

˘atu-

ra dintre cuvintele unei fraze.În mod normal, pentru a re-

cepta ideea exprimat˘a de scriitor, ar trebui s

˘a citim grupuri

de cuvinte. Observ˘a cu atentie aceste unit

˘ati semantice si,

dac˘a-ti este mai usor,

ˆınsemneaz

˘a-le. Scopul t

˘au nu este doar acela de

a citi corect cuvintele, ci si de a transmite clar ideile. Dup˘a ce ai ana-

lizat o fraz˘a, treci la urm

˘atoarea, si tot asa p

ân

˘a ce termini de studiat

tot paragraful.Încearc

˘a s

˘a

ˆıntelegi exact

ˆınl

˘antuirea logic

˘a a ideilor. Ci-

teste apoi cu voce tare. Citeste de mai multe ori un paragraf pân

˘a c

ând

vei reusi s˘a nu te mai poticnesti si s

˘a nu mai faci pauze gresite. Poti

trece dup˘a aceea la urm

˘atorul paragraf.

Intensific˘a apoi ritmul. Dup

˘a ce vei ajunge s

˘a

ˆıntelegi leg

˘aturile din-

tre diversele p˘arti de vorbire ale unei fraze, vei putea s

˘a cuprinzi cu

SUGESTII

Când citesti reviste si c

˘arti,

ˆınsemneaz

˘a-ti cuvintele

noi, caut˘a-le sensul corect

si foloseste-le apoiˆın vorbire.

F˘a-ti obiceiul de a citi zilnic

cu voce tare cel putin cinci,zece minute.

Preg˘ateste-ti cu

constiinciozitate temelecare constau

ˆıntr-o citire.

Fii foarte atent la ideiletransmise de fiecare grupde cuvinte.

Încearc

˘a s

˘a

ˆıntelegi bine sirul logical ideilor.În conversatiile zilnice,g

ândeste mai

ˆınt

âi, dup

˘a

care rosteste frazele f˘ar

˘a

s˘a te opresti.

94 Cursivitate

privirea mai multe cuvinte deodat˘a si s

˘a anticipezi ceea ce urmeaz

˘a.

Citirea ta va deveni astfel mult mai eficient˘a.

F˘ac

ând exercitii de citire la prima vedere, vei progresa mai repede. Ci-

teste, de exemplu, zilnic cu voce tare textul zilei si comentariul aferent,

f˘ar

˘a s

˘a te preg

˘atesti dinainte. Obisnuieste-te s

˘a cuprinzi cu privirea gru-

puri de cuvinte care transmit aceeasi idee; nu citi cuvinte disparate.

Pentru a te exprima cursiv, trebuie s˘a g

ândesti

ˆınainte de a vorbi.

Aplic˘a aceast

˘a sugestie

ˆın activit

˘atile zilnice.

Înainte de a

ˆıncepe s

˘a vor-

besti, stabileste ce idei vrei s˘a transmiti si ordinea

ˆın care doresti s

˘a le

exprimi. Nu te gr˘abi. Str

˘aduieste-te s

˘a-ti duci ideea p

ân

˘a la cap

˘at f

˘ar

˘a

s˘a te opresti la mijlocul ei si s

˘a

ˆıncepi alta.

Îti va fi mult mai usor dac

˘a

vei folosi propozitii scurte, simple.

Cuvintele ar trebui s˘a vin

˘a de la sine c

ând stii exact ce vrei s

˘a spui.

De regul˘a, nu este necesar s

˘a-ti alegi cuvintele. De fapt, c

ând te

Cursivitate 95

Bâlb

âiala este determinat

˘a de mai multi fac-

tori. Tratamentele care le-au fost de ajutor uno-ra pot fi ineficiente

ˆın cazul altora. Dar, pentru

a te bucura de succes, trebuie s˘a perseverezi.

Teˆınsp

˘aim

ânti, ba chiar te cuprinde pani-

ca la gândul de a face comentarii la

ˆıntruniri?

Roag˘a-l pe Iehova s

˘a te ajute (Filip. 4:6, 7).

Gândeste-te c

˘a vrei s

˘a-l onorezi pe Iehova si

s˘a-i ajuti pe altii. Nu te astepta ca problema s

˘a

dispar˘a definitiv, dar fii atent la modul

ˆın care

esti ajutat s˘a-i faci fat

˘a. Pe m

˘asur

˘a ce vei simti

binecuvântarea lui Iehova si

ˆıncurajarea oferi-

t˘a de frati, vei dori s

˘a faci si mai multe pro-

grese.

Scoala de Minister Teocratic te va ajuta s˘a

dobândesti experient

˘a

ˆın ce priveste vorbirea

ˆın public. Vei fi, poate, surprins s

˘a constati c

ât

de bine te vei descurcaˆınaintea unui grup mic

care te sustine si care doreste s˘a reusesti.

Aceast˘a experient

˘a

ˆıti va da

ˆıncrederea de a

vorbi siˆın alte situatii.

Când urmeaz

˘a s

˘a tii o cuv

ântare, preg

˘a-

teste-te bine. Las˘a-te absorbit de expunere.

Tr˘aieste ceea ce spui. Dac

˘a,

ˆın timp ce vor-

bestiˆıncepi s

˘a te b

âlb

âi,

ˆıncearc

˘a s

˘a-ti p

˘astrezi

calmul si siguranta de sine. Destinde-ti mus-chii maxilarului. Foloseste fraze scurte si evi-t

˘a c

ât mai mult interjectii de genul „

˘a

˘a

˘a“ si

„mmm“.

Identificând cuvintele care le creau proble-

me, uniiˆıncearc

˘a s

˘a le evite

ˆın vorbire folosind

ˆın locul lor niste sinonime. Altii prefer

˘a s

˘a iden-

tifice sunetele cu un grad de dificultate maimare si s

˘a exerseze pronuntia lor de c

ât mai

multe ori.

Dac˘a

ˆıncepi s

˘a te b

âlb

âi

ˆın timp ce vor-

besti cu cineva, nu renunta, ci str˘aduieste-te

s˘a duci conversatia la bun sf

ârsit. Ai putea

s˘a-ti

ˆıncurajezi interlocutorul s

˘a vorbeasc

˘a el

pân

˘a c

ând vei putea relua discutia. Dac

˘a este

cazul, scrie-i un biletel sau arat˘a-i un material

tip˘arit.

CUM S˘

AÎNVINGI B

ÂLB

ÂIALA

preg˘atesti, este mai bine s

˘a te asiguri c

˘a ai clar

ˆın minte ceea ce vrei

s˘a spui si apoi s

˘a te g

ândesti la cuvinte, pe m

˘asur

˘a ce vorbesti. Dac

˘a

vei face asa si dac˘a te vei concentra mai mult asupra ideii dec

ât a cu-

vintelor, acesteaˆıti vor veni

ˆın minte aproape automat si vei vorbi din

inim˘a. Dar, de

ˆındat

˘a ce vei

ˆıncepe s

˘a te g

ândesti la cuvinte si nu la

idei, vorbirea ta va deveni sov˘aitoare. Prin exercitiu, vei reusi s

˘a te ex-

primi cu mai mult˘a cursivitate — calitate indispensabil

˘a unei citiri ex-

presive si unei vorbiri elocvente.

Când i s-a

ˆıncredintat sarcina de a-l reprezenta pe Iehova

ˆınaintea

natiunii Israel siˆınaintea faraonului Egiptului, Moise s-a simtit inca-

pabil. De ce? Deoarece el nu vorbea cursiv; avea, probabil, o deficien-

t˘a de vorbire (Ex. 4:10; 6:12). Moise a invocat mai multe scuze, dar nici

una nu a fost acceptat˘a de Dumnezeu. Iehova nu numai c

˘a i l-a dat pe

Aaron ca purt˘ator de cuv

ânt, dar l-a si ajutat pe Moise s

˘a vorbeasc

˘a. De

nenum˘arate ori si cu eficient

˘a, Moise s-a adresat unor persoane indi-

viduale sau unor grupuri mici, dar si natiuniiˆıntregi (Deut. 1:1–3; 5:1;

29:2; 31:1, 2, 30; 33:1). Dac˘a vei face tot ce depinde de tine si te vei

ˆıncrede

ˆın Iehova, si tu vei putea s

˘a-ti folosesti darul vorbirii spre lau-

da lui Dumnezeu!

EXERCITIU:

Analizeaz˘a cu atentie Judec

˘atorii 7:1–25, studiind fiecare verset

ˆın parte. Asi-

gur˘a-te c

˘a

ˆıntelegi bine sensul. Caut

˘a cu ajutorul unui dictionar cuvintele

necunoscute. Rosteste cu voce tare fiecare nume propriu. Apoi, citeste ver-setul cu voce tare, fiind atent s

˘a nu faci greseli. C

ând esti multumit de mo-

dulˆın care-l citesti, treci la urm

˘atorul, si tot asa p

ân

˘a ce termini de citit tot

fragmentul. Citeste dup˘a aceea tot capitolul. Apoi, citeste-l

ˆınc

˘a o dat

˘a, dar

ceva mai repede acum.În fine, reia-l

ˆınc

˘a o dat

˘a, acceler

ând si mai mult rit-

mul acolo unde se poate, dar fii atent s˘a nu te poticnesti

ˆın citire.

96 Cursivitate

INDIFERENT ca tii o cuvantare sau ca porti o conversatie, pauzelecorect plasate sunt de mare importanta. Fara pauze, vorbirea noastraar parea fara noima, ın nici un caz o exprimare clara a gandurilor. Pau-zele vor conferi claritate vorbirii si vor face ca ideile principale sa cree-ze o impresie de nesters asupra auditoriului.

Cum poti stabili momentul potrivit pentru a face o pau-za si cat de lunga trebuie sa fie ea?

Pauza ceruta de punctuatie. Punctuatia este un ele-ment esential al limbii scrise. Rolul ei este de a indica di-feritele tipuri de propozitii: enuntiative sau interogative.

ˆIn

unele limbi, printre care si romana, semnele de punctua-tie marcheaza citatele ori indica raporturile dintre partilede vorbire ale unei propozitii sau dintre propozitiile uneifraze. Cand citim ın gand, noi observam aceste semne depunctuatie. Dar, cand citim cu voce tare pentru altii, inflexiunile vo-cii noastre trebuie sa redea cat mai bine fiecare semn de punctuatiedin textul tiparit (pentru informatii suplimentare, vezi lectia nr. 1, „Ci-tire corecta“). Nerespectarea pauzelor cerute de punctuatie ıngreunea-za ıntelegerea textului citit sau poate chiar denatura sensul.

Alaturi de punctuatie, modul ın care sunt exprimate ideile ıntr-unenunt contribuie si el la marcarea corespunzatoare a pauzelor. Un ce-lebru muzician spunea la un moment dat: „Nu interpretez notele maibine ca alti pianisti. Secretul e ın pauzele dintre note. Da, ın asta con-sta arta!“ La fel e si ın vorbire. Folosirea corespunzatoare a pauzelorva conferi frumusete si sens prezentarii tale bine pregatite.

Cand te pregatesti pentru a citi ın public, ar fi bine sa faci ınsemnaripe textul tiparit. Trage o liniuta verticala acolo unde trebuie sa faci opauza scurta, si doua linii verticale apropiate pentru pauzele mai lungi.

5PAUZE ADECVATE��

Ce trebuie sa faci?Fa pauze ın momente potrivite ale expunerii. Uneori este su-ficient sa te opresti cateva secunde sau sa cobori un momenttonul vocii. Pauza este binevenita daca serveste unui scopclar.

IMPORTANTAPauzele corespunzatorplasate faciliteazaıntelegerea discursului.Ele pun ın valoarepunctele importante.

97

Daca anumite formulari ti se par greoaie si faci de fiecare data pauzegresite, subliniaza cu creionul toate cuvintele care ıti creeaza dificul-tati. Apoi citeste fraza respectiva de la ınceput la sfarsit. Acest proce-deu este folosit de multi oratori experimentati.

De regula, ın vorbirea curenta pauzele nu ridica nici o problemadeoarece ideile pe care doresti sa le transmiti ıti sunt bine cunoscute.

Daca ai ınsa obiceiul de a face pauze la intervale regulatede timp, indiferent de logica textului, vorbirea ta va fi lip-sita de viata si de claritate. Sugestii pentru ımbunatatireaacestui aspect sunt date ın lectia nr. 4, „Cursivitate“.

Pauza ıntre idei. Cand treci de la o idee principala laalta, pauza ıi poate da auditoriului posibilitatea de a medi-ta, de a se pregati mental pentru ceea ce urmeaza, de a se-siza cursul ideilor, precum si de a anticipa ideea care ur-meaza a fi prezentata. Cand treci de la o idee la alta, pau-zele sunt tot atat de importante ca si ıncetinirea pasuluicand dai coltul unei strazi.

Unul dintre motivele pentru care anumiti oratori sar de lao idee la alta fara sa faca pauza este faptul ca ıncearca sa cu-prinda prea mult material.

ˆIn cazul altora, aceasta obisnuin-

ta este o reflectare a limbajului lor curent; probabil ca si ceidin jurul lor vorbesc la fel. Acesta nu este ınsa un limbajadecvat unui mod de predare eficient. Daca ai de spus cevademn de auzit si de retinut, fa-ti timp sa expui clar ideile.

Retine ca pauzele sunt esentiale ın transmiterea clara a ideilor.Daca urmeaza sa tii o cuvantare pe baza unei schite, trebuie sa-ti

structurezi ın asa fel materialul, ıncat sa stii foarte bine unde sa facipauza pentru a delimita ideile principale. Daca va trebui sa citesti unmanuscris, ınsemneaza-ti locurile unde se trece de la o idee principa-la la alta.

De obicei, pauzele care scot ın evidenta trecerea de la o idee la altasunt mai lungi decat cele marcate de semnele de punctuatie, dar nuatat de lungi ıncat sa taraganeze expunerea. Daca aceste pauze suntprea lungi, vor da impresia ca nu esti bine pregatit si ca nu stii ce vreisa spui ın continuare.

Pauze menite sa accentueze. Sunt adeseori pauze de efect, adicapauze care preceda sau succeda o propozitie enuntiativa sau una inte-

SUGESTIIFii deosebit de atentla punctuatie cand citesticu voce tare.Urmareste-i cu atentie peoratorii buni si observaunde anume fac pauze sicat de lungi sunt acestea.Dupa ce spui ceva cevrei neaparat sa fie retinutde altii, fa o pauza pentrua imprima ın minteaauditoriului cele spuse.Cand conversezi cu altii,invita-i sa-si exprimegandurile si asculta-i. Lasa-isa termine ceea ce au despus si nu-i ıntrerupe.

98 Pauze adecvate

rogativ˘a rostit

˘a cu o anumit

˘a intensitate. Pauzele de acest gen

ˆıi dau

auditoriului posibilitatea s˘a mediteze la lucrurile pe care tocmai le-a

auzit sau, din contr˘a,

ˆıl preg

˘atesc pentru ceea ce urmeaz

˘a. Ele nu pro-

duc acelasi efect. Apeleaz˘a la cea mai potrivit

˘a. Tine cont si de faptul

c˘a pauzele pentru accentuare nu trebuie folosite dec

ât

ˆın cazul unor

afirmatii deosebit de importante.În caz contrar, valoarea acestor enun-

turi se pierde.

Când a citit cu voce tare din Scripturi

ˆın sinagoga din Nazaret, Isus

a folositˆın mod eficient pauzele. Mai

ˆınt

âi, el a citit din sulul profe-

tului Isaia versetele indicate spre lectur˘a. Dar,

ˆınainte de a le explica,

el aˆınf

˘asurat sulul, i l-a

ˆınapoiat slujitorului si s-a asezat. Apoi,

ˆın timp

ce toti cei din sinagog˘a se uitau tint

˘a la el, Isus a spus: „Ast

˘azi s-a

ˆım-

plinit acest cuvânt din Scripturi pe care tocmai l-ati auzit“. — Luca

4:16–21.

Pauze cerute de situatie. Uneori se pot ivi situatii când esti nevoit

s˘a faci pauze

ˆın vorbire. De exemplu,

ˆın timp ce discuti cu cineva

ˆın

lucrarea de predicare, ai putea fi obligat s˘a-ti

ˆıntrerupi conversatia din

cauza zgomotului produs de masini sau a plânsetului unui copil.

Dac˘a zgomotul ce se produce la un moment dat

ˆın timpul

ˆıntrunirii

nu este prea mare, ai putea s˘a ridici volumul vocii si s

˘a-ti continui

prezentarea. Dar, dac˘a zgomotul se intensific

˘a, trebuie s

˘a faci o pau-

z˘a deoarece, oricum, auditoriul nu va mai auzi nimic. Foloseste, asa-

dar,ˆın mod eficient pauzele, ajut

ându-i pe cei din auditoriu s

˘a be-

neficieze din plin de ideile frumoase pe care doresti s˘a li le

ˆımp

˘art

˘a-

sesti.

Pauze care cer un r˘

aspuns. Chiar dac˘a tii o cuv

ântare la care audi-

toriul nu particip˘a cu r

˘aspunsuri, este important s

˘a le lasi timp celor

prezenti s˘a-si r

˘aspund

˘a

ˆın g

ând. Dac

˘a pui

ˆıntreb

˘ari care

ˆındeamn

˘a la

reflectie, dar nu faci o pauz˘a suficient de lung

˘a,

ˆıntreb

˘arile

ˆısi vor pier-

de din valoare.

Evident, pauzele sunt importante nu numai când vorbesti de pe po-

dium, ci si când depui m

˘arturie. Se pare c

˘a unii nu fac niciodat

˘a pau-

ze. Dac˘a asta e si problema ta, str

˘aduieste-te s

˘a cultivi aceast

˘a calitate

oratoric˘a.

În felul acesta, vei putea s

˘a comunici mai bine cu altii si vei

fi mai eficientˆın ministerul de teren. Pauza este un moment de t

˘ace-

re, iar t˘acerea — dup

˘a cum bine s-a spus — are rolul de a

ˆınl

˘atura mo-

notonia, de a accentua, de a atrage atentia si de a linisti auzul.

Pauze adecvate 99

Orice conversatie presupune un schimb de ideiˆıntre dou

˘a sau mai

multe persoane. Unii vor fi maiˆınclinati s

˘a te asculte dac

˘a si tu

ˆıi as-

culti si esti interesat de ceea ce spun. Aceastaˆıti cere s

˘a faci pauze su-

ficient de lungi pentru a le da posibilitatea s˘a se exprime.

În ministerul de teren, m

˘arturia noastr

˘a este deseori mai eficient

˘a

când

ˆımbrac

˘a forma unei conversatii. Multi Martori consider

˘a c

˘a, dup

˘a

formulele de salut obisnuite, este deosebit de util s˘a-si prezinte subiec-

tul si s˘a pun

˘a o

ˆıntrebare. Ei fac apoi o pauz

˘a pentru a-i permite loca-

tarului s˘a r

˘aspund

˘a si-l ascult

˘a cu atentie.

În timpul conversatiei,

ˆıi dau

interlocutorului de mai multe ori ocazia s˘a se exprime. Ei stiu c

˘a

ˆıi pot

fi de mai mare ajutor dac˘a

ˆıi cunosc p

˘arerea fat

˘a de problema

ˆın dis-

cutie. — Prov. 20:5.

Dar nu toat˘a lumea va reactiona favorabil. Totusi, situatiile nepl

˘acu-

te nu l-auˆımpiedicat pe Isus s

˘a fac

˘a pauze suficient de lungi pentru a

le da ocazia s˘a vorbeasc

˘a chiar si adversarilor s

˘ai (Mar. 3:1–5). Dac

˘a

ˆıi

vom da si interlocutorului nostru posibilitatea s˘a-si exprime punctul

de vedere,ˆıl vom stimula s

˘a g

ândeasc

˘a si s

˘a ne spun

˘a ceea ce are pe

suflet. De fapt, unul dintre obiectivele serviciului nostru sacru este

chiar acela de a sensibiliza inima oamenilor, prezentându-le chestiu-

nile capitale din Cuvântul lui Dumnezeu

ˆın privinta c

˘arora trebuie s

˘a

ia decizii. — Evr. 4:12.

Folosirea corect˘a a pauzelor

ˆın serviciul de predicare este

ˆıntr-adev

˘ar

o art˘a. C

ând pauzele sunt bine plasate, ideile transmise sunt mai cla-

re si, deseori, seˆıntip

˘aresc mai ad

ânc

ˆın mintea celor ce le aud.

EXERCITIU:

Citeste cu voce tare Marcu 9:1–13; f˘a pauze corecte

ˆın functie de semnele

de punctuatie. Nu citi t˘ar

˘ag

˘anat. Dup

˘a ce-ai f

˘acut acest exercitiu de mai

multe ori, roag˘a pe cineva s

˘a te asculte si s

˘a-ti dea sugestii pentru a-ti

ˆım-

bun˘at

˘ati modul

ˆın care faci pauze.

100 Pauze adecvate

Cˆ

AND vorbesti sau citesti ceva cu voce tare, este important s˘a pro-

nuntiˆın mod corect fiecare cuv

ânt si s

˘a accentuezi cuvintele-cheie si

expresiile importanteˆın asa fel

ˆınc

ât ideile s

˘a fie clare.

A accentua corespunz˘ator nu

ˆınseamn

˘a a rosti mai puternic c

âteva

cuvinte, ci a scoateˆın evident

˘a cuvintele potrivite. Dac

˘a nu sunt ac-

centuate cuvintele potrivite, s-ar putea ca publicul s˘a nu

prind˘a sensul celor spuse si, prin urmare, s

˘a se g

ândeasc

˘a

la altceva. Chiar dac˘a materialul este instructiv, o expune-

reˆın care nu sunt accentuate cuvintele potrivite nu-i va

puteaˆıncuraja cum trebuie pe cei ce o ascult

˘a.

Accentuarea se realizeaz˘a

ˆın mai multe moduri: prin-

tr-un volum mai ridicat al vocii, printr-o tr˘aire mai inten-

s˘a, printr-o exprimare mai lent

˘a, printr-o pauz

˘a f

˘acut

˘a

ˆına-

inte sau dup˘a o afirmatie (sau si

ˆınainte si dup

˘a) si prin

gesturi si mimic˘a.

În unele limbi, accentuarea se poate rea-

liza si printr-o ridicare sau o coborâre a tonului. Pentru a hot

˘ar

ˆı care

este cea mai potrivit˘a modalitate de accentuare, trebuie s

˘a tii cont de

materialul pe care urmeaz˘a s

˘a-l prezinti si de

ˆımprejur

˘ari.

Când te g

ândesti ce cuvinte trebuie s

˘a accentuezi, ia

ˆın considerare

urm˘atoarele aspecte: 1) Cuvintele care trebuie accentuate nu sunt de-

terminate doar de frazaˆın sine, ci si de context. 2) Accentuarea poa-

te fi folosit˘a pentru a indica

ˆınceputul unei idei noi — un aspect im-

portant sau o schimbareˆın sirul logic al ideilor — sau pentru a mar-

caˆıncheierea unei argumentatii. 3) Un orator poate folosi accentuarea

pentru a-si exprima sentimentele fat˘a de un anumit subiect. 4) O ac-

centuare corespunz˘atoare poate scoate

ˆın evident

˘a ideile principale

ale cuvânt

˘arii.

Pentru a putea urm˘ari aceste aspecte ale accentu

˘arii corecte, un ora-

tor sau un cititor public trebuie s˘a

ˆınteleag

˘a bine materialul si s

˘a

doreasc˘a din tot sufletul ca publicul s

˘a si-l

ˆınsuseasc

˘a. Referitor la

6ACCENTUARE CORESPUNZ˘

ATOARE��


Rosteste cuvintele sau expresiileˆın asa fel

ˆınc

ât auditoriul s

˘a

poat˘a sesiza usor ideile exprimate.

IMPORTANTA

Accentuareacorespunz

˘atoare

ˆıl ajut

˘a

pe orator s˘a capteze

atentia publicului,s

˘a-l conving

˘a si s

˘a-l

impulsioneze.

101

instruirea de care s-a bucurat poporulˆın zilele lui Ezra, Neemia 8:8

spune: „Ei citeau tare si clar din cartea Legii lui Dumnezeu si-i d˘a-

deau sensul, ca s˘a-i fac

˘a s

˘a

ˆınteleag

˘a citirea“. Este clar c

˘a cei care au

citit si au explicat Legea lui Dumnezeu cu acea ocazie auˆınteles c

ât

de important era s˘a-si ajute auditoriul s

˘a prind

˘a sensul celor citite, s

˘a

retin˘a

ˆınv

˘at

˘aturile si s

˘a le pun

˘a

ˆın practic

˘a.

O posibil˘

a problem˘

a. Majoritatea oamenilor se pot face bineˆınte-

lesiˆın conversatiile obisnuite. Dar, c

ând citesc un material scris de

altcineva, nu stiu ce cuvinte sau expresii s˘a accentueze. Ce ar putea

face? Trebuie s˘a

ˆınteleag

˘a bine materialul, ceea ce pretinde

ˆıns

˘a un

studiu atent. Asadar, dac˘a ti se repartizeaz

˘a citirea unui material la

ˆın-

trunirile congregatiei, va trebui s˘a te preg

˘atesti cu constiinciozitate.

Unii nu accentueaz˘a cuvintele

ˆın functie de sens, ci „periodic“, adi-

c˘a la intervale regulate, f

˘ar

˘a s

˘a tin

˘a cont dac

˘a accentuarea are sau nu

sens. Altii accentueaz˘a cuvintele de leg

˘atur

˘a, inton

ând exagerat pre-

pozitiile sau conjunctiile. Când nu confer

˘a claritate ideii, accentuarea

risc˘a s

˘a devin

˘a un tic verbal.

În dorinta de a accentua cuvintele-cheie, unii oratori ridic

˘a tonul

atât de mult

ˆınc

ât auditoriul are impresia c

˘a este certat. Bine

ˆınteles,

o asemenea metod˘a d

˘a rareori rezultate bune. Dac

˘a accentuarea nu

este fireasc˘a, ascult

˘atorii pot avea impresia c

˘a oratorul

ˆıi desconside-

r˘a. Este mult mai bine s

˘a li te adresezi

ˆın spiritul iubirii si s

˘a-i ajuti s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a ceea ce spui este logic si se bazeaz

˘a pe Scripturi!

Cum poti faceˆımbun

˘at

˘atiri.

În general, cei ce accentueaz

˘a inco-

rect nu sunt constienti de problema lor si este necesar, prin urmare,

s˘a li se atrag

˘a atentia. Dac

˘a si tu trebuie s

˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri

ˆın acest

domeniu, supraveghetorul scolii este gata s˘a te ajute. Ai putea chiar

s˘a apelezi la un frate care este bun orator. Roag

˘a-l s

˘a te asculte cu aten-

tieˆın timp ce citesti si vorbesti, si s

˘a-ti dea apoi sugestii.

Laˆınceput, consilierul ti-ar putea sugera s

˘a exersezi folosindu-te de

un articol din Turnul de veghere.Îti va spune, cu sigurant

˘a, s

˘a anali-

zezi fiecare fraz˘a ca s

˘a identifici cuvintele sau expresiile ce trebuie ac-

centuate pentru a-iˆıntelege sensul. Ar putea s

˘a-ti aminteasc

˘a s

˘a fii

foarte atent la cuvintele scrise cu litere cursive. S˘a nu uiti c

˘a

ˆıntre ter-

menii unei fraze exist˘a o str

âns

˘a leg

˘atur

˘a. Deseori este necesar

˘a ac-

centuarea unui grup de cuvinte, nu doar a unui singur cuvânt. Deoa-

rece,ˆın unele limbi, semnele diacritice indic

˘a locul unde trebuie pus

102 Accentuare corespunz˘

atoare

accentul, cursantii pot fi ıncurajati sa acorde o mai mare atentie aces-tor semne.

Urmatorul pas este examinarea contextului. Consilierul te va ın-demna, probabil, sa analizezi ıntregul context, nu doar o fraza. Careeste ideea principala a paragrafului? Cum te poate ea ajuta sa stabi-lesti ce cuvinte sa accentuezi ın fiecare fraza? Observa titlul artico-lului si subtitlul scris cu caractere aldine care preceda frag-mentul pe care-l analizezi. Ce legatura au acestea cu expre-siile pe care le alegi spre accentuare? Trebuie sa tii cont deacesti factori.

ˆInsa fii atent sa nu accentuezi prea multe cu-

vinte.Indiferent ca vorbesti liber sau ca citesti, consilierul ar

putea sa te ındemne sa tii seama si de firul logic al textu-lui cand stabilesti locul corect al accentului. Trebuie sa stiibine cand se sfarseste argumentatia sau cand se trece de lao idee importanta la alta. Cei din auditoriu vor apreciadaca ın timpul expunerii ıi vei face atenti la aceste treceri.Astfel, ai putea pune accentul pe unele cuvinte ca: ın pri-mul rand, apoi, ın sfarsit, deci si asadar.

Consilierul ıti va indica si ideile pe care trebuie sa le pre-zinti cu mai multa traire. Vei putea transmite traire accen-tuand cuvinte ca: foarte, absolut, ın nici un caz, este deneconceput, important si ıntotdeauna. Daca vei proceda astfel, veiinsufla auditoriului aceleasi sentimente. Informatii suplimentarecu privire la acest subiect vei gasi ın lectia nr. 11, „Caldura si senti-ment“.

Pentru a folosi cat mai corect emfaza semantica, vei fi ıncurajat sacunosti bine ideile principale pe care vrei sa le retina auditoriul. Acestsubiect va fi mai pe larg dezbatut din perspectiva citirii publice ın lec-tia nr. 7, „Accentuarea ideilor principale“, si din perspectiva oratoriei,ın lectia nr. 37, „Evidentierea ideilor principale“.

Daca vrei ıntr-adevar sa-ti ımbunatatesti calitatea ministerului de te-ren, fii deosebit de atent la modul ın care citesti textele biblice.

ˆIn-

treaba-te mereu: De ce citesc acest text? Ca ınvatator, nu este de ajunssa citesti corect cuvintele. S-ar putea ca nici citirea cu ınsufletire aunui text sa nu fie suficienta. Daca-i raspunzi cuiva la o ıntreba-re sau daca-i explici un adevar fundamental, este recomandabil sa

SUGESTIICand citesti, straduieste-tesa identifici cuvintele-cheiesau grupurile de cuvintedin fiecare fraza. Tine contde context.Foloseste accentulpentru a marca:1) trecerea la o alta idee si2) sentimentele pe carele ai fata de ceea ce spui.Cand citesti unverset biblic, fa-ti obiceiulde a accentua cuvintelecare constituie bazaargumentatiei.

Accentuare corespunzatoare 103

accentueziˆın versetul folosit acele cuvinte sau expresii care sustin ide-

eaˆın discutie. Altminteri, persoana s-ar putea s

˘a nu sesizeze ceea ce

vrei s˘a spui.

Întruc

ât accentuarea implic

˘a intonarea mai puternic

˘a a anumitor

cuvinte si expresii, vorbitorul lipsit de experient˘a ar putea avea ten-

dinta de a rosti cuvintele cu prea mult˘a fort

˘a. Rezultatul va fi oare-

cum asem˘an

˘ator efectului produs de notele interpretate de cineva care

ˆınvat

˘a s

˘a c

ânte la un instrument. Dup

˘a mai multe repetitii

ˆıns

˘a, „no-

tele muzicale“ se vor contopi cuˆıntregul, devenind o „melodie“ de o

mare sensibilitate.

Dup˘a ce-ti vei

ˆınsusi notiunile de baz

˘a, vei putea

ˆınv

˘ata din expe-

rienta vorbitorilor calificati. Vei ajunge s˘a

ˆıntelegi efectul pe care

ˆıl

pot produce diversele grade de accentuare si valoarea lorˆın transmi-

terea clar˘a a sensului. Accentu

ând corect cuvintele, vei deveni un ci-

titor si un orator eficient.

Nu te multumi s˘a-ti

ˆınsusesti doar c

âteva notiuni despre accentua-

rea cuvintelor. Pentru a te exprima cu eficient˘a, aprofundeaz

˘a aceas-

t˘a calitate oratoric

˘a p

ân

˘a c

ând o vei st

˘ap

âni bine si vei ajunge s

˘a ac-

centuezi firesc cuvintele.

EXERCITII:

1) Alege dou˘a versete biblice pe care le folosesti mai des

ˆın ministerul de

teren. Gândeste-te ce anume vrei s

˘a ar

˘ati prin fiecare verset. Citeste textele

respective cu voce tare, accentuând cuvintele sau grupurile de cuvinte care

ˆıti sustin ideile. 2) Studiaz

˘a Evrei 1:1–14. De ce trebuie accentuati

ˆın mod

deosebit termenii ‘profeti’ (vers. 1), „Fiu“ (vers. 2) si „ˆıngeri“ (vers. 4, 5)

pentru a scoateˆın evident

˘a firul logic al acestui capitol? Citeste de mai mul-

te ori fragmentul cu voce tare si cu o intonatie care s˘a pun

˘a

ˆın lumin

˘a ar-

gumentatia.

104 Accentuare corespunz˘

atoare

UN CITITOR capabil nu areˆın vedere numai o propozitie sau un para-

graf. Când citeste, el are

ˆın minte ideile principale din tot materialul

pe care-l prezint˘a.

În acest mod, accentul va fi corect plasat.

Dac˘a nu sunt respectate aceste sugestii, expunerea va fi liniar

˘a, lip-

sindu-i punctele-cheie; nu va iesi nimicˆın evident

˘a. La

ˆıncheierea dis-

cursului, celor prezenti le va fi greu s˘a-si aminteasc

˘a vreo

idee deosebit˘a.

Accentuând cum trebuie ideile principale, vei putea citi

mai expresiv un fragment din Biblie. Accentuarea poate da

mai mult sens paragrafelor citite la un studiu biblic la do-

miciliu sau la oˆıntrunire a congregatiei. Ea este deosebit

de important˘a si c

ând tii cuv

ânt

˘ari pe baza unui manu-

scris, cum seˆınt

âmpl

˘a uneori la congresele noastre.

Cum s˘

a accentu˘

am. La scoal˘a, ti s-ar putea repartiza spre citire un

fragment din Biblie. Ce anume ar trebui s˘a accentuezi? O idee esen-

tial˘a sau un eveniment important pe baza c

˘aruia ti-ai

ˆıntocmit, pro-

babil, materialul.

Indiferent c˘a este vorba despre un text

ˆın proz

˘a sau

ˆın versuri, de-

spre o naratiune sau despre un proverb, auditoriul va beneficia de in-

formatiile respective doar dac˘a vei citi corect (2 Tim. 3:16, 17).

În acest

scop, trebuie s˘a tii cont at

ât de fragmentul pe care-l vei citi, c

ât si de

public.

Dac˘a la un studiu biblic sau la o

ˆıntrunire a congregatiei ai de citit

cu voce tare dintr-o publicatie, ce idei principale ar trebui s˘a accen-

tuezi? Consider˘a r

˘aspunsurile la

ˆıntreb

˘arile tip

˘arite ideile tale princi-

pale. Accentueaz˘a, de asemenea, ideile ce au leg

˘atur

˘a cu subtitlurile

scrise cu litere aldine.

Nu este recomandabil s˘a folosesti un manuscris pentru expunerile

pe care le prezintiˆınaintea congregatiei. Ocazional

ˆıns

˘a, pentru unele

7ACCENTUAREA IDEILOR PRINCIPALE��


Când citesti cu voce tare, scoate

ˆın relief ideile principale din

tot textul pe care-l ai de citit, nu doar din câteva fraze.

IMPORTANTA

Dac˘a ideile principale

sunt corect accentuate,mesajul t

˘au va fi mai

usor de retinut.

105

cuvânt

˘ari tinute la congrese, se folosesc manuscrise, astfel

ˆınc

ât idei-

le principale s˘a fie prezentate peste tot

ˆın acelasi mod. Pentru a ac-

centua corect ideile esentiale dintr-un manuscris, oratorul trebuie

maiˆınt

âi s

˘a analizeze cu grij

˘a materialul. Care sunt punctele princi-

pale? El trebuie s˘a fie

ˆın stare s

˘a le sesizeze. Acestea nu sunt simple

informatii pe care le consider˘a el interesante, ci constituie

ideile-cheieˆın jurul c

˘arora este dezvoltat materialul.

Uneori prezentarea concis˘a a unei idei principale din ma-

nuscris anticipeaz˘a o narare de fapte sau o argumentatie.

De cele mai multe ori, afirmatiile categorice sunt f˘acute

dup˘a enumerarea argumentelor ce le sustin. Dup

˘a ce iden-

tific˘a aceste idei-cheie, oratorul ar trebui s

˘a si le

ˆınsemne-

ze pe manuscris. De obicei, nu exist˘a mai mult de patru

sau cinci idei de acest gen. Apoi, oratorul trebuie s˘a le ci-

teasc˘a de mai multe ori pentru ca atunci c

ând le va expu-

ne, auditoriul s˘a le poat

˘a sesiza usor. Aceste idei sunt ele-

mentele de baz˘a ale cuv

ânt

˘arii sale. Dac

˘a materialul expus

este corect accentuat, ideile principale se vorˆıntip

˘ari cu

sigurant˘a

ˆın mintea auditoriului. Acesta ar trebui s

˘a fie

obiectivul oratorului!

Exist˘a diverse metode prin care oratorul poate realiza o accentuare

corect˘a, ajut

ând astfel auditoriul s

˘a sesizeze ideile principale. Iat

˘a c

â-

teva dintre ele: un entuziasm sporit, o schimbare de ritm, o tr˘aire mai

intens˘a, gesturi corespunz

˘atoare.

SUGESTII

Analizeaz˘a materialul

tip˘arit pentru a identifica

ideile principale pe careeste cl

˘adit

˘a argumentatia.ˆ

Insemneaz˘a-ti-le.

Când citesti cu voce

tare, evidentiaz˘a ideile

principale printr-unentuziasm sporit, printr-otr

˘aire mai intens

˘a sau

ˆıncetinind ritmul.

EXERCITIU:

Alege cinci paragrafe dintr-un articol de studiu din Turnul de veghere. Subli-niaz

˘a r

˘aspunsurile la

ˆıntreb

˘arile de studiu aferente acestor paragrafe. Cites-

te cu voce tare paragrafele,ˆın asa fel

ˆınc

ât auditoriul s

˘a poat

˘a sesiza usor

r˘aspunsurile.

106 Accentuarea ideilor principale

DAC˘

A un orator nu vorbeste suficient de tare, unele persoane din au-

ditoriu ar putea atipi. Când un vestitor vorbeste prea

ˆıncet

ˆın ministe-

rul de teren, el nu reuseste s˘a capteze atentia locatarului. Dac

˘a, la

ˆın-

truniri, cei ce dau r˘aspunsuri nu vorbesc suficient de tare, programul

nu va fiˆıncurajator pentru cei prezenti (Evr. 10:24, 25).

Îns

˘a, dac

˘a ora-

torul creste volumul vocii când nu trebuie, ascult

˘atorii nu

se vor simti la largul lor, ba chiar s-ar putea irita. — Prov.

27:14.

Tine cont de auditoriu. Cui i te adresezi? Unei singure

persoane? Unei familii? Unui grup restrâns

ˆıntrunit

ˆın ve-

derea iesirii pe teren? Unei congregatii? Auditoriului venit

la un congres? Este clar c˘a volumul necesar

ˆıntr-o situatie

nu este potrivit siˆın alta.

De multe ori, slujitorii lui Dumnezeu au vorbitˆınaintea

unor mase largi de oameni. Cu ocazia inaugur˘arii templu-

lui din Ierusalim nu existau statii de amplificare. Solomon

a stat pe o platform˘a

ˆınalt

˘a si a binecuv

ântat multimile „cu

glas tare“ (1Împ. 8:55; 2 Cron. 6:13). Secole mai t

ârziu, dup

˘a turnarea

spiritului sfânt la Penticosta din 33 e.n., o mare multime de oameni

— interesati sau zeflemitori — era adunat˘a

ˆın jurul micului grup de cres-

tini din Ierusalim. Dând dovad

˘a de

ˆıntelepciune practic

˘a, Petru ‘s-a ri-

dicatˆın picioare . . . si a

ˆın

˘altat glasul’ (Fap. 2:14). Cu acea ocazie s-a

depus o m˘arturie temeinic

˘a.

Cum poti sti dac˘a volumul vocii tale este adecvat situatiei? Unul din-

tre cele mai bune indicii este reactia publicului. Dac˘a observi c

˘a cine-

va din auditoriu face eforturi serioase pentru a te auzi, ar trebui s˘a te

str˘aduiesti s

˘a vorbesti mai tare.

Fie c˘a vorbesti cu o singur

˘a persoan

˘a, fie c

˘a vorbesti

ˆın fata unui grup,

esteˆıntelept s

˘a tii seama de profilul publicului. Dac

˘a cineva are o

8VOLUM ADECVAT��


Vorbeste suficient de tare. Pentru a decide cu ce intensitates

˘a rostesti cuvintele, tine cont de: 1) m

˘arimea si profilul au-

ditoriului, 2) zgomotele perturbatoare, 3) materialul ce ur-meaz

˘a a fi dezb

˘atut si 4) obiectivul urm

˘arit.

IMPORTANTA

Dac˘a cei prezenti nu te

vor auzi bine, nu vor puteafi atenti si nu vor

ˆıntelege

informatiile pe carevrei s

˘a li le transmiti.ˆ

In schimb, dac˘a vei vorbi

prea tare, cei din auditorius-ar putea irita sau chiarte-ar putea consideralipsit de respect.

107

deficient˘a de auz, va trebui s

˘a vorbesti mai tare. Dar, dac

˘a vei tipa, vei

sc˘adea

ˆın ochii celor ce sunt, poate, mai

ˆınceti din cauza v

ârstei

ˆınain-

tate. Ba s-ar putea s˘a te considere chiar nepoliticos.

În unele zone, cei

ce vorbesc prea tare sunt catalogati drept persoane nervoase ori lipsite

de r˘abdare.

Tine cont de zgomotele care distrag atentia. Când te afli

ˆın lucra-

rea de predicare trebuie s˘a-ti adaptezi, incontestabil, volumul vocii

ˆın

functie de situatie. S-ar putea s˘a ai de

ˆınfruntat vacarmul

str˘azii, zarva copiilor, l

˘atratul c

âinilor, zgomotul unei mu-

zici stridente sau al unui televizor dat la maximum. Sau,ˆıntr-o zon

˘a unde casele sunt apropiate unele de altele, loca-

tarul s-ar putea simti stânjenit dac

˘a vei vorbi at

ât de tare,

ˆınc

ât s

˘a atragi atentia vecinilor.

Fratii care tin cuvânt

˘ari

ˆın congregatie sau la congrese au

si ei de dep˘asit diverse inconveniente. O cuv

ântare

ˆın aer li-

ber,ˆınaintea unui auditoriu, este mult mai greu de tinut de-

cât o cuv

ântare

ˆıntr-o sal

˘a cu o acustic

˘a bun

˘a.

În America

Latin˘a, de exemplu, doi misionari au tinut o cuv

ântare pu-

blic˘a

ˆın curtea unui b

˘arbat interesat de adev

˘ar

ˆın timp ce,

ˆın piata din apropiere, era

ˆın plin

˘a desf

˘asurare un spectacol

de focuri de artificii, iar, lâng

˘a ei, un cocos c

ânta „c

ât

ˆıl ti-

nea pliscul“!

Uneori, pe parcursul unei cuvânt

˘ari se poate

ˆınt

âmpla

ceva care s˘a-i pretind

˘a oratorului fie s

˘a fac

˘a o pauz

˘a p

ân

˘a la disparitia

factorului perturbator, fie s˘a vorbeasc

˘a mai tare. De exemplu, dac

˘a

ˆın-

trunirea se tineˆıntr-o cl

˘adire cu acoperis de tabl

˘a si

ˆıncepe pe neastep-

tate o ploaie torential˘a, auditoriului

ˆıi va fi aproape imposibil s

˘a aud

˘a

ceea ce spune oratorul. Plânsul unui copil sau sosirea celor

ˆınt

ârziati

pot fi si ei factori perturbatori.Învat

˘a s

˘a dep

˘asesti astfel de momente,

ˆın asa fel

ˆınc

ât publicul s

˘a poat

˘a beneficia din plin de informatiile pe

care i le prezinti.

Desi echipamentul de sonorizare este deosebit de util, el nu-l scutes-

te pe orator de a vorbi mai tare când trebuie.

În zonele unde

ˆıntre-

ruperile de curent sunt frecvente, oratorii sunt obligati s˘a-si continue

cuvântarea f

˘ar

˘a microfon.

Tine cont de materialul dezb˘

atut. Si natura materialului pe care

va trebui s˘a-l dezvolti

ˆıti va influenta volumul vocii. Dac

˘a subiectul

pretinde fort˘a, iar tu vorbesti pe un ton prea sc

˘azut, vei stirbi valoarea

UN VOLUM RIDICATAL VOCII ESTE NECESARPENTRU:

A capta atentia unuiauditoriu numeros

A contracara factoriiperturbatori

A capta atentia auditoriuluic

ând spui ceva foarte

important

Aˆındemna la actiune

A retine atentia uneipersoane sau a unui grup

108 Volum adecvat

prezent˘arii. De exemplu, c

ând citesti din Scripturi anumite declaratii

de condamnare, ar trebui s˘a folosesti un volum mai puternic dec

ât

atunci când citesti un sfat despre modul

ˆın care ne putem exprima iu-

birea. Adapteaz˘a-ti volumul

ˆın functie de material, dar ai grij

˘a s

˘a nu o

faciˆıntr-un mod care s

˘a te pun

˘a

ˆın centrul atentiei.

Tine cont de obiectivul urm˘

arit. Dac˘a vrei s

˘a-ti

ˆındemni auditoriul

la o activitate zeloas˘a, va trebui s

˘a vorbesti putin mai tare. Dac

˘a inten-

tionezi s˘a-i schimbi punctul de vedere fat

˘a de o anumit

˘a chestiune,

nu-lˆındep

˘arta vorbind prea tare. Dac

˘a doresti s

˘a consolezi,

ar fi bine s˘a vorbesti cu bl

ândete.

Folosirea cu eficient˘

a a unui volum ridicat. Când

ˆın-

cerci s˘a captezi atentia cuiva care este ocupat, volumul ridi-

cat poate fi util. De aceea, p˘arintii ridic

˘a vocea pentru a-si

chema copiii de la joac˘a. Volumul ridicat se impune si

atunci când fratele care prezideaz

˘a o

ˆıntrunire sau o sesiu-

ne a unui congresˆıi va invita pe cei prezenti s

˘a ia loc

ˆın ve-

dereaˆınceperii programului.

În lucrarea de predicare, ves-

titorii ar putea s˘a salute cu voce tare pe cineva care lucrea-

z˘a afar

˘a.

Chiar si dup˘a ce ai reusit s

˘a captezi atentia celor din auditoriu, este im-

portant s˘a vorbesti cu un volum adecvat. Dac

˘a vorbesti prea monoton,

poti da impresia c˘a esti slab preg

˘atit sau c

˘a nu esti convins de ceea ce spui.

Când exprim

˘a o porunc

˘a, vocea ridicat

˘a poate

ˆındemna la actiune

(Fap. 14:9, 10).În mod asem

˘an

˘ator, printr-un strig

˘at poruncitor se poa-

te evita un dezastru.În Filipi, de exemplu, un temnicer era c

ât pe ce

s˘a se sinucid

˘a de team

˘a c

˘a detinutii pe care-i avea sub supraveghere eva-

daser˘a. „Dar Pavel a strigat cu voce tare, zic

ând: «S

˘a nu-ti faci vreun r

˘au,

c˘aci toti suntem aici!»“,

ˆımpiedic

ându-l astfel s

˘a se sinucid

˘a. Mai t

âr-

ziu, Pavel si Sila le-au depus m˘arturie temnicerului si familiei acestuia,

si toat˘a familia a

ˆımbr

˘atisat adev

˘arul. — Fap. 16:27–33.

Cumˆıti poti doza volumul. Unii au nevoie de eforturi sustinute

pentru aˆınv

˘ata s

˘a-si dozeze volumul. Altii vorbesc, poate, mai

ˆıncet

deoarece au o voce mai slab˘a. Cu efort

ˆıns

˘a, acestia vor putea face

ˆım-

bun˘at

˘atiri, chiar dac

˘a vocea le va r

˘am

âne tot slab

˘a. Fii atent la respira-

tie si la pozitia corpului. F˘a exercitii vorbind

ˆın pozitie asezat

˘a sau

ˆın

picioare. Trage-ti umeriiˆınapoi si inspir

˘a ad

ânc. Umple-ti pl

˘am

ânii cu

aer. De acest plus de aer, corect dozat, va depinde modulˆın care

ˆıti vei

controla volumul vociiˆın timpul vorbirii.

SUGESTII

Fii receptiv la reactia celorcu care vorbesti; vorbestesuficient de tare ca eis

˘a te aud

˘a bine.

Învat

˘a s

˘a inspiri ad

ânc.

Volum adecvat 109

Altiiˆıns

˘a au probleme pentru c

˘a vorbesc prea tare. Aceast

˘a deficien-

t˘a s-ar putea datori faptului c

˘a lucreaz

˘a afar

˘a sau

ˆıntr-un loc zgomotos.

Sau poate c˘a provin dintr-un mediu

ˆın care se tip

˘a si

ˆın care se

ˆıntre-

rup unii pe altii. De aceea, ei consider˘a c

˘a singurul mijloc de a lua par-

te la conversatie este acela de a vorbi mai tare decât ceilalti. Dar, ur-

mând sfatul biblic de a se

ˆımbr

˘aca cu „tandra afectiune a compasiu-

nii, cu bun˘atate, cu umilint

˘a a mintii, cu bl

ândete si cu

ˆındelung

˘a

r˘abdare“, vor reusi treptat s

˘a-si dozeze volumul c

ând vorbesc. — Col.

3:12.

O bun˘a preg

˘atire, experienta acumulat

˘a

ˆın urma particip

˘arii regula-

te la serviciul de teren si rug˘aciunea la Iehova te vor ajuta s

˘a vorbesti

suficient de tare. Fie c˘a vorbesti de pe podium, fie c

˘a i te adresezi unei

persoaneˆınt

âlnite

ˆın predicare,

ˆıncearc

˘a s

˘a-ti concentrezi atentia asu-

pra moduluiˆın care-l vei putea ajuta pe interlocutor s

˘a aud

˘a ceea ce

spui. — Prov. 18:21.

EXERCITIU:

Citeste maiˆınt

âi

ˆın g

ând Faptele 19:23–41 pentru a

ˆıntelege cadrul si con-

textul. Observ˘a cine este persoana care vorbeste si ce atitudine are. Citeste

apoi cu voce tare, dozându-ti volumul

ˆın functie de context.

110 Volum adecvat

ACCENTUˆ

AND corect cuvintele,ˆıti ajuti auditoriul s

˘a

ˆınteleag

˘a ceea

ce spui. Dar, dac˘a vei sti s

˘a variezi volumul, ritmul si

ˆın

˘altimea tonu-

lui, discursul t˘au va fi ascultat cu mai mult

˘a pl

˘acere.

În plus, audito-

riul va sti ce simti fat˘a de subiectul pe care-l prezinti. Modul

ˆın care

vei aborda tu materialul le poate influenta celor din auditoriu atitudi-

nea fat˘a de el. Acest lucru e valabil at

ât c

ând vorbesti de pe

podium, cât si c

ând depui m

˘arturie

ˆın minister.

Vocea uman˘a este un instrument minunat, capabil s

˘a

produc˘a o mare varietate de sunete. Folosit

˘a corect, ea poa-

te da viat˘a unei cuv

ânt

˘ari, poate atinge inima ascult

˘atori-

lor, poate trezi emotii si poateˆındemna la actiune. Totusi,

asemenea rezultate nu pot fi obtinute doarˆınsemn

ându-ti

locurile unde trebuie s˘a adaptezi volumul, s

˘a schimbi rit-

mul sau s˘a variezi

ˆın

˘altimea tonului. Modulatia determina-

t˘a doar de aceste

ˆınsemn

˘ari ar suna artificial si,

ˆın loc s

˘a

dea viat˘a si culoare expunerii, n-ar face dec

ât s

˘a-i deranjeze pe cei din

auditoriu. Pentru a modula corect, trebuie s˘a vorbesti din inim

˘a.

Folosit˘a cu discern

˘am

ânt, modulatia nu va atrage

ˆın mod excesiv

atentia asupra oratorului, ciˆıi va ajuta pe cei prezenti s

˘a

ˆınteleag

˘a mai

bine subiectulˆın discutie.

Adapteaz˘

a-ti volumul vocii. O modalitate prin care poti varia emi-

sia vocal˘a este adaptarea volumului. Nu este

ˆıns

˘a vorba de o simpl

˘a

crestere sau descrestere a volumului vociiˆıntr-un ritm monoton pen-

tru c˘a astfel s-ar denatura sensul celor spuse. Dac

˘a vei creste prea des

volumul vocii, vei l˘asa o impresie nepl

˘acut

˘a.

Volumul vocii trebuie s˘a fie adecvat materialului. Indiferent c

˘a ci-

testi o porunc˘a, cum este cea din Revelatia 14:6, 7 sau din Revelatia

18:4, ori o declaratie de convingeri, precum cea consemnat˘a

ˆın Exo-

dul 14:13, 14, trebuie s˘a ridici volumul vocii.

În mod asem

˘an

˘ator, c

ând

citesti din Biblie cuvinte de condamnare vehement˘a, cum sunt cele

9MODULATIE��


L˘argeste-ti registrul vocal.

În aceast

˘a lectie vom vorbi despre

volum, ritm siˆın

˘altimea tonului.

IMPORTANTA

O bun˘a modulatie

d˘a vioiciune cuv

ânt

˘arii,

trezeste emotii siˆındeamn

˘a

la actiune.

Lipsa modulatiei poateindica lips

˘a de interes

fat˘a de subiect.

111

din Ieremia 25:27–38, poti scoateˆın evident

˘a anumite expresii prin

variatii de volum.În plus, trebuie s

˘a tii cont de scopul cuv

ânt

˘arii. Vrei s

˘a-ti

ˆındemni

auditoriul la actiune? Vrei s˘a scoti

ˆın evident

˘a ideile principale? O

usoar˘a crestere a volumului vocii te va ajuta s

˘a-ti

ˆındeplinesti obiecti-

vul. Dar s-ar putea ca simpla crestere a volumului s˘a nu te ajute

ˆın rea-

lizarea scopului propus. De ce? Deoarece e nevoie, poate,

de c˘aldur

˘a si de sentiment, nu de un volum ridicat. Vom

discuta despre aceste aspecteˆın lectia nr. 11.

Prin sc˘aderea usoar

˘a, bine g

ândit

˘a, a volumului vocii poti

anticipa unele idei.Îns

˘a, imediat dup

˘a aceea, va trebui s

˘a

intensifici tonul vocii. Reducând volumul, dar cresc

ând in-

tensitatea vocii vei transmite o stare de neliniste si de tea-

m˘a. Poti reduce volumul si atunci c

ând spui ceva mai pu-

tin important comparativ cu restul ideilor. Totusi, dac˘a vo-

lumul va fiˆıntotdeauna sc

˘azut, vei da impresia c

˘a nu esti

convins de ceea ce spui, c˘a esti nesigur de informatiile pe

care le expui sau c˘a nu te intereseaz

˘a subiectul. De aceea,

tonul foarte coborât trebuie folosit cu moderatie.

Schimb˘

a ritmul.În vorbirea obisnuit

˘a, cuvintele ne

vin spontan.În schimb, c

ând suntem emotionati, avem

tendinta de a vorbi repede. Dac˘a vrem ca ceilalti s

˘a-si a-

minteasc˘a exact ceea ce spunem, ar trebui s

˘a

ˆıncetinim

ritmul.

Exist˘a

ˆıns

˘a si oratori

ˆıncep

˘atori care schimb

˘a ritmul pe

parcursul cuvânt

˘arii. De ce? Ei

ˆısi preg

˘atesc expunerea cu

prea mult˘a grij

˘a, astern

ând poate totul

ˆın scris. Chiar dac

˘a

nu tin cuvântarea dup

˘a un manuscris, poate c

˘a au

ˆınv

˘atat-o

pe de rost si o prezint˘a

ˆıntr-un ritm sacadat.

Înv

˘at

ând s

˘a

vorbesti dup˘a o schit

˘a, vei reusi s

˘a-ti corectezi aceast

˘a sl

˘abiciune.

Nu accelera prea brusc ritmul, deoarece senzatia pe care ai crea-o s-ar

putea asem˘ana cu cea pe care ti-ar da-o o pisic

˘a ce ce merge linistit

˘a si

care, dintr-o dat˘a, la vederea unui c

âine, o ia la fug

˘a. S

˘a nu vorbesti

niciodat˘a at

ât de repede,

ˆınc

ât dictiunea s

˘a aib

˘a de suferit.

A varia ritmul nuˆınseamn

˘a doar a-l accelera sau a-l

ˆıncetini la in-

tervale regulate de timp.În loc s

˘a confere frumusete materialului, acest

stil nu va face decât s

˘a-i stirbeasc

˘a valoarea. Variatiile de ritm ar tre-

SUGESTII

Adapteaz˘

a volumul vocii când

vrei s˘a exprimi o porunc

˘a,

o convingere ferm˘a sau o con-

damnare. Fii deosebit de atentla acele pasaje ale cuv

ânt

˘arii

care pretind o voce maiputernic

˘a.

Schimb˘

a ritmul expunerii vor-bind mai repede c

ând prezinti

idei secundare sau mai lentc

ând aduci

ˆın discutie argu-

mente si idei importante. Pen-tru ca entuziasmul t

˘au s

˘a fie

molipsitor, trebuie s˘a vorbesti

ˆıntr-un ritm rapid.

Variaz˘

aˆın

˘altimea tonului,

când este cazul, pentru a trans-

mite anumite st˘ari sufletesti si

pentru a-i sensibiliza pe cei dinauditoriu. Dac

˘a vorbesti o lim-

b˘a tonal

˘a, l

˘argeste-ti sau res-

trânge-ti registrul vocal.

Modulatiaˆıncepe odat

˘a

cu selectarea materialuluipentru cuv

ântare.

112 Modulatie

bui s˘a se armonizeze cu ceea ce spui, cu sentimentele pe care vrei s

˘a

le transmiti si cu obiectivul urm˘arit. Expune-ti cuv

ântarea

ˆıntr-un ritm

moderat. Pentru ca entuziasmul t˘au s

˘a fie molipsitor,

ˆıncearc

˘a s

˘a vor-

bestiˆıntr-un ritm mai alert, adic

˘a asa cum te exprimi

ˆın mod obisnuit.

Aceast˘a sugestie este valabil

˘a si c

ând prezinti unele idei de importan-

t˘a secundar

˘a sau c

ând vorbesti despre anumite evenimente ale c

˘aror

detalii sunt nesemnificative. Vorbind natural, vei varia ritmul si vei

evita monotonia.În schimb, argumentele solide, ideile principale si

punctele culminante necesit˘a de obicei un ritm mai lent.

Variaz˘

aˆın

˘altimea tonului. Imagineaz

˘a-ti c

˘a cineva c

ânt

˘a la un in-

strument circa o or˘a.

În tot acest timp el interpreteaz

˘a doar o singur

˘a

not˘a: la

ˆınceput tare, apoi suav, uneori repede, alteori lent. Chiar dac

˘a

exist˘a variatii de volum si de ritm, lipsa variatiilor de tonalitate va face

ca „melodia“ s˘a fie monoton

˘a.

În mod asem

˘an

˘ator, f

˘ar

˘a variatii

ˆın re-

gistrul vocal, vocea noastr˘a nu va delecta auzul.

Trebuie s˘a retinem

ˆıns

˘a c

˘a variatiile de tonalitate nu au acelasi efect

ˆın toate limbile.

Într-o limb

˘a tonal

˘a, cum este chineza, schimbarea

ˆın

˘altimii tonului poate modifica sensul cuvintelor. Dar chiar si

ˆın aces-

te limbi exist˘a modalit

˘ati de variere a emisiei vocale. Se pot face exer-

citii de l˘argire a registrului vocal, sau de

ˆıntindere a vocii, p

˘astr

ând

ˆıns

˘a

pentru fiecare ton oˆın

˘altime relativ

˘a.

În felul acesta, tonurile din re-

gistrul acut (tonurileˆınalte) vor putea fi redate ascendent, iar cele din

registrul grav (tonurile joase), descendent.

Dar chiar siˆın limbile atonale, variatiile de tonalitate pot reda diver-

se idei. De exemplu, un ton usor ascendentˆınsotit si de o crestere adec-

vat˘a a volumului vocii poate contribui la accentuarea anumitor idei im-

portante. Prin schimbareaˆın

˘altimii tonului se pot indica si dimensiuni

sau distante. O intonatie ascendent˘a la sf

ârsit de propozitie poate suge-

ra o interogatie. Unele limbi cer, poate, o intonatie descendent˘a.

O stare de emotie sau de entuziasm poate fi transmis˘a prin tonuri

maiˆınalte. (

În limbile tonale, s-ar putea s

˘a fie nevoie de o l

˘argire a re-

gistrului vocal.) Sentimentele de suferint˘a si de

ˆıngrijorare vor pretin-

de tonuri din registrul grav. (Sau,ˆın limbile tonale, o restr

ângere a re-

gistrului vocal.) Când red

˘a aceste sentimente printr-o intonatie adec-

vat˘a, oratorul atinge inima publicului. Dac

˘a vrei s

˘a transmiti astfel de

sentimente, nu te multumi doar s˘a rostesti cuvinte. Foloseste-ti vocea

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a demonstrezi c

˘a le si tr

˘aiesti.

Modulatie 113

De unde s˘

aˆıncepem. C

ând ar trebui s

˘a

ˆıncepem s

˘a ne g

ândim la

modulatie? Când ne alegem materialul pentru cuv

ântare. Dac

˘a te vei

concentra doar asupra argumentatiei sau aˆındemnurilor, nu prea vei

avea posibilitatea de a-ti varia prezentarea. De aceea, este bine s˘a-ti

analizezi schita pentru a fi sigur c˘a dispui de toate elementele necesa-

re unei expuneri vii si interesante.

S˘a presupunem c

˘a pe parcursul unei cuv

ânt

˘ari

ˆıti dai seama c

˘a ex-

punerea ta este monoton˘a si simti nevoia de a-i da mai mult

˘a viat

˘a.

Ce-ai putea face? Schimb˘a modul de prezentare. Cum? Deschiz

ând

Biblia, invitând publicul s

˘a o deschid

˘a si el, oprindu-te din expunere

si citind un verset biblic. Sau ai putea transforma o afirmatieˆıntr-o in-

terogatie printr-o pauz˘a de accentuare. Ori poti prezenta o ilustrare.

Acestea sunt doar câteva metode folosite de oratorii cu experient

˘a.

Îns

˘a, oric

ât

˘a experient

˘a ai avea, poti si tu aplica aceste sugestii c

ând

preg˘atesti un material.

Putem spune c˘a modulatia constituie sarea si piperul unei cuv

ân-

t˘ari. Dac

˘a este folosit

˘a cu m

˘asur

˘a si la locul potrivit, ea va da „gust“

prezent˘arii, delect

ând, totodat

˘a, auditoriul.

EXERCITII:

1) Citesteˆın g

ând 1 Samuel 17:17–53, fiind atent la fragmentele

ˆın care ai

putea face variatii adecvate de volum, de ritm si deˆın

˘altime a tonului. Ci-

teste apoi de mai multe ori pasajul respectiv cu voce tare,ˆıntr-o manier

˘a ex-

presiv˘a, dar nu afectat

˘a. 2) Pentru a c

˘ap

˘ata flexibilitate

ˆın voce, citeste cu

voce tare versetele 48–51 cât poti de repede si f

˘ar

˘a s

˘a te poticnesti. Articu-

lând corect cuvintele, citeste fragmentul de mai multe ori,

ˆıntr-un ritm din

ceˆın ce mai rapid. Dup

˘a aceea, citeste materialul din ce

ˆın ce mai lent. Apoi,

alternativ, f˘a exercitii de citire rapid

˘a si de citire lent

˘a p

ân

˘a c

ând vei deveni

st˘ap

ân pe voce.

114 Modulatie

ENTUZIASMULˆınsufleteste cuv

ântarea. Desi e important ca materia-

lul s˘a fie informativ, elementul care va capta atentia auditoriului va fi

entuziasmul expunerii. Poti cultiva entuziasm, indiferent de persona-

litate sau de mediul din care provii.

Vorbeste cu sentiment.În timp ce discuta cu o samaritean

˘a, Isus

i-a spus c˘a cei ce i se

ˆınchin

˘a lui Iehova trebuie s

˘a i se

ˆın-

chine „cu spirit si adev˘ar“ (Ioan 4:24).

Închinarea lor tre-

buie s˘a porneasc

˘a dintr-o inim

˘a plin

˘a de apreciere si s

˘a se

armonizeze cu adev˘arul revelat

ˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu.

Când o persoan

˘a are o astfel de apreciere profund

˘a o va re-

flectaˆın modul de vorbire. Ea se va simti

ˆındemnat

˘a s

˘a le

fac˘a si altora cunoscute m

˘asurile pline de iubire luate de

Iehova. Mimica, gesturile si vocea ei vor transmite ceea

ce simte.

Si totusi, de ce i-ar putea lipsi entuziasmul unui vorbitor

careˆıl iubeste pe Iehova si crede

ˆın cuvintele sale? Deoarece nu este

suficient ca el s˘a se preg

˘ateasc

˘a pentru ceea ce va spune. Trebuie si s

˘a

tr˘aiasc

˘a cele spuse, s

˘a fie absorbit de expunere. S

˘a presupunem c

˘a unui

orator i se cere s˘a vorbeasc

˘a despre jertfa de r

˘ascump

˘arare a lui Isus

Cristos.În timpul expunerii, el nu trebuie doar s

˘a se concentreze asu-

pra detaliilor, ci trebuie si s˘a arate apreciere fat

˘a de ceea ce semnific

˘a

jertfa lui Isusˆın viata sa si

ˆın viata celor din auditoriu. Trebuie s

˘a se

gândeasc

˘a la c

ât le este de recunosc

˘ator lui Iehova Dumnezeu si lui

Cristos Isus pentru aceast˘a m

˘asur

˘a extraordinar

˘a luat

˘a

ˆın favoarea oa-

menilor. Trebuie, de asemenea, s˘a mediteze la m

˘areata perspectiv

˘a ce

i se ofer˘a omenirii: s

˘an

˘atate perfect

˘a si viat

˘a etern

˘a si fericit

˘a pe un p

˘a-

mânt paradiziac! Dar toate aceste sentimente trebuie s

˘a izvorasc

˘a din

inim˘a.

Biblia spune c˘a scribul Ezra, un instructor al Israelului, ‘

ˆısi preg

˘ati-

se inima’ ca s˘a consulte legea lui Iehova, ca s

˘a o

ˆımplineasc

˘a si ca s

˘a

10ENTUZIASM��


Demonstreaz˘a printr-o expunere

ˆınsufletit

˘a c

˘a apreciezi va-

loarea informatiilor pe care le prezinti.

IMPORTANTA

Entuziasmul t˘au se va

transmite si ascult˘atorilor,

determinându-i s

˘a fie atenti

si s˘a pun

˘a

ˆın practic

˘a

cele auzite.

115

instruiasc˘a

ˆın Israel (Ezra 7:10, NW). Dac

˘a si noi vom proceda la fel,

preg˘atindu-ne nu numai informatiile, ci si inima, vom vorbi cu since-

ritate. Cuvintele noastre sincereˆıi vor ajuta mult pe cei c

˘arora ne adre-

s˘am s

˘a dezvolte o iubire profund

˘a fat

˘a de adev

˘ar.

Gˆ

andeste-te la auditoriu. Pentru a manifesta entuziasm, este im-

portant s˘a fii convins c

˘a auditoriul trebuie s

˘a aud

˘a ceea ce ai de spus.

Aceastaˆınseamn

˘a c

˘a, atunci c

ând

ˆıti preg

˘atesti cuv

ântarea,

nu-i suficient s˘a culegi informatii interesante. Este necesar

si s˘a-i ceri lui Iehova

ˆın rug

˘aciune s

˘a te ajute s

˘a prezinti

aceste ideiˆıntr-un mod care s

˘a fie spre folosul persoanelor

c˘arora le vei vorbi (Ps. 32:8; Mat. 7:7, 8). G

ândeste-te: De ce

are nevoie auditoriul s˘a aud

˘a aceste informatii?

În ce fel

ˆıl

vor ajuta ele? Ce manier˘a de abordare ai putea folosi pen-

tru ca auditoriul s˘a le poat

˘a aprecia valoarea?

Caut˘a cu constiinciozitate informatii p

ân

˘a c

ând vei g

˘asi

ceva interesant. Nu e nevoie s˘a cauti idei care s

˘a nu mai fi

fost tratate! Noutatea trebuie s˘a constea

ˆın modul de abor-

dare! Dac˘a materialul preg

˘atit

ˆıi va ajuta pe cei din audito-

riu s˘a-si consolideze relatiile cu Iehova, s

˘a aprecieze m

˘asu-

rile luate de elˆın folosul nostru, s

˘a fac

˘a fat

˘a stresului pro-

vocat de acest sistem vechi de lucruri sau s˘a fie eficienti

ˆın

lucrarea de predicare,ˆınseamn

˘a c

˘a ai toate motivele s

˘a fii

entuziasmat de cuvântarea pe care o vei tine!

Dar dac˘a ti se cere s

˘a citesti

ˆın public? Pentru a o face cu

entuziasm, nu este suficient s˘a citesti corect cuvintele sau s

˘a le gru-

pezi dup˘a sens. Studiaz

˘a bine materialul! Dac

˘a trebuie s

˘a citesti un

fragment din Biblie, f˘a anumite cercet

˘ari. Asigur

˘a-te c

˘a

ˆıntelegi ideea

transmis˘a de text. G

ândeste-te la valoarea practic

˘a pe care o au aceste

versete atât pentru tine, c

ât si pentru auditoriu si citeste-le cu dorinta

de a-i face constienti si pe cei din auditoriu de valoarea lor.

Te preg˘atesti cumva pentru ministerul de teren? Reia atunci subiec-

tul de conversatie pe care intentionezi s˘a-l abordezi si versetele pe care

vrei s˘a le folosesti. G

ândeste-te si la ceea ce i-ar putea

ˆıngrijora pe oa-

meni. Care sunt stirile de ultim˘a or

˘a? Cu ce probleme se confrunt

˘a?

Când esti bine preg

˘atit s

˘a le ar

˘ati oamenilor c

˘a Biblia contine solutii

chiar la problemele lor, devii ner˘abd

˘ator s

˘a le vorbesti, iar entuzias-

mul vine spontan.

SUGESTII

Preg˘ateste-ti odat

˘a

cu informatiile necesaresi inima; asa vei puteaparticipa afectivla expunere.

Gândeste-te la modul

ˆın care ideile pe carele abordezi

ˆıi vor fi

de ajutor publicului.

G˘aseste fragmentele care

cer un ton mai entuziast.

Adopt˘a un stil energic.

Asigur˘a-te c

˘a mimica

ˆıti

reflect˘a tr

˘airile. Vorbeste

cu t˘arie si vigoare.

116 Entuziasm

Manifest˘

a entuziasm printr-o expunereˆınsufletit

˘a. Cea mai bun

˘a

modalitate de a ar˘ata entuziasm este aceea de a-ti prezenta cuv

ântarea

cuˆınsufletire. Entuziasmul trebuie s

˘a ti se citeasc

˘a pe fat

˘a. Ceea ce spui

trebuie s˘a reflecte convingere, nu fanatism.

E nevoieˆıns

˘a si de echilibru. Unii se entuziasmeaz

˘a din orice. Ei tre-

buie s˘a fie totusi ajutati s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a, atunci c

ând vorbirea cuiva este

bombastic˘a sau patetic

˘a, atentia se va

ˆındrepta asupra persoanei, nu

asupra mesajului transmis.În schimb, cei timizi au nevoie de

ˆıncura-

jare pentru a-si putea exprima sentimentele.

Entuziasmul este contagios. Când comunici bine cu publicul si esti

entuziasmat de ceea ce spui, si auditoriul va fi cuprins de entuziasm.

Apolo si-a prezentatˆın mod dinamic expunerea si a fost considerat

un model de elocint˘a. Dac

˘a esti

ˆınfl

˘ac

˘arat de spiritul lui Dumnezeu,

expunerea ta dinamic˘a

ˆıi va

ˆındemna la actiune pe cei ce te ascult

˘a.

— Fap. 18:24, 25; Rom. 12:11.

Un entuziasm adecvat materialului. Nuˆıncerca s

˘a prezinti toat

˘a

cuvântarea pe acelasi ton entuziast pentru c

˘a nu vei face dec

ât s

˘a-ti

obosesti publicul si s˘a-l determini s

˘a nu te mai asculte. Materialul tre-

buie preg˘atit

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a se preteze la abord

˘ari variate. Str

˘aduies-

te-te s˘a eviti un stil care denot

˘a indiferent

˘a. Dac

˘a-ti vei alege cu grij

˘a

materialul, vei fi si captivat de el. Este normalˆıns

˘a ca unele idei s

˘a

cear˘a mai mult entuziasm dec

ât altele, dar ele ar trebui intercalate cu

m˘aiestrie

ˆın expunere.

Si ideile principale cer o prezentare entuziast˘a. Trebuie s

˘a-ti dezvolti

expunerea pe baza anumitor puncte-cheie. Constituind momentele de

vârf ale cuv

ânt

˘arii, ele au menirea de a

ˆındemna publicul la actiune.

Dup˘a ce i-ai adus auditoriului argumente conving

˘atoare, va trebui s

˘a-l

ˆıncurajezi si s

˘a-i ar

˘ati foloasele pe care le-ar putea trage din aplicarea

ideilor dezb˘atute. Entuziasmul te va ajuta s

˘a ajungi la inima ascult

˘a-

torilor. Dinamismul cu care vrei s˘a prezinti expunerea trebuie s

˘a fie

real, nu artificial. El trebuie s˘a fie generat de ideile din material.

EXERCITIU:

Analizeaz˘a Iosua capitolele 1 si 2 si observ

˘a locul si modul

ˆın care trebuie

s˘a manifesti entuziasm. Citeste de mai multe ori materialul cu voce tare si

cu un entuziasm adecvat.

Entuziasm 117

SENTIMENTELE sunt o parte intrinsec˘a a fiintei umane. C

ând le ex-

terioriz˘am, dezv

˘aluim ce avem

ˆın inim

˘a, care este adev

˘arata noastr

˘a

personalitate si ce simtim fat˘a de anumite situatii sau persoane. Din

cauza unor experiente dure si, uneori, a influentelor culturale, multi

oameniˆısi ascund sentimentele. Dar Iehova ne

ˆındeamn

˘a s

˘a culti-

v˘am

ˆınsusiri pozitive si s

˘a le exterioriz

˘am

ˆın mod potrivit.

— Rom. 12:10; 1 Tes. 2:7, 8.

Cuvintele pe care le folosim tr˘adeaz

˘a sentimentele noas-

tre l˘auntrice. Dar, dac

˘a nu sunt rostite cu sentiment potri-

vit, cei ce ne ascult˘a s-ar putea

ˆındoi de sinceritatea noas-

tr˘a.

În schimb, dac

˘a vorbim cu sentiment, exprimarea

noastr˘a va fi mai frumoas

˘a si mai variat

˘a si va atinge ini-

ma celor ce ne ascult˘a.

Cum s˘

a manifest˘

am c˘

aldur˘

a. Sentimentele calde sunt, de obicei,

expresia gândurilor pozitive pe care le avem fat

˘a de altii. Astfel, c

ând

vorbim despre calit˘atile admirabile ale lui Iehova si ne exprim

˘am

aprecierea fat˘a de bun

˘atatea sa, vocea noastr

˘a ar trebui s

˘a fie plin

˘a de

c˘aldur

˘a (Is. 63:7–9). Iar, c

ând ne adres

˘am semenilor nostri, modul

nostru de vorbire ar trebui s˘a fie tot plin de c

˘aldur

˘a.

Într-o zi, un lepros se apropie de Isus si

ˆıl roag

˘a s

˘a-l vindece. Ima-

gineaz˘a-ti tonul cu care rosteste Isus cuvintele: „Vreau. Fii curat“ (Mar.

1:40, 41). Vizualizeaz˘a si urm

˘atoarea scen

˘a: o femeie care suferea de

12 ani de o scurgere de sânge se apropie

ˆıncet de Isus, pe la spate, si

ˆıi atinge franjurii mantiei. De

ˆındat

˘a ce

ˆısi d

˘a seama c

˘a a fost obser-

vat˘a, femeia

ˆınainteaz

˘a tremur

ând, cade la picioarele lui Isus si m

˘ar-

turisesteˆınaintea tuturor motivul pentru care s-a atins de vesminte-

le lui si cum a fost vindecat˘a. Imagineaz

˘a-ti tonul cu care Isus

ˆıi spu-

ne: „Fiic˘a, credinta ta te-a f

˘acut bine; du-te

ˆın pace“ (Luca 8:42b–48).

C˘aldura manifestat

˘a de Isus

ˆın acele ocazii ne

ˆınduioseaz

˘a si pe noi

ast˘azi.

11 C˘

ALDUR˘

A SI SENTIMENT��


Vorbesteˆın asa fel

ˆınc

ât cuvintele tale s

˘a reflecte sentimente-

le de care esti animat.

IMPORTANTA

Sunt absolut necesaredac

˘a vrei s

˘a ajungi la inima

celor ce te ascult˘a.

118

Când, asemenea lui Isus, simtim compasiune fat

˘a de oameni si

vrem cu adev˘arat s

˘a-i ajut

˘am, le-o vom ar

˘ata prin modul nostru de a

vorbi. C˘aldura pe care o manifest

˘am va fi sincer

˘a, nu artificial

˘a. Ea

poate influentaˆıntr-o mare m

˘asur

˘a reactia oamenilor. Mesajul plin

de c˘aldur

˘a pe care-l transmitem

ˆın ministerul de teren — c

ând ne ar-

gument˘am ideile, c

ând oferim

ˆıncurajare si

ˆındemnuri si c

ând le ar

˘a-

t˘am c

˘a le dorim binele —

ˆıi poate determina pe oameni s

˘a reactione-

ze pozitiv.

Dac˘a nutresti sentimente calde fat

˘a de altii, las

˘a-le s

˘a ti

se citeasc˘a pe fat

˘a. C

ând manifesti c

˘aldur

˘a, publicul se va

simti atras spre tine ca spre un focˆıntr-o noapte geroas

˘a.

Dac˘a nu ti se va citi pe fat

˘a c

˘aldura, nu-ti vei putea con-

vinge auditoriul c˘a esti sincer interesat de el. Acest senti-

ment nu este o masc˘a; el trebuie s

˘a izvorasc

˘a din interior,

s˘a fie sincer.

C˘aldura trebuie s

˘a se observe si din voce. Dac

˘a ai o voce

dur˘a si aspr

˘a, probabil c

˘a

ˆıti este mai greu s

˘a te exprimi cu

c˘aldur

˘a. Dar,

ˆın timp si cu multe eforturi, vei reusi. Tehnic

vorbind, sunetele scurte si sacadate dau nastere unei vor-

biri inexpresive si afectate.Învat

˘a s

˘a alungesti sunetele me-

lodioase. Aceast˘a metod

˘a te va ajuta s

˘a-ti prezinti cuv

ânta-

rea cu c˘aldur

˘a.

De o important˘a si mai mare

ˆıns

˘a este obiectivul pe

care-l urm˘aresti. Dac

˘a g

ândurile

ˆıti sunt

ˆındreptate asupra acelora c

˘a-

rora le vorbesti si doresti sincer s˘a le transmiti ceva util, aceste senti-

mente se vor reflectaˆın modul t

˘au de vorbire.

O expunere dinamic˘a este stimulativ

˘a, dar este nevoie si de delica-

tete. Nu este suficient s˘a convingi mintea, ci trebuie si s

˘a sensibilizezi

inima.

Cum putem s˘

a exprim˘

am si alte sentimente. O persoan˘a trist

˘a este

cuprins˘a de sentimente de

ˆıngrijorare, de team

˘a si de descurajare. Dar

sentimentul care ar trebui s˘a ne caracterizeze viata este bucuria; ar fi po-

trivit s˘a o manifest

˘am ori de c

âte ori vorbim cu altii. Pe de alt

˘a parte,

unele sentimente trebuieˆın

˘abusite, pentru c

˘a nu sunt compatibile cu

personalitatea crestin˘a (Ef. 4:31, 32; Filip. 4:4). Asadar, prin cuvintele pe

care ni le alegem, prin tonul vocii, prin forta cu care vorbim, prin mi-

mic˘a si prin gesturi putem transmite o varietate de sentimente.

SUGESTII

Nu fi excesiv de preocupatde cuvintele pe care lefolosesti, ci concentreaz

˘a-te

asupra dorintei dea-ti ajuta ascult

˘atorii.

Atât tonul vocii, c

ât

si mimica trebuies

˘a reflecte sentimente

adecvate materialuluiprezentat.

Fii atent la cei ce vorbescexpresiv si

ˆınvat

˘a de la ei.

C˘

aldur˘

a si sentiment 119

Biblia vorbeste despre o gam˘a larg

˘a de sentimente umane. Uneori,

le mentioneaz˘a doar

ˆın treac

˘at. Alteori, relateaz

˘a anumite evenimen-

te sau reproduce unele afirmatii care dezv˘aluie sentimente. Citit cu

sentiment, materialul va avea un mai mare impact asupra ta si asu-

pra celor ce te ascult˘a.

Îns

˘a trebuie s

˘a te transpui

ˆın situatia persona-

jului despre care citesti. O cuvântare nu este o reprezentatie teatral

˘a.

Fii deci atent s˘a nu exagerezi! Ajut

˘a-i pe cei din auditoriu s

˘a tr

˘aiasc

˘a

pasajele pe care le citesti.

Adecvate materialului prezentat. C˘aldura, entuziasmul, precum

si celelalte sentimente pe care vrei s˘a le transmiti depind

ˆın mare m

˘a-

sur˘a de materialul pe care-l ai de expus.

Deschide Biblia la Matei 11:28–30 si observ˘a cu atentie ce se spune

aici. Citeste apoi din Matei, capitolul 23 condamnarea pe care o pro-

nunt˘a Isus

ˆımpotriva scribilor si fariseilor. Nu ni l-am putea imagina

pe Isus rostind aceste cuvinte de condamnare pe un ton apatic si in-

expresiv, nu-i asa?

Ce sentimente crezi c˘a ar trebui s

˘a transmiti c

ând citesti relatarea

din Geneza, capitolul 44, despre pledoaria lui Iudaˆın favoarea frate-

lui s˘au Beniamin? Remarc

˘a sentimentele ce transpar din versetul 13,

rationamentul lui Iudaˆın leg

˘atur

˘a cu motivul nenorocirii care-i lovi-

se, prezentatˆın versetul 16, si reactia lui Iosif despre care se vorbeste

ˆın Geneza 45:1.

Asadar, fie c˘a citesti, fie c

˘a vorbesti, influenta pe care o vei exercita

va depinde nu doar de atentia pe care o acorzi cuvintelor si ideilor,

ci si de sentimentele cu care le exprimi.

EXERCITIU:

Citeste cu voce tare urm˘atoarele fragmente biblice, cu sentimentele cerute

de context: Matei 20:29–34; Luca 15:11–32.

120 C˘

aldur˘

a si sentiment

ÎN UNELE culturi oamenii sunt mai dezinvolti dec

ât

ˆın altele. De fapt,

aproape toti oameniiˆısi schimb

˘a expresia fetei si fac anumite gesturi

când converseaz

˘a sau tin un discurs public.

Si gesturile lui Isus si ale primilor discipoli au fost firesti. Cu o a-

numit˘a ocazie, cineva i-a spus lui Isus c

˘a mama si fratii lui voiau s

˘a-i

vorbeasc˘a. Isus a r

˘aspuns: „Cine este mama mea si cine

sunt fratii mei?“ Apoi, Biblia adaug˘a: „

Întinz

ându-si m

âna

spre discipolii s˘

ai, a zis: «Iat˘a! Mama mea si fratii mei!»“

(Mat. 12:48, 49). Biblia contine multe pasaje — de exem-

plu Faptele 12:17 si 13:16 — care arat˘a c

˘a apostolii Petru si

Pavel f˘aceau si ei gesturi spontane.

Ideile si sentimentele sunt transmise nu doar prin inter-

mediul vocii, ci si prin gesturi si mimic˘a. Dac

˘a nu sunt fo-

losite corect, acestea pot da impresia c˘a cel ce vorbeste este

indiferent. Dar, când aceste mijloace de comunicare sunt

armoniosˆımbinate, expunerea ta

ˆısi va atinge scopul. Mimica si ges-

turile adecvate sunt utile chiar si atunci când vorbesti la telefon, c

˘aci

vocea ta va reda cu mai mult˘a convingere importanta mesajului si

sentimentele pe care le ai fat˘a de ce spui. Prin urmare, indiferent c

˘a

te exprimi liber sau c˘a citesti, c

˘a auditoriul se uit

˘a la tine sau

ˆın Bi-

blie, gesturile si mimica sunt de mare important˘a.

Îns

˘a gesturile si mimica nu trebuie s

˘a fie artificiale. Nu a fost nici-

odat˘a necesar s

˘a

ˆınveti s

˘a r

âzi sau s

˘a fii indignat. Gesturile ar trebui

s˘a reflecte sentimentele tale l

˘auntrice si s

˘a fie c

ât mai spontane.

Exist˘a dou

˘a categorii mari de gesturi: descriptive si de accentuare.

Gesturile descriptive exprim˘a o actiune sau indic

˘a dimensiunile si lo-

cul. La scoal˘a, c

ând ai de f

˘acut

ˆımbun

˘at

˘atiri la aceast

˘a calitate orato-

ric˘a, nu e bine s

˘a te rezumi doar la unu sau dou

˘a gesturi.

Încearc

˘a s

˘a

12GESTURI SI MIMIC˘

A��


Misc˘a-ti m

âinile, umerii sau corpul pentru a transmite idei,

sentimente sau atitudini.

Foloseste-ti ochii si gura si misc˘a-ti capul pentru a

ˆınt

˘ari cele

spuse si pentru a-ti exterioriza sentimentele.

IMPORTANTA

Gesturile si mimicadau vorbirii tale vioiciunesi tr

˘aire. Te pot

ˆınsufleti,

ajutându-te s

˘a vorbesti

cu patos.

121

gesticuleziˆın mod natural pe parcursul cuv

ânt

˘arii. Dac

˘a ti-e greu, cau-

t˘a acele cuvinte care indic

˘a directia, distanta, dimensiunile, localiza-

rea sau pozitii relative. De cele mai multe oriˆıns

˘a, unicul lucru pe

care-l ai de f˘acut este acela de a te l

˘asa absorbit de cuv

ântare, f

˘ar

˘a s

˘a

te gândesti la impresia pe care ai putea-o produce.

Încearc

˘a s

˘a vor-

besti si s˘a te comporti firesc. C

ând esti relaxat, gesturile vor fi spon-

tane.

Gesturile de accentuare exprim˘a simtire si convingere. Ele punctea-

z˘a, anim

˘a si

ˆınt

˘aresc ideile. Gesturile de accentuare sunt

importante, dar ai grij˘a s

˘a le folosesti cu m

˘asur

˘a, deoare-

ce pot degenera usorˆın ticuri. Folosirea repetat

˘a a anu-

mitor gesturi poate distrage atentia de la cuvântare. Dac

˘a

supraveghetorul scolii te avertizeaz˘a asupra acestei ches-

tiuni,ˆıncearc

˘a s

˘a te rezumi o vreme doar la gesturi descrip-

tive. Dup˘a un timp, poti re

ˆıncepe s

˘a folosesti gesturi de ac-

centuare.

Pentru a decide ce fel de gesturi de accentuare s˘a folosesti

si cât de frecvent, g

ândeste-te la sentimentele ascult

˘atorilor

t˘ai. Dac

˘a vei ar

˘ata cu degetul spre ei, i-ai putea face s

˘a se

simt˘a penibil.

În unele culturi, dac

˘a un b

˘arbat

ˆısi pune m

â-

na la gur˘a

ˆın semn de surprindere, gestul lui va fi conside-

rat efeminat.În unele zone de pe glob, este o lips

˘a de de-

cent˘a ca femeile s

˘a gesticuleze larg; de aceea, surorile de aici trebuie s

˘a

recurg˘a mai mult la mimic

˘a. Si, aproape peste tot

ˆın lume, gesturile

largi, f˘acute

ˆınaintea unui grup mic de persoane st

ârnesc ilaritate.

Dar, pe m˘asur

˘a ce vei c

âstiga experient

˘a si vei fi mai dezinvolt, ges-

turile de accentuare pe care le vei folosi vor oglindiˆın mod firesc sen-

timentele tale l˘auntrice, convingerea si sinceritatea ta. Ele vor da sens

vorbirii tale.

Mimica. Spre deosebire de oricare alt˘a parte a corpului, fata este

oglinda sufletului. Ochii, forma gurii si pozitia capuluiˆısi au toate

rolul lor. Chiar si atunci când nu scoti nici un cuv

ânt, fata ta poate

s˘a exprime indiferent

˘a, dezgust, uimire, stupoare sau bucurie. Dac

˘a

vor fiˆınsotite de cuvinte, aceste expresii ale fetei vor avea un profund

impact vizual si emotional asupra auditoriului. Creatorul aˆınzestrat

fata omului cu peste 30 de muschi. Când z

âmbesti, intr

˘a

ˆın actiune

aproape jum˘atate dintre acestia.

SUGESTII

Gesturile si mimicasunt eficiente c

ând reflect

˘a

adev˘arata stare l

˘auntric

˘a.

Observ˘a-i pe altii cum se

manifest˘a, dar nu

ˆıncerca

s˘a-i copiezi.

Studiaz˘a materialul

pentru cuvântare p

ân

˘a

când

ˆıl vei sti bine.ˆ

Insuseste-ti-l, trece-l prinfiltrul imaginatiei. Apoi,prezint

˘a-l cu ajutorul vocii,

al mâinilor si al fetei.

122 Gesturi si mimic˘

a

Indiferent c˘a te afli pe podium sau

ˆın lucrarea de predicare, mesa-

jul pe care te str˘aduiesti s

˘a-l transmiti oamenilor este pl

˘acut si bucu-

r˘a inima. Un sur

âs cald le va da de

ˆınteles acest lucru. Dar, dac

˘a fata

ta va fi inexpresiv˘a, ascult

˘atorii ti-ar putea pune la

ˆındoial

˘a sinceri-

tatea.În plus, un z

âmbet le va sugera celorlalti c

˘a nutresti sentimente cal-

de fat˘a de ei. Acest am

˘anunt este deosebit de important ast

˘azi, deoa-

rece oamenilor le esteˆın general team

˘a de str

˘aini. Z

âmbetul t

˘au

ˆıi

poate destinde pe cei ce te ascult˘a, f

˘ac

ându-i mai receptivi.

EXERCITII:

1) Citeste Geneza 6:13–22. Descrie cu propriile cuvinte cum a fost construi-t

˘a arca si cum au fost str

ânse animalele. Nu te preocupa de detalii. Spune

doar ceea ce-ti amintesti. Foloseste gesturi descriptive. Roag˘a pe cineva s

˘a te

urm˘areasc

˘a si s

˘a-ti dea sugestii. 2) Vorbeste ca si cum i-ai depune m

˘arturie

cuiva despre Regatul lui Dumnezeu si despre binecuvânt

˘arile acestuia. Str

˘a-

duieste-te ca expresia fetei s˘a reflecte exact sentimentele pe care le ai fat

˘a

de descrierea pe care o faci.

Gesturi si mimic˘

a 123

OCHII sunt oglinda sufletului. Ei pot tr˘ada surpriz

˘a sau team

˘a, com-

pasiune sau iubire,ˆındoial

˘a sau durere. Vorbind despre compatriotii

s˘ai, care suferiser

˘a mult, un b

˘arbat

ˆın v

ârst

˘a a spus: „Comunic

˘am cu

ochii“.

Altii poate c˘a

ˆısi fac o idee despre noi si despre ceea ce spunem

ˆın

functie de directiaˆın care privim.

În multe culturi, oame-

nii tind s˘a aib

˘a

ˆıncredere doar

ˆın cei care-i privesc cu prie-

tenie.În schimb, se

ˆındoiesc de sinceritatea sau de compe-

tenta cuiva care,ˆın loc s

˘a se uite

ˆın ochii lor c

ând vorbes-

te, se uit˘a

ˆın jos sau la vreun obiect.

În alte culturi, o pri-

vire insistent˘a dezv

˘aluie o atitudine nepoliticoas

˘a, agresiv

˘a

sau provocatoare, mai ales dac˘a ne adres

˘am unei persoa-

ne de sex opus, unui sef sau unei persoane proeminente.În unele zone, un t

ân

˘ar care se uit

˘a direct

ˆın ochii unei per-

soane maiˆın v

ârst

˘a este considerat lipsit de cuviint

˘a.

Totusi, privindu-tiˆın ochi interlocutorul — dac

˘a nu constituie o jig-

nire — când spui ceva important, dai greutate cuvintelor tale. S

˘a ob-

serv˘am cum a reactionat Isus c

ând discipolii au spus cuprinsi de mi-

rare: „Cine deci poate fi salvat?“ Biblia relateaz˘a: „Privindu-i drept

ˆın

fat˘

a, Isus le-a zis: «Oamenilor le este imposibil lucrul acesta, dar lui

Dumnezeu toate lucrurileˆıi sunt posibile»“ (Mat. 19:25, 26). Scriptu-

rile arat˘a, de asemenea, c

˘a apostolul Pavel era foarte atent la reactii-

le celor din public. Cu o anumit˘a ocazie,

ˆın auditoriu se afla un b

˘ar-

bat schiop din nastere.În Faptele 14:9, 10 se spune: „Acest om ascul-

ta vorbirea lui Pavel, care, privindu-l tint˘

a si v˘

azˆ

and c˘

a avea credint˘

a

pentru a se face bine, a zis cu voce tare: «Ridic˘a-te si stai drept pe

picioarele tale»“.

Sugestii pentru ministerul de teren.În ministerul de teren, fii

prietenos si amabil atunci când

ˆıi abordezi pe oameni. C

ând e cazul,

13 CONTACT VIZUAL��


Uit˘a-te la cei c

˘arora le vorbesti, iar dac

˘a uzantele

ˆıti permit,

priveste-iˆın ochi c

âteva secunde. Nu te uita la toti odat

˘a, ci

la fiecare persoan˘a

ˆın parte.

IMPORTANTAÎn multe culturi, a privipe cineva

ˆın ochi

ˆınseamn

˘a

a-i ar˘ata c

˘a-l pretuiesti.ˆ

In plus, este si o dovad˘a

c˘a vorbesti cu convingere.

124

puneˆıntreb

˘ari incitante pentru a

ˆıncepe o conversatie pe baza unui

subiect de interes comun. Str˘aduieste-te s

˘a stabilesti un contact vizual

sau cel putin s˘a privesti persoana

ˆıntr-un mod respectuos si amabil.

Un zâmbet cald care reflect

˘a bucurie l

˘auntric

˘a o va atrage. O atare ex-

presie poate dezv˘alui multe despre tine si

ˆıl ajut

˘a pe locatar s

˘a se sim-

t˘a la largul lui

ˆın timpul conversatiei.

Observând, dac

˘a este potrivit, expresia din ochii interlocutorului,

ˆıti poti da seama cum s

˘a orientezi discutia. Vei putea sesiza dac

˘a per-

soana este furioas˘a sau dac

˘a pur si simplu nu manifest

˘a nici cel mai

mic interes.Îti vei da seama dac

˘a te

ˆıntelege sau nu. Vei observa dac

˘a

devine ner˘abd

˘atoare sau dac

˘a este sincer interesat

˘a de su-

biect. Expresia ochilor eiˆıti poate ar

˘ata dac

˘a este cazul s

˘a

schimbi ritmul, s˘a te str

˘aduiesti s-o antrenezi mai mult

ˆın

conversatie, s˘a

ˆınchei discutia sau, poate, s

˘a o continui ar

˘a-

tându-i cum se studiaz

˘a Biblia.

Indiferent c˘a participi la lucrarea de predicare sau con-

duci un studiu biblic la domiciliu, str˘aduieste-te s

˘a p

˘astrezi

contactul vizual cu interlocutorul, ar˘at

ându-i,

ˆın acelasi

timp, respect. Nu te uita fix la el,ˆıntruc

ât este jenant

(2Împ. 8:11). Priveste-l

ˆıns

˘a frecvent

ˆın ochi cu un aer na-

tural, prietenesc.În multe t

˘ari, acest mod de a proceda de-

not˘a un interes sincer. Evident, c

ând citesti din Biblie sau

dintr-o alt˘a publicatie, privirea ta este

ˆındreptat

˘a spre pagi-

na tip˘arit

˘a. C

ând vei avea

ˆıns

˘a de accentuat o idee, va trebui s

˘a te uiti

direct, dar scurt, la persoana cu care discuti. Privind-o din când

ˆın

când, vei putea s

˘a-i observi reactia la cele citite.

Chiar dac˘a, la

ˆınceput, din cauza timidit

˘atii,

ˆıti va fi greu s

˘a reali-

zezi un contact vizual cu cel c˘aruia i te adresezi, nu renunta. Cu efort,

vei reusi s˘a-ti privesti interlocutorul

ˆın ochi si s

˘a comunici cu mai

mult˘a usurint

˘a.

Cˆ

and tii o cuvˆ

antare. Biblia ne spune c˘a Isus,

ˆınainte de a-si

ˆın-

cepe Predica de pe munte, „si-a ridicat ochii spre discipolii s˘ai“ (Luca

6:20).Învat

˘a din exemplul s

˘au. Dac

˘a trebuie s

˘a te adresezi unui grup,

uit˘a-te la auditoriu c

âteva secunde

ˆınainte de a-ti

ˆıncepe discursul.

În

multe locuri, acest r˘astimp

ˆıi permite vorbitorului s

˘a stabileasc

˘a un

contact vizual cu câtiva dintre cei prezenti si

ˆıi ofer

˘a ocazia de a tre-

ce peste emotiile deˆınceput. Totodat

˘a,

ˆıi va ajuta pe ascult

˘atori s

˘a se

SUGESTII

Fii natural si prietenos,arat

˘a-le un interes sincer

celor c˘arora le vorbesti.

Când citesti, tine materialul

ˆın m

ân

˘a, dep

˘art

ând

b˘arbia de piept, astfel

ˆınc

ât s

˘a trebuiasc

˘a

s˘a misti doar ochii,

nu si capul.

Contact vizual 125

familiarizeze cu starea sau cu sentimentele de pe fata oratorului.În

plus, le va permite s˘a fac

˘a liniste si s

˘a-i acorde atentie.

Priveste publiculˆın timpul expunerii. Nu te uita la tot auditoriul

odat˘a, ci

ˆıncearc

˘a s

˘a privesti persoanele ce-l compun.

În aproape toa-

te culturile, oratorilor li se cere s˘a mentin

˘a un oarecare contact vi-

zual cu publicul.

A te uita la auditoriu nuˆınseamn

˘a doar a-ti misca ritmic privirea

dintr-o parte a s˘alii

ˆıntr-alta. Uit

˘a-te cu respect la cineva si, dac

˘a ti se

pare potrivit, adreseaz˘a-i un enunt complet. Priveste apoi spre altci-

neva si spune-i si acestuia o idee. Nu te uita la cineva atât de insis-

tentˆınc

ât s

˘a-l faci s

˘a se simt

˘a st

ânjenit si nu-ti atinti privirea doar asu-

pra câtorva persoane din public. Uit

˘a-te pe r

ând la toti cei din audi-

toriu, iar când i te adresezi unei persoane, vorbeste-i efectiv si obser-

v˘a-i reactia

ˆınainte de a privi c

˘atre altcineva.

Tine notitele pe pupitru,ˆın m

ân

˘a sau

ˆın Biblie ca s

˘a le poti vedea

dintr-o singur˘a privire. Dac

˘a va trebui s

˘a-ti cobori prea mult capul

pentru a le privi, contactul cu auditoriul va avea de suferit. Ai grij˘a

când si de c

âte ori te uiti pe notite. Dac

˘a le consulti

ˆıntr-un mo-

ment-cheie al cuvânt

˘arii, nu vei putea vedea reactia publicului, iar

forta expunerii va sc˘adea. Iar, dac

˘a te vei uita

ˆın permanent

˘a pe no-

tite, vei pierde contactul cu auditoriul.

Când arunci cuiva o minge, te uiti s

˘a vezi dac

˘a o prinde. Fiecare

idee din cuvântarea ta este o „pas

˘a“ spre cei din public. Faptul c

˘a „au

prins-o“ poate fi indicat de reactia lor: oˆıncuviintare, un z

âmbet, o

privire atent˘a. Mentin

ând un bun contact vizual, vei putea s

˘a te asi-

guri c˘a ideile tale sunt „prinse“.

Dar ce poti face când trebuie s

˘a citesti ceva

ˆınaintea congrega-

tiei? Ar fi potrivit s˘a te uiti la auditoriu

ˆın timp ce citesti? Dac

˘a ur-

m˘aresc

ˆın Biblie ceea ce citesti, majoritatea celor prezenti nu-si vor

da seama dac˘a te uiti sau nu la ei. Dar, privindu-i, vei putea citi cu

mai mult˘a

ˆınsufletire deoarece le vei putea observa reactiile. Iar pe

aceia din auditoriu care nu urm˘aresc

ˆın Biblie si nu sunt atenti, con-

tactul vizual cu oratorulˆıi poate ajuta s

˘a se concentreze din nou

asupra celor citite. Evident, nu le vei putea arunca decât o privire

scurt˘a ca s

˘a nu te poticnesti

ˆın citire. De aceea, ar fi mai bine s

˘a

tii Bibliaˆın m

ân

˘a si s

˘a stai cu capul sus si cu b

˘arbia departe de

piept.

126 Contact vizual

Uneori, cu ocazia congreselor, b˘atr

ânii sunt solicitati s

˘a tin

˘a cuv

ân-

t˘ari de pe un manuscris. Citirea eficient

˘a a unui manuscris pretinde

experient˘a, o preg

˘atire atent

˘a si multe repetitii. Desigur, citirea ma-

nuscrisului impieteaz˘a contactul vizual cu publicul. Dar, dac

˘a orato-

rul este bine preg˘atit,

ˆısi va putea privi din c

ând

ˆın c

ând auditoriul

f˘ar

˘a s

˘a piard

˘a r

ândul.

În felul acesta va putea capta atentia publicu-

lui, ajutându-l s

˘a trag

˘a foloase maxime din aceast

˘a important

˘a in-

struire spiritual˘a.

EXERCITIU:În conversatiile zilnice pe care le ai cu familia si cu prietenii, str

˘aduieste-te

s˘a-i privesti c

ât mai mult

ˆın ochi, f

˘ar

˘a a

ˆınc

˘alca totusi obiceiurile locale.

Contact vizual 127

EXPRIMˆ

ANDU-TEˆıntr-un mod firesc, vei putea c

âstiga

ˆıncrederea ce-

lorlalti. Ai aveaˆıncredere

ˆın cuvintele cuiva care vorbeste de dup

˘a o

masc˘a? I-ai acorda mai mult credit dac

˘a ar ar

˘ata mai bine cu masc

˘a de-

cât f

˘ar

˘a ea? Putin probabil. Iat

˘a de ce este important s

˘a nu te prefaci,

ci s˘a fii tu

ˆınsuti.

Naturaletea nu ar trebui confundat˘a cu neglijenta. Gre-

selile gramaticale, pronuntia gresit˘a si exprimarea incoe-

rent˘a trebuie evitate. Tot de evitat este si limbajul argotic.

Noi vremˆıntotdeauna s

˘a d

˘am dovad

˘a de demnitate at

ât

ˆın

vorbire, cât si

ˆın conduit

˘a. O persoan

˘a care manifest

˘a na-

turalete nu este nici oficial˘a, nici excesiv de preocupat

˘a de

impresia pe care o produce asupra altora.ˆ

In ministerul de teren. Esti cumva tensionat când, pen-

tru a depune m˘arturie, te apropii de o cas

˘a sau de cineva

aflatˆıntr-un loc public? Majoritatea dintre noi suntem, numai c

˘a pen-

tru unii aceast˘a stare este mai acut

˘a dec

ât pentru altii. Tensiunea inte-

rioar˘a poate face ca vocea noastr

˘a s

˘a par

˘a g

âtuit

˘a sau tremur

ând

˘a. Tra-

cul poate s˘a provoace si misc

˘ari necontrolate ale m

âinilor si capului.

Orice vestitor se poate lovi de asemenea probleme. Ele sunt produ-

se de mai multi factori. Poate c˘a cel

ˆın cauz

˘a se g

ândeste la impresia

pe care o va face sau seˆıntreab

˘a dac

˘a expunerea sa va avea succes. Aces-

teˆıngrijor

˘ari sunt firesti. Problema apare c

ând li se acord

˘a prea mult

˘a

atentie. Ce te-ar putea ajuta dac˘a te simti

ˆıncordat

ˆınainte de a

ˆıncepe

predicarea? Preg˘atirea judicioas

˘a si rug

˘aciunile fierbinti la Iehova (Fap.

4:29)! Reflecteaz˘a la

ˆındurarea nem

˘arginit

˘a a lui Iehova, care-i invit

˘a

pe oameni s˘a se bucure de s

˘an

˘atate perfect

˘a si de viat

˘a etern

˘a

ˆıntr-un

Paradis! Gândeste-te la aceia pe care te str

˘aduiesti s

˘a-i ajuti si la c

ât de

necesar este ca ei s˘a aud

˘a vestea bun

˘a!

Aminteste-ti c˘a oamenii sunt

ˆınzestrati cu liber arbitru: ei pot s

˘a ac-

cepte sau s˘a resping

˘a mesajul, asa cum au f

˘acut si cei din Israelul antic

14 NATURALETE��


Fii tuˆınsuti: comunicativ, sincer si spontan.

IMPORTANTA

Dac˘a esti tensionat, rigid

sau stângaci

ˆın exprimare

din cauza grijii de a l˘asa o

bun˘a impresie, s-ar putea

ca auditoriul s˘a fie distras

de la ceea ce spui.

128

când Isus le depunea m

˘arturie. Tu nu trebuie dec

ât s

˘a predici (Mat.

24:14). Si chiar dac˘a oamenii nu te las

˘a s

˘a vorbesti, tu depui m

˘arturie

prin simpla prezent˘a. Activitatea ta este deja un succes, deoarece te-ai

pusˆın slujba lui Iehova pentru a-i duce la

ˆındeplinire vointa. Dar c

ând

ti se ofer˘a ocazia s

˘a vorbesti, cum te vei exprima? Dac

˘a vei

ˆınv

˘ata s

˘a

fii atent la necesit˘atile altora, exprimarea ta va fi pl

˘acut

˘a si natural

˘a.

Dac˘a, atunci c

ând depui m

˘arturie, te comporti si vorbesti firesc,

ˆıti

ajuti ascult˘atorii s

˘a se destind

˘a. S-ar putea chiar s

˘a devin

˘a mai recep-

tivi la ideile biblice pe care vrei s˘a li le

ˆımp

˘art

˘asesti. Nu le tine o pre-

dic˘a, ci converseaz

˘a cu ei. Fii prietenos. Arat

˘a-te interesat

de ceea ce spun si aprob˘a-i c

ând fac comentarii. Evident,

dac˘a limba si obiceiurile locale pretind s

˘a fii mai protoco-

lar, respect˘a convenientele

ˆın semn de apreciere fat

˘a de per-

soana str˘ain

˘a c

˘areia i te adresezi.

În orice caz, fii

ˆıntotdeau-

na relaxat si zâmbitor.

Pe podium. Când prezinti o expunere

ˆınaintea unui

grup, vorbeste natural, ca si cum ai purta o conversatie.

Desigur, atunci când ai de-a face cu un auditoriu numeros,

trebuie s˘a vorbesti tare si clar. Dac

˘a

ˆıncerci s

˘a-ti

ˆınveti cu-

vântarea pe de rost sau dac

˘a notitele

ˆıti sunt prea detalia-

te,ˆınseamn

˘a c

˘a esti exagerat de preocupat de modul

ˆın care

te exprimi. Formularea corect˘a a ideilor este important

˘a,

dar, dac˘a i se acord

˘a prea mult

˘a atentie, discursul devine

greoi si pretentios, lipsit de naturalete. Chiar dac˘a trebuie

s˘a te g

ândesti bine la ceea ce vei spune, concentreaz

˘a-te mai

mult asupra ideilor, decât asupra cuvintelor.

Tine cont de aceast˘a sugestie si c

ând ti se ia un interviu

laˆıntruniri. Preg

˘ateste-te bine, dar nu citi si nici nu me-

mora r˘aspunsurile. Expune-le cu o modulatie fireasc

˘a, ast-

felˆınc

ât comentariile tale s

˘a atrag

˘a prin spontaneitate.

Chiar si calit˘atile oratorice demne de dorit pot deveni sup

˘ar

˘atoare dac

˘a

sunt folositeˆın mod exagerat. De exemplu, ar trebui s

˘a cauti s

˘a vorbesti

clar si s˘a pronunti corect cuvintele,

ˆıns

˘a nu p

ân

˘a

ˆıntr-acolo

ˆınc

ât expri-

marea ta s˘a par

˘a greoaie sau artificial

˘a. Gesturile descriptive sau de ac-

centuare corect f˘acute pot

ˆınsufleti expunerea, dar gesturile rigide sau

exagerate pot distrage auditoriul de la ceea ce ai de spus. Vorbeste tare,

dar nu tipa. Uneori este bine s˘a vorbesti cu patos; evit

˘a totusi stilul

SUGESTII

Vorbeste natural. Nu teg

ândi la tine, ci la Iehova

si la necesitatea ca oameniis

˘a

ˆınvete despre el.

Când preg

˘atesti o

cuvântare, concentreaz

˘a-te

asupra ideilor, nu asupracuvintelor.În cuv

ânt

˘ari sau

ˆın vorbirea

de zi cu zi, str˘aduieste-te

s˘a vorbesti corect si

ˆıngrijit;

nuˆıncerca s

˘a folosesti

anumite calit˘ati oratorice

pentru a atrage atentiaasupra ta.

Preg˘ateste-te bine pentru

citireaˆın public. Citeste

cu sentiment, tinând cont

de sens.

Naturalete 129

pretios. Modulatia, entuziasmul si tr˘airea trebuie

ˆımpletite

ˆın asa fel

ˆın-

cât s

˘a nu atragi atentia asupra ta si nici s

˘a nu-ti st

ânjenesti auditoriul.

Unii oameni se exprim˘a

ˆıngrijit tot timpul, nu numai c

ând tin o

cuvântare. Altii

ˆıns

˘a au un stil mai popular. Dar ceea ce conteaz

˘a cel

mai mult este s˘a vorbim corect

ˆın fiecare zi si s

˘a ne comport

˘am cu

demnitate crestin˘a.

În felul acesta, c

ând ne vom afla pe podium, ne va

fi mult mai usor s˘a vorbim si s

˘a ne comport

˘am pl

˘acut si firesc.

Cˆ

and trebuie s˘

a citestiˆın public. Sunt necesare eforturi pentru a

citi cu naturaleteˆın public.

Îti va fi mai usor s

˘a adopti un ton firesc

dac˘a identifici ideile principale din materialul pe care

ˆıl ai de citit si

sesizezi modulˆın care sunt ele dezvoltate. Fixeaz

˘a-ti-le bine

ˆın minte;

altminteri, vei citi doar cuvinte. Verific˘a pronuntia cuvintelor necu-

noscute. Exerseaz˘a citind cu voce tare ca s

˘a poti avea o bun

˘a modula-

tie si s˘a poti grupa cuvintele


˘a transmit

˘a clar ideile.

F˘a exercitii p

ân

˘a c

ând vei citi fluent. Familiarizeaz

˘a-te cu materialul

atât de bine,

ˆınc

ât atunci c

ând

ˆıl vei citi cu voce tare s

˘a imprimi lec-

turii tale un ton de conversatie.În asta const

˘a naturaletea!

De obicei, textul pe care-l avem de cititˆın public este extras din pu-

blicatiile noastre biblice. Pe lâng

˘a exercitiile de citire de la Scoala de

Minister Teocratic, noi citim versete bibliceˆın lucrarea de predicare si

când tinem cuv

ânt

˘ari de pe podium. Fratii au

ˆındatorirea de a citi un

anumit material la studiul Turnului de veghere si la studiul de carte al

congregatiei. Fratilor capabili li seˆıncredinteaz

˘a la congrese citirea

unor manuscrise. Dac˘a fragmentele pe care le citesti din Biblie sau din

alte publicatii contin dialoguri, str˘aduieste-te s

˘a le dai viat

˘a. Dac

˘a ai

de-a face cu un dialogˆıntre mai multe personaje, schimb

˘a tonul vocii

ˆın functie de personaj. Fii

ˆıns

˘a atent s

˘a nu devii teatral. D

˘a viat

˘a citi-

riiˆıntr-un mod c

ât mai natural.

Când citim pe un ton natural e ca si cum am purta o conversatie.

Lectura nu sun˘a artificial, ci eman

˘a convingere.

EXERCITII:

1) Citesteˆın g

ând Maleahi 1:2–14 si fii atent la personaje. Citeste apoi cu

voce tare si cu expresivitatea cerut˘a de context. 2) Apoi, cu primele trei oca-

zii când te preg

˘atesti s

˘a mergi

ˆın predicare, citeste din nou primele dou

˘a

paragrafe ale acestei lectii, precum si materialul prezentat la subtitlul „În

ministerul de teren“, de la pagina 128. Str˘aduieste-te s

˘a aplici aceste sfaturi.

130 Naturalete

ASPECTUL t˘au arat

˘a cine esti. Cu toate c

˘a Iehova se uit

˘a la inim

˘a, oa-

menii se las˘a de obicei influentati de „ceea ce izbeste ochiul“ (1 Sam.

16:7). Dac˘a esti curat si bine piept

˘anat, cei ce te v

˘ad vor trage conclu-

zia c˘a ai respect de sine si vor fi mai dispusi s

˘a te asculte.

În plus, fap-

tul c˘a te vei

ˆımbr

˘aca

ˆıngrijit se va r

˘asfr

ânge favorabil asu-

pra organizatiei pe care o reprezinti si va influenta pozitiv

p˘arerea pe care si-o vor face ascult

˘atorii t

˘ai despre Dumne-

zeul c˘aruia i te

ˆınchini.

Sfaturi practice. Biblia nu ne impune multe reguli pri-

vitoare la aspect, dar ne furnizeaz˘a principii echilibrate care

s˘a ne ajute s

˘a lu

˘am decizii

ˆıntelepte. Principiul fundamen-

tal este c˘a trebuie s

˘a ‘facem toate lucrurile spre gloria lui

Dumnezeu’ (1 Cor. 10:31). Care sunt principiile de care tre-

buie s˘a tinem cont c

ând este vorba de aspectul nostru exterior?

În primul r

ând, Biblia ne

ˆındeamn

˘a s

˘a avem o bun

˘a igien

˘a corporal

˘a

si oˆımbr

˘ac

˘aminte curat

˘a.

În legea dat

˘a Israelului antic, Iehova enun-

t˘a c

âteva cerinte privitoare la cur

˘atenie. De exemplu, erau precizate

clar ocaziile când preotii de serviciu trebuiau s

˘a se

ˆımb

˘aieze si s

˘a-si spe-

le hainele (Lev. 16:4, 24, 26, 28). Crestinii nu sunt sub incidenta Legii

mozaice,ˆıns

˘a principiile continute

ˆın ea sunt valabile si ast

˘azi (Ioan

13:10; Rev. 19:8).Îndeosebi c

ând mergem

ˆıntr-un loc de

ˆınchinare sau

când particip

˘am la lucrarea de predicare trebuie s

˘a fim curati, s

˘a avem

oˆımbr

˘ac

˘aminte

ˆıngrijit

˘a, o respiratie pl

˘acut

˘a, astfel

ˆınc

ât s

˘a nu fim o

prezent˘a dezagreabil

˘a pentru cei din jur. Cei ce tin cuv

ânt

˘ari sau pre-

zint˘a demonstratii

ˆın fata congregatiei ar trebui s

˘a fie un exemplu

ˆın

acest sens. Dând atentie aspectului nostru, demonstr

˘am respect fat

˘a

de Iehova si fat˘a de organizatia sa.

În al doilea r

ând, Biblia ne

ˆındeamn

˘a s

˘a cultiv

˘am modestia si s

˘a d

˘am

dovad˘

a de bun-simt. Apostolul Pavel le-aˆıncurajat pe femeile crestine

15ASPECTÎNGRIJIT

��


Îmbrac

˘a-te ordonat, curat si modest. Aranjeaz

˘a-ti bine p

˘arul.

Adopt˘a o tinut

˘a care s

˘a reflecte

ˆıntotdeauna o atitudine

demn˘a.

IMPORTANTA

Aspectul t˘au ar putea

influenta opinia celorlaltifat

˘a de convingerile tale

crestine si fat˘a de modul

de viat˘a pe care

ˆıl reprezinti.

131

„s˘a se g

˘ateasc

˘a . . . cu modestie si bun-simt, nu cu

ˆımpletituri de p

˘ar,

nici cu aur, nici cu m˘arg

˘aritare, nici cu

ˆımbr

˘ac

˘aminte scump

˘a, ci cu

fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun c˘a se tem de Dumnezeu“

(1 Tim. 2:9, 10; Biblia Cornilescu revizuit˘a

ˆın 1991). Modestia si bu-

nul-simt sunt cerinte la fel de importante si pentru b˘arbati.

O persoan˘a modest

˘a are grij

˘a s

˘a nu-i ofenseze pe altii si s

˘a nu atra-

g˘a

ˆın mod inutil atentia asupra sa. Bunul-simt presupune discretie, sau

judecat˘a s

˘an

˘atoas

˘a. Cel ce manifest

˘a aceste calit

˘ati va da dovad

˘a de

echilibru — acel echilibru care deriv˘a din respectarea nor-

melor divine. Dar aceasta nuˆınseamn

˘a c

˘a nu putem s

˘a ne

ˆımbr

˘ac

˘am frumos, ci, mai degrab

˘a c

˘a trebuie s

˘a d

˘am dova-

d˘a de bun-simt, evit

ând

ˆımbr

˘ac

˘amintea si piept

˘an

˘atura ex-

centric˘a (1 Ioan 2:16). Noi dorim s

˘a aplic

˘am aceste princi-

pii la locul nostru deˆınchinare,

ˆın lucrarea de predicare sau

cu ocazia altor activit˘ati. Chiar si

ˆımbr

˘ac

˘amintea noastr

˘a de

zi cu zi ar trebui s˘a reflecte modestie si bun-simt. La scoa-

l˘a sau la locul de munc

˘a ni se va ivi cu sigurant

˘a ocazia s

˘a

depunem m˘arturie informal

˘a. Chiar dac

˘a

ˆın asemenea mo-

mente nu vom fiˆımbr

˘acati ca si atunci c

ând particip

˘am la

ˆıntruniri sau congrese, hainele noastre trebuie s

˘a fie tot or-

donate, curate si modeste.

E adev˘arat c

˘a nu ne

ˆımbr

˘ac

˘am cu totii la fel. Nici nu ni se

cere asta. Oamenii au gusturi diferite si e normal s˘a fie asa.

Totusi, normele biblice trebuieˆıntotdeauna aplicate.

Apostolul Petru a ar˘atat c

˘a mult mai important dec

ât coafura sau

ˆımbr

˘ac

˘amintea este vesm

ântul asociat cu „persoana secret

˘a a inimii“

(1 Pet. 3:3, 4). Când inima noastr

˘a va fi plin

˘a de iubire, bucurie, pace,

amabilitate si o credint˘a statornic

˘a, aceste calit

˘ati vor deveni vesmin-

tele noastre spirituale. Ele sunt cele care-l vor onora cu adev˘arat pe

Dumnezeu.ˆ

In al treilea rˆ

and, Biblia neˆındeamn

˘a s

˘a ne aranj

˘am cu gust.

În 1 Ti-

motei 2:9, se face referire la „o vestimentatie bine aranjat˘a“. Chiar dac

˘a

apostolul Pavel se adreseaz˘a femeilor, principiul este valabil si pentru

b˘arbati. O hain

˘a bine aranjat

˘a este curat

˘a si ordonat

˘a. Indiferent de si-

tuatia noastr˘a material

˘a, putem avea un aspect pl

˘acut.

Unul dintre primele lucruri pe careˆıl observ

˘a altii la noi este p

˘arul.

El trebuie s˘a fie curat si piept

˘anat cu grij

˘a. Obiceiurile locale si facto-

EXAMINEAZ˘

A-TE

Ai toate lucrurile curate?

Reflect˘a tinuta ta modestie

si bun-simt?

Esti bine aranjat?Îti este p

˘arul piept

˘anat

ˆıngrijit?

Exist˘a ceva

ˆın

ˆınf

˘atisarea ta

care ar putea s˘a reflecte

iubire pentru lume?

Exist˘a vreun motiv real

care s˘a te fac

˘a s

˘a crezi

c˘a ai putea s

˘a poticnesti

pe cineva prin tinut˘a?


rii ereditari au o mare influent˘a asupra modului

ˆın care ne aranj

˘am

p˘arul.

În 1 Corinteni 11:14, 15, apostolul Pavel d

˘a sfaturi cu privire la

coafur˘a, tin

ând, evident, cont de aceste dou

˘a aspecte. Totusi, cel ce-si

aranjeaz˘a p

˘arul

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a semene cu o persoan

˘a de sex opus

ˆıncalc

˘a principiile biblice. — Deut. 22:5.

La b˘arbati, o tinut

˘a aranjat

˘a presupune si a fi bine ras.

În zonele

ˆın

care mustata este considerat˘a o not

˘a de distinctie, ea trebuie s

˘a arate

ˆıngrijit.

În al patrulea r

ând, aspectul nostru nu ar trebui s

˘a reflecte iubire fat

˘a

de lume si fat˘

a de c˘

aile ei. Apostolul Ioan ne-a avertizat: „Nu iubiti lu-

mea, nici lucrurile din lume“ (1 Ioan 2:15–17). Aceast˘a lume este st

˘a-

pânit

˘a de multe dorinte p

˘ac

˘atoase. Dintre acestea, Ioan mentioneaz

˘a

dorinta c˘arnii dec

˘azute si etalarea ostentativ

˘a a bunurilor. De aseme-

nea, Scripturile ne atrag atentia asupra spiritului de r˘azvr

˘atire sau de

neascultare fat˘a de autoritate (Prov. 17:11; Ef. 2:2). Aceste dorinte si ati-

tudini se reflect˘a deseori

ˆın stilul de-a se

ˆımbr

˘aca si piept

˘ana al oame-

nilor. Aspectul lor denot˘a lips

˘a de modestie, este senzual, vulgar, ne-

ˆıngrijit, dezordonat sau neglijent. Ca slujitori ai lui Iehova, noi evit

˘am

acele tendinte ale modei care reflect˘a un spirit necrestin.

În loc s

˘a imiti lumea

ˆın modul de a te

ˆımbr

˘aca si piept

˘ana, ar fi mult

mai bine s˘a urmezi exemplul excelent pe care-l dau persoanele matu-

re spiritualiceste din congregatia crestin˘a! Tinerii care aspir

˘a la privi-

legiul de orator trebuie s˘a observe aspectul exterior al celor care tin

deja cuvânt

˘ari publice. Putem trage cu totii

ˆınv

˘at

˘aminte din exemplul

fratilor si al surorilor care particip˘a cu loialitate, de ani de zile la mi-

nisterul public! — 1 Tim. 4:12; 1 Pet. 5:2, 3.ˆ

In al cincilea rˆ

and, cˆ

and decidem dac˘

a ceva este sau nu corect, ar tre-

bui s˘

a avemˆın vedere c

˘a „nici Cristosul nu si-a pl

˘acut lui

ˆınsusi“ (Rom.

15:3). Preocuparea principal˘a a lui Isus a fost aceea de-a face vointa lui

Dumnezeu. De asemenea, el a pus necesit˘atile altora

ˆınaintea intere-

selor personale. Ce ar trebui f˘acut dac

˘a stilul de

ˆımbr

˘ac

˘aminte sau de

piept˘an

˘atur

˘a pe care l-am adoptat ar pune o barier

˘a

ˆıntre noi si local-

nicii din zonaˆın care slujim? Imitarea spiritului de umilint

˘a manifes-

tat de Cristos ne poate ajuta s˘a lu

˘am decizii

ˆıntelepte. Apostolul Pavel

a enuntat urm˘atorul principiu: „Noi nu d

˘am

ˆın nici un fel vreun mo-

tiv de poticnire“ (2 Cor. 6:3). Prin urmare, vom fi gata s˘a renunt

˘am la

acele coafuri sau articole deˆımbr

˘ac

˘aminte care i-ar face nereceptivi la

mesajul nostru pe cei c˘arora le depunem m

˘arturie.

Aspectˆıngrijit 133

Tinuta, sau pozitia corpului. Un aspect frumos pretinde si o po-

zitie corect˘a a corpului. E adev

˘arat c

˘a noi nu putem avea toti aceeasi

tinut˘a si nici nu vrem s

˘a ne conform

˘am unui tipar anume. Totusi, este

demn de retinut c˘a,

ˆın sens biblic, faptul de a sta drept denot

˘a dem-

nitate si optimism (Lev. 26:13; Luca 21:28). Totusi, poate c˘a un frate

sau o sor˘a, din cauz

˘a c

˘a a lucrat ani

ˆındelungati

ˆıntr-o pozitie

ˆınco-

voiat˘a ori din cauza v

ârstei

ˆınaintate sau a vreunei sl

˘abiciuni fizice, nu

poate sta drept sau trebuie s˘a se sprijine de ceva.

Îns

˘a cei ce pot este

potrivit s˘a stea drepti c

ând vorbesc cu cineva, altminteri s-ar putea cre-

de c˘a sunt indiferenti sau ab

˘atuti.

În mod asem

˘an

˘ator, un orator va

l˘asa o impresie mai bun

˘a dac

˘a nu se propteste de pupitru. Totusi, nu

este nimic gresit dac˘a, din c

ând

ˆın c

ând,

ˆısi sprijin

˘a m

âinile pe el.

Publicatii si accesorii curate, tinuteˆın ordine. Pe l

âng

˘a un aspect

curat siˆıngrijit,

ˆın lucrarea de predicare avem nevoie si de publicatii

si accesorii curate, tinuteˆın ordine.

S˘a lu

˘am ca exemplu Biblia. Nu putem obtine toti o Biblie nou

˘a c

ând

cea veche ni se uzeaz˘a.

Îns

˘a, oric

ât de mult am folosit-o, trebuie s

˘a se

vad˘a c

˘a o m

ânuim cu grij

˘a.

Desigur, exist˘a multe moduri de a-ti aranja geanta de predicare; im-

portant este caˆın

˘auntru s

˘a fie ordine. Ai v

˘azut vreodat

˘a c

˘az

ând h

ârtii

din Biblia unui vestitor care se preg˘ateste s

˘a-i citeasc

˘a un text biblic

unui locatar sau din cea a unui frate care tine o cuvântare

ˆınaintea con-

gregatiei? Acest lucru ti-a distras atentia, nu-i asa? Dac˘a h

ârtiile p

˘astra-

teˆın Biblie constituie o surs

˘a de distragere, ar fi bine s

˘a le pui

ˆın alt

loc si, astfel, s˘a-ti tii lucrurile

ˆın ordine. Nu uita c

˘a a pune Biblia sau

alte publicatii religioase pe josˆınseamn

˘a,

ˆın unele culturi, lips

˘a de res-

pect.

Cu totii ar trebui s˘a fim preocupati de aspectul nostru,

ˆıntruc

ât de

acesta depinde felulˆın care suntem v

˘azuti de altii. Dar, mai presus de

toate, suntem deosebit de atenti la modulˆın care ar

˘at

˘am deoarece do-

rim ‘s˘a

ˆımpodobim

ˆınv

˘at

˘atura Salvatorului nostru, Dumnezeu,

ˆın toa-

te lucrurile’. — Tit 2:10.

EXERCITIU:

O dat˘a pe zi, timp de o s

˘apt

˘am

ân

˘a, indiferent de activitatea planificat

˘a, ana-

lizeaz˘a-te prin prisma sugestiilor de la rubrica „Examineaz

˘a-te“, de pe pagi-

na 132.


ESTE firesc ca un orator s˘a aib

˘a trac c

ând urc

˘a pe podium, mai cu sea-

m˘a dac

˘a nu tine teme frecvent. Tot la fel, un vestitor se poate simti

oarecumˆıncordat c

ând sun

˘a la primele usi

ˆın ministerul de teren.

Când a fost numit profet, Ieremia a spus: „Iat

˘a, eu nu stiu s

˘a vorbesc,

c˘aci sunt un copil“ (Ier. 1:5, 6). Iehova l-a ajutat pe Ieremia si te va

ajuta si pe tine. Cu timpul vei reusi s˘a dob

ândesti siguran-

t˘a de sine.

Un orator sigur de sine este echilibrat. Iar echilibrul s˘au

se reflect˘a

ˆın pozitia corpului. Tinuta oratorului este natu-

ral˘a, adecvat

˘a momentului. Gesturile sale sunt sugestive.

Voceaˆıi este expresiv

˘a si controlat

˘a.

Chiar dac˘a nu te reg

˘asesti

ˆın aceast

˘a descriere, poti face

ˆımbun

˘at

˘atiri. Cum? S

˘a vedem din ce cauz

˘a ar putea s

˘a fie

un orator emotionat si s˘a-i lipseasc

˘a siguranta de sine. Cauza poate fi

de ordin fizic.

Când te confrunti cu o situatie nou

˘a si vrei ca lucrurile s

˘a ias

˘a ca

la carte,ˆıns

˘a nu esti sigur de reusit

˘a, ai emotii. Din acest motiv, creie-

rulˆıi transmite organismului s

˘a produc

˘a mai mult

˘a adrenalin

˘a. Cres-

terea nivelului de adrenalin˘a poate duce la accelerarea ritmului car-

diac si a respiratiei, la transpiratii abundente, ba chiar si la un tremur

al mâinilor si al genunchilor, precum si al vocii. Corpul se str

˘aduies-

te s˘a fac

˘a fat

˘a situatiei d

ându-ti un plus de energie. Dificultatea con-

st˘a acum

ˆın a-ti folosi surplusul de energie pentru a g

ândi pozitiv si

pentru a tine o expunere dinamic˘a.

Cum s˘

a-ti controlezi emotiile. Este normal s˘a ai emotii. Pentru a-ti

p˘astra siguranta de sine, trebuie s

˘a

ˆıncerci s

˘a-ti temperezi emotiile si

s˘a

ˆınfrunti situatia cu calm si demnitate. Cum ai putea face acest lu-

cru?

Preg˘

ateste-te temeinic. Preg˘ateste-ti cuv

ântarea pe

ˆındelete. Asigu-

r˘a-te c

˘a ai

ˆınteles bine subiectul. Dac

˘a ai posibilitatea s

˘a alegi ideile

16SIGURANT˘

A DE SINE��


Poart˘a-te si vorbeste


˘a reflecte calm si dem-

nitate, demonstrând astfel echilibru.

IMPORTANTA

Dac˘a vei fi sigur de tine,

auditoriul se va concentraasupra a ceea ce spui,nu asupra ta.

135

pe care le vei expune, trebuie s˘a tii cont de ceea ce auditoriul cunoas-

te deja cu privire la subiect si de obiectivul pe care-l urm˘aresti. Aces-

te criterii te vor ajuta s˘a selectezi materialul cel mai valoros. Dac

˘a, la

ˆınceput, o astfel de abordare a materialului ti se pare dificil

˘a, discut

˘a

cu un orator experimentat. El te va ajuta s˘a analizezi cu grij

˘a materia-

lul si s˘a tii cont de auditoriu. C

ând vei fi sigur c

˘a dispui de un mate-

rial util pentru auditoriu, iar ideileˆıti vor fi clare, dorinta de a le

ˆım-

p˘art

˘asi altora

ˆıti va atenua starea de

ˆıncordare.

Fii deosebit de atent la introducere. Trebuie s˘a stii di-

nainte cumˆıti vei

ˆıncepe expunerea. Pe m

˘asur

˘a ce-ti vei

dezbate subiectul, vei vedea c˘a emotiile dispar.

Aceste etape fundamentale trebuie urmate si când te pre-

g˘atesti pentru ministerul de teren. G

ândeste-te at

ât la su-

biectul pe care intentionezi s˘a-l abordezi, c

ât si la genul de

persoane c˘arora li te vei adresa. Preg

˘ateste-ti cu grij

˘a intro-

ducerea. Profit˘a de experienta vestitorilor maturi.

Când trebuie s

˘a prezinti o expunere

ˆınaintea unui grup,

ai putea crede c˘a vei fi mai st

˘ap

ân pe tine dac

˘a vei folosi

un manuscris.În realitate, nu ai face dec

ât s

˘a-ti m

˘aresti tra-

cul. Unii oratori folosesc notite ample, altii, notite scurte.

Dar ceea ce te va ajuta s˘a-ti

ˆınvingi emotiile si s

˘a te con-

centrezi mai bine asupra informatiilor nu vor fi cuvintele

de pe foaie, ci convingerea c˘a materialul pe care l-ai pre-

g˘atit pentru auditoriu este cu adev

˘arat interesant.

Repet˘

a expunerea cu voce tare. Repetitiaˆıti va da

ˆıncrederea c

˘a

ˆıti poti

transpune ideileˆın cuvinte. Pe m

˘asur

˘a ce vei exersa, ti se vor

ˆıntip

˘ari

ˆın minte diverse expresii, pe care ti le vei putea aminti cu usurint

˘a

când vei tine cuv

ântarea. Repet

˘a ca si cum ai fi pe podium.

Încearc

˘a

s˘a-ti imaginezi auditoriul. Stai la mas

˘a sau

ˆın picioare exact asa cum

vei faceˆın timpul expunerii.

Roag˘

a-te lui Iehova s˘

a te ajute.Îti va r

˘aspunde el la rug

˘aciune?

„Aceasta esteˆıncrederea pe care o avem cu privire la el: c

˘a, indiferent

ce am cere potrivit vointei sale, el ne ascult˘a“ (1 Ioan 5:14). Dac

˘a do-

resti s˘a-i aduci onoare lui Dumnezeu si s

˘a-i ajuti pe oameni s

˘a trag

˘a

foloase din Cuvântul s

˘au, el

ˆıti va r

˘aspunde cu sigurant

˘a la rug

˘aciu-

ne. Aceast˘a certitudine te va ajuta s

˘a te achiti de sarcina pe care ai pri-

mit-o.În plus, pe m

˘asur

˘a ce vei cultiva roadele spiritului — iubire,

SUGESTII

Preg˘ateste-te bine.

Repet˘a-ti expunerea cu voce

tare.

‘Arunc˘a-ti sarcina asupra

lui Iehova’ˆın rug

˘aciune.

— Ps. 55:22.

Particip˘a cu regularitate la

lucrarea de predicare, f˘a frec-

vent comentarii laˆıntruniri si

ofer˘a-te s

˘a tii teme la scoal

˘a

când cei desemnati lipsesc.

Observ˘a-ti manifest

˘arile ce

indic˘a lips

˘a de echilibru si

ˆın-

vat˘a s

˘a le pre

ˆınt

âmpini ori

s˘a le tii sub control.

136 Sigurant˘

a de sine

bucurie, pace, blândete si st

˘ap

ânire de sine —, vei ajunge s

˘a dezvolti

atitudinea mental˘a necesar

˘a pentru a face fat

˘a situatiei

ˆın mod echi-

librat. — Gal. 5:22, 23.

Dobˆ

andeste experient˘

a. Cu cât vei participa mai mult la lucrarea de

predicare, cu atât vei fi mai degajat. Cu c

ât vei face mai multe comen-

tarii laˆıntrunirile congregatiei, cu at

ât

ˆıti va fi mai usor s

˘a vorbesti

ˆınaintea altora. Si, pe m

˘asur

˘a ce vei tine mai multe cuv

ânt

˘ari

ˆın fata

congregatiei, tracul dinaintea fiec˘arei cuv

ânt

˘ari va fi tot mai mic. Ti-ar

pl˘acea s

˘a ai mai multe ocazii de a vorbi de pe podium? Dac

˘a da, ofe-

r˘a-te s

˘a tii o tem

˘a la scoal

˘a c

ând cei desemnati s-o fac

˘a nu pot.

Dup˘a ce ai urmat sugestiile de mai sus, ar fi bine s

˘a observi care

ˆıti

sunt manifest˘arile ce tr

˘adeaz

˘a lips

˘a de echilibru. Identific

ându-le si

ˆınv

˘at

ând s

˘a le st

˘ap

ânesti, vei reusi s

˘a fii sigur de tine c

ând vorbesti.

Aceste manifest˘ari pot fi de natur

˘a fizic

˘a sau vocal

˘a.

Manifest˘

ari de natur˘

a fizic˘

a. Siguranta de sine se va oglindiˆın

pozitia corpului sauˆın modul

ˆın care

ˆıti folosesti m

âinile. S

˘a vorbim

maiˆınt

âi despre m

âini. Iat

˘a c

âteva semne ale lipsei de sigurant

˘a:

ˆıti

tii mâinile la spate, le tii tepene pe l

âng

˘a corp ori

ˆınclestate pe pupitru;

ˆıti tot bagi sau scoti m

âinile din buzunare,

ˆıti tot

ˆınchei ori deschei

haina,ˆıti duci f

˘ar

˘a nici un rost m

âna la b

˘arbie, la nas sau la ochelari;

te joci cu ceasul de la mân

˘a, cu un creion, cu un inel ori cu notitele;

faci gesturi bruste sau incomplete.

Tr˘adezi lips

˘a de sigurant

˘a si dac

˘a

ˆıti misti

ˆıncontinuu picioarele ori

te legeni de pe-un picior pe altul, dac˘a ai o pozitie prea rigid

˘a sau,

dimpotriv˘a, prea relaxat

˘a, dac

˘a

ˆıti umezesti frecvent buzele sau

ˆınghiti

ˆıntruna si dac

˘a ai o respiratie

ˆıntret

˘aiat

˘a.

Cu efort, aceste manifest˘ari de emotivitate pot fi controlate.

Încear-

c˘a s

˘a le elimini pe r

ând. Identific

˘a problema si stabileste ce ai putea

face pentru a o preˆınt

âmpina. Dac

˘a te vei str

˘adui, vei demonstra prin

tinut˘a c

˘a esti st

˘ap

ân pe situatie.

Manifest˘

ari vocale. Manifest˘arile vocale de emotivitate ar putea s

˘a

includ˘a o voce pitig

˘aiat

˘a sau tremur

ând

˘a. Poate c

˘a

ˆıti tot dregi glasul

sau vorbesti prea repede. Aceste probleme si ticuri pot fiˆınvinse prin

eforturi constiente de a-ti controla vocea.

Dac˘a esti

ˆıncordat, respir

˘a ad

ânc de c

âteva ori

ˆınainte de a merge

la pupitru. Str˘aduieste-te s

˘a-ti relaxezi tot corpul.

În loc s

˘a te g

ândesti

la cât esti de emotionat, concentreaz

˘a-te asupra motivului pentru care

Sigurant˘

a de sine 137

vrei s˘a-i transmiti publicului informatiile pe care le-ai preg

˘atit.

Înain-

te de a-tiˆıncepe expunerea, uit

˘a-te putin prin sal

˘a, g

˘aseste o fat

˘a prie-

tenoas˘a si z

âmbeste-i. Prezint

˘a introducerea pe

ˆındelete, dup

˘a care an-

gajeaz˘a-te

ˆın cuv

ântarea propriu-zis

˘a.

Fii realist. Nu te astepta s˘a ti se risipeasc

˘a toate emotiile. Exist

˘a

multi oratori cu experient˘a care au si acum emotii

ˆınainte de a urca

pe podium. Ei auˆınv

˘atat

ˆın schimb s

˘a si le controleze. Iat

˘a ce a spus

unul dintre ei: „Si acum am trac, doar c˘a-l pot controla“.

Dac˘a te vei str

˘adui s

˘a-ti st

˘ap

ânesti emotiile, auditoriul te va consi-

dera un orator st˘ap

ân pe sine. Chiar dac

˘a vei mai avea trac, el nu va

mai fi atât de vizibil.

Retine c˘a acel surplus de adrenalin

˘a care produce tracul contribuie

si la cresterea energiei. Foloseste-o pentru a vorbi cuˆınsufletire.

Pentru a puneˆın practic

˘a toate aceste sugestii nu trebuie s

˘a astepti

s˘a urci la pupitru.

Învat

˘a s

˘a manifesti sigurant

˘a de sine si autocontrol

ˆın viata cotidian

˘a.

Încearc

˘a, de asemenea, s

˘a te exprimi cu sentiment

ˆın fiecare zi. Aplicarea acestor sugestii te va ajuta foarte mult s

˘a devii

sigur de tine când vei fi pe podium, dar mai ales

ˆın lucrarea de pre-

dicare.

EXERCITIU:

Str˘aduieste-te, timp de o lun

˘a, s

˘a faci s

˘apt

˘am

ânal cel putin dou

˘a comenta-

rii la studiul Turnului de veghere si la studiul de carte al congregatiei. Vei ob-serva c

˘a la al doilea sau la al treilea r

˘aspuns pe care-l vei da vei fi mai degajat.

138 Sigurant˘

a de sine

FRATII si surorile dedic˘a mult timp si mult

˘a energie ca s

˘a asiste la

ˆın-

trunirile crestine. Pentru a putea beneficia de program, ei trebuie s˘a

aud˘a foarte clar.

În Israelul antic nu existau statii de amplificare. Cum au reusit mi-

lioanele de israeliti care se aflauˆın pragul T

˘arii Promise s

˘a-l aud

˘a pe

Moise când li s-a adresat

ˆın C

âmpiile Moabului? Este po-

sibil ca Moise s˘a fi plasat la distante precise

ˆın tab

˘ar

˘a me-

sageri care s˘a-i fi transmis succesiv cuvintele (Deut. 1:1;

31:1). Dup˘a ce israelitii au

ˆınceput campania de cucerire a

tinutului de la vest de Iordan, Iosua a adunat natiuneaˆın

fata muntilor Gherizim si Ebal. Levitii se aflauˆın valea care

desp˘artea muntii. Aici, tot poporul a auzit si a subscris la

ceea ce i s-a spus cu privire la blestemele si la binecuvânt

˘arile divine

(Ios. 8:33–35). S-ar putea ca si cu aceast˘a ocazie s

˘a se fi folosit mesa-

geri, desi acustica excelent˘a a zonei a jucat, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, un rol

ˆın-

semnat.

Dup˘a aproximativ 1500 de ani, c

ând, la Marea Galileii, se str

ânsese

„o multime foarte numeroas˘a“ pentru a-l asculta pe Isus, el s-a urcat

ˆıntr-o barc

˘a, a

ˆındep

˘artat-o de t

˘arm, s-a asezat si s-a adresat multimii

(Mar. 4:1, 2). De ce a vorbit Isus dintr-o barc˘a? F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, datorit

˘a

faptului c˘a, pe suprafata lucie a apei, vocea uman

˘a cap

˘at

˘a mai mult

˘a

amploare si claritate.

Pân

˘a la

ˆınceputul secolului al XX-lea, num

˘arul celor ce puteau au-

dia un discurs depindea de volumul si de claritatea vocii oratorului.

Dup˘a 1920

ˆıns

˘a, slujitorii lui Iehova au putut beneficia la congresele

lor de statii de amplificare.

Echipamentul de sonorizare. Acest echipament poate amplifica

de mai multe ori volumul vocii unui orator, p˘astr

ându-i

ˆıns

˘a neal-

terate calitatea si tonul. Astfel, oratorul nu va fi obligat s˘a-si forteze

coardele vocale, iar ascult˘atorii nu vor trebui s

˘a fac

˘a eforturi pentru

17FOLOSIREA MICROFONULUI��


Dac˘a la

ˆıntrunirile congregatiei exist

˘a un microfon pentru am-

plificarea vocii, foloseste-l corect.

IMPORTANTA

Cei prezenti vor puteas

˘a beneficieze de program

doar dac˘a vor auzi bine.

139

a auzi, putând

ˆın schimb s

˘a se concentreze mai bine asupra mesaju-

lui.

La congresele Martorilor lui Iehova este asigurat un echipament de

sonorizare performant.În plus, multe S

˘ali ale Regatului folosesc echi-

pamente de sonorizare pentru amplificarea vocii celor ce tin cuvân-

t˘ari, conduc

ˆıntrunirile sau citesc de pe podium. Unele congregatii au

si microfoane ce sunt folosite de cei din auditoriu când fac

comentarii laˆıntruniri. Dac

˘a

ˆın congregatia ta este dispo-

nibil un astfel de echipament,ˆınvat

˘a s

˘a-l folosesti corect.

Instructiuni elementare. Pentru a folosi corect echipa-

mentul de sonorizare,ˆıncearc

˘a s

˘a tii cont de urm

˘atoare-

le sugestii: 1) Microfonul trebuie s˘a stea la o distant

˘a de

circa 10–15 centimetri de gur˘a. Dac

˘a microfonul este prea

aproape, cuvintele s-ar putea auzi distorsionat. Dac˘a este

prea departe, voceaˆıti va fi neclar

˘a. 2) Microfonul ar tre-

bui s˘a fie

ˆın fata ta, nu

ˆıntr-o parte. Dac

˘a-ti misti capul spre

dreapta sau spre stânga, ai grij

˘a s

˘a vorbesti doar c

ând te afli

ˆın dreptul microfonului. 3) Vorbeste putin mai tare si cu

mai mult˘a

ˆınsufletire dec

ât

ˆın mod obisnuit, dar f

˘ar

˘a s

˘a

tipi. Echipamentul de sonorizare va face ca vocea s˘a-ti fie

auzit˘a chiar si de ascult

˘atorii din ultimul r

ând. 4) Dac

˘a tre-

buie s˘a-ti dregi glasul, s

˘a tusesti sau s

˘a str

˘anuti,

ˆındep

˘ar-

teaz˘a-te de microfon.

Cˆ

and tii o cuvˆ

antare.În mod obisnuit, c

ând urci la pupitru, un

frateˆıti va aranja microfonul.

În acel moment,

ˆıncearc

˘a s

˘a stai nor-

mal, cu fata spre public. Pune-ti notitele pe pupitru si asigur˘a-te c

˘a

microfonul nu-ti va bloca vizibilitatea.În timp ce vorbesti, ascult

˘a cum ti se aude vocea la difuzoare. Este

volumul prea tare, sau pronunti unele cuvinteˆın asa fel

ˆınc

ât se aud

sunete explozive?În acest caz trebuie s

˘a te dai cu 2–5 centimetri mai

ˆın spate. C

ând

ˆıti arunci privirea peste notite, s

˘a nu uiti c

˘a trebuie s

˘a

vorbesti sau s˘a citesti doar c

ând ai fata

ˆındreptat

˘a spre microfon sau

putin deasupra lui, niciodat˘a dedesubtul lui.

Cˆ

and citesti de pe podium. Este indicat s˘a tii Biblia si publicatiile

ˆın m

ân

˘a, astfel

ˆınc

ât fata s

˘a-ti fie

ˆındreptat

˘a spre auditoriu.

Întruc

ât

microfonul va fi, probabil, fixat exactˆın fata ta, va trebui s

˘a tii mate-

rialul pe care-l ai de cititˆıntr-o parte a lui. Aceasta

ˆınseamn

˘a c

˘a vei

SUGESTII

Tine microfonulla o distant

˘a de 10–15

centimetri de gur˘a.

Ai grij˘a s

˘a vorbesti doar

când te afli

ˆın dreptul

microfonului.

Vorbeste mai tare si cumai mult

˘a

ˆınsufletire

decât

ˆın mod obisnuit.

Dac˘a trebuie s

˘a-ti dregi

glasul,ˆındep

˘arteaz

˘a-te

de microfon.


avea capul putinˆıntr-o parte a microfonului, astfel

ˆınc

ât,

ˆın timpul

citirii, vocea ti se vaˆındrepta spre microfon.

Majoritatea fratilor care citesc la studiul Turnului de veghere stauˆın

picioareˆın fata unui microfon fix. Aceast

˘a pozitie le permite s

˘a respi-

re mai usor si s˘a citeasc

˘a mai expresiv. G

ândeste-te c

˘a cea mai mare

parte aˆıntrunirii const

˘a

ˆın citirea paragrafelor. Pentru ca auditoriul

s˘a poat

˘a trage foloase maxime din program, va trebui s

˘a aud

˘a bine

ceea ce se citeste.

Cˆ

and faci comentarii laˆıntruniri. Dac

˘a

ˆın congregatia ta se folo-

sesc microfoane când cei din auditoriu fac comentarii, ai grij

˘a s

˘a vor-

besti clar si suficient de tare. Când r

˘aspunzi,

ˆıncearc

˘a s

˘a tii

ˆın m

ân

˘a

publicatiile de studiu sau Biblia.În felul acesta vei putea s

˘a vezi bine

materialul.În unele congregatii exist

˘a frati care au sarcina de a duce microfo-

nul la cei invitati s˘a r

˘aspund

˘a. Dac

˘a si

ˆın congregatia ta se procedea-

z˘a la fel, tine m

âna sus si dup

˘a ce esti numit s

˘a r

˘aspunzi pentru ca fra-

tele care poart˘a microfonul s

˘a te poat

˘a vedea si s

˘a ajung

˘a repede la

tine.În cazul

ˆın care microfonul este mobil, fii preg

˘atit s

˘a-l iei. Nu-ti

ˆıncepe r

˘aspunsul

ˆınainte de a tine corect microfonul. Dup

˘a ce ter-

mini, returneaz˘a-l imediat.

Cˆ

and participi la o demonstratie. Folosirea microfonuluiˆın timpul

unei demonstratii pretinde o preg˘atire prealabil

˘a. Dac

˘a este fixat pe un

suport, vei avea ambele mâini libere ca s

˘a m

ânuiesti Biblia si notitele.

Dac˘a folosesti un microfon mobil, vei avea mai mult

˘a libertate de mis-

care, dar va trebui, poate, s˘a-ti rogi partenerul s

˘a-l tin

˘a el. Asa, vei pu-

tea folosi cu usurint˘a Biblia. Pentru ca partenerul s

˘a stie s

˘a tin

˘a corect

microfonul va trebui s˘a faceti c

âteva repetitii

ˆımpreun

˘a. De asemenea,

când te afli pe podium trebuie s

˘a ai grij

˘a s

˘a nu stai cu spatele la public,

mai cu seam˘a c

ând vorbesti.

La demonstratiile ce se tin cu ocaziaˆıntrunirii de serviciu particip

˘a

uneori mai multe persoane. Poate c˘a acestea vor trebui s

˘a se miste pe

podium.În acest caz va fi nevoie de mai multe microfoane. Ele tre-

buie montate dinainte sau trebuie date participantilor la demonstra-

tiiˆın momentul

ˆın care urc

˘a pe podium. Pentru ca microfoanele s

˘a

se afle la locul potrivitˆın momentul potrivit, trebuie preg

˘atit totul

din timp. Dac˘a cei ce tin demonstratii le vor repeta

ˆınainte, vor pu-

teaˆınv

˘ata cum s

˘a foloseasc

˘a

ˆın mod corect microfoanele. C

ând nu

Folosirea microfonului 141

pot repeta pe podium, ar fi bine ca surorile si fratii respectivi s˘a tin

˘a

totusiˆın m

ân

˘a un obiect de m

˘arimea unui microfon pentru a

ˆınv

˘ata

s˘a m

ânuiasc

˘a

ˆın mod corect microfonul. Dup

˘a demonstratie, cursan-

tii vor trebui s˘a aseze cu grij

˘a microfoanele mobile, fiind atenti s

˘a nu

seˆımpiedice de cabluri c

ând coboar

˘a de pe podium.

Având grij

˘a s

˘a folosim corect microfoanele, vom contribui la reali-

zarea unui obiectiv major alˆıntrunirilor noastre: acela de a ne

ˆıncu-

raja reciproc prin studierea Cuvântului lui Dumnezeu (Evr. 10:24, 25).

Dac˘a

ˆınv

˘at

˘am s

˘a m

ânuim corect microfoanele, putem contribui fie-

care la realizarea acestui important obiectiv.

EXERCITIU:

Dac˘a la Sala Regatului la care mergi exist

˘a un echipament de sonorizare, fii

deosebit de atent la modulˆın care folosesc oratorii experimentati microfoa-

nele fixe si pe cele mobile. Observ˘a ce trebuie s

˘a faci si ce trebuie s

˘a eviti

când folosesti microfonul si de ce trebuie s

˘a procedezi

ˆın acest mod.


Cˆ

AND suntemˆıntrebati despre convingerile noastre, despre modul nos-

tru de viat˘a, despre p

˘arerea noastr

˘a cu privire la evenimentele actuale

sau despre speranta noastr˘a de viitor, noi ne str

˘aduim s

˘a r

˘aspundem fo-

losindu-ne de Biblie. De ce? Deoarece ea este Cuvântul lui Dumnezeu.

Convingerile noastre seˆıntemeiaz

˘a pe Biblie. La baza modului nostru

de viat˘a se afl

˘a Biblia. Ea ne ajut

˘a s

˘a

ˆıntelegem evenimente-

le mondiale. Speranta noastr˘a de viitor se

ˆıntemeiaz

˘a pe pro-

misiunile ei inspirate. — 2 Tim. 3:16, 17.

Noi suntem perfect constienti de responsabilit˘atile pe ca-

re le implic˘a numele pe care-l purt

˘am. Suntem Martori ai lui

Iehova (Is. 43:10, 12). De aceea, nu r˘aspundem la

ˆıntreb

˘ari

apelând la filozofia omeneasc

˘a, ci la ceea ce spune Iehova

ˆın

Cuvântul s

˘au inspirat. Este adev

˘arat c

˘a avem opinii personale

asupra unor chestiuni,ˆıns

˘a

ˆıi permitem Cuv

ântului lui Dum-

nezeu s˘a ne modeleze g

ândirea, deoarece suntem ferm con-

vinsi c˘a acesta este adev

˘arul. Evident, Biblia ne d

˘a libertate de optiune

ˆın

multe probleme. Noi nu le impunem altora preferintele noastre, ci do-

rim s˘a-i

ˆınv

˘at

˘am principiile enuntate

ˆın Scripturi pentru ca si ei s

˘a se poa-

t˘a bucura de aceeasi libertate de alegere. Asemenea apostolului Pavel, noi

ne str˘aduim s

˘a ‘promov

˘am ascultarea prin credint

˘a’. — Rom. 16:26.

În Revelatia 3:14, Isus Cristos este numit „martorul fidel si adev

˘arat“.

Cum r˘aspundea el la

ˆıntreb

˘arile ce i se puneau sau cum reactiona

ˆın si-

tuatii nepl˘acute? Uneori, el folosea ilustr

˘ari care s

˘a-i determine pe oa-

meni s˘a g

ândeasc

˘a. Alteori,

ˆısi

ˆıntreba interlocutorul cum

ˆıntelege textul

biblicˆın discutie. Deseori

ˆıns

˘a, el cita versete din Scripturi, le parafraza

sau f˘acea aluzie la ele (Mat. 4:3–10; 12:1–8; Luca 10:25–28; 17:32).

În seco-

lul I, sulurile biblice erau p˘astrate de obicei

ˆın sinagogi. Nu exist

˘a dovezi

c˘a Isus ar fi detinut o colectie personal

˘a de suluri, dar el cunostea bine

Scripturile si f˘acea frecvent referire la ele c

ând

ˆıi instruia pe altii (Luca

24:27, 44–47). El a putut spune pe bun˘a dreptate c

˘a nu a predat nimic de

la sine. El vorbea pe baza celor auzite de la Tat˘al s

˘au. — Ioan 8:26.

18FOLOSIREA BIBLIEIÎN ARGUMENTARE

��


Foloseste-te din plin de Biblie când r

˘aspunzi la

ˆıntreb

˘ari.

IMPORTANTA

Noi avem responsabilitateade a ‘predica cuv

ântul’.

Isus ne-a dat un excelentexemplu

ˆın acest sens. El

a declarat: „Nu . . . vorbescde la mine

ˆınsumi“.

— 2 Tim. 4:2; Ioan 14:10.

143

Si noi dorim s˘a urm

˘am exemplul lui Isus. Noi nu l-am auzit vorbind

pe Dumnezeu, asa cum l-a auzit el. Dar Biblia este Cuvântul lui Dum-

nezeu. Dac˘a apel

˘am la ea pentru a ne argumenta r

˘aspunsurile, nu vom

atrage atentia asupra noastr˘a.

În loc ca noi, niste oameni imperfecti, s

˘a

emitem p˘areri proprii, vom demonstra c

˘a suntem ferm hot

˘ar

âti s

˘a-i l

˘a-

s˘am lui Dumnezeu dreptul de a spune ce este adev

˘arul.

— Ioan 7:18; Rom. 3:4.

Desigur, dorinta noastr˘a nu este doar aceea de a apela la

Biblie, ci si de a o folosiˆıntr-un mod care s

˘a-l ajute c

ât mai

mult pe interlocutorul nostru. Noi am vrea ca acesta s˘a ne

asculte f˘ar

˘a prejudec

˘ati.

În functie de atitudinea pe care-o

manifest˘a, ai putea introduce o idee biblic

˘a prin cuvintele:

„Nu considerati c˘a ceea ce conteaz

˘a cu adev

˘arat este p

˘arerea

lui Dumnezeu?“ Sau ai putea spune: „Stiati c˘a Biblia vorbes-

te chiar despre acest subiect? “ Dac˘a interlocutorul t

˘au des-

consider˘a Biblia, va trebui s

˘a folosesti un alt gen de introdu-

cere. Ai putea s˘a spui: „Permiteti-mi s

˘a v

˘a citesc o profetie

f˘acut

˘a

ˆın antichitate“. Sau: „Cea mai r

˘asp

ândit

˘a carte din is-

toria omenirii spune c˘a . . .“.

Uneori, poate c˘a vei prefera doar s

˘a parafrazezi un verset.

Dar cel mai bine ar fi, dac˘a poti, s

˘a deschizi Biblia si s

˘a ci-

testi direct din ea. Si, când ai ocazia, arat

˘a-i interlocutorului

versetulˆın Biblia sa. Citirea din Biblie are deseori un efect

puternic asupra oamenilor. — Evr. 4:12.

B˘atr

ânii crestini au obligatia de a folosi Biblia c

ând r

˘aspund la

ˆıntre-

b˘arile ce li se pun. Una dintre conditiile cerute celor ce aspir

˘a la privi-

legiul de b˘atr

ân este s

˘a fie ‘ferm atasati de cuv

ântul fidel

ˆın ce priveste

arta de a preda’ (Tit 1:9). Poate c˘a

ˆın urma sfaturilor primite de la un

b˘atr

ân, un membru al congregatiei va lua o decizie capital

˘a

ˆın viat

˘a. De

aceea, este deosebit de important ca aceste sfaturi s˘a fie bine ancorate

ˆın Scripturi! Exemplul dat de b

˘atr

âni

ˆın acest sens

ˆıi poate ajuta pe multi

crestini s˘a-si

ˆımbun

˘at

˘ateasc

˘a stilul de predare.

SUGESTII

Citeste zilnic din Biblie. F˘a-ti

un bun program de studiu.

Obisnuieste-te s˘a incluzi si

texte bibliceˆın r

˘aspunsurile

pe care le dai laˆıntruniri.

Când ti se pun

ˆıntreb

˘ari

sau te confrunti cuanumite situatii,

ˆıntreab

˘a-te

ˆıntotdeauna

ˆınainte

de a r˘aspunde sau

de a reactiona: Ce spuneBiblia despre acest lucru?

Când nu cunosti r

˘aspunsul

biblic la o anumit˘a

chestiune, nu face speculatiisi nu emite p

˘areri

personale. Ofer˘a-te

s˘a faci cercet

˘ari.

EXERCITIU:

Scrie câteva

ˆıntreb

˘ari care ti s-au pus: 1)

ˆın lucrarea de predicare, 2) cu pri-

vire la anumite evenimente recente sau 3) referitor la participarea la o anu-mit

˘a activitate popular

˘a. La fiecare dintre acestea g

˘aseste cel putin un text

biblic pe care l-ai putea folosiˆın r

˘aspuns.

144 Folosirea Biblieiˆın argumentare

DORINTA noastr˘a este aceea de a

ˆındrepta atentia oamenilor asupra

Cuvântului lui Dumnezeu, Biblia. Aceast

˘a carte sacr

˘a este temelia me-

sajului pe care-l predic˘am. Noi dorim ca oamenii s

˘a

ˆınteleag

˘a faptul c

˘a

ceea ce spunem nu provine de la noi, ci de la Dumnezeu. Ei trebuie

s˘a capete

ˆıncredere

ˆın Biblie.

În lucrarea de predicare. C

ând te preg

˘atesti pentru lu-

crarea de predicare, alegeˆıntotdeauna unu sau mai multe

versete pe care s˘a li le citesti celor dispusi s

˘a te asculte. Chiar

dac˘a intentionezi s

˘a prezinti pe scurt o publicatie biblic

˘a

pe care o ai la tine, ar fi potrivit s˘a citesti si un text biblic

adecvat. Cuvântul lui Dumnezeu poate exercita o influen-

t˘a mult mai mare asupra celor asem

˘an

˘atori oilor dec

ât cu-

vintele tale. Dac˘a n-ai posibilitatea s

˘a citesti din Biblie, m

˘a-

car citeaz˘a din ea.

În secolul I, sulurile care contineau fragmente din

Scripturi nu erau disponibile peste tot. Dar Isus si apostolii s˘ai au ci-

tat frecvent din Scripturi. Si noi ar trebui s˘a facem efortul de a memo-

ra versete biblice si de a le folosi corectˆın minister, cit

ându-le c

ând e

cazul.

Când citesti un verset, tine Biblia

ˆın asa fel

ˆınc

ât si locatarul s

˘a poa-

t˘a urm

˘ari. Dar, dac

˘a va urm

˘ari

ˆın propria-i Biblie, poate c

˘a reactia lui

va fi chiar mai favorabil˘a.

Trebuie s˘a fii

ˆıns

˘a constient c

˘a unii traduc

˘atori ai Bibliei si-au per-

mis anumite libert˘ati

ˆın redarea Cuv

ântului lui Dumnezeu. Traduce-

rile lor s-ar putea s˘a nu fie

ˆın totalitate conforme cu textul biblic ori-

ginal. Mai multe versiuni moderne au scos din text numele personal

al lui Dumnezeu si au ascuns ceea ce spuneau scrierile originale de-

spre starea mortilor si despre scopul pe care-l are Dumnezeu cu p˘a-

mântul. Pentru a-i putea ar

˘ata cuiva aceste neconcordante, va fi, poa-

te, nevoie s˘a citesti anumite texte-cheie din mai multe traduceri bi-

blice sau s˘a recurgi la traducerile mai vechi, din limba ta, si s

˘a faci

19ÎNCURAJEAZ

˘A FOLOSIREA BIBLIEI

��


Încurajeaz

˘a-ti auditoriul s

˘a urm

˘areasc

˘a

ˆın Biblie citirea texte-

lor.

IMPORTANTA

Ceea ce vedem cu ochiinostri, mai ales

ˆın Biblie,

ne r˘am

âne ad

ânc

ˆıntip

˘arit

ˆın minte.

145

comparatieˆıntre versiuni. Cu privire la anumite subiecte, lucrarea

S˘

a aducem argumente din Scripturi prezint˘a

ˆın paralel mai multe va-

riante de traducere a unor expresii-cheie din versetele pe care le folo-

sim frecvent. Oricine iubeste adev˘arul va fi bucuros s

˘a cunoasc

˘a aces-

te am˘anunte.

Laˆıntrunirile congregatiei. Toti trebuie

ˆındemnati s

˘a-si foloseasc

˘a

Biblia laˆıntrunirile congregatiei. Folosirea ei prezint

˘a mai multe avan-

taje. Ajut˘a auditoriul s

˘a fie atent la ceea ce se discut

˘a. Pro-

duce un impact vizual asupra celor prezenti, sporind efec-

tul instruirii orale. Le d˘a celor nou-interesati convingerea

c˘a Biblia este,

ˆıntr-adev

˘ar, fundamentul credintei noastre.

Pentru ca ascult˘atorii s

˘a te urm

˘areasc

˘a

ˆın propria Biblie,

va trebui s˘a-i

ˆıncurajezi s

˘a fac

˘a acest lucru. Cea mai bun

˘a

metod˘a este invitatia direct

˘a.

Este responsabilitatea ta de orator s˘a-ti

ˆıncurajezi ascult

˘a-

torii s˘a urm

˘areasc

˘a textele biblice pe care vrei s

˘a le accen-

tuezi. Este preferabil s˘a citesti versetele care te vor ajuta s

˘a

dezvolti ideile principale. Apoi, dac˘a-ti r

˘am

âne timp, mai

poti ad˘auga si alte versete care s

˘a-ti sustin

˘a argumentatia.

Desigur, nu este suficient s˘a mentionezi dovada biblic

˘a

sau s˘a-ti inviti ascult

˘atorii s

˘a caute versetele. Dac

˘a treci repede de la

un verset la altul,ˆınainte ca ei s

˘a-l g

˘aseasc

˘a pe primul, se vor descuraja

si vor renunta s˘a mai urm

˘areasc

˘a

ˆın Biblie. Fii un bun observator! Ci-

teste textul respectiv dup˘a ce majoritatea

ˆıl vor fi g

˘asit.

Fii prev˘az

˘ator! Anunt

˘a versetul cu suficient timp

ˆınainte de a-l citi.

Astfel, vei astepta mai putin pân

˘a c

ând cei prezenti

ˆıl vor fi g

˘asit. Chiar

dac˘a vei fi nevoit s

˘a reduci din material pentru a le l

˘asa timp s

˘a cau-

te versetele, foloasele vor compensa sacrificiul.

SUGESTII

Când citesti un verset,

arat˘a-i-l locatarului

ˆın Biblia ta sau invit

˘a-l

s˘a-l urm

˘areasc

˘a

ˆın propria sa Biblie.

Când tii o cuv

ântare

ˆın

congregatie, invit˘a-ti

ˆın mod direct auditoriuls

˘a caute versetele-cheie si

asteapt˘a p

ân

˘a le g

˘aseste.

EXERCITII:

La vizitele ulterioareˆıncearc

˘a urm

˘atoarele sugestii: 1)

Întinde-i locatarului

Biblia ta siˆıntreab

˘a-l dac

˘a nu ar dori s

˘a citeasc

˘a personal versetul pe care

l-ai g˘asit. 2)

Întreab

˘a-l pe locatar dac

˘a ar vrea s

˘a-si aduc

˘a propria Biblie si

s˘a citeasc

˘a un verset-cheie.

146ˆ

Incurajeaz˘

a folosirea Bibliei

SCRIPTURILE constituie fundamentul instruirii pe care o primim laˆın-

trunirile congregatiei. Textele biblice sunt punctele-cheie ale argumen-

telor pe care le folosimˆın ministerul de teren. Efectul pe care-l vor pro-

duce verseteleˆın discutia noastr

˘a depinde,

ˆın parte, de eficienta cu care

le prezent˘am.

Nu e suficient doar s˘a facem referire la un verset si s

˘a invit

˘am pe ci-

neva s˘a-l citeasc

˘a. C

ând

ˆıl prezinti, str

˘aduieste-te s

˘a atingi ur-

m˘atoarele dou

˘a obiective: 1) s

˘a st

ârnesti interesul si 2) s

˘a

ˆın-

drepti atentia asupra motivului pentru care folosesti versetul

respectiv. Aceste obiective pot fi realizate prin mai multe me-

tode.

Pune oˆıntrebare. Aceast

˘a metod

˘a va fi cu at

ât mai efi-

cient˘a cu c

ât cei din auditoriu nu cunosc

ˆınc

˘a r

˘aspunsul. Str

˘a-

duieste-te s˘a formulezi

ˆıntrebarea

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a-i deter-

mini pe oameni s˘a g

ândeasc

˘a. Isus asa proceda. C

ând fariseii

l-au abordatˆın templu, test

ându-i

ˆın public cunostintele din Scripturi,

Isus i-aˆıntrebat: „«Ce credeti despre Cristosul? Al cui fiu este el?» Ei i-au

zis: «Al lui David». El le-a zis: «Atunci cum se face c˘a David, prin inspi-

ratie,ˆıl numeste „Domn“?»“. Dup

˘a aceste cuvinte, el a citat Psalmul

110:1. Fariseii au t˘acut m

âlc. Multimea

ˆıns

˘a

ˆıl asculta pe Isus cu pl

˘acere.

— Mat. 22:41–46.În ministerul de teren, ai putea folosi

ˆıntreb

˘ari introductive de genul:

„Si dumneavoastr˘a, si eu avem un nume propriu. Oare Dumnezeu s

˘a nu

aib˘a si el un nume? Putem g

˘asi r

˘aspunsul

ˆın Psalmul 83:18“. „Va exista

vreodat˘a un singur guvern pentru toat

˘a omenirea? Observati ce spune

ˆın

acest sens Daniel 2:44.“ „Vorbesteˆıntr-adev

˘ar Biblia despre conditiile exis-

tente ast˘azi? Comparati ce se spune

ˆın 2 Timotei 3:1–5 cu ceea ce vedeti

c˘a se

ˆınt

âmpl

˘a

ˆın jurul dumneavoastr

˘a.“ „Vor disp

˘area vreodat

˘a suferinta

si moartea? R˘aspunsul Bibliei poate fi g

˘asit

ˆın Revelatia 21:4, 5.“

Într-o cuv

ântare, folosirea atent

˘a a

ˆıntreb

˘arilor menite s

˘a introduc

˘a

anumite texte bibliceˆıi poate face pe cei din auditoriu s

˘a priveasc

˘a din-

tr-o perspectiv˘a nou

˘a versetele citite, chiar dac

˘a le sunt bine cunoscute.

20INTRODUCEREA EFICIENT

˘A

A TEXTELOR BIBLICE��


Preg˘ateste mintea ascult

˘atorilor

ˆınainte de a citi un text biblic.

IMPORTANTA

Printr-o introducereeficient

˘a a textului biblic

ˆıti poti ajuta auditoriuls

˘a-i

ˆınteleag

˘a semnificatia

exact˘a.

147

Întrebarea este

ˆıns

˘a: Vor face ei acest lucru? Depinde de c

ât de intere-

sante li se vor p˘area

ˆıntreb

˘arile pe care li le pui. Si chiar dac

˘a subiectul

ˆıi intereseaz

˘a, s-ar putea totusi ca mintea s

˘a le hoin

˘areasc

˘a atunci c

ând

citesti anumite versete pe care le-au auzit de mai multe ori. Pentru a evi-

ta aceast˘a situatie, trebuie s

˘a-ti preg

˘atesti bine materialul, astfel

ˆınc

ât s

˘a-i

faci o prezentare cât mai atr

˘ag

˘atoare.

Prezint˘

a o problem˘

a. Ai putea s˘a mentionezi o problem

˘a si apoi s

˘a

atragi atentia asupra unui verset care ofer˘a solutia. Nu-i da auditoriului

impresia c˘a vei prezenta mai multe explicatii dec

ât o vei face.

Uneori, textul biblic ofer˘a doar o rezolvare partial

˘a a proble-

mei. Totusi,ˆın timp ce-l citesti, invit

˘a-ti publicul s

˘a observe

solutia dat˘a de verset la problem

˘a.

În mod asem

˘an

˘ator, ai putea s

˘a enunti un principiu referi-

tor la conduita sfânt

˘a si apoi s

˘a te folosesti de o relatare bibli-

c˘a pentru a ar

˘ata c

ât este de

ˆıntelept s

˘a respect

˘am acest prin-

cipiu. Când un verset contine dou

˘a sau mai multe idei-cheie

legate de subiectul discutat, unii oratoriˆısi invit

˘a ascult

˘atorii

s˘a le identifice. Dac

˘a o problem

˘a pare prea dificil

˘a, ti-ai putea

ajuta auditoriul s˘a g

ândeasc

˘a prezent

ându-i mai multe posi-

bilit˘ati de rezolvare. Apoi, las

˘a-l s

˘a observe singur solutia din

verset si din aplicarea lui.

F˘

a referire la Biblie ca la o autoritateˆın materie. Dac

˘a

ai reusit deja s˘a st

ârnesti interesul auditoriului fat

˘a de subiect si ai men-

tionat unu sau mai multe aspecte ale acestuia, ai putea s˘a introduci un

text biblic prin cuvintele: „Remarcati ce spune Cuvˆ

antul lui Dumnezeu

cu privire la acest subiect“. Expresii de acest gen arat˘a c

˘a ideile pe care

urmeaz˘a s

˘a le citesti sunt demne de

ˆıncredere.

Iehova s-a folosit de b˘arbati ca Ioan, Luca, Pavel si Petru pentru a scrie

anumite p˘arti ale Bibliei. Dar ei sunt simpli redactori, Iehova este Auto-

rul! Mai ales când te adresezi unor oameni care nu studiaz

˘a Sfintele

Scripturi, introducerile de genul „Petru a scris“ sau „Pavel a spus“ s-ar

putea s˘a nu fie eficiente. Ar trebui s

˘a folosesti o introducere care s

˘a ara-

te c˘a sursa acestor cuvinte este

ˆınsusi Dumnezeu. Este demn de remar-

cat c˘a,

ˆın unele ocazii, Iehova l-a instruit pe Ieremia s

˘a introduc

˘a anu-

mite proclamatii prin cuvintele: „Ascultati cuvântul lui Iehova“ (Ier. 7:2;

17:20; 19:3; 22:2, NW ). Chiar dac˘a nu folosim numele lui Iehova c

ând

prezent˘am un verset, ar fi bine ca,

ˆınainte de a

ˆıncheia discutia, s

˘a men-

tion˘am c

˘a lucrurile scrise

ˆın Biblie sunt cuvintele lui Dumnezeu.

SUGESTII

Când alegi o metod

˘a prin

care s˘a st

ârnesti interesul

ascult˘atorilor, tine cont de

ceea ce auditoriul cunoastedeja si de sentimentele pecare le are fat

˘a de subiect.

P˘astreaz

˘a clar

ˆın minte

scopul pentru care citestifiecare text biblicsi prezint

˘a-l

ˆıntr-un mod

cât mai potrivit.

148 Introducerea eficient˘

a a textelor biblice

Tine cont de context. Pentru a hot˘ar

ˆı cum s

˘a introduci un verset, tre-

buie s˘a-i cunosti bine contextul.

În unele situatii, ai putea s

˘a te referi di-

rect la acesta; totusi, contextul exercit˘a si

ˆın alte moduri influent

˘a asu-

pra a ceea ce spui. Ai prezenta, de exemplu, cuvintele rostite de Iov, un

om cu team˘a de Dumnezeu, la fel cum ai prezenta afirmatiile f

˘acute de

falsii lui consolatori? Cartea Faptele este scris˘a de Luca.

Îns

˘a Luca i-a ci-

tat, de exemplu, pe Iacov, Petru, Pavel, Filip, Stefan, precum si pe Gama-

liel si pe alti evrei care nu erau crestini. El i-a citat si peˆıngeri. Cui

ˆıi vei

atribui textul pe care-l citezi? Nu uita, de exemplu, c˘a nu toti psalmii au

fost compusi de David si c˘a nu toat

˘a cartea Proverbele a fost scris

˘a de So-

lomon. De asemenea, este bine s˘a stii cui i s-a adresat scriitorul biblic si

care esteˆın mare subiectul discutat.

Prezint˘

a informatii suplimentare. Ele sunt deosebit de eficiente pen-

tru a demonstra c˘a situatiile existente

ˆın timpurile biblice sunt asem

˘a-

n˘atoare celor despre care vorbesti. Alteori, informatiile suplimentare sunt

necesare pentru clarificarea unui anumit text. De exemplu, dac˘a trebuie

s˘a folosesti versetele din Evrei 9:12, 24

ˆıntr-o cuv

ântare referitoare la r

˘as-

cump˘arare, ar fi bine s

˘a-ti introduci lectura textului oferind c

âteva infor-

matii despre camera cea mai l˘auntric

˘a a tabernacolului care, potrivit

Scripturilor, simbolizeaz˘a locul

ˆın care a intrat Isus c

ând s-a urcat la cer.

Ai grij˘a s

˘a nu folosesti

ˆıns

˘a prea multe detalii si s

˘a pui

ˆın plan secundar

textul pe care-l prezinti.

Pentru a-tiˆımbun

˘at

˘ati modul de introducere a textelor biblice, obser-

v˘a cum procedeaz

˘a oratorii cu experient

˘a. Remarc

˘a diferitele metode pe

care le folosesc. Analizeaz˘a eficienta acestora. C

ând preg

˘atesti o cuv

ân-

tare, identific˘a versetele-cheie si g

ândeste-te ce urm

˘aresti s

˘a obtii prin

intermediul unora. Pentru mai mult˘a eficient

˘a, preg

˘ateste cu grij

˘a c

âte

o introducere la fiecare verset. Procedeaz˘a la fel cu toate textele biblice

pe care vrei s˘a le folosesti. F

˘ac

ând

ˆımbun

˘at

˘atiri la acest aspect al prezen-

t˘arii tale,

ˆıti vei concentra mai mult atentia asupra Cuv

ântului lui Dum-

nezeu.

EXERCITIU:

Alege un verset pe care crezi c˘a-l vei putea folosi cu eficient

˘a

ˆın teritoriu.

Gândeste-te la: 1)

ˆıntrebarea sau problema pe care o vei prezenta pentru a

stârni interesul locatarului si 2) cum

ˆıl vei putea face s

˘a

ˆınteleag

˘a motivul

pentru careˆıi citesti versetul respectiv.

Introducerea eficient˘

a a textelor biblice 149

Cˆ

AND le vorbesti altora despre scopurile lui Dumnezeu,ˆın particular

sau de pe podium, prezentarea ta ar trebui s˘a graviteze

ˆın jurul Cuv

ân-

tului lui Dumnezeu. Aceastaˆınseamn

˘a s

˘a citesti versete din Biblie, iar

citirea s˘a fie corect

˘a.

Accentuarea corect˘

a pretinde sentiment. Textele biblice trebuie ci-

tite cu sentiment. S˘a analiz

˘am c

âteva exemple. C

ând citesti

Psalmul 37:11, vocea ta ar trebui s˘a transmit

˘a bucuria pe

care ti-o produce speranta de a tr˘ai

ˆın lumea pasnic

˘a pro-

mis˘a

ˆın acest verset. C

ând citesti Revelatia 21:4, care descrie

sfârsitul suferintei si al mortii, vocea ta ar trebui s

˘a reflec-

te o apreciere profund˘a pentru extraordinara eliberare pre-

zis˘a. Versetelor din Revelatia 18:2, 4, 5, unde g

˘asim con-

semnat apelul de a iesi din „Babilonul cel Mare“, plin de

p˘acate, imprim

˘a-le un ton de urgent

˘a. Evident, sentimentul cu care ci-

tim aceste texte trebuie s˘a fie sincer, totusi nu exagerat. Intensitatea

tr˘airii va depinde de textul propriu-zis si de ceea ce urm

˘aresti prin ci-

tirea lui.

Accentueaz˘

a cuvintele potrivite. Dac˘a explici doar o parte a verse-

tului,ˆın citire trebuie s

˘a o accentuezi doar pe aceea. De exemplu, c

ând

citesti Matei 6:33, nu vei accentua cuvintele „dreptatea Sa“ sau „toate

aceste alte lucruri“ dac˘a doresti s

˘a analizezi semnificatia expresiei

„c˘autati mai

ˆınt

âi regatul“.

Poate c˘a

ˆıntr-o cuv

ântare pe care o vei tine la

ˆıntrunirea de serviciu

intentionezi s˘a citesti Matei 28:19. Ce cuvinte vei scoate

ˆın evident

˘a?

Dac˘a vrei s

˘a-i

ˆındemni pe frati s

˘a-si dea silinta s

˘a initieze studii bibli-

ce la domiciliu, accentueaz˘a cuvintele „faceti discipoli“. Dar, dac

˘a vrei

s˘a vorbesti despre responsabilitatea unui crestin de a face cunoscut

adev˘arul unei comunit

˘ati de emigranti sau s

˘a-i

ˆıncurajezi pe unii ves-

titori s˘a slujeasc

˘a

ˆın zone unde este mare nevoie de predicatori, accen-

tueaz˘a expresia „oameni ai tuturor natiunilor“.

21CITIREA SI ACCENTUAREA CORECT

˘A

A TEXTELOR BIBLICE��


Puncteaz˘a cuvintele sau expresiile care

ˆıti sustin argumenta-

tia. Citeste cu sentiment.

IMPORTANTA

Accentuate corect,versetele prind viat

˘a.

150

De multe ori, un text biblic este citit pentru a r˘aspunde la o

ˆıntre-

bare sau pentru a sustine un argument cu care unii nu sunt de acord.

Dac˘a vei accentua toate expresiile din text

ˆın acelasi fel, ascult

˘atorii

nu vor putea sesiza leg˘atura pe care vrei s-o faci. Ideea va fi clar

˘a doar

ˆın mintea ta, nu si

ˆın a lor.

De exemplu, când citesti Psalmul 83:18 dintr-o Biblie care contine

numele divin, dar accentuezi expresia „Cel-Prea-Înalt“, locatarul nu va

sesiza dovada evident˘a c

˘a Dumnezeu are un nume personal. Ar trebui

s˘a pui accentul pe numele „Iehova“. Totusi, c

ând folosesti

acelasi text biblic pentru a vorbi despre suveranitatea lui

Iehova, expresia pe care ar trebui s˘a o scoti

ˆın evident

˘a este

„Cel-Prea-Înalt“.

În mod asem

˘an

˘ator, c

ând folosesti Iacov

2:24 pentru a ar˘ata c

ât este de important s

˘a ne demonstr

˘am

credinta prin fapte, nu trebuie s˘a accentuezi expresia „de-

clarat drept“ˆın locul cuv

ântului „fapte“, pentru c

˘a interlo-

cutorul t˘au ar putea s

˘a nu

ˆınteleag

˘a ideea.

Un alt exemplu gr˘aitor este cel din Romani 15:7–13. Este

vorba despre un fragment din scrisoarea adresat˘a de aposto-

lul Pavel unei congregatii alc˘atuite at

ât din evrei naturali, c

ât

si din neevrei. Aici, apostolul Pavel arat˘a c

˘a de ministerul lui

Cristos nu beneficiaz˘a doar evreii circumcisi, ci si oameni

din alte natiuni, „pentru ca natiunile s˘a-l glorifice pe Dum-

nezeu pentruˆındurarea sa“. Apostolul Pavel citeaz

˘a patru

versete, atr˘ag

ând atentia asupra acestei ocazii oferite natiu-

nilor. Cum ar trebui s˘a citesti aceste versete pentru a accentua ceea ce

avea Pavelˆın vedere? Dac

˘a obisnuiesti s

˘a-ti subliniezi expresiile pe care

vrei s˘a le scoti

ˆın evident

˘a, atunci

ˆınsemneaz

˘a-ti cuvintele „natiunile“

din versetul 9, „natiuni“ din versetul 10, „toate natiunile“ si „toate po-

poarele“ din versetul 11 si „natiunile“ din versetul 12.Încearc

˘a s

˘a citesti

Romani 15:7–13 accentuând cuvintele indicate mai sus.

În felul acesta,

argumentatia lui Pavel va deveni mai clar˘a si mai usor de

ˆınteles.

Metode de accentuare. Exist˘a mai multe metode de accentuare a

cuvintelor semnificative dintr-un text. Metoda pe care o vei folosi tre-

buie aleas˘a

ˆın functie de pasajul citit si de cadrul

ˆın care tii cuv

ânta-

rea. Iat˘a c

âteva sugestii utile.

Modulatia. Ea implic˘a orice modificare a vocii care scoate

ˆın eviden-

t˘a cuvintele semnificative dintr-un text si se realizeaz

˘a prin ridicarea

SUGESTII

Referitor la orice versetpe care vrei s

˘a-l citesti,

ˆıntreab

˘a-te: Ce sentimente

sau emotii trezesc acestecuvinte? Cum as puteas

˘a le transmit si eu?

Analizeaz˘a textele pe care

intentionezi s˘a le folosesti.ˆ

Intreab˘a-te cu privire

la fiecare: Ce scop areacest text? Ce cuvintetrebuie subliniate pentruatingerea acestui scop?

Citirea si accentuarea corect˘


ori sc˘aderea volumului vocii sau,

ˆın multe limbi, prin variatii de ton.

În alte limbi, acest ultim procedeu poate schimba chiar semnificatia

cuvintelor. Pentru a da greutate unor expresii-cheie, putemˆıncetini

ritmul citirii.În limbile care nu permit aceast

˘a metod

˘a de accentuare,

pot fi folosite metodele proprii limbii respective.

Pauza. Poate fi f˘acut

˘a

ˆınainte sau dup

˘a citirea unui fragment-cheie

dintr-un verset, ori atât

ˆınainte, c

ât si dup

˘a citirea acestuia. Pauza f

˘a-

cut˘a chiar

ˆınainte de citirea unei idei importante preg

˘ateste auditoriul

pentru ceea ce urmeaz˘a. Pauza care urmeaz

˘a dup

˘a citirea fragmentu-

lui discutat adânceste impresia produs

˘a de versetul respectiv. Dar, dac

˘a

faci prea multe pauze, nu vei reusi s˘a accentuezi nimic

ˆın mod special.

Repetitia. Poti accentua o anumit˘a idee

ˆıntrerup

ându-ti lectura si re-

citind un cuvânt sau o expresie. Este de preferat, totusi, s

˘a citesti mai

ˆınt

âi tot textul si s

˘a repeti dup

˘a aceea expresia-cheie.

Gesturile. Misc˘arile corpului si mimica pot deseori s

˘a dea viat

˘a unui

cuvânt sau unei expresii.

Tonul vocii.În unele limbi, tonul folosit poate schimba sensul cu-

vintelor sau le poate diferentia de altele. Dar si aceast˘a metod

˘a cere

prudent˘a, mai ales c

ând este vorba despre un ton sarcastic.

Cˆ

and textele sunt citite de altii. Când interlocutorul citeste textul

biblic, s-ar putea s˘a accentueze alte cuvinte sau s

˘a nu accentueze nici

unul. Ce poti faceˆın aceast

˘a situatie? De regul

˘a, e bine s

˘a clarifici sem-

nificatia versetului respectiv prin aplicarea pe care o faci. Dup˘a aceea,

ai putea accentua cuvintele-cheie direct din Biblie.

EXERCITII:

1) Analizeaz˘a un verset pe care intentionezi s

˘a-l folosesti

ˆın lucrarea de pre-

dicare. Citeste-l de mai multe ori cu o tr˘aire adecvat

˘a. G

ândindu-te la mo-

dulˆın care vrei s

˘a-l folosesti, citeste-l cu voce tare, accentu

ând cuvintele po-

trivite. 2) Selecteaz˘a dintr-o publicatie aflat

˘a

ˆın studiu un paragraf care con-

tine citate biblice. Observ˘a cum anume sunt folosite. Marcheaz

˘a-ti cuvin-

tele-cheie. Citeste tot paragraful cu voce tare, accentuând corect textele bi-

blice.

152 Citirea si accentuarea corect˘


Cˆ

AND le pred˘am altora adev

˘arul, nu trebuie s

˘a ne multumim cu citi-

rea câtorva versete din Biblie. Apostolul Pavel i-a scris colaboratorului

s˘au Timotei urm

˘atoarele: „F

˘a tot posibilul s

˘a te prezinti aprobat lui

Dumnezeu, ca un lucr˘ator care nu are de ce s

˘a-i fie rusine, care expune

corect cuvˆ

antul adev˘

arului“. — 2 Tim. 2:15.

Pentru a expune corect adev˘arul, trebuie ca explicatiile pe

care le d˘am versetelor s

˘a fie conforme cu

ˆınv

˘at

˘aturile Bi-

bliei. Aceastaˆınseamn

˘a c

˘a trebuie s

˘a avem

ˆın vedere con-

textul, nu doar s˘a select

˘am anumite expresii care ni se par

interesante si, apoi, s˘a facem aprecieri personale pe mar-

ginea lor. Prin intermediul lui Ieremia, Iehova a avertizat

cu privire la profetii care pretindeau c˘a spun cuvintele lui

Iehova, dar care,ˆın realitate, vorbeau despre „o viziune din

propria lor inim˘a“ (Ier. 23:16, NW ). Apostolul Pavel i-a pre-

venit pe crestini s˘a nu contamineze Cuv

ântul lui Dum-

nezeu cu filozofii omenesti spunându-le: „Ne-am l

˘asat de

lucrurile ascunse care sunt rusinoase, neumblând cu viclenie si ne-

falsificând cuv

ântul lui Dumnezeu“. Pe vremea aceea, negustorii ne-

cinstiti diluau vinul pentru a avea mai mult˘a marf

˘a si pentru a c

âstiga

mai multi bani. Noi nu falsific˘am Cuv

ântul lui Dumnezeu ameste-

cându-l cu filozofii omenesti. „Noi . . . nu suntem v

ânz

˘atori ambulanti

ai cuvântului lui Dumnezeu, cum sunt multi oameni“, a spus Pavel,

„ci vorbim cu sinceritate, da, ca trimisi de Dumnezeu, sub privirile lui

Dumnezeu,ˆın compania lui Cristos“. — 2 Cor. 2:17; 4:2.

Uneori, poti cita un verset pentru a evidentia un principiu. Biblia

contine nenum˘arate principii

ˆıntelepte menite a ne ajuta s

˘a facem fat

˘a

unui num˘ar mare de probleme (2 Tim. 3:16, 17). Dar trebuie s

˘a fii si-

gur c˘a aplicarea pe care o faci textelor biblice este exact

˘a. Trebuie s

˘a ai

grij˘a s

˘a nu denaturezi un verset si s

˘a nu lasi impresia c

˘a spune ceea ce

22APLICAREA CORECT˘

A A TEXTELOR BIBLICE��


Asigur˘a-te c

˘a modul

ˆın care aplici textele biblice este

ˆın ar-

monie cu contextul si cuˆıntreaga Biblie. Aplicarea versetului

trebuie s˘a fie conform

˘a si cu informatiile publicate de ‘scla-

vul fidel si prev˘az

˘ator’.

IMPORTANTA

Instruirea altora din Cuvân-

tul lui Dumnezeu este o res-ponsabilitate serioas

˘a. Ieho-

va vrea ca oamenii s˘a ajun-

g˘a la „o cunostint

˘a exact

˘a a

adev˘arului“ (1 Tim. 2:3, 4).

Prin urmare, nou˘a ne revine

sarcina de a preda corectCuv


153

vrei tu s˘a spun

˘a (Ps. 91:11, 12; Mat. 4:5, 6). Aplicarea ta trebuie s

˘a fie

ˆın

armonie cu scopul lui Iehova, cu tot Cuvântul lui Dumnezeu.

‘Expunerea corect˘a a cuv

ântului adev

˘arului’ presupune si sesizarea spi-

ritului transmis de Biblie. Biblia nu este un „ciomag“ cu care s˘a-i ame-

ninti pe altii. Conduc˘atorii religiosi care i se

ˆımpotriveau lui Isus Cristos

citau din Scripturi, darˆınchideau ochii la cerinte mult mai importante,

cum ar fi dreptatea,ˆındurarea si fidelitatea, cerinte trasate de Dumnezeu

(Mat. 22:23, 24; 23:23, 24). Când preda Cuv

ântul lui Dumnezeu, Isus re-

flecta personalitatea Tat˘alui s

˘au. Zelul lui Isus pentru adev

˘ar

eraˆınsotit de o afectiune profund

˘a fat

˘a de oamenii pe care-i

instruia. S˘a ne str

˘aduim s

˘a-i urm

˘am exemplul! — Mat. 11:28.

Cum putem fi siguri c˘a facem o aplicare corect

˘a a verse-

tului? Citirea cu regularitate a Bibliei va constitui un ajutorˆın acest sens. De asemenea, trebuie s

˘a nutrim apreciere fa-

t˘a de darul furnizat de Iehova: „sclavul fidel si prev

˘az

˘ator“

— grupul de crestini unsi de spirit prin intermediul c˘aruia

Dumnezeu furnizeaz˘a hran

˘a spiritual

˘a pentru casa credin-

tei (Mat. 24:45). Studiul personal, precum si asistarea si par-

ticiparea cu regularitate laˆıntrunirile congregatiei ne vor

ajuta s˘a tragem mari foloase din instruirea oferit

˘a prin in-

termediul clasei sclavului fidel si prev˘az

˘ator.

Dac˘a

ˆın limba ta exist

˘a cartea S

˘a aducem argumente din

Scripturi si stii s˘a o folosesti corect,

ˆınseamn

˘a c

˘a ai la

ˆınde-

mân

˘a

ˆındrumarea necesar

˘a pentru a aplica bine sutele de

versete folosite frecventˆın ministerul nostru. Dac

˘a inten-

tionezi s˘a folosesti un verset mai putin cunoscut, modestia te va deter-

mina s˘a faci cercet

˘arile necesare pentru a expune corect cuv

ântul ade-

v˘arului c

ând vei vorbi. — Prov. 11:2.

F˘

a o aplicare clar˘

a. Când

ˆıi

ˆınveti pe altii, asigur

˘a-te c

˘a

ˆınteleg le-

g˘atura dintre subiectul

ˆın discutie si textele biblice folosite. Dac

˘a intro-

duci versetul printr-oˆıntrebare, ascult

˘atorii trebuie s

˘a vad

˘a cum anu-

me r˘aspunde el la

ˆıntrebarea ta. Dac

˘a-l folosesti pentru a-ti sustine o

afirmatie, fii sigur c˘a elevul

ˆıntelege bine modul

ˆın care citatul biblic

sustine ideeaˆın discutie.

De obicei, nu este suficient s˘a citesti si s

˘a accentuezi un text biblic.

Nu uita c˘a oamenii de r

ând nu cunosc Biblia si, probabil, nu vor

ˆınte-

lege de la prima citire ce vrei s˘a spui. Atrage-le atentia asupra fragmen-

tului care se aplic˘a exact la ceea ce discutati.

SUGESTII

Citeste cu regularitateBiblia. Studiaz

˘a cu atentie

Turnul de veghere sipreg

˘ateste-te bine pentru

ˆıntrunirile congregatiei.

Asigur˘a-te c

˘a stii

semnificatia fiec˘arui

cuvânt din versetele biblice

pe care intentionezis

˘a le folosesti. Citeste

cu atentie versetele alesepentru a le

ˆıntelege corect.

Obisnuieste-te s˘a faci

cercet˘ari

ˆın publicatiile

crestine.

154 Aplicarea corect˘


De obicei, aceasta pretinde s˘a izolezi cuvintele-cheie, adic

˘a acele cu-

vinte care au leg˘atur

˘a direct

˘a cu ideea

ˆın discutie. Cea mai simpl

˘a me-

tod˘a este aceea de a le repeta. Dac

˘a vorbesti cu o singur

˘a persoan

˘a, ai

putea s˘a-i pui niste

ˆıntreb

˘ari care s

˘a o ajute s

˘a identifice cuvintele-che-

ie. Când se adreseaz

˘a unui grup, anumiti oratori prefer

˘a s

˘a-si realizeze

obiectivul folosind sinonime sau reformulând ideea. Totusi, dac

˘a alegi

aceast˘a variant

˘a, trebuie s

˘a ai grij

˘a ca auditoriul s

˘a

ˆınteleag

˘a leg

˘atura

dintre ideeaˆın discutie si textul biblic.

Prin izolarea cuvintelor-cheie pui o baz˘a discutiei. Mergi apoi mai de-

parte.În prezentarea pe care ai f

˘acut-o versetului, ai indicat clar moti-

vul pentru care-l folosesti? Dac˘a da, explic

˘a acum leg

˘atura dintre cu-

vintele pe care le-ai accentuat si motivul amintit. Arat˘a clar

ˆın ce con-

st˘a aceast

˘a leg

˘atur

˘a. Dac

˘a

ˆın introducere n-ai f

˘acut o aplicare prea ex-

plicit˘a a textului biblic, trebuie s

˘a o faci acum.

Fariseii i-au pus lui Isus oˆıntrebare pe care o considerau dificil

˘a. „

Îi

este permis unui b˘arbat s

˘a divorteze de sotia sa pentru orice motiv?“

Isus si-a bazat r˘aspunsul pe Geneza 2:24. Observ

˘a c

˘a el si-a concentrat

atentia doar asupra unui fragment din acest verset, dup˘a care a f

˘acut

aplicarea de rigoare. Dup˘a ce a ar

˘atat c

˘a b

˘arbatul si femeia devin „o

singur˘a carne“, Isus a concluzionat: „Prin urmare, ceea ce a pus Dum-

nezeuˆın acelasi jug, omul s

˘a nu despart

˘a“. — Mat. 19:3–6.

Câte explicatii ar trebui s

˘a dai pentru a face o aplicare clar

˘a a unui

text biblic? Depinde de profilul auditoriului si de importanta ideiiˆın

discutie. Oricum, explicatia ta trebuie s˘a fie simpl

˘a si la obiect.

Argumente bazate pe Scripturi. Referitor la ministerul efectuat de

apostolul Pavelˆın Tesalonic,

ˆın Faptele 17:2, 3 se spune c

˘a el ‘discuta

pe baza Scripturilor’. Aceasta este o art˘a pe care fiecare slujitor al lui

Iehova ar trebui s˘a o st

˘ap

âneasc

˘a. De exemplu, Pavel a relatat

ˆınt

âm-

pl˘ari din viata si ministerul lui Isus, ar

˘at

ând c

˘a acestea fuseser

˘a prezise

ˆın Scripturile ebraice, dup

˘a care a prezentat o concluzie incontestabi-

l˘a: „Acesta este Cristosul, acest Isus pe care vi-l vestesc“.

În scrisoarea adresat

˘a evreilor, Pavel a citat frecvent din Scripturi-

le ebraice. Pentru a accentua sau a clarifica o idee, el izola deseori un

cuvânt sau o expresie scurt

˘a, dup

˘a care

ˆıi ar

˘ata semnificatia (Evr.

12:26, 27).În relatarea din Evrei, capitolul 3, Pavel a citat din Psal-

mul 95:7–11. Observ˘a cum a dezvoltat el trei idei din acest text: 1) re-

ferirea la inim˘a (Evr. 3:8–12), 2) sensul cuv

ântului „ast

˘azi“ (Evr. 3:7,

13–15; 4:6–11) si 3) semnificatia afirmatiei: „Nu vor intraˆın odihna

Aplicarea corect˘


mea“ (Evr. 3:11, 18, 19; 4:1–11).Încearc

˘a s

˘a imiti acest exemplu c

ând

faci aplic˘ari ale versetelor.

Remarc˘a eficacitatea cu care a adus Isus argumente din Scripturi, asa

cum este relatatˆın Luca 10:25–37. Un om versat

ˆın Lege l-a

ˆıntrebat:

„Înv

˘at

˘atorule, ce trebuie s

˘a fac pentru a mosteni viat

˘a vesnic

˘a? “ Mai

ˆınt

âi, Isus l-a invitat pe acest b

˘arbat s

˘a-si exprime p

˘arerea despre ches-

tiuneaˆın discutie, dup

˘a care a accentuat importanta aplic

˘arii Cuv

ân-

tului lui Dumnezeu. Când a v

˘azut c

˘a omul nu sesizeaz

˘a miezul proble-

mei, Isus a analizatˆın detaliu un singur cuv

ânt din Scripturi: „aproa-

pele“.În loc s

˘a dea pur si simplu definitia cuv

ântului, el a folosit o ilus-

trare pentru a-si ajuta interlocutorul s˘a ajung

˘a singur la concluzia co-

rect˘a.

Este evident c˘a Isus nu se multumea s

˘a citeze niste texte biblice care

s˘a r

˘aspund

˘a clar si direct la

ˆıntreb

˘arile care i se puneau. El le analiza

continutul, dup˘a care le aplica la

ˆıntrebarea propriu-zis

˘a.

Când saducheii au contestat speranta

ˆınvierii, Isus si-a concentrat dis-

cutia asupra unui anumit fragment din Exodul 3:6. El nu s-a rezumat

la citarea versetului, ci a argumentat pe marginea lui, ar˘at

ând c

ât se

poate de clar c˘a

ˆınvierea face parte din scopul lui Dumnezeu. — Marcu

12:24–27.

St˘ap

ânirea artei de a argumenta corect si eficient pe baza Scripturi-

lor contribuie si ea la des˘av

ârsirea ta ca orator.

EXERCITIU:

Gândeste-te la semnificatia textului din 2 Petru 3:7. Demonstreaz

˘a acest ver-

set c˘a p

˘am

ântul va fi distrus prin foc? (C

ând vei explica semnificatia terme-

nului ‘p˘am

ânt’, clarific

˘a si sensul cuv

ântului ‘ceruri’. Ce versete arat

˘a c

˘a ter-

menul ‘p˘am

ânt’ poate fi folosit si

ˆın sens figurat? Cine sau ce este

ˆın reali-

tate distrus, potrivit versetului 7? Cum concord˘a acest fapt cu cele

ˆınt

âmpla-

teˆın zilele lui Noe, asa cum se specific

˘a

ˆın versetele 5 si 6?)

156 Aplicarea corect˘


INDIFERENT c˘a i te adresezi unei persoane sau unui public mai larg, ar

fi neˆıntelept s

˘a presupui c

˘a cei ce te ascult

˘a vor fi interesati de subiect

doar pentru c˘a tu esti interesat de el. Poate c

˘a mesajul t

˘au este impor-

tant, dar, dac˘a nu-i vei sublinia valoarea practic

˘a, nu vei reusi s

˘a tii treaz

prea mult timp interesul celor din auditoriu.

Acelasi lucru este valabil siˆın cazul auditoriului de la Sala

Regatului. Poate c˘a cei prezenti vor fi foarte atenti c

ând vei

folosi o ilustrare sau o experient˘a pe care n-au auzit-o p

ân

˘a

atunci. Dar s-ar putea s˘a nu te mai asculte c

ând vei dezbate

un subiect pe careˆıl cunosc deja, mai ales dac

˘a nu reusesti

s˘a-l dezvolti asa cum ar trebui. Este important s

˘a-i ajuti s

˘a

ˆınteleag

˘a de ce si

ˆın ce mod le este util ceea ce le spui.

Biblia neˆındeamn

˘a s

˘a g

ândim practic (Prov. 3:21, NW ).

Iehova l-a folosit pe Ioan Botez˘atorul pentru a

ˆındruma po-

porul spre „ˆıntelepciunea practic

˘a a celor drepti“ (Luca 1:17). Acest gen

deˆıntelepciune

ˆısi are r

˘ad

˘acinile

ˆın teama s

˘an

˘atoas

˘a de Iehova (Ps.

111:10). Cei ce o apreciaz˘a sunt ajutati s

˘a dep

˘aseasc

˘a problemele vietii

si s˘a apuce adev

˘arata viat

˘a, viata etern

˘a. — 1 Tim. 4:8; 6:19.

Sugestii pentru o cuvˆ

antare practic˘

a. Dac˘a doresti ca discursul t

˘au

s˘a fie practic, trebuie s

˘a ai

ˆın vedere nu doar materialul, ci si auditoriul.

Nu considera auditoriul un grup compact. Acest grup poate fi format

din persoane nec˘as

˘atorite si din familii, din copii, adolescenti si persoa-

neˆın v

ârst

˘a. Probabil c

˘a este alc

˘atuit din persoane nou-interesate, dar

si din frati si surori care auˆınceput s

˘a-i slujeasc

˘a lui Iehova c

ând tu

ˆınc

˘a

nici nu te n˘ascusesi. Unii sunt maturi spiritualiceste, altii sunt

ˆınc

˘a pu-

ternic influentati de anumite atitudini si practici lumesti.Întreab

˘a-te:

„În ce mod le va fi de folos celor din auditoriu materialul pe care-l voi

expune? Cumˆıi voi putea ajuta s

˘a sesizeze ideea de baz

˘a?“ Poate c

˘a de-

cizi s˘a-ti

ˆındrepti atentia doar asupra unuia sau a dou

˘a dintre grupurile

mentionate mai sus.Încearc

˘a

ˆıns

˘a s

˘a nu-i ignori total pe ceilalti.

23EVIDENTIEREA VALORII PRACTICE��


Ajut˘a-i pe cei din auditoriu s

˘a

ˆınteleag

˘a cum

ˆıi influenteaz

˘a

subiectul sau cum pot folosiˆın mod practic informatiile pre-

zentate.

IMPORTANTA

Dac˘a ascult

˘atorii

nu sesizeaz˘a valoarea

practic˘a a expunerii,

ar putea spune c˘a nu sunt

interesati de subiectsau ar putea s

˘a te ignore,

gândindu-se la altceva.

157

Dar dac˘a ti se

ˆıncredinteaz

˘a spre dezbatere o

ˆınv

˘at

˘atur

˘a biblic

˘a fun-

damental˘a? Cum ai putea prezenta o cuv

ântare util

˘a c

ând cei prezenti

cred dejaˆın doctrina despre care vorbesti? Str

˘aduieste-te s

˘a le

ˆınt

˘aresti

ˆıncrederea

ˆın aceast

˘a

ˆınv

˘at

˘atur

˘a. Cum? Explic

ându-le pe larg dovezile

biblice care o sustin si sporindu-le aprecierea fat˘a de ea. Poti face acest

lucru ar˘at

ând leg

˘atura dintre ideea dezb

˘atut

˘a si alte adev

˘aruri bibli-

ce, precum si modulˆın care se armonizeaz

˘a ea cu personalitatea lui

Iehova. Foloseste exemple — din viata real˘a dac

˘a este posi-

bil — care s˘a arate cum i-a ajutat pe altii

ˆıntelegerea corec-

t˘a a acestei

ˆınv

˘at

˘aturi si cum le-a influentat conceptia de-

spre viitor.

Nu te limita s˘a scoti

ˆın evident

˘a aspectele practice ale ma-

terialului prin câteva remarce scurte la finalul cuv

ânt

˘arii.

Fiecare persoan˘a din auditoriu ar trebui s

˘a-si poat

˘a spune

ˆınc

˘a de la

ˆınceput: „Asta mi se aplic

˘a mie“. Dup

˘a introduce-

re, continu˘a s

˘a faci aplic

˘ari practice pe m

˘asur

˘a ce dezvolti

fiecare idee principal˘a din cuprinsul cuv

ânt

˘arii si din

ˆın-

cheiere.

Când faci o aplicare, ai grij

˘a s

˘a fie

ˆın armonie cu princi-

piile Bibliei. Cu alte cuvinte, trebuie s˘a o faci cu iubire si cu

empatie (1 Pet. 3:8; 1 Ioan 4:8). Apostolul Pavel a avut grij˘a

s˘a sublinieze progresul spiritual al surorilor si fratilor cres-

tini din Tesalonic chiar si atunci când a fost nevoit s

˘a re-

glementeze problemele grave de acolo.În plus, el si-a expri-

mat convingerea c˘a ei vor dori s

˘a corecteze situatia (1 Tes.

4:1–12). Ce exemplu demn de imitat!

Intentionezi prin cuvântare s

˘a-i

ˆıncurajezi pe frati s

˘a par-

ticipe cu mai mult zel la lucrarea de predicare si de predare

a vestii bune? Insufl˘a-le entuziasm si apreciere fat

˘a de acest

privilegiu. Totusi, trebuie s˘a ai

ˆın vedere c

˘a nu toti pot s

˘a participe

ˆın

aceeasi m˘asur

˘a la aceast

˘a activitate, fapt recunoscut, de altfel, si de Bi-

blie (Mat. 13:23). Nu ar trebui s˘a-i facem pe frati s

˘a se simt

˘a vinovati.

Evrei 10:24 neˆındeamn

˘a „s

˘a ne stimul

˘am la iubire si la lucr

˘ari excelen-

te“. Dac˘a ne

ˆındemn

˘am la iubire, vom face fapte ce vor avea la baz

˘a o

bun˘a motivatie. Nu

ˆıncerca s

˘a impui reguli, ci tine cont c

˘a Iehova vrea

s˘a promov

˘am ‘ascultarea prin credint

˘a’ (Rom. 16:26). Animati fiind de

acest principiu, vom c˘auta s

˘a

ˆınt

˘arim at

ât credinta noastr

˘a, c

ât si pe cea

a fratilor nostri.

SUGESTII

Când preg

˘atesti

o cuvântare, nu trebuie

s˘a te g

ândesti doar la

material, ci si la auditoriu.Prezint-o

ˆıntr-un mod care

s˘a

ˆıi fie efectiv de ajutor.

Nu prezenta aspectelepractice doar

ˆın

ˆıncheiere.

Subliniaz˘a-le pe tot

parcursul cuvânt

˘arii.

Când te preg

˘atesti pentru

lucrarea de predicare,g

ândeste-te care sunt

preocup˘arile oamenilor

din teritoriul t˘au.

Când depui m

˘arturie,

ascult˘a cu atentie si

adapteaz˘a-ti prezentarea

la necesit˘atile

interlocutorului.

158 Evidentierea valorii practice

Cum s˘

a-i ajut˘

am pe altii s˘

aˆınteleag

˘a valoarea practic

˘a a mesaju-

lui nostru.În timp ce depui m

˘arturie, ai grij

˘a s

˘a subliniezi valoarea

practic˘a a vestii bune. Pentru aceasta

ˆıns

˘a, trebuie s

˘a stii ce anume

ˆıi pre-

ocup˘a pe oamenii din teritoriul t

˘au. Dar cum poti afla? Fii atent la sti-

rile de la radio sau televizor. Uit˘a-te pe prima pagin

˘a a ziarelor. Str

˘a-

duieste-te s˘a-i atragi pe oameni

ˆın conversatie si ascult

˘a-i c

ând vorbesc.

Vei vedea c˘a se confrunt

˘a cu probleme grele: somaj, plata chiriei, boli,

moartea unui membru al familiei, pericolul de a c˘adea victim

˘a de-

lincventei, nedrept˘ati, destr

˘amarea c

˘asniciei, supravegherea copiilor

s.a.m.d.Îi poate ajuta Biblia pe acesti oameni? Categoric!

Când

ˆıncepi o conversatie, probabil c

˘a ai deja

ˆın minte un subiect. To-

tusi, dac˘a observi c

˘a persoana este interesat

˘a de altceva, nu ezita, ci dis-

cut˘a cu ea despre ceea ce o intereseaz

˘a, dac

˘a st

˘ap

ânesti, evident, subiec-

tul. Dac˘a nu, ofer

˘a-te s

˘a revii pentru a-i aduce informatiile de care are

nevoie. Desigur, ‘noi nu ne amestec˘am

ˆın ceea ce nu ne priveste’, dar

leˆımp

˘art

˘asim cu bucurie altora sfaturile practice pe care le ofer

˘a Biblia

(2 Tes. 3:11). Evident, ceea ce-i va impresiona cel mai mult pe oameni

este un sfat biblic care s˘a li se aplice

ˆın mod concret.

Dac˘a nu vor

ˆıntelege c

˘a acest mesaj le este util, s-ar putea s

˘a pun

˘a

brusc cap˘at conversatiei. Dar, chiar dac

˘a ne las

˘a s

˘a vorbim, iar noi nu

reusim s˘a le ar

˘at

˘am valoarea practic

˘a a subiectului, mesajul nostru le va

fi de putin folos.În schimb, dac

˘a le explic

˘am de ce este practic, discu-

tia s-ar putea dovedi un punct de cotitur˘a

ˆın viata lor.

La studiile biblice str˘aduieste-te s

˘a subliniezi

ˆın permanent

˘a aspectele

practice (Prov. 4:7). Ajut˘a-ti elevii s

˘a

ˆınteleag

˘a exemplele, principiile si

sfaturile biblice care le arat˘a cum s

˘a umble pe c

˘aile lui Iehova. Scoate

ˆın evident

˘a foloasele pe care le vor trage proced

ând astfel (Is. 48:17, 18).

În modul acesta,

ˆıti vei ajuta elevii s

˘a fac

˘a schimb

˘arile necesare. S

˘ades-

te si dezvolt˘a

ˆın ei iubirea pentru Iehova si dorinta de a-i pl

˘acea, si vei

vedea c˘a dup

˘a aceea vor dori ei

ˆınsisi s

˘a aplice sfaturile din Cuv

ântul lui

Dumnezeu.

EXERCITIU:

Uit˘a-te peste numerele Ministerului nostru pentru Regat de care dispui si ale-

ge una sau dou˘a prezent

˘ari pe care le consideri practice pentru teritoriul

t˘au.

Încearc

˘a s

˘a le folosesti

ˆın serviciul de teren.

Evidentierea valorii practice 159

CUVINTELE sunt instrumente eficiente ale comunic˘arii. Dar, pentru

ca vorbele noastre s˘a ajung

˘a la tint

˘a, trebuie s

˘a fie alese cu grij

˘a. Un

cuvânt potrivit

ˆıntr-o anumit

˘a ocazie ar putea produce un efect total

opusˆıntr-o situatie diferit

˘a. Gresit folosite, expresiile colorate pot

‘cauza durere’. De fapt, ar denota nechibzuint˘a si ar reflecta lips

˘a de

consideratie fat˘a de interlocutor. Exist

˘a si termeni cu dou

˘a

sensuri, dintre care unul este insult˘ator sau depreciativ

(Prov. 12:18; 15:1, NW ). Pe de alt˘a parte, „un cuv

ânt bun“,

adic˘a un cuv

ânt

ˆıncurajator,

ˆıl umple de bucurie pe cel c

˘a-

ruiaˆıi este adresat (Prov. 12:25). G

˘asirea cuvintelor potri-

vite pretinde eforturi chiar si din partea persoanelorˆınte-

lepte. Biblia ne spune c˘a Solomon era constient de nece-

sitatea de a g˘asi „cuvinte pl

˘acute“ si de a scrie „

ˆıntocmai

cuvintele adev˘arului“. — Ecl. 12:10.

În unele limbi, exist

˘a expresii ce se

ˆıntrebuinteaz

˘a doar

când li te adresezi persoanelor

ˆın etate sau celor cu functii

ˆınalte, iar

altele, doar celor de-o seam˘a cu tine ori mai tineri. Ignorarea acestor

conveniente ar fi o necuviint˘a. De asemenea, este nepotrivit s

˘a folo-

sesti cu privire la propria persoan˘a formule de politete care, conform

obiceiurilor locale, sunt rezervate doar pentru altii. Referitor la acest

subiect, Biblia stabileste norme net superioare legilor sau obiceiuri-

lor locale. Eaˆıi

ˆındeamn

˘a pe crestini ‘s

˘a onoreze oameni de orice fel’

(1 Pet. 2:17). Cei ce respect˘a aceste norme li se adreseaz

˘a respectuos

tuturor oamenilor, indiferent de vârst

˘a.

Multi dintre cei ce nu sunt crestini adev˘arati folosesc un limbaj gro-

solan sau vulgar. Ei cred c˘a prin acest limbaj necizelat „condimentea-

z˘a“ ceea ce spun.

În realitate

ˆıns

˘a, vorbele lor sunt dovada clar

˘a a unui

vocabularˆıngrozitor de s

˘arac. Celor ce au folosit un astfel de limbaj

24 ALEGEREA CUVINTELOR��


Foloseste cuvinte pline de respect si amabilitate, usor deˆın-

teles, care s˘a dea varietate expunerii si s

˘a transmit

˘a fort

˘a si

sentiment. Respect˘a regulile gramaticale.

IMPORTANTA

Cuvintele tale arat˘a c

ât

de mult respecti mesajulpe care-l transmiti si cefel de atitudine ai fat

˘a

de persoanele c˘arora

le vorbesti. Influenteaz˘a

reactia interlocutorului.

160

ˆınainte de a

ˆınv

˘ata c

˘aile lui Dumnezeu s-ar putea s

˘a le fie greu s

˘a sca-

pe de el. Este greu, dar nu imposibil! Spiritul lui Dumnezeu ne poa-

te ajuta s˘a ne schimb

˘am modul de exprimare.

Îns

˘a, si noi trebuie

s˘a fim dispusi s

˘a ne form

˘am un vocabular

ˆıngrijit — plin de cuvinte

frumoase,ˆıncurajatoare —, dup

˘a care s

˘a-l folosim

ˆın permanent

˘a.

— Rom. 12:2; Ef. 4:29; Col. 3:8.

Un limbaj accesibil. O vorbire corect˘a trebuie s

˘a fie, mai

ˆınainte

de toate, usor deˆınteles (1 Cor. 14:9). Dac

˘a folosesti cu-

vinte pe care cei din auditoriu nu leˆınteleg, este ca si cum

ai vorbiˆıntr-o limb

˘a complet necunoscut

˘a lor.

Exist˘a persoane care, lucr

ând

ˆıntr-un anumit domeniu,

folosesc un limbaj de specialitate. Poate c˘a persoanele res-

pectiveˆıntrebuinteaz

˘a

ˆın fiecare zi acesti termeni. Dar, da-

c˘a

ˆıi vei folosi

ˆın contexte gresite, te vei face greu

ˆınteles.

În plus, chiar si printr-o exprimare obisnuit

˘a, dar supra-

ˆınc

˘arcat

˘a cu detalii,

ˆıi poti determina pe ascult

˘atori s

˘a se

gândeasc

˘a

ˆın alt

˘a parte.

Un orator plin de consideratie va folosi cuvinte ce pot

fiˆıntelese chiar si de cei mai putin instruiti. El

ˆıl va imi-

ta pe Iehova, ar˘at

ându-le respect celor „de conditie umi-

l˘a“ (Iov 34:19, NW ). Dac

˘a oratorul consider

˘a necesar un

cuvânt mai rar

ˆıntrebuintat, va trebui s

˘a-l foloseasc

˘a

ˆıntr-o

fraz˘a simpl

˘a care s

˘a-l fac

˘a usor de

ˆınteles.

Cuvintele simple, dar bine alese, sunt deosebit de efi-

ciente. Propozitiile scurte si expresiile simple sunt usor deˆınteles. Ele pot fi intercalate

ˆıntre propozitii mai lungi, pentru ca ex-

punerea s˘a nu devin

˘a abrupt

˘a.

Îns

˘a, pentru ideile pe care vrei s

˘a le fi-

xeziˆın mintea auditoriului, alege cuvinte accesibile si propozitii con-

cise.

Varietate si acurateteˆın exprimare. Exist

˘a un izvor nesecat de

cuvinte frumoase.În loc s

˘a folosesti de fiecare dat

˘a aceleasi expre-

sii,ˆıncearc

˘a s

˘a te exprimi c

ât mai variat.

În felul acesta, vorbirea ta

va deveni interesant˘a si expresiv

˘a. Dar cum

ˆıti poti

ˆımbog

˘ati vocabu-

larul?

Când citesti, noteaz

˘a-ti toate cuvintele de al c

˘aror sens nu esti ab-

solut sigur si caut˘a-le

ˆıntr-un dictionar. Alege c

âteva dintre aceste cu-

vinte si str˘aduieste-te s

˘a le folosesti c

ând ti se iveste ocazia.

Încearc

˘a

SUGESTII

Alege una dintrerecomand

˘arile f

˘acute

ˆın aceast

˘a lectie si

str˘aduieste-te s

˘a o aplici

timp de cel putin o lun˘a.

Când citesti sau

când asculti cuv

ânt

˘arile

unor oratori capabili,g

ândeste-te la obiectivul

pe care vrei s˘a-l atingi.

Noteaz˘a-ti expresiile

pe care ai vrea s˘a ti le

ˆınsusesti si foloseste-leˆın urm

˘atoarele dou

˘a zile.

Alegerea cuvintelor 161

s˘a le pronunti corect si s

˘a le

ˆıntrebuintezi

ˆıntr-un context

ˆın care s

˘a

poat˘a fi usor

ˆıntelese, f

˘ar

˘a s

˘a frapeze.

Îmbog

˘atindu-ti vocabularul, te

vei putea exprima mai variat. Fiiˆıns

˘a atent,

ˆıntruc

ât cel ce pronunt

˘a

gresit cuvintele sau le folosesteˆıntr-un context nepotrivit d

˘a impre-

sia c˘a este str

˘ain de subiect.

Noi dorim s˘a ne

ˆımbog

˘atim vocabularul pentru a le oferi ascult

˘a-

torilor nostri informatii, nu pentru a-i impresiona. Vorbirea elabora-

t˘a si cuvintele savante tind s

˘a atrag

˘a atentia asupra oratorului. Dorin-

ta noastr˘a ar trebui s

˘a fie aceea de a transmite informatii valoroase si

cât mai interesante. Iat

˘a ce spune un proverb biblic: „Limba

ˆıntelep-

tilor d˘a pret cunostintei“ (Prov. 15:2). Folosirea unor cuvinte frumoa-

se, bine alese si usor deˆınteles ne va ajuta s

˘a vorbim cu

ˆınsufletire si

s˘a evit

˘am monotonia.

În timp ce-ti

ˆımbog

˘atesti vocabularul,

ˆıncearc

˘a s

˘a folosesti cuvin-

te adecvate. Exist˘a perechi de cuvinte cu sensuri asem

˘an

˘atoare,

ˆıns

˘a

usor diferiteˆın functie de context. Dac

˘a tii cont de acest aspect,

ˆıti

veiˆımbun

˘at

˘ati claritatea expunerii si vei evita s

˘a-ti ofensezi ascul-

t˘atorii. Ascult

˘a-i cu atentie pe cei ce vorbesc corect. Unele dictiona-

re indic˘a sub fiecare cuv

ânt at

ât sinonimele (cuvinte cu sensuri ase-

m˘an

˘atoare,

ˆıns

˘a nu identice), c

ât si antonimele (cuvinte cu sensuri

oarecum opuse) acestuia. De asemenea, vei vedea c˘a aceeasi idee

este formulat˘a

ˆın mai multe feluri si c

˘a exist

˘a diferite nuante de

sens. Acest lucru este deosebit de util când cauti cuv

ântul potrivit

pentru un anumit context.Înainte de a-ti

ˆınsusi un cuv

ânt, asigu-

r˘a-te c

˘a-i cunosti sensul, pronuntia si contextul

ˆın care trebuie fo-

losit.

Expresiile cu sens concret transmit un mesaj mai clar decât cele cu

sens general. Un orator ar putea spune: „Pe vremea aceea s-auˆımbol-

n˘avit multi oameni“. Sau: „Dup

˘a

ˆıncheierea primului r

˘azboi mon-

dial, circa 21000000 de oameni au muritˆın doar c

âteva luni din cau-

za gripei spaniole“. Remarcati cât de mult se schimb

˘a sensul c

ând ora-

torul precizeaz˘a ce a vrut s

˘a spun

˘a prin „pe vremea aceea“, „multi oa-

meni“ si „s-auˆımboln

˘avit“! Pentru a te putea exprima si tu la fel, tre-

buie s˘a detii informatii exacte despre subiect si s

˘a-ti alegi cu atentie

cuvintele.

Folosirea cuvintelor potrivite ne ajut˘a s

˘a ne exprim

˘am concis. Loc-

vacitatea umbreste claritatea ideilor.În schimb, exprimarea simpl

˘a

ˆıi


ajut˘a pe ascult

˘atori s

˘a

ˆınteleag

˘a si s

˘a retin

˘a ideile importante si, tot-

odat˘a, transmite cunostinta exact

˘a. Modul de predare al lui Isus

Cristos s-a remarcat prin simplitatea limbajului. Si tu poti s˘a

ˆınveti de

la el (vezi exemplele consemnateˆın Matei 5:3–12 si Marcu 10:17–21).

Învat

˘a s

˘a te exprimi concis, folosind cuvinte bine alese.

Cuvinte care s˘

a dea vigoare, tr˘

aire si culoare. Dac˘a vrei s

˘a-ti

ˆım-

bog˘atesti vocabularul, nu te g

ândi doar la cuvinte noi, ci si la cuvin-

te cu caracteristici aparte. De exemplu, verbe care exprim˘a fort

˘a, ad-

jective care dau culoare si expresii care transmit c˘aldur

˘a, amabilitate

ori sinceritate.

Biblia contineˆın mare parte un limbaj sugestiv. De exemplu, prin

intermediul profetului Amos, Iehova a dat urm˘atorul

ˆındemn: „C

˘a-

utati ce este bine si nu ce este r˘au . . . Ur

âti ce este r

˘au si iubiti ce

este bine“ (Am. 5:14, 15, NW ). Profetul Samuel i-a spus regelui Saul:

„DOMNUL a rupt ast˘azi domnia lui Israel deasupra ta“ (1 Sam.

15:28). Iehova i s-a adresat lui Ezechielˆın termeni greu de uitat, spu-

nându-i: „Toti cei din casa lui Israel au capul dur si inima dur

˘a“

(Ezec. 3:7, NW ). Referindu-se la gravitatea conduitei nelegiuite a Is-

raelului, Iehova aˆıntrebat: „Este potrivit s

˘a

ˆınsele un om pe Dum-

nezeu? Dar voi M˘a

ˆınselati“ (Mal. 3:8). Descriind testul de credint

˘a

la care au fost supusi tinerii israelitiˆın Babilon, Daniel a spus

ˆın

cuvinte plastice c˘a „Nebucadnetar s-a umplut de m

ânie“ deoarece

Sadrac, Mesac si Abed-Nego au refuzat s˘a se

ˆınchine imaginii ridi-

cate de el si a poruncit s˘a fie legati si aruncati „

ˆın cuptorul aprins“.

Pentru a ne ajuta s˘a

ˆıntelegem c

ât de mare era c

˘aldura, Daniel rela-

teaz˘a c

˘a regele si-a pus oamenii „s

˘a

ˆınc

˘alzeasc

˘a de sapte ori mai mult

cuptorul, de cum se obisnuia s˘

a-lˆınc

˘alzeasc

˘a“, astfel

ˆınc

ât, atunci

când acestia s-au apropiat de cuptor, au fost distrusi de fl

˘ac

˘ari (Dan.

3:19–22). Adresându-li-se locuitorilor Ierusalimului cu c

âteva zile

ˆınainte s

˘a moar

˘a, Isus le-a spus ad

ânc m

âhnit: „De c

âte ori am vrut

s˘a-i adun pe copiii t

˘ai, cum

ˆısi adun

˘a g

˘aina puii sub aripi! Dar voi

nu ati vrut. Iat˘a! Casa v

˘a este abandonat

˘a si l

˘asat

˘a vou

˘a“. — Mat.

23:37, 38.

Cuvintele alese cu grij˘a pot l

˘asa o amprent

˘a ad

ânc

˘a

ˆın mintea ce-

lor ce te ascult˘a. Dac

˘a vei folosi cuvinte care fac apel la simturi, as-

cult˘atorii vor „vedea“ si vor „pip

˘ai“ lucrurile despre care vorbesti,

vor „gusta“ si vor „mirosi“ alimentele la care te referi si vor „auzi“


sunetele pe care le descrii si persoanele pe care le citezi. Auditoriul va

fi absorbit de ceea ce spui deoareceˆıl ajuti s

˘a tr

˘aiasc

˘a odat

˘a cu tine

expunerea.

Cuvintele expresiveˆıi pot face pe oameni s

˘a r

âd

˘a sau s

˘a pl

âng

˘a. Ele

pot da sperant˘a,

ˆıi pot reaprinde unei persoane ab

˘atute dorinta de a

tr˘ai si de a-l iubi pe Creator. Pretutindeni pe glob exist

˘a oameni c

˘a-

rora speranta insuflat˘a de cuvintele din Psalmul 37:10, 11, 34; Ioan

3:16 si Revelatia 21:4, 5 le-a schimbat radical viata.

Când citesti Biblia si publicatiile ‘sclavului fidel si prev

˘az

˘ator’, ob-

servi o mare varietate de cuvinte si expresii (Mat. 24:45).Încearc

˘a s

˘a

ti leˆınsusesti. Alege-le pe cele care-ti plac si include-le

ˆın vorbirea

curent˘a.

Vorbeste corect din punct de vedere gramatical. Unii sunt con-

stienti c˘a nu vorbesc

ˆıntotdeauna corect. Ce pot face ei

ˆın aceast

˘a pri-

vint˘a?

Dac˘a esti

ˆınc

˘a la scoal

˘a, profit

˘a de aceast

˘a ocazie pentru a-ti

ˆınsusi

corect notiunile de gramatic˘a si pentru a-ti forma un vocabular ales.

Dac˘a nu

ˆıntelegi bine o anumit

˘a regul

˘a gramatical

˘a, cere ajutorul pro-

fesorului. Nu fi superficialˆın

ˆınv

˘atare. Tu ai o motivatie pe care alti

elevi probabil c˘a nu o au, aceea de a deveni un ministru eficient al

vestii bune.

Dar ce poti face dac˘a esti

ˆın v

ârst

˘a, iar limba ta matern

˘a nu este cea

pe care o vorbesti acum? Sau dac˘a n-ai avut posibilitatea de a merge

multi ani la scoal˘a? Nu te descuraja, ci str

˘aduieste-te s

˘a

ˆınveti c

ât mai

mult, din respect fat˘a de vestea bun

˘a. Putem

ˆınv

˘ata mai mult

˘a gra-

matic˘a observ

ând cum se exprim

˘a altii. De aceea, fii foarte atent la

cuvânt

˘arile oratorilor cu experient

˘a! C

ând citesti Biblia si publicatii-

le biblice, observ˘a structura frazei, anumite grupuri de cuvinte si con-

textulˆın care sunt folosite. Construieste-ti frazele dup

˘a modelul din

publicatii.

Unii comici si cânt

˘areti de renume folosesc cuvinte si expresii care

ˆıncalc

˘a regulile gramaticale, iar oamenii tind s

˘a-i imite. Traficantii de

droguri, delincventii sau persoanele imorale au deseori un vocabular

specific, atribuind cuvintelor sensuri absolut diferite de cele obisnui-

te. Crestinii ar dovedi lips˘a de

ˆıntelepciune dac

˘a ar imita astfel de per-

soane, deoarece ar ajunge s˘a se identifice cu aceste elemente ale lu-

mii si cu modul lor de viat˘a. — Ioan 17:16.


Obisnuieste-te s˘a vorbesti corect

ˆın fiecare zi. Dac

˘a

ˆın limbajul co-

tidian esti necizelat, s˘a nu te astepti s

˘a vorbesti frumos

ˆın ocazii deo-

sebite. Dar, dac˘a vei vorbi frumos zilnic, vei ajunge s

˘a te exprimi cu

aceeasi usurint˘a si naturalete si c

ând te vei afla pe podium sau c

ând

vei depune m˘arturie despre adev

˘ar.

Cuvinte pe care as vrea s˘

a le includˆın vocabularul meu

Pentru varietate si acuratete Pentru a transmite vigoare, tr˘

aire sau culoare

��

��

��

��

��

��

��

��

��

EXERCITIU:

S˘apt

˘am

âna aceasta,

ˆın timp ce te preg

˘atesti pentru studiul Turnului de ve-

ghere sau pentru studiul de carte al congregatiei, alege câteva cuvinte pe

care nu leˆıntelegi prea bine. Caut

˘a-le

ˆıntr-un dictionar sau discut

˘a despre

ele cu cineva care are cunostinte temeiniceˆın acest domeniu.


IDEEA de a vorbi dup˘a o schit

˘a

ˆıi nelinisteste pe multi. Ei se simt mai

siguri dac˘a au totul asternut pe h

ârtie sau

ˆınv

˘atat pe dinafar

˘a.

Si totusi,ˆın vorbirea curent

˘a nici unul dintre noi nu foloseste un

manuscris. Când st

˘am de vorb

˘a cu familia ori cu prietenii sau c

ând

particip˘am la ministerul de teren, noi vorbim liber. Tot liber ne expri-

m˘am si c

ând rostim rug

˘aciuni sincere,

ˆın particular sau

ˆın

folosul unui grup de persoane.

Ce diferent˘a exist

˘a

ˆıntre folosirea unui manuscris si fo-

losirea unei schite? Desi cititul de pe un manuscrisˆıi asi-

gur˘a oratorului acuratete

ˆın exprimare si cuvinte alese, nu

ˆınseamn

˘a neap

˘arat c

˘a va si atinge inima ascult

˘atorilor.

Când citesti un text mai lung, imprimi, de obicei, citirii

tale un ritm si o inflexiune diferite de stilul spontan, ti-

pic unei conversatii. Dac˘a te vei concentra mai mult asu-

pra notitelor decât asupra auditoriului, multi dintre cei prezenti nu

vor asculta cu aceeasi atentie cu care ar face-o dac˘a ar vedea c

˘a te in-

teresezi cu adev˘arat de ei si c

˘a-ti adaptezi materialul la necesit

˘atile lor.

Pentru ca o cuvântare s

˘a fie

ˆıntr-adev

˘ar stimulatoare, trebuie prezen-

tat˘a liber.

Scoala de Minister Teocratic este menit˘a s

˘a ne ajute

ˆın viata de zi cu

zi. Când ne

ˆınt

âlnim cu prietenii, nu scoatem o foaie de h

ârtie de pe

care s˘a

ˆıncepem a ne citi g

ândurile, din dorinta de a ne exprima c

ât

mai corect.În serviciul de teren, nu lu

˘am cu noi un manuscris ca s

˘a

citim de pe el, din teama de a nu uita unele idei pe care am vrea s˘a le

transmitem altora. Când, la Scoala de Minister Teocratic, ar

˘ati cum tre-

buie depus˘a m

˘arturie

ˆıntr-o anumit

˘a

ˆımprejurare,

ˆıncearc

˘a s

˘a vorbesti

cât mai natural. Dac

˘a te vei preg

˘ati bine, vei vedea c

˘a o schit

˘a — me-

morat˘a sau scris

˘a — este suficient

˘a pentru a-ti aminti ideile principa-

le pe care vrei s˘a le dezbati. Dar cum poti fi sigur c

˘a

ˆıti este de ajuns o

schit˘a?

25 FOLOSIREA SCHITEI��


Vorbeste dup˘a o schit

˘a — memorat

˘a sau scris

˘a —,

ˆın loc s

˘a ci-

testi cuvânt cu cuv

ânt de pe un manuscris.

IMPORTANTA

Preg˘atirea unei schite te

ajut˘a s

˘a-ti ordonezi ideile.

Folosindu-te de eaˆın timp

ce-ti expui tema,ˆıti va fi

mai usor s˘a fii natural

si s˘a vorbesti din inim

˘a.

166

Ordoneaz˘

a-ti ideile. Pentru a folosi o schit˘a, trebuie mai

ˆınt

âi s

˘a-ti

ordonezi ideileˆın minte. Aceasta nu

ˆınseamn

˘a s

˘a-ti alegi cuvintele pe

care vrei s˘a le folosesti, ci doar s

˘a g

ândesti

ˆınainte de a vorbi.

În viata de zi cu zi, o persoan

˘a impulsiv

˘a se poate trezi spun

ând lu-

cruri pe care mai târziu le va regreta. Altii ar putea vorbi f

˘ar

˘a noim

˘a, s

˘a-

rind de la o idee la alta. Ambele tendinte pot fi comb˘atute eficient dac

˘a,

ˆınainte de a

ˆıncepe s

˘a vorbim, ne vom opri si ne vom

ˆın-

tocmiˆın minte un plan simplu de idei. Asadar, mai

ˆınt

âi fi-

xeaz˘a-ti obiectivul, apoi stabileste etapele pe care vrei s

˘a le

urmezi pentru a-l atinge si dup˘a aceea

ˆıncepe s

˘a vorbesti.

Te preg˘atesti pentru serviciul de teren? Nu-ti ordona doar

geanta, ci si ideile. Dac˘a te hot

˘ar

˘asti s

˘a folosesti una dintre

introducerile sugerateˆın Ministerul nostru pentru Regat, ci-

teste-o de mai multe ori pân

˘a c

ând vei

ˆıntelege clar ideile

principale. Sintetizeaz˘a-le dup

˘a aceea

ˆın una sau dou

˘a pro-

pozitii scurte. Apoi, adapteaz˘a-le la personalitatea ta si la

conditiile din teritoriu.Îti va fi mai usor dac

˘a ti-ai face o

schit˘a

ˆın minte. Ce ar putea include? 1)

În introducere, poti

mentiona o problem˘a de interes pentru majoritatea ce-

lor din comunitate. Invit˘a locatarul s

˘a-si exprime p

˘arerea.

2) Gândeste-te la un lucru concret

ˆın leg

˘atur

˘a cu subiectul

abordat si la unu, dou˘a versete biblice care arat

˘a ce a pro-

mis Dumnezeu s˘a fac

˘a pentru remedierea problemei

ˆın dis-

cutie. Accentueaz˘a, dac

˘a e posibil, ideea c

˘a Iehova

ˆısi va

ˆın-

deplini promisiunea prin intermediul Regatului s˘au, adic

˘a

al guvernului s˘au ceresc. 3)

Încurajeaz

˘a-ti interlocutorul s

˘a

actionezeˆın conformitate cu cele discutate. Ai putea s

˘a-i oferi litera-

tur˘a si/sau un studiu biblic si s

˘a stabilesti concret c

ând v

˘a veti putea

continua discutia.

Probabil c˘a pentru o astfel de prezentare nu vei avea nevoie dec

ât de

o schit˘a f

˘acut

˘a

ˆın minte. Dac

˘a,

ˆınainte de a suna la prima usa, vrei to-

tusi s˘a te uiti pe o schit

˘a, ai grij

˘a s

˘a contin

˘a doar c

âteva cuvinte de in-

troducere, unu sau dou˘a versete biblice si o remarc

˘a pentru

ˆıncheiere.

Preg˘atirea si folosirea unei asemenea schite ne ajut

˘a s

˘a vorbim coerent

si s˘a transmitem un mesaj clar si usor de retinut.

Dac˘a

ˆın teritoriu te

ˆınt

âlnesti de mai multe ori cu aceleasi

ˆıntreb

˘ari

sau obiectiuni, ar fi bine s˘a faci cercet

˘ari asupra problemelor ridicate.

SUGESTII

Fii constient de avantajelepe care le prezint

˘a vorbirea

dup˘a o schit

˘a.

În discutiile de fiecare zi,ordoneaz

˘a-ti ideile

ˆınainte

de a vorbi.

Pentru a dobândi siguranta

necesar˘a vorbirii dup

˘a

o schit˘a, roag

˘a-te lui

Iehova si obisnuieste-tes

˘a faci comentarii libere

laˆıntrunirile congregatiei.

F˘a-ti o schit

˘a simpl

˘a,

pe care s˘a o cuprinzi

dintr-o privire.

Preg˘ateste-te pentru

expunere recapitulând idei,

nu memorând cuvinte.

Folosirea schitei 167

De obicei, nu vei avea nevoie decât de dou

˘a, trei idei principale si de

câteva versete care s

˘a le sustin

˘a. Ai putea g

˘asi toate aceste informatii

ˆın „Subiecte biblice de conversatie“ sau la subtitlurile scrise cu litere

aldine din S˘

a aducem argumente din Scripturi. Evident, poti include

pasaje interesante si din alte publicatii. F˘a-ti o schit

˘a scurt

˘a, ataseaz

˘a

si o fotocopie a pasajului respectiv si tine-le lâng

˘a celelalte materiale

necesareˆın serviciul de predicare. C

ând gazda pune o

ˆıntrebare sau ri-

dic˘a o obiectie, arat

˘a-i c

˘a te bucuri c

˘a-ti acord

˘a posibilitatea de a-ti ar-

gumenta credinta (1 Pet. 3:15). Foloseste schita când

ˆıi aduci argu-

mente.

Si atunci când reprezinti

ˆın rug

˘aciune familia, grupa de studiu de

carte sau congregatia trebuie s˘a-ti ordonezi g

ândurile.

În conformi-

tate cu Luca 11:2–4, Isus le-a dat discipolilor s˘ai un model simplu de

rug˘aciune plin

˘a de sens. Cu ocazia dedic

˘arii templului din Ierusalim,

Solomon a rostit o rug˘aciune lung

˘a, la care s-a g

ândit, cu sigurant

˘a,

dinainte. Laˆınceput, el s-a referit la Iehova si la promisiunea f

˘acut

˘a

lui David, apoi, la templu si,ˆın cele din urm

˘a, pe r

ând, la diverse si-

tuatii si grupuri de persoane (1Împ. 8:22–53). Si noi putem trage

ˆın-

v˘at

˘aminte din aceste exemple.

F˘

a o schit˘

a simpl˘

a pentru cuvˆ

ant˘

ari. Ai nevoie de o schit˘a c

ând

prezinti o cuvântare? C

ât de ampl

˘a trebuie s

˘a fie ea?

Nu uita c˘a rolul schitei este acela de a te ajuta s

˘a-ti amintesti idei.

Poate consideri c˘a ai nevoie de c

âteva propozitii pentru introducere.

Dup˘a aceea

ˆıns

˘a, concentreaz

˘a-te asupra ideilor, nu a cuvintelor. Dac

˘a

ˆıti asterni ideile

ˆın scris, ar fi mai bine s

˘a folosesti propozitii scurte.

Cele câteva idei principale pe care intentionezi s

˘a le dezvolti trebuie

s˘a fie usor de sesizat

ˆın schit

˘a. Le poti marca scriindu-le cu majuscu-

le, subliniindu-le sau evidentiindu-le prin culori. Scrie sub fiecare idee

principal˘a punctele pe care vrei s

˘a le amintesti

ˆın dezbatere. Mentio-

neaz˘a versetele pe care doresti s

˘a le citesti. De obicei, cea mai bun

˘a

metod˘a este aceea de a citi textul respectiv direct din Biblie. Noteaz

˘a-ti

ilustr˘arile pe care vrei s

˘a le folosesti. Poate c

˘a dispui si de anumite ci-

tate din surse laice care ar putea fi binevenite.Însemn

˘arile tale trebu-

ie s˘a fie suficient de ample, d

ându-ti posibilitatea s

˘a prezinti fapte con-

crete. Pentru a putea fi usor de folosit, schita trebuie s˘a fie

ˆıngrijit

˘a.

Unii folosesc schite deosebit de concise. Ele pot cuprinde câteva cu-

vinte-cheie, versetele pe care oratorul le va cita din memorie si dese-

168 Folosirea schitei

ne sau poze menite a-i aminti anumite idei. Cu ajutorul acestor noti-

te simple, un orator va putea s˘a-si prezinte materialul cu naturalete si

ˆın ordine logic

˘a. De fapt, acesta este si obiectivul lectiei de fat

˘a.

La paginile 39–42 ale acestei c˘arti vei g

˘asi informatii referitoare la

„Cum s˘a faci o schit

˘a“. Ar fi bine s

˘a citesti si acest material c

ând ti se

va repartiza spre studiu lectia de fat˘a.

Cum se foloseste schita.Îns

˘a acum obiectivul t

˘au nu este doar acela

de a-ti preg˘ati cuv

ântarea sub forma unei schite, ci si de a folosi schi-

ta cu eficient˘a.

Primul pas este preg˘atirea pentru expunere. Uit

˘a-te la titlul temei,

citeste fiecare idee principal˘a si observ

˘a leg

˘atura dintre idee si tema

ˆın

discutie. Observ˘a timpul alocat fiec

˘arei idei principale. Acum,

ˆıntoar-

ce-te la prima idee si aprofundeaz-o. Analizeaz˘a argumentele, versete-

le, ilustr˘arile si exemplele pe care vrei s

˘a le folosesti

ˆın dezvoltarea

acestei idei. Treci de mai multe ori peste material pân

˘a c

ând vei reti-

ne bine aceast˘a parte a cuv

ânt

˘arii. Procedeaz

˘a la fel si cu celelalte idei

principale. Gândeste-te, de asemenea, ce ai putea omite la nevoie pen-

tru a te puteaˆıncadra

ˆın timp. Uit

˘a-te apoi peste

ˆıntreaga cuv

ântare.

Concentreaz˘a-te asupra ideilor, nu asupra cuvintelor. Nu

ˆınv

˘ata cuv

ân-

tarea pe dinafar˘a.

În timpul expunerii, ar trebui s

˘a ai un bun contact vizual cu publi-

cul. Dup˘a ce citesti un verset, ar trebui s

˘a poti argumenta pe marginea

lui ajutându-te doar de Biblie, f

˘ar

˘a s

˘a mai apelezi la notite. De aseme-

nea, dac˘a folosesti o ilustrare, prezint-o ca si cum ai fi

ˆın fata unor prie-

teni, nu o citi de pe foaie.În timpul expunerii, nu te uita pe notite la

fiecare propozitie. Vorbeste din inim˘a, si vei atinge inimile celor ce te

ascult˘a.

Dac˘a ai ajuns s

˘a st

˘ap

ânesti arta vorbirii dup

˘a o schit

˘a,

ˆınseamn

˘a c

˘a

ai mai f˘acut un pas important

ˆın formarea ta ca orator.

EXERCITIU:Înainte de a merge s

˘apt

˘am

âna aceasta

ˆın lucrarea de predicare, preg

˘ates-

te-tiˆın minte o schit

˘a cu c

âteva idei clare pe care vrei s

˘a le transmiti (vezi

pagina 167, paragraful 3). Apoi,ˆın timp ce predici, observ

˘a de c

âte ori reu-

sesti s˘a prezinti subiectul preg

˘atit sau m

˘acar ideea esential

˘a.

Folosirea schitei 169

ÎNAINTE de a-ti structura materialul dup

˘a o anumit

˘a logic

˘a trebuie

s˘a-ti cunosti bine obiectivul. Vrei doar s

˘a informezi cu privire la un

subiect, de exemplu o doctrin˘a, o atitudine, o calitate, o anumit

˘a con-

duit˘a sau un mod de viat

˘a? Intentionezi s

˘a sustii sau s

˘a contesti o idee?

Doresti s˘a cultivi apreciere fat

˘a de ceva sau s

˘a

ˆındemni la actiune pe

cineva? Pentru a-ti prezenta materialulˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a

produc˘a efectul scontat, trebuie s

˘a tii cont de atitudinea si

de cunostintele pe care le are deja auditoriul cu privire la

subiect. Apoi, aranjeaz˘a-ti materialul

ˆın asa mod

ˆınc

ât s

˘a-ti

poti realiza obiectivul propus.

Referitor la ministerul efectuat de Saul (Pavel)ˆın Damasc,

Faptele 9:22 relateaz˘a c

˘a apostolul „

ˆıi uluia pe iudeii care

locuiauˆın Damasc, dovedind

ˆın mod logic c

˘a acesta este

Cristosul“.În ce constau aceste dovezi logice? Asa cum reie-

se din relatarea despre lucrarea pe care aˆındeplinit-o mai t

ârziu

ˆın

Antiohia siˆın Tesalonic, Pavel s-a bazat la

ˆınceput pe faptul c

˘a iudeii

acceptau Scripturile ebraice si c˘a afisau credint

˘a

ˆın ceea ce spuneau

ele despre Mesia. Apoi, Pavel a ales din Scripturi fragmentele care se

refereau la viata si la ministerul lui Mesia. El a citat versetele respecti-

ve si le-a comparat cu evenimentele din viata lui Isus.În cele din urm

˘a,

el a prezentat concluzia evident˘a c

˘a Isus este Cristosul, sau Mesia (Fap.

13:16–41; 17:2, 3). Dac˘a si tu vei expune adev

˘arul biblic

ˆıntr-un mod

logic, vei avea putere de convingere.

Structureaz˘

a-ti materialul. Un material poate fi structuratˆın di-

verse moduri logice. La nevoie, ai putea s˘a combini mai multe meto-

de. S˘a analiz

˘am c

âteva dintre acestea.

Dup˘

a subiect. Aceasta presupune structurarea materialului pe sec-

tiuni, fiecare sectiune contribuind la realizarea obiectivului pe care ti

l-ai propus. Aceste sectiuni pot fi ideile principale care concur˘a la

ˆın-

26 DEZVOLTAREA LOGIC˘

A A MATERIALULUI��


Structureaz˘a-ti materialul

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a se

ˆınteleag

˘a bine

leg˘atura dintre idei, dintre idei si concluziile la care ai ajuns

sau dintre idei si obiectivul cuvânt

˘arii.

IMPORTANTA

Când informatiile

sunt prezentate logic,auditoriului

ˆıi va fi mai

usor s˘a le

ˆınteleag

˘a,

s˘a si le

ˆınsuseasc

˘a si

s˘a si le aminteasc

˘a.

170

telegerea temei. Sau pot fi niste argumente pertinente care sustin sau

combat o idee.În functie de auditoriu sau de obiectivul propus, poti

ad˘auga sau omite anumite idei chiar dac

˘a au leg

˘atur

˘a cu subiectul.

S˘a observ

˘am urm

˘atorul model de aranjare dup

˘a subiect. O prezen-

tare scurt˘a referitoare la numele lui Dumnezeu ar putea ar

˘ata: 1) de ce

este important s˘a cunoastem numele lui Dumnezeu, 2) care este nu-

mele lui Dumnezeu si 3) cum putem onora acest nume.

Putemˆınv

˘ata multe despre structurarea unui material

ˆın functie de

subiect f˘ac

ând o analiz

˘a atent

˘a a publicatiilor editate de

„sclavul fidel si prev˘az

˘ator“ pentru studiile biblice la do-

miciliu (Matei 24:45).În general, aceste publicatii cuprind

o serie de teme menite a-i ajuta pe elevi s˘a-si fac

˘a o imagi-

ne de ansamblu asupra adev˘arurilor biblice fundamentale.

Publicatiile mai cuprinz˘atoare au subtitluri care

ˆımpart ca-

pitoleleˆın fragmente. Subiectul fiec

˘arui subtitlu

ˆıl preg

˘a-

teste pe elev pentru informatiile de la urm˘atoarele subti-

tluri si contribuie la crearea unei imagini generale asupra

textului.

Cauz˘

a–efect. O alt˘a metod

˘a de prezentare a informatiilor

ˆıntr-un mod logic este aceea de a-ti formula argumentatia

conform principiului cauz˘a–efect.

Aceast˘a metod

˘a de abordare ar putea fi eficient

˘a c

ând te

adresezi unui grup sau unui individ care trebuie s˘a

ˆıntelea-

g˘a mai bine consecintele anumitor actiuni prezente sau viitoare.

În

Proverbele, capitolul 7 ni se ofer˘a un excelent exemplu

ˆın acest sens.

Capitolul descrie deosebit de sugestiv modulˆın care un t

ân

˘ar lipsit de

experient˘a si „f

˘ar

˘a minte“ (cauza) s-a

ˆıncurcat cu o prostituat

˘a, sufe-

rind consecinte dezastruoase (efectul). — Prov. 7:7.

Pentru a accentua si mai bine ideea, ai putea puneˆın antitez

˘a con-

secintele grave de care au parte cei ce deviaz˘a de la c

˘aile lui Iehova si

rezultatele pozitive de care se bucur˘a cei ce ascult

˘a de Iehova.

Îndem-

nat fiind de spiritul lui Iehova, Moise s-a folosit de o astfel de antite-

z˘a c

ând i-a vorbit natiunii Israel

ˆınainte de intrarea

ˆın Tara Promis

˘a.

— Deut., cap. 28.

Uneori este mai bine s˘a-ti

ˆıncepi discursul descriind o situatie (efec-

tul) si prezentând apoi factorii care au generat-o (cauza). Aceasta pre-

supune de obicei o abordare de tip problem˘a–solutie.

ÎNTREAB

˘A-TE . . .

Ce obiectiv urm˘aresc?

Exist˘a o leg

˘atur

˘a clar

˘a

ˆıntre

fiecare idee principal˘a

si obiectivul meu?

Când

ˆımi aleg materialul,

tin cont de necesit˘atile

auditoriului?

Mi-am structurat materialulˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a pot dirija

usor atentia ascult˘atorilor

de la o idee la alta f˘ar

˘a

s˘a fac treceri bruste?

Dezvoltarea logic˘

a a materialului 171

Problem˘

a–solutie. Când discuti cu oamenii

ˆın ministerul de teren de-

spre o problem˘a ce-i preocup

˘a si le spui c

˘a exist

˘a o solutie salutar

˘a,

ˆıi

poti determina s˘a asculte. Aceast

˘a problem

˘a poate fi adus

˘a

ˆın discutie

de tine sau de interlocutor.

De exemplu, te-ai putea referi la faptul c˘a oamenii

ˆımb

˘atr

ânesc si

mor, la cresterea delincventei sau la r˘asp

ândirea pe scar

˘a larg

˘a a ne-

drept˘atii. Nu este nevoie s

˘a te lansezi

ˆıntr-o discutie prea ampl

˘a pen-

tru a demonstra existenta acestui gen de probleme,ˆıntruc

ât ele sunt

evidente. F˘a doar o referire la problem

˘a si prezint

˘a

ˆın continuare so-

lutia oferit˘a de Biblie.

Problema ar putea fiˆıns

˘a si una strict personal

˘a, de exemplu dificul-

t˘atile pe care le

ˆınt

âmpin

˘a un p

˘arinte f

˘ar

˘a partener, descurajarea pro-

vocat˘a de o boal

˘a grav

˘a sau suferinta cauzat

˘a de tratamentul dur la care

este supus˘a o persoan

˘a. Pentru a-ti ajuta c

ât mai bine interlocutorul,

trebuie s˘a fii mai

ˆınt

âi un bun ascult

˘ator. Biblia contine solutii valo-

roase la toate aceste probleme; dar trebuie folosite cu discern˘am

ânt.

Pentru ca discutia s˘a-i fie c

ât mai util

˘a interlocutorului, trebuie s

˘a fii

realist. Specific˘a dac

˘a te referi la o solutie permanent

˘a, la o ameliora-

re de scurt˘a durat

˘a sau doar la cum se poate

ˆındura o situatie ce nu

poate fi schimbat˘a

ˆın acest sistem de lucruri. Cu alte cuvinte, asigu-

r˘a-te c

˘a argumentul biblic pe care

ˆıl prezinti este suficient pentru a-ti

sustine concluzia.În caz contrar, s-ar putea ca solutia pe care o pro-

pui s˘a nu-i par

˘a deloc logic

˘a interlocutorului.

În ordine cronologic

˘a. Anumite materiale se preteaz

˘a la o abordare

cronologic˘a. De exemplu,

ˆın cartea Exodul, cele zece pl

˘agi sunt descri-

seˆın ordinea

ˆın care au avut loc.

În Evrei, capitolul 11, lista cu b

˘arba-

tii si femeile ce au avut o credint˘a exemplar

˘a este prezentat

˘a de apos-

tolul Pavelˆın ordine cronologic

˘a.

Dac˘a evoci anumite evenimente din trecut

ˆın ordine cronologic

˘a,

ˆıti

vei ajuta auditoriul s˘a

ˆınteleag

˘a cauza anumitor situatii. Aceast

˘a meto-

d˘a se preteaz

˘a at

ât la evenimentele istoriei moderne, c

ât si la cele din

timpurile biblice.În felul acesta, poti s

˘a combini metoda analizei cro-

nologice cu rationamentul cauz˘a–efect. Dac

˘a intentionezi s

˘a vorbesti

despre evenimentele care, potrivit Bibliei, se vorˆınt

âmpla

ˆın viitor,

prezentarea cronologic˘a este, poate, cea mai indicat

˘a, pentru c

˘a

ˆıi aju-

t˘a pe ascult

˘atori s

˘a te urm

˘areasc

˘a mai usor si s

˘a retin

˘a informatiile pe

care li le furnizezi.

172 Dezvoltarea logic˘

a a materialului

Totusi, abordarea cronologic˘a nu se cere

ˆıntotdeauna chiar de la

ˆınceput.

În unele situatii e mai eficient s

˘a

ˆıncepi prezent

ând un anu-

mit eveniment important. De exemplu, când amintesti o experient

˘a,

ai puteaˆıncepe mention

ând cum a fost pus

˘a la

ˆıncercare integritatea

cuiva fat˘a de Dumnezeu. Dup

˘a ce trezesti interesul publicului prin re-

latarea acestui episod, continu˘a s

˘a prezinti


˘a

ˆım-

prejur˘arile

ˆın care a avut loc acesta.

Foloseste doar informatii pertinente. Indiferent de modulˆın care

ˆıti structurezi materialul, str

˘aduieste-te s

˘a folosesti doar informatii per-

tinente. Alegerea lor ar trebui s˘a depind

˘a de tem

˘a si de profilul audi-

toriului. Pentru o categorie de ascult˘atori, o anumit

˘a idee ar putea fi

esential˘a,

ˆın timp ce pentru o alt

˘a categorie, aceeasi informatie ar pu-

tea fi nesemnificativ˘a. De asemenea, trebuie s

˘a fii convins c

˘a toate p

˘ar-

tile materialului de care dispui te vor ajuta s˘a-ti

ˆındeplinesti obiecti-

vul propus. Altminteri, prezentarea ta, desi captivant˘a, nu va produce

efectul scontat.În timp ce faci cercet

˘ari, vei g

˘asi o multitudine de informatii intere-

sante legate de subiectul t˘au. C

âte dintre ele vei folosi? Dac

˘a-ti vei obosi

auditoriul cu prea multe, nu-ti vei atinge obiectivul. Mai putine idei, dar

bine dezvoltate, vor fi mai usor de retinut decât o rafal

˘a de informatii

turuite. Evident, aceasta nuˆınseamn

˘a c

˘a nu putem include niciodat

˘a

unele aspecte interesante. Trebuie doar s˘a fim atenti s

˘a nu ne abatem de

la obiectivul propus. Observati cu cât tact sunt introduse astfel de deta-

liiˆın Biblie la Marcu 7:3, 4 si la Ioan 4:1–3, 7–9.

Când vrei s

˘a treci de la o idee la alta, ai grij

˘a s

˘a nu o faci at

ât de

brusc,ˆınc

ât auditoriul s

˘a piard

˘a firul argumentatiei. Pentru ca ideile

s˘a se

ˆımbine armonios, va trebui s

˘a creezi o anumit

˘a punte de leg

˘atu-

r˘a

ˆıntre ele — o propozitie sau o fraz

˘a.

În multe limbi, cuvintele de le-

g˘atur

˘a sunt folosite pentru a indica relatia dintre ideea nou-enuntat

˘a

si ideile precedente.

Folosind un material adecvat si structurându-l

ˆın ordine logic

˘a, vei

reusi s˘a-ti realizezi obiectivul propus.

EXERCITIU:

Dup˘a ce vei citi aceast

˘a lectie, uit

˘a-te din nou peste material f

˘ar

˘a s

˘a te gr

˘a-

besti si rezum˘a

ˆın g

ând fiecare paragraf. Observ

˘a modul

ˆın care fiecare para-

graf contribuie la realizarea obiectivului acestei lectii.

Dezvoltarea logic˘

a a materialului 173

POATE c˘a ai muncit mult pentru a-ti preg

˘ati cuv

ântarea, iar acum dis-

pui de un material informativ, structuratˆın ordine logic

˘a, pe care esti

gata s˘a-l prezinti fluent. Dar te-ai

ˆıntrebat dac

˘a prezentarea ta va fi efi-

cient˘a chiar si atunci c

ând atentia auditoriului este

ˆımp

˘artit

˘a, c

ând nu

aude tot ce spui pentru c˘a mintea

ˆıi zboar

˘a

ˆın alt

˘a parte? Dac

˘a cei pre-

zenti nu se pot concentra la cuvântare, cum le-ai putea atin-

ge inima?

Care ar putea fi problema de fond? Exist˘a probabil mai

multi factori. De cele mai multe ori, se pare c˘a oratorul este

incapabil s˘a-si prezinte cuv

ântarea

ˆın mod liber. Cu alte cu-

vinte, oratorul se uit˘a prea des pe notite sau prezint

˘a expu-

nerea pe un ton prea oficial. Aceste neajunsuri suntˆıns

˘a

strâns legate de modul

ˆın care este preg

˘atit

˘a expunerea.

Dac˘a obisnuiesti s

˘a-ti asterni discursul

ˆın scris si abia

dup˘a aceea s

˘a-l transformi

ˆın schit

˘a, vei vedea c

˘a-ti va fi greu s

˘a-l ex-

pui liber. De ce? Deoarece ti-ai notat fiecare cuvânt pe care vrei s

˘a-l

folosesti. Chiar dac˘a

ˆın timpul expunerii nu vei avea dec

ât schita, pro-

babil c˘a vei

ˆıncerca s

˘a-ti amintesti cuvintele din versiunea initia-

l˘a. Spre deosebire de limba vorbit

˘a, limbajul scris este mai oficial,

având fraze mai elaborate. Cuv

ântarea ta va reflecta aceast

˘a caracte-

ristic˘a.

În loc s

˘a-ti scrii discursul

ˆın

ˆıntregime,

ˆıncearc

˘a urm

˘atoarele suges-

tii: 1) Alege-ti tema si ideile principale pe care vrei s˘a le dezvolti. Pen-

tru o expunere scurt˘a, sunt suficiente dou

˘a idei principale. O expune-

re mai lung˘a poate fi dezvoltat

˘a pe baza a patru, cinci idei. 2) Notea-

z˘a-ti sub fiecare idee principal

˘a versetele importante pe care vrei s

˘a le

folosesti; include, de asemenea, ilustr˘ari si argumente-cheie. 3) G

ân-

deste-te la modulˆın care

ˆıti vei formula introducerea. Ai putea chiar

s˘a-ti notezi una sau dou

˘a propozitii. Preg

˘ateste-ti

ˆın acelasi mod si

ˆın-

cheierea.

27 EXPUNERE LIBER˘

A��


Preg˘ateste-ti bine ideile si exprim

˘a-te spontan.

IMPORTANTA

Expunerea liber˘a este

metoda cea mai eficient˘a

de a mentine viu interesulauditoriului si de a-tiˆındemna ascult

˘atorii

la actiune.

174

Preg˘atirea pentru expunere este foarte important

˘a. Dar nu-ti repeta

expunerea cuvânt cu cuv

ânt

ˆın dorinta de a o memora. C

ând preg

˘a-

testi o expunere liber˘a, trebuie s

˘a te concentrezi asupra ideilor, nu asu-

pra cuvintelor. Ideile trebuie repetate pân

˘a ce ti se vor succeda clar

ˆın

minte. Dac˘a ti-ai structurat cuv

ântarea bine si logic, aceasta va fi les-

ne deˆınteles, iar ideile

ˆıti vor veni usor

ˆın minte.

Tine cont de avantaje. Un avantaj important al expunerii libere

este acela c˘a vei folosi un stil simplu, la care oamenii reactioneaz

˘a de

obicei mai bine. Expunerea ta va fi mai dinamic˘a si, deci,

mai interesant˘a pentru auditoriu.

Aceast˘a metod

˘a

ˆıti permite s

˘a ai un contact vizual per-

manent cu ascult˘atorii, ajut

ându-te s

˘a comunici mai bine

cu ei.Întruc

ât nu te vei uita peste notite pentru fiecare

cuvânt, ascult

˘atorii

ˆısi vor da seama repede c

˘a st

˘ap

ânesti

subiectul si c˘a esti convins de ceea ce spui. Prin urmare,

acest tip de expunere esteˆın general mai natural si mai plin

de c˘aldur

˘a, pornind din inim

˘a.

În plus, expunerea liber

˘a permite o mai mare flexibi-

litate. Materialul nu esteˆıntocmit at

ât de rigid,

ˆınc

ât s

˘a

nu-ti permit˘a s

˘a faci schimb

˘ari. S

˘a presupunem c

˘a

ˆın di-

mineata zileiˆın care trebuie s

˘a tii cuv

ântarea, auzi o stire

important˘a legat

˘a direct de subiectul t

˘au. Oare n-ar fi bine

s˘a faci referire la ea? Sau, poate c

˘a

ˆın timp ce vorbesti,

ˆıti

dai seama c˘a

ˆın auditoriu exist

˘a multi copii de v

ârst

˘a scolar

˘a. C

ât de

potrivit ar fi dac˘a ti-ai adapta ilustr

˘arile si prezentarea astfel

ˆınc

ât s

˘a-i

ajuti s˘a

ˆınteleag

˘a

ˆın ce mod le poate influenta viata materialul pe

care-l prezinti!

Un alt avantaj al expunerii libere este acela c˘a

ˆıti stimuleaz

˘a min-

tea. Când vezi c

˘a auditoriul este receptiv si apreciaz

˘a ceea ce spui, ca-

peti mai mult entuziasm si, prin urmare, poti dezvolta mai mult une-

le idei sau poti repeta anumite puncte pentru a le accentua. Dac˘a ob-

servi c˘a interesul auditoriului sl

˘abeste, ai putea face ceva pentru a

schimba situatia,ˆın loc s

˘a continui s

˘a te adresezi unor oameni care

nu sunt atenti.

Evit˘

a capcanele. Ar trebui s˘a stii

ˆıns

˘a c

˘a si expunerea liber

˘a prezin-

t˘a unele capcane. Una dintre acestea este tendinta de a dep

˘asi timpul.

Dac˘a vei introduce prea multe idei suplimentare,

ˆıncadrarea

ˆın timp

SUGESTIIÎntip

˘areste-ti

ˆın minte

avantajele expunerii libere.În loc s

˘a-ti scrii toat

˘a

cuvântarea pe h

ârtie,

f˘a-ti o schit

˘a simpl

˘a.

Preg˘ateste-te pentru

expunere recapitulând

ˆın g

ând fiecare idee

principal˘a. Nu te concentra

excesiv de mult asupraexprim

˘arii, ci mai degrab

˘a

asupra dezvolt˘arii logice

a ideilor.

Expunere liber˘

a 175

ar putea s˘a devin

˘a o problem

˘a. Ca s

˘a nu cazi

ˆın aceast

˘a capcan

˘a,

ˆın-

semneaz˘a-ti pe schit

˘a timpul alocat pentru fiecare parte a cuv

ânt

˘arii.

Respect˘a apoi aceste

ˆınsemn

˘ari.

Un alt pericol cu care se confrunt˘a mai ales oratorii experimentati este

ˆıncrederea exagerat

˘a

ˆın propriile capacit

˘ati. Fiind obisnuiti s

˘a vorbeas-

c˘a

ˆın public, unii consider

˘a, poate, c

˘a e usor s

˘a

ˆınghesui c

âteva idei si s

˘a

umpli timpul alocat. Dar umilinta si recunoasterea faptului c˘a partici-

p˘am la un program de instruire unde Iehova

ˆınsusi este Marele

Înv

˘at

˘a-

tor ar trebui s˘a ne determine s

˘a ne preg

˘atim bine pentru fiecare sarcin

˘a

primit˘a, apel

ând la Iehova

ˆın rug

˘aciune. — Is. 30:20; Rom. 12:6–8.

Probabil c˘a cea mai mare

ˆıngrijorare a oratorilor care nu st

˘ap

ânesc

arta expunerii libere este aceea c˘a ar putea uita ce vor s

˘a spun

˘a. Nu

permite unor asemenea temeri s˘a-ti fr

âneze progresul

ˆın arta oratoriei.

Preg˘ateste-te bine si apeleaz

˘a la Iehova, cer

ându-i ajutorul spiritului

sfânt. — Ioan 14:26.

Alti oratori nuˆındr

˘aznesc s

˘a vorbeasc

˘a liber din cauza grijii exage-

rate de a nu se exprima incorect.Într-adev

˘ar, este posibil ca

ˆıntr-o ex-

punere liber˘a s

˘a nu te exprimi at

ât de

ˆıngrijit sau de exact din punct

de vedere gramatical caˆıntr-o cuv

ântare tinut

˘a dup

˘a un manuscris.

Îns

˘a tonul de conversatie va compensa

ˆın mare m

˘asur

˘a aceste neajun-

suri. Oamenii sunt mai receptivi la ideile prezentateˆın cuvinte usor

deˆınteles si

ˆın propozitii simple. Dac

˘a te vei preg

˘ati bine, vei ajunge

s˘a te exprimi spontan, nu pentru c

˘a ai

ˆınv

˘atat totul pe de rost, ci pen-

tru c˘a ai rev

˘azut ideile de suficiente ori. Si dac

˘a te exprimi corect

ˆın

vorbirea cotidian˘a, o vei face si c

ând vei fi pe podium.

Ce fel de notite este bine s˘

a folosesti. Cu timpul si dup˘a multe exer-

citii, vei reusi s˘a-ti reduci schita la doar c

âteva cuvinte pentru fieca-

re idee din cuvântare. Aceste c

âteva cuvinte, precum si textele bibli-

ce pe care intentionezi s˘a le folosesti pot fi trecute pe un cartonas sau

pe o coal˘a de h

ârtie pe care s

˘a o consulti la nevoie. Pentru ministerul

de teren, este suficient s˘a

ˆınveti pe de rost o schit

˘a simpl

˘a. Dac

˘a, pen-

tru o vizit˘a ulterioar

˘a, ai f

˘acut cercet

˘ari pe marginea unui subiect,

ˆıti

poti nota unele idei pe o foaie de hârtie pe care s

˘a o introduci

ˆın Bi-

blie. Sau, si mai simplu, poti folosi Subiecte biblice de conversatie sau

S˘

a aducem argumente din Scripturi.

Totusi, dac˘a pentru urm

˘atoarele s

˘apt

˘am

âni ti s-au repartizat mai

multe p˘arti din programul

ˆıntrunirilor si ai de sustinut si o cuv

ântare

176 Expunere liber˘

a

public˘a, s-ar putea s

˘a ai nevoie de notite mai ample.

În ce scop? Pen-

tru a-tiˆımprosp

˘ata memoria

ˆınainte de sustinerea fiec

˘arei teme. Dar,

dac˘a vei consulta prea des aceste notite, urm

˘arind fraz

˘a cu fraz

˘a, vei

pierde multe dintre atuurile unei expuneri libere.În cazul

ˆın care fo-

losesti notite ample, marcheaz˘a ideile-cheie, precum si versetele din

care e alc˘atuit

˘a schita ta pentru a le putea vedea cu usurint

˘a.

Chiar dac˘a un orator experimentat

ˆısi prezint

˘a de obicei cuv

ântarea

sub forma unei expuneri libere, e bine uneori s˘a includ

˘a si alte tipuri

de expunere. De exemplu, pentru introducere siˆıncheiere, unde, pe

lâng

˘a un bun contact cu auditoriul, sunt necesare si expresii pline de

fort˘a si bine formulate, ar putea fi eficient s

˘a

ˆınvete pe dinafar

˘a c

âte-

va idei. Când trebuie s

˘a prezinti date exacte, cifre, citate sau versete,

este important s˘a le citesti bine.

Cˆ

and ti se cere o explicatie. Uneori, ni se cere s˘a ne explic

˘am con-

vingerile f˘ar

˘a a avea posibilitatea de a ne preg

˘ati dinainte. Acest lu-

cru ni se poateˆınt

âmpla de exemplu

ˆın serviciul de teren, c

ând cine-

va ridic˘a o obiectie. Situatii similare se pot ivi si atunci c

ând suntem

ˆın compania rudelor noastre, la locul de munc

˘a sau la scoal

˘a. S-ar

putea ca unele oficialit˘ati s

˘a ne cear

˘a explicatii asupra convingerilor

noastre si asupra modului nostru de viat˘a. Scripturile ne

ˆındeamn

˘a:

„[Fiti]ˆıntotdeauna gata s

˘a prezentati o ap

˘arare

ˆınaintea oricui v

˘a cere

motivul sperantei voastre, f˘ac

ând

ˆıns

˘a aceasta cu bl

ândete si respect

profund“. — 1 Pet. 3:15.

Observ˘a

ˆın Faptele 4:19, 20 r

˘aspunsul pe care l-au dat Petru si Ioan

ˆın

fata Sanhedrinului evreiesc. Ei si-au exprimat clar pozitiaˆın numai dou

˘a

fraze — un r˘aspuns adecvat pentru acel auditoriu —, ar

˘at

ând c

˘a proble-

maˆın discutie nu

ˆıi viza doar pe apostoli, ci si pe membrii tribunalului.

Mai târziu, lui Stefan i s-au adus acuzatii false si a fost t

âr

ât

ˆınaintea ace-

luiasi tribunal. Citeste r˘aspunsul s

˘au improvizat — dar de o deosebit

˘a

fort˘a —, consemnat

ˆın Faptele 7:2–53. Cum si-a structurat el expunerea?

Prezentând evenimentele


˘a. La momentul potrivit,

aˆınceput s

˘a se refere

ˆın mod special la spiritul rebel al natiunii Israel.

În

concluzie, el a ar˘atat c

˘a Sanhedrinul manifestase un spirit asem

˘an

˘ator

condamnându-l la moarte pe Fiul lui Dumnezeu.

Când ti se cere, pe nepreg

˘atite, s

˘a-ti explici convingerile, ce anume

te poate ajuta s˘a faci comentarii eficiente? Imit

˘a-l pe Neemia, care

s-a rugatˆın g

ând

ˆınainte de a r

˘aspunde la

ˆıntrebarea pus

˘a de regele

Expunere liber˘

a 177

Artaxerxes (Neem. 2:4). Apoi, schiteaz˘a-ti rapid

ˆın minte c

âteva idei.

Pasii fundamentali ar putea fi urm˘atorii: 1) Alege una sau dou

˘a idei pe

care s˘a le incluzi

ˆın explicatia ta (ai putea s

˘a apelezi la cartea S

˘a adu-

cem argumente din Scripturi). 2) Hot˘ar

˘aste-te asupra versetelor pe care

le vei folosiˆın argumentatie. 3) G

ândeste-te cum ti-ai putea

ˆıncepe ex-

plicatia cu mult tact, astfelˆınc

ât interlocutorul s

˘a fie dispus s

˘a te as-

culte. Dup˘a aceea, poti

ˆıncepe s

˘a vorbesti.

Dar dac˘a esti tensionat,

ˆıti vei mai aminti ce-ai de f

˘acut? Isus le-a

spus continuatorilor s˘ai: „Nu v

˘a

ˆıngrijorati cu privire la cum veti vorbi

sau ce va trebui s˘a spuneti;

ˆıntruc

ât ce va trebui s

˘a spuneti vi se va da

ˆın ceasul acela; fiindc

˘a cei care vorbesc nu sunteti doar voi, ci spiritul

Tat˘alui vostru este cel care vorbeste prin intermediul vostru“ (Mat.

10:19, 20). Aceasta nuˆınseamn

˘a c

˘a vei fi

ˆınzestrat cu o miraculoas

˘a

„exprimare deˆıntelepciune“, asemenea crestinilor din secolul I (1 Cor.

12:8). Dar, dac˘a

ˆıti

ˆınsusesti cu regularitate

ˆınv

˘at

˘aturile pe care li le

ofer˘a Iehova slujitorilor s

˘ai din congregatia crestin

˘a, spiritul sf

ânt te

va ajuta la momentul potrivit s˘a ti le amintesti pe cele de care ai ne-

voie. — Is. 50:4.

Desigur, expunerea liber˘a poate fi deosebit de eficient

˘a. Dac

˘a vei fo-

losi cu regularitate aceast˘a tehnic

˘a oratoric

˘a atunci c

ând tii teme

ˆın

congregatie,ˆıti va fi usor, la nevoie, s

˘a dai r

˘aspunsuri improvizate, de-

oarece procedura este aceeasi. Nu ezita.Înv

˘at

ând s

˘a vorbesti liber, vei

deveni mai eficientˆın ministerul de teren. Si, dac

˘a ai privilegiul de a

tine cuvânt

˘ari

ˆınaintea congregatiei,

ˆıti va fi mai usor s

˘a captezi aten-

tia auditoriului si s˘a-i sensibilizezi inima.

EXERCITII:

1) Când te preg

˘atesti pentru studiul Turnului de veghere, obisnuieste-te s

˘a

subliniezi doar cuvinte-cheie, nu propozitiiˆıntregi. R

˘aspunde cu propriile

cuvinte. 2)În timp ce-ti preg

˘atesti noua tem

˘a primit

˘a la scoal

˘a, repet

˘a

ˆın

gând subiectul, precum si dou

˘a, trei idei principale.

178 Expunere liber˘

a

Cˆ

AND stau de vorb˘a cu prietenii, oamenii sunt de obicei degajati.

Cuvintele le vin spontan. Unii sunt mai dinamici, altii, mai rezervati.Îns

˘a si

ˆıntr-un caz si

ˆın altul naturaletea conversatiei este pl

˘acut

˘a.

Când ne adres

˘am

ˆıns

˘a unei persoane necunoscute, nu e indicat s

˘a-i

vorbim prea familiar sau prea liber. De fapt,ˆın unele culturi, orice

conversatie cu un str˘ain

ˆıncepe potrivit unor reguli de eti-

chet˘a. Apoi, dup

˘a ce i se arat

˘a respectul cuvenit, se poate

trece, cu discern˘am

ânt, de la un ton oficial la unul mai

amical, de conversatie.

Trebuie s˘a fii deosebit de atent si c

ând vorbesti de pe

podium. Un stil prea familiar stirbeste demnitatea uneiˆıntruniri crestine si seriozitatea lucrurilor spuse.

În unele

limbi, exist˘a formule de adresare speciale pentru persoa-

neleˆın v

ârst

˘a, profesori, oficialit

˘ati sau rude (observ

˘a ex-

presiile folositeˆın Faptele 7:2 si 13:16). C

ând vorbim cu partenerul

conjugal sau cu un prieten apropiat, folosim alte formule de adresa-

re. Chiar dac˘a vorbirea noastr

˘a de pe podium n-ar trebui s

˘a sune prea

oficial, ea nu trebuie s˘a fie nici lipsit

˘a de respect.

Exist˘a

ˆıns

˘a anumiti factori care pot face ca expunerea s

˘a sune exa-

gerat de rigid sau de oficial. Unul dintre acestia este structura frazei.

O problem˘a apare c

ând oratorul

ˆıncearc

˘a s

˘a repete exact cuvintele de

pe pagina tip˘arit

˘a. De obicei, limbajul oral se deosebeste net de cel

scris. Este adev˘arat c

˘a oratorii folosesc,

ˆın preg

˘atirea unei cuv

ânt

˘ari,

anumite publicatii. De obicei, discursul are la baz˘a o schit

˘a tip

˘arit

˘a.

Dar, dac˘a

ˆın timpul cuv

ânt

˘arii folosesti cuvintele din publicatie sau

citesti direct de pe schit˘a, nu te vei putea exprima pe un ton de con-

versatie. Pentru a-i da discursului t˘au o not

˘a de naturalete,

ˆıncearc

˘a

s˘a te exprimi cu propriile-ti cuvinte si s

˘a eviti frazele stufoase.

Un alt factorˆıl reprezint

˘a variatiile de ritm. Vorbirea rigid

˘a si ofi-

cial˘a se caracterizeaz

˘a printr-o

ˆınsiruire de cuvinte si printr-un ritm

28TON DE CONVERSATIE��


Vorbeste normal, caˆın fiecare zi, dar tine cont de auditoriu.

IMPORTANTA

Vorbind pe un ton normal,de conversatie,

ˆıti vei ajuta

auditoriul s˘a se simt

˘a

la largul lui si s˘a fie

receptiv la ceea ce spui.

179

constant.Într-o conversatie obisnuit

˘a exist

˘a variatii de ritm si pauze

frecvente, mai scurte sau mai lungi.

Desigur, când te adresezi unui public numeros, ar trebui s

˘a folo-

sesti, pe lâng

˘a stilul de conversatie, un volum mai ridicat, o intensi-

tate mai mare a vocii si un entuziasm sporit, astfelˆınc

ât

s˘a captezi atentia celor ce te ascult

˘a.

Pentru a avea siˆın ministerul de teren un ton de con-

versatie adecvat, trebuie s˘a te obisnuiesti s

˘a vorbesti corect

ˆın fiecare zi. Aceasta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a trebuie s

˘a ai studii

superioare. Este totusi necesar s˘a cultivi bune deprinderi

de vorbire care s˘a-i determine pe ceilalti s

˘a te asculte cu

respect. Având

ˆın vedere cele discutate, stabileste care din-

tre sugestiile de mai jos ti-ar putea fi utileˆın conversatiile

tale zilnice.

1) Evit˘a expresiile gresite din punct de vedere grama-

tical sau pe acelea care te-ar putea eticheta drept o per-

soan˘a cu o conduit

˘a contrar

˘a principiilor divine.

În ar-

monie cu sfatul din Coloseni 3:8, evit˘a limbajul vulgar.

Poti folosiˆıns

˘a un limbaj colocvial,

ˆıntruc

ât nu este sup

˘a-

r˘ator. Expresiile colocviale, desi populare, sunt acceptate

de norm˘a.

2) Nuˆıntrebuinta aceleasi cuvinte sau expresii pentru

fiecare idee pe care vrei s-o transmiti.Învat

˘a s

˘a folosesti

cuvinte care s˘a-ti exprime clar g

ândurile.

3) Nu repeta inutil ceea ce ai spus deja. F˘a-ti mai

ˆınt

âi

ordineˆın minte si abia dup

˘a aceea vorbeste.

4) Nuˆın

˘abusi ideile valoroase printr-o exprimare stu-

foas˘a. Obisnuieste-te s

˘a exprimi clar si concis ideea care

vrei s˘a fie retinut

˘a.

5) Vorbeste pe un ton plin de respect.

SUGESTII

Primul lucru este cultivareaunei atitudini corectefat

˘a de cei din auditoriu.

Priveste-i ca pe nisteprieteni, dar nu fi totusiprea familiar cu ei.Trateaz

˘a-i cu respect.

Vorbeste natural.Nu

ˆıncerca s

˘a reproduci

exprimarea din materialultip

˘arit. Formuleaz

˘a ideile

cu propriile-ti cuvinte.Foloseste propozitii scurtesi variaz

˘a ritmul.

Gândeste-te c

˘a tu vrei s

˘a

le comunici ceva. Vorbestedin inim

˘a. Precump

˘anitor

trebuie s˘a fie mesajul, nu

efectul pe care-l produciasupra altora.Îmbun

˘at

˘ateste-ti calitatea

vorbirii de zi cu zi. Puneˆın

practic˘a, pe r

ând, sugestiile

de pe aceast˘a pagin

˘a.

EXERCITIU:

Observ˘a-ti obiceiurile de vorbire. Aplic

˘a cele cinci sugestii enumerate mai

sus, concentrându-te

ˆın fiecare zi asupra uneia. Ori de c

âte ori faci o gresea-

l˘a, reia ideea de la cap

˘at, chiar si numai

ˆın minte, si formuleaz-o corect.

180 Ton de conversatie

OAMENII sunt puternic influentati nu numai de ceea ce se spune, ci si

de modulˆın care se spune ceva. Dac

˘a cel ce

ˆıti vorbeste are o voce pl

˘a-

cut˘a, cald

˘a, prietenoas

˘a si amabil

˘a, nu-i asa c

˘a-l vei asculta cu mai mul-

t˘a atentie dec

ât dac

˘a vocea i-ar fi rece sau aspr

˘a?

Dezvoltarea calit˘atilor vocii nu tine doar de tehnica vocii, ci si de per-

sonalitate. Pe m˘asur

˘a ce vom progresa

ˆın cunostint

˘a si vom

aplicaˆın viat

˘a cu mai mult

˘a seriozitate adev

˘arul biblic, ne

vom schimba modul de vorbire. Vocea noastr˘a va reflecta ca-

lit˘ati divine precum iubirea, bucuria si amabilitatea (Gal.

5:22, 23). Va transmite interesul sincer pe care-l manifest˘am

fat˘a de altii. C

ând spiritului de nemultumire cronic

˘a

ˆıi vor

lua locul sentimentele de recunostint˘a, aceast

˘a transformare

se va observa atât

ˆın cuvintele noastre, c

ât si

ˆın tonul vocii

(Plâng. 3:39–42; 1 Tim. 1:12; Iuda 16). Chiar si atunci c

ând

nuˆıntelegem limba

ˆın care vorbeste cineva, ne putem da

seama usor dac˘a persoana respectiv

˘a este arogant

˘a, intole-

rant˘a, critic

˘a si dur

˘a sau, dimpotriv

˘a, umil

˘a, r

˘abd

˘atoare, amabil

˘a si iu-

bitoare.

Uneori, un glas necorespunz˘ator poate avea drept cauz

˘a anumite mal-

formatii congenitale sau o boal˘a care a afectat laringele. Unele dintre a-

ceste neajunsuri sunt atât de mari,

ˆınc

ât nu pot fi corectate total

ˆın acest

sistem de lucruri. Totusi, calitatea vocii poate fiˆımbun

˘at

˘atit

˘a dac

˘a

ˆınv

˘a-

t˘am s

˘a ne folosim

ˆın mod corect organele vorbirii.

Trebuie s˘a preciz

˘am, mai

ˆınt

âi de toate, c

˘a fiecare voce are particulari-

t˘atile ei. Obiectivul t

˘au nu trebuie s

˘a fie acela de a imita o anumit

˘a voce,

ci de a cultiva potentialul propriei voci, cu toate particularit˘atile ei. Ce

anume te-ar putea ajutaˆın acest sens? Exist

˘a dou

˘a conditii esentiale.

Controlul corespunz˘

ator al coloanei de aer. Pentru dobândirea unei

voci de calitate este nevoie de o cantitate suficient˘a de aer si de o respi-

ratie corect˘a. Dar f

˘ar

˘a

ˆıntrunirea acestor cerinte, vocea va fi stins

˘a, iar

expunerea, sacadat˘a.

29CALITATEA VOCII��


Cultiv˘a-ti vocea, respir

ând corect si decontract

ând muschii

tensionati. Nuˆıncerca s

˘a-i imiti pe altii.

IMPORTANTA

Având o voce de calitate,

ˆıi vei ajuta pe cei prezentis

˘a se relaxeze si s

˘a te

asculte cu pl˘acere. O voce

necizelat˘a

ˆıngreuneaz

˘a

comunicarea, deranjând

atât oratorul, c

ât si

auditoriul.

181

Cea mai lat˘a parte a pl

˘am

ânilor nu se afl

˘a

ˆın sectiunea superioar

˘a a

toracelui, unde pare mai mare doar datorit˘a oaselor umerilor. De fapt,

pl˘am

ânii se l

˘atesc chiar deasupra diafragmei. Prins

˘a de coastele inferioa-

re, diafragma desparte toracele de abdomen.

Dac˘a, atunci c

ând inspiri, umpli cu aer doar partea superioar

˘a a pl

˘a-

mânilor, vei r

˘am

âne

ˆın scurt

˘a vreme f

˘ar

˘a suflu. Vocea va pierde din for-

t˘a, iar tu vei obosi repede. Pentru a respira corect, trebuie s

˘a stai jos sau

ˆın picioare cu spatele drept si cu umerii trasi. C

ând inspiri pentru a

vorbi, f˘a un efort constient ca s

˘a nu dilati doar partea superioar

˘a a to-

racelui. Umple cu aer maiˆınt

âi partea inferioar

˘a a pl

˘am

ânilor. C

ând

aceasta se umple, sectiunea inferioar˘a a cutiei toracice se va m

˘ari late-

ral. Concomitent, diafragma va coborˆı, ap

˘as

ând usor stomacul si intes-

tinele, astfelˆınc

ât vei simti

ˆın zona abdomenului str

ânsoarea curelei sau

aˆımbr

˘ac

˘amintei. Dar pl

˘am

ânii nu sunt jos,

ˆın cavitatea abdominal

˘a, ci

ˆın cavitatea toracic

˘a. Pentru a-ti controla respiratia, asaz

˘a-ti palmele de

o parte si de alta a perimetrului inferior al toracelui. Apoi, inspir˘a ad

ânc.

CUM SE REALIZEAZ˘

A VORBIREA

Coloana de aer pe care o eliber˘am din pl

˘a-

mâni are un rol foarte important

ˆın producerea

sunetului. Pl˘am

ânii actioneaz

˘a asemenea unor

foale careˆımping aerul, prin trahee,

ˆın laringe.

Laringele se g˘aseste la jum

˘atatea g

âtului. De o

parte si de alta a laringelui,ˆın interior, se afl

˘a

dou˘a pliuri fibroase minuscule numite coarde

vocale. Ele sunt principalele responsabile deproducerea sunetului. Aceste pliuri fibroase des-chid si

ˆınchid trecerea curentului de aer

ˆın la-

ringe siˆımpiedic

˘a p

˘atrunderea unor corpuri

str˘aine

ˆın pl

˘am

âni.

În timpul respiratiei norma-

le nu se produce nici un sunet când aerul trece

prin coardele vocale. Dar, când cineva vrea s

˘a

vorbeasc˘a, muschii contract

˘a coardele vocale,

care,ˆın contact cu aerul

ˆımpins din pl

˘am

âni,

vibreaz˘a. Asa se produce sunetul.

Cu cât coardele vocale sunt mai

ˆıntinse, cu

atât ele vibreaz

˘a mai intens si produc sunete

maiˆınalte.

În schimb, cu c

ât sunt mai relaxate,

cu atât tonurile vor fi mai grave. Dup

˘a ce p

˘ar

˘a-

seste laringele, unda sonor˘a p

˘atrunde

ˆın partea

superioar˘a a g

âtului, numit

˘a faringe. De aici ea

treceˆın cavitatea bucal

˘a si

ˆın cea nazal

˘a.

În aces-

te cavit˘ati, sunetul primar este

ˆımbog

˘atit cu to-

nuri armonice, careˆıl modific

˘a,

ˆıl amplific

˘a sau

ˆıl

ˆınt

˘aresc. Palatul, limba, dintii, buzele si man-

dibula contribuie la f˘ar

âmitarea undelor sono-

re, care suntˆımpinse afar

˘a sub forma vorbirii

deslusite.

Vocea uman˘a este o minun

˘atie, capabil

˘a de

performante inegalabile. Nici un instrumentcreat de om nu se compar

˘a cu ea. Ea poate ex-

prima o gam˘a larg

˘a de sentimente si emotii: de

la iubire tandr˘a si binevoitoare la ur

˘a ne

ˆındu-

plecat˘a si violent

˘a. C

ând este bine cultivat

˘a si

antrenat˘a, vocea poate dob

ândi o

ˆıntindere de

pân

˘a la trei octave. Ea poate emite at

ât sunete

muzicale de o inegalabil˘a frumusete, c

ât si cu-

vinte alese, care impresioneaz˘a.

182 Calitatea vocii

Dac˘a inspiri corect, nu-ti vei suge burta si nu vei ridica umerii, ci vei

simti cum coastele se misc˘a usor

ˆın sus si

ˆın afar

˘a.

În continuare, concentreaz

˘a-te asupra expiratiei. Nu expulza dintr-o

dat˘a tot aerul din pl

˘am

âni. Elimin

˘a-l lent. Nu

ˆıncerca s

˘a-ti controlezi ex-

piratia contractând muschii g

âtului, c

˘aci rezultatul ar fi o voce prea

ˆın-

cordat˘a sau ascutit

˘a. Presiunea exercitat

˘a de muschii abdominali si de

cei intercostali determin˘a expulzarea aerului,

ˆın timp ce diafragma con-

troleaz˘a viteza de expulzare.

Asemenea unui atlet care se antreneaz˘a pentru o curs

˘a, oratorul poa-

teˆınv

˘ata s

˘a respire corect cu ajutorul exercitiilor de respiratie.

În

Calitatea vocii 183

Organele articulatorii

Palatul

Limba

Dintii

Buzele

Mandibula

Traseul coloanei de aer

Cavitatea nazal˘a

Cavitatea bucal˘a

Gâtlej

Coardele vocale

Traheea

Pl˘am

ânii

Diafragma

Coardele vocale (privite de sus)În vorbire

În respiratie

În respiratie ad

ânc

˘a

picioare, cu umerii drepti, inspir˘a ad

ânc p

ân

˘a ce umpli cu aer partea in-

ferioar˘a a pl

˘am

ânilor. Apoi, expir

˘a lent, num

˘ar

ând rar

ˆın g

ând c

ât mai

mult, f˘ar

˘a s

˘a-ti tragi suflul. Apoi f

˘a exercitii de citire cu voce tare ur-

mând aceast

˘a tehnic

˘a.

Relaxeaz˘

a-ti muschiiˆıncordati. Un alt element esential

ˆın dob

ândi-

rea unei voci de calitate este relaxarea. Este uimitor s˘a vezi c

ât de mul-

teˆımbun

˘at

˘atiri se pot face dac

˘a

ˆınveti s

˘a fii destins c

ând vorbesti. Min-

tea si trupul trebuie s˘a fie relaxate,

ˆıntruc

ât tensiunea psihic

˘a provoac

˘a

tensiune muscular˘a.

Înl

˘atur

˘a tensiunea psihic

˘a form

ându-ti o idee corect

˘a despre cei ce

te ascult˘a. Dac

˘a este vorba despre persoane pe care le

ˆınt

âlnesti

ˆın mi-

nisterul de teren, gândeste-te c

˘a tu, chiar dac

˘a studiezi poate Biblia doar

de câteva luni, cunosti deja multe lucruri valoroase despre scopul lui

CUM POT FI CORIJATE ANUMITE DEFICIENTE

O voce slab˘

a. O voce blând

˘a nu este neap

˘a-

rat slab˘a. Dac

˘a este

ˆımbog

˘atit

˘a cu sunete armo-

nice, suave, ea va fi ascultat˘a cu pl

˘acere. Dar,

pentru a fi eficient˘a, vocea trebuie s

˘a aib

˘a sufi-

cient volum.

Pentru ca vocea noastr˘a s

˘a capete amploa-

re, trebuie s˘a fie c

ât mai sonor

˘a. Aceasta pre-

tinde s˘a

ˆınveti s

˘a-ti relaxezi

ˆıntreg corpul, asa

cum s-a explicat maiˆınainte. Relaxarea con-

stient˘a a corpului si exercitiile de fredonare ne

pot fi de mare ajutor. Buzele nu trebuie strân-

se tare, ci trebuie abia s˘a se ating

˘a.

În timpul

acestor exercitii,ˆıncearc

˘a s

˘a simti vibratiile

ˆın

cap siˆın piept.

Uneori vocea este slab˘a sau tensionat

˘a din

cauza faptului c˘a vorbitorul nu se simte bine sau

nu a dormit suficient. Dac˘a aceste neajunsuri

vor fiˆınl

˘aturate, vei

ˆımbun

˘at

˘ati calitatea vocii.

O voce pitig˘

aiat˘

a. Când coardele vocale

sunt preaˆıncordate, vocea va c

˘ap

˘ata accente

acute. Dac˘a vocea vorbitorului este tensionat

˘a,

si publicul va fi tensionat. Dar, relaxând muschii

gâtului si, prin urmare, detension

ând coardele

vocale, vocea ta va deveni mai grav˘a. Impune-ti

s˘a faci acest lucru chiar si

ˆın timpul conversatii-

lor zilnice. E bine s˘a respiri profund.

O voce nazalizat˘

a. Aceast˘a deficient

˘a apare

câteodat

˘a din cauza unei obstructii nazale. Dar

exist˘a si alte cauze. Prin contractarea muschilor

gâtului si ai gurii, noi

ˆınchidem fosele nazale,

ˆımpiedic

ând aerul s

˘a treac

˘a liber prin ele. Re-

zultatul va fi un sunet nazal. Pentru a-l evita, enevoie de relaxare.

O voce aspr˘

a. O asemenea voce nu favori-zeaz

˘a dialogul amical. Ea

ˆıi tine pe ascult

˘atori

ˆın defensiv

˘a.

Uneori, singura solutie este str˘adania per-

manent˘a de a ne schimba personalitatea (Col.

3:8, 12). Dup˘a efectuarea acestei schimb

˘ari, de

un mare ajutor poate fi aplicarea tehnicilor vo-cale. Este important s

˘a-ti relaxezi at

ât g

âtul, c

ât

si mandibula.În felul acesta, vocea va suna mai

pl˘acut, f

˘ar

˘a distorsion

˘arile cauzate de vorbirea

printre dinti.

184 Calitatea vocii

Iehova pe care ai putea s˘a li le

ˆımp

˘art

˘asesti si lor.

În plus, tu te afli la

usa lor pentru c˘a ele au nevoie de ajutor, chiar dac

˘a nu sunt constien-

te de asta.În schimb, la Sala Regatului, majoritatea celor din auditoriu

fac parte din poporul lui Iehova.Îti sunt prieteni si vor s

˘a reusesti. C

ât

nu si-ar dori si alti oratori din lume s˘a aib

˘a un auditoriu la fel de prie-

tenos si de iubitor ca al nostru!

Relaxeaz˘a-ti muschii g

âtului concentr

ându-te asupra lor si decontrac-

tându-i printr-un efort constient. Nu uita: coardele vocale vibreaz

˘a sub

influenta coloanei de aer. Când muschii g

âtului se contract

˘a sau se re-

laxeaz˘a, tonul vocii se schimb

˘a, asemenea sunetului pe care-l

produce o coard˘a de chitar

˘a sau de vioar

˘a c

ând,

ˆın timpul

acordajului, esteˆıntins

˘a sau destins

˘a. Prin destinderea coar-

delor vocale iau nastere tonurile grave. Dac˘a muschii g

âtu-

lui sunt relaxati, fosele nazale r˘am

ân deschise,

ˆımbun

˘at

˘atind

considerabil calitatea vocii.

Relaxeaz˘a-ti tot corpul: genunchii, m

âinile, umerii, g

âtul.

În felul acesta se creeaz

˘a rezonanta de care are nevoie vocea

pentru a c˘ap

˘ata amploare. Rezonanta se produce c

ând

ˆıntre-

gul corp actioneaz˘a asemenea unei cutii de rezonant

˘a. Ea

ˆıns

˘a se pierde c

ând corpul este tensionat. Sunetul, elaborat

ˆın laringe, nu reverbereaz

˘a doar

ˆın cavit

˘atile nazale, ci si

ˆın

contact cu structura osoas˘a a toracelui, cu dintii, cu palatul

si cu sinusurile. Toate aceste p˘arti ale corpului duc la o mai bun

˘a rezo-

nant˘a. Dac

˘a pe cutia de rezonant

˘a a unei chitare este asezat

˘a o greuta-

te, sunetul se va auziˆınfundat. Pentru a avea rezonanta corespunz

˘atoa-

re, cutia de rezonant˘a trebuie s

˘a vibreze liber. Acelasi principiu este va-

labil siˆın cazul structurii osoase a corpului nostru, structur

˘a sustinu-

t˘a de muschi. Rezonanta d

˘a vocii modulatie si permite exprimarea unor

sentimente cât mai nuantate. Mai mult dec

ât at

ât, vei putea fi bine au-

zit de un public larg, f˘ar

˘a s

˘a-ti fortezi vocea.

SUGESTII

Cultiv˘a calit

˘atile unei

personalit˘ati crestine.

Învat

˘a s

˘a respiri corect,

umplând cu aer partea

inferioar˘a a pl

˘am

ânilor.

Când vorbesti, relaxeaz

˘a-ti

muschii, gâtul, umerii,

tot corpul.

EXERCITII:

1) Câteva minute pe zi, timp de o s

˘apt

˘am

ân

˘a, f

˘a exercitii de respiratie, um-

plându-ti cu aer partea inferioar

˘a a pl

˘am

ânilor. 2) Cel putin o dat

˘a pe zi, re-

laxeaz˘a-ti intentionat muschii g

âtului

ˆın timp ce vorbesti.

Calitatea vocii 185

ADEV˘

ARURILE biblice pe care li leˆımp

˘art

˘asim altora nu trebuie s

˘a le

hr˘aneasc

˘a doar mintea, ci si inima.

În acest sens, trebuie s

˘a ar

˘at

˘am c

˘a

suntem sincer interesati de ascult˘atorii nostri. Interesul poate fi demon-

stratˆın mai multe moduri.

Tine cont de p˘

arerea interlocutorului. Apostolul Pavel a luatˆın con-

sideratie mentalitatea si mediul din care proveneau cei cu ca-

re discuta. El a explicat: „Pentru iudei am devenit ca un iu-

deu, ca s˘a-i c

âstig pe iudei; pentru cei ce sunt sub lege am

devenit ca si cum as fi sub lege, desi euˆınsumi nu sunt sub

lege, ca s˘a-i c

âstig pe cei ce sunt sub lege. Pentru cei ce sunt

f˘ar

˘a lege am devenit ca si cum as fi f

˘ar

˘a lege, desi eu nu sunt

f˘ar

˘a lege fat

˘a de Dumnezeu, ci sub lege fat

˘a de Cristos, ca s

˘a-i

câstig pe cei f

˘ar

˘a lege. Pentru cei slabi am devenit slab, ca s

˘a-i

câstig pe cei slabi. Am devenit orice lucru pentru oameni de orice fel, ca

s˘a-i salvez cu orice pret pe unii. Dar fac toate lucrurile de dragul vestii

bune, ca s˘a fiu p

˘artas la ea

ˆımpreun

˘a cu altii“ (1 Cor. 9:20–23). Dar as-

t˘azi, cum putem ‘deveni orice lucru pentru oameni de orice fel’?

Dac˘a,

ˆınainte de a vorbi cu o persoan

˘a, ai avea posibilitatea s-o ob-

servi, chiar si pentru scurt timp, ti-ai putea face o idee despre preocu-

p˘arile si viata ei. Stii ce ocupatie are? Ce religie? Ai observat ceva cu pri-

vire la situatia ei familial˘a? Pe baza observatiilor tale, ai putea s

˘a-ti adap-

tezi prezentarea, astfelˆınc

ât s

˘a devin

˘a c

ât mai atr

˘ag

˘atoare pentru inter-

locutorul t˘au?

Pentru ca prezentarea ta s˘a fie c

ât mai captivant

˘a, trebuie s

˘a te g

ân-

desti dinainte la modulˆın care ai putea s

˘a-i abordezi pe cei din terito-

riu.În unele zone locuiesc si emigranti. Dac

˘a si

ˆın teritoriul t

˘au exist

˘a

astfel de persoane, ai g˘asit o modalitate eficient

˘a de a le depune m

˘artu-

rie?Întruc

ât vointa lui Dumnezeu este ca „orice fel de oameni s

˘a fie sal-

vati si s˘a ajung

˘a la o cunostint

˘a exact

˘a a adev

˘arului“, str

˘aduieste-te s

˘a

prezinti mesajul despre Regatˆıntr-un mod c

ât mai interesant. — 1 Tim.

2:4.

30 INTERES FAT˘

A DE INTERLOCUTOR��


Manifest˘a consideratie fat

˘a de opiniile celorlalti si arat

˘a c

˘a le

vrei binele.

IMPORTANTA

Este o modalitate princare putem imita iubireamanifestat

˘a de Iehova si

care ne ajut˘a s

˘a atingem

inima oamenilor.

186

Ascult˘

a cu atentie. Chiar dac˘a este atotstiutor, Iehova

ˆıi ascult

˘a pe

oameni. Profetul Mica a primit o viziuneˆın care Iehova

ˆıi

ˆındemna pe

ˆıngeri s

˘a-si exprime p

˘arerea

ˆın vederea solution

˘arii unei chestiuni. Apoi,

Iehova i-a permis unuia dintreˆıngeri s

˘a aplice sugestia pe care o d

˘adu-

se (1Împ. 22:19–22). C

ând Avraam si-a exprimat

ˆıngrijorarea cu privi-

re la judecata ce urma s˘a fie executat

˘a asupra Sodomei, Iehova l-a ascul-

tat cu amabilitate (Gen. 18:23–33). Cum putem imita si noiˆın minister

exemplul lui Iehova?Încurajeaz

˘a-i pe altii s

˘a se exprime deschis. Pune-le o

ˆıntrebare la

obiect si las˘a-le timp s

˘a r

˘aspund

˘a. Ascult

˘a-i cu adev

˘arat.

Dac˘a-i urm

˘aresti cu atentie, se vor simti

ˆındemnati s

˘a vor-

beasc˘a deschis. Dac

˘a, din r

˘aspunsul lor, poti deduce care le

sunt domeniile de interes,ˆıncearc

˘a, plin de tact, s

˘a le pui si

alteˆıntreb

˘ari. Str

˘aduieste-te s

˘a-i cunosti mai bine, dar nu fi

indiscret. Felicit˘a-i sincer pentru ideile lor, dac

˘a e cazul.

Chiar dac˘a nu esti de acord cu punctul lor de vedere, fii ama-

bil si permite-le s˘a-si exprime opiniile. — Col. 4:6.

Îns

˘a trebuie s

˘a fim foarte atenti ca interesul nostru fat

˘a de

oameni s˘a nu degenereze

ˆın indiscretie. Dorinta de a le face

bine nu ne autorizeaz˘a s

˘a ne amestec

˘am

ˆın problemele lor

personale (1 Pet. 4:15). Trebuie s˘a avem grij

˘a ca persoanele

de sex opus s˘a nu ne interpreteze gresit amabilitatea.

Întru-

cât gradul de interes pe care-l putem manifesta fat

˘a de cine-

va difer˘a de la tar

˘a la tar

˘a sau chiar de la persoan

˘a la persoa-

n˘a, trebuie s

˘a d

˘am dovad

˘a de mult discern

˘am

ânt. — Luca

6:31.

Dar, pentru a fi buni ascult˘atori, avem nevoie si de preg

˘a-

tire. Dac˘a stim bine ce vrem s

˘a spunem, putem fi relaxati si

atenti f˘ar

˘a s

˘a facem eforturi speciale. Atitudinea noastr

˘a

ˆıi va ajuta si pe

ascult˘atorii nostri s

˘a se simt

˘a la largul lor si s

˘a fie mai dispusi s

˘a con-

verseze cu noi.

Dac˘a ne ascult

˘am cu atentie interlocutorul, demonstr

˘am c

˘a-i acord

˘am

onoare, c˘a-i apreciem modul de g

ândire si sentimentele (Rom. 12:10).

Atitudinea noastr˘a chiar l-ar putea ajuta s

˘a fie mai atent la ceea ce vrem

s˘a-i spunem. De aceea, Cuv

ântul lui Dumnezeu ne sf

˘atuieste ‘s

˘a fim

prompti la ascultare,ˆınceti la vorbire’. — Iac. 1:19.

Ajut˘

a-ti interlocutorul s˘

a progreseze. Grija fat˘a de oameni ne va de-

termina s˘a ne g

ândim la cei interesati de adev

˘ar si s

˘a-i vizit

˘am din nou

SUGESTII

Ascult˘a-ti interlocutorul

ˆın

timp ce vorbeste. Arat˘a-i

c˘a te bucuri c

˘a-si exprim

˘a

p˘arerile si sentimentele.

Pune-iˆıntreb

˘ari pentru a-l

puteaˆıntelege mai bine.

Gândeste-te la persoana

cu care ai stat de vorb˘a.

Contacteaz-o din noupeste c

âteva zile.

Împ

˘art

˘aseste-i acele

adev˘aruri biblice care-i

pot fi de folos.

Ajut-o cu ce poti. Tinecont at

ât de necesit

˘atile

ei imediate, cât si de

cele de durat˘a.

Interes fat˘

a de interlocutor 187

pentru a leˆımp

˘art

˘asi acele adev

˘aruri biblice care le pot fi de folos.

Îna-

inte de a-i revizita, gândeste-te la ceea ce cunosti deja despre ei de la vi-

zitele anterioare. Adun˘a informatii despre un subiect care-i intereseaz

˘a.

Scoateˆın evident


˘a a materialului, ajut

ându-i s

˘a

ˆınte-

leag˘a cum pot aplica cele discutate. — Is. 48:17.

Dac˘a locatarul este

ˆıngrijorat din cauza unei situatii sau a unei pro-

bleme, foloseste-te de aceast˘a ocazie ca s

˘a-i prezinti vestea bun

˘a. Urmea-

z˘a exemplul dat de Isus, care era

ˆıntotdeauna gata s

˘a-i consoleze pe cei

aflatiˆın necaz (Mar. 6:31–34). Nu ceda tentatiei de a-i oferi o solutie de

moment sau de a-i da un sfat superficial, c˘aci ar putea crede c

˘a nu esti

sincer interesat de el. Arat˘a-i,

ˆın schimb, empatie (1 Pet. 3:8). F

˘a apoi

cercet˘ari

ˆın publicatiile noastre biblice si ofer

˘a-i informatii utile care s

˘a-l

ajute s˘a

ˆınfrunte problema. Desigur, grija iubitoare pe care i-o porti te

vaˆımpiedica s

˘a dezv

˘alui chestiunile confidentiale pe care ti le dest

˘ai-

nuie, cu exceptia cazuluiˆın care ai un motiv

ˆıntemeiat s-o faci. — Prov.

25:9.

Cu sigurant˘a c

˘a persoanele c

˘arora trebuie s

˘a le ar

˘at

˘am un interes

special sunt cele cu care studiem Biblia. Mediteaz˘a

ˆın rug

˘aciune la ne-

cesit˘atile fiec

˘arui elev si tine cont de ele c

ând te preg

˘atesti pentru stu-

diu.Întreab

˘a-te: „Ce ar trebui s

˘a fac

˘a persoana respectiv

˘a pentru a con-

tinua s˘a progreseze spiritualiceste?“ Ajut

˘a-ti elevul s

˘a aprecieze ceea ce

spunˆın acest sens Biblia si publicatiile ‘sclavului fidel si prev

˘az

˘ator’

(Mat. 24:45). Uneori nu e suficient s˘a-i dai o explicatie. Ar putea fi ne-

voie s˘a faceti ceva

ˆımpreun

˘a pentru a-i ar

˘ata cum s

˘a aplice un anumit

principiu biblic. — Ioan 13:1–15.

Când

ˆıi ajut

˘am pe altii s

˘a tr

˘aiasc

˘a

ˆın armonie cu normele lui Iehova,

avem nevoie de echilibru si de discern˘am

ânt.

Întruc

ât provin din di-

verse medii si au felurite talente, oamenii progreseaz˘a

ˆın mod diferit.

Fii rezonabilˆın astept

˘arile tale (Filip. 4:5). Nu-i forta s

˘a fac

˘a schimb

˘ari.

Las˘a ca spiritul si Cuv

ântul lui Dumnezeu s

˘a-i motiveze. Iehova vrea ca

oamenii s˘a-i slujeasc

˘a de bun

˘avoie, nu din obligatie (Ps. 110:3). Nu emi-

te p˘areri personale referitor la deciziile pe care trebuie s

˘a le ia si, chiar

dac˘a ti se cere, nu lua decizii

ˆın locul lor. — Gal. 6:5.

Ofer˘

a ajutor practic. E adev˘arat c

˘a Isus se interesa

ˆın principal de

bun˘astarea spiritual

˘a a ascult

˘atorilor s

˘ai, dar el a fost receptiv si la ce-

lelalte necesit˘ati ale lor (Mat. 15:32). Chiar dac

˘a resursele noastre ma-

teriale sunt limitate, exist˘a multe alte modalit

˘ati practice de a-i ajuta

pe altii.

188 Interes fat˘

a de interlocutor

Interesul fat˘a de semeni ne va determina s

˘a fim amabili. De exemplu,

ˆın cazul

ˆın care conditiile atmosferice

ˆıl deranjeaz

˘a pe interlocutor, mu-

tati-v˘a

ˆıntr-un loc mai bun sau fixeaz

˘a o alt

˘a zi pentru a v

˘a continua dis-

cutia. Dac˘a

ˆıl vizitezi la o or

˘a nepotrivit

˘a, ofer

˘a-te s

˘a revii mai t

ârziu.

Când un vecin sau cineva interesat de adev

˘ar este bolnav ori se afl

˘a

ˆın

spital, arat˘a-ti grija pe care i-o porti trimit

ându-i o vedere sau o scrisoa-

re scurt˘a, ori f

˘ac

ându-i o vizit

˘a. Ai putea chiar s

˘a-i preg

˘atesti ceva de

mâncare sau s

˘a-l ajuti

ˆıntr-un alt fel.

Pe m˘asur

˘a ce progreseaz

˘a

ˆın studiul Bibliei, unii elevi ar putea simti

un gol sufletesc deoarece nu mai pot petrece la fel de mult timp cu fos-

tii amici. Fii prietenos cu ei. F˘a-ti timp s

˘a stai de vorb

˘a cu ei dup

˘a stu-

diu, precum siˆın alte ocazii.

Îndeamn

˘a-i s

˘a-si aleag

˘a cu grij

˘a prietenii

(Prov. 13:20). Ajut˘a-i s

˘a participe la

ˆıntrunirile congregatiei. Stai l

âng

˘a

ei laˆıntruniri si ocup

˘a-te de copiii lor, astfel

ˆınc

ât toti s

˘a poat

˘a obtine

cât mai multe beneficii de pe urma programului.

Arat˘

a-le un interes sincer. Interesul fat˘a de altii nu este o tehnic

˘a pe

care s-o st˘ap

ânesti, ci o calitate a inimii. Gradul de interes pe care-l ar

˘a-

t˘am fat

˘a de altii se observ

˘a

ˆın mai multe moduri. Reiese din felul

ˆın care

ascult˘am si din ceea ce spunem. Se observ

˘a din amabilitatea si conside-

ratia pe care le manifest˘am fat

˘a de altii. Si chiar dac

˘a nu spunem si nu

facem nimic, se remarc˘a din atitudinea si mimica noastr

˘a. Indiscutabil,

cei din jurˆısi vor da seama dac

˘a ne interes

˘am sincer de ei.

Cel mai important motiv pentru care trebuie s˘a le dorim cu sinceri-

tate binele semenilor nostri este acela c˘a putem imita astfel iubirea si

ˆındurarea Tat

˘alui nostru ceresc. Av

ând o atitudine amabil

˘a, ne vom pu-

tea ajuta interlocutorii s˘a se apropie de Iehova si de mesajul pe care el

ni l-aˆıncredintat s

˘a-l transmitem. Asadar,

ˆın timp ce le

ˆımp

˘art

˘asim al-

tora vestea bun˘a, s

˘a ne str

˘aduim s

˘a privim cu ‘interes personal nu doar

propriile noastre treburi, ci si treburile celorlalti’. — Filip. 2:4.

EXERCITII:

1)Înainte de

ˆıntrunire, arat

˘a interes sincer fat

˘a de o anumit

˘a persoan

˘a. Nu-i

spune doar: „Bun˘a!“ Str

˘aduieste-te s-o cunosti mai bine. Arat

˘a-i c

˘a esti pre-

ocupat de ea. F˘a acest lucru cu regularitate. 2)

În serviciul de predicare, in-

tereseaz˘a-te sincer de persoana cu care stai de vorb

˘a. Nu te rezuma la a-i

depune m˘arturie.

Încearc

˘a s-o cunosti mai bine. Vorbeste si actioneaz

˘a

ˆın

functie de ceea ce afli despre ea. Caut˘a c

ât mai multe ocazii de a face acest

lucru.

Interes fat˘

a de interlocutor 189

SCRIPTURILE ne spun ‘s˘a onor

˘am oameni de orice fel’ si ‘s

˘a nu vorbim

injurios despre nimeni’ (1 Pet. 2:17; Tit 3:2). De fapt, orice om pe care-lˆınt

âlnim a „venit

ˆın existent

˘a «dup

˘a asem

˘anarea lui Dumnezeu»“ (Iac.

3:9). Cristos a murit pentru fiecare om (Ioan 3:16). Asadar, toti merit˘a

s˘a aud

˘a vestea bun

˘a pentru a actiona

ˆın consecint

˘a si pentru a fi salvati

(2 Pet. 3:9). Unii au calit˘ati exceptionale sau sunt

ˆınvestiti

cu o autoritate pentru care merit˘a o stim

˘a deosebit

˘a.

Dar de ce se retin unii oameni s˘a arate respectul pe care

Biblia neˆındeamn

˘a s

˘a-l manifest

˘am? Cultura local

˘a ar pu-

tea s˘a-si pun

˘a amprenta asupra lor determin

ându-i s

˘a le

acorde onoare altoraˆın functie de cast

˘a, culoarea pielii, sex,

starea s˘an

˘at

˘atii, v

ârst

˘a, bog

˘atie sau statut social. Coruptia

tot mai r˘asp

ândit

˘a

ˆın r

ândul functionarilor publici a sub-

minat respectul fat˘a de autoritate.

În unele t

˘ari, oamenii

sunt total nemultumiti de viata pe care o duc, muncind cât

e ziua de lung˘a doar pentru a obtine strictul necesar,

ˆın mijlocul unei

societ˘ati lipsite de respect. Tinerii sunt instigati de colegii lor s

˘a se r

˘az-

vr˘ateasc

˘a

ˆımpotriva profesorilor nepopulari sau

ˆımpotriva altor persoa-

ne cu autoritate. Multi sunt influentati de imaginea tân

˘arului smecher

ce-si domin˘a p

˘arintii, promovat

˘a de programele TV. Trebuie s

˘a depu-

nem eforturi serioase pentru ca aceste conceptii lumesti s˘a nu ne de-

termine s˘a ne comport

˘am ur

ât fat

˘a de altii. Dar, dac

˘a le acord

˘am oa-

menilor demnitate, vom crea o atmosfer˘a prielnic

˘a schimbului liber de

idei.

O atitudine respectuoas˘

a. De la cel ce efectueaz˘a o activitate cu ca-

racter religios se asteapt˘a s

˘a manifeste respect prin tinut

˘a si fapt

˘a. Con-

venientele difer˘a de la o zon

˘a la alta. Unii te consider

˘a lipsit de respect

dac˘a le vorbesti f

˘ar

˘a s

˘a-ti scoti p

˘al

˘aria sau tin

ând m

âna

ˆın buzunar.

În

alte locuri aceast˘a atitudine poate fi acceptat

˘a. Tine seama de sentimen-

tele localnicilor pentru a nu-i ofensa si pentru a le transmite cu eficien-

t˘a si f

˘ar

˘a oprelisti vestea bun

˘a.

31 RESPECT FAT˘

A DE ALTII��


Manifest˘a consideratie fat

˘a de altii, ar

˘at

ându-le onoare.

IMPORTANTA

Respectul fat˘a de altii

este o cerint˘a crestin

˘a care

favorizeaz˘a o atmosfer

˘a

pasnic˘a

ˆın care oamenii

vor accepta mai usor ceeace le prezinti din Biblie.

190

Aceleasi principii sunt valabile si când

ˆıi salut

˘am pe altii,

ˆındeosebi pe

ceiˆın etate. De obicei, este o dovad

˘a de impertinent

˘a din partea tinerilor

s˘a li se adreseze adultilor pe numele mic f

˘ar

˘a permisiunea acestora.

În

unele locuri, chiar si adultii trebuie s˘a evite a li se adresa str

˘ainilor pe nu-

me.În plus, multe limbi folosesc pronumele personal la persoana a II-a

plural sau, cum este cazul limbii române, un pronume de politete

ˆın semn

de respect fat˘a de o persoan

˘a

ˆın v

ârst

˘a sau fat

˘a de o persoan

˘a cu autoritate.

Saluturi pline de respect.În comunit

˘atile mai mici se cere s

˘a schi-

tezi un gest de respect când te

ˆınt

âlnesti cu cineva cunoscut pe strad

˘a

sau când intri

ˆıntr-o

ˆınc

˘apere. Acest gest poate fi un simplu

salut, un zâmbet, o miscare a capului sau chiar ridicarea

sprâncenelor. A ignora prezenta cuiva

ˆınseamn

˘a a fi lipsit de

respect.

Totusi, unii s-ar putea simti neb˘agati

ˆın seam

˘a chiar si a-

tunci când sunt salutati. De ce? Deoarece consider

˘a c

˘a nu

sunt tratati cu demnitate.În general, oamenii sunt catego-

risitiˆın functie de tr

˘as

˘aturile fizice. Oamenii cu infirmit

˘ati

sau cu probleme de s˘an

˘atate sunt deseori marginalizati. Dar

Cuvântul lui Dumnezeu ne arat

˘a c

˘a aceste persoane trebuie

tratate cu iubire si respect (Mat. 8:2, 3). Toti suntem afectatiˆıntr-un mod sau altul de p

˘acatul adamic. Te-ai simti respectat dac

˘a cei

din jur te-ar catalogaˆıntotdeauna dup

˘a defecte? Nu ai vrea mai degra-

b˘a s

˘a fii identificat dup

˘a multele tale calit

˘ati?

Respectul presupune si recunoasterea autorit˘atii.

În unele locuri, este

necesar s˘a vorbesti cu capul familiei

ˆınainte de a le depune m

˘arturie

celorlalti din cas˘a. Desi sarcina de a predica si de a preda ne-a fost

ˆın-

credintat˘a de Iehova, noi recunoastem c

˘a p

˘arintii sunt cei autorizati

de Dumnezeu s˘a-si educe, s

˘a-si disciplineze si s

˘a-si

ˆındrume copiii (Ef.

6:1–4). De aceea, când sun

˘am la o us

˘a, de obicei este indicat s

˘a vorbim

cu p˘arintii

ˆınainte de a ne angaja

ˆın discutii lungi cu copiii.

Experienta se dobândeste odat

˘a cu trecerea anilor si trebuie respecta-

t˘a (Iov 32:6, 7). Recunoasterea acestui fapt a ajutat-o mult pe o pionie-

r˘a t

ân

˘ar

˘a din Sri Lanka atunci c

ând a sunat la usa unui domn

ˆın v

ârst

˘a.

Laˆınceput, el nu s-a ar

˘atat prea

ˆınc

ântat de vizita ei, spun

ându-i: „Cum

ar putea o tân

˘ar

˘a ca dumneata s

˘a m

˘a

ˆınvete pe mine Biblia?“ Ea

ˆıns

˘a i-a

r˘aspuns: „De fapt, nu am venit s

˘a v

˘a

ˆınv

˘at ceva, ci s

˘a v

˘a spun un lucru

care, pe mine, m-a f˘acut at

ât de fericit

˘a,

ˆınc

ât am simtit nevoia s

˘a li-l

ˆımp

˘art

˘asesc si altora“. R

˘aspunsul respectuos al pionierei i-a st

ârnit

SUGESTIIÎntelege modul

ˆın care-i

priveste Iehova pe oameni.

Manifest˘a respect fat

˘a

de autoritatea, vârsta

sau functia unei persoane.

Las˘a-le oamenilor dreptul

s˘a-si exprime liber opiniile.

Fiiˆınteleg

˘ator cu auditoriul.

Respect fat˘

a de altii 191

curiozitatea acelui domn. „Spune-mi, atunci, ce-ai aflat? “, aˆıntrebat-o

el. „Am aflat ce pot face pentru a tr˘ai vesnic“, i-a r

˘aspuns ea. Domnul

ˆın v

ârst

˘a a

ˆınceput s

˘a studieze Biblia cu Martorii lui Iehova. Nu toate

persoaneleˆın etate

ˆısi vor exprima deschis dorinta de a fi tratate cu res-

pect, dar,ˆın general, vor aprecia o astfel de atitudine.

Uneoriˆıns

˘a am putea exagera cu politeturile.

În insulele din Pacific,

precum siˆın alte zone, folosirea cu respect a formulelor traditionale de

salutˆıi poate ajuta pe Martori, c

ând li se adreseaz

˘a sefilor de trib sau de

sat, s˘a fie ascultati si s

˘a le poat

˘a vorbi at

ât acestora, c

ât si celorlalti oa-

meni. Totusi, nu este nici indicat, nici necesar s˘a fim lingusitori (Prov.

29:5).În mod asem

˘an

˘ator, gramatica anumitor limbi ar putea contine

formule onorifice. Aceasta nuˆınseamn

˘a

ˆıns

˘a ca, din respect fat

˘a de o

anumit˘a persoan

˘a, s

˘a le folosim prea des.

Vorbire respectuoas˘

a. Biblia neˆındeamn

˘a s

˘a explic

˘am motivul spe-

rantei noastre „cu blândete si respect profund“ (1 Pet. 3:15). Chiar dac

˘a

i-am putea ar˘ata imediat unei persoane c

˘a are o optic

˘a gresit

˘a, ar fi oare

ˆıntelept din partea noastr

˘a dac

˘a am face-o


˘a-i stirbeas-

c˘a demnitatea? Nu ar fi mult mai bine s

˘a o ascult

˘am cu atentie,

ˆıntre-

bând-o, eventual, de ce g

ândeste

ˆın acel mod, si numai dup

˘a aceea, plini

de empatie, s˘a-i prezent

˘am argumentele noastre biblice?

Respectul pe care-l ar˘at

˘am cuiva

ˆıntr-o discutie particular

˘a ar trebui

manifestat si atunci când vorbim de la pupitru. Un orator care-si respec-

t˘a ascult

˘atorii nu-i va critica aspru si nici nu le va reprosa ceva prin cu-

vinte de genul: „Ati putea face asta dac˘a ati vrea cu adev

˘arat“. O astfel

de vorbire nu ar face decât s

˘a descurajeze. Ar fi mult mai bine s

˘a se g

ân-

deasc˘a la faptul c

˘a persoanele din auditoriu

ˆıl iubesc pe Iehova si vor

s˘a-i slujeasc

˘a! Asemenea lui Isus, ar trebui s

˘a manifest

˘am

ˆıntelegere fat

˘a

de cei slabi spiritualiceste, fat˘a de cei lipsiti de experient

˘a sau fat

˘a de

aceia care aplic˘a mai greu sfaturile biblice.

Ascult˘atorii vor simti c

˘a oratorul

ˆıi respect

˘a dac

˘a se va include si el

ˆın

rândul celor ce trebuie s

˘a aplice mai constiincios Scripturile. De aceea,

esteˆıntelept s

˘a evit

˘am folosirea permanent

˘a a pronumelui personal

tu/voi când facem aplic

˘ari ale versetelor. Remarc

˘a, de exemplu, diferen-

ta dintreˆıntrebarea „Faceti tot ce puteti? “ si afirmatia „Fiecare dintre

noi ar trebui s˘a se

ˆıntrebe: «Fac tot ce pot?»“.

În ambele situatii, ideea

este aceeasi;ˆın primul caz

ˆıns

˘a, vorbitorul nu se consider

˘a egal cu cei

din auditoriu. Al doilea exemplu adreseaz˘a fiec

˘arei persoane, inclusiv

oratorului,ˆındemnul de a-si analiza situatia personal

˘a si motivatia.

192 Respect fat˘

a de altii

Nu ceda tentatiei de a face remarce hazlii doar ca s˘a-ti vezi auditoriul

râz

ând. Aceast

˘a atitudine ar stirbi demnitatea mesajului biblic. Este ade-

v˘arat c

˘a noi ar trebui s

˘a g

˘asim pl

˘acere

ˆın serviciul pe care i-l aducem lui

Dumnezeu.În plus, materialul repartizat ar putea chiar s

˘a contin

˘a anu-

mite pasaje oarecum umoristice. Totusi, a transforma anumite proble-

me serioaseˆın idei comice ar

ˆınsemna lips

˘a de respect at

ât fat

˘a de au-

ditoriu, cât si fat

˘a de Dumnezeu.

Fie ca modul nostru de abordare, atitudinea si vorbirea noastr˘a s

˘a do-

vedeasc˘a

ˆıntotdeauna c

˘a am ajuns s

˘a-i privim pe altii asa cum ne-a

ˆın-

v˘atat Iehova s

˘a-i privim.

Modalit˘

ati prin care as putea ar˘

ata mai mult respect

��

��

��

��

��

��

��

��

��

EXERCITIU:

Gândeste-te la cineva mult mai

ˆın v

ârst

˘a sau mult mai t

ân

˘ar dec

ât tine. G

ân-

deste-te cum ai putea s˘a-l abordezi, ce i-ai putea spune pentru a

ˆıncepe o

conversatie si ce ai putea face pentru a ar˘ata un respect sincer fat

˘a de per-

soana respectiv˘a si fat

˘a de p

˘arerile ei. Apoi, actioneaz

˘a ca atare.

Respect fat˘

a de altii 193

Cˆ

AND cineva vorbeste cu convingere, ceilalti v˘ad c

˘a este sigur de ceea

ce spune. Apostolul Pavel a dat dovad˘a de o astfel de convingere

ˆın mi-

nisterul s˘au. El le-a spus celor ce deveniser

˘a credinciosi

ˆın Tesalonic:

„Vestea bun˘a pe care o predic

˘am nu v-a fost prezentat

˘a numai cu vor-

be, ci si cu . . . convingere ferm˘a“ (1 Tes. 1:5). El a reflectat aceast

˘a con-

vingere atât

ˆın vorbire, c

ât si

ˆın viata de zi cu zi. Si noi ar

trebui s˘a d

˘am dovad

˘a de convingere c

ând prezent

˘am ade-

v˘arurile biblice.

A te exprima conving˘ator nu

ˆınseamn

˘a

ˆıns

˘a a fi insistent,

dogmatic sau arogant. Dimpotriv˘a, cel ce vorbeste cu con-

vingere despre Cuvântul lui Dumnezeu demonstreaz

˘a o cre-

dint˘a puternic

˘a. — Evr. 11:1.

Ocazii de a ne exprima convingerea. Este important s˘a

vorbesti cu convingere când te afli

ˆın ministerul de teren. De multe ori

oamenii sunt atenti mai mult la vorbe decât la mesaj. Ei

ˆıti simt adev

˘a-

ratele sentimente. Mai mult decât cuvintele, convingerea cu care vorbesti

poate ar˘ata c

˘a ai s

˘a le

ˆımp

˘art

˘asesti ceva de foarte mare important

˘a.

Dar trebuie s˘a te exprimi cu convingere si c

ând te adresezi unui au-

ditoriu format din colaboratori crestini. Apostolul Petru si-a scris pri-

ma scrisoare inspirat˘a pentru a „oferi

ˆıncurajare si o m

˘arturie st

˘arui-

toare c˘a aceasta este adev

˘arata bun

˘atate nemeritat

˘a a lui Dumnezeu“.

Iat˘a cum i-a

ˆındemnat el pe frati: „Stati ferm“ (1 Pet. 5:12).

În scrisoa-

rea adresat˘a congregatiei din Roma, apostolul Pavel a vorbit cu convin-

gere, ceea ce le-a fost de mare folos crestinilor de acolo. El a scris: „Sunt

convins c˘a nici moarte, nici viat

˘a, nici

ˆıngeri, nici guvern

˘ari, nici lu-

cruri prezente, nici lucruri care vor veni, nici puteri, niciˆın

˘altime, nici

adâncime, nici vreo alt

˘a creatie nu ne va putea separa de iubirea lui

Dumnezeu care esteˆın Cristos Isus, Domnul nostru“ (Rom. 8:38, 39).

Pe un ton foarte conving˘ator, Pavel a vorbit despre necesitatea de a le

predica altora. De fapt, zelul pe care l-a manifestatˆın aceast

˘a activita-

32 EXPRIMARE CONVING˘

ATOARE��


Vorbesteˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a ar

˘ati c

˘a esti ferm convins de veri-

dicitatea si importanta celor spuse.

IMPORTANTA

Convingerea taˆıi va

ˆıncuraja pe altii s

˘a ia

ˆın

serios ceea ce spui si s˘a

actionezeˆın consecint

˘a.

194

te a demonstrat c˘a era convins de importanta ei (Fap. 20:18–21; Rom.

10:9, 13–15). Si b˘atr

ânii crestini de ast

˘azi ar trebui s

˘a dea dovad

˘a de

aceeasi convingere când predau Cuv


În timpul anumitor activit

˘ati precum studiul, p

˘arintii trebuie s

˘a se

exprime cu convingere când discut

˘a probleme spirituale cu copiii lor.

Dar, maiˆınt

âi de toate, ei

ˆınsisi trebuie s

˘a cultive

ˆın inim

˘a iubire fa-

t˘a de Dumnezeu si fat

˘a de c

˘aile lui. Doar asa le vor putea vorbi cu

convingere deplin˘a copiilor, c

˘aci ‘din abundenta inimii vorbeste gu-

ra’ (Luca 6:45; Deut. 6:5–7). O astfel de convingereˆıi va determina

pe p˘arinti s

˘a fie exemple de ‘credint

˘a lipsit

˘a de ipocrizie’.

— 2 Tim. 1:5.

Când credinta

ˆıti este pus

˘a la

ˆıncercare, este deosebit de

important s˘a te exprimi cu convingere. Poate c

˘a un coleg

de scoal˘a, un profesor sau un coleg de munc

˘a este surprins

c˘a nu participi la anumite s

˘arb

˘atori. Un r

˘aspuns bine argu-

mentat si ferm l-ar putea ajuta s˘a-ti respecte convingerile

ˆın-

temeiate pe Biblie. Dar ce poti face când cineva

ˆıncearc

˘a s

˘a

te determine s˘a actionezi gresit, de exemplu s

˘a fii necinstit,

s˘a folosesti droguri sau s

˘a comiti imoralitate? Este impor-

tant s˘a-i spui clar c

˘a nu te vei angaja sub nici o form

˘a

ˆıntr-o

astfel de conduit˘a si c

˘a, oric

âte eforturi ar depune pentru a

te convinge, tu nu-ti vei schimba hot˘ar

ârea. Dar aceasta pre-

supune s˘a vorbesti cu convingere c

ând

ˆıi respingi propune-

rile.În timp ce se

ˆımpotrivea avansurilor imorale ale sotiei lui Potifar,

Iosif a spus cu fermitate: „Cum as putea s˘a fac eu un r

˘au at

ât de mare

si s˘a p

˘ac

˘atuiesc

ˆımpotriva lui Dumnezeu?“ Din cauza insistentelor ei,

el a fugit din cas˘a. — Gen. 39:9, 12.

Cum s˘

a manifest˘

am convingere. Cuvintele pe care le folosesti con-

tribuieˆın mare m

˘asur

˘a la exprimarea convingerii. De multe ori,

ˆınain-

te de a spune ceva important, Isus zicea: „Foarte adev˘arat . . . v

˘a spun“

(Ioan 3:3, 5, 11; 5:19, 24, 25). Convingerea nutrit˘a de Pavel reiesea din

expresii precum „sunt convins“, „stiu si sunt convinsˆın Domnul Isus“

si „spun adev˘arul, nu mint“ (Rom. 8:38; 14:14; 1 Tim. 2:7). Referitor la

ˆımplinirea cuvintelor sale, Iehova si-a inspirat uneori profetii s

˘a fac

˘a

afirmatii categorice, cum ar fi: „Se vaˆımplini negresit“ (Hab. 2:3). C

ând

faci referire la aceste profetii, si tu poti folosi un limbaj asem˘an

˘ator.

Dac˘a

ˆıti vei pune

ˆıncrederea

ˆın Iehova, nu

ˆın tine, si le vei vorbi altora

SUGESTII

Vorbeste cu un sentimentadecvat subiectului.

Foloseste un limbaj cares

˘a reflecte convingere.

Studiaz˘a materialul p

ân

˘a

ce-l veiˆıntelege bine

si-l vei putea exprima cupropriile-ti cuvinte. Trebuies

˘a fii pe deplin convins

de veracitatea lui si devaloarea pe care o areˆın ochii publicului.

Exprimare conving˘

atoare 195

cu mult respect, exprimarea ta conving˘atoare va ar

˘ata c

˘a ai o credint

˘a

puternic˘a.

Dar convingerea mai poate fi manifestat˘a si prin entuziasmul si in-

tensitatea exprim˘arii, precum si prin expresia fetei, prin gesturi si prin

misc˘arile corpului — desi ultimele trei modalit

˘ati difer

˘a

ˆıntruc

âtva de

la persoan˘a la persoan

˘a. Si chiar dac

˘a esti timid sau ai o voce slab

˘a, c

ând

vei fi pe deplin convins c˘a ceea ce spui este adev

˘arat si c

˘a altii trebuie

s˘a aud

˘a mesajul t

˘au, te vei exprima cu convingere.

Desigur, convingerea noastr˘a trebuie s

˘a porneasc

˘a din inim

˘a. Dac

˘a

oamenii observ˘a c

˘a ne prefacem si c

˘a nu vorbim sincer, vor trage con-

cluzia c˘a mesajul nostru este lipsit de substant

˘a.

Încearc

˘a

ˆıns

˘a mai pre-

sus de orice s˘a fii tu

ˆınsuti. Dac

˘a te adresezi unui auditoriu numeros,

s-ar putea s˘a fii nevoit s

˘a vorbesti mai tare dec

ât de obicei si cu mai

mult˘a fort

˘a. Scopul t

˘au ar trebui s

˘a fie acela de a te exprima cu since-

ritate si naturalete.

Ajutoare pentru a ne exprima cu convingere.Întruc

ât convingerea

depinde de sentimentele pe care le ai fat˘a de material, este absolut nece-

sar s˘a te preg

˘atesti bine. Nu-i suficient s

˘a copiezi un material dintr-o pu-

blicatie si s˘a-l repeti. Trebuie s

˘a-l

ˆıntelegi bine si s

˘a-l exprimi cu proprii-

le-ti cuvinte. Trebuie s˘a fii ferm convins de veridicitatea lui si de valoa-

rea pe care o are pentru auditoriu. Aceasta presupune ca atunci când

ˆıti

preg˘atesti expunerea s

˘a te g

ândesti si la situatia auditoriului, la c

ât cu-

noaste cu privire la subiect sau la sentimentele pe care le are fat˘a de el.

Când expunerea noastr

˘a este cursiv

˘a, ascult

˘atorii vor simti cu adev

˘a-

rat c˘a suntem convinsi de ceea ce spunem. De aceea, pe l

âng

˘a preg

˘ati-

rea unui material interesant, este nevoie si de repetarea modului de pre-

zentare. Fii deosebit de atent la acele pasaje care necesit˘a mai mult en-

tuziasm, pentru a le putea prezenta apelând c

ât mai putin la notite. Nu

uita, de asemenea, s˘a-i ceri lui Iehova s

˘a-ti binecuv

ânteze eforturile.

Astfel, ‘cu ajutorul Dumnezeului nostru, vei c˘ap

˘ata

ˆındr

˘azneala’ de a

vorbiˆıntr-un mod care s

˘a reflecte c

˘a esti convins de veracitatea si im-

portanta mesajului pe care-l transmiti. — 1 Tes. 2:2.

EXERCITIU:

Studiaz˘a urm

˘atoarele relat

˘ari biblice: Exodul 14:10–14; 2

Împ

˘arati 5:1–3; Da-

niel 3:13–18; Faptele 2:22–36.În situatiile zugr

˘avite

ˆın aceste pasaje, cum

si-au exprimat convingerea slujitorii lui Dumnezeu? Pe ce si-auˆıntemeiat ei

convingerea? Dar ast˘azi, cum ai putea manifesta si tu aceeasi convingere?

196 Exprimare conving˘

atoare

TACTUL este capacitatea de a-i trata pe altii cu respect, f˘ar

˘a a-i ofensa.

Pretinde a sti cum si când s

˘a vorbesti. Totusi, aceasta nu

ˆınseamn

˘a a

face rabat de la ceea ce este drept sau a distorsiona faptele. Tactul nu

trebuie confundat cu frica de oameni. — Prov. 29:25.

Cultivând roadele spiritului, vom reusi s

˘a manifest

˘am si tact. Astfel,

cel ce este motivat de iubire nu vrea s˘a-i irite pe altii, ci s

˘a-i

ajute. O persoan˘a binevoitoare si bl

ând

˘a actioneaz

˘a cu ama-

bilitate. Dac˘a este pasnic

˘a, va c

˘auta modalit

˘ati de a promo-

va relatii cordiale cu altii. Chiar si atunci când are de-a fa-

ce cu persoane dure, celˆındelung r

˘abd

˘ator r

˘am

âne calm.

— Gal. 5:22, 23.

Dar, indiferent de modulˆın care este prezentat mesajul

biblic, unii oameniˆıl vor respinge. Din cauza inimii lor

rele, Isus Cristos devenise pentru majoritatea evreilor din

secolul I „o piatr˘a de poticnire si o st

ânc

˘a masiv

˘a de c

˘ade-

re“ (1 Pet. 2:7, 8). Iat˘a ce a spus el

ˆın leg

˘atur

˘a cu lucrarea de procla-

mare a Regatului: „Eu am venit s˘a pun un foc pe p

˘am

ânt“ (Luca 12:49).

Iar mesajul despre Regatul lui Iehova, conform c˘aruia oamenii trebu-

ie s˘a recunoasc

˘a suveranitatea Creatorului lor, constituie si ast

˘azi o

chestiune arz˘atoare supus

˘a atentiei omenirii. Multor oameni nu le pla-

ce când le spunem c

˘a Regatul lui Dumnezeu va

ˆınl

˘atura

ˆın cur

ând ac-

tualul sistem de lucruri nelegiuit. Si totusi, ascultând de Dumnezeu,

noi continu˘am s

˘a predic

˘am, tin

ând

ˆıns

˘a cont de urm

˘atorul sfat biblic:

„Dac˘a este posibil, at

ât c

ât depinde de voi, fiti

ˆın pace cu toti oame-

nii“. — Rom. 12:18.

S˘

a depunem m˘

arturie cu tact. Avem multe ocazii de a le vorbi al-

tora despre credinta noastr˘a. Desigur, noi predic

˘am c

ând ne afl

˘am

ˆın

ministerul de teren, dar c˘aut

˘am si ocazii de a le vorbi rudelor noastre,

colegilor de munc˘a sau de scoal

˘a.

În toate aceste situatii este nevoie de

tact.

33TACT SI FERMITATE��


Fii atent la ceea ce vorbesti, precum si la modul si la momen-tul

ˆın care vorbesti pentru a nu-i ofensa pe altii f

˘ar

˘a rost.

IMPORTANTA

Dac˘a manifesti tact,

oamenii ar putea fi maireceptivi la vestea bun

˘a.ˆ

In plus, vei putea p˘astra

relatii pasnice cucolaboratorii t

˘ai crestini.

197

Dac˘a prezent

˘am mesajul despre Regat ca si cum am tine o predic

˘a,

s-ar putea ca oamenii s˘a fie reticenti.

Întruc

ât nu ne-au cerut ajutorul

si, probabil, nici nu consider˘a c

˘a au nevoie de el, ar putea fi ostili dac

˘a

le-am da deˆınteles c

˘a trebuie s

˘a fac

˘a schimb

˘ari. Ce putem face pen-

tru a nu l˘asa o impresie gresit

˘a? O modalitate ar putea fi aceea de a

ˆınv

˘ata s

˘a convers

˘am pe un ton prietenesc.

Str˘aduieste-te s

˘a

ˆıncepi conversatia abord

ând un subiect care s

˘a-l in-

tereseze pe interlocutor. Dac˘a interlocutorul

ˆıti este rud

˘a, co-

leg de munc˘a sau de scoal

˘a, probabil c

˘a stii deja ce-l intere-

seaz˘a. Si chiar dac

˘a nu l-ai v

˘azut niciodat

˘a

ˆınainte, ai putea

s˘a aduci

ˆın discutie un subiect pe care l-ai auzit la stiri sau

despre care ai cititˆın ziar. Acest gen de subiecte arat

˘a, de obi-

cei, ceˆıi preocup

˘a pe oameni. C

ând lucrezi din cas

˘a

ˆın cas

˘a,

fii un bun observator. Decoratiunile interioare, juc˘ariile din

gr˘adin

˘a, articolele religioase sau abtibildurile de pe masini

pot ar˘ata ce

ˆıl intereseaz

˘a pe locatar. Dac

˘a

ˆıti r

˘aspunde loca-

tarul, ascult˘a ceea ce-ti spune. Cuvintele lui

ˆıti vor confirma

sau corecta deductiile privitoare la opiniile si la punctele sale

de interes si-ti vor oferi si alte informatii de care ar trebui s˘a

tii cont când

ˆıi depui m

˘arturie.

În timpul conversatiei, mentioneaz

˘a idei din Scripturi si

din publicatiile biblice care au tangent˘a cu subiectul t

˘au.

Aiˆıns

˘a grij

˘a s

˘a nu monopolizezi discutia (Ecl. 3:7). Antre-

neaz˘a-l si pe locatar

ˆın conversatie dac

˘a vezi c

˘a este intere-

sat de subiect. Ascult˘a-i cu atentie opiniile, pentru a g

˘asi

indicii care s˘a te ajute s

˘a manifesti tact.

Înainte de a spune ceva, g

ândeste-te la impresia pe care

o vor produce vorbele tale asupra celeilalte persoane. Pro-

verbele 12:8 elogiaz˘a ‘gura prev

˘az

˘atoare’ (NW ). Expresia

ebraic˘a folosit

˘a aici este asociat

˘a cu notiuni ca perspicacitatea si pru-

denta. Prin urmare, prevederea ne cere s˘a vorbim numai dup

˘a ce c

ân-

t˘arim bine lucrurile. Proced

ând astfel, vom da dovad

˘a de

ˆıntelepciu-

ne. Versetul 18 din acelasi capitol al Proverbelor avertizeaz˘a c

˘a ‘vorbi-

rea necugetat˘a este ca str

˘apungerea unei spade’. Putem sustine adev

˘a-

rul biblic f˘ar

˘a a jigni.

Discern˘am

ântul cu care ne alegem cuvintele ne poate ajuta s

˘a nu

punem f˘ar

˘a rost o barier

˘a

ˆıntre noi si locatar. Dac

˘a locatarul are rezer-

SUGESTII

Converseaz˘a cu cei ce te

ascult˘a, nu le tine predici.

Înainte de a facecomentarii, g

ândeste-te

la impresia pe care o voravea cuvintele tale asuprainterlocutorului.Înainte de a spune ceva,g

ândeste-te dac

˘a este

momentul potrivit.

Când e cazul, laud

˘a-i

cu sinceritate pe ceice te ascult

˘a.

Nu te enervac

ând interlocutorul

ridic˘a obiectii.

Nu arbora un aerde superioritate;nu-i judeca pe altii.


ve fat˘a de termenul „Biblie“, ai putea folosi mai degrab

˘a expresii ca

„scrierile sacre“ sau „o carte publicat˘a actualmente

ˆın peste 2000 de

limbi“. Dac˘a faci totusi referire la Biblie, ai putea s

˘a-ti

ˆıntrebi interlo-

cutorul ce p˘arere are despre ea si s

˘a tii apoi cont de opiniile sale

ˆın

timpul discutiei.

Tactulˆınseamn

˘a deseori si a g

˘asi momentul propice pentru a spune

un anumit lucru (Prov. 25:11). Chiar dac˘a nu esti de acord cu tot ceea

ce zice locatarul, nu e cazul s˘a contesti fiecare afirmatie nebiblic

˘a pe

care o face. Nuˆıncerca s

˘a-i spui totul de la prima vizit

˘a. Isus le-a zis

discipolilor s˘ai: „Mai am multe lucruri s

˘a v

˘a spun, dar nu le puteti pur-

taˆın prezent“. — Ioan 16:12.

Când e cazul, laud

˘a-i cu sinceritate pe cei cu care vorbesti. Si chiar

dac˘a locatarului

ˆıi place s

˘a discute

ˆın contradictoriu, ai putea s

˘a-l lauzi

totusi pentru o anumit˘a opinie a lui. Asa a procedat si apostolul Pavel

când a stat de vorb

˘a cu filozofii,

ˆın Areopagul din Atena. Filozofii „au

ˆınceput s

˘a vorbeasc

˘a cu el pe un ton polemic“. Dar cum avea Pavel

s˘a-si exprime punctul de vedere f

˘ar

˘a s

˘a-i jigneasc

˘a? Putin mai

ˆınainte,

el observase numeroasele altare dedicate zeilor lor.În loc s

˘a-i condam-

ne pe atenieni pentruˆınchinarea lor idolatr

˘a, i-a l

˘audat cu mult tact

pentru religiozitatea lor. El le-a spus: „V˘ad c

˘a

ˆın toate lucrurile p

˘areti

a fi d˘aruiti temerii de zeit

˘ati mai mult dec

ât altii“. Aceste cuvinte i-au

dat prilejul s˘a-si prezinte mesajul despre Dumnezeul adev

˘arat.

În urma

cuvânt

˘arii lui, unii au devenit credinciosi. — Fap. 17:18, 22, 34.

Nu te enerva când locatarul ridic

˘a obiectii. Fii calm. Consider

˘a-le

ocazii de a p˘atrunde putin

ˆın g

ândurile persoanei respective. Ai putea

s˘a-i ar

˘ati c

˘a te bucuri c

˘a-si exprim

˘a p

˘arerea. Dar dac

˘a

ˆıti spune t

˘aios:

„Am religia mea“? L-ai puteaˆıntreba cu tact: „Ati fost toat

˘a viata o per-

soan˘a religioas

˘a?“ Apoi, dup

˘a ce-ti r

˘aspunde, i-ai putea spune: „Cre-

deti c˘a omenirea va fi vreodat

˘a unit

˘a

ˆıntr-o singur

˘a religie?“ Aceste

ˆın-

treb˘ari ti-ar putea oferi prilejul de a continua discutia.

Dac˘a avem o p

˘arere echilibrat

˘a despre noi, ne va fi mai usor s

˘a ma-

nifest˘am tact. Suntem ferm convinsi de dreptatea c

˘ailor lui Iehova si

de veridicitatea Cuvântului s

˘au. Desi vorbim cu convingere despre a-

ceste lucruri, nu suntemˆındrept

˘atiti s

˘a afis

˘am un aer de superioritate

(Ecl. 7:15, 16). Suntem recunosc˘atori c

˘a detinem adev

˘arul si ne bucu-

r˘am de binecuv

ântarea lui Iehova, dar stim foarte bine c

˘a avem apro-

barea lui Dumnezeuˆın virtutea bun

˘at

˘atii sale nemeritate si a credintei

Tact si fermitate 199

noastreˆın Cristos, nu

ˆın virtutea propriei noastre drept

˘ati (Ef. 2:8, 9).

Noi suntem constienti de faptul c˘a trebuie s

˘a ‘ne verific

˘am mereu dac

˘a

suntemˆın credint

˘a si s

˘a dovedim mereu ceea ce suntem noi

ˆınsine’

(2 Cor. 13:5). De aceea, când le vorbim oamenilor despre necesitatea

de a ne conforma cerintelor divine, noi aplic˘am acest sfat si la noi

ˆın-

sine. Nu este de competenta noastr˘a s

˘a ne judec

˘am semenii. Iehova

„i-aˆıncredintat toat

˘a judecata Fiului“, iar noi trebuie s

˘a d

˘am socotea-

l˘a

ˆınaintea scaunului de judecat

˘a al lui Cristos pentru ceea ce facem.

— Ioan 5:22; 2 Cor. 5:10.

Fat˘

a de familie si fat˘

a de colaboratorii nostri crestini. Nu ni se

cere tact numaiˆın ministerul de teren.

Întruc

ât tactul este o expresie

a roadelor spiritului lui Dumnezeu, noi ar trebui s˘a-l manifest

˘am si

ˆın

relatiile cu membrii familiei. Iubirea ne va determina s˘a ar

˘at

˘am inte-

res fat˘a de sentimentele altora. Desi sotul reginei Estera nu era un

ˆın-

chin˘ator al lui Iehova, ea l-a respectat si a dat dovad

˘a de mult discer-

n˘am

ânt c

ând i-a adus la cunostint

˘a anumite probleme ce-i vizau pe

slujitorii lui Iehova (Estera, capitolele 3–8). Uneori, tactul fat˘a de mem-

brii necrestini ai familiei noastre ne-ar putea cere s˘a le depunem m

˘ar-

turie prin conduit˘a, nu prin explicatii. — 1 Pet. 3:1, 2.

În mod asem

˘an

˘ator, faptul c

˘a-i cunoastem bine pe membrii congre-

gatiei nu ne d˘a dreptul s

˘a fim duri sau nepoliticosi cu ei. Nu ar trebui

s˘a consider

˘am c

˘a, fiind maturi, nu se vor sup

˘ara, si nici s

˘a ne justifi-

c˘am prin scuze de genul: „Ce s

˘a-i faci,

˘asta-i felul meu de-a fi“. Dac

˘a

observ˘am c

˘a, prin modul nostru de exprimare,

ˆıi jignim pe cei din jur,

ar trebui s˘a fim hot

˘ar

âti s

˘a ne schimb

˘am. ‘Iubirea intens

˘a’ pe care o

avem fat˘a de altii ar trebui s

˘a ne determine „s

˘a facem ce este bine . . .

fat˘a de cei

ˆınruditi cu noi

ˆın credint

˘a“. — 1 Pet. 4:8, 15; Gal. 6:10.

Cˆ

and ne adres˘

am unui auditoriu. Si cei care vorbesc de pe po-

dium trebuie s˘a manifeste tact. Auditoriul este constituit din oameni

ce provin din medii diferite si se confrunt˘a cu situatii diferite. Unii

sunt mai maturi spiritualiceste, altii mai putin maturi. Unii se afl˘a pro-

babil pentru prima dat˘a la Sala Regatului. Altii poate c

˘a trec printr-o

perioad˘a foarte stresant

˘a, de care oratorul nu are stiint

˘a. Ce anume l-ar

putea ajuta pe un orator s˘a nu-si ofenseze auditoriul?

În armonie cu

ˆındemnul dat de apostolul Pavel lui Tit, str

˘aduieste-te

si tu ‘s˘a nu vorbesti injurios despre nimeni, . . . s

˘a fii rezonabil, de-

monstrând bl

ândete fat

˘a de toti oamenii’ (Tit 3:2). Nu imita lumea


folosind cuvinte depreciative la adresa oamenilor de alt˘a ras

˘a, grup

lingvistic sau nationalitate (Rev. 7:9, 10). Discut˘a deschis despre cerin-

tele lui Iehova si arat˘a c

ât este de

ˆıntelept s

˘a le aplic

˘am, dar evit

˘a re-

marceleˆınjositoare cu privire la cei ce nu umbl

˘a

ˆınc

˘a

ˆın totalitate pe

calea lui Iehova. Mai degrab˘a,

ˆındeamn

˘a-i pe toti s

˘a discearn

˘a vointa

lui Dumnezeu si s˘a fac

˘a ceea ce-i este pl

˘acut.

Îndulceste-ti sfaturile cu

complimente sincere.Încearc

˘a s

˘a transmiti prin modul de vorbire si

prin tonul vocii acea afectiune fr˘ateasc

˘a pe care ar trebui s-o nutrim

unii fat˘a de altii. — 1 Tes. 4:1–12; 1 Pet. 3:8.

EXERCITIU:

Citeste cu atentie relat˘arile biblice din 2 Samuel 12:1–9 si Faptele 4:18–20.ˆ

In fiecare dintre acestea, observ˘a 1) dovezile de tact si 2) afirmatiile care

sustin cu fermitate c˘aile drepte ale lui Iehova.

Tact si fermitate 201

MESAJULˆıncredintat nou

˘a spre predicare este o veste bun

˘a. Isus a spus:

„Trebuie maiˆınt

âi ca vestea bun

˘a s

˘a fie predicat

˘a

ˆın toate natiunile“ (Mar.

13:10). El a dat un exempluˆın acest sens predic

ând „vestea bun

˘a a rega-

tului lui Dumnezeu“ (Luca 4:43). Mesajul anuntat de apostoli este numit

si el „vestea bun˘a a lui Dumnezeu“ si „vestea bun

˘a despre Cristosul“

(1 Tes. 2:2; 2 Cor. 2:12). Acest mesaj esteˆıncurajator si pozitiv.

În armonie cu ‘vestea bun

˘a vesnic

˘a’ anuntat

˘a de

ˆıngerul

„care zbura prin mijlocul cerului“,ˆıi

ˆındemn

˘am pe oameni

spunându-le: „Temeti-v

˘a de Dumnezeu si dati-i glorie“ (Rev.

14:6, 7). Noi le vorbim oamenilor de pretutindeni despre ade-

v˘aratul Dumnezeu, despre numele s

˘au, despre calit

˘atile sale

minunate, despre lucr˘arile sale extraordinare, despre scopul

s˘au plin de iubire, despre responsabilitatea pe care o avem

fat˘a de el si despre cerintele pe care ni le traseaz

˘a. Vestea bun

˘a

se refer˘a si la distrugerea pe care o va aduce Iehova asupra

celor nelegiuiti, careˆıl dezonoreaz

˘a pe Dumnezeu si ruineaz

˘a viata se-

menilor lor.Îns

˘a noi nu avem dreptul s

˘a-i judec

˘am pe cei c

˘arora le pre-

dic˘am. Dorinta noastr

˘a sincer

˘a este aceea de a-i vedea pe c

ât mai multi

oameni reactionând favorabil la mesajul biblic, pentru ca acesta s

˘a con-

stituie cu adev˘arat o veste bun

˘a pentru ei. — Prov. 2:20–22; Ioan 5:22.

Redu informatiile cu caracter negativ. Desigur, viata are si aspecte-

le ei negative. Ai puteaˆıncepe conversatia abord

ând o problem

˘a care-i

preocup˘a pe cei din teritoriul t

˘au si discut

ând-o pe scurt.

Îns

˘a nu e in-

dicat s˘a vorbesti prea mult despre necazuri.

Întruc

ât oamenii aud

ˆın per-

manent˘a stiri

ˆıngrijor

˘atoare, o discutie despre lucruri nepl

˘acute i-ar pu-

tea determina s˘a-ti

ˆınchid

˘a usa sau s

˘a nu te asculte.

Încearc

˘a de la

ˆınceput

s˘a le

ˆındrepti atentia asupra adev

˘arurilor

ˆınvior

˘atoare din Cuv

ântul lui

Dumnezeu (Rev. 22:17).În felul acesta, chiar dac

˘a persoana nu vrea s

˘a

continue conversatia, va putea medita la acea ideeˆıncurajatoare, iar cu

o alt˘a ocazie ar putea fi mai dispus

˘a s

˘a asculte vestea bun

˘a.

34ÎNCURAJATOR SI POZITIV��


Vorbeste despre lucruri care pot contribui laˆımbun

˘at

˘atirea

unei situatii sau care transmitˆıncredere,

ˆın loc s

˘a aduci la ne-

sfârsit

ˆın discutie aspecte negative.

IMPORTANTA

Oamenii s-au s˘aturat s

˘a

tr˘aiasc

˘a

ˆın lumea aceasta

lipsit˘a de iubire. Multi se

lupt˘a cu probleme serioase.

Când este corect prezentat,

mesajul Biblieiˆıi ajut

˘a pe cei

sinceri s˘a priveasc

˘a viitorul

cu optimism.

202

În mod asem

˘an

˘ator, dac

˘a esti invitat s

˘a tii o cuv

ântare, nu-ti bombar-

da auditoriul cu informatii negative doar pentru c˘a dispui de un arse-

nal de astfel de informatii. Dac˘a un orator insist

˘a prea mult asupra ese-

culuiˆınregistrat de conduc

˘atorii umani, asupra delincventei si violentei

si asupra r˘asp

ândirii alarmante a imoralit

˘atii, efectul poate fi deprimant.

Mentioneaz˘a aspectele negative ale subiectului numai dac

˘a slujesc unui

scop util. Folosind doar câteva informatii de acest gen, vei putea scoate

ˆın evident

˘a oportunitatea cuv

ânt

˘arii. Vei putea identifica principalii fac-

tori care conduc la o anumit˘a situatie, demonstr

ând astfel valoarea prac-

tic˘a a solutiilor oferite de Biblie. Ori de c

âte ori este posibil, f

˘a referiri

concrete la problema discutat˘a, av

ând totusi grij

˘a s

˘a nu in-

sisti prea mult asupra aspectelor negative.

De obiceiˆıns

˘a nu este nici posibil, nici recomandabil s

˘a

elimini toate informatiile negative dintr-o cuvântare. Arta

const˘a

ˆın a

ˆımbina si prezenta elementele pozitive si negati-

veˆın asa fel

ˆınc

ât impresia general

˘a s

˘a fie una pozitiv

˘a. Dar,

pentru a ajunge aici, trebuie s˘a stabilesti ce vrei s

˘a incluzi, ce

vrei s˘a lasi deoparte si ce vrei s

˘a scoti

ˆın evident

˘a.

În Predica

de pe munte, Isus si-a sf˘atuit ascult

˘atorii s

˘a nu imite atitudi-

nea egoist˘a a scribilor si a fariseilor si a mentionat c

âteva

exemple pentru a ilustra aceast˘a idee (Mat. 6:1, 2, 5, 16). To-

tusi,ˆın loc s

˘a insiste asupra exemplelor negative date de acei

capi religiosi, Isus a accentuat necesitatea de aˆıntelege ade-

v˘aratele c

˘ai ale lui Dumnezeu si de a tr

˘ai

ˆın armonie cu ele

(Mat. 6:3, 4, 6–15, 17–34). Efectul a fost pozitiv!

Vorbeste pe un ton pozitiv. Dac˘a ai de tinut o cuv

ântare

ˆın

congregatie despre anumite aspecte ale activit˘atii crestine,

ˆın-

cearc˘a s

˘a fii constructiv, nu critic. Trebuie ca mai

ˆınt

âi tu s

˘a aplici ceea ce

ˆıi

ˆındemni pe altii s

˘a aplice (Rom. 2:21, 22; Evr. 13:7). Adreseaz

˘a-te audi-

toriului având ca motivatie iubirea si nu un spirit de nemultumire (2 Cor.

2:4). Dac˘a esti convins c

˘a semenii t

˘ai crestini vor s

˘a-i plac

˘a lui Iehova, vei

transmite aceast˘a convingere prin cuvinte, iar efectul va fi pozitiv. Obser-

v˘a modul

ˆın care si-a exprimat apostolul Pavel aceast

˘a convingere

ˆın 1 Te-

saloniceni 4:1–12, 2 Tesaloniceni 3:4, 5 si Filimon 4, 8–14, 21.

Uneoriˆıns

˘a este necesar ca b

˘atr

ânii s

˘a avertizeze asupra unei condu-

ite gresite. Dar umilintaˆıi va ajuta s

˘a-si trateze fratii cu bl

ândete (Gal.

6:1). Modulˆın care sunt spuse lucrurile ar trebui s

˘a reflecte respect fat

˘a

de membrii congregatiei (1 Pet. 5:2, 3). Bibliaˆıi

ˆındeamn

˘a pe b

˘arbatii

SUGESTII

Nu uita c˘a responsabilita-

tea noastr˘a este aceea de

a predica vestea bun˘a.

Fii constructiv, nu critic.

Str˘aduieste-te s

˘a g

ândesti

pozitiv despre persoanacu care vorbesti.

Când conversezi cu cineva,

gândeste-te la efectul

pe care l-ar putea producecuvintele tale asuprainterlocutorului.

Încurajator si pozitiv 203

tineri s˘a fie deosebit de atenti la acest aspect (1 Tim. 4:12; 5:1, 2; 1 Pet.

5:5). Când este necesar s

˘a mustre, s

˘a disciplineze sau s

˘a corecteze, ei ar

trebui s˘a o fac

˘a

ˆın spiritul Bibliei (2 Tim. 3:16). Oratorul nu ar trebui

niciodat˘a s

˘a forteze sau s

˘a denatureze aplic

˘arile din Scripturi doar pen-

tru a-si sustine anumite idei la care tine foarte mult. Chiar si atunci când

este necesar un sfat corectiv, tonul cuvânt

˘arii poate fi mentinut pozitiv

dac˘a se subliniaz

˘a

ˆın principal cum poate fi evitat

˘a conduita nepotrivi-

t˘a, cum pot fi rezolvate problemele si dep

˘asite greut

˘atile, cum pot fi co-

rijate actiunile gresite si cum ne ocrotesc cerintele lui Iehova. — Ps. 119:1,

9–16.

Când

ˆıti preg

˘atesti tema, acord

˘a o deosebit

˘a atentie modului

ˆın care

ˆıti vei

ˆıncheia fiecare idee principal

˘a, precum si

ˆıntreaga cuv

ântare. Cu-

vintele finale sunt retinute deseori mai mult timp. Vor fi acestea pozi-

tive?

Cˆ

and stai de vorb˘

a cu colaboratorii crestini. Slujitorii lui Iehova

apreciaz˘a ocaziile de a fi

ˆımpreun

˘a cu semenii lor crestini la

ˆıntruniri.

Ele ofer˘a

ˆınviorare spiritual

˘a. Biblia ne

ˆındeamn

˘a ‘s

˘a ne

ˆıncuraj

˘am unii

pe altii’ când ne

ˆıntrunim

ˆın l

˘acasurile noastre de cult (Evr. 10:25). Aceas-

t˘a

ˆıncurajare o putem oferi nu doar prin intermediul cuv

ânt

˘arilor si al

comentariilor, ci si prin conversatiile cu fratii si surorile noastreˆınain-

te si dup˘a

ˆıntruniri.

Este normal s˘a vorbim despre problemele vietii de zi cu zi, dar cea mai

mareˆıncurajare o vom primi purt

ând discutii spirituale. Acestea pot in-

clude experiente din serviciul sacru. Chiar si interesul s˘an

˘atos pe care-l

manifest˘am unii fat

˘a de altii poate fi o surs

˘a de

ˆıncurajare.

Trebuie totusi s˘a fim atenti s

˘a nu ne l

˘as

˘am influentati de lumea care

neˆınconjoar

˘a. Scriindu-le crestinilor din Efes, Pavel a spus: „Acum c

˘a

atiˆındep

˘artat falsitatea, vorbiti adev

˘arul fiecare aproapelui s

˘au“ (Ef.

4:25). A spune adev˘arul, nu falsitatea, mai

ˆınseamn

˘a a nu prosl

˘avi bu-

nurile materiale si persoanele idolatrizate de lume.În mod asem

˘an

˘ator,

Isus ne-a avertizatˆın privinta puterii

ˆınsel

˘atoare a bog

˘atiilor (Mat. 13:22).

De aceea, când vorbim cu fratii nostri ar trebui s

˘a fim atenti s

˘a nu ne

facem complici la aceast˘a

ˆınsel

˘atorie pream

˘arind bunurile materiale.

— 1 Tim. 6:9, 10.

Sf˘atuind asupra necesit

˘atii de a-i

ˆıncuraja pe altii, apostolul Pavel ne

ˆındeamn

˘a s

˘a nu-l judec

˘am si nici s

˘a nu-l dispretuim pe un frate care se

abtine, poate, de la anumite lucruri din cauza unor „puncte slabeˆın cre-

dint˘a“, sau, altfel spus, din cauz

˘a c

˘a nu

ˆıntelege pe deplin sensul liber-

204ˆ

Incurajator si pozitiv

t˘atii crestine. De fapt, pentru ca discutiile noastre s

˘a fie constructive, tre-

buie s˘a tinem cont de mediul din care provin cei cu care discut

˘am si de

gradul lor de dezvoltare spiritual˘a. Ar fi trist ‘s

˘a punem

ˆın fata unui fra-

te [sau a unei surori] o piatr˘a de poticnire sau un motiv de

ˆımpiedica-

re’! — Rom. 14:1–4, 13, 19.

Cei ce se lupt˘a cu probleme personale serioase — de exemplu, cu o

boal˘a cronic

˘a — apreciaz

˘a conversatiile ziditoare. Poate c

˘a ei fac eforturi

serioase pentru a asista laˆıntruniri. De aceea, fratii care le cunosc pro-

blemele i-ar puteaˆıntreba: „Cum te mai simti?“ F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, cel bol-

nav va aprecia aceast˘a dovad

˘a de interes. Dar s-ar putea ca starea s

˘an

˘a-

t˘atii sale s

˘a nu constituie pentru el cel mai

ˆıncurajator subiect de discu-

tie. Pentru a-i ridica moralul, ar fi mai potrivite cuvintele de apreciere

sau complimentele. Ai observat la el dovezi de iubire nestr˘amutat

˘a fat

˘a

de Iehova si de perseverent˘a

ˆın

ˆıncerc

˘ari? Te

ˆıncurajeaz

˘a c

ând face co-

mentarii? Nu ar fi atunci mai ziditor s˘a concentrezi discutia asupra punc-

telor sale forte si a lucrurilor pe care le face pentru congregatie decât

asupra limitelor lui fizice? — 1 Tes. 5:11.

Pentru ca discutiile noastre s˘a fie ziditoare, este foarte important s

˘a ti-

nem cont de modulˆın care priveste Iehova problema respectiv

˘a.

În Is-

raelul antic, cei ce au vorbitˆımpotriva reprezentantilor lui Iehova si s-au

plâns de man

˘a si-au atras dezaprobarea Lui si au fost pedepsiti (Num.

12:1–16; 21:5, 6). Dac˘a manifest

˘am respect fat

˘a de b

˘atr

âni si apreciem

hrana spiritual˘a ce ni se furnizeaz

˘a prin intermediul clasei sclavului fi-

del si prev˘az

˘ator, ar

˘at

˘am c

˘a am tras

ˆınv

˘at

˘aminte din aceste exemple din

antichitate. — 1 Tim. 5:17.

De obicei este usor s˘a g

˘asim subiecte

ˆıncurajatoare pe care s

˘a le discu-

t˘am cu fratii nostri. Dac

˘a se

ˆınt

âmpl

˘a

ˆıns

˘a ca remarcele cuiva s

˘a devin

˘a

exagerat de critice, ia initiativa de a da discutiei o not˘a pozitiv

˘a.

Indiferent c˘a le depunem m

˘arturie altora, c

˘a vorbim de la pupitru sau

c˘a discut

˘am cu colaboratorii nostri crestini, s

˘a d

˘am dovad

˘a de discern

˘a-

mânt pentru a scoate din tezaurul inimii noastre ‘cuvinte care s

˘a fie bune

pentru a zidiˆın functie de necesitate, ca s

˘a le comunice ascult

˘atorilor ce

este favorabil’! — Ef. 4:29.

EXERCITIU:

F˘a-i o vizit

˘a cuiva infirm sau cuiva care nu poate iesi din cas

˘a. Poart

˘a o con-

versatie ziditoare. D˘a dovad

˘a de empatie, dar vorbeste pozitiv. Preg

˘ateste-te

dinainte pentru a-ti puteaˆındeplini obiectivul.

Încurajator si pozitiv 205

PREDAREA eficient˘a pretinde si folosirea repetitiei. C

ând o idee impor-

tant˘a este mentionat

˘a de mai multe ori, cei din auditoriu o retin mai

bine. Dac˘a ideea este reformulat

˘a

ˆın moduri usor diferite, ascult

˘atorii

t˘ai o vor putea

ˆıntelege si mai clar.

Când cei prezenti nu retin ceea ce spui, cuvintele tale nu le vor in-

fluenta nici convingerile, nici modul de viat˘a. Dar e posi-

bil ca ei s˘a retin

˘a acele idei pe care le accentuezi

ˆıntr-un

mod deosebit.

Iehova, Marele nostru Instructor, ne-a l˘asat un model

ˆın ce priveste folosirea repetitiei. El i-a dat natiunii Israel

cele Zece Porunci si, prin intermediul unui mesagerˆınge-

resc, i-a oferit poporului posibilitatea de a le auzi la Mun-

tele Sinai. Mai târziu, el i le-a dat lui Moise sub form

˘a scri-

s˘a (Ex. 20:1–17; 31:18; Deut. 5:22). La cererea lui Iehova,

Moise le-a repetat israelitilor aceste porunciˆınainte de a in-

traˆın Tara Promis

˘a si, cu ajutorul spiritului sf

ânt, el le-a as-

ternutˆın scris. Aceast

˘a consemnare se g

˘aseste

ˆın Deutero-

nomul 5:6–21. Printre poruncile date Israelului era si aceea de a-l iubi

pe Iehova si de a-i sluji cu toat˘a inima, cu tot sufletul si cu toat

˘a forta

vital˘a. Aceast

˘a cerint

˘a a fost si ea mentionat

˘a de nenum

˘arate ori (Deut.

6:5; 10:12; 11:13; 30:6). De ce? Deoarece, asa cum a spus Isus, aceasta

era „cea mai mare si cea dintâi porunc

˘a“ (Mat. 22:34–38). Prin profe-

tul Ieremia, Iehova i-a reamintit de peste 20 de ori lui Iuda importan-

ta ascult˘arii de toate poruncile pe care i le-a dat (Ier. 7:23; 11:4; 12:17;

19:15). Si, prin intermediul lui Ezechiel, Dumnezeu a spus de peste 60

de ori c˘a natiunile ‘vor trebui s

˘a stie c

˘a El este Iehova’. — Ezec. 6:10;

38:23, NW.

Siˆın relat

˘arile despre ministerul lui Isus putem

ˆınt

âlni repetitii fo-

lositeˆın mod eficient. S

˘a lu

˘am, de exemplu, cele patru Evanghelii:

fiecare eveniment important este relatatˆın cel putin una sau dou

˘a

Evanghelii, dar din unghiuri usor diferite.În timp ce preda adev

˘arul,

35 REPETITIE PENTRU ACCENTUARE��


Aminteste de mai multe ori ideile pe care ai vrea ca audito-riul s

˘a le retin

˘a

ˆın mod deosebit.

IMPORTANTA

Pe lâng

˘a faptul c

˘a

reprezint˘a un mijloc

mnemotehnic, repetitiaeste o metod

˘a eficient

˘a

pentru a evidentia ideileprincipale si pentrua-ti ajuta auditoriuls

˘a le

ˆınteleag

˘a bine.

206

Isus a abordat de mai multe ori aceeasi idee de baz˘a, dar din perspec-

tive diferite (Mar. 9:34–37; 10:35–45; Ioan 13:2–17). Cu câteva zile

ˆınainte de a muri, c

ând se afla pe Muntele M

˘aslinilor, el a folosit re-

petitia pentru a sublinia urm˘atorul sfat de important

˘a vital

˘a: „Ve-

gheati . . ., pentru c˘a nu stiti

ˆın ce zi vine Domnul vostru“. — Mat.

24:42; 25:13.ˆ

In ministerul de teren. Când depui m

˘arturie,

ˆıti doresti ca oamenii

s˘a retin

˘a ceea ce spui. Folosirea eficient

˘a a repetitiei poate contribui la

realizarea acestui deziderat.

Deseori, repetarea unui argumentˆın timpul dezbaterii va

contribui la imprimarea luiˆın mintea ascult

˘atorilor. De

exemplu, dup˘a ce ai citit un text biblic, ai putea s

˘a-l accen-

tuezi amintind fragmentul care v˘a intereseaz

˘a si

ˆıntreb

ând:

„Ati observat ce cuvinte sunt folosite aici?“

Si propozitiile din finalul conversatiei pot fi folositeˆın

mod eficient. De exemplu, ai putea spune: „Ideea pe care

sper s˘a o retineti din conversatia noastr

˘a este . . .“. Refor-

muleaz-o apoiˆıntr-un mod mai simplu. Poti spune ceva de

genul: „Scopul lui Dumnezeu este acela de a transforma p˘a-

mântul

ˆıntr-un paradis. Acest scop se va realiza negresit“.

Sau: „Biblia arat˘a

ˆın mod clar c

˘a tr

˘aim

ˆın ultimele zile ale

acestui sistem de lucruri. Pentru a supravietui sfârsitului

acestuia, trebuie s˘a

ˆınv

˘at

˘am ce anume pretinde Dumnezeu

de la noi“. Ori: „Asa cum am v˘azut, Biblia ne d

˘a sfaturi prac-

tice privitoare la modulˆın care putem

ˆınfrunta problemele

familiale“. Uneori este suficient s˘a repeti un verset din Biblie ca ideea

s˘a r

˘am

ân

˘a clar

˘a

ˆın minte. Evident, pentru a fi eficient, trebuie s

˘a te pre-

g˘atesti dinainte.

La vizitele ulterioare si la studiile biblice, repetitia ar putea include

folosireaˆıntreb

˘arilor recapitulative.

Când cuiva

ˆıi este greu s

˘a

ˆınteleag

˘a sau s

˘a aplice sfaturile biblice, ar

putea fi necesar s˘a dezbati subiectul respectiv de mai multe ori.

Încear-

c˘a s

˘a-l abordezi din mai multe perspective. Dezbaterile nu trebuie s

˘a

fie neap˘arat lungi, ci ar trebui s

˘a-l

ˆıncurajeze pe elev s

˘a continue s

˘a re-

flecteze la subiect. Retine c˘a Isus a folosit acest tip de repetitie pentru

a-si ajuta discipolii s˘a-si

ˆınving

˘a dorinta de proeminent

˘a. — Mat.

18:1–6; 20:20–28; Luca 22:24–27.

SUGESTII

Imediat dup˘a mentionarea

unei idei importante saudup

˘a dezvoltarea unei

idei principale.În

ˆıncheierea conversatiei

sau a cuvânt

˘arii.

Când

ˆıti dai seama c

˘a

ascult˘atorii nu

ˆınteleg bine

o idee-cheie.

La vizite ulterioare si lastudii biblice, de mai multeori, poate la interval dec

âteva zile sau s

˘apt

˘am

âni.

Repetitie pentru accentuare 207

Cˆ

and tii o cuvˆ

antare. Când tii o cuv

ântare, nu urm

˘aresti doar s

˘a

prezinti informatii. Vrei si ca auditoriul s˘a le

ˆınteleag

˘a, s

˘a le retin

˘a si s

˘a

le aplice.În acest scop, foloseste-te

ˆın mod eficient de repetitie.

Dac˘a repeti totusi ideile principale prea des, s-ar putea ca ascult

˘ato-

rii s˘a nu mai fie atenti. Alege cu grij

˘a ideile care merit

˘a o accentuare

special˘a. De obicei acestea sunt punctele-cheie

ˆın jurul c

˘arora gravitea-

z˘a cuv

ântarea, dar ar putea fi si alte informatii deosebit de utile pen-

tru auditoriu.

Ai putea s˘a scoti

ˆın evident

˘a ideile principale chiar din introducere.

În acest scop, foloseste propozitii scurte, care s

˘a ajute auditoriul s

˘a-si

fac˘a o idee general

˘a asupra subiectului, si

ˆıntreb

˘ari sau exemple suc-

cinte care s˘a ilustreze problemele ce trebuie rezolvate. Mentioneaz

˘a

ideile principale si enumer˘a-le; apoi dezvolt

˘a-le pe r

ând pe parcursul

cuvânt

˘arii. O alt

˘a modalitate de accentuare a ideilor principale

ˆın

cuprinsul cuvânt

˘arii este aceea de a repeta fiecare idee principal

˘a

ˆına-

inte de a trece la urm˘atoarea sau de a da un exemplu care s

˘a arate cum

poate fi aplicat˘a ideea respectiv

˘a. Mai poti accentua ideile principale si

ˆın

ˆıncheiere, repet

ându-le, evidentiindu-le cu ajutorul contrastelor, r

˘as-

punzând la

ˆıntreb

˘arile puse de tine anterior sau expun

ând pe scurt so-

lutiile existente la problemele amintite.În plus, un orator experimentat

ˆısi observ

˘a cu atentie ascult

˘atorii, iar

dac˘a unora dintre ei le este greu s

˘a

ˆınteleag

˘a o anumit

˘a idee, el

ˆısi va

da seama de acest lucru. Dac˘a ideea este important

˘a, va reveni asu-

pra ei.Îns

˘a, dac

˘a va folosi aceleasi cuvinte, nu va realiza mare lucru.

Predarea presupune mult mai mult. Oratorul trebuie s˘a fie flexibil, ca-

pabil s˘a improvizeze.

Înv

˘at

ând s

˘a r

˘aspunzi nevoilor publicului

ˆın acest

mod, vei ajunge s˘a predai adev

˘arul cu mai mult

˘a eficient

˘a.

EXERCITII:

1) La sfârsitul unei conversatii cu o persoan

˘a pe care ai

ˆınt

âlnit-o pentru pri-

ma dat˘a

ˆın ministerul de teren, repet

˘a o singur

˘a idee important

˘a pe care ati

discutat-o si pe care vrei ca interlocutorul s-o retin˘a. 2) La finalul unei vizi-

te ulterioare, repet˘a una, dou

˘a idei-cheie pe care ai dori ca locatarul s

˘a nu

le uite.

208 Repetitie pentru accentuare

ORATORII experimentati stiu cât este de important s

˘a aib

˘a o tem

˘a.

Când

ˆısi preg

˘atesc cuv

ântarea, tema

ˆıi ajut

˘a s

˘a se concentreze doar asu-

pra unei anumite chestiuni si s-o aprofundeze.În loc s

˘a prezinte super-

ficial mai multe idei, ei vor dezvolta materialul astfelˆınc

ât s

˘a fie util

pentru auditoriu. Dac˘a fiecare idee principal

˘a are leg

˘atur

˘a direct

˘a cu

tema si contribuie la dezvoltarea ei, auditoriuluiˆıi va fi mult

mai usor s˘a retin

˘a ideile principale si s

˘a le

ˆınteleag

˘a impor-

tanta.

Chiar dac˘a se poate spune c

˘a tema este subiectul cuv

ân-

t˘arii, vei vedea c

˘a discursurile tale se vor

ˆımbun

˘at

˘ati calita-

tiv dac˘a vei

ˆıntelege c

˘a tema reprezint

˘a de fapt perspectiva

din care abordezi subiectul. De exemplu, Regatul, Biblia siˆınvierea sunt subiecte generale. Pe baza lor pot fi dezvolta-

te numeroase teme. Iat˘a c

âteva exemple: „Regatul este un guvern real“,

„Regatul lui Dumnezeu va transforma p˘am

ântul

ˆın paradis“, „Biblia

este inspirat˘a de Dumnezeu“, „Biblia, un ghid practic pentru zilele

noastre“, „Învierea le d

˘a sperant

˘a celor

ˆındoliati“ si „Speranta

ˆınvierii

ne ajut˘a s

˘a st

˘am ferm

ˆın persecutii“. Fiecare dintre aceste teme specifi-

ce cere o abordare complet diferit˘a.

În armonie cu tema dominant

˘a a Bibliei, predicarea efectuat

˘a de

Isus Cristosˆın timpul ministerului s

˘au p

˘am

ântesc a avut tema: „Re-

gatul cerurilor s-a apropiat“ (Mat. 4:17). Cum a fost aceasta dezvol-

tat˘a?

În cele patru Evanghelii se g

˘asesc peste 110 referiri la acest Re-

gat. Dar Isus nu s-a multumit s˘a repete termenul „regat“. Prin

ˆınv

˘at

˘a-

turile predate si prin miracoleleˆınf

˘aptuite, le-a demonstrat contem-

poranilor s˘ai c

˘a era Fiul lui Dumnezeu, Mesia, cel c

˘aruia Iehova avea

s˘a-i dea Regatul.

În plus, Isus a ar

˘atat c

˘a prin intermediul s

˘au si alte

persoane aveau posibilitatea de a face parte din acest Regat, mentio-

nând apoi calit

˘atile pe care trebuia s

˘a le manifeste cei ce vor primi

acest privilegiu. Prinˆınv

˘at

˘aturile si lucr

˘arile sale de putere, el a ar

˘atat

cu claritate ce influent˘a urma s

˘a aib

˘a Regatul lui Dumnezeu

ˆın viata

36DEZVOLTAREA TEMEI��


Mentioneaz˘a tema si expune-o amplu pe parcursul cuv

ânt

˘a-

rii, folosind metode variate.

IMPORTANTA

Confer˘a unitate expunerii

si ajut˘a auditoriul

s˘a

ˆınteleag

˘a si s

˘a retin

˘a

ceea ce spui.

209

oamenilor. Totodat˘a, Isus a specificat c

˘a puterea sa de a expulza de-

monii prin intermediul spiritului sfânt demonstra c

˘a ‘regatul lui

Dumnezeu venise realmente peste’ ascult˘atorii s

˘ai (Luca 11:20). El le-a

spus continuatorilor lui s˘a depun

˘a m

˘arturie chiar despre acest Regat!

— Mat. 10:7; 24:14.

Folosirea unei teme adecvate. Cu sigurant˘a c

˘a nu ti se cere s

˘a dez-

volti o tem˘a asa de amplu cum o face Biblia, dar este deosebit de im-

portant s˘a alegi o tem

˘a adecvat

˘a.

Dac˘a

ˆıti poti alege singur tema, tine cont

ˆın primul r

ând de obiecti-

vul expunerii. Apoi,ˆın timp ce cauti ideile principale ce-ti vor alc

˘atui

schita, asigur˘a-te c

˘a vor sustine cu adev

˘arat tema aleas

˘a.

Când ti se d

˘a o tem

˘a, observ

˘a cum ar trebui dezvoltat

materialul. Str˘aduieste-te s

˘a

ˆıntelegi importanta si valoarea

temei. Dac˘a

ˆıti poti alege singur materialul, alege-l cu gri-

j˘a f

˘ar

˘a s

˘a pierzi din vedere tema.

În schimb, c

ând ti se d

˘a

materialul, trebuie s˘a vezi cum poate fi el folosit

ˆın armo-

nie cu tema.În plus, trebuie s

˘a te g

ândesti si la importan-

ta pe care o are materialul pentru auditoriu, precum si la

obiectivul pe care-l urm˘aresti prin expunerea lui. Aceste

aspecte te vor ajuta s˘a stabilesti ce anume vei accentua

ˆın

cuvântare.

Cum s˘

a accentuezi tema. Accentuarea corect˘a a temei

ˆıncepe odat

˘a cu alegerea si structurarea materialului. Folo-

sind doar informatiile care sustin tema si urmând etape-

le necesare preg˘atirii unei schite, vei reusi s-o accentuezi

aproape automat.

Repetitia contribuie si ea la accentuarea temei.În muzi-

ca clasic˘a, tema este laitmotivul care caracterizeaz

˘a

ˆıntrea-

ga compozitie. Motivul melodic nu apare de fiecare dat˘a sub aceeasi

form˘a. Uneori se repet

˘a doar c

âteva m

˘asuri, alteori se recurge la varia-

tiuni pe aceeasi tem˘a. Dar, si

ˆıntr-un caz si

ˆın altul, compozitorul

ˆımpleteste cu m

˘aiestrie laitmotivul

ˆın compozitie p

ân

˘a c

ând acesta se

contopeste cuˆıntregul. Acelasi procedeu este valabil si

ˆın cazul te-

mei unei expuneri. Repetarea cuvintelor-cheie din tem˘a se aseam

˘an

˘a

cu laitmotivul unei compozitii muzicale. Sinonimele sau expresiile

echivalente constituie variatiuni pe aceeasi tem˘a. Cu ajutorul aces-

tei tehnici, tema va deveni ideea principal˘a pe care o va retine audi-

toriul.

SUGESTII

Când

ˆıti preg

˘atesti

cuvântarea, alege ideile

principale si detaliile carevor contribui semnificativla dezvoltarea temei.În timp ce-ti repeticuv

ântarea, g

ândeste-te

ˆın ce mod si

ˆın ce moment

al expunerii vei accentuatema. Ti-ai putea facec

âteva

ˆınsemn

˘ari pe schit

˘a.

În timpul expunerii,repet

˘a din c

ând

ˆın c

ând

cuvintele-cheie sauideile-cheie.

210 Dezvoltarea temei

Aceste principii nu sunt valabile doar pentru cuvânt

˘arile rostite de

pe podium; ele se aplic˘a si

ˆın ministerul de teren. O conversatie relativ

scurt˘a sau informatiile analizate la un studiu biblic vor fi mai usor re-

tinute dac˘a tema va fi bine reliefat

˘a. Asadar, str

˘aduindu-te s

˘a-ti alegi si

s˘a dezvolti teme adecvate, poti deveni un orator calificat si un maes-

truˆın predarea Cuv

ântului lui Dumnezeu!

TEMA DOMINANT˘

A A UNEI LUCR˘

ARI DE PROPORTII

Pentru aˆıntelege mai bine rolul temei, vom

analiza modulˆın care Iehova Dumnezeu, fo-

losindu-se de scriitori umani, a tesut o tem˘a

dominant˘a

ˆın paginile celor 66 de c

˘arti care

compun Biblia. Aceast˘a tem

˘a este justificarea

dreptului lui Iehova de a guverna omenirea sirealizarea scopului s

˘au iubitor prin intermediul

Regatului s˘au.

Aceast˘a tem

˘a

ˆıncepe s

˘a prind

˘a contur

ˆın ca-

pitolele introductive ale Genezei, iar alte aspec-te ale sale sunt dezvoltate pe larg pe parcursulˆıntregii Biblii. Numele divin este scos

ˆın eviden-

t˘a de nenum

˘arate ori (de peste 7000 de ori).

Legitimitatea guvern˘arii lui Iehova reiese din

relatarea despre creatie. Biblia ne vorbeste sidespre contestarea dreptului lui Dumnezeu dea guverna si despre efectele dezastruoase ale

neascult˘arii. Descriind relatiile dintre Iehova si

creaturile sale, ea ne dezv˘aluie iubirea absolut

˘a

a lui Iehova,ˆıntelepciunea lui, dreptatea si atot-

puternicia lui. Prin nenum˘arate exemple, Biblia

prezint˘a avantajele ascult

˘arii de Dumnezeu, dar

si consecintele nefaste ale neascult˘arii. Explic

˘a si

arat˘a m

˘asurile luate de Iehova, prin intermediul

lui Isus Cristos, pentru eliminarea p˘acatului si a

mortii. Ne d˘a detalii referitoare la un guvern ce-

resc care va distruge atât spiritele nelegiuite, c

ât

si pe oamenii care refuz˘a s

˘a recunoasc

˘a dreptul

lui Iehova de a-si guverna creatia. Scoateˆın evi-

dent˘a c

˘a Regatul va

ˆımplini scopul lui Iehova de

a transforma p˘am

ântul

ˆıntr-un paradis locuit de

oamenii careˆıl iubesc pe singurul Dumnezeu

adev˘arat, i se

ˆınchin

˘a lui si, totodat

˘a, se iubesc

unii pe altii.

EXERCITIU:

Alege pentru serviciul de teren o tem˘a

ˆın concordant

˘a cu un articol ap

˘arut

ˆıntr-un num

˘ar recent al revistelor Turnul de veghere si Treziti-v

˘a! Str

˘aduies-

te-te s˘a trezesti interesul fat

˘a de tem

˘a

ˆın introducere, dezvolt

˘a apoi tema cu

ajutorul a una sau dou˘a idei pe parcursul discutiei si evidentiaz

˘a-i impor-

tantaˆın

ˆıncheiere.

Dezvoltarea temei 211

CARE sunt ideile principale ale cuvânt

˘arii? Ele nu sunt simple aspecte

interesante pe care s˘a le mentionezi

ˆın treac

˘at, ci idei importante ce

trebuie dezvoltate pe larg. Sunt ideile absolut necesare pentru realiza-

rea obiectivului stabilit.

Pentru a reusi s˘a scoti bine

ˆın evident

˘a ideile principale, este nece-

sar s˘a-ti alegi si s

˘a-ti structurezi cu discern

˘am

ânt materia-

lul. De obicei, când faci cercet

˘ari pentru o cuv

ântare, g

˘asesti

mai multe informatii decât poti prezenta. Cum ai putea sti

pe care s˘a le folosesti?

În primul r

ând, g

ândeste-te la cei din auditoriu. Sunt ei

familiarizati cu subiectul sau le este aproape necunoscut?

Sunt majoritatea de acord cu ceea ce spune Biblia despre

acest subiect sau mai exist˘a si sceptici? Ce probleme

ˆınt

âmpin

˘a c

ând

se str˘aduiesc s

˘a aplice sfaturile Bibliei referitoare la acest subiect?

În al

doilea rˆ

and, asigur˘a-te c

˘a ai clar

ˆın minte obiectivul pe care vrei s

˘a-l

atingi prezentând acel subiect

ˆınaintea auditoriului. Tin

ând cont de

aceste dou˘a sugestii, analizeaz

˘a materialul si p

˘astreaz

˘a doar informatii-

le adecvate.

Dac˘a ai primit o schit

˘a ce-ti indic

˘a tema si ideile principale, urm

˘ares-

te-oˆındeaproape. Dar prezentarea ta va c

âstiga mult

ˆın valoare dac

˘a,

ˆın

dezvoltarea fiec˘arei idei principale, vei tine cont de sugestiile de mai

sus. Când nu ti se d

˘a nici o schit

˘a, ai libertatea de a-ti alege singur idei-

le principale.

Dac˘a ai clare

ˆın minte ideile principale si ai stabilit si ideile secunda-

re,ˆıti va fi mult mai usor s

˘a expui cuv

ântarea, iar publicul va putea tra-

ge mai multe foloase.

Metode de structurare a materialului. Exist˘a diverse metode de

structurare a cuprinsului unei cuvânt

˘ari. Pe m

˘asur

˘a ce te vei familiari-

za cu ele, vei vedea c˘a,

ˆın functie de obiectivul pe care-l urm

˘aresti, une-

le sunt deosebit de eficiente.

37 EVIDENTIEREA IDEILOR PRINCIPALE��


Structureaz˘a si expune materialul

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a reliefezi

ideile principale.

IMPORTANTA

Ajut˘a la memorarea ideilor,

facilitând meditarea si

punereaˆın practic

˘a.

212

O metod˘a la

ˆındem

âna oricui este

ˆımp

˘artirea pe idei (fiecare idee prin-

cipal˘a contribuie la

ˆıntelegerea subiectului sau la atingerea obiectivului

propus). O alt˘a metod

˘a este abordarea cronologic

˘a (de exemplu, dup

˘a ce

mentionezi evenimentele dinaintea Potopului, poti vorbi despre cele pe-

trecuteˆınainte de distrugerea Ierusalimului

ˆın 70 e.n., dup

˘a care te poti

referi la ceea ce seˆınt

âmpl

˘a

ˆın zilele noastre). O a treia modalitate este

mentionarea faptelor dup˘a principiul cauz

˘a–efect (aceast

˘a abordare poa-

te urm˘ari mai

ˆınt

âi cauza si apoi efectul, sau invers; de exem-

plu, ai puteaˆıncepe mention

ând o situatie actual

˘a — efectul

— si apoi s˘a prezinti cauza). Cea de-a patra metod

˘a const

˘a

ˆın

prezentarea unor antiteze (ai putea puneˆın contrast binele

si r˘aul sau pozitivul si negativul). Uneori,

ˆın expunerea unei

cuvânt

˘ari pot fi folosite mai multe metode.

Când a fost acuzat pe nedrept

ˆınaintea Sanhedrinului

evreiesc, Stefan a tinut un discurs impresionant, abordând

cronologic evenimentele. Citeste Faptele 7:2–53 si observ˘a

c˘a alegerea ideilor nu a fost f

˘acut

˘a la voia

ˆınt

âmpl

˘arii. Ste-

fan a specificat laˆınceput c

˘a se referea la evenimente isto-

rice pe care cei prezenti nu le puteau contesta. Apoi, vor-

bind despre Iosif, el a ar˘atat c

˘a, desi fratii acestuia

ˆıl rene-

gaser˘a, Iehova l-a folosit pentru a le aduce eliberarea. Dup

˘a

aceea, a amintit c˘a evreii nu au ascultat de Moise, chiar dac

˘a

Dumnezeu s-a folosit de el.În

ˆıncheiere, el a subliniat fap-

tul c˘a cei ce i-au provocat lui Isus moartea aveau acelasi spi-

rit ca si evreii din generatiile anterioare.

Nu folosi prea multe idei principale. Indiferent de tema

abordat˘a, sunt suficiente doar c

âteva idei esentiale.

În cele

mai multe cazuri le poti num˘ara pe degetele de la o m

ân

˘a,

chiar dac˘a tema dureaz

˘a 5, 10, 30 de minute sau chiar mai

mult. Nuˆıncerca s

˘a scoti

ˆın evident

˘a prea multe idei.

În

mod normal, auditoriul nu poate retine decât c

âteva infor-

matii dintr-o cuvântare. Si, cu c

ât cuv

ântarea este mai lung

˘a, cu at

ât

ideile principale trebuie s˘a fie mai semnificative si mai clare.

Indiferent de num˘arul ideilor principale, ai grij

˘a s

˘a le dezvolti sufi-

cient de bine pe toate. Las˘a-i auditoriului timp s

˘a reflecteze la fiecare

idee principal˘a si s

˘a si-o

ˆıntip

˘areasc

˘a bine

ˆın minte.

Cuvântarea ar trebui s

˘a degaje simplitate. Dar simplitatea nu depin-

de neap˘arat de volumul de informatii prezentate. Dac

˘a ti-ai grupat

SUGESTIIÎnainte de a-ti alegepunctele principale,g

ândeste-te la ceea ce

auditoriul cunoaste dejadespre subiectul respectivsi stabileste obiectivulpe care vrei s

˘a-l atingi.

Structureaz˘a-ti materialul

ˆın functie de acesti factori.

Explic˘a bine leg

˘atura dintre

ideea principal˘a si dovezile,

versetele si alte informatiicare o clarific

˘a.

Îndreapt

˘a atentia

auditoriului asupra fiec˘arei

idei principale. Poti realizaacest lucru enumer

ând

ideile, mentionând fiecare

idee principal˘a

ˆınainte

de prezentarea materialuluicare o sustine sauamintind-o din noudup

˘a ce ai analizat-o.

Evidentierea ideilor principale 213

ideile sub câteva subtitluri principale pe care le vei dezbate pe r

ând,

discursul va fi usor de urm˘arit si greu de uitat.

Evidentiaz˘

a ideile principale. Când materialul este bine structurat,

ˆıti este mai usor s

˘a reliefezi ideile principale pe parcursul cuv

ânt

˘arii.

Cea mai bun˘a modalitate de evidentiere a unei idei principale este

aceea de a prezenta dovezi, texte biblice si alte informatiiˆıntr-o manier

˘a

care s˘a

ˆındrepte atentia asupra ideii principale si s

˘a o dezvolte. Ideile se-

cundare ar trebui, toate, s˘a clarifice, s

˘a demonstreze sau s

˘a dezvolte ide-

ea principal˘a. Nu ad

˘auga idei nerelevante numai pe motiv c

˘a sunt inte-

resante. Când dezvolti ideile secundare, explic

˘a bine leg

˘atura dintre aces-

tea si ideea principal˘a pe care o sustin. Nu l

˘asa auditoriul s

˘a o ghiceasc

˘a.

Ai putea indica aceast˘a leg

˘atur

˘a repet

ând cuvintele-cheie care exprim

˘a

ideea principal˘a sau mention

ând din c

ând

ˆın c

ând esenta ei.

Unii oratori scotˆın evident

˘a ideile principale enumer

ându-le. Desi

subliniaz˘a ideile principale, aceast

˘a metod

˘a nu ar trebui s

˘a

ˆınlocuiasc

˘a

alegerea cu grij˘a si dezvoltarea logic

˘a a materialului propriu-zis.

Sau ai putea s˘a mentionezi ideea principal

˘a chiar la

ˆınceput, dup

˘a

care s˘a prezinti argumentele care o sustin. Aceast

˘a metod

˘a va ajuta au-

ditoriul s˘a aprecieze valoarea informatiilor ce urmeaz

˘a a fi prezentate,

accentuând totodat

˘a ideea principal

˘a aflat

˘a

ˆın discutie. Dup

˘a dezbate-

rea ampl˘a a punctului respectiv, ai putea s

˘a-l accentuezi

ˆınc

˘a o dat

˘a re-

zumându-l.

În ministerul de teren. Principiile discutate mai sus nu se aplic

˘a nu-

mai la cuvânt

˘arile propriu-zise, ci si la conversatiile pe care le porti

ˆın

ministerul de teren. Când te preg

˘atesti, tine cont de problemele serioa-

se care-i preocup˘a pe cei din teritoriul t

˘au si alege o tem

˘a care s

˘a-ti per-

mit˘a s

˘a explici cum vor fi solutionate problemele respective potrivit

sperantei oferite de Biblie. Alege pentru prezentarea acestei teme, s˘a zi-

cem, dou˘a idei principale si stabileste ce versete vei folosi pentru a le

sustine. Gândeste-te apoi la modul

ˆın care

ˆıti vei

ˆıncepe discutia. Aceas-

t˘a preg

˘atire te va ajuta s

˘a capeti flexibilitatea necesar

˘a unei conversa-

tii, precum si s˘a spui ceva de care locatarul s

˘a-si aminteasc

˘a.

EXERCITIU:

Analizeaz˘a din Turnul de veghere articolul de studiu pentru s

˘apt

˘am

âna

ˆın

curs. Foloseste-te de subtitlurile scrise cu litere aldine si deˆıntreb

˘arile din

chenarul recapitulativ pentru a g˘asi ideile principale. Ar fi bine s

˘a faci acest

exercitiu s˘apt

˘am

ânal.

214 Evidentierea ideilor principale

INTRODUCEREA este un element fundamental al cuvânt

˘arii. C

ând

vei trezi interesul celor din auditoriu, ei vor fi mai dispusi s˘a urm

˘a-

reasc˘a expunerea. Dac

˘a

ˆın introducerile pe care le prezinti

ˆın minis-

terul de teren nu reusesti s˘a captezi atentia locatarului, nu vei pu-

tea s˘a-ti continui prezentarea. Poate c

˘a cei prezenti la Sala Regatului

nu vor p˘ar

˘asi sala c

ând nu reusesti s

˘a le trezesti interesul,

ˆıns

˘a unii dintre ei ar putea

ˆıncepe s

˘a se g

ândeasc

˘a

ˆın alt

˘a

parte.

Când

ˆıti preg

˘atesti introducerea, g

ândeste-te cum poti

atinge urm˘atoarele obiective: 1) s

˘a retii atentia auditoriu-

lui, 2) s˘a specifici subiectul si 3) s

˘a explici de ce este el im-

portant pentru auditoriu.În unele situatii, aceste trei

obiective pot fi atinse aproape simultan. Alteoriˆıns

˘a pot fi

abordate separat siˆın ordine diferit

˘a.

Cum poti retine atentia auditoriului. Faptul c˘a oamenii s-au adu-

nat pentru a asculta un discurs nuˆınseamn

˘a si c

˘a sunt gata s

˘a-l ur-

m˘areasc

˘a cu maxim

˘a atentie. De ce? Deoarece viata este plin

˘a de lu-

cruri care le solicit˘a atentia. Poate c

˘a sunt

ˆıngrijorati din cauza unei

probleme familiale sau de alt gen. Ca orator, tu ai dificila sarcin˘a de

a le capta atentia si de a le-o p˘astra treaz

˘a. Exist

˘a mai multe modali-

t˘ati de a realiza acest obiectiv.

Una dintre cele mai renumite cuvânt

˘ari rostite vreodat

˘a a fost Pre-

dica de pe munte. Cumˆıncepe? Potrivit relat

˘arii lui Luca, Isus a spus:

„Fericiti sunteti voi, cei s˘araci, . . . fericiti sunteti voi, c

˘arora v

˘a este

foame acum, . . . fericiti sunteti voi, care plângeti acum, . . . fericiti

sunteti voi când oamenii v

˘a ur

˘asc“ (Luca 6:20–22). De ce a fost cap-

tivant˘a aceast

˘a introducere? Isus a demonstrat

ˆın c

âteva cuvinte c

˘a era

constient de necazurile prin care treceau ascult˘atorii s

˘ai. Apoi,

ˆın loc

s˘a st

˘aruie asupra acestor necazuri, el a ar

˘atat c

˘a p

ân

˘a si cei ce se lupt

˘a

38INTRODUCERI CARE TREZESC INTERESUL��


În propozitiile introductive spune ceva pertinent care s

˘a reti-

n˘a atentia auditoriului si s

˘a contribuie

ˆın mod direct la reali-

zarea obiectivului propus.

IMPORTANTA

Depinde de introducereape care o faci dac

˘a

publicul te va ascultasi va fi atent.

215

cu astfel de dificult˘ati pot fi fericiti. El a pus problema

ˆın asa fel

ˆın-

cât ascult

˘atorii s

˘ai s

˘a doreasc

˘a s

˘a cunoasc

˘a mai multe.

Întreb

˘arile pot fi foarte eficiente

ˆın trezirea interesului, dar trebu-

ie alese cu grij˘a. Dac

˘a cei din auditoriu vor deduce din

ˆıntreb

˘arile

tale c˘a vrei s

˘a vorbesti despre un subiect pe care l-au mai auzit, inte-

resul lor ar putea sl˘abi.

Întreb

˘arile nu trebuie s

˘a-i st

ânjeneasc

˘a sau

s˘a-i ofenseze, ci s

˘a le stimuleze g

ândirea. Dup

˘a fiecare

ˆıntrebare f

˘a o

scurt˘a pauz

˘a care s

˘a le permit

˘a s

˘a-si r

˘aspund

˘a

ˆın g

ând. C

ând

ˆısi vor

da seama c˘a i-ai antrenat

ˆıntr-un dialog mental, te vor asculta cu

atentie.

Relatarea unei experiente reale este o alt˘a modalitate de

captare a atentiei. Dar, dac˘a vei spune o relatare care-i va

stânjeni pe unii dintre cei prezenti sau din care auditoriul

va retine doar firul narativ, dar nu siˆınv

˘at

˘amintele ce se

desprind din ea, ti-ai ratat obiectivul. Când prezinti

ˆın in-

troducere o experient˘a, aceasta ar trebui s

˘a constituie baza

unui argument solid din cuprinsul cuvânt

˘arii. Este adev

˘a-

rat, pentru a da viat˘a naratiunii

ˆıti sunt necesare mai mul-

te informatii; ai grij˘a

ˆıns

˘a s

˘a nu te pierzi

ˆın detalii.

Unii oratoriˆısi

ˆıncep cuv

ântarea cu o stire de ultim

˘a or

˘a,

cu un citat extras dintr-un ziar local sau cu declaratia unei

personalit˘ati. Si aceste am

˘anunte pot fi eficiente dac

˘a sunt adecvate

subiectului si r˘aspund necesit

˘atilor auditoriului.

Dac˘a

ˆıti prezinti discursul

ˆın cadrul unui simpozion sau la

ˆıntru-

nirea de serviciu, ar fi indicat s˘a folosesti o introducere scurt

˘a si la

obiect. Dac˘a tii o cuv

ântare public

˘a, respect

˘a timpul alocat p

˘artii in-

troductive. Informatiile cele mai importante pentru auditoriu sunt

cele din cuprinsul cuvânt

˘arii.

Uneori ai putea fi nevoit s˘a vorbesti

ˆınaintea unui auditoriu sceptic

sau chiar ostil. Cumˆıi vei convinge pe cei prezenti s

˘a te asculte? Ste-

fan, un crestin din secolul I, considerat un b˘arbat ‘plin de spirit si de

ˆıntelepciune’, a fost dus cu forta

ˆınaintea Sanhedrinului. Aici el a ap

˘a-

rat cu convingere crestinismul. Cum si-aˆınceput el pledoaria?

Într-o

manier˘a plin

˘a de respect si pornind de la o baz

˘a comun

˘a. „B

˘arbati,

frati si tati, ascultati. Dumnezeul gloriei i-a ap˘arut str

˘amosului nostru

Avraam“ (Fap. 6:3; 7:2). Pe Areopagul din Atena, apostolul Pavel si-a

adaptat introducerea la un auditoriu foarte diferit, spunând: „B

˘arbati

SUGESTII

Tine cont de cei dinauditoriu: de situatiile princare trec, de grijile pe carele au, de mentalitatea lor,de ceea ce cunosc dejadespre subiect.

Gândeste-te ce aspecte

ale subiectului i-ar puteainteresa

ˆın mod deosebit

sau le-ar putea fi de folos.


din Atena, v˘ad c

˘a

ˆın toate lucrurile p

˘areti a fi d

˘aruiti temerii de zei-

t˘ati mai mult dec

ât altii“ (Fap. 17:22). Gratie acestor introduceri efi-

ciente, ambele grupuri de persoane au fost dispuse s˘a asculte

ˆın con-

tinuare.

Si tu trebuie s˘a le captezi atentia interlocutorilor c

ând te afli

ˆın mi-

nisterul de teren. Dac˘a nu ti-ai anuntat vizita, s-ar putea ca locatarul

s˘a fie ocupat cu alte treburi.

În unele regiuni ale globului, vizitatorii

neinvitati trebuie s˘a-si explice imediat motivul vizitei.

În alte locuri,

uzantele pretindˆındeplinirea anumitor formalit

˘ati

ˆınainte de expli-

carea motivului vizitei. — Luca 10:5.În ambele cazuri, o atitudine prietenoas

˘a poate contribui la crearea

unei atmosfere prielnice conversatiei. De obicei este util s˘a

ˆıncepi dis-

cutia cu un subiect careˆıl preocup

˘a pe interlocutor. Ce-ai putea spu-

ne? Gândeste-te! Ce f

˘acea persoana respectiv

˘a c

ând ai abordat-o? Lu-

craˆın gr

˘adin

˘a sau la c

âmp,

ˆısi repara masina, g

˘atea, sp

˘ala rufe sau

ˆısi

ˆıngrijea copiii? Citea ziarul sau se uita la ce se petrecea pe strad

˘a? Exis-

t˘a ceva

ˆın ambientul s

˘au care s

˘a-ti sugereze c

˘a-i place pescuitul, mu-

zica, sportul, c˘al

˘atoriile, computerele sau altceva? Deseori, oamenii

sunt interesati de ceea ce-au auzit recent la radio sau la televizor. Oˆıntrebare sau un comentariu scurt referitor la unul dintre aceste su-

biecte poate duce la o conversatie pl˘acut

˘a.

Un exemplu gr˘aitor despre modul

ˆın care poate fi

ˆınceput

˘a o con-

versatieˆın vederea depunerii de m

˘arturie este cel dat de Isus c

ând

a vorbit cu o femeie samaritean˘a la f

ânt

âna de l

âng

˘a Sihar. — Ioan

4:5–26.

Trebuie s˘a-ti preg

˘atesti cu grij

˘a introducerea, mai cu seam

˘a c

ând

congregatiaˆısi parcurge des teritoriul. Altminteri, nu vei reusi s

˘a de-

pui m˘arturie.

Specific˘

a subiectul.În congregatie, presedintele programului sau

vorbitorul dinaintea ta va anunta tema cuvânt

˘arii si te va prezenta.

Totusi, ar putea fi util s˘a-i reamintesti auditoriului subiectul chiar de

laˆınceput. Desi nu e obligatoriu, poti mentiona textual tema.

În ori-

ce caz, tema trebuie dezvoltat˘a treptat pe parcursul cuv

ânt

˘arii.

Încear-

c˘a, asadar,

ˆın introducere s

˘a

ˆındrepti atentia asupra subiectului.

Când si-a trimis discipolii s

˘a predice, Isus a precizat mesajul pe care

trebuiau s˘a-l transmit

˘a. „C

ând v

˘a duceti, predicati, zic

ând: «Regatul

cerurilor s-a apropiat»“ (Mat. 10:7). Referitor la zilele noastre, Isus a

Introduceri care trezesc interesul 217

zis: „Aceast˘a veste bun

˘a a regatului va fi predicat

˘a“ (Mat. 24:14). Sun-

temˆındemnati ‘s

˘a predic

˘am cuv

ântul’, adic

˘a s

˘a ne raport

˘am c

ât mai

mult la Biblie când depunem m

˘arturie (2 Tim. 4:2). Totusi,

ˆınainte de

a deschide Biblia sau de aˆındrepta atentia spre Regat, este nevoie s

˘a

amintim un subiect de interes actual. Ai putea spune ceva despre de-

lincvent˘a, somaj, nedreptate, r

˘azboaie, boli, moarte sau despre ajuto-

rul ce-ar trebui acordat tinerilor. Nu insistaˆıns

˘a prea mult asupra as-

pectelor negative; mesajul nostru este pozitiv. Str˘aduieste-te s

˘a

ˆın-

drepti conversatia spre Cuvântul lui Dumnezeu si spre speranta Rega-

tului.

Explic˘

a de ce este important subiectul pentru auditoriu. Dac˘a

ai de prezentat o tem˘a

ˆınaintea congregatiei, poti fi aproape sigur c

˘a

marea majoritate a celor prezentiˆıti vor asculta cu interes argumen-

tatia. Dar te vor urm˘ari ei cu aceeasi atentie cu care ar face-o dac

˘a

subiectul i-ar vizaˆındeaproape? Sau vor fi atenti deoarece

ˆınteleg c

˘a

materialul li se aplic˘a personal si le-ai trezit dorinta de a face ceva

ˆın acest sens? Vei obtine acest rezultat doar dac

˘a,

ˆın timp ce-ti pre-

g˘atesti cuv

ântarea, te g

ândesti la cei din auditoriu: la situatiile prin

care trec, la grijile pe care le au, la mentalitatea lor. Dac˘a ai proce-

dat astfel, mentioneaz˘a

ˆın introducere ceva care s

˘a demonstreze acest

lucru.

Fie c˘a vorbesti de la pupitru, fie c

˘a depui m

˘arturie, cea mai eficien-

t˘a modalitate de a trezi interesul fat

˘a de subiect este aceea de a-ti an-

trena ascult˘atorii

ˆın discutie. Explic

˘a-le leg

˘atura dintre subiectul abor-

dat si problemele, necesit˘atile si nel

˘amuririle lor. Dac

˘a vei spune clar

c˘a nu te vei limita la generalit

˘ati, ci c

˘a te vei referi la aspecte concre-

te, te vor asculta cu mai mult˘a atentie. Important este s

˘a te preg

˘atesti

bine!

Cum se face o introducere. Pentru a trezi interesul ascult˘atorilor,

ˆın introducere trebuie s

˘a fii deosebit de atent nu numai la ce spui, ci

si la cum o spui. De aceea, când te preg

˘atesti, nu te g

ândi doar la con-

tinut, ci si la modul de prezentare.Întruc

ât alegerea unor cuvinte potrivite este foarte important

˘a

ˆın

realizarea obiectivului propus, ar fi bine s˘a-ti preg

˘atesti cu foarte mul-

t˘a grij

˘a primele dou

˘a, trei fraze. De obicei, frazele scurte si simple sunt

cele mai eficiente. Când preg

˘atesti o cuv

ântare pentru congregatie, ai

putea s˘a-ti notezi primele fraze sau s

˘a le

ˆınveti pe dinafar

˘a;

ˆın acest


ultim caz, cuvintele tale introductive vor avea un impact deosebit asu-

pra ascult˘atorilor. O introducere eficient

˘a, rostit

˘a f

˘ar

˘a grab

˘a, te va aju-

ta s˘a dob

ândesti calmul necesar pentru restul cuv

ânt

˘arii.

Cˆ

and s˘

a o preg˘

atesti. Opiniile difer˘a. Unii oratori cu experient

˘a

consider˘a c

˘a primul pas

ˆın preg

˘atirea unei cuv

ânt

˘ari ar trebui s

˘a fie

preg˘atirea introducerii. Cei ce au studiat retorica sunt de p

˘arere c

˘a

introducerea ar trebui preg˘atit

˘a dup

˘a finalizarea cuprinsului cuv

ân-

t˘arii.

Evident,ˆınainte de a te g

ândi la detaliile unei introduceri potrivi-

te, ar trebui s˘a cunosti subiectul si ideile principale pe care urmeaz

˘a

s˘a le dezvolti. Dar c

ând trebuie s

˘a-ti preg

˘atesti cuv

ântarea dup

˘a o schi-

t˘a tip

˘arit

˘a? Dac

˘a, dup

˘a ce ai citit schita,

ˆıti vine

ˆın minte o idee pe

care vrei s-o mentioneziˆın introducere, nu este nimic gresit s

˘a ti-o

notezi. Retine, de asemenea, c˘a eficienta introducerii tale depinde de

atentia pe care o dai auditoriului si materialului din schit˘a.

EXERCITII:

1)Înainte de a merge

ˆın lucrarea din cas

˘a-n cas

˘a, preg

˘ateste o introducere

care s˘a se potriveasc

˘a cu mesajul pe care trebuie s

˘a-l prezinti si s

˘a aib

˘a le-

g˘atur

˘a cu un eveniment recent din teritoriu. 2) Analizeaz

˘a paragraful intro-

ductiv a cinci, sase articole din Turnul de veghere si Treziti-v˘

a! Gândeste-te

de ce sunt eficiente aceste introduceri.

Introduceri care trezesc interesul 219

S˘

A PRESUPUNEM c˘a ai f

˘acut cercet

˘ari meticuloase si c

˘a ti-ai structurat

bine materialul ales pentru cuprinsul cuvânt

˘arii.

În plus, ti-ai preg

˘atit

si o introducere care s˘a trezeasc

˘a interesul ascult

˘atorilor. Acum mai ai

nevoie de un singur lucru: oˆıncheiere eficient

˘a. Nu-i subaprecia im-

portanta. Ceea ce spuiˆın final este deseori retinut mai bine. Dac

˘a

ˆın-

cheierea este lipsit˘a de consistent

˘a, s-ar putea ca si ideile ce au prece-

dat-o s˘a-si piard

˘a din eficacitate.

Gândeste-te la urm

˘atorul exemplu: Spre sf

ârsitul vietii, Io-

sua a tinut o cuvântare memorabil

˘a

ˆınaintea b

˘atr

ânilor Is-

raelului. Dup˘a ce a povestit cum a actionat Iehova fat

˘a de

Israelˆınc

˘a de pe vremea lui Avraam, s-a multumit Iosua s

˘a

rezume ideile importante? Nu, ci aˆındemnat poporul din

toat˘a inima: „Temeti-v

˘a de DOMNUL si slujiti-I cu scump

˘a-

tate si credinciosie [ˆın mod ireprosabil si

ˆın adev

˘ar, NW ]“.

Citesteˆıncheierea f

˘acut

˘a de el

ˆın Iosua 24:14, 15.

O alt˘a cuv

ântare memorabil

˘a este cea din Faptele 2:14–36.

Ea a fost rostit˘a de apostolul Petru

ˆınaintea unei multimi adunate la Ie-

rusalim cu ocazia Penticostei din anul 33 e.n. Laˆınceput, el le-a expli-

cat c˘a asistau la

ˆımplinirea profetiei lui Ioel referitoare la rev

˘arsarea spi-

ritului lui Dumnezeu. Apoi, le-a ar˘atat leg

˘atura dintre

ˆımplinirea aces-

tei profetii si profetiile mesianice consemnateˆın Psalmi, care preziceau

ˆınvierea lui Isus Cristos si

ˆın

˘altarea sa la dreapta lui Dumnezeu.

În

ˆın-

cheiere, Petru a vorbit clar despre o chestiune pe care nici unul dintre

cei prezenti nu putea s-o ignore. El a spus: „Prin urmare, toat˘a casa lui

Israel s˘a stie cu certitudine c

˘a Dumnezeu l-a f

˘acut si Domn, si Cristos

pe acest Isus pe care voi l-ati tintuit pe stâlp“. Cei prezenti au

ˆıntrebat:

„B˘arbati, fratilor, ce trebuie s

˘a facem?“ Petru le-a r

˘aspuns: „C

˘aiti-v

˘a,

si fiecare dintre voi s˘a fie botezat

ˆın numele lui Isus Cristos“ (Fap.

2:37, 38).În acea zi, circa 3000 de persoane din auditoriu, ad

ânc mis-

cate de cele auzite, au acceptat adev˘arul referitor la Isus Cristos.

39ÎNCHEIERE EFICIENT

˘A

��


În propozitiile de

ˆıncheiere

ˆındeamn

˘a-ti auditoriul s

˘a pun

˘a

ˆın

practic˘a ce a auzit.

IMPORTANTA

De obicei, cuvintele finalesunt retinute mai bine.De ele depinde eficientaˆıntregii expuneri.

220

Idei de retinut. Ceea ce spuiˆın

ˆıncheiere trebuie s

˘a aib

˘a leg

˘atur

˘a direc-

t˘

a cu tema cuvˆ

ant˘

arii.Încheierea ar trebui s

˘a constituie concluzia logic

˘a

la ideile principale pe care le-ai dezvoltat. Chiar dac˘a vei include

ˆın ea c

â-

teva cuvinte-cheie din tem˘a, nu esti obligat s

˘a le redai textual.

În general, scopul unui discurs este de a-i

ˆıncuraja pe altii s

˘a actio-

nezeˆın armonie cu informatiile prezentate. Unul dintre obiectivele fun-

damentale aleˆıncheierii este acela de a-i ar

˘ata auditoriului

ce s˘

a fac˘

a. Când ti-ai ales tema si ideile principale, te-ai g

ân-

dit cu seriozitate de ce este materialul important pentru au-

ditoriu si ce urm˘aresti prin prezentarea lui? Dac

˘a da,

ˆın-

seamn˘a c

˘a stii ce-ai vrea s

˘a fac

˘a ascult

˘atorii t

˘ai. Acum este

momentuI s˘a le explici ce se asteapt

˘a de la ei si, eventual,

modulˆın care s

˘a actioneze.

Pe lâng

˘a faptul c

˘a le arat

˘a celor prezenti cum s

˘a procede-

ze,ˆıncheierea ar trebui si s

˘a le dea o motivatie. Ar trebui s

˘a

cuprind˘a argumente conving

˘atoare care s

˘a-i

ˆındemne la ac-

tiune si care s˘a le arate, eventual, beneficiile de care vor avea

parte procedând astfel. Preg

˘atit

˘a cu grij

˘a si bine formulat

˘a,

fraza final˘a va potenta efectul

ˆıntregii cuv

ânt

˘ari.

Gândeste-te c

˘a expunerea ta se apropie de sf

ârsit. Cuvintele tale trebu-

ie s˘a arate acest lucru. Ritmul trebuie s

˘a fie adecvat. Nu vorbi repede p

ân

˘a

la sfârsit, oprindu-te apoi brusc. Dar nu l

˘asa nici ca vocea s

˘a-ti devin

˘a tot

mai stins˘a. Volumul trebuie s

˘a fie bine dozat: nici prea tare, nici prea

ˆın-

cet. Ultimele fraze trebuie spuse pe un ton conclusiv, cu sinceritate si con-

vingere. Când

ˆıti preg

˘atesti tema, s

˘a nu uiti s

˘a repeti si

ˆıncheierea.

Dar cât ar trebui s

˘a dureze

ˆıncheierea? Durata nu este stabilit

˘a doar

ˆın functie de ceas.

Încheierea nu ar trebui s

˘a treneze.

Îi poti stabili du-

rataˆın functie de efectul pe care

ˆıl produce asupra auditoriului. O

ˆın-

cheiere simpl˘a, direct

˘a si pozitiv

˘a este

ˆıntotdeauna apreciat

˘a. Dar chiar

si oˆıncheiere putin mai lung

˘a, care s

˘a cuprind

˘a o ilustrare scurt

˘a, poa-

te fi eficient˘a dac

˘a este bine preg

˘atit

˘a. Compar

˘a concisa

ˆıncheiere a c

˘ar-

tii Eclesiastul, din Eclesiastul 12:13, 14, cu cea a scurtei Predici de pe

munte, consemnat˘a

ˆın Matei 7:24–27.

În ministerul de teren.

În ministerul de teren ti se ofer

˘a cele mai

multe ocazii de a faceˆıncheieri. Dac

˘a te vei preg

˘ati si vei fi sincer inte-

resat de oameni, vei obtine rezultate excelente. Cu adapt˘arile de rigoa-

re, sfaturile oferite mai sus se pot aplica chiar si atunci când vorbesti

cu o singur˘a persoan

˘a.

SUGESTII

Asigur˘a-te c

˘a

ˆıncheierea ta

concord˘a cu ideile expuse.

Explic˘a-i auditoriului cum

poate puneˆın practic

˘a

ce a auzit.

Motiveaz˘a-ti ascult

˘atorii

prin ceea ce spui si prinmodul

ˆın care o spui.

Încheiere eficient

˘a 221

Conversatia poate fi foarte scurt˘a. Poate c

˘a interlocutorul este ocu-

pat, iar vizita ta nu dureaz˘a dec

ât un minut. Ai putea spune ceva de ge-

nul: „Înteleg c

˘a sunteti ocupat. Permiteti-mi totusi s

˘a v

˘a

ˆımp

˘art

˘asesc o

ideeˆıncurajatoare. Biblia arat

˘a c

˘a Cel ce ne-a creat are un scop extraor-

dinar: acela de a transforma p˘am

ântul

ˆıntr-un paradis

ˆın care oamenii

s˘a se poat

˘a bucura vesnic de viat

˘a. Si noi putem tr

˘ai

ˆın acest paradis

dac˘a respect

˘am cerintele lui Dumnezeu“. Sau ai putea pur si simplu s

˘a

te oferi s˘a revii

ˆıntr-un moment mai potrivit.

Chiar dac˘a uneori trebuie s

˘a

ˆıntrerupi brusc vizita din cauz

˘a c

˘a loca-

tarul este nepoliticos, ba chiar grosolan, poti totusi obtine un rezultat

pozitiv. Gândeste-te la sfaturile din Matei 10:12, 13 si Romani 12:17, 18.

R˘aspunsul t

˘au bl

ând l-ar putea face s

˘a-si schimbe p

˘arerea despre Mar-

torii lui Iehova. Iar asta ar fi o realizare!

Sau poate c˘a ai o discutie pl

˘acut

˘a cu locatarul.

În acest caz, ar fi bine

ca la sfârsit s

˘a repeti ideea principal

˘a pe care ai vrea s-o retin

˘a. Ofer

˘a-i

si argumentul care s˘a-l motiveze s

˘a treac

˘a la actiune.

Dac˘a

ˆıntrevezi posibilitatea de a continua discutia cu o alt

˘a ocazie,

d˘a-i persoanei un motiv pentru care s

˘a astepte acel moment. Pune-i o

ˆıntrebare, eventual una dintre cele analizate

ˆın cartea S

˘a aducem argu-

mente din Scripturi sauˆın alt

˘a publicatie folosit

˘a la studiile biblice la

domiciliu. Nu pierde din vedere obiectivul stabilit de Isus si consem-

natˆın Matei 28:19, 20.

La terminarea unui studiu biblic, repetarea temeiˆıl va ajuta pe elev

s˘a-si aminteasc

˘a lucrurile discutate.

Întreb

˘arile recapitulative

ˆıi vor per-

mite s˘a-si

ˆıntip

˘areasc

˘a

ˆın minte ideile-cheie, mai ales c

ând recapitula-

rea nu este f˘acut

˘a pe fug

˘a.

Întreb

ându-ti elevul

ˆın ce fel

ˆıi este util ma-

terialul studiat sau cum le-ar putea vorbi si altora despre el, l-ai putea

determina s˘a se g

ândeasc

˘a la modalit

˘atile de a pune

ˆın practic

˘a cele

ˆın-

v˘atate. — Prov. 4:7.

Nu uita: eficienta temei tale depindeˆın mare m

˘asur

˘a de

ˆıncheierea

pe care o faci.

EXERCITIU:

Preg˘ateste dou

˘a

ˆıncheieri pentru ministerul de teren: 1) ce vei spune c

ând

gazda este nepoliticoas˘a si ai putin timp la dispozitie pentru a vorbi si 2) o

ˆıntrebare concret

˘a pe care s-o dezbateti la urm

˘atoarea vizit

˘a.

222ˆ

Incheiere eficient˘

a

CUM ar putea un crestin s˘a fac

˘a o afirmatie neadev

˘arat

˘a? Ar putea pur

si simplu s˘a repete ceva ce a auzit, f

˘ar

˘a s

˘a-si fac

˘a timp s

˘a verifice temei-

nicia acelor afirmatii. Sau ar putea exagera o idee deoarece, f˘ar

˘a s

˘a-si

dea seama, a citit gresit materialul de referint˘a. Dac

˘a suntem scrupulosi

cu privire la exactitatea afirmatiilor noastre chiar si atunci când este vor-

ba despre probleme minore, ascult˘atorii nostri vor

ˆıntelege

c˘a pot fi siguri de veridicitatea aspectelor majore ale mesa-

jului nostru.ˆ

In ministerul de teren. Stiind c˘a mai au multe de

ˆınv

˘a-

tat, unora le este team˘a s

˘a

ˆınceap

˘a s

˘a predice. Dar

ˆısi dau re-

pede seama c˘a pot depune o m

˘arturie eficient

˘a chiar dac

˘a

cunosc numai adev˘arurile biblice fundamentale. Cum anu-

me? Printr-o bun˘a preg

˘atire.

Înainte de a pleca

ˆın ministerul de teren, familiarizeaz

˘a-te

cu subiectul pe care vrei s˘a-l discuti.

Încerc

ând s

˘a anticipezi

ˆıntreb

˘arile

ce ti se vor pune si c˘aut

ând r

˘aspunsuri biblice edificatoare, vei reusi s

˘a

fii relaxat si s˘a dai r

˘aspunsuri exacte. Vei conduce un studiu biblic? Par-

curge cu atentie materialul pentru studiu. Asigur˘a-te c

˘a

ˆıntelegi argu-

mentele biblice care ofer˘a r

˘aspunsul la

ˆıntreb

˘arile tip

˘arite.

Dar dac˘a locatarul sau un coleg de serviciu

ˆıti pune o

ˆıntrebare la care

nu esti preg˘atit s

˘a r

˘aspunzi?

În cazul

ˆın care nu esti sigur de r

˘aspuns, nu

ceda tentatiei de a merge pe ghicite. „Inima celui drept se gândeste ce

s˘a r

˘aspund

˘a“ (Prov. 15:28). Ai putea g

˘asi informatiile de care ai nevoie

ˆın cartea S

˘a aducem argumente din Scripturi sau

ˆın Subiecte biblice de

conversatie, dac˘a sunt disponibile

ˆın limba ta. Dac

˘a nu ai la tine nici

unul dintre aceste dou˘a auxiliare, ofer

˘a-te s

˘a cercetezi subiectul si s

˘a te

ˆıntorci mai t

ârziu cu r

˘aspunsul. C

ând cel ce ti-a pus

ˆıntrebarea este sin-

cer, nu se va sup˘ara c

˘a va trebui s

˘a astepte s

˘a te

ˆıntorci cu r

˘aspunsul co-

rect. De fapt, ar putea r˘am

âne pl

˘acut impresionat de umilinta ta.

Colaborareaˆın ministerul de teren cu vestitorii experimentati te

va ajuta s˘a expui corect Cuv

ântul lui Dumnezeu. Observ

˘a ce versete

40EXACTITATEA AFIRMATIILOR��


Transmite informatii care s˘a concorde cu realitatea.

IMPORTANTA

Exactitatea afirmatiilor taleva crea o impresie bun

˘a

despre tine, despreorganizatia din care faciparte si despre Dumnezeulc

˘aruia i te

ˆınchini.

223

folosesc si cum argumenteaz˘a pe marginea lor. Accept

˘a cu umilint

˘a su-

gestiile si sfaturile pe care ti le dau. Apolo, un discipol plin de zel, a tras

foloase din ajutorul primit. Lucaˆıl descrie drept un om „cu darul vor-

birii“, ‘foarte versatˆın Scripturi’, ‘

ˆınfl

˘ac

˘arat

ˆın spirit’, care „vorbea si

preda corect lucrurile referitoare la Isus“. Si totusi, el nuˆıntelesese to-

tul corect. Când Priscila si Aquila si-au dat seama de aceast

˘a problem

˘a,

„l-au luat cu ei si i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu“. — Fap.

18:24–28.

Fii „ferm atasat de cuvˆ

antul fidel“. Ceea ce spunem laˆıntruniri ar trebui s

˘a reflecte o

ˆınalt

˘a consideratie fat

˘a de

rolul congregatiei de „stâlp si sprijin al adev

˘arului“ (1 Tim.

3:15). Pentru a sustine adev˘arul, este important s

˘a

ˆıntelegem

sensul versetelor pe care intention˘am s

˘a le folosim

ˆın cuv

ân-

t˘ari. Tine cont de context si de intentia scriitorului.

Poate c˘a ceea ce spui la o

ˆıntrunire a congregatiei este re-

petat si de altii. Desigur, noi „toti ne poticnim de multe ori“

(Iac. 3:2). Dar va fi spre binele t˘au s

˘a te obisnuiesti s

˘a faci

afirmatii exacte. Cu timpul, multi dintre fratiiˆınscrisi la

Scoala de Minister Teocratic devin b˘atr

âni de congregatie.

De la cei c˘arora li s-a

ˆıncredintat aceast

˘a responsabilitate se

cere „mai mult decât

ˆın mod obisnuit“ (Luca 12:48). Dac

˘a,

din neglijent˘a, un b

˘atr

ân d

˘a un sfat gresit

ˆın urma c

˘aruia

membrii congregatiei au de suferit, el si-ar putea atrage dez-

aprobarea lui Iehova (Mat. 12:36, 37). Iat˘a de ce orice b

˘atr

ân

numit trebuie s˘a fie cunoscut drept o persoan

˘a ‘ferm atasa-

t˘a de cuv

ântul fidel

ˆın ce priveste arta de a preda’. — Tit 1:9.

Ai grij˘a ca argumentele tale s

˘a corespund

˘a cu „modelul cuvintelor s

˘a-

n˘atoase“ care transpare din totalitatea adev

˘arurilor biblice (2 Tim. 1:13).

Acest lucru nu trebuie s˘a te sperie. Poate c

˘a

ˆınc

˘a n-ai terminat de citit

toat˘a Biblia. Persevereaz

˘a.

Între timp

ˆıns

˘a, tine cont de sugestiile de mai

jos când analizezi informatiile pe care intentionezi s

˘a le folosesti

ˆın pre-

dare.

Maiˆınt

âi de toate,

ˆıntreab

˘a-te: „Sunt aceste informatii

ˆın armonie

cu ceea ce amˆınv

˘atat din Biblie?

Îi vor apropia pe ascult

˘atorii mei de

Iehova sau vor prosl˘avi

ˆıntelepciunea lumii,

ˆındemn

ându-i s

˘a se ghide-

ze dup˘a ea?“ Isus a spus: „Cuv

ântul t

˘au este adev

˘ar“ (Ioan 17:17; Deut.

13:1–5; 1 Cor. 1:19–21). Apoi, foloseste-te din plin de instrumentele de

studiu furnizate de clasa sclavului fidel si prev˘az

˘ator. Ele te vor ajuta nu

SUGESTII

Rezist˘a tentatiei de a r

˘as-

punde la oˆıntrebare de al

c˘arei r

˘aspuns nu esti sigur.

Bazeaz˘a-ti comentariile

pe „modelul cuvintelors

˘an

˘atoase“ din Biblie.

F˘a cercet

˘ari

ˆın leg

˘atur

˘a

cu subiectul.

Verific˘a exactitatea datelor,

a citatelor si a experientelorsi foloseste-le f

˘ar

˘a s

˘a le exa-

gerezi. Nuˆıncerca s

˘a faci

supozitii cu privire la am˘a-

nunte pe care nu ti leamintesti bine.

224 Exactitatea afirmatiilor

doar s˘a

ˆıntelegi corect versetele, ci si s

˘a le aplici

ˆıntr-un mod echilibrat

si rational. Dac˘a-ti vei

ˆıntemeia cuv

ânt

˘arile pe „modelul cuvintelor s

˘a-

n˘atoase“ si te vei bizui pe canalul pus la dispozitie de Iehova c

ând ex-

plici si aplici textele biblice, afirmatiile tale vor fi exacte.

Verific˘

a exactitatea informatiilor. Stirile de actualitate, citatele si

experienteleˆıti pot fi de folos c

ând faci o ilustrare sau c

ând aplici anu-

mite idei. Cum poti fi sigur de exactitatea lor? O modalitate ar fi aceea

de a-ti culege informatiile din surse sigure. Nu uita s˘a verifici dac

˘a in-

formatia este actual˘a. Statisticile

ˆısi pierd cu timpul valabilitatea, desco-

peririle sunt repede dep˘asite si, pe m

˘asur

˘a ce omul p

˘atrunde tot mai

adânc

ˆın studiul istoriei si al limbilor antice, concluziile bazate pe cu-

nostintele anterioare trebuie revizuite. Fii foarte atent dac˘a intentionezi

s˘a folosesti informatii extrase din ziare, transmise la televizor, la radio,

prin posta electronic˘a sau preluate de pe Internet.

În Proverbele 14:15

se d˘a urm

˘atorul sfat: „Omul simplu crede orice cuv

ânt, dar omul pre-

v˘az

˘ator ia seama bine cum merge“.

Întreab

˘a-te: „Este considerat

˘a sursa

respectiv˘a exact

˘a? Exist

˘a si alte modalit

˘ati de a verifica informatiile res-

pective?“ Dac˘a te

ˆındoiesti de veridicitatea unei informatii, renunt

˘a

la ea.

Dup˘a ce ai verificat credibilitatea surselor, g

ândeste-te bine cum vrei

s˘a folosesti informatiile. Asigur

˘a-te c

˘a utilizezi citatele si statisticile

ˆın

armonie cu contextul din care au fost luate. Ai grij˘a ca nu cumva, din

dorinta de a te exprima cu convingere, „unii oameni“ s˘a devin

˘a „majo-

ritatea“, „multi oameni“ s˘a devin

˘a „toti“, iar „uneori“ s

˘a se transforme

ˆın „mereu“. Exagerarea unei informatii sau a unor rapoarte referitoare

la numere, la amploarea sau gravitatea unei chestiuni pune laˆındoial

˘a

credibilitatea afirmatiilor.

Dac˘a afirmatiile tale vor fi

ˆıntotdeauna exacte,

ˆıti vei face reputatia de

persoan˘a care respect

˘a adev

˘arul, iar aceast

˘a reputatie creeaz

˘a o imagine

favorabil˘a despre Martorii lui Iehova, ca grup. Dar si mai important este

c˘a

ˆıi va aduce onoare lui Iehova, „Dumnezeul adev

˘arului“. — Ps. 31:5.

EXERCITIU:

Roag˘a-l pe un Martor matur s

˘a te asculte si s

˘a verifice exactitatea explicatii-

lor pe care le vei da cu propriile-ti cuvinte la urm˘atoarele

ˆıntreb

˘ari: 1) Ce

fel de persoan˘a este Iehova si de unde stim? 2) De ce si-a oferit Isus viata

ca sacrificiu si cum putem beneficia noi de pe urma acestei jertfe? 3) Ceface Isus de c

ând a fost

ˆıntronat Rege?

Exactitatea afirmatiilor 225

Cˆ

AND vorbesti, nu te limita la transmiterea de informatii. Str˘aduies-

te-te s˘a te faci

ˆınteles.

În felul acesta, vei reusi s

˘a comunici eficient, fie

c˘a te adresezi congregatiei, fie cuiva care nu este Martor.

Exist˘a mai multi factori care contribuie la claritatea unui discurs.

Câtiva dintre acestia sunt analizati

ˆın lectia nr. 26, „Dezvoltarea logi-

c˘a a materialului“. Altii sunt examinati

ˆın lectia nr. 30, „In-

teres fat˘a de interlocutor“.

În lectia de fat

˘a, vom aduce

ˆın

discutie câteva aspecte noi.

Cuvinte simple, stil simplu. Cuvintele simple si propo-

zitiile scurte sunt instrumentele principale ale comunic˘a-

rii. Predica de pe munte a lui Isus este un exemplu remar-

cabil de cuvântare clar

˘a pentru toti, indiferent de identita-

tea sau de mediul din care provin ascult˘atorii. Chiar dac

˘a

este vorba despre niste concepte noi, ascult˘atorii vor putea

ˆıntelege cu-

vintele spuse de Isus deoarece el a vorbit despre probleme care ne pre-

ocup˘a pe toti: cum s

˘a g

˘asim fericirea, cum s

˘a ne

ˆımbun

˘at

˘atim relatii-

le cu altii, cum s˘a facem fat

˘a

ˆıngrijor

˘arilor, cum s

˘a d

˘am sens vietii.

Isus si-a exprimat gândurile

ˆıntr-un limbaj foarte simplu (Mat., cap.

5–7). Evident, Biblia contine nenum˘arate fraze care difer

˘a ca lungime

si structur˘a. Principalul t

˘au obiectiv ar trebui s

˘a fie acela de a expri-

ma ideileˆıntr-un mod clar, inteligibil.

Chiar si atunci când explici un material profund, simplitatea stilu-

luiˆıl va face mai usor de

ˆınteles. Dar ce

ˆınseamn

˘a, de fapt, un stil sim-

plu? Nu-tiˆımpov

˘ara ascult

˘atorii cu detalii inutile. Organizeaz

˘a-ti idei-

le secundareˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a le

ˆıntregeasc

˘a pe cele principale. Alege

cu grij˘a versetele-cheie.

În loc s

˘a sari repede de la un verset la altul, ci-

teste-le pe rând si explic

˘a-le. Nu

ˆın

˘abusi

ˆıns

˘a o idee interesant

˘a printr-o

multime de cuvinte.

Când conduci un studiu biblic la domiciliu, aplic

˘a aceleasi princi-

pii. Nuˆıncerca s

˘a explici toate detaliile. Ajut

˘a-ti elevul s

˘a

ˆınteleag

˘a bine

41 EXPUNERE CLAR˘

A��


Exprim˘a-te

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a fii usor

ˆınteles.

IMPORTANTA

Cu cât materialul este

mai usor deˆınteles, cu at

ât

auditoriul va trage maimulte foloase din el.

226

ideile principale. El va ajunge s˘a-si

ˆınsuseasc

˘a si detaliile cu ocazia stu-

diului personal sau laˆıntrunirile congregatiei.

Pentru a expune materialul cu simplitate, trebuie s˘a fii bine pre-

g˘atit. Dac

˘a vrei s

˘a-l prezinti

ˆıntr-un mod usor de

ˆınteles, trebuie mai

ˆınt

âi s

˘a fie clar pentru tine. C

ând un lucru este bine

ˆınteles, poate

fi si bine explicat.În plus, vei putea s

˘a-l exprimi cu propriile-ti cu-

vinte.

Explic˘

a termenii necunoscuti. Uneori, pentru a prezen-

ta clar un anumit aspect trebuie s˘a le explici celor din au-

ditoriu semnificatia termenilor nefamiliari. Nu le suprae-

valua cunostintele, dar nici nu le subaprecia inteligenta. Ca

urmare a studiului Bibliei, ai putea folosi anumiti termeni

pe care unii oameni nu-iˆınteleg. Dac

˘a nu-i explici, cei ce

nu sunt asociati cu Martorii lui Iehova nu vor sti c˘a terme-

nii „r˘am

˘asit

˘a“, „sclavul fidel si prev

˘az

˘ator“, „alte oi“ si ‘ma-

rea multime’ denumesc anumite grupuri de persoane

(Rom. 11:5; Mat. 24:45; Ioan 10:16; Rev. 7:9).În mod ase-

m˘an

˘ator, dac

˘a cineva nu cunoaste organizatia Martorilor

lui Iehova, probabil c˘a nu va

ˆıntelege ce

ˆınseamn

˘a „procla-

mator“, „pionier“, „supraveghetor de circumscriptie“ sau

„Comemorare“.

Totusi, chiar si unele expresii biblice folosite de cei ce nu

sunt Martori trebuie explicate. Pentru multi oameni, „Ar-

maghedonul“ˆınseamn

˘a un holocaust nuclear. Poate c

˘a ei

asociaz˘a „Regatul lui Dumnezeu“ cu o stare a inimii sau cu cerurile,

dar nu cu un guvern. Cuvântul „suflet“ i-ar putea duce cu g

ândul la

o presupus˘a component

˘a spiritual

˘a a omului, care ar supravietui mor-

tii trupului. Multe persoane au fostˆınv

˘atate c

˘a „spiritul sf

ânt“ este o

persoan˘a, parte a unei „Trinit

˘ati“.

În plus, foarte multi au abandonat

normele morale ale Bibliei si ar putea avea nevoie deci de ajutor pen-

tru aˆıntelege ce vrea s

˘a spun

˘a Cuv

ântul lui Dumnezeu prin

ˆındem-

nul: „Fugiti de fornicatie“. — 1 Cor. 6:18.

Dac˘a nu citesc Biblia cu regularitate, unii ar putea s

˘a nu

ˆınteleag

˘a

când le vei spune „Pavel a scris . . .“ sau „Luca a spus . . .“. Poate c

˘a au

prieteni sau vecini pe careˆıi cheam

˘a asa. Va fi nevoie, probabil, s

˘a le

dai câteva explicatii pentru a

ˆıntelege c

˘a le vorbesti despre un apostol

crestin sau despre un scriitor al Bibliei.

SUGESTII

Foloseste un limbaj simplu;ˆıncearc

˘a s

˘a exprimi ideile

principaleˆın propozitii

scurte.

Accentueaz˘a doar c

âteva

idei principale.

Explic˘a-i auditoriului

termenii necunoscuti.

F˘a-ti timp s

˘a explici si

s˘a aplici textele biblice.

Gândeste-te la modul

ˆın care exemplul t

˘au

i-ar putea influentape cei c

˘arora le vorbesti.

Expunere clar˘

a 227

Ascult˘atorii au deseori nevoie de ajutor pentru a

ˆıntelege versetele

care mentioneaz˘a unit

˘ati de m

˘asur

˘a sau obiceiuri din antichitate. De

exemplu, afirmatia c˘a arca lui Noe avea 300 de coti

ˆın lungime, 50 de

cotiˆın l

˘atime si 30 de coti

ˆın

ˆın

˘altime s-ar putea s

˘a nu le sugereze ni-

mic (Gen. 6:15). Dar, dac˘a vei exprima aceste dimensiuni

ˆın unit

˘ati de

m˘asur

˘a locale, cei din auditoriu

ˆısi vor face imediat o idee despre di-

mensiunile arcei.

D˘

a explicatiile necesare. Pentru ca un termen s˘a fie bine

ˆınteles de

auditoriu, nu este suficient s˘a-l definesti corect. La Ierusalim, pe timpul

lui Ezra, citirea Legii eraˆınsotit

˘a de explicatii. Pentru a ajuta poporul s

˘a

ˆınteleag

˘a, levitii ar

˘atau semnificatia Legii si f

˘aceau aplic

˘ari practice la si-

tuatiile prin care trecea poporulˆın acea vreme (Neem. 8:8, 12). F

˘a-ti si

tu timp s˘a explici si s

˘a aplici versetele pe care le citesti.

Dup˘a moartea si

ˆınvierea sa, Isus le-a explicat discipolilor c

˘a ceea ce

tocmai seˆınt

âmplase constituia o

ˆımplinire a Scripturilor. El a subli-

niat, de asemenea, responsabilitatea ce le revenea ca martori ai acelor

evenimente (Luca 24:44–48). Când

ˆıi ajuti pe oameni s

˘a

ˆınteleag

˘a

ˆın

ce mod ar trebui s˘a le influenteze viata

ˆınv

˘at

˘aturile biblice, ei le vor

sesiza mai usor semnificatia.

Implicarea inimii. Dar chiar dac˘a explicatia este clar

˘a, pot exista

alti factori care s˘a

ˆıngreuneze

ˆıntelegerea. O inim

˘a insensibil

˘a poate

constitui un obstacolˆın calea

ˆıntelegerii sensului (Mat. 13:13–15). Pen-

tru cei ce sunt hot˘ar

âti s

˘a priveasc

˘a lucrurile doar din punct de vede-

re fizic, lucrurile spirituale sunt o nebunie (1 Cor. 2:14). Când o per-

soan˘a manifest

˘a un astfel de spirit, cea mai

ˆınteleapt

˘a cale este aceea

de a pune cap˘at discutiei, cel putin pentru moment.

Uneoriˆıns

˘a, inima devine insensibil

˘a din cauza dificult

˘atilor vietii.

Dar, dac˘a cineva aude adev

˘arul biblic de mai multe ori

ˆın decursul tim-

pului, s-ar putea ca inima s˘a-i devin

˘a receptiv

˘a. C

ând Isus le-a spus dis-

cipolilor s˘ai c

˘a avea s

˘a fie biciuit si omor

ât, ei nu au

ˆınteles. De ce?

Deoarece nici nu se gândiser

˘a, nici nu se asteptaser

˘a la un asemenea

deznod˘am

ânt (Luca 18:31–34)! Si totusi, cu timpul, 11 dintre acei apos-

toli auˆınteles si au actionat

ˆın armonie cu cele

ˆınv

˘atate de la Isus.

Efectul unui bun exemplu.Îi putem ajuta pe oameni s

˘a

ˆınteleag

˘a

nu numai prin vorbe, ci si prin actiuni. Referitor la prima lor vizit˘a la

Sala Regatului, multi nu-si amintesc ceea ce s-a vorbit, ci iubirea pe

care au observat-o acolo.În mod asem

˘an

˘ator, numerosi locatari au de-

228 Expunere clar˘

a

venit receptivi la adev˘arul biblic v

˘az

ând fericirea de pe fata noastr

˘a.

Observând bun

˘atatea iubitoare care domneste

ˆın mijlocul poporului

lui Iehova, precum si amabilitatea cu care sunt tratati cei care se con-

frunt˘a cu probleme, unii au ajuns la concluzia c

˘a Martorii practic

˘a re-

ligia adev˘arat

˘a. De aceea, c

ând

ˆıi ajuti pe altii s

˘a

ˆınteleag

˘a adev

˘arul bi-

blic, reflecteaz˘a la modul

ˆın care

ˆıl explici, precum si la exemplul pe

careˆıl dai.

EXERCITIU:Încearc

˘a s

˘a-i povestesti unei persoane care nu este Martor

˘a — unei rude,

unui vecin, unui coleg de munc˘a sau de scoal

˘a — ceva ce ti-a pl

˘acut

ˆın aceas-

t˘a s

˘apt

˘am

ân

˘a la o

ˆıntrunire a congregatiei. Explic

˘a termenii pe care persoa-

na respectiv˘a nu-i

ˆıntelege.

Expunere clar˘

a 229

PENTRU ca discursul t˘au s

˘a fie instructiv, nu este suficient s

˘a vorbesti

despre un subiect important.Întreab

˘a-te: „De ce trebuie acest audito-

riu s˘a aud

˘a acest subiect? Ce as putea spune pentru ca s

˘a simt

˘a c

˘a a

avut ceva deˆınv

˘atat? “

Dac˘a la scoal

˘a ai de sustinut o demonstratie de depunere de m

˘artu-

rie, auditoriul t˘au va fi locatarul. Alteori

ˆıns

˘a, va trebui s

˘a

te adreseziˆıntregii congregatii.

Ce cunoaste auditoriul?Întreab

˘a-te: „Ce cunoaste audi-

toriul despre subiect? “ R˘aspunsul la aceast

˘a

ˆıntrebare ar pu-

tea constitui un punct de plecare. Dac˘a te adresezi unei con-

gregatiiˆın care exist

˘a multi crestini maturi, nu te multumi

doar s˘a repeti niste adev

˘aruri fundamentale, pe care majo-

ritatea le cunosc. Dezvolt˘a-le. Desigur, dac

˘a

ˆın auditoriu

exist˘a multe persoane interesate, va trebui s

˘a tii cont de necesit

˘atile am-

belor grupuri.

Adapteaz˘a ritmul expunerii la cunostintele auditoriului. Dac

˘a incluzi

anumite idei pe care cei mai multi le cunosc, treci cât mai repede pes-

te ele.Încetineste

ˆıns

˘a ritmul c

ând prezinti idei care ar putea fi noi pen-

tru majoritatea celor prezenti, ca ei s˘a le poat

˘a

ˆıntelege bine.

În ce sens instructiv? Instructiv nu

ˆınseamn

˘a neap

˘arat nou. Unii

oratori au capacitatea de a exprima anumite adev˘aruri cunoscute

ˆın-

tr-un mod atât de simplu,

ˆınc

ât multi din auditoriu le vor

ˆıntelege pen-

tru prima oar˘a pe deplin.

În ministerul de teren nu este suficient s

˘a mention

˘am o stire pentru

a ilustra c˘a tr

˘aim

ˆın zilele din urm

˘a. Foloseste Biblia pentru a explica

semnificatia evenimentului.În felul acesta, mesajul va fi instructiv pen-

tru locatar.În mod asem

˘an

˘ator, c

ând mentionezi anumite detalii de-

spre legile naturii sau despre plante si viata animalelor, tu nu urm˘a-

resti s˘a prezinti un fapt stiintific fascinant pe care locatarul s

˘a nu-l mai

fi auzit niciodat˘a. Scopul t

˘au trebuie s

˘a fie acela de a stabili o relatie

42 PREZENTARE INSTRUCTIV˘

A��


Transmite informatiileˆıntr-un mod care s

˘a le stimuleze celor

din auditoriu gândirea si s

˘a le dea sentimentul c

˘a

ˆınvat

˘a ceva

important.

IMPORTANTA

Dac˘a le spui oamenilor

doar ceea ce cunosc deja,nu vei reusi s

˘a le captezi

atentia prea mult timp.

230

ˆıntre dovezile oferite de natur

˘a si declaratiile Bibliei referitoare la exis-

tenta unui Creator iubitor.În felul acesta, locatarul va fi ajutat s

˘a pri-

veasc˘a lucrurile dintr-o perspectiv

˘a nou

˘a.

Nu-i usor s˘a expui

ˆın fata auditoriului un subiect pe care acesta l-a

auzit deja de mai multe ori. Dar, pentru a fi un bun instruc-

tor, trebuie s˘a

ˆınveti s

˘a-l prezinti. Ce poti face?

De un real ajutorˆıti va fi cercetarea.

În loc s

˘a incluzi

ˆın

expunere doar ideile care-ti vin usorˆın minte, foloseste in-

strumentele de cercetare prezentate la paginile 33–38. Tine

cont de sugestiile oferite acolo privitor la obiectivele pe care

ar trebui s˘a le urm

˘aresti.

În timpul cercet

˘arilor ai putea des-

coperi c˘a un eveniment istoric mai putin cunoscut este

ˆın

direct˘a leg

˘atur

˘a cu argumentatia ta. Sau ai putea afla o sti-

re recent˘a care s

˘a ilustreze foarte bine ideea pe care vrei s-o

discuti.În timp ce examinezi materialul, pune-ti

ˆıntreb

˘ari de ge-

nul: Ce? De ce? Cˆ

and? Unde? Cine? si Cum? De exemplu:

„De ce stau lucrurile asa? Cum pot s-o demonstrez? Ce cre-

dinte populareˆıi

ˆımpiedic

˘a pe unii s

˘a

ˆınteleag

˘a acest ade-

v˘ar biblic? De ce este acesta important? Cum ar trebui el s

˘a

le influenteze viata oamenilor? Ce exemplu ar putea de-

monstra importanta aplic˘arii lui? Ce dezv

˘aluie acest adev

˘ar

biblic despre personalitatea lui Iehova?“În functie de ma-

terialul pe care-l dezbati,ˆıntreab

˘a-te: „C

ând a avut loc acest

eveniment? Ce aplicare practic˘a ar putea avea acest mate-

rial ast˘azi? “ Ai putea chiar s

˘a-ti

ˆınsufletesti expunerea men-

tionând chiar c

âteva dintre aceste

ˆıntreb

˘ari si r

˘aspunz

ând

la ele.

Poate c˘a

ˆın discurs e nevoie s

˘a folosesti versete cunoscu-

te de auditoriu. Cum le-ai putea expuneˆıntr-un mod in-

structiv? Nu te multumi s˘a le citesti. Explic

˘a-le.

Analizarea unui verset cunoscut poate deveni si mai interesant˘a dac

˘a

segment˘am versetul respectiv, izol

ând fragmentele direct legate de te-

ma expunerii si explicându-le. S

˘a vedem ce variante de abordare ne ofe-

r˘a un verset ca Mica 6:8 din Traducerea Lumii Noi. Ce este „dreptatea“?

Despre a cui dreptate se vorbeste? Cum ai explica semnificatia expre-

siei ‘a exercita dreptatea’ sau ‘a iubi bun˘atatea’? Ce este modestia? Cum

ai aplica acest material la o persoan˘a

ˆın v

ârst

˘a? Evident, materialul pe

SUGESTII

Tine cont de ceea ceauditoriul cunoastedespre subiect.

Adapteaz˘a ritmul expunerii:

accelerându-l,

ˆın cazul idei-

lor bine cunoscute, siˆınceti-

nindu-l, când este vorba

despre idei noi.

Nu te multumi s˘a expui

fapte; explic˘a-le semnificatia

sau importanta.

Pentru a-ti stimula facult˘ati-

le de gândire pune-ti

ˆıntre-

b˘ari de genul: Ce? De ce?

Când? Unde? Cine? Cum?

F˘a-ti timp s

˘a argumentezi

pe baza Scripturilor; dezvol-t

˘a anumite fragmente.

Prezint˘a comparatii

si antiteze.

F˘a o scurt

˘a trecere

ˆın revist

˘a

a ideilor prezentate.

Arat˘a cum pot fi folosite

acele informatiiˆın rezolva-

rea problemelor siˆın

luarea deciziilor.

Prezentare instructiv˘

a 231

care-l vei folosi va depinde de tem˘a, de obiectivul pe care-l urm

˘aresti,

de auditoriu si de timpul alocat.

Uneori este util s˘a dai o definitie simpl

˘a a termenilor. Pentru unii

esteˆıncurajator s

˘a afle ce

ˆınseamn

˘a „regatul“ despre care se vorbeste

ˆın

Matei 6:10. O definitieˆıl poate ajuta chiar si pe un crestin aflat de multi

ani la adev˘ar s

˘a

ˆınteleag

˘a mai bine adev

˘arata semnificatie a unui ver-

set. Citesteˆın acest sens cuvintele consemnate

ˆın 2 Petru 1:5–8 si defi-

neste apoi diversele calit˘ati mentionate

ˆın aceste versete: credinta, vir-

tutea, cunostinta, st˘ap

ânirea de sine, perseverenta, devotiunea sf

ânt

˘a,

afectiunea fr˘ateasc

˘a si iubirea. C

ând,

ˆın acelasi context, sunt folosite

cuvinte cu sens apropiat, definirea lor poate ajuta auditoriul s˘a le dife-

rentieze.În aceast

˘a categorie intr

˘a cuvintele

ˆıntelepciune, cunostint

˘a,

discern˘am

ânt si

ˆıntelegere, mentionate

ˆın Proverbele 2:1–6.

Pentru auditoriu poate fi instructiv˘a chiar si simpla analiz

˘a a unui

text. Multi r˘am

ân surprinsi c

ând descoper

˘a c

˘a unele traduceri ale Bi-

bliei spunˆın Geneza 2:7 c

˘a Adam a fost un suflet viu, iar

ˆın Ezechiel

18:4 c˘a sufletele mor. Cu o anumit

˘a ocazie, Isus i-a uluit pe saduchei

citând Exodul 3:6, ale c

˘arui cuvinte pretindeau c

˘a le cred, si aplic

ân-

du-l apoi laˆınvierea mortilor. — Luca 20:37, 38.

Uneori este instructiv s˘a mentionezi contextul unui verset,

ˆımpreju-

r˘arile

ˆın care au fost scrise acele cuvinte si identitatea vorbitorului sau

a ascult˘atorilor. Fariseii cunosteau bine Psalmul 110. Totusi, Isus le-a

atras atentia asupra unui detaliu important din primul verset. El i-aˆın-

trebat: „«Ce credeti despre Cristosul? Al cui fiu este el?» Ei i-au zis: «Al

lui David». El le-a zis: «Atunci cum se face c˘a David, prin inspiratie,

ˆıl

numeste „Domn“, când spune: „Iehova i-a zis Domnului meu: «Sezi la

dreapta mea pân

˘a c

ând

ˆıi voi pune pe dusmanii t

˘ai sub picioarele

tale»“? Dac˘a deci David

ˆıl numeste „Domn“, cum este el fiul lui?»“

(Mat. 22:41–45). Când vei aduce argumente pe baza Scripturilor, ase-

menea lui Isus,ˆıi vei ajuta pe oameni s

˘a citeasc

˘a mai atent Cuv

ântul

lui Dumnezeu.

Când un orator mentioneaz

˘a perioada

ˆın care a fost scris

˘a o carte a

Bibliei sau timpul când a avut loc un anumit eveniment, ar trebui s

˘a

descrie si conditiile care au existat atunci.În felul acesta, auditoriul va

ˆıntelege mai bine importanta c

˘artii sau a evenimentului

ˆın discutie.

Si comparatiile te pot ajuta s˘a-ti faci expunerea mai instructiv

˘a. Ai

putea s˘a prezinti o conceptie bine cunoscut

˘a

ˆın antitez

˘a cu declaratii-

232 Prezentare instructiv˘

a

le Bibliei. Sau ai putea s˘a compari dou

˘a relat

˘ari biblice paralele. Exist

˘a

diferenteˆıntre ele? De ce? Ce

ˆınv

˘at

˘am din ele? Acest procedeu

ˆıi poa-

te ajuta pe ascult˘atori s

˘a priveasc

˘a subiectul dintr-o nou

˘a perspectiv

˘a.

Dac˘a ai de discutat despre un anumit aspect al ministerului crestin,

ti-ai puteaˆımbog

˘ati expunerea pornind de la o prezentare general

˘a. A-

nalizeaz˘a ce anume trebuie f

˘acut si de ce, precum si modul

ˆın care se

armonizeaz˘a cu celelalte obiective ale noastre, ca Martori ai lui Iehova.

Explic˘a apoi unde, c

ând si cum se poate realiza respectiva activitate.

Dar dac˘a

ˆın expunere trebuie s

˘a analizezi unele dintre „lucrurile pro-

funde ale lui Dumnezeu“ (1 Cor. 2:10)? Dac˘a vei

ˆıncepe cu identifica-

rea si clarificarea câtorva elemente-cheie ale argumentatiei, auditoriul

vaˆıntelege mult mai usor detaliile. Iar, dac

˘a vei

ˆıncheia cu o scurt

˘a tre-

cereˆın revist

˘a a elementelor discutate, ascult

˘atorii vor avea satisfactia

de a fiˆınv

˘atat realmente ceva.

Sfaturi privitoare la viata crestin˘

a. Dac˘a

ˆıti vei ajuta ascult

˘atorii s

˘a

ˆınteleag


˘a pe care o au

ˆın viata lor informatiile din ex-

punerea ta, le vei fi de mare ajutor.În timp ce examinezi versetele din

materialul primit,ˆıntreab

˘a-te: „De ce au fost p

˘astrate

ˆın Scripturi aces-

te informatii pân

˘a

ˆın zilele noastre? “ (Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). G

ân-

deste-te la situatiile prin care trec cei din auditoriu si analizeaz˘a-le

ˆın

lumina sfaturilor si a principiilor biblice.În timpul expunerii, argu-

menteaz˘a pe baza Scripturilor ar

˘at

ând

ˆın ce mod

ˆıi pot ajuta acele ver-

sete pe ascult˘atori s

˘a

ˆınfrunte cu

ˆıntelepciune dificult

˘atile prin care

trec. Nu vorbi la modul general. Refer˘a-te la atitudini si la actiuni con-

crete.Începe aplic

ând la cuv

ântarea pe care o preg

˘atesti una sau dou

˘a din-

tre sugestiile precedente. Pe m˘asur

˘a ce dob

ândesti experient

˘a, pune

ˆın

practic˘a mai multe sugestii. Cu timpul vei vedea c

˘a auditoriul va fi ne-

r˘abd

˘ator s

˘a te asculte, fiind convins c

˘a va auzi ceva cu adev

˘arat util.

EXERCITII:

1) F˘a cercet

˘ari pentru a g

˘asi c

âteva aspecte instructive

ˆıntr-un text biblic cu-

noscut, cum ar fi Matei 24:14 sau Ioan 17:3. 2) Citeste Proverbele 8:30, 31si Ioan 5:20.

În ce mod ar putea meditarea la relatia dintre Iehova Dumne-

zeu si Cristos Isus s˘a te ajute s

˘a folosesti aceste versete

ˆın folosul unei familii?

Prezentare instructiv˘

a 233

BIBLIA compar˘a congregatia crestin

˘a cu corpul omenesc. Toate p

˘artile

lui sunt importante, dar „nu au toate aceeasi functie“.În virtutea aces-

tui text biblic, noi ar trebui s˘a facem tot ce putem pentru a ne achita

de orice responsabilitate ce ni seˆıncredinteaz

˘a. Aceasta pretinde s

˘a ne

str˘aduim s

˘a

ˆıntelegem si s

˘a preg

˘atim orice tem

˘a primit

˘a f

˘ar

˘a a subapre-

cia importanta anumitor subiecte, pe care le-am putea con-

sidera mai putin interesante (Rom. 12:4–8). Clasa sclavului

fidel si prev˘az

˘ator are responsabilitatea de a furniza hran

˘a

spiritual˘a la „timpul potrivit“ (Mat. 24:45). C

ând ne folosim

capacit˘atile pentru a ne preg

˘ati discursurile pe baza instruc-

tiunilor primite, demonstr˘am apreciere fat

˘a de acest pro-

gram si contribuim la bunul mers alˆıntregii congregatii.

Ce poti mentiona. Când primesti o tem

˘a la scoal

˘a, ai gri-

j˘a s

˘a dezvolti subiectul primit, si nu un altul.

În majorita-

tea cazurilor ti se specific˘a si bibliografia. Dac

˘a nu ti se spu-

ne pe baza c˘arui material s

˘a-ti preg

˘atesti tema,

ˆıti poti alege singur sur-

sa. Asigur˘a-te, totusi,

ˆın timp ce-ti preg

˘atesti expunerea, c

˘a prezentarea

ta se concentreaz˘

a numai asupra subiectului repartizat. Când decizi ce

informatii vei include, iaˆın considerare si necesit

˘atile auditoriului.

Studiaz˘a cu atentie materialul de referint

˘a, analiz

ând versetele bibli-

ce aferente. Gândeste-te apoi cum l-ai putea prezenta cel mai bine

ˆın

folosul auditoriului. Alege din materialul tip˘arit dou

˘a, trei puncte care

s˘a constituie ideile principale ale expunerii tale si g

ândeste-te ce texte

biblice vei citi si analiza.

Cât material ar trebui s

˘a cuprinzi? Doar at

ât c

ât poti expune cu efi-

cient˘a. Nu sacrifica valoarea instruirii de dragul includerii prea multor

informatii. Dac˘a unele p

˘arti din material nu contribuie la realizarea

obiectivului expunerii, concentreaz˘a-te doar asupra acelora care te vor

ajuta s˘a-l atingi. Alege din materialul primit doar informatiile cele mai

instructive si mai utile pentru auditoriu. Rolul acestei lectii este de a te

43 FOLOSIREA MATERIALULUI INDICAT��


Construieste-ti expunerea pe baza subiectului dat, iar dac˘a ti

se indic˘a si sursa, extrage din ea versetele si ideile principale.

IMPORTANTA

Când ne dezvolt

˘am tema

pe baza unui materialprimit, ar

˘at

˘am apreciere

fat˘a de programul de

hr˘anire spiritual

˘a stabilit

de clasa sclavului fidelsi prev

˘az

˘ator.

234

ajuta s˘a

ˆıntelegi c

˘a trebuie s

˘a ai

ˆın vedere nu analizarea unui mare

num˘

ar de informatii, ci folosirea materialului indicat ca baz˘a pentru

expunere.

Expunerea nu trebuie s˘a fie doar un rezumat al materialului. Fii pre-

g˘atit s

˘a explici anumite idei, s

˘a le dezvolti, s

˘a le ilustrezi si, eventual,

s˘a ar

˘ati cum pot fi puse

ˆın practic

˘a. Orice informatie suplimentar

˘a tre-

buie s˘a contribuie la dezvoltarea ideilor principale, nu s

˘a le

ˆınlocuiasc

˘a.

Cu timpul, fratii calificati s˘a predea ar putea fi invitati s

˘a

tin˘a teme la

ˆıntrunirea de serviciu. Ei sunt constienti c

˘a tre-

buie s˘a foloseasc

˘a

ˆın mod eficient materialul primit si s

˘a

nu-lˆınlocuiasc

˘a cu altceva.

În mod asem

˘an

˘ator, fratii care

tin cuvânt

˘ari publice primesc o schit

˘a dup

˘a care s

˘a vorbeas-

c˘a. Aceste schite permit o oarecare flexibilitate, dar

ˆıti spe-

cific˘a ideile principale, argumentele aferente lor si versete-

le care sustin discursul.Înv

˘at

ând s

˘a predai pe baza unui ma-

terial indicat, te vei putea preg˘ati pentru alte privilegii re-

zervate oratorilor.

Acest tip de instruire te va ajuta si s˘a conduci

ˆın mod efi-

cient studiile biblice. Veiˆınv

˘ata s

˘a-ti concentrezi atentia asupra mate-

rialului aflatˆın studiu si s

˘a nu faci digresiuni aduc

ând

ˆın discutie idei

care ar putea fi interesante, dar nu sunt esentiale pentru clarificarea

subiectului. Totusi, dac˘a ai

ˆınteles esenta acestei lectii, nu vei fi at

ât de

rigid,ˆınc

ât s

˘a nu-i furnizezi elevului t

˘au explicatiile suplimentare de

care are nevoie.

SUGESTII

Foloseste doar materialulcare se refer

˘a direct

la subiectul primit.

Dac˘a tema pe care ai

primit-o prevede ca baz˘a

pentru expunere unanumit material, alege-tiideile principale siversetele-cheie din acestmaterial, nu din alte surse.

EXERCITIU:

Timp de trei zile, când citesti textul zilei,

ˆıncercuieste cuv

ântul sau expresia

care indic˘a subiectul dezb

˘atut. Subliniaz

˘a unu sau dou

˘a comentarii scurte

aflateˆın leg

˘atur

˘a direct

˘a cu subiectul. Apoi, prezint

˘a liber subiectul folosin-

du-te de textul biblic si de ideile pe care le-aiˆınsemnat.

Folosirea materialului indicat 235

ÎNTRUC

ÂT pretind si un r

˘aspuns — verbal sau mental —,

ˆıntreb

˘arile sunt

utile pentru a-i antrenaˆın discutie pe ascult

˘atori.

Întreb

˘arile ne pot aju-

ta s˘a initiem conversatii si s

˘a ne bucur

˘am de un pl

˘acut schimb de idei.

În calitate de orator si

ˆınv

˘at

˘ator, poti folosi

ˆıntreb

˘ari pentru a suscita in-

teresul celor ce te ascult˘a, pentru a ajuta pe cineva s

˘a ratio-

neze pe marginea unui anumit subiect sau pentru a accen-

tua ceea ce vrei s˘a spui. Dac

˘a stii cum s

˘a folosesti

ˆıntreb

˘ari-

le,ˆıi vei

ˆıncuraja pe cei de l

âng

˘a tine s

˘a g

ândeasc

˘a, nu doar

s˘a asculte. Fixeaz

˘a-ti un obiectiv si pune

ˆıntreb

˘arile

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a-l atingi.

Pentru aˆıntretine conversatia.

În ministerul de teren,

foloseste-te de orice ocazie pentru a-i invita pe oameni s˘a-si

exprime p˘arerile, bine

ˆınteles, dac

˘a vor.

Multi Martoriˆıncep discutii interesante pun

ând o

ˆıntre-

bare simpl˘a: „V-ati g

ândit vreodat

˘a . . .? “ C

ând

ˆıntrebarea lor vizeaz

˘a o

problem˘a care

ˆıi preocup

˘a cu adev

˘arat pe oameni, succesul

ˆın lucrarea

de predicare este aproape garantat. Si chiar dac˘a interlocutorul nu s-a

gândit niciodat

˘a la

ˆıntrebarea respectiv

˘a, ea

ˆıi poate trezi curiozitatea.

Exist˘a nenum

˘arate subiecte ce pot fi introduse prin

ˆıntreb

˘ari de genul:

„Ce p˘arere aveti . . .? “, „Vi se pare c

˘a . . .? “ si „Credeti c

˘a . . .? “

Apropiindu-se de un functionar de la curtea Etiopiei care citea cu voce

tare profetia lui Isaia, evanghelizatorul Filip nu a f˘acut dec

ât s

˘a-l

ˆıntre-

be: „Întelegi

ˆıntr-adev

˘ar ce citesti? “ (Fap. 8:30). Aceast

˘a

ˆıntrebare i-a ofe-

rit lui Filip ocazia de a-i explica adev˘arurile despre Isus Cristos. Cu aju-

torul unorˆıntreb

˘ari asem

˘an

˘atoare, unii Martori de ast

˘azi au g

˘asit per-

soaneˆınsetate dup

˘a adev

˘arul biblic.

Când le dai posibilitatea s

˘a-si exprime p

˘arerea, unii oameni sunt mai re-

ceptivi. Dup˘a ce pui o

ˆıntrebare, ascult

˘a cu atentie. Nu fi critic, ci amabil,

44 FOLOSIREA EFICIENT˘

A AÎNTREB

˘ARILOR

��


Puneˆıntreb

˘ari care s

˘a produc

˘a efectul scontat. Poate c

˘a ur-

m˘aresti s

˘a obtii un r

˘aspuns oral sau s

˘a-ti

ˆıncurajezi interlocu-

torul s˘a r

˘aspund

˘a

ˆın g

ând la

ˆıntrebarea pus

˘a. Succesul

ˆıntre-

b˘arilor tale va depinde de continutul lor si de modul

ˆın care

sunt formulate.

IMPORTANTAÎntreb

˘arile eficiente

ˆıi vor ajuta pe ascult

˘atori

s˘a se implice mai mult.

R˘aspunsurile la

ˆıntreb

˘arile

bine puseˆıi pot furniza

informatii pretioase celuice pred

˘a.

236

ar˘at

ându-i persoanei c

˘a-i apreciezi r

˘aspunsul. Laud-o sincer c

ând e cazul.

Odat˘a, dup

˘a ce un scrib ‘i-a r

˘aspuns

ˆın mod inteligent’, Isus l-a l

˘audat spu-

nându-i: „Tu nu esti departe de regatul lui Dumnezeu“ (Mar. 12:34). Chiar

dac˘a nu esti de acord cu interlocutorul, poti totusi s

˘a-i multumesti pentru

c˘a si-a spus punctul de vedere. Cuvintele lui ar putea dezv

˘alui o atitudine

de care este bine s˘a tii cont c

ând

ˆıi explici adev

˘arul biblic.

Pentru a introduce notiuni importante. Când i te adresezi

unui grup sau conversezi cu o persoan˘a, pune

ˆıntreb

˘ari pen-

tru a aduceˆın discutie anumite notiuni importante. Asigu-

r˘a-te c

˘a

ˆıntreb

˘arile tale fac referire la chestiuni cu adev

˘arat in-

teresante pentru auditoriu. Pentru a-i trezi interesul, ai putea

chiar folosiˆıntreb

˘ari al c

˘aror r

˘aspuns nu este usor de

ˆıntrev

˘a-

zut. Dac˘a, imediat dup

˘a

ˆıntrebare, faci o scurt

˘a pauz

˘a, audito-

riul ar putea s˘a te asculte apoi cu mai mult interes.

Cu o anumit˘a ocazie, profetul Mica a folosit o serie de

ˆın-

treb˘ari. Dup

˘a ce a

ˆıntrebat ce cere Dumnezeu de la

ˆınchin

˘a-

torii s˘ai, profetul a mai pus patru

ˆıntreb

˘ari, fiecare av

ând

câte un r

˘aspuns posibil. Ele

ˆıi preg

˘atesc pe cititori pentru r

˘as-

punsul deosebit de important cu care Mica si-aˆıncheiat a-

ceast˘a parte a argumentatiei (Mic. 6:6–8). N-ai putea face si

tu ceva asem˘an

˘ator c

ând predai?

Încearc

˘a!

Pentru a rationa pe marginea unui subiect.Întreb

˘arile

pot fi folosite pentru a-i ajuta pe altii s˘a urm

˘areasc

˘a dezvolta-

rea logic˘a a unei argumentatii. Iehova a apelat la aceast

˘a me-

tod˘a c

ând a rostit o declaratie solemn

˘a

ˆınaintea Israelului, asa

cum citimˆın Maleahi 1:2–10. La

ˆınceput, el le-a zis israeliti-

lor: „V-am iubit“.Întruc

ât ei nu i-au pretuit iubirea, Iehova i-a

ˆıntrebat: „Nu este Esau frate cu Iacov?“Apoi Iehova le-a amin-

tit starea de dezolareˆın care se afla tinutul Edomului pentru

a le ar˘ata c

˘a nu a iubit aceast

˘a natiune din cauza nelegiuirii ei.

Dup˘a aceea, el a folosit ilustr

˘ari, intercalate cu

ˆıntreb

˘ari, pentru a accen-

tua ideea c˘a israelitii nu au reactionat la iubirea sa. Unele

ˆıntreb

˘ari sunt

puse pe buzele unor preoti infideli. Altele sunt adresate de Iehova preoti-

lor. Acest schimb tulbur˘ator de replici ne emotioneaz

˘a si ne capteaz

˘a aten-

tia. Logica argumentatiei este de necomb˘atut, iar mesajul, de neuitat.

Unii oratori experimentati folosesc cu eficient˘a

ˆıntreb

˘arile

ˆıntr-un

mod asem˘an

˘ator. Chiar dac

˘a anumite

ˆıntreb

˘ari nu cer un r

˘aspuns ver-

bal, auditoriul se implic˘a mental, ca si cum ar participa la un dialog.

SUGESTII

Pentru a initia conversatia,pune

ˆıntreb

˘ari legate de

probleme cu adev˘arat

importante pentruinterlocutor.Înainte de a mentiona oidee important

˘a,

ˆıncearc

˘a

s˘a pui o

ˆıntrebare care

poate trezi curiozitateaascult

˘atorilor.

Folosesteˆıntreb

˘arile

pentru a-i ajuta pe oamenis

˘a

ˆınteleag

˘a ratiunea

afirmatiilor tale, logicaadev

˘arurilor prezentate

si efectul pozitiv pe care-lpot avea acestea asupravietii lor.

Recurge laˆıntreb

˘ari

pentru a-lˆıncuraja pe elev

nu numai s˘a repete

anumite informatii,ci si s

˘a spun

˘a ce simte

fat˘a de ceea ce

ˆınvat

˘a.

Folosirea eficient˘

a aˆıntreb

˘arilor 237

Când conducem studii biblice, noi folosim o metod

˘a care solicit

˘a par-

ticiparea elevului. Dac˘a se limiteaz

˘a la repetarea r

˘aspunsului tip

˘arit, ele-

vul nu va beneficia prea mult de pe urma studiului. Pune-iˆın mod ama-

bilˆıntreb

˘ari suplimentare pentru a afla ce g

ândeste. C

ând e vorba despre

ˆınv

˘at

˘aturi fundamentale,

ˆıncurajeaz

˘a-l s

˘a r

˘aspund

˘a pe baza Bibliei. Ai pu-

tea chiar s˘a-l

ˆıntrebi: „Ce leg

˘atur

˘a exist

˘a

ˆıntre aspectul despre care discu-

t˘am acum si subiectul studiat

ˆınainte? De ce este important acest aspect?

Cum ar trebui s˘a ne influenteze viata?“ Aceast

˘a metod

˘a este mai eficien-

t˘a dec

ât aceea de a-ti exprima propriul punct de vedere sau de a da ex-

plicatii ample. F˘ac

ând asa,

ˆıti vei ajuta elevul s

˘a se foloseasc

˘a de ‘capaci-

tatea sa de a rationa’ pentru a-i sluji lui Dumnezeu. — Rom. 12:1.

Dac˘a elevul nu sesizeaz

˘a o anumit

˘a idee, ai r

˘abdare. Poate c

˘a

ˆıncear-

c˘a s

˘a compare ceea ce spui cu ceea ce a crezut at

âtia ani. Ar fi util s

˘a

abordezi subiectul dintr-un unghi diferit. Alteoriˆıns

˘a nu este nevoie de-

cât de explicatii extrem de simple. Foloseste c

ât mai mult Scripturile. F

˘a

ilustr˘ari si pune

ˆıntreb

˘ari simple care s

˘a determine persoana s

˘a reflec-

teze asupra dovezilor prezentate.

Pentru a scoate la iveal˘

a sentimentele interlocutorului. R˘aspunsul

la oˆıntrebare nu oglindeste neap

˘arat ceea ce este

ˆın inima persoanei.

Unii ti-ar putea da r˘aspunsul pe care consider

˘a ei c

˘a-l astepti. De aceea,

este nevoie de discern˘am

ânt (Prov. 20:5). Ai putea s

˘a

ˆıntrebi si tu ca Isus:

„Crezi tu aceasta?“ — Ioan 11:26.

Când multi dintre discipoli s-au simtit ofensati de vorbele lui si l-au

p˘ar

˘asit, Isus si-a invitat apostolii s

˘a-si spun

˘a punctul de vedere. El i-a

ˆın-

trebat: „Nu vreti s˘a v

˘a duceti si voi, nu?“ Exprim

ând sentimentele tu-

turor, Petru a spus: „Doamne, la cine s˘a ne ducem? Tu ai cuvinte de via-

t˘a vesnic

˘a; si noi am crezut si am ajuns s

˘a stim c

˘a tu esti Sf

ântul lui Dum-

nezeu“ (Ioan 6:67–69). Alt˘adat

˘a, Isus si-a

ˆıntrebat discipolii: „Cine spun

oamenii c˘a este Fiul omului? “. Apoi le-a mai pus o

ˆıntrebare pentru a-i

determina s˘a spun

˘a ce aveau

ˆın inim

˘a: „Dar voi, cine spuneti c

˘a sunt?“

Atunci Petru a r˘aspuns: „Tu esti Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu“.

— Mat. 16:13–16.

Când conduci un studiu biblic, ai putea aborda anumite chestiuni

ˆın

aceeasi manier˘a. Poti s

˘a

ˆıntrebi: „Cum v

˘ad colegii t

˘ai aceast

˘a proble-

m˘a?“ Iar dup

˘a aceea: „Dar tu, ce crezi? “ C

ând stii exact ceea ce simte

elevul,ˆıl poti ajuta mult mai bine.

Pentru a accentua.Întreb

˘arile mai pot fi folosite si pentru a accen-

tua anumite idei. Apostolul Pavel folosea aceast˘a metod

˘a, asa cum reie-

238 Folosirea eficient˘

a aˆıntreb

˘arilor

se din Romani 8:31, 32: „Dac˘a Dumnezeu este pentru noi, cine va fi

ˆım-

potriva noastr˘a? El, care nu l-a crutat nici chiar pe propriul s

˘au Fiu, ci

l-a dat pentru noi toti, cum nu ne va da cu bun˘atate

ˆımpreun

˘a cu el si

toate celelalte lucruri?“ Retine c˘a,

ˆın fiecare caz,

ˆıntrebarea

ˆınt

˘areste ide-

ea exprimat˘a anterior.

Dup˘a ce a consemnat sentinta judec

˘atoreasc

˘a pronuntat

˘a de Iehova

ˆımpotriva regelui Babilonului, profetul Isaia si-a exprimat convingerea

ferm˘a prin cuvintele: „DOMNUL ostirilor a luat aceast

˘a hot

˘ar

âre: cine

I se vaˆımpotrivi? M

âna Lui este

ˆıntins

˘a: cine o va face s

˘a se retrag

˘a?“

(Is. 14:27). Acesteˆıntreb

˘ari arat

˘a c

˘a ideea

ˆın discutie nu poate fi negat

˘a.

De aceea, nu este necesar un r˘aspuns.

Pentru a dezv˘

alui un mod de gˆ

andire gresit.Întreb

˘arile bine for-

mulate au puterea de a scoate la iveal˘a un mod de g

ândire gresit.

Înain-

te de a vindeca un bolnav, Isus i-aˆıntrebat pe farisei si pe unii experti

ˆın Lege: „Este permis s

˘a vindeci

ˆın sabat sau nu?“ Dup

˘a ce l-a vindecat,

Isus a mai pus oˆıntrebare: „Cine dintre voi, dac

˘a fiul sau taurul s

˘au ca-

deˆıntr-o f

ânt

ân

˘a, nu-l va scoate imediat afar

˘a

ˆın ziua de sabat? “ (Luca

14:1–6). Acesteˆıntreb

˘ari nu cereau nici un r

˘aspuns, si nici nu au primit

vreunul! Ele scoteauˆın evident

˘a c

ât de gresit era modul de g

ândire al

fariseilor.

Uneori, chiar si adev˘aratii crestini pot ajunge s

˘a g

ândeasc

˘a gresit.

În

secolul I, unii corinteni si-au târ

ât fratii prin tribunale pentru a rezolva

probleme pe care ar fi trebuit s˘a le rezolve

ˆıntre ei. Ce a f

˘acut apostolul

Pavelˆın aceast

˘a situatie? El le-a pus o serie de

ˆıntreb

˘ari menite a le co-

recta modul de gândire. — 1 Cor. 6:1–8.

Cu putin exercitiu si tu vei ajunge s˘a folosesti

ˆın mod eficient

ˆıntre-

b˘arile. Ai grij

˘a

ˆıns

˘a s

˘a fii respectuos, mai cu seam

˘a c

ând te adresezi unor

persoaneˆın v

ârst

˘a, unor oameni pe care nu-i cunosti sau unor oficiali-

t˘ati. Foloseste

ˆıntreb

˘arile pentru a prezenta adev

˘arul biblic

ˆıntr-un mod

atr˘ag

˘ator.

EXERCITII:

1) Tinând cont de teritoriul

ˆın care predici, preg

˘ateste mai multe

ˆıntreb

˘ari

cu ajutorul c˘arora s

˘a initiezi conversatii pline de sens. 2) Citeste capitolul 3

din Romani, acordând deosebit

˘a atentie modului

ˆın care foloseste Pavel

ˆın-

treb˘arile pentru a explica ce pozitie aveau iudeii si neevreii

ˆınaintea lui Dum-

nezeu.


a aˆıntreb

˘arilor 239

ILUSTR˘

ARILE si exemplele sunt procedee didactice deosebit de eficien-

te. Ele au puterea de a trezi si de a mentine vie atentia ascult˘atorilor.

Stimuleaz˘a facult

˘atile de g

ândire. Trezesc emotii, sensibiliz

ând inima

si constiinta. Uneori, pot fi folosite pentru aˆınvinge prejudec

˘ati. Ele

sunt si un mijloc mnemotehnic. Te folosesti de ele când predai ade-

v˘arul?

Figurile de stil zugr˘avesc doar prin c

âteva cuvinte ima-

gini mentale vii. Când sunt alese cu grij

˘a, sensul lor va fi

usor deˆınteles. Dar un

ˆınv

˘at

˘ator le poate spori valoarea

prin scurte explicatii. Biblia este plin˘a de exemple din care

putemˆınv

˘ata.

Începe cu comparatii si metafore. Comparatia este cea

mai simpl˘a figur

˘a de stil. Dac

˘a vrei s

˘a

ˆınveti s

˘a folosesti

ilustr˘arile, ar fi, poate, mai bine s

˘a

ˆıncepi cu comparatii-

le. De obicei, ele sunt introduse prin cuvintele: „aseme-

nea“ sau „ca“. Atunci când compari dou

˘a lucruri diferite, poti scoa-

teˆın relief o particularitate comun

˘a. Biblia abund

˘a

ˆın figuri de stil

inspirate din creatie (plante, animale sau corpuri ceresti), dar si din

experienta uman˘a.

În Psalmul 1:3 ni se spune c

˘a cel ce citeste cu re-

gularitate din Cuvântul lui Dumnezeu este „ca un pom s

˘adit l

âng

˘a

niste pâraie de ap

˘a“, un pom care aduce rod si ale c

˘arui frunze nu se

vestejesc. Despre cel r˘au se spune c

˘a este „ca leul“ care asteapt

˘a s

˘a-si

prind˘a victima (Ps. 10:9). Iehova i-a promis lui Avraam c

˘a s

˘am

ânta sa

va deveni, din punct de vedere numeric, „ca stelele cerului si ca ni-

sipul de pe t˘armul m

˘arii“ (Gen. 22:17). Referitor la relatia sa str

âns

˘a

cu natiunea Israel, Iehova a spus: „Cum se lipeste brâul de coapsele

unui om, asaÎmi lipisem Eu toat

˘a casa lui Israel si toat

˘a casa lui Iuda“.

— Ier. 13:11.

Si metafora scoateˆın evident

˘a asem

˘an

˘arile dintre dou

˘a lucruri to-

tal diferite, dar este mult mai sugestiv˘a. Ea vorbeste despre un ter-

45 ILUSTR˘

ARI SI EXEMPLE INSTRUCTIVE��


Foloseste figuri de stil, povestiri fictive si experiente din viatareal

˘a pentru a-ti atinge obiectivele didactice.

IMPORTANTA

Folosirea corect˘a a acestor

procedee didacticeˆımbun

˘a-

t˘ateste calitatea expunerii,

influenteaz˘a viata oamenilor

si le imprim˘a

ˆın minte infor-

matiile auzite.Întrebuintate

gresit, ele pot abate atentiade la unele idei importante.

240

men ca si cum ar fi un altul, atribuindu-i caracteristici ce apartin

celuilalt termen. De exemplu, Isus le-a spus discipolilor s˘ai: „Voi sun-

teti lumina lumii“ (Mat. 5:14). Descriind r˘aul pe care-l poate cauza

o vorbire necugetat˘a, discipolul Iacov a scris: „Limba este un foc“ (Iac.

3:6). David i-a cântat lui Iehova: „Tu esti st

ânca mea, cet

˘atuia mea“

(Ps. 31:3). O metafor˘a bine aleas

˘a nu are nevoie de aproape nici

o explicatie. Forta ei de sugestie este amplificat˘a de con-

cizie. Metaforaˆıi poate ajuta pe ascult

˘atori s

˘a-si amin-

teasc˘a o idee mult mai bine dec

ât ar face-o o simpl

˘a afir-

matie.

Hiperbola este o exagerare si trebuie folosit˘a cu grij

˘a pen-

tru a nu fi gresitˆınteleas

˘a. Isus a apelat la aceast

˘a figur

˘a

de stil pentru a zugr˘avi o imagine de neuitat. „De ce pri-

vesti . . . la paiul din ochiul fratelui t˘au, dar nu iei

ˆın con-

siderare bârna din propriul t

˘au ochi?“ (Mat. 7:3).

Înainte

de a folosi aceast˘a figur

˘a de stil sau altele,

ˆınvat

˘a s

˘a utili-

zezi cu eficient˘a comparatia si metafora.

D˘

a exemple.În locul figurilor de stil, ai putea recurge

ˆın scop didactic la exemple — fie povestiri fictive, fie expe-

riente reale. Deoarece exist˘a riscul de a fi utilizate

ˆın exces,

ele trebuie prezentate cu mult˘a grij

˘a. Exemplele ar trebui

folosite doar pentru a sustine idei deosebit de importante

si ar trebui expuseˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a fie retinut

˘a ideea, nu

doar exemplul.

Desi nu este nevoie ca toate exemplele s˘a fie inspirate din

realitate, ele ar trebui totusi s˘a reflecte situatii sau atitudini

din viat˘a. De pild

˘a, c

ând a explicat cum trebuie priviti p

˘ac

˘atosii peni-

tenti, Isus si-a ilustrat ideea narând povestea unui om care s-a bucurat

la g˘asirea oii pierdute (Luca 15:1–7). R

˘aspunz

ându-i unui b

˘arbat care

nuˆıntelesese pe deplin ce voia s

˘a spun

˘a Legea prin porunca de a-ti

iubi aproapele, Isus a relatat povestea unui samaritean ce a ajutat un

om r˘anit, pe l

âng

˘a care trecuser

˘a pasivi un preot si un levit (Luca

10:30–37). Dac˘a vei

ˆınv

˘ata s

˘a observi cu atentie actiunile si compor-

tamentul oamenilor, vei putea valorifica din plin acest procedeu di-

dactic.

Profetul Natan a relatat oˆınt

âmplare fictiv

˘a pentru a-l mustra pe re-

gele David. Relatarea a avut efectul scontat,ˆımpiedic

ându-l pe David

SUGESTII

Citeste cu regularitate Biblia;fii atent la ilustr

˘ari; meditea-

z˘a la valoarea exemplelor.

În timp ce observi lumeadin jurul t

˘au, asociaz

˘a men-

tal atitudinea si comporta-mentul oamenilor cuargumentele pe care vreis

˘a le prezinti.

Adun˘a c

ât mai multe exem-

ple si ilustr˘ari eficiente. Ele

pot fi culese din publicatii,din cuv

ânt

˘arile pe care le

asculti sau din observatiiletale personale. P

˘astreaz

˘a-le

ˆıntr-un dosar si foloseste-leulterior.

Ilustr˘

ari si exemple instructive 241

s˘a se justifice. Era vorba despre un bogat care avea multe oi si despre

un s˘arac care nu avea dec

ât o mielusea, pe care o crestea cu mult

˘a

dragoste. David fusese p˘astor, asa c

˘a putea

ˆıntelege sentimentele pro-

prietarului acestei mielusele. De fapt, el a fost indignat de compor-

tamentul bogatului, careˆıi luase s

˘aracului oaia de care era at

ât de ata-

sat. Atunci Natan i-a spus direct: „Tu esti omul acesta!“ Inima lui Da-

vid a fost sensibilizat˘a, iar el s-a c

˘ait sincer (2 Sam. 12:1–14). Prin exer-

citii, si tu veiˆınv

˘ata s

˘a abordezi situatiile delicate cu tot at

ât discer-

n˘am

ânt.

Din relat˘arile biblice putem extrage multe exemple utile

ˆın arta pre-

d˘arii. Isus a folosit astfel de exemple. Odat

˘a a spus concis: „Amintiti-v

˘a

de sotia lui Lot“ (Luca 17:32). Când a descris semnul prezentei sale, el

a f˘acut referire la „zilele lui Noe“ (Mat. 24:37–39).

În Evrei, capito-

lul 11, apostolul Pavel a mentionat numele a 16 b˘arbati si femei care

au fost exemple de credint˘a. Pe m

˘asur

˘a ce vei cunoaste mai bine Bi-

blia, vei putea g˘asi

ˆın ea exemple elocvente cu privire la anumite eve-

nimente sau personaje. — Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11.

Uneori, ai putea considera util s˘a accentuezi o anume idee prin re-

latarea unei experiente din zilele noastre.Îns

˘a ai grij

˘a s

˘a folosesti doar

experiente verificate care s˘a nu st

ânjeneasc

˘a pe cineva din auditoriu

sau s˘a pun

˘a

ˆın discutie un subiect controversat, total diferit de tema

ta. Nu uita c˘a relatarea trebuie s

˘a slujeasc

˘a unui scop. Nu aminti deta-

lii inutile care s˘a distrag

˘a atentia de la obiectivul expunerii.

Te vei faceˆınteles? Indiferent ce ilustr

˘ari sau exemple folosesti, ele

trebuie s˘a urm

˘areasc

˘a un scop precis. Dar va fi asa dac

˘a nu explici ce

leg˘atur

˘a au cu subiectul

ˆın discutie?

Dup˘a ce si-a comparat discipolii cu „lumina lumii“, Isus a expli-

cat pe scurt cum seˆıntrebuinteaz

˘a o lamp

˘a si ce responsabilit

˘ati le

revin,ˆın consecint

˘a, discipolilor s

˘ai (Mat. 5:15, 16). La finele ilustr

˘a-

rii cu oaia pierdut˘a, el a vorbit despre bucuria simtit

˘a

ˆın ceruri c

ând

un p˘ac

˘atos se c

˘aieste (Luca 15:7). Iar dup

˘a nararea parabolei despre

bunul samaritean, el i-a pus interlocutorului s˘au o

ˆıntrebare perti-

nent˘a si i-a dat un sfat concret (Luca 10:36, 37).

Îns

˘a Isus le-a ex-

plicat ilustrarea despre diversele tipuri de sol si cea despre neghi-

n˘a doar celor umili care i-au cerut l

˘amuriri, nu multimilor (Mat.

13:1–30, 36–43). Cu trei zileˆınainte s

˘a moar

˘a, el a relatat parabo-

la vierilor asasini. Isus nu a f˘acut nici o aplicare. De fapt, nici nu era

242 Ilustr˘

ari si exemple instructive

nevoie. „Preotii de seam˘a si fariseii . . . au

ˆınteles c

˘a vorbea despre ei“

(Mat. 21:33–45). Asadar, decizia de a folosi sau nu o ilustrare depin-

de de natura acesteia, de atitudinea auditoriului si de obiectivul ur-

m˘arit.

Desigur, e nevoie de timp pentru aˆınv

˘ata s

˘a folosesti eficient ilus-

tr˘arile si exemplele. Dar merit

˘a efortul! Ilustr

˘arile bine alese se adre-

seaz˘a at

ât mintii, c

ât si inimii. Cu ajutorul lor, mesajul va fi trans-

mis cu o fort˘a imposibil de egalat doar printr-o simpl

˘a relatare de

fapte.

Figuri de stil pe care vreaus

˘a le folosesc c

ând predau

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Exemple din viata real˘

a pe carevreau s

˘a le retin si s

˘a le folosesc

��

��

��

��

��

��

��

��

��

EXERCITIU:

Analizeaz˘a ilustr

˘arile din urm

˘atoarele texte biblice: Isaia 44:9–20; Matei

13:44; Matei 18:21–35. Ceˆınv

˘at

˘atur

˘a se desprinde din fiecare? De ce sunt

ilustr˘arile eficiente?

Ilustr˘

ari si exemple instructive 243

ESTE important, evident, ca ilustr˘arile folosite s

˘a se armonizeze cu ma-

terialul dezb˘atut. Dar, pentru mai mult

˘a eficient

˘a, ele trebuie s

˘a fie

adecvate auditoriului.

Cum ar putea influenta profilul auditoriului modulˆın care

ˆıti alegi

ilustr˘arile? Cum a procedat Isus Cristos? Indiferent c

˘a le vorbea mul-

timilor sau discipolilor, Isus nu f˘acea aluzii la viata popoarelor vecine

Israelului. Astfel de exemple le-ar fi fost str˘aine celor ce-l

ascultau. De pild˘a, Isus nu s-a referit niciodat

˘a la viata de

la curtea Egiptului sau la practicile religioase din India. To-

tusi, ilustr˘arile sale erau inspirate din activit

˘ati comune oa-

menilor de pretutindeni. El a vorbit despre repararea hai-

nelor, despre afaceri, despre pierderea unui obiect de valoa-

re, despre asistarea la petreceri de nunt˘a. El stia cum reac-

tioneaz˘a oamenii

ˆın diferite situatii si s-a folosit de ceea ce cunostea

(Mar. 2:21; Luca 14:7–11; 15:8, 9; 19:15–23).Întruc

ât Isus predica

ˆın-

deosebi poporului Israel, ilustr˘arile lui f

˘aceau referire

ˆın general la

obiectele si activit˘atile din viata de zi cu zi a israelitilor. El a vorbit de-

spre lucr˘arile agricole, despre reactia oilor la vocea p

˘astorului si despre

folosirea pieilor de animale pentru p˘astrarea vinului (Mar. 2:22; 4:2–9;

Ioan 10:1–5). De asemenea, el a amintit evenimente istorice cunoscu-

te: crearea primei perechi umane, Potopul din zilele lui Noe, distruge-

rea Sodomei si a Gomorei, moartea sotiei lui Lot etc. (Mat. 10:15;

19:4–6; 24:37–39; Luca 17:32). Când

ˆıti alegi ilustr

˘arile, te g

ândesti si

tu cu atentie la activit˘atile cunoscute de ascult

˘atorii t

˘ai sau la mediul

cultural din care provin acestia?

Dar ce poti face când nu te adresezi unui grup numeros, ci numai

câtorva persoane sau doar uneia?

Încearc

˘a s

˘a alegi o ilustrare care s

˘a i

se potriveasc˘a foarte bine acestui auditoriu restr

âns. C

ând i-a depus

m˘arturie unei samaritene l

âng

˘a o f

ânt

ân

˘a din apropierea Siharului,

Isus a vorbit despre ‘apa vie’, despre faptul c˘a celui ce o bea „nu-i va

46ILUSTR

˘ARI INSPIRATE

DIN SITUATII OBISNUITE��


Foloseste ilustr˘ari privitoare la activit

˘ati si situatii cunoscute

celor din auditoriu.

IMPORTANTA

Ilustr˘arile inspirate din

situatii obisnuite vor atingeinima ascult

˘atorilor.

244

mai fi sete niciodat˘a“ si despre „un izvor de ap

˘a care t

âsneste pentru

a da viat˘a vesnic

˘a“. Toate aceste figuri de stil folosite de Isus aveau tan-

gent˘a cu munca femeii respective (Ioan 4:7–15). Iar, c

ând le-a vorbit

pescarilor care-si sp˘alau mrejele, el a folosit un limbaj figurativ inspi-

rat din activitatea pescarilor (Luca 5:2–11).În fiecare dintre exemple-

le date, Isus ar fi putut face referire la muncile câmpului, deoarece as-

cult˘atorii s

˘ai tr

˘aiau

ˆıntr-o regiune agricol

˘a, dar imaginile

mentale create de Isus prin mentionarea activit˘atilor lor

personale a produs un efect mult mai puternic asupra lor.

Te str˘aduiesti si tu s

˘a faci la fel?

În timp ce Isus si-a concentrat atentia asupra ‘oilor pier-

dute ale casei lui Israel’, apostolul Pavel a fost trimis atât

la Israel, cât si la natiunile p

˘ag

âne (Mat. 15:24; Fap. 9:15).

A influentat acest lucru modul lui Pavel de a vorbi? Da.

Când le-a scris crestinilor din Corint, el a f

˘acut aluzie la

cursele atletice, la obiceiul de a mânca

ˆın templele idoli-

lor si la procesiunile triumfale: lucruri bine cunoscute

acestor crestini neevrei. — 1 Cor. 8:1–10; 9:24, 25; 2 Cor.

2:14–16.

Esti si tu la fel de atent ca Isus si Pavel când alegi ilustr

˘a-

rile sau exemplele pe care s˘a le folosesti

ˆın predare? Tii cont de prove-

nienta si de activit˘atile zilnice ale ascult

˘atorilor t

˘ai? Evident, lumea

s-a schimbat multˆıntre timp. Prin intermediul televiziunii, oamenii

sunt informati despre ceea ce se petreceˆın lume. Ei stiu ce se

ˆınt

âm-

pl˘a si

ˆın str

˘ain

˘atate. Dac

˘a si oamenii din zona ta au cunostint

˘a despre

aceste evenimente, ai putea face ilustr˘ari bazate pe astfel de stiri. Si to-

tusi, ceea ce-i afecteaz˘a cel mai mult pe oameni sunt, de obicei, pro-

blemele personale: casa, familia, serviciul, hrana, vremea.

Dac˘a ilustrarea pe care o faci pretinde s

˘a dai multe explicatii,

ˆınseam-

n˘a c

˘a vorbesti despre ceva necunoscut auditoriului. O astfel de ilustra-

re va eclipsa ideea pe care intentionezi s-o transmiti.În acest caz, au-

ditoriul ar putea retine ilustrarea, dar nu si adev˘arul biblic pe care vrei

s˘a i-l faci cunoscut.

Isus nu a f˘acut comparatii complicate, ci a amintit exemple simple,

cunoscute. El s-a folosit de lucruri mici ca s˘a explice lucruri mari si de

lucruri usoare ca s˘a clarifice lucruri dificile. F

˘ac

ând analogii

ˆıntre ade-

v˘arurile spirituale si aspectele vietii cotidiene, Isus i-a ajutat pe oameni

SUGESTIIÎnvat

˘a s

˘a te g

ândesti

nu doar la ceea ce vreis

˘a spui, ci si la ascult

˘atori.

Observ˘a cu atentie ce

seˆınt

âmpl

˘a

ˆın jurul t

˘au.

Propune-ti s˘a folosesti

ˆın fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a cel

putin o ilustrare adecvat˘a

pe care s˘a n-o mai fi

folosit.

Ilustr˘

ari inspirate din situatii obisnuite 245

s˘a

ˆınteleag

˘a mai bine si s

˘a retin

˘a adev

˘arurile spirituale pe care li le ex-

plica. Ce exemplu demn de imitat!

Ilustr˘

ari pe care le-as putea folosic

ˆand discut cu un adolescent

despre principiile morale

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Ilustr˘

ari pe care le-as putea folosic

ˆand discut cu un adult despre

un adev˘

ar biblic fundamental

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

EXERCITIU:

Analizeaz˘a ilustrarea din Matei 12:10–12. De ce a fost ea eficient

˘a?

246 Ilustr˘

ari inspirate din situatii obisnuite

DE CE sunt importante mijloacele vizuale când predai? Deoarece fac

predarea mult mai eficient˘a. Iehova Dumnezeu si Isus Cristos s-au fo-

losit de ele, iar noi putemˆınv

˘ata din exemplul lor. C

ând cuvintele sunt

ˆınsotite de mijloace vizuale, informatiile sunt receptate cu ajutorul a

dou˘a simturi.

În felul acesta atentia auditoriului este mentinut

˘a vie, iar

eficienta informatiilor creste. Cum te poti folosi de mijloa-

cele vizuale când prezinti vestea bun

˘a? Cum poti fi sigur c

˘a

le folosesti cu eficient˘a?

Cei mai mariˆ

Inv˘

at˘

atori s-au folosit de mijloace vi-

zuale. Iehova s-a folosit de mijloace vizuale de neuitat pen-

tru a preda lectii deosebit de importante.Într-o noapte, el

l-a dus pe Avraam afar˘a si i-a spus: „Uit

˘a-te spre cer si nu-

m˘ar

˘a stelele, dac

˘a poti s

˘a le numeri. . . . Asa va fi s

˘am

ânta

ta“ (Gen. 15:5). Chiar dac˘a din punct de vedere omenesc aceast

˘a pro-

misiune p˘area imposibil

˘a, Avraam a fost profund impresionat si si-a pus

ˆıncrederea

ˆın Iehova. Alt

˘a dat

˘a, Iehova l-a trimis pe Ieremia

ˆın atelie-

rul unui olar ca s˘a observe cum modeleaz

˘a lutul. Ce lectie memorabi-

l˘a despre autoritatea pe care o exercit

˘a Creatorul asupra fiintelor uma-

ne (Ier. 18:1–6)! Si cum ar fi putut uita Iona lectia deˆındurare pe care

i-a dat-o Iehova prin intermediul unei curcubete (Iona 4:6–11)? Iehova

chiar le-a spus profetilor s˘ai s

˘a foloseasc

˘a anumite obiecte cunoscute

pentru a-si puneˆın scen

˘a mesajele profetice (1

Împ. 11:29–32; Ier.

27:1–8; Ezec. 4:1–17). Tabernacolul si templul sunt reprezent˘ari care ne

ajut˘a s

˘a

ˆıntelegem realit

˘atile ceresti (Evr. 9:9, 23, 24). Dumnezeu s-a fo-

losit de multe ori si de viziuni pentru a transmite informatii importan-

te. — Ezec. 1:4–28; 8:2–18; Fap. 10:9–16; 16:9, 10; Rev. 1:1.

Dar cum s-a folosit Isus de mijloacele vizuale? Când fariseii si mem-

brii partidului lui Irod auˆıncercat s

˘a-i

ˆıntind

˘a o curs

˘a, Isus a cerut

un dinar si a atras atentia asupra efigiei lui Cezar. Apoi, el a expli-

cat c˘a lucrurile Cezarului trebuie restituite Cezarului, iar lucrurile lui

47FOLOSIREA EFICIENT

˘A

A MIJLOACELOR VIZUALE��


Foloseste ilustratii, h˘arti, grafice sau alte lucruri pentru a pre-

zenta cât mai sugestiv ideile importante.

IMPORTANTA

Imaginea las˘a deseori

o amprent˘a mai clar

˘a

si mai puternic˘a asupra

mintii decât cuvintele.

247

Dumnezeu, lui Dumnezeu (Mat. 22:19–21). Pentru a-i ajuta s˘a

ˆıntelea-

g˘a ce

ˆınseamn

˘a a-l onora pe Dumnezeu cu tot ce avem, Isus le-a vorbit

despre o v˘aduv

˘a s

˘arman

˘a care si-a donat la templu toate mijloacele de

existent˘a: dou

˘a monede mici (Luca 21:1–4). Alt

˘a dat

˘a, el s-a folosit de

un copilas pentru a ilustra ceˆınseamn

˘a s

˘a fii umil, lipsit de ambitii

(Mat. 18:2–6).În plus, a ar

˘atat personal semnificatia umilintei sp

˘al

ân-

du-le discipolilor s˘ai picioarele. — Ioan 13:14.

Cum ne putem folosi de mijloacele vizuale. Spre deo-

sebire de Iehova, noi nu putem comunica prin intermediul

viziunilor. Cu toate acestea,ˆın publicatiile Martorilor lui

Iehova exist˘a multe imagini sugestive. Foloseste-le pentru

a-i ajuta pe cei interesati s˘a vad

˘a cu ochii mintii Paradisul

p˘am

ântesc promis

ˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu. La un stu-

diu biblic la domiciliu ai putea s˘a-i ar

˘ati elevului o imagi-

ne care are leg˘atur

˘a cu ceea ce studiati si s

˘a-l rogi s

˘a o de-

scrie. Este demn de remarcat c˘a, dup

˘a ce i-a dat profetu-

lui Amos anumite viziuni, Iehova l-aˆıntrebat: „Ce vezi,

Amos? “ (Am. 7:7, 8; 8:1, 2). Si tu poti puneˆıntreb

˘ari asem

˘a-

n˘atoare c

ând vrei s

˘a-i atragi cuiva atentia asupra imaginilor

cu rol didactic din publicatiile noastre.

Pentru a-ti ajuta elevul s˘a

ˆınteleag

˘a mai bine profetii precum cea

despre cele „sapte timpuri“ din Daniel 4:16 sau cea despre cele „sapte-

zeci de s˘apt

˘am

âni“ din Daniel 9:24, ai putea s

˘a faci calcule pe o foaie

de hârtie sau s

˘a

ˆıntocmesti un tabel cronologic care s

˘a arate succesiu-

nea evenimentelor importante. Astfel de mijloace vizuale aparˆın mul-

te dintre publicatiile noastre de studiu.În timpul studiului biblic

ˆın familie, ati putea

ˆıntelege mai usor de-

taliile despre tabernacol, despre templul din Ierusalim sau despre tem-

plul din viziunea lui Ezechiel dac˘a ati folosi o ilustratie sau o reprezen-

tare grafic˘a, asemenea celor din Perspicacitate pentru

ˆıntelegerea Scrip-

turilor, din apendicele la Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi cu refe-

rinte si din diverse editii ale Turnului de veghere.

Când citesti Biblia

ˆımpreun

˘a cu familia, foloseste din plin h

˘artile. Ur-

m˘areste c

˘al

˘atoria lui Avraam din Ur spre Haran si de acolo la Betel. Ob-

serv˘a drumul parcurs de israeliti de la iesirea din Egipt p

ân

˘a c

ând au

ajunsˆın Tara Promis

˘a. Delimiteaz

˘a teritoriul mostenit de fiecare trib is-

raelit. Determin˘a suprafata regatului lui Solomon. Identific

˘a traseul

MIJLOACELE VIZUALEEFICIENTE . . .

Ar trebui s˘a evidentieze

sau s˘a clarifice conceptele

care se cer subliniate.

Ar trebui, maiˆınt

âi

de toate, s˘a instruiasc

˘a.

Când sunt ar

˘atate de pe

podium, ar trebui s˘a fie

usor de v˘azut de c

˘atre

toti cei din auditoriu.


a a mijloacelor vizuale

parcurs de Ilie când, amenintat de Izabela, a fugit din Izreel p

ân

˘a

ˆın

desertul aflat dincolo de Beer-Seba (1Împ. 18:46—19:4). Localizeaz

˘a

orasele si sateleˆın care a predicat Isus. Urmeaz

˘a-l pe Pavel

ˆın c

˘al

˘atorii-

le sale, l˘as

ându-te c

˘al

˘auzit de cartea Faptele.

Mijloacele vizuale sunt utile si pentru a-ti ajuta elevul s˘a

ˆınteleag

˘a mo-

dulˆın care functioneaz

˘a congregatia. Ai putea s

˘a-i ar

˘ati un program tip

˘a-

rit si s˘a-i explici ce fel de informatii se analizeaz

˘a la congrese. Multi au

r˘amas impresionati dup

˘a ce au vizitat Sala Regatului sau o filial

˘a a Mar-

torilor lui Iehova. Astfel de vizite pot fi o modalitate eficient˘a de a

ˆınvin-

ge prejudec˘atile fat

˘a de lucrarea noastr

˘a si scopul ei. C

ând vin la Sala Re-

gatului, arat˘a-le prin ce se deosebeste de alte l

˘acasuri de cult, accentu

ând

c˘a este o constructie simpl

˘a, dar propice studiului. Evidentiaz

˘a aspectele

direct legate de ministerul nostru public: standurile de literatur˘a, h

˘arti-

le cu teritorii si cutiile de donatii (diferite de farfuriile pentru colect˘a).

Dac˘a dispui de videocasetele preg

˘atite sub

ˆındrumarea Corpului de

Guvernare, foloseste-le pentru a le insufla elevilorˆıncredere

ˆın Biblie,

pentru a-i familiariza cu activitatea Martorilor lui Iehova si pentru a-iˆıncuraja s

˘a tr

˘aiasc

˘a

ˆın armonie cu principiile Bibliei.

Folosirea mijloacelor vizualeˆın prezenta unui auditoriu numeros.

Când sunt bine preg

˘atite si folosite, mijloacele vizuale pot fi instru-

mente didactice deosebit de eficiente pentru instruirea unui auditoriu

numeros. Clasa sclavului fidel si prev˘az

˘ator ne ofer

˘a diverse tipuri de

asemenea mijloace.

De obicei, articolele de studiu din Turnul de veghere contin ilustratii

de care conduc˘atorul studiului se poate folosi pentru a reliefa ideile im-

portante. Publicatiile pentru studiul de carte al congregatiei pot fi fo-

lositeˆın acelasi mod.

Unele schite de cuvânt

˘ari publice s-ar putea preta la folosirea unor

mijloace vizuale pentru a ilustra anumite idei. Dar cel mai eficient ma-

terial didactic r˘am

âne Biblia, deoarece ea se afl

˘a

ˆın m

âna majorit

˘atii ce-

lor prezenti. Dac˘a, pentru a ilustra una sau mai multe idei principale

ale unui discurs, folosesti uneori un desen sau o schit˘a scurt

˘a, asigu-

r˘a-te mai

ˆınt

âi c

˘a ascult

˘atorii din ultimele r

ânduri pot s

˘a vad

˘a bine aces-

te auxiliare. Foloseste-le totusi cu m˘asur

˘a.

Când preg

˘atim o expunere sau c

ând pred

˘am adev

˘arul, noi nu

ˆıntre-

buint˘am mijloace vizuale pentru a ne distra auditoriul.

În cazul

ˆın care

folosim un mijloc vizual trebuie s˘a ne convingem c

˘a evidentiaz

˘a cu


a a mijloacelor vizuale 249

seriozitate ideile pe care vrem s˘a le accentu

˘am

ˆın mod deosebit. El este

util numai când contribuie la clarificarea unei idei, f

˘ac

ând-o mai usor

deˆınteles, sau c

ând dovedeste veridicitatea celor spuse. Corect folosi-

te, mijloacele vizuale adecvate las˘a o amprent

˘a ad

ânc

˘a

ˆın mintea ascul-

t˘atorului, ajut

ându-l s

˘a-si aminteasc

˘a dup

˘a multi ani at

ât mijloacele vi-

zuale la care s-a recurs, cât si ideea pe care au clarificat-o.

Auzul si v˘azul joac

˘a un rol important

ˆın

ˆınv

˘atare. Retine modul

ˆın

care s-au folosit cei mai mariÎnv

˘at

˘atori de aceste dou

˘a simturi si str

˘a-

duieste-te s˘a-i imiti c

ând le predai altora adev

˘arul.

Pentru a insufla aprecierefat

˘a de organizatia lui Iehova

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Pentru a-i explica unui copilanumite adev

˘aruri biblice

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

EXERCITIU:

Enumer˘a mai jos mijloacele vizuale pe care le-ai putea folosi . . .


a a mijloacelor vizuale

NOI suntem bucurosi de schimb˘arile pe care Cuv


le-a produsˆın viata noastr

˘a si dorim ca si altii s

˘a simt

˘a aceast

˘a bucurie.

De asemenea, suntem constienti c˘a viitorul oamenilor depinde de reac-

tia lor la vestea bun˘a (Mat. 7:13, 14; Ioan 12:48). Noi dorim din toat

˘a

inima ca ei s˘a accepte adev

˘arul. Si totusi, pentru ca s

˘a obtinem cele mai

bune rezultate, zelul si convingerile noastre puternice trebu-

ieˆınsotite de discern

˘am

ânt.

Dac˘a

ˆıi vom spune clar si r

˘aspicat unei persoane c

˘a o doc-

trin˘a la care tine mult este fals

˘a si

ˆıi vom demonstra chiar

adev˘arul celor spuse printr-o serie lung

˘a de texte biblice, nu

vom avea prea mult succes. De exemplu, dac˘a ne multumim

doar s˘a condamn

˘am anumite s

˘arb

˘atori populare afirm

ând

c˘a sunt de origine p

˘ag

ân

˘a, este mai mult ca sigur c

˘a nu vom

schimba sentimentele interlocutorului.Îns

˘a, fiind rationali,

sau rezonabili, vom avea mai mult succes. Dar ceˆınseamn

˘a

a fi rational, sau rezonabil?

Scripturile ne spun c˘a „

ˆıntelepciunea de sus este . . . pas-

nic˘a, rezonabil

˘a“ (Iac. 3:17). Termenul grecesc redat aici

prin „rezonabil˘a“

ˆınseamn

˘a literalmente „

ˆımp

˘aciuitoare“.

Alte traduceriˆıl redau prin „bl

ând

˘a“, „plin

˘a de conside-

ratie“ sau „r˘abd

˘atoare“. Observ

˘a c

˘a atitudinea rezonabil

˘a este asocia-

t˘a aici cu calitatea de a fi pasnic.

În Tit 3:2 este mentionat

˘a al

˘aturi

de blândete si

ˆın contrast cu agresivitatea.

În Filipeni 4:5 ni se spu-

ne s˘a fim cunoscuti pentru „rezonabilitatea“ noastr

˘a. O persoan

˘a re-

zonabil˘a, sau rational

˘a, tine cont de trecutul, de situatia si de senti-

mentele celui cu care vorbeste, fiind gata s˘a lase de la ea c

ând este ca-

zul. Tratându-ne semenii

ˆın acest mod,

ˆıi vom ajuta s

˘a-si deschid

˘a min-

tea si inima, astfelˆınc

ât s

˘a fie mai receptivi la argumentele noastre

biblice.

48RATIONAMENTE LOGICE��


Foloseste textele biblice, ilustr˘arile si

ˆıntreb

˘arile

ˆıntr-un mod

rational siˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a-i stimuleze pe cei prezenti s

˘a as-

culte si s˘a g

ândeasc

˘a.

IMPORTANTA

O abordare prea direct˘a

sau dogmatic˘a

ˆıi va

determina pe ascult˘atori

s˘a-si

ˆınchid

˘a mintea

si inima.În schimb,

un rationament logic,pe l

âng

˘a faptul c

˘a este

deosebit de conving˘ator,

favorizeaz˘a discutia,

ˆıi stimuleaz

˘a pe oameni

s˘a mediteze la ceea ce au

auzit si pune bazele uneinoi conversatii.

251

De unde s˘

aˆıncepem. Istoricul Luca afirm

˘a c

˘a apostolul Pavel, c

ând

era la Tesalonic, a folosit Scripturile „explicând si dovedind cu citate c

˘a

trebuia ca Cristosul s˘a sufere si s

˘a se ridice din morti“ (Fap. 17:2, 3). S

˘a

retinem c˘a acest episod s-a petrecut

ˆıntr-o sinagog

˘a, unde cei prezenti

recunosteau autoritatea Scripturilor ebraice. De aceea, era in-

dicat s˘a porneasc

˘a discutia de la ceva acceptat de toti.

Când li s-a adresat grecilor adunati pe Areopagul din Ate-

na, Pavel nu si-aˆınceput discursul cu citate din Scripturi. El

a pornit de la adev˘aruri pe care ei le cunosteau si le accep-

tau si s-a folosit de acestea pentru a-i determina s˘a-l asculte

ˆın timp ce le vorbea despre Creator si scopurile Sale. — Fap.

17:22–31.

La ora actual˘a exist

˘a miliarde de oameni care nu recunosc

autoritatea Bibliei. Dar aproape toti sunt afectati de conditii-

le dificile din acest sistem de lucruri. Oamenii tânjesc dup

˘a

ceva mai bun. Afl˘a mai

ˆınt

âi ce-i preocup

˘a si dup

˘a aceea ara-

t˘a-le explicatiile pe care le ofer

˘a Biblia. Rationamentele tale

logice i-ar putea determina s˘a asculte ce spun Scripturile de-

spre scopul pe care-l are Dumnezeu cu omenirea.

S-ar putea ca elevul s˘a fi mostenit de la p

˘arinti anumite

obiceiuri si practici religioase. Acum,ˆıns

˘a, el descoper

˘a c

˘a

acestea nu-i sunt pl˘acute lui Dumnezeu si renunt

˘a la ele pen-

tru a se conformaˆınv

˘at

˘aturilor biblice. Cum va putea s

˘a le

explice p˘arintilor s

˘ai decizia pe care a luat-o? Poate ei con-

sider˘a c

˘a fiul lor, reneg

ând mostenirea religioas

˘a pe care i-au

l˘asat-o,

ˆıi reneag

˘a pe ei

ˆınsisi. De aceea,

ˆınainte de a le ex-

plica motivul biblic care st˘a la baza hot

˘ar

ârii sale, elevul va

trebui, poate, s˘a-si asigure p

˘arintii de iubirea si de respectul

s˘au.

Cˆ

and s˘

a cedezi? Desi detine autoritate absolut˘a, chiar si

Iehova se dovedeste a fi extraordinar de rational. Când i-au

scos pe Lot si pe familia acestuia din Sodoma,ˆıngerii lui

Iehova i-au spus lui Lot: „Scap˘a la munte ca s

˘a nu pieri!“

Dar Lot i-a implorat: „O! nu, Doamne!“ El i-a rugat s˘a-l lase s

˘a fug

˘a la

Toar. Iehova a ar˘atat consideratie fat

˘a de el accept

ându-i rug

˘amintea.

A distrus celelalte orase, dar nu si Toarul. Mai târziu

ˆıns

˘a, Lot a respec-

tat instructiunile date initial de Iehova si s-a mutatˆın regiunea monta-

n˘a (Gen. 19:17–30). Desi a stiut c

˘a instructiunile pe care i le-a dat lui

SUGESTII

Când decizi cum s

˘a

ˆıncepi

conversatia, tine contde mediul din careprovin ascult

˘atorii t

˘ai

si de atitudinea lor.

Nu contesta fiecareafirmatie eronat

˘a

pe care o fac.

Exprim˘a-te cu convingere,

dar nu uita c˘a si

ascult˘atorii t

˘ai, la fel

ca tine, au dreptul s˘a

aleag˘a

ˆın ce s

˘a cread

˘a.

Nu te gr˘abi s

˘a le r

˘aspunzi

laˆıntreb

˘ari, ci foloseste-te

de ilustr˘ari sau de

ˆıntreb

˘ari

suplimentare pentrua-i ajuta s

˘a rationeze.

Obisnuieste-te s˘a-ti ajuti

ascult˘atorii s

˘a rationeze

asupra textelor biblice,explic

ând expresiile-cheie,

ar˘at

ând modul

ˆın care

contextul sau alte versetele clarific

˘a sensul sau

recurgând la exemple care

s˘a demonstreze cum poate

fi aplicat un anumit verset.


Lot erau corecte, Iehova a asteptat cu r˘abdare si consideratie p

ân

˘a c

ând

Lot si-a dat seama de asta.

Pentru a mentine bune relatii cu semenii nostri, si noi trebuie s˘a fim

rationali. Poate c˘a suntem convinsi c

˘a cel

˘alalt a gresit si avem si argu-

mente s-o demonstr˘am. Totusi, de multe ori este mai bine s

˘a nu insis-

t˘am. A fi rational, sau rezonabil, nu

ˆınseamn

˘a a

ˆınc

˘alca normele lui

Iehova. Ar fiˆıns

˘a mult mai indicat s

˘a-i spui interlocutorului c

˘a te bucuri

c˘a si-a exprimat punctul de vedere si s

˘a treci peste unele afirmatii ero-

nate, dirijând discutia spre aspecte ziditoare. Chiar dac

˘a interlocutorul

ˆıti respinge cu vehement

˘a convingerile, nu-ti pierde calmul.

Întreab

˘a-l

de ce gândeste

ˆın acest mod si ascult

˘a-l cu atentie.

În felul acesta

ˆıi vei

ˆıntelege mai bine punctul de vedere si vei putea pune bazele unei noi

conversatii, mai constructive. — Prov. 16:23; 19:11.

Iehova aˆınzestrat fiintele umane cu liber arbitru si le permite s

˘a si-l

foloseasc˘a chiar dac

˘a uneori nu iau decizii

ˆıntelepte. Ca purt

˘ator de cu-

vânt al lui Iehova, Iosua a ar

˘atat modul

ˆın care s-a purtat Dumnezeu

fat˘a de Israel. Apoi el a zis: „Si dac

˘a vi se pare c

˘a e r

˘au s

˘a slujiti DOM-

NULUI, alegeti ast˘azi cui vreti s

˘a slujiti: sau dumnezeilor c

˘arora le slu-

jeau p˘arintii vostri dincolo de Fluviu, sau dumnezeilor amoritilor,

ˆın a

c˘aror tar

˘a locuiti. C

ât despre mine, eu si casa mea vom sluji DOMNU-

LUI“ (Ios. 24:15). Desi avem si ast˘azi misiunea de a depune „m

˘arturie“

si de a vorbi cu convingere, noi nu oblig˘am pe nimeni s

˘a cread

˘a (Mat.

24:14). Fiecare om trebuie s˘a aleag

˘a singur, iar noi

ˆıi respect

˘am acest

drept!

Puneˆıntreb

˘ari. Isus ne-a l

˘asat un exemplu remarcabil

ˆın ce priveste

modul de a-i face pe altii s˘a rationeze. El a tinut cont de mediul din care

proveneau ascult˘atorii, apel

ând la ilustr

˘ari usor de

ˆınteles. S-a folosit

ˆın

mod eficient si deˆıntreb

˘ari, oferindu-le astfel interlocutorilor posibili-

tatea de a-si spune p˘arerea si de a dezv

˘alui ce aveau

ˆın inim

˘a.

În plus,

i-aˆıncurajat s

˘a g

ândeasc

˘a rational chestiunile discutate.

Un b˘arbat versat

ˆın Lege l-a

ˆıntrebat: „

Înv

˘at

˘atorule, ce trebuie s

˘a fac

pentru a mosteni viat˘a vesnic

˘a?“ Isus i-ar fi putut da usor r

˘aspunsul,

ˆıns

˘a l-a invitat s

˘a-si exprime punctul de vedere

ˆıntreb

ându-l: „Ce este

scrisˆın Lege? Cum citesti? “ R

˘aspunsul b

˘arbatului a fost corect. Dar a

pus acest r˘aspuns cap

˘at conversatiei? Nu. Isus l-a l

˘asat s

˘a vorbeasc

˘a, iar

dinˆıntrebarea pe care acest om i-a adresat-o dup

˘a aceea reiese c

˘a

ˆıncer-

ca s˘a-si dovedeasc

˘a dreptatea.

Întrebarea suna astfel: „Cine este de fapt

aproapele meu? “În loc s

˘a-i dea direct definitia cuv

ântului „aproapele“,

Rationamente logice 253

pe care acesta oricum ar fi contestat-o, dat˘a fiind atitudinea general

˘a a

evreilor fat˘a de neevrei si samariteni, Isus l-a ajutat s

˘a rationeze cu aju-

torul unei ilustr˘ari. Era vorba despre un samaritean care, din compasiu-

ne, a venitˆın ajutorul unui c

˘al

˘ator ce fusese jefuit si b

˘atut,

ˆın timp ce

un preot si un levit trecuser˘a pe l

âng

˘a el nep

˘as

˘atori. Pun

ând o

ˆıntreba-

re simpl˘a, Isus s-a asigurat c

˘a omul a

ˆınteles ideea. Prin rationamentul

s˘au, Isus a conferit cuv

ântului „aproapele“ o semnificatie la care omul

nu se gândise niciodat

˘a (Luca 10:25–37). Ce exemplu demn de imitat!

În loc s

˘a monopolizezi discutia si s

˘a g

ândesti

ˆın locul locatarului,

ˆınva-

t˘a s

˘a folosesti cu mult tact

ˆıntreb

˘ari si ilustr

˘ari care s

˘a-l

ˆındemne s

˘a g

ân-

deasc˘a.

Adu argumente. Când vorbea

ˆın sinagoga din Tesalonic, apostolul

Pavel nu se multumea doar s˘a citeasc

˘a dintr-o surs

˘a acceptat

˘a de audi-

toriu. Luca relateaz˘a c

˘a Pavel a explicat, a demonstrat si a aplicat ceea

ce citea. Rezultatul a fost c˘a „unii . . . au devenit credinciosi si s-au aso-

ciat cu Pavel si cu Sila“. — Fap. 17:1–4.

Indiferent de componenta auditoriului, rationamentele de acest gen

suntˆıntotdeauna utile. Sunt utile c

ând le vorbesti rudelor, colegilor de

munc˘a sau de scoal

˘a, c

ând le depui m

˘arturie

ˆın minister unor persoa-

ne necunoscute, când conduci studii biblice sau c

ând tii o cuv

ântare

ˆın

congregatie. Când citesti un text biblic, nu

ˆınseamn

˘a c

˘a, dac

˘a tu

ˆıi

ˆın-

telegi sensul, i-l vorˆıntelege si altii. Explicatiile si aplic

˘arile tale ar pu-

tea p˘area dogmatice. N-ar fi mai bine s

˘a alegi si s

˘a explici c

âteva cuvin-

te-cheie din verset? Sau s˘a prezinti dovezi suplimentare din context ori

dintr-un alt verset care prezint˘a aceeasi idee? Ai putea s

˘a demonstrezi cu

ajutorul unei ilustr˘ari logica celor spuse sau s

˘a pui

ˆıntreb

˘ari care s

˘a aju-

te auditoriul s˘a rationeze? Folosind rationamente logice, vei l

˘asa o bun

˘a

impresie si-ti veiˆındemna ascult

˘atorii s

˘a mediteze la cele discutate.

EXERCITII:

1) Dup˘a ce-i depui m

˘arturie cuiva care are convingeri puternice, analizea-

z˘a-ti modul

ˆın care ai condus discutia. Ce dovezi ai adus? Ce ilustr

˘ari ai in-

clus? Ceˆıntreb

˘ari ai pus? Cum ai tinut cont de sentimentele interlocutoru-

lui t˘au sau de mediul din care provine? Dac

˘a nu poti aplica aceste sfaturi

ˆın serviciul de teren,

ˆıncearc

˘a s

˘a exersezi cu un alt proclamator. 2) G

ândes-

te-te ce rationamente i-ai putea prezenta cuiva — fie adult, fie copil — careintentioneaz

˘a s

˘a fac

˘a ceva gresit, si repet

˘a-le cu voce tare.


Cˆ

AND afirmi ceva, cei ce te ascult˘a au tot dreptul s

˘a se

ˆıntrebe: „Ce si-

gurant˘a am c

˘a acest lucru e adev

˘arat? Ce dovezi exist

˘a c

˘a ceea ce spune

oratorul trebuie luatˆın seam

˘a?“ Ca

ˆınv

˘at

˘ator, ai datoria s

˘a le r

˘aspunzi

la astfel deˆıntreb

˘ari sau s

˘a-i ajuti s

˘a g

˘aseasc

˘a ei r

˘aspunsul. Dac

˘a ideea

enuntat˘a de tine este esential

˘a pentru argumentatie, asigur

˘a-te c

˘a le oferi

motiveˆıntemeiate ca s-o accepte.

În felul acesta, expunerea

ta va avea fort˘a de convingere.

Apostolul Pavel a avut si el fort˘a de convingere. Prin argu-

mente solide, prin rationamente logice si rug˘aminti sincere,

elˆıncerca s

˘a-si ajute ascult

˘atorii s

˘a-si schimbe mentalitatea.

El este un excelent exemplu pentru noi (Fap. 18:4; 19:8).

Exist˘a

ˆıns

˘a si oratori care folosesc puterea de convingere pen-

tru a-i induceˆın eroare pe oameni (Mat. 27:20; Fap. 14:19;

Col. 2:4). Poate c˘a pornesc de la o premis

˘a gresit

˘a, se bazeaz

˘a pe surse

tendentioase, folosesc argumente superficiale, ignor˘a faptele contrare

opiniilor lor sau fac apel mai mult la sentimente decât la ratiune. Ar tre-

bui s˘a evit

˘am astfel de metode.

Bine ancorateˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu. Noi nu ar trebui s

˘a pre-

d˘am idei personale, ci, mai degrab

˘a, s

˘a transmitem ceea ce am

ˆınv

˘atat din

Biblie.În acest sens, ne sunt de mare ajutor publicatiile clasei sclavului

fidel si prev˘az

˘ator. Ele ne

ˆındeamn

˘a s

˘a examin

˘am cu atentie Scripturile.

La rândul nostru, noi

ˆındrept

˘am atentia oamenilor spre Biblie, nu pen-

tru a le ar˘ata c

˘a avem dreptate, ci din dorinta sincer

˘a de a-i ajuta s

˘a vad

˘a

personal ce scrieˆın ea. Noi subscriem la cuvintele lui Isus Cristos, care a

spusˆın rug

˘aciunea adresat

˘a Tat

˘alui s

˘au: „Cuv

ântul t

˘au este adev

˘ar“ (Ioan

17:17). Nu exist˘a autoritate mai mare dec

ât aceea exercitat

˘a de Iehova

Dumnezeu, Creatorul cerului si al p˘am

ântului. Pentru ca argumentele

noastre s˘a fie conving

˘atoare, trebuie s

˘a se bazeze pe Cuv

ântul s

˘au.

Uneori ai puteaˆınt

âlni persoane care nu cunosc Biblia sau care nu o

accept˘a drept Cuv


În aceste cazuri trebuie s

˘a dai do-

vad˘a de discern

˘am

ânt pentru a sti c

ând si cum s

˘a mentionezi textele

49ARGUMENTE CONVING˘

ATOARE��


Furnizeaz˘a dovezi concludente care s

˘a-ti sprijine afirmatiile.

IMPORTANTA

Dac˘a nu-i convingi

de veridicitatea celor spusede tine, ascult

˘atorii nu te

vor crede si nu vor trecela actiune.

255

biblice. Ar fi bine s˘a

ˆıncerci totusi s

˘a le

ˆındrepti atentia c

ât mai repede

spre aceast˘a surs

˘a de informatii demn

˘a de

ˆıncredere.

Darˆınseamn

˘a oare c

˘a simpla citare a unui text biblic important consti-

tuieˆın sine un argument de necontestat? Nu neap

˘arat. Ar putea fi nece-

sar s˘a te referi si la context pentru a demonstra c

˘a citatul biblic

ˆıti susti-

ne cu adev˘arat afirmatiile. Dac

˘a dintr-un verset al c

˘arui context se refer

˘a

la alt subiect extragi doar un principiu, va fi nevoie s˘a prezinti

mai multe dovezi. Va trebui, poate, s˘a mentionezi si alte ver-

sete din care transpare principiul amintit pentru a-ti convin-

ge auditoriul c˘a ceea ce spui se bazeaz

˘a efectiv pe Scripturi.

Nuˆıncerca s

˘a spui mai mult dec

ât spune versetul. Cites-

te-l cu atentie. Chiar dac˘a pasajul respectiv se refer

˘a la subiec-

tul pe care-l discuti, el nu va avea fort˘a de convingere dac

˘a

cel ce te ascult˘a nu vede

ˆın el dovada afirmatiilor tale.

Coroborate prin dovezi suplimentare. Uneori, pentru a-ti

ajuta interlocutorul s˘a

ˆınteleag

˘a caracterul logic al Scripturi-

lor, ar putea fi util s˘a-i aduci argumente din anumite surse ex-

trabiblice demne de crezare.

De exemplu, ai putea face aluzie la universul vizibil pen-

tru a demonstra existenta unui Creator. Ai putea mentiona legile natu-

rii, de pild˘a gravitatia, explic

ând c

˘a acestea presupun existenta unui Le-

gislator. Logica ta va fi imbatabil˘a dac

˘a se va armoniza cu ceea ce se afir-

m˘a

ˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu (Iov 38:31–33; Ps. 19:1; 104:24; Rom.

1:20). Dovezile de acest gen sunt utileˆıntruc

ât demonstreaz

˘a c

˘a tot ceea

ce spune Biblia corespunde realit˘atii.

Încerci s

˘a ajuti pe cineva s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a Biblia este

ˆıntr-adev

˘ar Cuv

ân-

tul lui Dumnezeu? Ai putea s˘a citezi afirmatiile unor eruditi care sustin

aceast˘a idee, dar constituie oare declaratiile lor o prob

˘a de necontestat?

Astfel de citate le vor fi de folos doar celor ce au respect fat˘a de acei eru-

diti. Ai putea aduce dovezi stiintifice pentru a demonstra veridicitatea

Bibliei? Dac˘a ai folosi ca baz

˘a pentru argumentele tale opiniile unor oa-

meni de stiint˘a, care sunt si ei imperfecti,

ˆınseamn

˘a c

˘a

ˆıti construiesti

argumentatia pe o temelie subred˘a.

În schimb, dac

˘a vei porni

ˆın argu-

mentatia ta de la Cuvântul lui Dumnezeu, amintind dup

˘a aceea desco-

peririle stiintifice care confirm˘a exactitatea Bibliei, argumentele tale vor

avea o temelie solid˘a.

Adu suficiente dovezi când doresti s

˘a demonstrezi ceva. Num

˘arul do-

vezilor va depinde de auditoriu. De exemplu, dac˘a vorbesti despre de-

SUGESTII

Nu te multumi s˘a faci

simple afirmatii, ci prezint˘a

si dovezi conving˘atoare

care s˘a sustin

˘a ideile

importante.

Bazeaz˘a-ti argumentele

pe Scripturi.

Adu dovezi suplimentarepentru a-ti atinge obiectivulsi pentru a r

˘aspunde nece-

sit˘atilor auditoriului.

256 Argumente conving˘

atoare

scrierea zilelor din urm˘a f

˘acut

˘a

ˆın 2 Timotei 3:1–5, ai putea atrage aten-

tia spre o stire recent˘a din care reiese c

˘a oamenii nu au „afectiune na-

tural˘a“. Exemplul respectiv ar putea fi suficient pentru a demonstra c

˘a

acest aspect al semnului care arat˘a c

˘a tr

˘aim

ˆın zilele din urm

˘a este acum

ˆın curs de

ˆımplinire.

Câteodat

˘a este bine venit

˘a o analogie (sau compararea a dou

˘a lucruri

care auˆın comun elemente importante). Totusi, analogia

ˆın sine nu are

nici o valoare dac˘a nu-si g

˘aseste suportul

ˆın Biblie. Ea poate

ˆıns

˘a ajuta

pe cineva s˘a sesizeze logica ideii. O asemenea analogie poate fi folosit

˘a

pentru a explica, de exemplu, c˘a Regatul lui Dumnezeu este un guvern.

Ai putea s˘a specifici c

˘a, asemenea guvernelor omenesti, Regatul lui

Dumnezeu are conduc˘atori, supusi, legi, un sistem judiciar si un sistem

educational.

Uneori, pentru a ar˘ata c

˘a aplicarea sfaturilor biblice este o dovad

˘a de

ˆıntelepciune poti folosi experiente reale, iar pentru a-ti sustine afirma-

tiile poti include si experiente personale. De exemplu, când

ˆıi spui unei

persoane cât este de important s

˘a citeasc

˘a si s

˘a studieze Biblia, ai putea

s˘a-i explici cum te-a ajutat pe tine

ˆın viat

˘a acest studiu. Pentru a-si

ˆın-

curaja fratii, apostolul Petru a vorbit despre transfigurare. El fusese mar-

tor ocular la acest eveniment (2 Pet. 1:16–18). Si Pavel a mentionat câ-

teva experiente personale (2 Cor. 1:8–10; 12:7–9). Evident, ar trebui s˘a

amintesti cu moderatie aceste experiente pentru a nu atrageˆın mod ne-

potrivit atentia asupra ta.Întruc

ât mediul din care provin oamenii si mentalitatea lor sunt di-

ferite, ceea ce-i convinge pe unii ar putea s˘a nu-i satisfac

˘a pe altii. Prin

urmare, pentru a decide asupra argumentelor pe care le vei folosi si asu-

pra moduluiˆın care le vei prezenta, tine cont de mentalitatea ascult

˘a-

torilor t˘ai.

În Proverbele 16:23 se spune: „Cine are o inim

˘a

ˆınteleapt

˘a

ˆısi

arat˘a

ˆıntelepciunea c

ând vorbeste si mereu se v

˘ad

ˆınv

˘at

˘aturi noi pe bu-

zele lui“.

EXERCITII:

1) Deschide cartea S˘

a aducem argumente din Scripturi la capitolul despreIsus Cristos. Observ

˘a modul

ˆın care r

˘aspunsurile la

ˆıntreb

˘ari se bazeaz

˘a

ˆın

principal pe Biblie. 2) Examineaz˘a articolele introductive dintr-un num

˘ar al

Turnului de veghere sau din Treziti-v˘

a! Alege câteva idei principale. Sublinia-

z˘a textele biblice importante si dovezile care le sustin.

Argumente conving˘

atoare 257

Cˆ

AND depui m˘arturie, str

˘aduieste-te s

˘a sensibilizezi inima celor ce te

ascult˘a. Deseori,

ˆın Biblie, inima este pus

˘a

ˆın contrast cu ceea ce este

omulˆın aparent

˘a. Inima figurativ

˘a reprezint

˘a persoana l

˘auntric

˘a: ce

simte, ce gândeste, de ce g

ândeste

ˆıntr-un anume fel si cum

ˆıi sunt in-

fluentate actiunile de gânduri. Inima simbolic

˘a este locul unde se plan-

teaz˘a s

˘am

ânta adev

˘arului (Mat. 13:19). Tot

ˆın inim

˘a trebuie

s˘a se cultive si ascultarea de Dumnezeu. — Prov. 3:1; Rom.

6:17.

Dac˘a vrei, deci, ca

ˆınv

˘at

˘atura pe care o predai s

˘a p

˘atrun-

d˘a

ˆın ad

âncul inimii, concentreaz

˘a-te asupra urm

˘atoarelor

obiective: 1) Observ˘a ce anume i-a influentat deja inima in-

terlocutorului. 2) Scoateˆın evident

˘a

ˆınsusiri cum ar fi iubi-

rea si teama de Iehova. 3)Încurajeaz

˘a-ti interlocutorul s

˘a-si

analizeze motivatiile cele mai profunde, pentru a-i putea pl˘acea pe de-

plin lui Iehova.

D˘

a dovad˘

a de discern˘

amˆ

ant. Unii oameni nu au acceptatˆınc

˘a ade-

v˘arul din diverse motive. C

ând conduci un studiu biblic la domiciliu,

poate c˘a va trebui s

˘a

ˆınl

˘aturi anumite prejudec

˘ati si s

˘a furnizezi infor-

matii care s˘a corecteze eventualele idei gresite ale elevului. Sau poate

c˘a nu va trebui dec

ât s

˘a aduci c

âteva dovezi.

Întreab

˘a-te: Este aceast

˘a

persoan˘a constient

˘a c

˘a are necesit

˘ati spirituale, ca orice fiint

˘a uman

˘a?

Cât de mare

ˆıi este credinta? Ce anume nu crede? De ce? Are nevoie de

ajutor pentru a-siˆınvinge dorintele care ar putea-o

ˆımpiedica s

˘a-si asu-

me responsabilit˘atile ce decurg din cunoasterea adev

˘arului?

Nu esteˆıntotdeauna usor s

˘a afli motivul pentru care oamenii cred

anumite lucruri. „Sfatulˆın inima unui om este ca o ap

˘a ad

ânc

˘a“, se spu-

neˆın Proverbele 20:5, „si omul priceput [cu discern

˘am

ânt, NW ] stie s

˘a

scoat˘a din ea“. Discern

˘am

ântul este capacitatea de a privi dincolo de

aparente. El pretinde un fin spirit de observatie si interes fat˘a de altii.

50 SENSIBILIZAREA INIMII��


Tine cont de ceea ce simt ascult˘atorii fat

˘a de subiectul

ˆın dis-

cutie. Trezeste-le sentimente si o motivatie care s˘a-i

ˆındemne

s˘a se apropie de Dumnezeu si s

˘a-i devin

˘a prieteni.

IMPORTANTA

Pentru a-i pl˘acea lui

Iehova, oamenii trebuies

˘a-si

ˆıntip

˘areasc

˘a ad

ânc

ˆın inim

˘a Cuv

ântul

lui Dumnezeu.

258

Comunicarea nu este doar verbal˘a. Anumite subiecte l-ar putea face

pe elev s˘a-si schimbe expresia fetei sau tonul vocii. Dac

˘a esti p

˘arinte,

ˆıntelegi, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, c

˘a o schimbare

ˆın comportamentul copilului t

˘au

ar putea fi, de fapt, o reactie la anumite influente noi. Nu ignora aces-

te semnale! Ele dezv˘aluie ce se

ˆınt

âmpl

˘a

ˆın inima persoanei.

Întreb

˘arile alese cu grij

˘a

ˆıti permit s

˘a descoperi ce se afl

˘a

ˆın inima

cuiva. Ai putea s˘a

ˆıntrebi: „Ce crezi despre . . .? “, „Ce te-a

convins c˘a . . .? “, „Cum ai reactiona dac

˘a . . .? “ Fii

ˆıns

˘a

atent s˘a nu-l bombardezi cu

ˆıntreb

˘ari. Cu mult tact, ai pu-

tea s˘a-i spui mai

ˆınt

âi: „Pot s

˘a te

ˆıntreb . . .? “ A p

˘atrunde

ˆın

inima cuiva este o munc˘a grea, care nu se realizeaz

˘a de azi

pe mâine. Pentru ca cineva s

˘a fie dispus s

˘a-ti dezv

˘aluie sen-

timentele sale cele mai l˘auntrice trebuie mai

ˆınt

âi s

˘a-i c

âs-

tigiˆıncrederea, iar asta cere timp. Dar, chiar si dup

˘a aceea,

trebuie s˘a fii atent s

˘a nu cread

˘a c

˘a vrei s

˘a te amesteci

ˆın tre-

burile lui. — 1 Pet. 4:15.

De asemenea, ai nevoie de discern˘am

ânt pentru a-ti con-

trola reactiile la cuvintele interlocutorului. Nu uita c˘a obiec-

tivul t˘au este acela de a-i

ˆıntelege sentimentele pentru a sta-

bili ce fel de informatii biblice l-ar putea determina s˘a trea-

c˘a la actiune. Abtine-te de a-i ar

˘ata c

˘a are un punct de vedere gresit si

ˆıncearc

˘a s

˘a discerni sentimentele din spatele cuvintelor.

În felul acesta

vei sti cum s˘a r

˘aspunzi, iar elevul, simtindu-se

ˆınteles, va privi proba-

bil cu mai mult˘a seriozitate ceea ce-i spui. — Prov. 16:23.

Dar chiar si atunci când te adresezi unui grup numeros ai putea s

˘a

exerciti o oarecare influent˘a asupra lui. Dac

˘a mentii un bun contact vi-

zual cu ei, esti atent la mimica lor sau le puiˆıntreb

˘ari retorice pentru

a-iˆındemna s

˘a g

ândeasc

˘a, vei putea afla,

ˆın mare, ce cred despre ceea

ce le spui. Dac˘a-ti cunosti bine auditoriul, manifest

˘a consideratie fat

˘a

de situatia lui. Iar, când aduci argumente din Cuv

ântul lui Dumnezeu,

tine cont de spiritul congregatiei. — Gal. 6:18.

Trezeste sentimente pozitiveˆın ascult

˘atorii t

˘ai. Odat

˘a ce vei

ˆıntele-

ge ce crede sau ce nu crede cineva si de ce, te vei putea folosi de aceste

informatii. Dup˘a

ˆınviere, Isus le-a sensibilizat inima discipolilor ‘deschi-

zându-le pe deplin Scripturile’ si examin

ându-le

ˆın lumina evenimente-

lor ce tocmai avuseser˘a loc (Luca 24:32). Si tu ar trebui s

˘a

ˆıncerci s

˘a faci

o leg˘atur

˘a

ˆıntre situatia persoanei respective, aspiratiile sale si ceea ce

SUGESTII

Manifest˘a o iubire sincer

˘a.

Întelege ce anumele-a influentat inimaascult

˘atorilor.

Scoateˆın evident

˘a

extraordinarele calit˘ati

ale lui Iehova.

Ajut˘a-ti ascult

˘atorii

s˘a

ˆınteleag

˘a cum

ˆısi pot

analiza si corectamotivatiile.

Sensibilizarea inimii 259

citesteˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu. Inima sa va fi cu adev

˘arat sensibili-

zat˘a numai c

ând va

ˆıntelege pe deplin c

˘a „acesta este ADEV

˘ARUL!“.

Când evidentiezi

ˆındurarea lui Iehova, iubirea sa, bun

˘atatea sa ne-

meritat˘a si dreptatea c

˘ailor sale,

ˆıi ajuti pe cei c

˘arora le predai s

˘a-si con-

solideze iubirea pentru Dumnezeu. F˘ac

ându-ti timp s

˘a le ar

˘ati calit

˘ati-

le pe care Dumnezeu le observ˘a la fiecare dintre ei, le dai motive s

˘a

cread˘a c

˘a pot lega o relatie de prietenie cu El. Pentru a ajunge la acest

rezultat,ˆındeamn

˘a-i s

˘a reflecteze la texte biblice ca Psalmul 139:1–3,

Luca 21:1–4 si Ioan 6:44 si ajut˘a-i s

˘a aprecieze afectiunea profund

˘a pe

care o nutreste Iehova pentru slujitorii s˘ai fideli (Rom. 8:38, 39). Expli-

c˘a-le c

˘a Iehova priveste dincolo de greseli, se uit

˘a la

ˆıntreaga noastr

˘a

viat˘a, la zelul nostru pentru

ˆınchinarea curat

˘a, la iubirea pe care o avem

pentru numele s˘au (2 Cron. 19:2, 3; Evr. 6:10). El retine p

ân

˘a si cele

mai neˆınsemnate tr

˘as

˘aturi ale noastre si

ˆıi va readuce la viat

˘a,

ˆıntr-un

mod remarcabil, pe „toti cei din mormintele de amintire“ (Ioan

5:28, 29; Luca 12:6, 7).Întruc

ât fiintele umane sunt create dup

˘a i-

maginea si asem˘anarea lui Dumnezeu, o discutie despre calit

˘atile lui

Iehova poate atinge deseori coarda sensibil˘a a inimii. — Gen. 1:27.

Inima mai poate fi sensibilizat˘a si atunci c

ând cineva

ˆınvat

˘a s

˘a-i pri-

veasc˘a pe ceilalti asa cum

ˆıi priveste Iehova. Este logic s

˘a credem c

˘a,

din moment ce Iehova are consideratie fat˘a de fiecare dintre noi, el ma-

nifest˘a, cu sigurant

˘a, aceeasi consideratie si fat

˘a de restul oamenilor,

indiferent de originea, nationalitatea sau rasa lor (Fap. 10:34, 35). Oda-

t˘a ce a

ˆınteles aceste adev

˘aruri, elevul dispune de o baz

˘a biblic

˘a traini-

c˘a pentru a

ˆınl

˘atura din inim

˘a ura si prejudec

˘atile. Si, pe m

˘asur

˘a ce va

ˆınv

˘ata s

˘a

ˆındeplineasc

˘a vointa lui Iehova, aceast

˘a baz

˘a

ˆıl va ajuta s

˘a p

˘as-

treze bune relatii cu semenii s˘ai.

Un alt sentiment pe care ar trebui s˘a li-l insufli altora este teama sf

ân-

t˘a (Ps. 111:10; Rev. 14:6, 7). Acest respect profund, sau team

˘a de Dum-

nezeu,ˆıi poate motiva s

˘a realizeze lucruri pe care nu le-ar putea face

altfel. Vorbind cu altii despre lucr˘arile magnifice ale lui Iehova si de-

spre extraordinara sa bun˘atate iubitoare, i-ai putea ajuta s

˘a manifeste

si ei teama s˘an

˘atoas

˘a de a nu-i displ

˘acea. — Ps. 66:5; Ier. 32:40.

Asigur˘a-te c

˘a ascult

˘atorii t

˘ai

ˆınteleg faptul c

˘a Iehova nu este nep

˘as

˘a-

tor la conduita noastr˘a. Iehova are sentimente, iar noi,

ˆın functie de

modulˆın care reaction

˘am la

ˆındrumarea sa,

ˆıl

ˆındurer

˘am sau

ˆıl bucu-

r˘am (Ps. 78:40–42). Explic

˘a-le rolul important pe care conduita lor

ˆıl


joac˘a

ˆın oferirea r

˘aspunsului la provocarea lansat

˘a de Satan lui Dum-

nezeu. — Prov. 27:11.

Ajut˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a este

ˆın interesul lor s

˘a respecte ce-

rintele stabilite de Dumnezeu (Is. 48:17).În acest sens, scoate

ˆın evi-

dent˘a consecintele de ordin fizic si emotional ce rezult

˘a din respinge-

rea, chiar si pentru scurt timp, aˆıntelepciunii lui Dumnezeu. Explic

˘a-le

faptul c˘a p

˘acatul ne

ˆındep

˘arteaz

˘a de Dumnezeu,

ˆıi priveaz

˘a pe altii de

posibilitatea de aˆınv

˘ata adev

˘arul de la noi si le lezeaz

˘a drepturile (1 Tes.

4:6). Ajut˘a-i pe cei din auditoriu s

˘a pretuiasc

˘a binecuv

ânt

˘arile pe care

le primescˆınc

˘a de pe acum pentru c

˘a respect

˘a legile lui Dumnezeu si

s˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a, umbl

ând pe c

˘aile drepte ale lui Iehova, sunt scutiti de

multe necazuri. Dup˘a ce dob

ândesc credint

˘a

ˆın

ˆıntelepciunea c

˘ailor lui

Dumnezeu, vor avea repulsie fat˘a de orice ar veni

ˆın contradictie cu ele

(Ps. 119:104). Ascultarea de Dumnezeu nu va fi o povar˘a, ci o modali-

tate de a-si exprima atasamentul fat˘a de el.

Ajut˘

a-i pe altii s˘

a-si fac˘

a o autoanaliz˘

a. Pentru a continua s˘a pro-

greseze spiritualiceste, oamenii trebuie s˘a reactioneze la ceea ce au

ˆın

inim˘a. Explic

˘a-le cum le poate fi de folos Biblia

ˆın acest sens.

Ajut˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a Biblia nu este doar o culegere de

porunci, sfaturi, evenimente istorice si profetii. Ea ne dezv˘aluie si g

ân-

durile lui Dumnezeu.În Iacov 1:22–25, Cuv

ântul lui Dumnezeu este

comparat cu o oglind˘a. Prin reactia noastr

˘a la

ˆınv

˘at

˘aturile sale si la mo-

dulˆın care Iehova

ˆısi realizeaz

˘a scopul, mesajul Bibliei scoate la iveal

˘a

ce avemˆın inim

˘a. De fapt, dezv

˘aluie cum ne vede Dumnezeu, ‘Cel care

examineaz˘a inimile’ (Prov. 17:3, NW ).

Încurajeaz

˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a tin

˘a

cont de aceste lucruri.Îndeamn

˘a-i s

˘a reflecteze la tot ceea ce a p

˘astrat

Dumnezeu pentru noiˆın paginile Bibliei si la schimb

˘arile pe care ar

trebui s˘a le fac

˘a

ˆın viat

˘a pentru a-i fi si mai pl

˘acuti lui Iehova. Ajut

˘a-i

s˘a considere citirea Bibliei drept un mijloc de a cunoaste p

˘arerea lui

Iehova despre „gândurile si intentiile inimii“ lor, ca s

˘a poat

˘a colabora

cu el f˘ac

ând schimb

˘arile necesare. — Evr. 4:12; Rom. 15:4.

Unii dintre cei ce studiaz˘a Biblia ar vrea s

˘a pun

˘a

ˆın practic

˘a ce

ˆınvat

˘a,

dar suntˆıngrijorati de ce-ar putea spune altii. Poate c

˘a lupt

˘a

ˆımpotriva

unor puternice dorinte carnale. Sauˆıncearc

˘a s

˘a g

˘aseasc

˘a o cale de a-i sluji

lui Iehova f˘ar

˘a a renunta

ˆıns

˘a la practicile lumii. Subliniaz

˘a pericolele a-

cestei atitudini nehot˘ar

âte (1

Împ. 18:21).

Îndeamn

˘a-i s

˘a-l roage pe Dum-

nezeu s˘a le examineze si s

˘a le purifice inima. — Ps. 26:2; 139:23, 24.

Sensibilizarea inimii 261

Arat˘a-le c

˘a Iehova vede lupta lor si c

˘a Biblia explic

˘a ceea se

ˆınt

âmpl

˘a

(Rom. 7:22, 23). Ajut˘a-i s

˘a nu se lase dominati de

ˆınclinatiile inimii im-

perfecte. — Prov. 3:5, 6; 28:26; Ier. 17:9, 10.Încurajeaz

˘a-ti elevul s

˘a-si analizeze motivatia care st

˘a la baza actiuni-

lor sale.Învat

˘a-l s

˘a se

ˆıntrebe: „De ce vreau s

˘a fac asta?

Îi voi demon-

straˆın felul acesta lui Iehova c

˘a apreciez cu adev

˘arat tot ceea ce a f

˘a-

cut pentru mine?“Încearc

˘a s

˘a-i

ˆınt

˘aresti convingerea c

˘a aprobarea lui

Iehova este bunul cel mai de pret pe care l-ar putea avea.

Ajut˘a-ti auditoriul s

˘a

ˆınteleag

˘a ce

ˆınseamn

˘a a-i sluji lui Iehova cu

„toat˘a inima“ (Luca 10:27). Aceasta pretinde ca toate sentimentele, do-

rintele si motivatiile lor s˘a fie

ˆın armonie cu c

˘aile lui Iehova. De aceea,

ˆınvat

˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a analizeze nu numai ce fac, ci si ce simt fat

˘a de

cerintele lui Dumnezeu, precum si motivele pentru careˆıi slujesc (Ps.

37:4). Si, pe m˘asur

˘a ce elevii t

˘ai

ˆınteleg unde anume trebuie s

˘a fac

˘a

ˆım-

bun˘at

˘atiri,

ˆındeamn

˘a-i s

˘a se roage lui Iehova asemenea psalmistului:

„Unific˘a-mi inima ca s

˘a se team

˘a de numele t

˘au“. — Ps. 86:11, NW.

Dac˘a elevul va lega relatii apropiate cu Iehova, va asculta

ˆın virtutea

credintei, si nu datorit˘a

ˆındemnurilor tale. Din proprie initiativ

˘a, el ‘va

continua s˘a se asigure de ceea ce

ˆıi este pl

˘acut Domnului’ (Ef. 5:10; Fi-

lip. 2:12). Iehova se va bucura v˘az

ând c

˘a aceast

˘a ascultare vine din ini-

m˘a. — Prov. 23:15.

S˘a nu uiti c

˘a Dumnezeu este cel care analizeaz

˘a inimile si

ˆıi aduce pe

oameniˆıntr-o relatie str

âns

˘a cu el (Prov. 21:2; Ioan 6:44). Noi nu sun-

tem decât simpli colaboratori (1 Cor. 3:9). Este „ca si cum Dumnezeu

ar implora prin noi“ (2 Cor. 5:20; Fap. 16:14). Iehova nu constrânge pe

nimeni s˘a accepte adev

˘arul, dar, c

ând folosim Scripturile, el

ˆıi poate

face pe ascult˘atorii nostri s

˘a-si dea seama c

˘a tot ce aud constituie r

˘as-

punsul laˆıntreb

˘arile sau la rug

˘aciunile lor! G

ândeste-te

ˆıntotdeauna la

aceast˘a idee c

ând predai adev

˘arul si roag

˘a-l cu sinceritate pe Iehova s

˘a

teˆındrume si s

˘a te ajute. — 1 Cron. 29:18, 19; Ef. 1:16–18.

EXERCITII:

1) Citeste Matei 6:21 si analizeaz˘a cum poti aplica acest text

ˆın viata ta. Ci-

teste si versetele 19 si 20 si gândeste-te ce schimb

˘ari te

ˆındeamn

˘a inima s

˘a

faci. 2) Reflecteaz˘a la ceea ce te-a impulsionat s

˘a

ˆıncepi s

˘a-i slujesti lui

Iehova. Ce te impulsioneaz˘a

ˆın prezent? Ce motivatii pl

˘acute lui Iehova ai

dori s˘a-ti cimentezi?


DESI cel mai important element al unui discurs este calitatea pred˘arii,

nici timpul nu trebuie neglijat.Întrunirile noastre sunt programate s

˘a

ˆınceap

˘a si s

˘a se sf

ârseasc

˘a la momente bine stabilite. Pentru aceasta

ˆıns

˘a

este nevoie de colaborarea tuturor celor ce sustin p˘arti

ˆın program.

În timpurile biblice, oamenii percepeau viata diferit de noi. Timpul

era exprimatˆın termeni aproximativi, de pild

˘a „pe la cea-

sul al treilea“ sau „pe la ceasul al zecelea“ (Mat. 20:3–6;

Ioan 1:39). Oamenii erau rareori preocupati s˘a-si pro-

grameze cu exactitate activit˘atile zilnice. Aceast

˘a concep-

tie despre timp mai exist˘a si ast

˘azi

ˆın anumite p

˘arti ale lu-

mii.

Dar, chiar dac˘a din cauza obiceiurilor locale sau a prefe-

rintelor personale uniiˆısi iau libertatea de a nu fi punc-

tuali, este deosebit de util s˘a acord

˘am atentia cuvenit

˘a fac-

torului timp. Când mai multe persoane au de sustinut p

˘arti

ˆıntr-un

program, ele trebuie s˘a tin

˘a cont de timpul alocat fiec

˘arei p

˘arti.

În

acest sens, este valabil principiul „toate s˘a aib

˘a loc decent si

ˆın ordi-

ne“. — 1 Cor. 14:40.

Cum ne putemˆıncadra

ˆın timp. Secretul const

˘a

ˆın preg

˘atire. De

obicei, oratorii care au probleme cuˆıncadrarea

ˆın timp nu sunt sufi-

cient de bine preg˘atiti. Poate sunt prea siguri de sine. Sau probabil c

˘a

s-au preg˘atit

ˆın ultimul moment. Pentru a te

ˆıncadra

ˆın timp, trebuie

maiˆınt

âi de toate s

˘a apreciezi privilegiul de a sustine teme si s

˘a doresti

s˘a te preg

˘atesti bine.

Ti s-a repartizat ca tem˘a o citire?

În acest caz, ar fi indicat s

˘a revezi

lectiile 4–7, referitoare la cursivitate, pauze, accentuare si evidentierea

ideilor principale. Aplic˘a apoi aceste sfaturi

ˆın timp ce citesti cu voce

tare materialul primit. Cronometreaz˘a-te. E nevoie s

˘a citesti mai repe-

de pentru a te puteaˆıncadra

ˆın timp? Accelereaz

˘a ritmul

ˆın portiuni-

le mai putin importante, dar f˘a pauze si citeste mai rar c

ând trebuie

51CALCULAREA SI REPARTIZAREA

JUDICIOAS˘

A A TIMPULUI��


Când tii o cuv

ântare,

ˆıncadreaz

˘a-te

ˆın timpul alocat si acord

˘a

fiec˘arei p

˘arti minutele rezervate.

IMPORTANTA

Fiec˘arei idei principale

din discurs trebuie s˘a i se

aloce suficient timp. Esteimportant ca

ˆıntrunirea s

˘a

se termine la ora stabilit˘a.

263

s˘a evidentiezi ideile esentiale. Repet

˘a de mai multe ori. Si, cu c

ât vei

citi mai cursiv, cu atât te vei

ˆıncadra mai bine

ˆın timp.

Te folosesti de notite când tii discursul? Ca s

˘a te poti

ˆıncadra

ˆın timp,

nu ai nevoie de o schit˘a prea detaliat

˘a, de proportiile unui manuscris.

Când ai preg

˘atit lectia nr. 25, ai

ˆınv

˘atat o metod

˘a mai bun

˘a. Retine ur-

m˘atoarele cinci idei: 1) Preg

˘ateste un material de calitate, dar nu inclu-

de prea multe informatii. 2) Retine clar ideile principale, dar nuˆınv

˘ata

pe de rost frazeˆıntregi. 3)

Însemneaz

˘a-ti pe schit

˘a c

ât timp

intentionezi s˘a dedici fiec

˘arei sectiuni din discurs sau c

ât

timp ar trebui s˘a se scurg

˘a p

ân

˘a la un anumit punct. 4)

În

timp ce te preg˘atesti, g

ândeste-te la ce detalii ai putea renun-

ta pentru a nu dep˘asi timpul. 5) Exerseaz

˘a-ti expunerea.

Exercitiul este important.În timp ce repeti, observ

˘a

ˆın

cât timp parcurgi fiecare parte a cuv

ânt

˘arii. Exerseaz

˘a p

â-

n˘a c

ând te vei

ˆıncadra bine

ˆın timpul repartizat. Nu

ˆıncer-

ca s˘a

ˆıngr

˘am

˘adesti prea multe informatii. Acord

˘a-ti o mar-

j˘a de timp,

ˆıntruc

ât o cuv

ântare rostit

˘a

ˆınaintea unui audi-

toriu ar putea s˘a dureze putin mai mult dec

ât una repetat

˘a

ˆın particular.

Aloc˘

a fiec˘

arei p˘

arti a expunerii timpul necesar. Bunaˆıncadrare

ˆın

timp depindeˆın mare m

˘asur

˘a de modul judicios

ˆın care

ˆıti

ˆımparti

timpul. Cea mai mare parte a timpului trebuie rezervat˘a cuprinsului

cuvânt

˘arii, care include ideile principale. Introducerea ar trebui s

˘a fie

suficient de lung˘a pentru a

ˆındeplini cele trei cerinte enuntate

ˆın lec-

tia nr. 38. Cuprinsul nu ar trebui s˘a fie at

ât de lung,

ˆınc

ât s

˘a ia din timpul

necesar uneiˆıncheieri eficiente, asa cum se arat

˘a

ˆın lectia nr. 39.

Str˘aduindu-te s

˘a te

ˆıncadrezi bine

ˆın timp,

ˆıti vei putea

ˆımbun

˘at

˘ati

calitatea discursului si vei demonstra c˘a ai respect fat

˘a de ceilalti care

vor sustine teme, precum si fat˘a de

ˆıntreaga congregatie.

SUGESTII

Preg˘ateste-te bine

din timp.Împarte-ti bine timpulˆıntre diversele sectiuniale expunerii si respect

˘a

apoi aceast˘a planificare.

Repet˘a expunerea.

EXERCITIU:

Propune-ti s˘a sosesti la

ˆıntrunirile congregatiei cu 15, 20 de minute

ˆınainte

deˆınceperea programului, calcul

ând timpul de care tu si familia ta aveti ne-

voie ca s˘a v

˘a preg

˘atiti. E bine s

˘a ai

ˆın vedere si timpul necesar deplas

˘arii la

locul deˆıntrunire. G

ândeste-te cum ai putea s

˘a rezolvi problemele care v-ar

putea face s˘a

ˆınt

ârziati.

Încearc

˘a s

˘a respecti de mai multe ori aceast

˘a pro-

gramare si adu-iˆımbun

˘at

˘atiri. Aceleasi principii sunt valabile si c

ând tii cu-

vânt

˘ari.

264 Calcularea si repartizarea judicioas˘

a a timpului

B˘

ATRˆ

ANII crestini trebuie s˘a fie capabili s

˘a „

ˆındemne prin

ˆınv

˘at

˘atura

care este s˘an

˘atoas

˘a“ (Tit 1:9). Uneori, ei sunt nevoiti s

˘a fac

˘a acest lu-

cruˆın

ˆımprejur

˘ari deosebit de dificile. Deoarece este important s

˘a dea

ˆındemnuri

ˆın armonie cu normele biblice, ei trebuie s

˘a urmeze sfatul:

„Continu˘a s

˘a te dedici . . .

ˆındemn

˘arii“ (1 Tim. 4:13). Desi aceast

˘a lec-

tie se adreseaz˘a

ˆın primul r

ând b

˘atr

ânilor sau celor ce aspi-

r˘a la acest privilegiu, principiile enuntate aici sunt valabile

si pentru p˘arinti, c

˘aci ei trebuie uneori s

˘a-si

ˆındemne co-

piii, precum si pentru cei ce conduc studii biblice, c˘aci si ei

trebuie s˘a-si

ˆındemne elevii.

Situatii care pretindˆındemnuri. Pentru a sti

ˆın ce si-

tuatii trebuie s˘a dai un

ˆındemn, este bine s

˘a examinezi

câteva dintre

ˆındemnurile consemnate

ˆın Biblie. Aposto-

lul Petru i-a sf˘atuit pe b

˘atr

âni s

˘a-si

ˆındeplineasc

˘a bine

responsabilitatea de a p˘astori turma lui Dumnezeu (1 Pet. 5:1, 2).

Pavel l-a pov˘atuit pe Tit s

˘a-i

ˆındemne pe tineri „s

˘a aib

˘a o minte s

˘a-

n˘atoas

˘a“ (Tit 2:6). Pavel si-a

ˆındemnat colaboratorii crestini ‘s

˘a vor-

beasc˘a toti

ˆın acord’ si s

˘a-i evite pe cei care

ˆıncercau s

˘a produc

˘a dez-

bin˘ari

ˆıntre frati (1 Cor. 1:10; Rom. 16:17; Filip. 4:2). Desi i-a l

˘audat

pe membrii congregatiei din Tesalonic pentru lucr˘arile lor bune, Pa-

vel i-aˆıncurajat totusi s

˘a aplice si mai mult instructiunile primite

(1 Tes. 4:1, 10). Petru si-a implorat colaboratorii crestini ‘s˘a se abti-

n˘a de la dorintele carnale’ (1 Pet. 2:11). Iuda si-a

ˆıncurajat fratii ‘s

˘a

lupte din greu pentru credint˘a’ din cauza influentei exercitate de

oamenii nelegiuiti, care aveau o conduit˘a libertin

˘a (Iuda 3, 4). Cres-

tinii,ˆın general, au fost sf

˘atuiti s

˘a se

ˆındemne unii pe altii pentru ca

nici unul s˘a nu devin

˘a insensibil din cauza puterii

ˆınsel

˘atoare a p

˘a-

catului (Evr. 3:13). Petru i-aˆıncurajat pe iudeii care

ˆınc

˘a nu mani-

festau credint˘a

ˆın Cristos: „Salvati-v

˘a din aceast

˘a generatie str

âmb

˘a“.

— Fap. 2:40.

52ÎNDEMNURI EFICIENTE

��


Îndeamn

˘a-i pe altii la actiune prin argumente conving

˘atoare

sau prin sfaturi extrase din surse credibile. Vorbeste din inim˘a.

IMPORTANTAÎi ajut

˘a pe altii s

˘a

ˆınteleag

˘a

necesitatea de a actionaˆıntr-un mod aprobatde Iehova.

265

Ce calit˘ati sunt necesare pentru a da

ˆındemnuri pline de fort

˘a

ˆın si-

tuatii de acest gen? Cum ar putea cel ce d˘a

ˆındemnuri s

˘a imprime ur-

gent˘a sfatului s

˘au, f

˘ar

˘a s

˘a par

˘a autoritar sau aspru?

„Pe baza iubirii.“ Dac˘a

ˆındemnul nostru nu se ‘bazeaz

˘a pe iubire’,

va suna a dojan˘a (Filim. 9). Este adev

˘arat c

˘a, atunci c

ând se cere o actiu-

ne imediat˘a, oratorul ar trebui s

˘a transmit

˘a prin cuv

ântarea sa urgenta

situatiei. Dac˘a vorbeste pe un ton bl

ând, ar putea da impre-

sia c˘a-si cere scuze. Apelul s

˘au ar trebui s

˘a reflecte sincerita-

te si empatie. Unˆındemn plin de iubire va impulsiona mai

mult ca sigur auditoriul. Vorbind despre sine si despre cola-

boratorii s˘ai, Pavel le-a scris tesalonicenilor: „Stiti bine c

˘a,

asa cum face un tat˘a cu copiii lui, nu am

ˆıncetat s

˘a v

˘a

ˆındem-

n˘am pe fiecare dintre voi“ (1 Tes. 2:11). Acei supraveghetori

crestiniˆıi implorau pe frati cu iubire. Cuvintele tale trebuie

s˘a izvorasc

˘a dintr-un interes sincer fat

˘a de ascult

˘atori.

D˘a dovad

˘a de tact. Nu-ti atrage antipatia celor pe care

ˆın-

cerci s˘a-i

ˆındemni la actiune. Dar,

ˆın acelasi timp, nu te re-

tine s˘a le spui „tot sfatul lui Dumnezeu“ (Fap. 20:27). Cei ce apreciaz

˘a

sfaturile nu se vor simti jigniti si nici nu te vor iubi mai putin pentru

c˘a i-ai

ˆındemnat cu amabilitate s

˘a se comporte corect. — Ps. 141:5.

Deseori, este bine s˘a-ti

ˆıncepi

ˆındemnul cu laude concrete, sincere.

Reflecteaz˘a la lucrurile pozitive pe care le fac fratii si care, cu sigurant

˘a,

ˆıl bucur

˘a pe Iehova. G

ândeste-te la credinta pe care o manifest

˘a

ˆın lu-

crarea lor, la iubirea care-iˆımboldeste s

˘a mearg

˘a

ˆınainte, la perseveren-

ta de care dau dovad˘a

ˆın situatiile dificile (1 Tes. 1:2–8; 2 Tes. 1:3–5).

Dac˘a vei face asa,

ˆıi vei ajuta s

˘a se simt

˘a apreciati si

ˆıntelesi, si-i vei pre-

g˘ati sufleteste pentru

ˆındemnurile pe care li le vei da.

„Cu toat˘

aˆındelunga r

˘abdare.“

Îndemnurile trebuie date „cu toat

˘a

ˆındelunga r

˘abdare“ (2 Tim. 4:2). Ce presupune aceasta? Suportarea cu

r˘abdare a unei nedrept

˘ati sau a unei provoc

˘ari. Cel ce este

ˆındelung r

˘ab-

d˘ator nutreste speranta c

˘a ascult

˘atorii s

˘ai vor pune

ˆın practic

˘a ceea ce

le spune. Dac˘a

ˆıi vei

ˆındemna

ˆın acest spirit, nu vor avea impresia c

˘a

ai o p˘arere negativ

˘a despre ei. Exprim

ându-ti convingerea c

˘a fratii si

surorile tale vor s˘a-i slujeasc

˘a lui Iehova cu tot ce au mai bun, le vei

ˆın-

t˘ari hot

˘ar

ârea de a se comporta corect. — Evr. 6:9.

„Prinˆınv

˘at

˘atura care este s

˘an

˘atoas

˘a.“ Cum poate un b

˘atr

ân „s

˘a

ˆındemne prin

ˆınv

˘at

˘atura care este s

˘an

˘atoas

˘a“? Fiind „ferm atasat de

SUGESTII

D˘a dovad

˘a de iubire

si deˆındelung

˘a r

˘abdare

si vorbeste din inim˘a.

Bazeaz˘a-ti

ˆındemnurile

pe Cuvântul lui Dumnezeu.

Sustine-tiˆındemnurile

oferind un bun exemplu.

266ˆ

Indemnuri eficiente

cuvântul fidel

ˆın ce priveste arta lui de a preda“ (Tit 1:9).

În loc s

˘a avan-

sezi p˘areri personale, bazeaz

˘a-ti

ˆındemnurile pe Cuv

ântul lui Dum-

nezeu. Permite Bibliei s˘a te ajute s

˘a discerni ceea ce trebuie s

˘a spui.

Mentioneaz˘a beneficiile pe care le aduce aplicarea sfaturilor biblice re-

feritoare la problemaˆın discutie. Reflecteaz

˘a

ˆındelung asupra consecin-

telor prezente si viitoare ale nerespect˘arii Cuv

ântului lui Dumnezeu.

Adu-leˆın discutie, pentru a-ti convinge auditoriul de necesitatea de a

actiona cum se cuvine.

Asigur˘a-te c

˘a le explici limpede celor prezenti ce au de f

˘acut si cum

s˘a actioneze. F

˘a-i s

˘a

ˆınteleag

˘a bine c

˘a rationamentul t

˘au se bazeaz

˘a

ˆın

exclusivitate pe Biblie. Dac˘a Scripturile ne las

˘a o oarecare libertate de

alegereˆın luarea anumitor decizii, specific

˘a limitele ce n-ar trebui to-

tusi dep˘asite. Apoi,

ˆın

ˆıncheiere, lanseaz

˘a-le un ultim apel care s

˘a le ci-

menteze hot˘ar

ârea de a trece la fapte.

Cu „libertate de exprimare“. Pentru a puteaˆındemna cu eficient

˘a,

trebuie s˘a ai ‘libertate de exprimare

ˆın credint

˘a’ (1 Tim. 3:13). Cum

poate avea cineva libertate de exprimare? Ar˘at

ând prin ‘exemplul s

˘au

de lucr˘ari excelente’ c

˘a aplic

˘a si el

ˆındemnurile pe care li le d

˘a fratilor

s˘ai (Tit 2:6, 7; 1 Pet. 5:3).

În acest caz, cei

ˆındemnati s

˘a treac

˘a la fapte

vorˆıntelege c

˘a cel ce le d

˘a sfaturi nu asteapt

˘a ca ei s

˘a fac

˘a ceva ce nici

el nu face. Dimpotriv˘a, vor vedea c

˘a

ˆıi pot imita credinta

ˆın timp ce si

el se str˘aduieste s

˘a-l imite pe Cristos. — 1 Cor. 11:1; Filip. 3:17.

Îndemnurile bazate pe Cuv

ântul lui Dumnezeu si date

ˆın spiritul iu-

birii pot fi deosebit de eficiente. Cei c˘arora le-a fost

ˆıncredintat

˘a aceas-

t˘a sarcin

˘a ar trebui s

˘a se str

˘aduiasc

˘a s

˘a se achite de ea cu simtul respon-

sabilit˘atii! — Rom. 12:8.

EXERCITIU:

Citeste scrisoarea adresat˘a de Pavel lui Filimon. Caut

˘a urm

˘atoarele aspecte:

1) laude sincere, 2) motivul pentru care Pavel a pledat cauza lui Onisim,3) argumentul folosit pentru a-l convinge pe Filimon de modul

ˆın care ar

trebui s˘a-si primeasc

˘a sclavul re

ˆıntors si 4)

ˆıncrederea lui Pavel c

˘a Filimon va

proceda corect. Gândeste-te cum ai putea imita acest model c

ând dai sfaturi.

Îndemnuri eficiente 267

ÎN CIUDA problemelor cu care se confrunt

˘a, slujitorii lui Dumnezeu

ar trebui s˘a g

˘aseasc

˘a

ˆıncurajare

ˆın congregatia crestin

˘a. Pentru aceas-

ta,ˆındeosebi b

˘atr

ânii trebuie s

˘a se asigure c

˘a expunerile si sfaturile

lor sunt o surs˘a de

ˆıncurajare. Ei trebuie s

˘a demonstreze c

˘a sunt „ca

un ad˘apost

ˆımpotriva v

ântului si ca un loc de sc

˘apare

ˆımpotriva fur-

tunii, ca niste râuri de ap

˘a

ˆıntr-un loc uscat, ca umbra unei

stânci mari

ˆıntr-un p

˘am

ânt ars de sete“. — Is. 32:2.

Dac˘a esti b

˘atr

ân, sunt sfaturile tale

ˆınvior

˘atoare si m

ân-

gâietoare?

Îi

ˆınt

˘aresc ele pe cei ce se str

˘aduiesc s

˘a-i slu-

jeasc˘a lui Iehova cu fidelitate? Le insufl

˘a ele puterea de a

continua s˘a

ˆındeplineasc

˘a vointa lui Dumnezeu

ˆın pofi-

da opozitiei sau a apatiei celor din teritoriu? Dar ce pu-

tem spune despre acele persoane din auditoriu care su-

fer˘a de depresie sau din cauza unor serioase probleme

economice, sau care se lupt˘a cu o maladie grav

˘a si incu-

rabil˘a?

Îti poti

ˆınt

˘ari fratii prin ‘cuvintele gurii tale’. — Iov

16:5, NW.

Foloseste-te de ocaziile de a tine cuvânt

˘ari pentru a-ti ajuta fratii s

˘a

g˘aseasc

˘a

ˆın Iehova si

ˆın m

˘asurile luate de el

ˆın favoarea noastr

˘a spe-

ranta si t˘aria de care au nevoie. — Rom. 15:13; Ef. 6:10.

Aminteste-i auditoriului de lucr˘

arile lui Iehova. O modalitate efi-

cient˘a de a insufla curaj este aceea de a ar

˘ata cum si-a ajutat Iehova

ˆın

trecut poporul s˘a dep

˘aseasc

˘a situatiile dificile. — Rom. 15:4.

Iehova i-a spus lui Moise ‘s˘a-l

ˆınt

˘areasc

˘a si s

˘a-l

ˆıncurajeze’ pe Iosua

ˆınainte ca Israelul s

˘a intre

ˆın Tara Promis

˘a, ocupat

˘a la vremea aceea

de popoarele dusmane. Cum a procedat Moise?În prezenta lui Iosua,

el le-a reamintit israelitilor ceea ce f˘acuse Iehova pentru ei c

ând au

p˘ar

˘asit Egiptul (Deut. 3:28; 7:18). De asemenea, a mentionat victoria

pe care le-a dat-o Iehova asupra amoritilor. Apoi, Moise l-aˆındemnat

pe Iosua: ‘Fii tare si curajos’ (Deut. 31:1–8, NW ). Când

ˆıncerci s

˘a-ti

53ÎNCURAJAREA SI

ÎNT

˘ARIREA AUDITORIULUI

��


Insufl˘a-le ascult

˘atorilor t

˘ai sperant

˘a si curaj.

Învioreaz

˘a-i si

ˆım-

b˘arb

˘ateaz

˘a-i.

IMPORTANTA

Din cauza presiunilorla care ne supune lumea,multi dintre noi se simtdescurajati. Oratorulpoate exercita o influent

˘a

profund˘a asupra

auditoriului prin ceeace spune si prin modulˆın care o spune.

268

ˆıncurajezi fratii, le insufli tu t

˘arie amintindu-le ce anume a f

˘acut deja

Iehova pentru ei?

Câteodat

˘a, unii sunt at

ât de coplesiti de probleme,

ˆınc

ât se

ˆıntrea-

b˘a dac

˘a se vor putea bucura vreodat

˘a de binecuv

ânt

˘arile Regatului.

Adu-le aminte c˘a promisiunile lui Iehova sunt demne de

ˆıncredere.

— Ios. 23:14.În unele t

˘ari, lucrarea noastr

˘a de predicare este interzis

˘a prin decret

guvernamental. B˘atr

ânii iubitori din aceste locuri

ˆısi pot ajuta cola-

boratoriiˆın credint

˘a s

˘a capete t

˘arie din experientele apostolilor lui

Isus Cristos (Fap. 4:1—5:42). Si, cu sigurant˘a, evidentierea modului

ˆın

care a dirijat Iehova evenimenteleˆın situatia descris

˘a

ˆın cartea Estera

le va da curaj.

Exist˘a persoane care asist

˘a la

ˆıntrunirile congregatiei, dar nu fac

progrese. Ele cred, probabil, c˘a Dumnezeu nu le va ierta nicioda-

t˘a pentru viata dus

˘a

ˆın trecut. Poti s

˘a le relatezi cum s-a purtat Ieho-

va cu regele Manase (2 Cron. 33:1–16). Sau vorbeste-le despre acei

locuitori din Corintul antic care si-au schimbat modul de viat˘a, au

devenit crestini si au fost declarati drepti de Dumnezeu. — 1 Cor.

6:9–11.

Cred unii dintre cei prezenti c˘a problemele prin care trec dovedesc

c˘a au pierdut favoarea lui Dumnezeu? Le-ai putea aminti despre ne-

cazurileˆındurate de Iov si despre bogatele binecuv

ânt

˘ari pe care le-a

primit pentru c˘a i-a r

˘amas fidel lui Iehova (Iov 1:1–22; 10:1; 42:12, 13;

Ps. 34:19). Falsii consolatori ai lui Iov au insinuat c˘a Iov trebuie s

˘a fi

comis un p˘acat (Iov 4:7, 8; 8:5, 6). Spre deosebire de ei, Pavel si Bar-

naba, care voiau s˘a-i

ˆınt

˘areasc

˘a pe discipoli si ‘s

˘a-i

ˆıncurajeze s

˘a r

˘am

â-

n˘a

ˆın credint

˘a’, au spus: „Trebuie s

˘a intr

˘am

ˆın regatul lui Dumnezeu

prin multe necazuri“ (Fap. 14:21, 22). Tot asa, si tuˆıi poti

ˆınt

˘ari pe cei

ce trec prinˆıncerc

˘ari, ar

˘at

ându-le c

˘a toti crestinii trebuie s

˘a perseve-

reze si c˘a perseverenta lor are o mare valoare

ˆın ochii lui Dumnezeu.

— Prov. 27:11; Mat. 24:13; Rom. 5:3, 4; 2 Tim. 3:12.Încurajeaz

˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a reflecteze la modul

ˆın care Iehova si-a

respectat promisiunile fat˘a de fiecare. Cu putin ajutor, ei ar putea s

˘a

vad˘a cum actioneaz

˘a deja Iehova

ˆın favoarea lor, respect

ându-si pro-

misiunile.În Psalmul 32:8 citim: „Te voi

ˆınv

˘ata si-ti voi ar

˘ata calea pe

care trebuie s-o urmezi; te voi sf˘atui cu ochiul asupra ta“. Amintin-

du-le ascult˘atorilor t

˘ai de momentele

ˆın care Iehova i-a

ˆındrumat sau

Încurajarea si

ˆınt

˘arirea auditoriului 269

ˆınt

˘arit,

ˆıi vei ajuta s

˘a

ˆınteleag

˘a personal c

˘a Dumnezeu le poart

˘a de

grij˘a si c

˘a este gata s

˘a-i ajute s

˘a dep

˘aseasc

˘a orice

ˆıncercare prin care

trec. — Is. 41:10, 13; 1 Pet. 5:7.

S˘

a ar˘

at˘

am apreciere pentru tot ce face Iehovaˆın prezent. C

ând

ˆıncerci s

˘a-ti

ˆıncurajezi fratii, atrage-le atentia asupra actiunilor pe care

leˆınf

˘aptuieste Iehova

ˆın prezent. Vorbindu-le cu apreciere, vei trezi

ˆın inima lor sentimente similare.

Atrage-le atentia asupra moduluiˆın care Iehova ne ajut

˘a

s˘a

ˆınfrunt

˘am presiunile vietii. Dumnezeu ne arat

˘a cel mai

bun mod de viat˘a (Is. 30:21). Ne explic

˘a de ce exist

˘a de-

lincvent˘a, nedreptate, s

˘ar

˘acie, boal

˘a si moarte si ne spune

cum le va pune cap˘at. Ne ofer

˘a ajutorul iubitor al fratilor

si surorilor noastreˆın credint

˘a. Ne acord

˘a marele privile-

giu al rug˘aciunii. Ne d

˘a si favoarea de a-i fi Martori. Ne aju-

t˘a s

˘a

ˆıntelegem c

˘a Cristos este deja

ˆıntronat

ˆın cer si c

˘a ul-

timele zile ale acestui vechi sistem de lucruri sunt pe sfâr-

site. — Rev. 12:1–12.

Adaug˘a la toate aceste binecuv

ânt

˘ari si

ˆıntrunirile con-

gregatiei si congresele. Dac˘a vei vorbi cu apreciere despre

aceste m˘asuri luate de Iehova, le vei

ˆınt

˘ari fratilor hot

˘ar

â-

rea de a nu neglijaˆıntrunirile. — Evr. 10:23–25.

Chiar si rapoartele care reliefeaz˘a cum ne-a binecuv

ân-

tat Iehova eforturile depuseˆın ministerul de teren sunt

o surs˘a de

ˆıncurajare.

În secolul I, c

ând Pavel si Barnaba erau

ˆın drum

spre Ierusalim, ei le-au f˘acut „o mare bucurie tuturor fratilor“ vor-

bindu-le am˘anuntit despre convertirea celor dintre natiuni (Fap.

15:3). Si tu le poti aduce bucurie fratilorˆımp

˘art

˘asindu-le experiente

ziditoare.

Ti-ai mai puteaˆıncuraja ascult

˘atorii ajut

ându-i s

˘a devin

˘a constienti

de valoarea faptelor lor. Felicit˘a-i c

˘a particip

˘a la ministerul crestin.

Laud˘a-i pe cei ce nu pot face prea mult din cauza v

ârstei sau a bolii,

dar care persevereaz˘a

ˆın credint

˘a. Aminteste-le c

˘a Iehova nu uit

˘a iu-

birea pe care au ar˘atat-o pentru numele s

˘au (Evr. 6:10). Credinta tes-

tat˘a

ˆın

ˆıncerc

˘ari este un bun de mare pret (1 Pet. 1:6, 7). Fratii au ne-

voie s˘a li se aminteasc

˘a aceste lucruri!

Vorbeste cu sentiment despre speranta noastr˘

a. Promisiunile in-

spirate cu privire la lucrurile viitoare sunt o important˘a surs

˘a de

ˆın-

SUGESTII

Când

ˆıti preg

˘atesti

cuvântarea, g

ândeste-te

la problemele cu care seconfrunt

˘a cei din auditoriu.

Mediteaz˘a la modul

ˆın care

i-ai puteaˆıncuraja si

ˆınt

˘ari.

Folosesteˆın mod eficient

Cuvântul lui Dumnezeu.

Explic˘a relatia dintre

cuvintele Biblieisi situatiile pe carele avem de

ˆınfruntat.

Vorbeste cu sinceritatesi cu sentiment.

270ˆ

Incurajarea siˆınt

˘arirea auditoriului

curajare pentru toti cei ce-l iubesc pe Dumnezeu. Poate c˘a majorita-

tea celor din auditoriu au auzit de nenum˘arate ori aceste cuvinte. Dar,

dac˘a vorbesti cu apreciere despre ele, le poti da viat

˘a, poti insufla

ˆın-

credereˆın

ˆımplinirea lor si poti face ca inima celor ce te ascult

˘a s

˘a tre-

salte de recunostint˘a. Vei putea atinge aceste obiective pun

ând

ˆın

practic˘a ceea ce

ˆınveti la Scoala de Minister Teocratic.

Iehovaˆınsusi este principala surs

˘a de

ˆıncurajare si de t

˘arie pen-

tru poporul s˘au. Iar tu poti colabora cu Dumnezeu

ˆın transmiterea

acestor binecuvânt

˘ari. Vorbeste despre ele c

ând te adresezi congre-

gatiei.

Continu˘

a s˘

a progresezi

AI APROFUNDAT fiecare lectie de pe fisa de calit˘ati oratorice?

Ai efectuat toate exercitiile recomandate? Aplici toate suges-tiile c

ând tii teme sau cuv

ânt

˘ari la scoal

˘a ori la alte

ˆıntruniri

sau când participi la ministerul de teren?

Continu˘a s

˘a tragi foloase din cursurile Scolii de Minister

Teocratic! Indiferent de experienta pe care o ai ca orator, vorexista

ˆıntotdeauna domenii

ˆın care vei putea face

ˆımbun

˘at

˘a-

tiri.

EXERCITIU:

S˘apt

˘am

âna aceasta,

ˆın timp ce citesti din Biblie sau faci studiu personal, ale-

ge un pasaj pe care crezi c˘a l-ai putea folosi pentru a-i

ˆıncuraja pe altii. Dis-

cut˘a despre el cu cineva din congregatie.

Încurajarea si

ˆınt

˘arirea auditoriului 271

CU MULT timpˆınaintea erei crestine, Iehova

i-a vorbit fidelului Avraam despre m˘asura

prin intermediul c˘areia se vor binecuv

ânta

„toate popoarele p˘am

ântului“ (Gen. 22:18).

Mai târziu, l-a inspirat pe Solomon s

˘a con-

semneze o cerint˘a fundamental

˘a pe care ar

trebui s-o respecte toti oamenii: „Teme-te de

Dumnezeu si p˘azeste poruncile Lui. Aceasta

este datoria oric˘arui om“ (Ecl. 12:13). Dar

cum aveau s˘a afle oamenii tuturor natiunilor

despre aceste lucruri?

Desiˆıntotdeauna au existat persoane care

au crezutˆın ceea ce spune Dumnezeu, Biblia

arat˘a c

˘a activitatea intens

˘a de predicare a ves-

tii bune tuturor natiunilor urma s˘a fie efectua-

t˘a

ˆın „ziua Domnului“, care a

ˆınceput

ˆın 1914

(Rev. 1:10). Referitor la aceast˘a perioad

˘a, Re-

velatia 14:6, 7 a prezis c˘a sub

ˆındrumarea

ˆın-

gerilor avea s˘a se desf

˘asoare o activitate de

proclamare de important˘a vital

˘a adresat

˘a ‘ori-

c˘arei natiuni si trib si limbi si popor’. Iat

˘a ce

ˆındemn li se d

˘a acestora: „Temeti-v

˘a de Dum-

nezeu si dati-i glorie, pentru c˘a a sosit ora ju-

dec˘atii sale; si

ˆınchinati-v

˘a Celui care a f

˘acut

cerul si p˘am

ântul si marea si izvoarele de

ape“. Vointa lui Dumnezeu este ca acest me-

saj s˘a fie proclamat, iar noi avem marele pri-

vilegiu de a participa la aceast˘a activitate.

Adev˘

aratul Dumnezeu. Iehova a f˘acut de-

claratia „voi sunteti martorii Mei“ˆın contextul

unei dezbateri privitoare la identitatea adev˘a-

ratului Dumnezeu (Is. 43:10). Mesajul nostru

nu se rezum˘a doar la faptul c

˘a oamenii trebu-

ie s˘a apartin

˘a unei religii sau s

˘a cread

˘a

ˆıntr-un

dumnezeu. Trebuie s˘a le d

˘am ascult

˘atorilor

nostri posibilitatea s˘a afle c

˘a Cel ce a creat ce-

rul si p˘am

ântul este singurul Dumnezeu ade-

v˘arat (Is. 45:5, 18, 21, 22, NW; Ioan 17:3). Nu-

mai adev˘aratul Dumnezeu poate prezice cu

exactitate viitorul. Noi avem privilegiul de a le

explica oamenilor c˘a

ˆımplinirea cuv

ântului lui

Dumnezeuˆın trecut ne ofer

˘a siguranta c

˘a si

MESAJUL PE CARE TREBUIE S˘

A-L PROCLAM˘

AM

Iehova ne-aˆıncredintat o responsabilitate si un mare privilegiu

spunˆ

and: „Voiˆ

Imi sunteti martori . . . c˘

a Eu sunt Dumnezeu“

(Is. 43:12). Noi nu suntem niste credinciosi pasivi, ci martori care

predic˘

a adev˘

arurile vitale din Cuvˆ

antul inspirat al lui Dumnezeu.

Ce mesaj ne-aˆıns

˘arcinat Iehova s

˘a anunt

˘am ast

˘azi?

Un mesaj care se concentreaz˘

a asupra lui Iehova Dumnezeu,

a lui Isus Cristos si a Regatului mesianic.

„TEME-TE DE DUMNEZEU SI P˘

AZESTE PORUNCILE LUI“

272

promisiunile pe care le-a f˘acut despre viitor se

vor realiza. — Ios. 23:14; Is. 55:10, 11.

Desigur, multi dintre cei c˘arora le depunem

m˘arturie se

ˆınchin

˘a altor dumnezei sau pre-

tind c˘a nu se

ˆınchin

˘a nici unuia. Pentru a-i

face s˘a ne asculte, poate c

˘a ar trebui s

˘a

ˆınce-

pem prin a le vorbi despre lucruri de interes

comun.În acest sens, putem

ˆınv

˘ata multe din

exemplul relatatˆın Faptele

17:22–31. S˘a retinem c

˘a, desi

a dat dovad˘a de tact, apos-

tolul Pavel a spus r˘aspicat c

˘a

toti trebuie s˘a d

˘am socotea-

l˘a

ˆınaintea lui Dumnezeu,

Creatorul cerului si al p˘a-

mântului.

S˘

a facem cunoscut nume-

le lui Dumnezeu. Noi trebu-

ie s˘a-l prezent

˘am pe Dum-

nezeu sub adev˘aratul s

˘au

nume, c˘aci El

ˆısi iubeste nu-

mele (Ex. 3:15; Is. 42:8). El

vrea ca oamenii s˘a-i cunoas-

c˘a numele. Iehova s-a

ˆıngri-

jit ca acesta s˘a fie mentionat

ˆın Biblie de pes-

te 7000 de ori, iar noi avem responsabilita-

tea de a-l face cunoscut. — Deut. 4:35.

Viitorul tuturor depinde de cunoasterea lui

Iehova si de invocarea cu credint˘a a numelui

s˘au (Ioel 2:32; Mal. 3:16; 2 Tes. 1:8). Dar ma-

joritatea oamenilor nu-l cunosc, desi multi

pretind c˘a i se

ˆınchin

˘a Dumnezeului Bibliei.

Chiar dac˘a au Biblia si o citesc, ei nu cunosc

numele personal al lui Dumnezeu, deoarece

acesta a fost scos din multe traduceri moder-

ne. Singurul lucru pe care uniiˆıl stiu despre

numele Iehova este ceea ce le-au spus con-

duc˘atorii lor religiosi: s

˘a nu foloseasc

˘a acest

nume.

Care ar fi atunci cea mai bun˘a cale de a le

face cunoscut oamenilor numele lui Dum-

nezeu? Ar˘at

ându-li-l direct

ˆın Biblie, prefera-

bilˆın Biblia lor.

În unele traduceri, el apare

de mii de ori.În altele, nu se g

˘aseste dec

ât la

Psalmul 83:18 sau la Exodul 6:3–6.În Biblia

Cornilescu, editia nerevizui-

t˘a, este mentionat

ˆın nota de

subsol de la Geneza 22:14 si

Exodul 17:15. Ori de câte ori

numele divin apareˆın tex-

tul original, multe traduceri

ale Bibliei folosescˆın locul

lui cuvintele „Domnul“ sau

„Dumnezeu“, scrise cu ma-

juscule.Întruc

ât traduc

˘atorii

moderni au eliminat nume-

le personal al lui Dumnezeu,

ar fi bine s˘a folosesti o tra-

ducere mai veche pentru a

le ar˘ata oamenilor modifica-

rea. Totodat˘a poti s

˘a speci-

fici c˘a

ˆın unele t

˘ari numele divin apare

ˆın im-

nuri religioase sauˆın inscriptiile de pe monu-

mente.

Pasajul din Ieremia 10:10–13, conform Tra-

ducerii lumii noi,ˆıi poate ajuta si pe cei ce se

ˆınchin

˘a altor dumnezei, deoarece nu numai

c˘a mentioneaz

˘a numele lui Dumnezeu, dar si

explic˘a cine este adev

˘aratul Dumnezeu.

S˘a nu ascunzi numele lui Dumnezeu

ˆın spa-

tele unor titluri ca „Dumnezeu“ si „Domnul“,

cum face crestin˘atatea! Aceasta nu

ˆınseamn

˘a

ˆıns

˘a c

˘a trebuie s

˘a-l folosesti la

ˆınceputul fie-

c˘arei conversatii. Dac

˘a vei face asa, unii, orbiti

TOTI TREBUIE S˘

A AUD˘

AC

˘A IEHOVA ESTE . . .

Creatorul cerului sial p

˘am

ântului.

Singurul Dumnezeuadev

˘arat.

Un Dumnezeu al iubiriisublime, al

ˆıntelepciunii

infinite, al drept˘atii

absolute si al puteriinem

˘arginite.

Cel c˘aruia trebuie s

˘a-i

d˘am socoteal

˘a de ceea

ce facem.

Mesajul pe care trebuie s˘

a-l proclam˘

am 273

de prejudec˘ati, vor pune imediat cap

˘at discu-

tiei.Îns

˘a, dup

˘a ce ai stabilit o baz

˘a pentru

conversatie, nu te sfii s˘a folosesti acest nume.

Este demn de remarcat c˘a

ˆın Biblie nume-

le personal al lui Dumnezeu apare mult mai

des decât titlurile „Domnul“ si „Dumnezeu“

puse laolalt˘a. Cu toate acestea, scriitorii Bi-

bliei nu au c˘autat s

˘a includ

˘a numele lui Dum-

nezeuˆın fiecare fraz

˘a, ci l-au

mentionat pur si simpluˆın

mod natural, spontan si res-

pectuos. Exemplul lor este

demn de imitat.

Persoana identificat˘

a du-

p˘

a nume. Faptul c˘a Dum-

nezeu are un nume personal

este un adev˘ar profund, dar

aflarea lui nu este decât

ˆın-

ceputul.

Ca s˘a-l iubim pe Iehova si

s˘a-l invoc

˘am cu credint

˘a, tre-

buie s˘a stim ce fel de Dum-

nezeu este el. Când Iehova i-a f

˘acut cunoscut

numele s˘au lui Moise la muntele Sinai, El nu

s-a limitat la o simpl˘a repetare a cuv

ântului

„Iehova“, ci a atras atentia asupra câtorva ca-

lit˘ati remarcabile ale Sale (Ex. 34:6, 7). Putem

imita acest exemplu.

Fie c˘a le depui m

˘arturie unor persoane

nou-interesate, fie c˘a tii o cuv

ântare

ˆın fata

congregatiei, arat˘a, c

ând vorbesti despre bi-

necuvânt

˘arile Regatului, ce indic

˘a ele despre

Dumnezeul care face astfel de promisiuni.

Când vorbesti despre poruncile divine, subli-

niaz˘a

ˆıntelepciunea si iubirea pe care le re-

flect˘a ele. Explic

˘a

ˆın mod clar c

˘a lucrurile pe

care le cere Dumnezeu nu sunt o povar˘a

pentru noi, ci sunt spre binele nostru (Is.

48:17, 18; Mica 6:8). Arat˘a cum fiecare mani-

festare a puterii lui Iehova dezv˘aluie ceva de-

spre personalitatea sa, despre normele sale si

despre scopul s˘au.

Îndreapt

˘a atentia asupra

echilibrului pe careˆıl manifest

˘a Iehova

ˆın

exercitarea calit˘atilor sale. Vorbeste deschis

despre ceea ce simti tuˆınsuti fat

˘a de Creator.

Astfel, le vei putea insufla si

altora iubire fat˘a de Iehova.

Mesajul urgent transmisˆın zilele noastre

ˆıi

ˆındeamn

˘a

pe toti s˘a se team

˘a de Dum-

nezeu. Prin ceea ce spunem

trebuie s˘a c

˘aut

˘am s

˘a cl

˘adim

teama sfânt

˘a — o team

˘a s

˘a-

n˘atoas

˘a, un respect profund

fat˘a de Iehova (Ps. 89:7).

Acest sentiment ne face con-

stienti c˘a el este Judec

˘atorul

suprem si c˘a viitorul nos-

tru depinde de aprobarea sa

(Luca 12:5; Rom. 14:12). Teama sfânt

˘a este

deci indisolubil legat˘a de iubirea profund

˘a pe

care o avem pentru el si de dorinta arz˘atoa-

re de a-i pl˘acea (Deut. 10:12, 13). Teama sf

ân-

t˘a ne

ˆındeamn

˘a si s

˘a ur

âm r

˘aul, s

˘a ne supu-

nem poruncilor lui Dumnezeu si s˘a ne

ˆın-

chin˘am lui cu o inim

˘a complet

˘a (Deut. 5:29;

1 Cron. 28:9; Prov. 8:13). Ea ne fereste de

capcana de aˆıncerca s

˘a-i slujim lui Dumne-

zeu, iubindˆın acelasi timp si lucrurile lumii.

— 1 Ioan 2:15–17.

Numele lui Dumnezeu este „un turn tare“.

Oamenii care ajung s˘a-l cunoasc

˘a

ˆıntr-adev

˘ar

pe Iehova se bucur˘a de ocrotire. Ei beneficia-

z˘a de ocrotire nu numai pentru c

˘a

ˆıi folosesc

ÎNCHINAREALA IEHOVA . . .

Trebuie s˘a fie motivat

˘a

de iubire pentru el.

Trebuie s˘a izvorasc

˘a

dintr-o inim˘a complet

˘a,

care nu iubeste silucrurile lumii.

Trebuie s˘a demonstreze

c˘a dorim nespus de mult

s˘a primim aprobarea sa.

274 Mesajul pe care trebuie s˘

a-l proclam˘

am

numele sau c˘a stiu enumera c

âteva calit

˘ati di-

vine, ci si pentru c˘a se

ˆıncred

ˆın El. Cu privire

la astfel de persoane,ˆın Proverbele 18:10 se

spune: „Numele lui Iehova este un turn tare.

Cel drept fuge la el si i se d˘a ocrotire“ (NW ).

Foloseste-te de orice ocazie pentru a le in-

sufla ascult˘atorilor t

˘ai

ˆıncredere

ˆın Iehova (Ps.

37:3; Prov. 3:5, 6). Aceast˘a

ˆıncredere demon-

streaz˘a c

˘a avem credint

˘a

ˆın el si

ˆın promisiu-

nile sale (Evr. 11:6). Cuvântul lui Dumnezeu

ne asigur˘a c

˘a ‘oricine invoc

˘a numele lui Ieho-

va’ va fi salvat, fiindc˘a recunoaste c

˘a el este

Suveranul universului, iubeste c˘aile sale si

crede sincer c˘a numai el poate oferi adev

˘ara-

ta salvare (Rom. 10:13, 14).În timp ce le pre-

dai altora, ajut˘a-i s

˘a demonstreze acest fel de

credint˘a

ˆın fiecare aspect al vietii lor.

Multi oameni trec prin probleme foarte

grele si nuˆıntrev

˘ad nici o iesire.

Îndeamn

˘a-i

s˘a

ˆınvete c

˘aile lui Iehova, s

˘a se

ˆıncread

˘a

ˆın el

si s˘a pun

˘a

ˆın practic

˘a ceea ce

ˆınvat

˘a (Ps.

25:5).Încurajeaz

˘a-i s

˘a-l implore pe Iehova

pentru ajutor si s˘a-i multumeasc

˘a pentru bi-

necuvânt

˘ari (Filip. 4:6, 7). C

ând

ˆıl vor cunoas-

te realmente pe Iehova, nu doar din citirea

anumitor pasaje biblice, ci si tr˘aind

ˆımplini-

rea promisiunilor sale, vor ajunge s˘a simt

˘a si-

guranta pe care o d˘a

ˆıntelegerea deplin

˘a a

semnificatiei numelui S˘au. — Ps. 34:8; Ier.

17:7, 8.

S˘a ne folosim de orice prilej pentru a-i aju-

ta pe altii s˘a

ˆınteleag

˘a c

ât este de

ˆıntelept s

˘a

se team˘a de Iehova, adev

˘aratul Dumnezeu,

si s˘a respecte poruncile lui!


a-l proclam˘

am 275

DUP˘

Aˆınviere, dar

ˆınainte de a se sui la cer,

Isus Cristos si-a instruit discipolii spunân-

du-le: „Îmi veti fi martori . . . p

ân

˘a

ˆın cea mai

ˆındep

˘artat

˘a parte a p

˘am

ântului“ (Fap. 1:8).

Despre slujitorii loiali ai lui Dumnezeu din

timpurile moderne se spune c˘a „au lucrarea

de depunere a m˘arturiei despre Isus“ (Rev.

12:17). Cât de s

ârguincios depui tu m

˘arturie?

Multi dintre cei ce afirm˘a cu sinceritate c

˘a

au credint˘a

ˆın Isus nu stiu nimic despre exis-

tenta sa preuman˘a. Ei nu

ˆınteleg c

˘a, pe p

˘a-

mânt, Isus a fost realmente om. Ei nu pricep

ˆın ce sens este el Fiul lui Dumnezeu; cunosc

foarte putine despre rolul pe care-l are elˆın

ˆımplinirea scopului lui Dumnezeu; nu stiu ce

face el acum si cum le va fi influentat˘a viata

de ceea ce va faceˆın viitor; ar putea chiar

gândi

ˆın mod gresit c

˘a Martorii lui Iehova nu

credˆın Isus. Noi avem privilegiul de a le spu-

ne adev˘arul despre aceste chestiuni.

O alt˘a categorie de oameni cred c

˘a perso-

najul Isus, descrisˆın Biblie, nu a existat nici-

odat˘a. Pentru unii, Isus nu a fost dec

ât un

mare om. Multi resping ideea c˘a ar fi Fiul lui

Dumnezeu. ‘A le depune m˘arturie despre

Isus’ unor astfel de oameni este o sarcin˘a care

pretinde mult efort, mult˘a r

˘abdare si mult

tact.

Indiferent de p˘arerea pe care o au, ascul-

t˘atorii t

˘ai trebuie s

˘a asimileze cunostint

˘a

‘S˘

A DEPUNEM M˘

ARTURIE DESPRE ISUS’

despre Isus Cristos dac˘a vor s

˘a se bucure de

viata etern˘a promis

˘a de Dumnezeu (Ioan

17:3). Iehova si-a exprimat clar vointa ca ori-

ce fiint˘a „s

˘a recunoasc

˘a

ˆın mod deschis c

˘a

Isus Cristos este Domn“ si s˘a se supun

˘a

autorit˘atii sale (Filip. 2:9–11). Prin urmare,

noi nu putem evita subiec-

tul când

ˆınt

âlnim persoane

care au convingeri puterni-

ce, dar eronate, sau pre-

judec˘ati. Este adev

˘arat c

˘a

uneori putem vorbi liber de-

spre Isus Cristos chiar de

la prima vizit˘a, dar alteori

trebuie s˘a ne exprim

˘am cu

mult˘a grij

˘a pentru a ne aju-

ta ascult˘atorii s

˘a dob

ândeas-

c˘a un punct de vedere corect

cu privire la Isus.În plus, ar

fi necesar s˘a ne g

ândim si la

modalit˘atile prin care am

putea prezenta si alte as-

pecte ale subiectului nos-

tru la urm˘atoarele vizite. To-

tusi, nu vom putea discu-

taˆın profunzime subiectul

dac˘a nu

ˆıncepem cu persoa-

na respectiv˘a un studiu bi-

blic. — 1 Tim. 2:3–7.

Rolul esential pe care-l are Isusˆın scopul

lui Dumnezeu. Trebuie s˘a-i ajut

˘am pe oa-

meni s˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a, din moment ce Isus este

„calea“ si ‘nimeni nu vine la Tat˘al dec

ât prin

intermediul lui’, este imposibil s˘a primim

aprobarea lui Dumnezeu dac˘a nu exercit

˘am

credint˘a

ˆın Isus Cristos (Ioan 14:6). P

ân

˘a c

ând

nuˆıntelegem rolul esential

ˆıncredintat de

Iehova Fiului s˘au

ˆınt

âi-n

˘ascut, nu putem

ˆın-

telege Biblia. De ce? Deoarece Iehova a f˘acut

din Isus personajul centralˆın realizarea tutu-

ror scopurilor Sale (Col. 1:17–20). Profetiile

biblice graviteaz˘a

ˆın jurul acestui adev

˘ar (Rev.

19:10). Prin intermediul lui Isus Cristos se

vor remedia toate proble-

mele cauzate de r˘azvr

˘atirea

lui Satan si de p˘acatul lui

Adam. — Evr. 2:5–9, 14, 15.

Pentru aˆıntelege rolul

ˆın-

deplinit de Cristos, trebuie

s˘a recunoastem c

˘a omenirea

se afl˘a

ˆıntr-o stare deplora-

bil˘a din care nu poate iesi

singur˘a. Cu totii ne-am n

˘as-

cutˆın p

˘acat, iar p

˘acatul ne

apas˘a

ˆın multe feluri pe par-

cursul vietii. Si, mai devreme

sau mai târziu, ne va duce la

moarte (Rom. 3:23; 5:12).

Discut˘a despre acest adev

˘ar

cu cei c˘arora le depui m

˘artu-

rie. Subliniaz˘a apoi c

˘a, prin

intermediul jertfei lui Isus

Cristos, Iehova,ˆın marea sa

iubire, a f˘acut posibil

˘a elibe-

rarea din p˘acat si moarte

pentru cei ce exercit˘a credint

˘a

ˆın darul r

˘as-

cump˘ar

˘arii (Mar. 10:45; Evr. 2:9). Acest dar le

deschide perspectiva de a primi viat˘a vesni-

c˘a perfect

˘a (Ioan 3:16, 36). Nu exist

˘a nici un

alt mod de a o obtine (Fap. 4:12). Indiferent

c˘a explici Biblia

ˆın particular sau

ˆın congre-

gatie, nu te multimi doar cu enumerarea

acestor adev˘aruri. Cu amabilitate si r

˘abdare,

ˆıncearc

˘a s

˘a s

˘adesti

ˆın inima ascult

˘atorilor t

˘ai

AJUT˘

A-I PE OAMENIS

˘A

ÎNTELEAG

˘A . . .

C˘a numai prin

intermediul lui IsusCristos se pot apropiade Dumnezeu.

C˘a doar exercit

ând

credint˘a

ˆın Isus Cristos

pot fi eliberati dinp

˘acat si moarte.

C˘a Dumnezeu vrea ca toti

oamenii s˘a-l recunoasc

˘a

pe Isus drept Domn, nudoar numindu-l Domn, cisi respect

ându-i poruncile.

C˘a ceea ce spune Biblia

referitor la Isus Cristoseste adev

˘arat, dar c

˘a

majoritateaˆınv

˘at

˘aturilor

pe care le pred˘a

crestin˘atatea denatureaz

˘a

adev˘arul.


a-l proclam˘

am

recunostint˘a fat

˘a de rolul lui Isus de Elibera-

tor. Aprecierea acestui dar poate avea un

efect profund asupra atitudinii, a conduitei si

a obiectivelor lor. — 2 Cor. 5:14, 15.

Evident, Isus si-a depus viata ca jertf˘a o sin-

gur˘a dat

˘a (Evr. 9:28). Acum el slujeste ca Mare

Preot. Ajut˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a

ˆınteleag

˘a ce im-

plic˘a aceast

˘a responsabilitate. Sunt ei stresati

sau deziluzionati? Sufer˘a sau au probleme din

cauza r˘aut

˘atii oamenilor? C

ând a fost pe p

˘a-

mânt, Isus a trecut prin toate aceste situatii. El

stie ce-iˆın inima noastr

˘a. Simtim si noi c

˘a, din

cauza imperfectiunii, avem nevoie deˆındura-

rea lui Dumnezeu? Dac˘a

ˆıl rug

˘am pe Iehova

s˘a ne ierte

ˆın virtutea jertfei de r

˘ascump

˘arare,

Isus va actionaˆın calitate de „ajutor la Tat

˘al“.

El „pledeaz˘a pentru noi“ plin de compasiune

(1 Ioan 2:1, 2; Rom. 8:34). Prin intermediul lui

Isus Cristos si al serviciilor pe care le aduce ca

Mare Preot, noi putem s˘a ne apropiem de

„tronul bun˘at

˘atii nemeritate“ al lui Iehova

pentru a primi ajutor la momentul oportun

(Evr. 4:15, 16). Desi imperfecti,ˆıi putem sluji

lui Iehova cu o constiint˘a curat

˘a, gratie ajuto-

rului pe care ni-l d˘a Isus

ˆın calitate de Mare

Preot. — Evr. 9:13, 14.În plus, fiind numit de Dumnezeu Cap al

congregatiei crestine, Isus exercit˘a o mare au-

toritate (Mat. 28:18; Ef. 1:22, 23).În aceast

˘a

calitate, el ne ofer˘a

ˆındrumarea necesar

˘a,

ˆın

armonie cu vointa lui Dumnezeu. Când le

predai altora adev˘arul, ajut

˘a-i s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a

Isus Cristos este Capul congregatiei crestine,

nu un om oarecare (Mat. 23:10).Înc

˘a de la

prima vizit˘a, invit

˘a-i pe cei interesati la

ˆın-

trunirile congregatiei locale, unde studiem

Biblia cu ajutorul materialelor furnizate de

„sclavul fidel si prev˘az

˘ator“. Nu le explica

doar cine este „sclavul“, ci si cine este St˘ap

â-

nul, ca s˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a suntem condusi de

Isus (Mat. 24:45–47). F˘a-le cunostint

˘a cu b

˘a-

trânii si explic

˘a-le cerintele biblice pe care tre-

buie s˘a le

ˆıntruneasc

˘a acesti b

˘arbati (1 Tim.

3:1–7; Tit 1:5–9). Mentioneaz˘a c

˘a b

˘atr

ânii ne

ajut˘a s

˘a c

˘alc

˘am pe urmele lui Isus Cristos, iar

congregatia crestin˘a nu este proprietatea lor

(Fap. 20:28; Ef. 4:16; 1 Pet. 5:2, 3). Ajut˘a-i pe

cei interesati s˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a, la nivel mondial,

exist˘a un popor organizat care

ˆısi desf

˘asoar

˘a

activitatea sub conducerea lui Cristos.

Din Evanghelii afl˘am c

˘a, atunci c

ând Isus a

intratˆın Ierusalim, cu putin timp

ˆınainte s

˘a

moar˘a, el a fost aclamat de discipolii s

˘ai si

numit „Cel care vine ca Regeˆın numele lui

Iehova!“ (Luca 19:38). Pe m˘asur

˘a ce vor pro-

gresaˆın studiul Bibliei, elevii t

˘ai vor

ˆınv

˘ata c

˘a

Iehova l-aˆınvestit pe Isus cu autoritate rega-

l˘a. Isus

ˆısi exercit

˘a aceast

˘a autoritate asupra

oamenilor din toate natiunile (Dan. 7:13, 14).

Când tii cuv

ânt

˘ari

ˆın congregatie sau conduci

studii biblice, ajut˘a-ti ascult

˘atorii s

˘a

ˆınteleag

˘a

si s˘a aprecieze semnificatia pe care o are pen-

tru fiecare dintre noi domnia lui Isus.

Atrage-le atentia c˘a prin modul nostru de

viat˘a demonstr

˘am dac

˘a credem cu adev

˘arat

c˘a Cristos este Rege si dac

˘a ne supunem de

bun˘avoie autorit

˘atii sale. Insist

˘a asupra lucr

˘a-

rii pe care Isus le-aˆıncredintat-o continuato-

rilor s˘ai dup

˘a ce a fost uns Rege (Mat. 24:14;

28:18–20). Discut˘a despre priorit

˘atile pe care

ar trebui s˘a le avem

ˆın viat

˘a,

ˆın armonie

cuˆındemnurile lui Isus, Sf

˘atuitorul Minunat

(Is. 9:6, 7; Mat. 6:19–34). Subliniaz˘a spiritul

pe care, potrivit Printului P˘acii, ar trebui s

˘a-l


a-l proclam˘

am 277

manifeste continuatorii s˘ai (Mat. 20:25–27;

Ioan 13:35). Ai grij˘a s

˘a nu-ti arogi dreptul de

a-i judeca pe altiiˆın leg

˘atur

˘a cu c

ât fac.

Încu-

rajeaz˘a-i s

˘a-si analizeze faptele pentru a ve-

dea dac˘a se supun regalit

˘atii lui Cristos. C

ând

le dai astfel de sfaturi, mentioneaz˘a c

˘a ele

sunt valabile si pentru tine.

Temelia voastr˘

a s˘

a fie Cristos. Biblia com-

par˘a lucrarea de facere de

discipoli cu construirea unui

edificiu a c˘arui temelie este

Isus Cristos (1 Cor. 3:10–15).

De aceea, ajut˘a-i pe oameni

s˘a-l cunoasc

˘a pe Isus asa

cum este el descrisˆın Biblie.

Ai grij˘a s

˘a nu

ˆıncerce s

˘a

te urmeze pe tine (1 Cor.

3:4–7).Îndrum

˘a-i spre Isus

Cristos.

Dac˘a ai pus o bun

˘a teme-

lie, elevii t˘ai vor

ˆıntelege c

˘a

Cristos ne-a l˘asat un model

„ca s˘a urm

˘am

ˆındeaproa-

pe pasii lui“ (1 Pet. 2:21). Pentru a cl˘adi

pe aceast˘a temelie,

ˆıncurajeaz

˘a-i s

˘a citeasc

˘a

Evangheliile si ajut˘a-i s

˘a nu le considere doar

o istorie adev˘arat

˘a, ci

ˆındeosebi un model

demn de urmat. Ajut˘a-i s

˘a aprecieze atitudi-

nea si calit˘atile lui Isus.

Îndeamn

˘a-i s

˘a obser-

ve ce sentimente avea el fat˘a de Tat

˘al s

˘au,

cum aˆınfruntat ispitele si

ˆıncerc

˘arile, cum a

demonstrat supunere fat˘a de Dumnezeu si

cum s-a comportat fat˘a de oameni

ˆın diverse

situatii. Scoateˆın evident

˘a activitatea c

˘areia i

s-a consacrat Isus. Astfel, când va avea de luat

decizii sau se va confrunta cuˆıncerc

˘ari, ele-

vul se vaˆıntreba: Ce ar fi f

˘acut Isus

ˆın aceas-

t˘a situatie? Voi demonstra prin actiunile mele

c˘a apreciez la justa valoare ceea ce a f

˘acut el

pentru mine?

Când te adresezi congregatiei, nu pleca de

la premisa c˘a, din moment ce fratii manifes-

t˘a deja credint

˘a

ˆın Isus, nu mai este necesar

s˘a le atragi

ˆın mod special atentia asupra lui.

Înv

˘at

˘atura pe care o dai este mai plin

˘a de

sens dac˘a se bazeaz

˘a pe

o asemenea credint˘a. C

ând

vorbesti despreˆıntruniri, f

˘a

analogieˆıntre ele si rolul lui

Isus de Cap al congregatiei.

Când discuti despre ministe-

rul de teren, evidentiaz˘a spi-

ritul de care a fost animat

Isusˆın timp ce-si

ˆındeplinea

ministerul si arat˘a leg

˘atura

dintre acest minister si actiu-

nileˆıntreprinse de Isus

ˆın

calitate de Rege pentru a-i

aduna pe cei ce vor fi salvati

pentru lumea nou˘a.

Asadar, nu este suficient s˘a

ˆınv

˘at

˘am niste

notiuni de baz˘a despre Isus. Pentru a deveni

crestini adev˘arati, trebuie s

˘a exercit

˘am cre-

dint˘a

ˆın el si s

˘a-l iubim din toat

˘a inima. Aceas-

t˘a iubire ne va impulsiona s

˘a-i fim supusi

loiali (Ioan 14:15, 21). Tot ea ne va ajuta s˘a

r˘am

ânem fermi

ˆın credint

˘a c

ând ne confrun-

t˘am cu

ˆıncerc

˘ari, s

˘a continu

˘am s

˘a c

˘alc

˘am pe

urmele lui Cristos pe parcursulˆıntregii noas-

tre vieti si s˘a ne dovedim crestini maturi, ferm

„ˆınr

˘ad

˘acinati si stabiliti pe temelie“ (Ef. 3:17).

Printr-un asemenea mod de viat˘a

ˆıi vom adu-

ce glorie lui Iehova, Dumnezeul si Tat˘al lui

Isus Cristos.

ÎNTREAB

˘A-TE:

Demonstrez c˘a am

ˆınteles

bine rolul lui Isus Cristosde Cap al congregatiei?

Este aprecierea pe careo manifest pentru jertfalui Cristos un factormotivational suficientde puternic

ˆın viata mea?

Cum as putea s˘a imit

mai bine prin conduita siactiunile mele exemplulFiului lui Dumnezeu?


a-l proclam˘

am

Cˆ

AND a vorbit despre caracteristicile semnu-

lui prezentei sale si despreˆıncheierea siste-

mului de lucruri, Isus a prezis: „Aceast˘a ves-

te bun˘a a regatului va fi predicat

˘a pe tot p

˘a-

mântul locuit ca m

˘arturie pentru toate natiu-

nile; si atunci va veni sfârsi-

tul“. — Mat. 24:14.

La ce se refer˘a, de fapt,

acest mesaj ce trebuie pro-

clamat la scar˘a mondia-

l˘a? La Regatul pentru care

Isus ne-aˆınv

˘atat s

˘a ne ru-

g˘am: „S

˘a vin

˘a regatul t

˘au“

(Mat. 6:10). Revelatia 11:15ˆıl numeste „regatul Domnu-

lui nostru [Iehova] si al Cris-

tosului s˘au“, deoarece auto-

ritatea regal˘a provine de la

Iehova siˆıi este

ˆıncredintat

˘a

lui Cristos. S˘a retinem

ˆıns

˘a

c˘a mesajul despre care Isus

a spus c˘a va fi proclamat

ˆın

zilele noastre este mult mai

cuprinz˘ator dec

ât cel predi-

cat de continuatorii s˘ai din

secolul I. Ei le-au spus oamenilor: „Regatul

lui Dumnezeu s-a apropiat de voi“ (Luca

10:9). Isus, cel uns Rege, se afla pe atunciˆın

mijlocul lor. Dar, potrivit celor consemnateˆın

Matei 24:14, Isus a prezis proclamarea la sca-

r˘a mondial

˘a a unei alte etape importante din

realizarea scopului lui Dumnezeu.

Profetul Daniel a primit o viziuneˆın leg

˘a-

tur˘a cu acest eveniment. El a v

˘azut pe cine-

va „ca un Fiul al Omului“, si anume pe Isus

Cristos, primind de la „Cel B˘atr

ân de Zile“,

Iehova Dumnezeu, „st˘ap

ânire, slav

˘a si

ˆımp

˘a-

r˘atie, pentru ca toate popoarele, neamurile

si oamenii de toate limbile s˘a-I slujeasc

˘a“

(Dan. 7:13, 14). Acest eveni-

ment de important˘a mon-

dial˘a a avut loc

ˆın ceruri,

ˆın

anul 1914. Dup˘a aceea, Dia-

volul si demonii s˘ai au fost

aruncati pe p˘am

ânt (Rev.

12:7–10). Vechiul sistem de

lucruri a intratˆın ultimele

sale zile. Dar,ˆınainte de a fi

definitivˆınl

˘aturat, trebuie s

˘a

se proclame pe tot globul c˘a

Regele mesianic al lui Ieho-

va domneste acum de pe

tronul s˘au ceresc. Oamenii

dinˆıntreaga lume sunt

ˆın-

stiintati despre acest eveni-

ment. Reactia lor la acest

mesaj dezv˘aluie ce atitudi-

ne au fat˘a de Cel Prea

ˆınalt,

care domneste „pesteˆımp

˘a-

r˘atia oamenilor“. — Dan. 4:32.

Este adev˘arat c

˘a mai trebuie s

˘a se

ˆımpli-

neasc˘a multe lucruri! Noi ne rug

˘am si acum

„s˘a vin

˘a regatul t

˘au“, dar nu

ˆın sensul c

˘a in-

staurarea Regatului lui Dumnezeu ar fiˆınc

˘a

de domeniul viitorului, ciˆın ideea c

˘a Regatul

ceresc va contribuiˆın mod decisiv la

ˆımplini-

rea unor profetii precum cele din Daniel

2:44 si Revelatia 21:2–4. El va transforma

„ACEAST˘

A VESTE BUN˘

A A REGATULUI“

OAMENII TREBUIES

˘A AUD

˘A . . .

C˘a Regatul lui Dumnezeu

domneste acum din cersi c

˘a va

ˆınlocui

ˆın cur

ând

toate guvernele omenesti.

C˘a Regatul va transforma

p˘am

ântul

ˆıntr-un paradis

populat de oameni careˆıl iubesc pe Dumnezeusi

ˆısi iubesc si semenii.

C˘a numai prin intermediul

Regatului vor putea fi reali-zate pe deplin aspiratiilelegitime ale neamuluiomenesc.

C˘a prin actiunile noastre

prezente ar˘at

˘am dac

˘a vrem

s˘a devenim supusi ai

Regatului lui Dumnezeu.


a-l proclam˘

am 279

p˘am

ântul

ˆıntr-un paradis locuit de oameni

careˆıl iubesc pe Dumnezeu, dar care

ˆısi iu-

besc si semenii.În timp ce predic

˘am „aceas-

t˘a veste bun

˘a a regatului“, noi le

ˆındrept

˘am

oamenilor atentia asupra acestor perspecti-

ve.În plus, noi le spunem cu convingere c

˘a

Iehova i-a oferit deja Fiului s˘au autoritate re-

gal˘a deplin

˘a. Scoti si tu

ˆın evident

˘a aceast

˘a

veste bun˘a c

ând depui m

˘arturie despre Re-

gat?

Explic˘

a ce este Regatul. Cum ne achit˘am

de responsabilitatea de a anunta Regatul lui

Dumnezeu? Putem trezi interesul oamenilor

initiind conversatii bazate pe diferite subiec-

te, dar ar trebui s˘a specific

˘am c

ât mai repe-

de c˘a mesajul nostru se refer

˘a la Regatul lui

Dumnezeu.

Un aspect important al lucr˘arii noastre

este citirea sau citarea textelor biblice refe-

ritoare la Regat. Când vorbesti despre Regat,

asigur˘a-te c

˘a persoanele cu care discuti

ˆın-

teleg ce este acesta. Nu va fi suficient s˘a spui

pur si simplu c˘a Regatul lui Dumnezeu este

un guvern. Unora le este greu s˘a-si imagine-

ze un guvern invizibil. Ai putea aborda su-

biectulˆın diverse moduri. De exemplu, for-

ta gravitational˘a este invizibil

˘a, dar are un

puternic efect asupra vietii noastre. Nu-l pu-

tem vedea pe Cel ce a conceput legea gra-

vitatiei, dar este clar c˘a are o putere extraor-

dinar˘a. Biblia

ˆıl numeste „Regele eternit

˘atii“

(1 Tim. 1:17). Sau ai putea argumenta c˘a

ˆıntr-o tar

˘a mare exist

˘a numerosi locuitori

care nu ajung niciodat˘a s

˘a vad

˘a capitala sau

pe seful statului. Ei stiu de existenta lor doar

din mass-media.În mod asem

˘an

˘ator, Biblia,

care a fost publicat˘a

ˆın peste 2200 de limbi,

ne vorbeste despre Regatul lui Dumnezeu;

ea ne spune cine a fostˆınvestit cu autorita-

te si care sunt realiz˘arile Regatului. Revista

Turnul de veghere, publicat˘a

ˆın mai multe

limbi decât orice alt periodic, declar

˘a pe co-

pert˘a c

˘a are scopul ‘de a anunta Regatul lui

Iehova’.

Pentru a-i ajuta pe oameni s˘a

ˆınteleag

˘a ce

este Regatul, ai putea mentiona câteva din-

tre realiz˘arile pe care toti le asteapt

˘a de la

un guvern: stabilitate economic˘a, pace, dis-

paritia delincventei, drepturi egale pentru

toate grupurile etnice, instruire si asistent˘a

medical˘a. Explic

˘a-le c

˘a doar prin interme-

diul Regatului lui Dumnezeu vor fi satisf˘a-

cute pe deplin aceste astept˘ari, precum si

toate aspiratiile legitime ale omenirii. — Ps.

145:16.

Str˘aduieste-te s

˘a le insufli dorinta de de-

veni supusi ai acestui Regat condus de Isus

Cristos. Scoateˆın evident

˘a miracolele pe care

le-aˆınf

˘aptuit Isus pentru a anticipa ceea ce

va faceˆın calitate de Rege ceresc. Vorbes-

te-le deseori despre atr˘ag

˘atoarele calit

˘ati pe

care le-a manifestat (Mat. 8:2, 3; 11:28–30).

Explic˘a-le c

˘a Isus si-a dat viata pentru noi si

c˘a Dumnezeu l-a

ˆınviat dup

˘a aceea la viat

˘a

nemuritoareˆın ceruri, de unde guverneaz

˘a

acum ca Rege. — Fap. 2:29–35.

Scoateˆın evident

˘a c

˘a Regatul lui Dumne-

zeu domneste acum din ceruri. Tine cont,

totusi, c˘a majoritatea oamenilor asteapt

˘a de

la Regatul lui Dumnezeu conditii diferite

de cele existente ast˘azi. D

˘a-le dreptate si

ˆın-

treab˘a-i dac

˘a stiu ce a spus Isus Cristos

ˆın

acest sens. Mentioneaz˘a c

âteva aspecte ale

semnului compozit descrisˆın Matei, capito-


a-l proclam˘

am

lul 24,ˆın Marcu, capitolul 13 sau

ˆın Luca, ca-

pitolul 21. Apoiˆıntreab

˘a-i de ce

ˆıntronarea

lui Cristosˆın ceruri a produs astfel de con-

ditii pe p˘am

ânt. Arat

˘a-le r

˘aspunsul

ˆın Reve-

latia 12:7–10, 12.

Pentru a le prezenta o dovad˘a concret

˘a a

ceea ce realizeaz˘a Regatul lui Dumnezeu

ˆın prezent, citeste-le Matei

24:14. Descrie-le programul

mondial de instruire biblic˘a

ce se desf˘asoar

˘a actualmen-

te (Is. 54:13). Spune-le c˘a

Martorii lui Iehova benefi-

ciaz˘a de diverse scoli, ale c

˘a-

ror cursuri se bazeaz˘a pe Bi-

blie si sunt gratuite. Expli-

c˘a-le c

˘a, pe l

âng

˘a ministerul

din cas˘a

ˆın cas

˘a, noi oferim

instruire biblic˘a gratuit

˘a la

domiciliu persoanelor parti-

culare sau familiilor din peste 230 de t˘ari. Ce

guvern omenesc este capabil s˘a asigure un

program educational de asemenea proportii

nu doar pentru cet˘atenii s

˘ai, ci si pentru alte

persoane de peˆıntregul p

˘am

ânt? Invit

˘a-i pe

oameni la Sala Regatului si la congresele

Martorilor lui Iehova, pentru a vedea cu ochii

lor efectul pe care-l produce aceast˘a instrui-

reˆın viata multora. — Is. 2:2–4; 32:1, 17; Ioan

13:35.

Dar vaˆıntelege interlocutorul ce efect vor

avea toate acesteaˆın viata lui? Ai putea s

˘a-i

explici cu tact c˘a scopul vizitei tale este acela

de a-i spune c˘a tuturor oamenilor li se ofer

˘a

ocazia de a deveni supusi ai Regatului lui

Dumnezeu. Cum?Înv

˘at

ând care sunt cerin-

tele lui Dumnezeu si tr˘aind

ˆınc

˘a de pe acum

ˆın armonie cu ele. — Deut. 30:19, 20; Rev.

22:17.

Ajut˘

a-i pe altii s˘

a pun˘

a Regatul pe primul

plan. Chiar si dup˘a ce o persoan

˘a accept

˘a

mesajul Regatului, ea mai are de luat multe

decizii. Ce loc va ocupa Regatulˆın viata sa?

Isus si-aˆındemnat discipolii s

˘a ‘continue

s˘a caute mai

ˆınt

âi regatul’

(Mat. 6:33). Cum ne pu-

tem ajuta colaboratorii cres-

tini s˘a asculte de acest

ˆın-

demn? Dând noi

ˆınsine un

bun exemplu si explicân-

du-le ce ar putea face.În-

trebându-i, uneori, dac

˘a au

luatˆın calcul toate posibili-

t˘atile existente sau spun

ân-

du-le cum au procedat altii.

Explicându-le anumite rela-

t˘ari biblice

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a

leˆınt

˘aresti iubirea pentru Iehova. Subliniind

c˘a Regatul este o realitate si accentu

ând im-

portanta lucr˘arii de proclamare a Regatului.

Deseori, cel mai bun ajutor pe care li-l putem

da altora nu este acela de a le spune ce tre-

buie s˘a fac

˘a, ci de a le insufla dorinta de a

trece la actiune.

F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, mesajul de important

˘a vita-

l˘a pe care cu totii trebuie s

˘a-l proclam

˘am se

refer˘a

ˆınainte de toate la Iehova Dumnezeu,

la Isus Cristos si la Regat. Noi trebuie s˘a

scoatemˆın evident

˘a aceste adev

˘aruri esen-

tialeˆın lucrarea de predicare,

ˆın congrega-

tie siˆın viata noastr

˘a personal

˘a. Dac

˘a vom

face asa, vom demonstra c˘a tragem cu ade-

v˘arat foloase din cursurile Scolii de Minister

Teocratic!

ÎNTREAB

˘A-TE:

Arat˘a modul meu de viat

˘a

c˘a pun pe primul plan

Regatul?

Ce schimb˘ari mai am

de f˘acut pentru a progresa

ˆın aceast

˘a privint

˘a?

Ce as putea face pentrua le insufla si altora dorin-ta de a c

˘auta mai

ˆınt

âi

Regatul?


a-l proclam˘

am 281

ÎN FIECARE congregatie exist

˘a un b

˘atr

ân nu-

mit supraveghetor al Scolii de Minister Teo-

cratic. Dac˘a si tie ti s-a

ˆıncredintat aceast

˘a res-

ponsabilitate, atunci o bun˘a parte din rezul-

tatele pe care le vaˆınregistra scoala vor de-

pinde de entuziasmul pe care-l ai fat˘a de

cursurile ei si de interesul pe care-l manifesti

fat˘a de progresul fiec

˘arui cursant.

Printreˆındatoririle tale se num

˘ar

˘a si aceea

de a prezida s˘apt

˘am

ânal Scoala de Minister

Teocratic. Nu uita c˘a

ˆın afara cursantilor care

prezint˘a teme, mai exist

˘a si auditoriul. De

aceea, condu scoalaˆın asa mod

ˆınc

ât

ˆıntrea-

ga congregatie s˘a fie

ˆıncurajat

˘a si s

˘a primeas-

c˘a sfaturi practice referitoare la cel putin unul

dintre obiectivele scolii, mentionate la pagi-

nile 5–8 ale acestui manual.

Manifest˘a interes fat

˘a de toti cursantii: fat

˘a

de cei ce au primit ca tem˘a citirea Bibliei, fat

˘a

de cei ce prezint˘a demonstratii si fat

˘a de cei

ce tin o cuvântare. Ajut

˘a-i s

˘a

ˆınteleag

˘a c

˘a te-

mele pe care le au de sustinut nu sunt doar

oˆındatorire, ci si o modalitate de a face pro-

greseˆın serviciul lui Iehova. Desigur, un fac-

tor-cheieˆın progresul lor este efortul perso-

nal. Dar este necesar ca si tu s˘a ar

˘ati un inte-

res sincer fat˘a de ei, s

˘a-i ajuti s

˘a

ˆınteleag

˘a im-

portanta aspectelor oratorice asupra c˘arora

primesc sfaturi si s˘a le explici ce trebuie s

˘a

fac˘a.

În acest sens, ascult

˘a cu atentie fiecare

tem˘a ca s

˘a poti face observatii pertinente.

Nu uita c˘a scoala trebuie s

˘a

ˆınceap

˘a si s

˘a

se termine la timp. Fii un exemplu,ˆıncadr

ân-

du-ti comentariileˆın timpul alocat. Dac

˘a

tema unui cursant dep˘aseste timpul, tu sau

asistentul t˘au trebuie s

˘a faceti un semn, iar

cursantulˆısi va termina propozitia

ˆınceput

˘a si

va coborˆı de pe podium. Dac

˘a cineva care

prezint˘a o alt

˘a parte din program dep

˘aseste

timpul, scurteaz˘a-ti comentariile si discut

˘a cu

fratele respectiv dup˘a

ˆıntrunire.

Când esti prezent, trebuie s

˘a conduci tu

scoala. Dac˘a uneori esti nevoit s

˘a lipsesti,

scoala va fi tinut˘a de un alt b

˘atr

ân, desemnat

dinainte de corpul de b˘atr

âni. Dac

˘a ai nevoie

de ajutor la preg˘atirea program

˘arilor, la scrie-

rea si distribuirea fiselor pentru teme sau la

efectuarea eventualelorˆınlocuiri, acesta

ˆıti

poate fi acordat de un slujitor ministerial de-

semnat de corpul de b˘atr

âni.

Înscrierea la scoal

˘a.

Încurajeaz

˘a-i pe toti

proclamatorii s˘a se

ˆınscrie la scoal

˘a. Si alte per-

soane care asist˘a cu regularitate la

ˆıntruniri

pot s˘a se

ˆınscrie dac

˘a sunt de acord cu

ˆınv

˘at

˘a-

turile biblice si tr˘aiesc

ˆın armonie cu principii-

le crestine. Când cineva

ˆısi exprim

˘a dorinta de

a seˆınscrie la scoal

˘a, laud

˘a-l cu c

˘aldur

˘a. Dac

˘a

celˆın cauz

˘a nu este

ˆınc

˘a proclamator, tu, ca

supraveghetor al scolii, ar trebui s˘a discuti cu

el despre cerintele pentruˆınscrierea la scoal

˘a

— de preferint˘a

ˆın prezenta celui care studia-

z˘a cu el, sau, dac

˘a este minor,

ˆın prezenta unui

p˘arinte credincios. Aceste cerinte sunt identi-

ce cu cele pe care trebuie s˘a le satisfac

˘a cei ce

vor s˘a devin

˘a proclamatori nebotezati si se g

˘a-

sesc la paginile 98–100 ale c˘artii Organizati

pentru a ne efectua ministerul. P˘astreaz

˘a o lis-

t˘a actualizat

˘a cu toti cei

ˆınscrisi la scoal

˘a.

Cum se foloseste fisa personal˘

a de sfaturi

oratorice. Fisa fiec˘arui cursant se g

˘aseste

ˆın

INSTRUCTIUNI PENTRU SUPRAVEGHETORUL SCOLII

282

manualul personal, la paginile 79–81. Asa

cum arat˘a benzile colorate, pentru temele

care constauˆıntr-o citire sunt indicate punc-

tele de la 1 la 17. Pentru demonstratii se pot

folosi toate punctele cu exceptia lectiilor

nr. 7, 52 si 53, iar pentru cuvânt

˘ari, toate, cu

exceptia lectiilor nr. 7, 18 si 30.

Când elevului i se d

˘a s

˘a studieze o anumi-

t˘a calitate oratoric

˘a, supraveghetorul scolii va

trebui s˘a indice cu creionul data la rubrica

„Dataˆınceperii“,

ˆın spatiul corespunz

˘ator

punctului respectiv de pe fisa din manualul

elevului. Dup˘a ce elevul si-a prezentat tema,

ˆıntreab

˘a-l

ˆın particular dac

˘a a f

˘acut exercitii-

le indicate la sfârsitul lectiei care trateaz

˘a res-

pectiva calitate oratoric˘a. Dac

˘a r

˘aspunsul e

afirmativ, bifeaz˘a

ˆın c

˘asuta de pe fis

˘a. Dac

˘a-i

recomanzi elevului s˘a continue s

˘a fac

˘a

ˆımbu-

n˘at

˘atiri la acel aspect oratoric, nu e nevoie s

˘a

notezi nimic pe fis˘a, adic

˘a

ˆın spatiul de la ru-

brica „Data finaliz˘arii“. Acest spatiu trebuie

completat numai când elevul va fi preg

˘atit s

˘a

treac˘a la un alt punct de pe fis

˘a.

În plus, la

pagina 82 a c˘artii elevului,

ˆın st

ânga cadrului

folosit trebuie scris˘a data dup

˘a fiecare tem

˘a

sustinut˘a de elev. Spatiul liber de pe fisa per-

sonal˘a si de pe lista cu sugestii de cadru

ˆıi

permite elevului s˘a foloseasc

˘a fiecare aspect

oratoric sau fiecare cadru de dou˘a ori.

În

timpul programului, elevii trebuie s˘a aib

˘a

manualul asupra lor.

Repartizeaz˘a spre studiu doar c

âte o calita-

te oratoric˘a odat

˘a. Cel mai bine ar fi s

˘a alegi

calit˘atile oratorice

ˆın ordinea

ˆın care sunt

mentionate. Totusi, dac˘a unii elevi sunt foar-

te capabili, poti s˘a-i

ˆıncurajezi s

˘a studieze si

s˘a aplice din proprie initiativ

˘a anumite lectii.

Apoi puteti discutaˆımpreun

˘a aspectele care

ˆıi vor ajuta s

˘a devin

˘a oratori si

ˆınv

˘at

˘atori mai

destoinici.

Chiar si un elevˆınscris de multi ani la scoa-

l˘a poate s

˘a trag

˘a mari foloase dac

˘a studiaz

˘a

si aplic˘a fiecare lectie. Pentru a-i ajuta pe ele-

vii cu nevoi speciale, ar fi bine s˘a alegi anu-

mite calit˘ati oratorice potrivite pentru ei

ˆın loc

s˘a le repartizezi lectiile

ˆın ordinea

ˆın care apar

pe fis˘a.

Cum poti da sfaturi. Când dai sfaturi, fo-

loseste cu eficient˘a exemplele si principiile bi-

blice. Elevii trebuie s˘a observe c

˘a at

ât sfatu-

rile, cât si spiritul cu care sunt date se bazea-

z˘a pe principiile

ˆınalte ale Cuv

ântului lui

Dumnezeu.

S˘a nu uiti c

˘a esti un ‘colaborator’ al fratilor

si al surorilor tale crestine (2 Cor. 1:24). Ase-

menea lor, si tu trebuie s˘a te str

˘aduiesti

ˆın-

continuu s˘a-ti perfectionezi calit

˘atile de ora-

tor siˆınv

˘at

˘ator. Studiaz

˘a acest manual, aplic

˘a

sfaturile pe care le contine si fii un bun exem-

plu pentru altii.Între timp, propune-ti s

˘a-i ajuti pe cursanti

s˘a devin

˘a cititori buni, oratori capabili si

ˆın-

v˘at

˘atori destoinici.

În acest scop, str

˘aduies-

te-te s˘a le acorzi tot sprijinul de care au ne-

voie ca s˘a

ˆınteleag

˘a bine fiecare calitate ora-

toric˘a, de ce este important

˘a si cum poate fi

ea cultivat˘a. Manualul de fat

˘a este conceput

pentru a te ajutaˆın acest sens. De cele mai

multe oriˆıns

˘a nu va fi suficient s

˘a le citesti su-

gestiile din carte. Explic˘a-le ideile prezentate

aici si modulˆın care pot fi ele aplicate.

Dac˘a un elev st

˘ap

âneste bine calita-

tea oratoric˘a pe care i-ai repartizat-o, lau-

d˘a-l. Explic

˘a-i pe scurt de ce este eficient

˘a

Instructiuni pentru supraveghetorul scolii 283

sau important˘a calitatea oratoric

˘a respectiv

˘a.

Dac˘a esti de p

˘arere c

˘a trebuie s

˘a aprofunde-

ze mai mult un anumit aspect, asigur˘a-te c

˘a

aˆınteles bine motivul. D

˘a-i sugestii practice.

Fii concret, dar amabil.

Trebuie s˘a

ˆıntelegi c

˘a multora nu le este de-

loc usor s˘a urce pe podium pentru a tine o

expunereˆınaintea unui auditoriu. Dac

˘a cine-

va consider˘a c

˘a nu se descurc

˘a bine, s-ar pu-

teaˆıntreba dac

˘a mai merit

˘a s

˘a

ˆıncerce. Imi-

t˘a-l pe Isus care ‘nu a zdrobit trestia fr

ânt

˘a’ si

nici nu a stins „fitilul care fumeg˘a“ (Mat.

12:20). Tine cont de starea afectiv˘a a elevu-

lui. Când dai sfaturi, e bine s

˘a ai

ˆın vedere

dac˘a elevul este relativ nou la adev

˘ar sau

dac˘a este un proclamator cu experient

˘a. Lau-

dele c˘alduroase si sincere

ˆıl pot

ˆıncuraja si im-

pulsiona s˘a dea si

ˆın continuare tot ce are mai

bun.

Trateaz˘a-l pe fiecare elev cu demnitate.

În

Romani 12:10 citim: „În a v

˘a ar

˘ata onoare unii

altora fitiˆın frunte“. Ce sfat potrivit pentru

consilierul Scolii de Minister Teocratic! Da-

c˘a elevul este mai

ˆın v

ârst

˘a dec

ât tine, ai gri-

j˘a s

˘a respecti instructiunile de la 1 Timotei

5:1, 2. De fapt, indiferent de vârsta elevului,

sfaturile care cer efectuarea anumitor schim-

b˘ari vor fi acceptate mult mai usor dac

˘a sunt

date cu amabilitate. — Prov. 25:11.

Când dai sfaturi, aminteste-i elevului moti-

vul pentru care se instruieste. El nu se va pre-

g˘ati bine pentru a fi l

˘audat sau pentru a pu-

tea trece la studierea urm˘atoarei calit

˘ati ora-

torice, si nici pentru a-i fi admirate calit˘atile

de orator siˆınv

˘at

˘ator (Prov. 25:27). Dorinta

noastr˘a este aceea de a ne folosi darul vorbi-

rii pentru a-l sl˘avi pe Iehova si pentru a-i aju-

ta si pe altii s˘a-l cunoasc

˘a si s

˘a-l iubeasc

˘a. In-

struirea pe care o primim aici ne d˘a posibili-

tatea s˘a ne achit

˘am cu simtul responsabilit

˘a-

tii de sarcina descris˘a

ˆın Matei 24:14 si

28:19, 20. Fratii botezati careˆıntrunesc cerin-

tele necesare ar putea fi invitati, cu timpul, s˘a

poarte de grij˘a ‘turmei lui Dumnezeu’ ca ora-

tori siˆınv

˘at

˘atori. — 1 Pet. 5:2, 3.

Recomand˘a-le elevilor ca de-ndat

˘a ce pri-

mesc o tem˘a s

˘a citeasc

˘a lectia despre calita-

tea oratoric˘a pe care o au de preg

˘atit.

În-

deamn˘a-i s

˘a aplice sfaturile primite la scoal

˘a

când

ˆısi preg

˘atesc temele,

ˆın conversatiile zil-

nice,ˆın comentariile pe care le fac la

ˆıntruniri

siˆın serviciul de teren.

Cum se repartizeaz˘

a temele. De obicei, te-

mele sunt date cu cel putin trei s˘apt

˘am

âni

ˆınainte. Repartizarea lor ar trebui s

˘a se fac

˘a

ˆın scris.

P˘artile care constau

ˆın predare ar trebui re-

partizate b˘atr

ânilor, de preferat celor ce stiu

s˘a prezinte expuneri eficiente, precum si ace-

lor slujitori ministeriali care stiu s˘a predea

bine.

Când hot

˘ar

˘asti ce teme le vei repartiza fra-

tilor si ce teme surorilor, urmeaz˘a instructiu-

nile din programa scolii. Dac˘a la scoal

˘a par-

ticip˘a mai putini frati si mai multe surori,

d˘a-le fratilor ocazia de a sustine teme care

presupun mai mult decât o simpl

˘a citire.

Când distribui temele, tine cont de situatia

fiec˘aruia. Este oare necesar s

˘a-i repartizezi

unui b˘atr

ân sau unui slujitor ministerial o cu-

vântare la scoal

˘a dac

˘a

ˆın aceeasi sear

˘a are de

sustinut si o parte laˆıntrunirea de serviciu sau

dac˘a tot

ˆın s

˘apt

˘am

âna respectiv

˘a are de tinut

cuvântarea public

˘a

ˆın congregatie? Este in-

284 Instructiuni pentru supraveghetorul scolii

dispensabil ca o anumit˘a sor

˘a s

˘a sustin

˘a o

tem˘a

ˆın aceeasi sear

˘a

ˆın care si unul dintre co-

piii ei, pe care trebuie s˘a-l ajute, prezint

˘a

una? Gândeste-te dac

˘a tema pe care o repar-

tizezi este adecvat˘a persoanei, mai cu seam

˘a

când este vorba despre un t

ân

˘ar sau despre

o persoan˘a nebotezat

˘a. Verific

˘a, de aseme-

nea, dac˘a tema se potriveste cu calitatea ora-

toric˘a pe care elevul o are de studiat.

În ce priveste p

˘artile desemnate surorilor,

cursantaˆısi va alege

ˆın general singur

˘a ca-

drul, conform instructiunilor de la paginile 78

si 82. Chiar dac˘a i se va repartiza o singur

˘a

asistent˘a, se mai poate apela la cineva. Dac

˘a

eleva solicit˘a o anumit

˘a asistent

˘a care s-ar po-

trivi mai bine cadrului ales, trebuie s˘a se tin

˘a

cont de solicitarea ei.

Clase suplimentare. Dac˘a la scoal

˘a sunt

ˆın-

scrisi peste 50 de cursanti, ar putea fi luat˘a

ˆın

discutie posibilitatea de a se folosi si alte s˘ali

unde elevii s˘a-si prezinte temele.

În functie

de necesit˘atile locale,

ˆın aceste s

˘ali ar putea

fi sustinute toate temele desemnate cursanti-

lor sau cel putin ultimele dou˘a.

Fiecare clas˘a suplimentar

˘a va beneficia de

un consilier competent, de preferint˘a un b

˘a-

trân. La nevoie, b

˘atr

ânul poate fi

ˆınlocuit si

de un slujitor ministerial capabil. Acesti con-

silieri trebuie s˘a aib

˘a aprobarea corpului de

b˘atr

âni. Colaboreaz

˘a str

âns cu ei pentru a pu-

tea urm˘ari

ˆındeaproape progresul cursantilor,

indiferent de salaˆın care

ˆısi vor sustine urm

˘a-

toarea tem˘a.

Cursuri speciale de citire.În cazul

ˆın

care corpul de b˘atr

âni consider

˘a c

˘a anumiti

membri ai congregatiei trebuie s˘a

ˆınvete s

˘a

citeasc˘a mai bine

ˆın limba vorbit

˘a de congre-

gatie, poti programa un curs special, comple-

mentar Scolii de Minister Teocratic. Aceast˘a

instruire va constaˆın cursuri de alfabetizare

sau de perfectionare a citirii.

Aceste cursuri nu trebuie s˘a se tin

˘a neap

˘a-

ratˆın acelasi timp cu temele de la Scoala de

Minister Teocratic. Pentru a-i ajuta cât mai

bine pe acei frati, va fi, poate, nevoie de mai

mult timp decât cel alocat scolii. B

˘atr

ânii lo-

cali vor hot˘ar

ˆı care sunt necesit

˘atile locale si

când se vor tine aceste cursuri.

În functie de

necesit˘ati, pot fi programate cursuri indivi-

duale sauˆın grup.

Este nevoieˆıns

˘a de un instructor calificat,

de preferint˘a un frate care citeste corect si cu-

noaste bine limba. Dac˘a nu este disponibil

nici un frate, b˘atr

ânii pot solicita ajutorul unei

surori capabile si cu o conduit˘a exemplar

˘a.

Când pred

˘a la clas

˘a, sora trebuie s

˘a-si acope-

re capul. — 1 Cor. 11:3–10; 1 Tim. 2:11, 12.

Publicat˘a

ˆın multe limbi, brosura Apply

Yourself to Reading and Writing (Str˘aduiti-v

˘a

s˘a scrieti si s

˘a cititi corect) este special conce-

put˘a pentru a transmite notiuni elementare

de scriere si citire. Mai pot fi folositeˆıns

˘a si

alte materiale didactice,ˆın functie de nivelul

de educatie al cursantilor. Dup˘a ce vor pro-

gresa suficient, cursantii vor fiˆıncurajati s

˘a se

ˆınscrie la cursurile normale ale Scolii de Mi-

nister Teocratic.În calitate de supraveghetor al Scolii de Mi-

nister Teocratic,ˆıti poti ajuta foarte mult con-

gregatia. Preg˘ateste-te bine si,

ˆın armonie

cu sfatul din Romani 12:6–8, achit˘a-te cu

constiinciozitate de responsabilitatea primi-

t˘a, consider

ând-o un privilegiu de mare pret

ˆıncredintat tie de Iehova!

Instructiuni pentru supraveghetorul scolii 285

Accentuare corespunz˘atoare

101–104, 150–152

Alegerea cuvintelor 160–165, 176,198–199, 220

care exprim˘a convingere

195–196

comparatii si metafore 240–241

usor deˆınteles 227–228

Alegerea unui material adecvat 54,146, 234–235

Analogie 257

Antiteze 57–58, 232

Aplicare practic˘a 53–54, 60,

157–159, 220, 233

Argumente conving˘atoare

255–257

Arta conversatiei 62–65

contact vizual 124–125

cum s˘a asculti 159, 187

cum s˘a faci pauze 99–100

cum s˘a initiezi conversatii

198, 217ˆıncurajator 204–205ˆıntreb

˘ari 236–237

Arta pred˘arii 56–61

antiteze 57–58, 232

aplic˘ari practice 53–54, 60,

157–159, 220, 233

bazat˘a pe Scripturi 143–144,

148, 225, 255–256, 267

b˘atr

âni — Vezi B

˘atr

âni

cum s˘a atingi inima — Vezi

Inima

dezvoltare logic˘a 41,

170–173, 214

folosirea Scripturilor 52–54,155–156, 231–233, 254

ilustr˘ari 53, 57, 240–246,

253–254, 257ˆındemn 265–267ˆıntreb

˘ari — Vezi

Întreb

˘ari

prea mult material 41,98, 173, 213–214,226–227, 234–235,264

speculatii si p˘areri personale

54, 153, 188

umor 193

Articulare 86–88

Ascultare 13–16, 64, 187

Aspect personal 131–134, 190

Audiocasete 44, 91–92

B˘atr

âni

cum dau sfaturi 203–204

cum instruiesc congregatia47–49, 284

cum r˘aspund la

ˆıntreb

˘ari 144

ˆıncuraj

˘ari 268

ˆındemnuri 265

predau exact 225

Bâlb

âial

˘a 95

Biblia — Vezi Texte biblice

Bibliotec˘a, Sala Regatului 34, 37

Cadru 44–45, 78, 82, 283, 285

Calitatea vocii 119, 137–138,181–185

Casete video 249

C˘aldur

˘a 118–120, 123, 125, 266

Cercet˘ari 12, 29, 33–38, 40, 226,

231–232

Citire 21–26

accentuarea ideilor principale105–106

citire la prima vedere 95

citireaˆın public 43–44, 85,

97–98, 105, 116, 126–127,130, 140–141

corect˘a 83–85

cursuri speciale de citire21–23, 285

ˆıntelegere 18, 24–26, 85

preg˘atirea temelor 43–44,

94–95, 98, 105–106, 116,130, 263–264

texte biblice clar accentuate104, 150–152

Citirea Bibliei 9–12, 60, 248–249

Comentarii laˆıntruniri 70, 141

Comparatii 240

Concentrare 14, 25

Congrese 16, 50

Contact vizual 124–127, 169, 175

Contactul cu auditoriul — VeziContact vizual

Controlul respiratiei 109, 181–185

Conversatie — Vezi Ton deconversatie, Arta conversatiei

Convingere 194–196

accentuarea cuvintelor-che-ie 103

contact vizual 124

folosireaˆıntreb

˘arilor 239

gesturi 122ˆın

ˆıncheiere 221

volum 109

Cursivitate 93–96, 196

bâlb

âial

˘a 95

Cuvântare de instruire 48–49

Cuvântare de pe manuscris 50

accentuare 102–103

accentuarea ideilor principale105–106

contact vizual 127

folosirea microfonului 141

naturalete 130

Cuvântare public

˘a 52–55, 249

Cuvinte

bine alese 160–165, 195–196,199, 218–219, 228, 240–241

clar articulate 86–88

Defecte de vorbire 88

Demonstratii 44–45, 49–50, 78,82, 141–142, 166

Depunere de m˘arturie

când interlocutorul nu re-

cunoaste autoritatea Bibliei68–69, 144, 198–199, 252

initierea unei conversatii 62–64,100, 125, 159, 167, 186, 198,202, 217, 236–237

ˆıncheiere 222

mesaj 272–281

INDEX

286

obiectii 168, 177–178, 195,199, 253

scrisori 71–73

studii biblice 60, 69–70,188–189, 221–222, 227–228,235, 238, 248–249, 258–262

vizite ulterioare 222

Dezvoltare logic˘a 41, 170–173, 214

Entuziasm 115–117, 270–271

Exactitateˆın afirmatii 38, 223–225, 242ˆın citire 83–85

Exemple, folosirea 34, 57, 158, 216,240–246, 257

Exemplu, a da � 61, 195, 228, 267

Experient˘a 76–77, 137

Expunere liber˘a 50, 114, 129–130,

166, 174–178

Familie

citirea Bibliei 11, 60, 248–249

instruirea copiilor 16, 60

studierea Bibliei 31–32,195, 248

Gesturi 121–123, 196

Gramatic˘a 164–165

H˘arti 12, 248–249

Hiperbol˘a 241

Idei importante din Biblie 47, 48

Idei principale 29, 39–42,105–106, 146, 168, 212–214

Iehova Dumnezeu 272–275

Ilustr˘ari 53, 57, 240–246,

253–254, 257

Improvizatie 177–178, 208

Inim˘a

eforturi pentru a o atinge33–34, 49, 59–60, 166,238–239, 258–262

preg˘atirea propriei inimi 13–14,

27–28, 115–116

Instructiv 33–34, 46, 116, 157–158,218, 230–233

Interes fat˘a de semeni 62–65, 119,

125, 159, 186–189, 198, 218

Interpret 55

Interviu 49–50, 129

Introducere 215–219

cuvânt

˘ari 208, 215–219

ministerul de teren 62–64, 167,186, 202, 217–219, 236–237

texte biblice 144, 147–149

Isus Cristos 275–278

Îmbr

˘ac

˘aminte si coafur

˘a

131–134, 190Încadrare

ˆın timp 34, 45, 175–176,

263–264, 282Încheiere 177, 208, 220–222Încurajator si pozitiv 158, 192,

202–205, 266Încuraj

˘ari 266, 268–271

Îndemnuri 221, 265–267Înregistr

˘ari

ale propriei voci 88

casete audio 44, 91–92Întreb

˘ari

cum s˘a pui

ˆıntreb

˘ari 58–59,

64, 147–148, 187, 216,222, 231, 236–239,253–254, 259

cum s˘a r

˘aspunzi 64, 66–70,

143–144, 177–178, 188, 223Întrunirea de serviciu 49–50,

141–142, 216, 235Întruniri

participare 70, 141

preg˘atire 28–31

Limbi str˘aine

depunere de m˘arturie 64, 186

interpret 55

Meditare 18–19, 25, 31, 261

Memorie 17–20

ajutorul spiritului sfânt

19–20, 178

ilustr˘ari 240

mijloace vizuale 249–250

recapitulare 31

repetare 136

repetitie 206

Metafor˘a 240–241

Microfon 139–142

Mijloace vizuale 247–250

Mimic˘a 117, 119, 121–125, 196

Ministerul de teren — veziDepunere de m

˘arturie

Modulatie 111–114

Naturalete 121, 128–130, 166,175–176, 179–180, 196

Obiective 56, 77

Pauze 97–100, 125–126, 152

Pozitia corpului 109, 133–134, 137

Preg˘atirea expunerilor 39–55

cadru 44–45, 78, 82, 283, 285

cuvântare de instruire 48–49

cuvântare de pe un manuscris50, 105–106, 127, 130

cuvântare public

˘a 52–55,

249–250

demonstratii 44–45, 50, 78, 82,141–142, 166

idei importante din Biblie47–48

ˆıntocmirea schitei 39–42,

168–169, 174ˆıntrunirea de serviciu 49–50,

141–142, 216, 235

repetitii 46, 54–55, 136, 264

sustinerea unor p˘arti la congre-

se 50

teme care constau dintr-o citire43–44, 94–95, 98, 105–106,116, 130, 263–264

teme repartizate cursantilor43–46

Preg˘atirea cuv

ânt

˘arilor — Vezi

Preg˘atirea expunerilor

Progres 6–8, 23, 74–77, 271

Pronuntie 89–92

clar˘a 86–88

corect˘a 162

defecte de vorbire 88

nume biblice 91

semne diacritice 90

Punctuatie 84, 97–98

Rationamente logice 66–70,192, 198–200, 237–238,251–254

Regat 58, 209–211, 257, 279–281

Relaxarea muschilorˆıncordati 87,

184–185

Index 287

Repetare

demonstratii 50, 141–142

exercitii de citire 94–95, 130,263–264

expuneri 54–55, 136, 264

Repetitie 152, 206–208,210–211, 214

Respect 67–68, 124, 187, 190–193,200–201, 203–204, 252

Rug˘aciune 14, 28, 56, 178

ˆın public 168

r˘aspuns 136–137

Schit˘a

cum seˆıntocmeste 39–42,

168–169, 174

folosire 52, 126, 166–169,176–177, 264

ˆın minte 167, 178

tip˘arit

˘a 50, 52–55, 179

Scrisori 71–73

Semne diacritice 90

Sentiment 115–116, 118–120, 122,150, 266, 270

Sfaturi oratorice 43–45, 78–81,282–284

Sigurant˘a de sine 43, 125–126,

128, 135–138

Spirit sfˆant 19–20, 178

Studii biblice — Vezi Depunerede m

˘arturie

Studiu 27–32

Scoala de Minister Teocratic

asistent˘a 285

cadru 44–45, 78, 82,283, 285

citirea Bibliei 11, 47–48

cursuri complementare 285

cursuri speciale de citire21–23, 285

fisa de sfaturi oratorice 43–45,78–81, 283–284

folosirea manualului 6–7, 283ˆınlocuirea unui cursant

absent 7, 137ˆınscriere 282

scop 5–8

supraveghetor 45, 78, 282–285

temele cursantilor 7, 43–49, 78,284–285

Tact 69, 192–193, 197–201,236–237, 242, 251–254

Tem˘a 39–40, 209–211, 218–219,

220–221, 234

Texte bibliceaccentuare corect

˘a 104, 150–152

aplicare corect˘a 153–156,

203–204, 256baza

ˆınv

˘at

˘aturii 52–53,

143–144, 148, 224–225,255–256, 267

context 34–35, 149, 232, 256cum s

˘a argumentezi pornind

de la � 155–156,231–233, 254

introducerea lor 144, 147–149ˆıncurajeaz

˘a folosirea lor

145–146Ton de conversatie 129–130, 166,

175–176, 179–180Trac 43, 125–126, 128, 135–138Traduc

˘ator — Vezi Interpret

Umor 193Usor de

ˆınteles 161, 226–229,

232–233, 242–246

Vizite ulterioare — Vezi Depunerede m

˘arturie

Vocabular 26, 94–95, 160–165Volum 102, 107–112

folosirea microfonului 139–142Vorbire negativ

˘a 202–203

288 Index

Doriti mai multe informatii?Puteti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

„Nici un alt om nu a

Plin de compasiune

Impartial

mai vorbit vreodata ın felul acesta“

be-M

Umil

R˘

abd˘

ator

Om al rug˘

aciunii

foloase din scoala

Documents

Transcript of foloase din scoala