Saracia si mediul

19
S S ă ă r r ă ă cia cia şi şi mediul mediul S S ă ă r r ă ă cia cia este este cea cea mai mai grav grav ă ă form form ă ă de de poluare” poluare” Curs 14

Transcript of Saracia si mediul

Page 1: Saracia si mediul

SSăărrăăciacia şişi

mediulmediul

““SSăărrăăciacia este este ceacea maimai gravgravăă formformăă de de poluare”poluare”

Curs 14

Page 2: Saracia si mediul

Definiţii şi accepţiuniDefiniţii şi accepţiuniPeter Peter TownsendTownsend

–– sărăcia este... sărăcia este...

...”absenţa sau inadecvarea dietei, dotărilor, standardelor, ser...”absenţa sau inadecvarea dietei, dotărilor, standardelor, serviciilor şi viciilor şi activitactivităăţilor care sunt comune sau obişnuite în societate” (ţilor care sunt comune sau obişnuite în societate” (TownsendTownsend, , 1979)1979)

Definiţia sărăciei în UE este:Definiţia sărăciei în UE este:“Persoane, familii şi grupuri de persoane ale căror resurse (mat“Persoane, familii şi grupuri de persoane ale căror resurse (materiale, eriale, culturale şi sociale) sunt atât de limitate încât acestea să fieculturale şi sociale) sunt atât de limitate încât acestea să fie excluse de la excluse de la un mod de viaţă acceptabil la minimum în statul membru de care un mod de viaţă acceptabil la minimum în statul membru de care aparţin” (EEC, 1985)aparţin” (EEC, 1985)Concepte asociate: Concepte asociate: deprivaredeprivare, excluziune social, excluziune socialăă

NNu numu număărul rul ssăăracilor racilor creazcreazăă s săărrăăcia ci cia ci concentrarea lor spaţială concentrarea lor spaţială //creşterea creşterea numnumăărului de srului de săăraci conduce în cele din urmă la generalizarea sărăcieiraci conduce în cele din urmă la generalizarea sărăciei

Page 3: Saracia si mediul

SSăărrăăciacia

--

WikipediaWikipediaSSăărrăăciacia înseamnăînseamnă o o viaţăviaţă lipsitlipsităă de de şanseleşansele de a de a trtrăăii înîn cadrulcadrul unuiunui anumitanumit standard minim de standard minim de nivelnivel de de traitrai. . AcestAcest standardstandard esteeste relativrelativ, , fiindfiind foartefoarte diferitdiferit dupdupăă ţarăţară sausau regiuneregiune. . OrganizaţiaOrganizaţiaMondialMondialăă a a SSăănnăăttăăţiiţii ((OMSOMS), ), organizaţieorganizaţie din din cadrulcadrul ONUONU, , defineştedefineşte ssăărrăăciacia ca ca pepe un un indiceindicerezultatrezultat din din raportulraportul dintredintre venitulvenitul mediumediu pepe globglob pepe cap de cap de locuitorlocuitor şişi venitulvenitul mediumediu ((salariulsalariulmediumediu) ) pepe cap de cap de locuitorlocuitor al al ţăriiţării respective. De respective. De exempluexemplu înîn GermaniaGermania, , undeunde existexistăă un un procentajprocentajde 60de 60 % din % din salariilesalariile mediimedii din din UniuneaUniunea EuropeanEuropeanăă, , limitalimita ssăărrăăcieiciei a a fostfost consideratconsideratăă înîn anulanul 2003 2003 la un la un venitvenit lunar de 983 lunar de 983 euroeuro

AlteAlte repererepere pentrupentru stabilireastabilirea limiteilimitei ssăărrăăcieiciei suntsunt insuficienţainsuficienţa venituluivenitului pentrupentru acoperireaacoperireacheltuielilorcheltuielilor necesarenecesare uneiunei alimentalimentăăriri regulate, regulate, sausau a a necesaruluinecesarului pentrupentru îmbrăcăminteîmbrăcăminte, , încălzireîncălzire şişialtealte necesitnecesităăţiţi indispensabileindispensabile traiuluitraiului..AceastAceastăă ssăărrăăciecie atrageatrage dupdupăă sine sine deficienţedeficienţe culturaleculturale, o , o lipslipsăă de de calificarecalificare şişi creştereacreştereaanalfabetismuluianalfabetismului populaţieipopulaţiei..SSăărrăăciacia poatepoate ssăă fie o fie o ssăărrăăciecie absolutabsolutăă şişi o o ssăărrăăciecie relativrelativăă, , întreîntre acesteaceste doudouăă formeforme existândexistând formeformestructuralestructurale tranzitivetranzitive

RobertRobert McNamaraMcNamara, un , un omom politic politic americanamerican, , defineştedefineşte ssăărrăăciacia absolutabsolutăă ca ca o stare o stare extremextremăă a a existenţeiexistenţeiumaneumane cândcând individulindividul înîn luptalupta pentrupentru supravieţuiresupravieţuire esteeste expusexpus la la lipsurilipsuri şişi umilinţeumilinţe de de neînchipuitneînchipuit, , cece depdepăăşescşescfanteziafantezia lumiilumii privilegiateprivilegiate..ÎnÎn lumelume, , aproapeaproape un un miliardmiliard (850 de (850 de milioanemilioane) de ) de oamenioameni sufersuferăă de de foamefoame sausau subnutriţiesubnutriţie din care din care 170 de 170 de milioanemilioane de de copiicopii. La . La fiecarefiecare 66 secundesecunde moaremoare un un copilcopil de o de o vârsvârsttăă de sub 5 de sub 5 ani;ani; înîn total total mormor anualanual ccacca. 30 de . 30 de miloanemiloane de de oamenioameni din din cauzacauza subnutriţieisubnutriţiei

Page 4: Saracia si mediul

CauzeleCauzele

ssăărrăăcieiciei

Războaiele, sau alte conflicte militareStructura politică (de exemplu dictatura) Structura economică (o repartiţie inegală a venitului naţional, corupţia, datoriile mari ale statului) Greşeli a regimului de conducere (incompetenţă, instabilitate, lipsa reformelor necesare avântului economic) care pot provoca ridicarea ratei şomajuluiCatastrofe naturale (cutremure, secetă ş.a.)EpidemiiO creştere intensă a numărului populaţiei ((ex. ex. suprapopularea suprapopularea unor regiuni geografice)unor regiuni geografice)

Page 5: Saracia si mediul

Evidenţe sociale, demografice şi geograficeEvidenţe sociale, demografice şi geograficeAproape Aproape jumjumăătate din populaţia lumii tate din populaţia lumii —— pestepeste 3 3 miliarde de oamenimiliarde de oameni —— trtrăăiesc cu mai iesc cu mai puţin de puţin de 1,501,50--22,,5050 $ $ pe zipe ziProdusul Intern Produsul Intern ((PIB sau GDP PIB sau GDP -- GrossGross Domestic Product) Domestic Product) al celor mai îndatorate al celor mai îndatorate 4141ţăriţări (567 (567 miliomilioaannee de oamenide oameni)) reprezintreprezintă ă mai puţin decât bogăţia combinată a celor mai mai puţin decât bogăţia combinată a celor mai bogaţi 7 oameni din lumebogaţi 7 oameni din lumeAproape 1 miliard de oameni în momentul de faţă nu sunt capabiliAproape 1 miliard de oameni în momentul de faţă nu sunt capabili s să ă citeasccitească ă o carte o carte sau ssau săă--şi semneze numele şi semneze numele Mai puţin de 1% din banii cheltuiţi anual pe cumpărarea de arme Mai puţin de 1% din banii cheltuiţi anual pe cumpărarea de arme ar fi necesari pentru a ar fi necesari pentru a ajuta fiecare copil defavorizat din lume sajuta fiecare copil defavorizat din lume să ă meargmeargă ă la şcoală (şi acest lucru nu este la şcoală (şi acest lucru nu este realizat)realizat)1 1 miliard de copiimiliard de copii trtrăăiesc în sărăcieiesc în sărăcie (1 (1 dindin 2 2 copiicopii în lumeîn lume))640640 miliomilioane de oameni trane de oameni trăăiesc în locuinţe improvizateiesc în locuinţe improvizate,, 400 400 miliomilioaannee nu au acces la apnu au acces la apă ă (sigu(sigurrăă)),, 270 270 miliomilioaannee nu au acces la servicii sanitare, nu au acces la servicii sanitare, 10.610.6 miliomilioaannee au murit în anul au murit în anul 20032003 înainte ca ei să atingăînainte ca ei să atingă vârsta de vârsta de 55 ani ani ((circacirca 25.00025.000--2929..000000 copii pe zicopii pe zi))La fiecare La fiecare şşase secunde un copil moare de foame ase secunde un copil moare de foame în lume (sursa: FAO, 2009)în lume (sursa: FAO, 2009)Circa 8% din populaţia României trăia în sărăcie la sfârşitul anCirca 8% din populaţia României trăia în sărăcie la sfârşitul anului 2009 (distribuţia ului 2009 (distribuţia inegalinegală ă a sa săărrăăciei pe medii urban/rural, regiuni, judeţe, categorii de vârstă ciei pe medii urban/rural, regiuni, judeţe, categorii de vârstă ş.a.)ş.a.)

Page 6: Saracia si mediul

SSăărrăăciacia şişi

mortalitateamortalitatea

infantilinfantilăă

According to UNICEF, 25,000 children die each day due to poverty. And they “die quietly in some of the poorest villages on earth, far removed from the scrutiny and the conscience of the world. Being meek and weak in life makes these dying multitudes even more invisible in death.”

Page 7: Saracia si mediul

SSăărrăăciacia şişi

foameteafoametea

înîn

lumelume

Peste 9 milioane de oameni mor Peste 9 milioane de oameni mor anual în lume din cauza foametei şi anual în lume din cauza foametei şi malnutriţiei (dintre aceştia circa 5 milioane de copii);malnutriţiei (dintre aceştia circa 5 milioane de copii);AAproximativproximativ 11,,22 miliarde de oameni sufermiliarde de oameni suferă ă de foamede foame (deficien(deficienţaţa dede caloricaloriii şi şi proteineproteine););ÎntreÎntre 2 2 şişi 33,,55 miliarde de oameni au deficienţă de miliarde de oameni au deficienţă de micronutrienţimicronutrienţi (deficien(deficienţăţă dedevitaminvitaminee şi şi mineralmineralee)), ex. în Africa , ex. în Africa subsahariansubsaharianăă, lipsa unui singur , lipsa unui singur nutrientnutrient, şi anume a , şi anume a vitaminei A, a dus la orbirea a peste 3 milioane de copii cu vârvitaminei A, a dus la orbirea a peste 3 milioane de copii cu vârste pâste pânnă ă în 5 aniîn 5 ani;;CircaCirca 11,,22 miliarde de oamenimiliarde de oameni sufersuferăă dede obeobezitatezitate (exces(exces de zahde zahăăr, grr, grăăsimi şi saresimi şi sare,,coroborat cu deficienţa de vitamine şi minerale)coroborat cu deficienţa de vitamine şi minerale);; surprinz surprinzăător sau nu, la nivel global, tor sau nu, la nivel global, numnumăărul persoanelor care suferrul persoanelor care suferă ă de malnutriţie este egal cu al celor care suferă de de malnutriţie este egal cu al celor care suferă de supraalimentare; supraalimentare; Pe de altPe de altă ă parte, irosirea hranei este una foarte mareparte, irosirea hranei este una foarte mare:: în Marea în Marea BritanieBritanie ““o buno bună ă parte (circaparte (circa 3030--40%40%)) dindin toattoată ă hrana produshrana produsă ă anual nu este niciodatanual nu este niciodată ă mâncamâncattăă””; circa 40 ; circa 40 miliarde de dolari americani se pierd anual în urma neconsumăriimiliarde de dolari americani se pierd anual în urma neconsumării hranei produse; în hranei produse; în SUA, circa 40SUA, circa 40--50% d50% din totalul hranei produsin totalul hranei produsă ă anula nu se consumanula nu se consumăă;;Costul medical direct în lume al foametei şi malnutriţiei este eCostul medical direct în lume al foametei şi malnutriţiei este estimat la circa 30stimat la circa 30--40 miliarde de dolari americani pe an.40 miliarde de dolari americani pe an.

Page 8: Saracia si mediul

Procentajul din populaţia lumii care trăieşte cu mai Procentajul din populaţia lumii care trăieşte cu mai

puţin de puţin de 11,,25 $25 $

pepe

zi (sursa: ONU,zi (sursa: ONU,

estimestimareare

20002000--20062006))

Page 9: Saracia si mediul

Sources UNDP, 2009

Page 10: Saracia si mediul

ConsecinţeleConsecinţele

geograficegeografice

ale ale ssăărrăăcieiciei, , foameteifoametei

şişi

problemelorproblemelor

de de mediumediu

Page 11: Saracia si mediul

DeprivareDeprivare şi excluziune socialăşi excluziune socială

DeprivareDeprivareDeprivareDeprivare ~ d~ dezavantajezavantaj = varietate de = varietate de condiţiicondiţii experimentate de oameni experimentate de oameni ccăărora le lipsesc anumite resurse în rora le lipsesc anumite resurse în comparaţie cu alţii din comunitate comparaţie cu alţii din comunitate Condiţii: Condiţii:

alimentaţie, mediul domestic, adăpost, alimentaţie, mediul domestic, adăpost, îmbrăcăminteîmbrăcăminteCondiţii sociale: drepturi de angajare, Condiţii sociale: drepturi de angajare, integrare socialintegrare socialăă, , recreererecreere, acces la , acces la educaţie etc.educaţie etc.

DeprivareDeprivare relativ relativă ă

Excluziune socialExcluziune socială ă (E.S.)(E.S.)Concept utilizat alternativ cu Concept utilizat alternativ cu deprivaredeprivare

şi şi ssăărrăăciecie

RoomRoom

(1993, p. 72): E.S.=dezavantaj (1993, p. 72): E.S.=dezavantaj multidimensional care este de duratmultidimensional care este de durată ă semnificativsemnificativă ă şi care implică disocierea şi care implică disocierea de mediul social şi ocupaţional major al de mediul social şi ocupaţional major al societsocietăăţiiţii

Guvernul UK: E.S. nGuvernul UK: E.S. nu este identicu este identică ă cu cu ssăărrăăcia mcia măăsuratsurată ă prin venituri ci este prin venituri ci este legatlegată ă de fenomene precum şomajul, de fenomene precum şomajul, discriminarea, lipsa calificdiscriminarea, lipsa calificăărilor, rilor, veniturile reduse, condiţii proaste de veniturile reduse, condiţii proaste de locuire, ratlocuire, rată ă mare a criminalitmare a criminalităăţii şi ţii şi disoluţie a familieidisoluţie a familiei

E.S. E.S. Implic Implică ă “ruptura legăturilor sociale”, “ruptura legăturilor sociale”, a “solidarităţii”a “solidarităţii”

Page 12: Saracia si mediul

Tipuri de sTipuri de săărrăăciecie

SSăărrăăcia:cia:RelativRelativă ă vversus (versus (vss.).) aabsolutbsolutăăExtremExtremăăSeverSeverăăSubiectivSubiectivă ă vsvs obiectiv obiectivăăDe lungDe lungă ă duratduratăă/ t/ temporaremporarăăComunitarComunitarăăSSăărrăăcie veche vscie veche vs.. s săărrăăcie noucie nouăă

Alte tipuri de sAlte tipuri de săărrăăciecieStructuralStructuralăăDistribuţionalăDistribuţionalăConsensualConsensualăăSocialSocialăă

Page 13: Saracia si mediul

SSăărrăăcia absolutcia absolută ă vs. vs. SSăărrăăcia relativcia relativăă

SSăărrăăcie “absolută”cie “absolută”: l: lipsa ipsa resurselor de bazresurselor de bază ă necesare necesare subzistenţei (mâncare, apă, subzistenţei (mâncare, apă, îmbrăcăminte, adăpost ş.a.)îmbrăcăminte, adăpost ş.a.)SSăărrăăciecie: condiţii de trai sub : condiţii de trai sub un anumit standard (ex. 1un anumit standard (ex. 1,5,5$/$/zizi))

SSăărrăăciacia relativ relativăă: d: definitefinită ă social, dependentsocial, dependentă ă de de context şi de cohortă context şi de cohortă –– persoana este spersoana este săăracracă ă în în raport cu ceilalţi oameni raport cu ceilalţi oameni din jurdin jur

Page 14: Saracia si mediul

SSăărrăăcia extremcia extremăă, s, săărrăăcia severcia severăă

SSăărrăăcia extremcia extremăă::“lipsă atât de gravă a resurselor “lipsă atât de gravă a resurselor financiare încât condiţiile de financiare încât condiţiile de viaţă ale persoanei sunt absolut viaţă ale persoanei sunt absolut inacceptabile pentru o societate inacceptabile pentru o societate civilizatcivilizată ă şi alterează grav şi alterează grav demnitatea fiinţei umane, demnitatea fiinţei umane, producând degraproducând degraddăări rapide şi ri rapide şi greu reversibile ale capacitgreu reversibile ale capacităăţilor ţilor de funcţionare socială de funcţionare socială normalnormalăă” (” (TompeaTompea, 2007), 2007)

SSăărrăăcia severcia severăă“nivel atât de scăzut al “nivel atât de scăzut al resurselor încât oferă condiţii resurselor încât oferă condiţii extrem de modeste de viaţă, extrem de modeste de viaţă, pline de lipsuri şi restricţii”pline de lipsuri şi restricţii”“nu blochează efortul de a ieşi “nu blochează efortul de a ieşi din sdin săărrăăcie şi nici redresarea”cie şi nici redresarea”

Sursa:

Stănculescu, Berevoescu, 2004

Page 15: Saracia si mediul

SSăărrăăcia obiectivcia obiectivă ă vs. vs. SSăărrăăcia cia subiectivsubiectivă ă vs. vs. SSăărrăăcia comunitarcia comunitarăă

SSăărrăăcia obiectivcia obiectivăă: : mmăăsuratsurată ă prin indicatori obiectivi prin indicatori obiectivi (relativi sau absoluţi) (relativi sau absoluţi) SSăărrăăcia subiectivcia subiectivăă: s: stabilittabilită ă prin evaluarea prin evaluarea subiecţilor/oamenilor (este un indicator al subiecţilor/oamenilor (este un indicator al deprivdeprivăăriiriirelative)relative)SSăărrăăcia comunitarcia comunitarăă: lipsa unui serviciu public sau a : lipsa unui serviciu public sau a infrastructurii în cadrul comunităţii; un serviciu public infrastructurii în cadrul comunităţii; un serviciu public poate fi declarat disponibil dacpoate fi declarat disponibil dacă ă cel puţin 80% din cel puţin 80% din populaţie declară acest lucrupopulaţie declară acest lucru

Page 16: Saracia si mediul

SSăărrăăcia “veche” vs. sărăcia “nouă”cia “veche” vs. sărăcia “nouă”

Franţa, Marea Franţa, Marea BritanieBritanie, SUA: , SUA: vechea svechea săărrăăciecie = a imigranţilor needucaţi; = a imigranţilor needucaţi; noua snoua săărrăăciecie–– provocat provocată ă de şomajul de lungă durată şi inegalitatea, de şomajul de lungă durată şi inegalitatea, masificatmasificat în anii 80 ai sec. XXîn anii 80 ai sec. XXNoua sNoua săărrăăcie este abordatcie este abordată ă în legătură cu fenomene de în legătură cu fenomene de excluziune socialexcluziune socialăă::

Şomaj de lungă duratăŞomaj de lungă duratăInstabilitatea relaţiilor sociale (divorţuri, familii monoparentInstabilitatea relaţiilor sociale (divorţuri, familii monoparentale)ale)ScScăăderea solidaritderea solidarităăţii de clasă (sindicate, locuri de muncă, reţele de întrajutorarţii de clasă (sindicate, locuri de muncă, reţele de întrajutorare)e)

Noua sNoua săărrăăcie se considercie se consideră ă ccă ă a produs “a produs “subclasasubclasa” (” (underclassunderclass))MyrdalMyrdal (1963), (1963), underclassunderclass = “o clasă neprivilegiată de şomeri, persoane neangajabile şi = “o clasă neprivilegiată de şomeri, persoane neangajabile şi subocupatesubocupate, care se îndepărtează din ce în ce mai mult, fără speranţă de n, care se îndepărtează din ce în ce mai mult, fără speranţă de naţiune în aţiune în întregimea sa şi nu împărtăşesc viaţa, ambiţiile şi realizările întregimea sa şi nu împărtăşesc viaţa, ambiţiile şi realizările acesteia “acesteia “Noua sNoua săărrăăcie asociatcie asociată ă cu: vcu: vagabonzi, clasagabonzi, clasă ă periculoaspericuloasăă, cultura s, cultura săărrăăciei, sciei, săăraci raci nemerituoşi……..segregare socială cu implicaţii economice, geogranemerituoşi……..segregare socială cu implicaţii economice, geografice, de mediu şi fice, de mediu şi politicepolitice

Page 17: Saracia si mediul

Subclasa (Subclasa (underclassunderclass))

Acea parte a sAcea parte a săăracilor care cumuleazracilor care cumulează ă deprivdeprivăăririmultiple şi sunt caracterizaţi de:multiple şi sunt caracterizaţi de:

Dependenţă faţă de stat, corelată cu o perioadă lungă de Dependenţă faţă de stat, corelată cu o perioadă lungă de şomaj sau ieşire de pe piaţa oficială a munciişomaj sau ieşire de pe piaţa oficială a munciiIzolare socialIzolare socială ă corelatcorelată ă cu tendinţa de concentrare cu tendinţa de concentrare teritorialteritorială ă şi segregare spaţială în cartiere denumite şi segregare spaţială în cartiere denumite ghettoghetto((poorpoor ghettoghetto))SubculturSubcultură ă deviantdeviantă ă –– devianţădevianţă de la valorile dominante în de la valorile dominante în societatesocietateTendinţă de a aparţine anumitor grupuri minoritareTendinţă de a aparţine anumitor grupuri minoritare

Page 18: Saracia si mediul

Consecinţe???Consecinţe???Suprapunerea efectelor sSuprapunerea efectelor săărrăăciei peste alte probleme de mediu (ex. deşertificarea, medii ciei peste alte probleme de mediu (ex. deşertificarea, medii naturale şi artificiale fragile ş.a.) naturale şi artificiale fragile ş.a.) –– apariţia mediilor fragile, expuse la risc, a impacturilor apariţia mediilor fragile, expuse la risc, a impacturilor cumulative (temporal şi spaţial)cumulative (temporal şi spaţial)Generarea de conflicte sociale şi teritoriale cu consecinţe asupGenerarea de conflicte sociale şi teritoriale cu consecinţe asupra componentelor de ra componentelor de mediumediuMigraţii teritoriale şi presiunea accentuată asupra resurselor (Migraţii teritoriale şi presiunea accentuată asupra resurselor (existente)existente)Populaţie săracă este asociată cu probleme de mediu la nivelul uPopulaţie săracă este asociată cu probleme de mediu la nivelul unui teritoriu (ex. nui teritoriu (ex. gestionarea deşeurilor, exploatarea resurselor de sol şi subsol gestionarea deşeurilor, exploatarea resurselor de sol şi subsol ş.a.)ş.a.)Încălzirea (dereglarea) climatică va conduce la scăderea producţÎncălzirea (dereglarea) climatică va conduce la scăderea producţiei de hraniei de hrană ă la nivel la nivel global, în condiţiile în care cererea este în creştereglobal, în condiţiile în care cererea este în creştereCererea crescânCererea crescânddă ă pentru “pentru “apapăă--subsub--formformăă--dede--cerealecereale” favorizează o competiţie acerbă ” favorizează o competiţie acerbă între marii producători şi importatori de hrană, competiţie careîntre marii producători şi importatori de hrană, competiţie care se se aseamanaseamanăă uluitor de uluitor de mult cu actuala concurenţă dintre marii importatori de petrol (“mult cu actuala concurenţă dintre marii importatori de petrol (“conflictul alimentelor”)conflictul alimentelor”)Nu existNu există ă un sistem alimentar de rezervun sistem alimentar de rezervă ă la nivel mondial (“sfârşitul hranei?”)la nivel mondial (“sfârşitul hranei?”)Înfometarea de progres Înfometarea de progres –– dezechilibrul sistemului alimentar mondial dezechilibrul sistemului alimentar mondial –– dezechilibre dezechilibre socioeconomice şi de mediusocioeconomice şi de mediu

Page 19: Saracia si mediul

Surse de documentare:Surse de documentare:StStăănculescunculescu, Manuela, Sofia, , Manuela, Sofia, BerevoescuBerevoescu, I., I., (, (2004), 2004), SSăărac lipit, caut altrac lipit, caut altă ă viaţă, viaţă, Ed. Ed. NemiraNemira, Bucureşti., Bucureşti.ShawShaw, M. , M. etet al., (2007), al., (2007), TheThe handbookhandbook of of inequalityinequality andand socioeconomic socioeconomic positionposition, , PolicyPolicyPress.Press.TompeaTompea, A., A., (, (2007), 2007), SSăărrăăcie, în Enciclopedia dezvoltării sociale, (Zamfir, C., cie, în Enciclopedia dezvoltării sociale, (Zamfir, C., StStăănescunescu, , S., S., coordcoord.), .), PoliromPolirom, , BucureştiBucureşti..RobertsRoberts, P., (2008), Sfârşitul hranei , P., (2008), Sfârşitul hranei –– pericolul înfometării în era pericolul înfometării în era hipermarketurilorhipermarketurilor, Ed. , Ed. Litera Internaţional, Bucureşti.Litera Internaţional, Bucureşti.www.unep.orgwww.unep.orgwww.oecd.orgwww.oecd.orgwww.fao.orgwww.fao.orghttp://en.wikipedia.org/wiki/Povertyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Povertyhttp://www.poverty.cohttp://www.poverty.commhttphttp://www.globalissues.org://www.globalissues.orghttp://http://www.undp.orgwww.undp.org//povertypovertyhttp://www.grida.nohttp://www.grida.no