8/12/2019 Saracia in Romania.doc

http://slidepdf.com/reader/full/saracia-in-romaniadoc 1/4

Gradul de sărăcie ș i de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% dinpopula ț ie, în cre ș tere fa ț ă de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%!cest indicator plasează România pe primele locuri în "uropa, România fiind depă ș itădoar de #ul$aria, cu 4 %, în timp ce media &" se situa în jurul a 2'%

De exemplu, în 2011, 4,74 milioane din totalul populaţiei române se aflau în risc de sărăcie (cu un venit

mai mic de 60 din venitul mediu disponi!il", 6,2# milioane se confruntau cu lipsuri materiale severe iar1,14 milioane locuia u în $ospodării cu intensitate de lucru foarte scă%ută&

'n toamna anului trecut, repre%entanț ii omisiei )uropene au cerut autorităț ilor române ca în perioada2014*2020 să aloce fonduri importanteș i să definească pro$rame clare pentru com!atarea sărăciei&+ omisia )uropeană este foarte otărâtă să ducă la !un sfâr-it acest o!iectiv -i se a-teaptă ca.omânia să se oriente%e în primul rând către persoanele cele mai afectate de sărăcie -i exclu%iunesocială& /!iectivul com!aterii sărăciei a evoluat la nivel european& oate instituţiile europene susţininclu%iunea socială -i doresc ca toate statele mem!re să crească rata de inclu%iune& 'n )uropa, mulţioameni trăiesc în sistemul re%idenţial, care îi separă de comunitate& De%instituţionali%area este partedintr*o misiune strate$ică& (&&&" re!uie să ne asi$urăm că persoanele vulnera!ile sunt primele care!eneficia%ă de noul pro$ram de finanţare+, a declarat, la ucureș ti, în toamna anului trecut, ilippe3att, 3ead of nit .omânia, ul$aria -i 5alta, D )mplo ment, omisia )uropeană, conformmediafax&ro

8/12/2019 Saracia in Romania.doc

http://slidepdf.com/reader/full/saracia-in-romaniadoc 2/4

.omânia are cea mai mare cotă din ) de popula ț ie care trăieș te în %onele rurale (48 din totalulpopulaț iei"ș i, conform datelor 9:; pentru 2010, riscul de sărăcie extremă este 4 ori mai mare în %onelerurale (#,# " în comparaț ie cu %onele ur!ane (2,2 "& 'n ceea ce priveș te disparităț ile re$ionale,anali%a re$ionala arată că re$iunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în risc de sărăcieș iexclu%iune socială sunt< :ord*)st, ;ud*=est*ul /lteniei, ;ud*)stș i 5untenia ;ud& >a celălalt capăt seaflă re$iunile =estș i ucure ș ti*9lfov& 'n plus, re$iunea =est, este caracteri%ată, de asemenea, de o ratărelativ sta!ilă, în timp ce re$iunea ;ud*=est a avut un trend ne$ativ în ceea ce priveș te evoluț ia ratei,de la 88,4 (2007" la 21 (2011"&

?onele ur!ane afectate de sărăcie includ ora-e mici care se confruntă cu îm!ătrânirea demo$rafică -idepopularea, ora-ele mono*industriale (de exemplu ora-ele miniere", ora-e a$ricole sau ora-e nou înfiinţate& /ra-ele mici concentrea%ă sărăcia din cau%a infrastructurii fi%ice sărace (transport, sănătate,educaţie", în plus, acestea au fost puternic afectate de restructurarea industrială -i sunt foartevulnera!ile la reforma industrială -i economică, care are ca principal efect o rată scă%ută de ocupare -i,prin urmare, venituri insta!ile -i mici&

>ocalităţile i%olate din %onele muntoase sau din re$iunile de*a lun$ul coridorului Dunării suferă acelea-itendinţe ne$ative ca re%ultat în special al po%iţionării $eo$rafice dificile -i al limitărilor în ceea ceprive-te activităţile -i ocuparea forţei de muncă& @:ivelul sărăciei este foarte mare în aceste teritorii,fiind necesară o a!ordare inte$rată pentru a răspunde nevoilor lor complexe de de%voltare&arto$rafierea sărăciei în %onele rurale -i ur!ane arată un risc mai mic de sărăcie în localităţile ruralecare sunt aproape de un ora- mare& 'n %onele în care nu există centre ur!ane, sau la periferia ora-elormici sau su!de%voltate, tendinţa este de cre-tere a sărăcieiA, se menț ionea%ă în acordul de parteneriatpropus de de .omânia pentru perioada de pro$ramare 2014*2020&

8/12/2019 Saracia in Romania.doc

http://slidepdf.com/reader/full/saracia-in-romaniadoc 3/4

'n vara anului trecut, "(enimentul zilei scria că Bproape 220&000 de români primesc venit minim$arantat& >unar, se consumă cu ei 42 de milioane de lei, cei mai mulţi !enefi ciari fiind în =aslui, u%ău,DolC, eleorman&

?onele cele mai sărace din .omânia sunt, de ani !uni, sudul 5oldovei, cel al 5unteniei -i al /lteniei&

Dacă luăm în calcul criteriul !eneficiarilor de venit minim $arantat, =asluiul ocupă primul loc cu 2,7din totalul locuitorilor& u%ăul, 5e edinţiul, DolCul -i eleormanul se plasea%ă pe următoarele locuri înclasamentul sărăciei& oate aceste re$iuni au suprafeţe a$ricole întinse, cei mai mulţi locuitori

ocupându* se cu a$ricultura de su!%istenţă& /cuparea în a$ricultură aduce sărăcie în .omâniaA,explica pentru ev%&ro Dumitru ;andu, profesor universitar la Eacultatea de ;ociolo$ie a niversităţii dinucure-ti&

o$ăţia este distri!uită diferit la sat faţă de ora-< u%ăul este un !un exemplu pentru că ur!anul a avuto !ună de%voltare în ultimii ani, în timp ce ruralul a rămas pe loc& >a noi, sărăcia care vine din rural arecifre mai mari în timp ce, în =est, discrepanţele sunt mult mai miciA&

)ărăcia din *ltenia

)xistă -i factori specifici& Fudeţele 5e edinţi -i DolC au devenit sărace în ultimii 10*18 ani ca urmare ade-ertificării& Eără iri$aţii, a$ricultura a rămas după cum vine ploaiaA, explică Dumitru ;andu& n altproces care a dus la pauperi%are este cel al mi$raţiei în străinătate, care a făcut ca la sate să rămână

8/12/2019 Saracia in Romania.doc

http://slidepdf.com/reader/full/saracia-in-romaniadoc 4/4

numai !ătrânii& 'n sine, procesul mi$raţiei nu ar tre!ui să ducă la sărăcie întrucât persoanele carepleacă trimit !ani în ţară& B-a s*a întâmplat între anii 2008*200# când au intrat în ţară circa #*G miliardede dolari& 'nsă, din 2010 încoace, aceste sume au scă%ut la Cumătate&/amenii nu se mai $ândesc săse întoarcă& ri%a este mai $rea în .omânia astfel că su!%istă acoloA, explică sociolo$ul&Hi nu este vor!a numai despre cri%ă< ei plecaţi nu mai vin -i pentru că instituţiile române-ti de !a%ă Iprimărie, -coală, spital I sunt neperformante& )i văd că votul prin corespondenţă nu funcţionea%ă, căpoliticienii nu îi caută decât odată la patru ani, că e mai simplu să*-i înfiinţe%e o firmă acolo, copiii sedescurcă mai !ine la -coalăA, enumeră sociolo$ul&

+e ar tre ui făcut

'n .omânia, sărăcia are cau%e structurale& 9nerţia acestor factori este mare de aceea sărăcia este $reude com!ătut& 'n lipsa unui sistem de iri$aţii, a unor forme asociative care să permită cultivareaterenurilor pe suprafeţe mari -i de%interes pentru colectarea produselor fermierilor este $reu de făcuta$ricultură performantă&

:icio re$iune nu iese din sărăcie doar prin a$ricultură, ci prin diversificarea ocupării& 9ar lipsa educaţieiduce invaria!il la sărăcie, fie că ai ocupare în a$ricultură, fie că nuA, a conc is profesorul universitarDumitru ;andu&