Foametea si saracia in programul de asistenta al tarilor in curs de dezvoltare

Oamenii se nasc egali in fata lui Dumnezeu “sărăcia si foametea nu ne sunt date de Dumnezeu. Saracia si foametea pot fi stapanite si eliminate prin eforturile comune ale societatii umane.

Prin saracie se intelege un sistem de “viata” inmpus sau acceptat inconsitent de un segment al societatii umane , prin care indivizii care formeaza societatea respective nu dispun sau nu are acces spre acele resurse care sa le asigure valorile minime ale existentei fizice si sociale. Fara indoiala ca saracia se coreleaza cu boli si alte elemente sociale si da nastere la o serie intreaga de fenomene negative care bantuie societatea planetara.

Saracia, ca fenomen ce afecteaza atat tarile dezvoltate, cat si tarile in curs de dezvoltare, naste in continuare multe controverse, desi baza teoretica in studierea ei s-a pus inca din a doua jumatate a secolului trecut. In ciuda progresului considerabil din teoria si practica masurarii si analizei saraciei, studiile realizate pe aceasta tema in Europa si in lume, continua sa faca obiectul unor ample dispute intre specialistii din domeniu.

Unul din motivele pentru care criza alimentara nu este tratata cu atentia care i se acorda altadata este ca notiunea de foamete a fost redefinita. Alta data foametea era localizata geografic, acum avand in vedere globalizarea pietei cerealelor si capacitatea de a le transporta, foametea este concentrate mai putin in anumite regiuni geografice si mai mult in anumite grupuri cu venituri scazute.

Criza alimentara transpune acum, in cresterea preturilor la nuvel mondial, cresterea care afecteaza populatiile cu un venit scazut, fortand pe multi sa ajunga, chiar sub limita de subzistenta.1

Foametea ar putea fi "tragedia umana definitorie pentru acest secol", pe masura ce schimbarile climatice dau peste cap anotimpurile si distrug culturile, avertizeaza luni un raport al grupului non-guvernamental Oxfam Interantional, adresat tarilor din G8.

Raportul arata ca pe masura ce clima se schimba, milioane de oameni din zone afectate de foamete si saracie vor trebui sa renunte la culturile traditionale, ceea ce ar putea duce la schimbari sociale majore ca migratiile

1 Lester R. Brown, depasind resursele planetei, redefinind securitatea, pag 139( ed. Tehnica ,Bucuresti,2005)

1

in masa sau posibile conflicte in ceea ce priveste resursele de apa, arata Associated Press.

Foametea este un fenomen în care o mare parte a populației unei regiuni sau unei țări este atât de prost hrănită, încât moartea prin inaniție devine un fenomen obișnuit. În ciuda resurselor foarte mari economice și tehnologice ale lumii moderne, foametea mai lovește numeroase regiuni ale planetei, în special țările în curs de dezvoltare unde domnește sărăcia. Foametea este de asociată în mod natural cu recoltele proaste din perioadele de secetă, ploi abundente, epidemii, lipsă de provizii și în mod artificial cu războiul și genocidul. În ultimele câteva decenii, a apărut o interpretare mult mai nuanțată care leagă foametea de condițiile economice și politice dintr-o anumită zonă. Agențiile umanitare apreciază gravitatea stării de foamete conform unei scări a foametei.

Multe zone care au suferit de foamete în trecut s-au autoprotejat prin măsuri tehnologice și organizatorice.

Exista in lume mult prea multe organizatii, conferinte la niveluri diferite pe aceste teme, insa sunt mult prea putine implementarii reale in practica planetara.

"Mecanismele internationale existente sunt evident insuficiente pentru lupta impotriva saraciei si foametei", a declarat Jose Luis Rodriguez Zapatero, la deschiderea colocviului cu privire la criza alimentara mondiala, organizat de Partidul socialist spaniol (PSOE), la Madrid, citat de AFP. "Daca toate tarile fac acest lucru, vom reusi sa indeplinim obiectivele Mileniului. Insa nici acest lucru nu mi se par suficient, avand in vedere ca este vorba despre foamete si saracie", a declarat Zapatero.2 Obiectivele Mileniului (OMD), stabilite de ONU in 2000, vizeaza reducerea la jumatate pana in 2015 (in raport cu anii '90) a proportiei celor care traiesc cu mai putin de un dolar pe zi si a celor care sunt afectati de foamete.

“1,1 miliarde de persoane din lume suferă de foamete. Cu toţii am cunoscut măcar o dată senzaţia de crampe stomacale din cauza foamei - însă am cunoscut foametea prelungită? Este ceea ce îndură zilnic numeroase persoane din ţările în curs de dezvoltare, iar multe altele suferă de efectele malnutriţiei, deoarece pur şi simplu nu îşi permit să cumpere suficiente fructe, legume şi carne din care să obţină proteinele, vitaminele şi minerale de care avem cu toţii nevoie. Foametea reprezintă adesea un efect al sărăciei, iar a fi sărac nu înseamnă doar lipsa banilor. Naţiunile Unite afirmă că „Sărăcia constituie o violare a demnităţii umane”. Ea semnifică

2 http://www.ziare.com/international/stiri-externe/premierul-spaniol-efortul-international-insuficient-in-lupta-impotriva-saraciei

2

incapacitatea de a se implica în mod eficace în societate, ceea ce, prin definiţie, poate însemna:

- lipsa resurselor suficiente pentru alimente sau îmbrăcăminte; - lipsa accesului la o şcoală sau clinică;- lipsa terenului pentru cultivarea de alimente; - lipsa accesului la apă curată sau canalizare;- lipsa unui loc de muncă pentru câştigarea existenţei.

Asigurarea mijloacelor necesare astfel încât oamenii să-şi satisfacă nevoile de bază.3”

Doua din cele mai importante probleme globale din secolul XXI ar fi foametea si saracia in tarile in curs de dezvoltare. Ultima jumatate a secolului XX si inceputul secolul XXI s-au infruntat cu asa zisa “era cresterii”. Populaţia totală a planetei va creşte, în 30 de ani, de la şase miliarde de locuitori la nouă miliarde.

Oamenii, animalele şi chiar motoarele maşinilor vor necesita un consum suplimentar , în condiţiile în care suprafeţele cultivabile ale Pământului nu prea mai pot creşte. Din anul 1950 şi până astăzi, suprafeţele arabile au crescut doar cu 10 la sută, în timp ce populaţia s-a dublat. Acest decalaj, precum şi creşterea nivelului de trai în ţări suprapopulate (China).

Încălzirea globală şi temperaturile extreme vor produce, în plus, secete sau inundaţii. Nevoia de hrană s-a multiplicat odata cu cresterea populatiei. În ciuda succeselor înregistrate în unele părţi ale lumii, există vaste regiuni unde foametea şi malnutriţia fac legea. Problema va deveni din ce în ce mai gravă până în 2050, când se preconizează o creştere a populaţiei cu o treime. Cu excepţia Europei, unde natalitatea va fi negativă şi nevoile de hrană astfel diminuate, la nivel global, producţia alimentară va trebui să se dubleze, iar în Africa, un continent niciodată autosuficient în ceea ce priveşte mâncarea, alimentele vor trebui să se multiplice de cinci ori. La momentul acesta, din cele şase miliarde de locuitori ai planetei.

1,1 miliarde sunt atât de săraci încât trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. Pe de altă parte, datorită medicinii avansate, educaţiei şi unei alimentaţii mai bune, speranţa de viaţă a multora a crescut.

“Prin urmare, populaţia creşte constant. Unele ţări precum India şi China au încercat să reducă această creştere demografică printr-o politică severă ce interzicea naşterea mai multor copii. Iar, în Africa”turnul babel al saraciei”, deşi dezastrele naturale, războaiele, foametea, SIDA contribuie la creşterea mortalităţii, populaţia continuă să crească foarte mult, iar necesitatea alimentară, de asemenea.

3 http://www.ifightpoverty.eu/ro/think/goal-1

3

Incălzirea globală va face ca, până în 2050, 130 milioane de asiatici să sufere de foame, iar Africa să rămână fără rezerve de grâu, conform unui raport publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite.

În Asia, circa 100 milioane de persoane vor fi afectate de inundaţii. În China şi în Bangladesh, culturile de orez şi grâu vor scădea cu aproximativ 12 la sută până în 2050.

Peste toate acestea, până în 2020, peste 50 de milioane de persoane nu vor avea mâncare suficientă, una dintre cauze fiind creşterea demografică. În plus, oamenii de ştiinţă au avertizat că, din cauza încălzirii globale, ecosistemele din America Latină se vor confrunta cu secete îndelungate, dar şi cu inundaţii severe, situaţie în care peste 70 de milioane de oameni vor rămâne fără apă potabilă. De asemenea, în raportul respectiv se face referire la continentul african ca fiind în continuare cel mai vulnerabil la schimbările climatice. Temperaturile extreme, inundaţiile şi izbucnirea unor noi epidemii vor agrava problemele cu care se confruntă şi acum cea mai săracă regiune din lume.

În Etiopia, în urma secetei înregistrate, populaţia se confruntă cu o criză alimentară agravată. Anul trecut, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură a avut nevoie de 18,5 milioane de dolari pentru operaţiuni de securitate şi de reabilitare în Etiopia. De asemenea, mai mult de un milion de somalezi au avut nevoie, în cursul anului trecut, de ajutor alimentar. Nici în unele părţi din Asia, lucrurile nu stau mai bine: în Afganistan, o mare parte a populaţiei suferă de foame, iar în Bangladesh, din cele 142 milioane de locuitori, 43 de milioane sunt malnutriţi. De asemenea, decimată de o foamete teribilă în anii ’90, Coreea de Nord se confruntă şi astăzi cu o criză alimentară cronică. Numai 17 la sută din teritoriul nord-coreean este arabil, iar muncile agricole se fac încă manual4”.

"Rețeaua sistemelor de averizare timpurie împotriva foametei" a acordat Zimbabwei în anul 2000, statutul de urgență, Sudanul în anul 2003 Nigerului în iulie 2005, ca și altor țări precum Etiopia, Somalia, Kenia de nord-est în 2006. În zilele noastre, foametea lovește cel mai greu în Africa, dar, în ciuda eforturilor internaționale, foametea continuă să fie o problemă globală, milioane de indivizi suferind sau murind de foame. Principalele cauze care zădărnicesc eforturile de ajutorare ale populației aflate în nevoie sunt: războaiele zonale, războaiele interne și instabilitatea economică.

După o creștere de 37% în 2006/2007, în ani 2007/2008 au crescut conform: “Food and Agriculture Organisation”, prețurile plătite la importurile de alimente în statele cele mai sărace cu 56%. Conform

4 Secolul XXI va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca M.Catană (2007-10-23)

4

organizației, la finele lui martie 2008, prețurile la grîu și orez erau la nivel dublu față de nivelurile din martie 2007, în vreme ce la porumb erau cu o treime mai mari. Banca Mondială avertizează, în schimb, că 33 de state ale lumii pot avea probleme politice și dezordine socială din cauza creșterii prețurilor la alimentele de bază. Motivul acestori creșteri este; în special creșterea populației, prețuriilori de carburanți și cultivării suprafețelori agricole pentru produsele de biocarburanți și furaje animaliere. În lume există în acest moment 850 de milioane de oameni malnutriți, din care 200 milioane de copii, în creștere cu 10% față de 1998, potrivit “Food and Agriculture Organisation” din cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Se mai crede încă în sorții de izbândă a Revoluției Verzi în lupta cu foametea. "Revoluția Verde" a început în la sfârșitul secolului al XX-lea cu folosirea de hibrizi de înaltă productivitate. Acești hibrizi contribuie nu numai la obținerea unor recolte mari, dar pot deasemenea stabiliza producțiile în timp. Criticile aduse atrag atenția asupra faptului că odată cu începerea folosirii acestui sistem, este nevoie de tot mai mulți fertilizatori chimici și pesticide, care pot avea ca rezultat final degradarea mediului. De aceea, aceasta este doar una dintre opțiunile posibile pentru națiunile în curs de dezvoltare care suferă de foamete, iar aceste culturi pot fi folosite conform condițiilor din fiecare țară.

Culturile foarte productive ar face tehnic posibilă hrănirea lumii și eliminarea foametei. Ele pot fi dezvoltate să asigure nutriția corespunzătoare, iar proporția populației dezvoltate corespunzător ar crește. Se mai afirmă că problemele foametei și ale subnutriției sunt rezultatul dilemelor etice asupra folosirii tehnologiilor incomplet verificate pe care le avem la dispoziție, dar sunt și rezultatul diferențelor culturale și de clasa.5” Fondul International pentru Dezvoltare Agricola(FIDA) a fost înfiinţat în 1977, ca urmare a Conferinţei Mondiale a Alimentaţiei din 1974, fiind principalul rezultat al acesteia. Ea a fost răspunsul ţărilor lumii la criza alimentară declanşată la începutul anilor `70 şi care a afectat in principal tarile sahariene ale Africii.

În cadrul conferinţei s-a hotărât că trebuie înfiinţat imediat un fond care să finanţeze dezvoltarea proiectelor agricole în primul rând pentru creşterea producţiei agricole în ţările în curs de dezvoltare.

Programul Global de Agricultura si Securitate Alimentara se va baza pe 475 de milioane de dolari din partea SUA, 230 de milioane de la Canada, 95 de milioane de la Spania, 50 de milioane din partea Coreii de Sud si 30 de milioane oferite de fundatia magnatului din domeniul informaticii.

5³ http://ro.wikipedia.org/wiki/

5

Anuntul a fost facut cu ocazia unui eveniment care a avut loc la Washington, la care au participat printre altii ministrii economiei din Spania - Elena Salgado, Canada - James Flaherty si din Coreea de Sud - Yoon Jeung-Hyun, Bill si Melinda Gates, dar si presedintele Bancii Mondiale (BM), Robert Zoellick.

Fondul a fost creat ca raspuns la solicitarea lansata de liderii G20, cu ocazia summitului de la Pittsburgh (Pensilvania), la adresa Bancii Mondiale, pentru a lucra cu donatorii interesati in lansarea unei initiative care sa ajute la strangerea, prin intermediul programelor, a unei parti din cele 22 de miliarde de dolari, prin contributii ce fusesera promise de liderii G8, cu ocazia reuniunii de la L'Aquila (Italia).

SUA au contribuit deja cu suma de 67 de milioane de dolari la acest fond, solicitand in plus suma de 408 milioane pentru bugetul din anul fiscal 2011, care inca trebuie sa fie aprobat de Congres, a indicat Departamentul de Trezorerie.

Aceste contributii sunt un "element cheie" al initiativei Administratiei lui Barack Obama pentru imbunatatirea securitatii alimentare, sporirea veniturilor in zonele rurale si promovarea stabilitatii in tarile in curs de dezvoltare.6

Pentru a putea impiedica foametea un prim pas ar fi eradicarea saraciei ce implica mult mai mult decat derulare unor programe internationale de ajutorare. Pentru mai multe tari in curs de dezvoltare, subvantiile agricole din tarile ce le acorda ajutor si scutirea de datorii pot fi chiar mai importante. Cand sectorul agricol este orientat catre export si este unul de export si este unul de scucces – care profita de costurile scazute cu forta de munca si de "dotarile" naturale in ceea ce priveste pamantul, apa si clima, pentru a dezvolta.

În acest context, FIDA a fost creat pentru a mobiliza fonduri în programe destinate eradicării sărăciei în mediul rural şi să îmbunătăţească nutriţia. Spre deosebire de alte instituţii internaţionale care au o largă gamă de obiective, fondul are un mandat forte specific – combaterea foametei rurale şi a sărăciei în ţările în curs de dezvoltare. Pentru a-şi îndeplini mandatul, obiectivul principal al FIDA este de a mobiliza resurse adiţionale pentru programe concepute în scopul creşterii economice a zonelor rurale.

În acord cu scopul principal al FIDA de eradicare a sărăciei în ţările în curs de dezvoltare, marea majoritate a resurselor sale sunt puse la dispoziţia ţărilor cu venit scăzut în termeni foarte avantajoşi: perioada de rambursare

6 http://www.ziare.com/bill-gates/melinda-gates/bill-gates-si-patru-tari-doneaza-880-de-milioane-de-dolari-impotriva-foametei

6

de peste 40 de ani, cu perioada de graţie de 10 ani şi un comision de serviciu de numai 0,75% pe an.

Orice stat care face parte din Naţiunile Unite ori din una din agenţiile sale specializate, ori din Agenţia Internaţională pentru Energie Electrică, poate fi membru FIDA. Cea mai mare autoritate a Fondului o reprezintă Consiliul Guvernatorilor în care toate cele 161 de state membre sunt reprezentate de către un Guvernator şi un Vice Guvernator. Sesiunile Consiliului Guvernatorilor au loc anual şi pot fi convocate sesiuni speciale ori de câte ori este necesar.7

In incercarea de eradicare a foametei s-au creat mai multe organizatii internationale pentru a gasi solutii impotirva saraciei si foametei, cateva din ele au fost mentionate mai sus, dar as mai putea mentiona cateva; OXFAM , UNICEF, CARE, Institutul pentru politici in domeniul dezvoltarii si asigurarii hranei, etc.

Potrivit Oxfam, schimbarile climatice influenteaza deja modul in care fermierii isi planifica atat recoltele cat si culturile, din moment ce o crestere a temperaturilor cu un grad Celsius face imposibila mentinerea culturilor traditionale. Mai mult, precipitatiile haotice fac din agricultura o adevarata ruleta ruseasca.

"Mai putin de 60% din potentialul de agricultura al lumii este exploatat la acest moment: inca exista suficiente terenuri agricole pentru a hrani pe toata lumea, chiar daca se va atinge, asa cum prezice ONU, o populatie de 9,2 miliarde de persoane in 2050", arata raportul Oxfam.

Pe masura ce pamantul agricol si apele nepoluate devin mai rare, ne putem astepta la o intensificare a competitiei pentru resurse vitale in randul societatilor, in special intre cei bogati si cei care sunt saraci. Micsorarea per persoana a resurselor de mentinere a vietii ce insoteste cresterea populatiei ameninta cu scaderea nivelului de trai la milioane de oameni sub nivelul de supravietuire. Asa ceva ar putea conduce la tensiuni sociale imposibil de gestionat, care s-ar traduce in conflicte la scara larga.8"

Micsorarea pamantului agricol pe persoana nu numai ca ameninta mijloacele de trai; in societatile in care se traieste la nivelul de subzistenta, ea reprezinta o amenintare pentru viata insasi. Tensiunule din cadrul comunitatilor incep sa apara pe maura ce aria pamantului detinut se micsoreaza sub valoarea necesara pentru supravietuire. Zona saheliana din

7 MAE » Politica externă » Organizaţii internaţionale » Instituţii financiare » Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă - FIDA8 Mark smith “ Land Smith”, in USDA Agricultural Resources and Environmental Indicators 2003(Washington, DC: 2003), sectiunea 6.2 actualizare in dec 200, p.14; USDA, Economic Research Service, Agri-Environmental policy at the Crossroads; Guideposts on a Changing Landscape, Agricultural Economic Report nr.794( Washington, DC: ianuarie 2001)

7

Africa, una dintre regiunile globului in care populatia creste cel mai rapid, este, de asemenea, o zona de ”imprastiere” a conflictelor.9

Pentru a putea impiedica foametea un prim pas ar fi eradicarea saraciei ce implica mult mai mult decat derulare unor programe internationale de ajutorare. Pentru mai multe tari in curs de dezvoltare, subvantiile agricole din tarile ce le acorda ajutor si scutirea de datorii pot fi chiar mai importante. Cand sectorul agricol este orientat catre export si este unul de export si este unul de scucces – care profita de costurile scazute cu forta de munca si de "dotarile" naturale in ceea ce priveste pamantul, apa si clima, pentru a dezvolta.

Un exemplu concludent privind problem asaraciei si foametei in societatea contemporana il reprezinta un studiu facut de Banca japoneza Nomura”citat de Antena 3, plasează România pe locul 12 în topul ţărilor cu cel mai mare risc de foamete. Tunisia, ţara care s-a confruntat în ultimele luni cu revolte cauzate, dincolo de regimul dictatorial, de creşterea preţului alimentelor, se situează pe locul 18, o poziţie mai bună decât cea a ţării noastre. Pe primul loc în topul foametei se situează Bangladesh, urmat de trei state din Africa – Nigeria, Maroc şi Algeria.

Revolte legate de foamte au avut loc deja în unele ţări. De altfel, preşedintele Nicolas Sarkozy, a cărui ţara deţine preşedinţia G20, a avertizat cu privire la protestele cauzate de creşterea preţurilor la alimente. “Dacă nu facem nimic, riscăm să ne confruntăm cu proteste cauzate de foamete în ţările sărace şi, de asemenea, cu un impact nefavorabil asupra creşterii economiei mondiale”.

Experţii spun că situaţia la nivel mondial se va înrăutăţi în 2011, iar preţurile alimentelor de bază vor creşte în continuare, fapt ce ar putea duce la o criză alimentară de proporţii. Potrivit unui raport al Băncii Centrale Europeane, preţul grâului a crescut cu 91%, cel a porumbului cu 57%, iar cele ale zaharului şi soia au crescut cu 32 la sută şi respectiv 33 la sută. Raportul BCE arată că preţurile alimentelor au crescut din cauza recoltelor agricole sub aşteptări din 2010, creşterea cererii din China şi India şi reorientarea culturilor către producţia de biodiesel.10

Una din cele mai importante concluzii care au fost deduse se referă la faptul că foametea şi insecuritatea alimentară nu se datorează neapărat proastei producţii agricole, ci în primul rând problemelor

9 Lester R. Brown, “The Short Path to Oil Independence: Gas-Electric Hybrids and Wnid Power Offer Winning Combination”, Eco-Economy Update (Washington, DC: Earth Policy Institute), 13 octombrie 2004; Senator Joseph Lieberman, comentarii pregatite pentru Conferinta Loewy de la Universitatea Georgetown (Washington, DC; 7 octombrie 2005)10 www.promptmedia.ro

8

structurale legate de sărăcie şi faptului că majoritatea populaţiei sărace din ţările în curs de dezvoltare se concentrează în zonele rurale.

Bibliografie:

1. Lester R. Brown, Depasind resursele planetei, redefinind securitatea, ed. Tehnica , Bucuresti, 2005

2. Lester R. Brown, Planul B.20 , ed Tehnica, Bucuresti , 20063. Lester R. Brown, “The Short Path to Oil Independence: Gas-Electric Hybrids and

Wnid Power Offer Winning Combination”, Eco-Economy Update (Washington, DC: Earth Policy Institute)

4. Mark smith “ Land Smith”, in USDA Agricultural Resources and Environmental Indicators 2003(Washington, DC: 2003), sectiunea 6.2 actualizare in dec 200, p.14; USDA, Economic Research Service, Agri-Environmental policy at the Crossroads; Guideposts on a Changing Landscape, Agricultural Economic Report nr.794

5. MAE » Politica externă » Organizaţii internaţionale » Instituţii financiare » Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă – FIDA

6. Secolul XXI va fi secolul crizei alimentare , articol de Francisca M.Catană (2007-10-23)

7. http://www.fao.org/ 8. http://www.oxfam.org/ 9. http://www.ifad.org/ 10.www.promptmedia.ro 11.http://ro.wikipedia.org/wiki/ 12.http://www.ziare.com/bill-gates/melinda-gates/bill-gates-si-patru-tari-doneaza-

880-de-milioane-de-dolari-impotriva-foametei13.http://www.ziare.com/international/stiri-externe/premierul-spaniol-efortul-

international-insuficient-in-lupta-impotriva-saraciei 14.http://www.ifightpoverty.eu/ro/think/goal-1

9