A n ul al 20 -lea Dum inecă, 29 Aprilie (12 ila iu ) 1 9 1 2 Nr. 1 8

l ’ R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I:

Pe un a n ................................. 4 ™r- 40 bau|-Pe o jum ătate (le a » . . . - c°r- 20 baui.România, America şi a lte \îiri .străine 11 cor. anual. Abonament*?ee f a c la „Tipografia P o p o ru lu ib ib i iu

Foaie po liticăApare în fiecare Duminecă.__

Telefon Nr. 146.Adresa te legrafică : »Foaia Poporului«, Sib iiu.

;| INSERATE:I] să primesc Ir BIROUL A D M IM SlIiA J jEi>

(Siratta MStelarilor' Nr. ] 2 .) 'Un fir petit prima-da! ii 1 ‘1 bani, a doua-oarfc

12 bani, a treîa-oară 10 barn.

3 Maiu.Românii suntem un neam de oameni

cu tetneiu. Dovadă de aceasta e şi mân­dria, ce o- avem pentru înaintaşii noştri. Fiul îşi aminteşte totdeauna cu drag şi cu cinste de cele învăţate dela tatal sau, pre­cum tatăl sau şi-a amintit de cele învăţate dela bunicul.

Frumoasa datină strămoşaseă de-a ţi­nea la învăţăturile isvorite din viaţa plină dc muncă a înaintaşilor nu trebuie să se mărginească insă numai la mărunţişurile vieţii /illnice. Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să deschidem cartca istorici nea- inului, pentruca văzând faptele săvârşite de înaintaşii noştri in lupta pentru Imnurile naţionale: legea, limba şi moşia, să tragem ţ i învăţătura trebuincioasa, care sa ne a- pute a o duce la bun sfârşit, dar să ne fie şi îndemn de îmbărbătare pentru a nu slăbi nici o clipă.

In istoria neamului nostru din Ardeal şi Ţara-Ungurească abia vom găsi pildă de luptă mai frumoasă şi mai îmbărbătoare ca cea din anii 1S-I8 şi 18-19, căci nici când nu s ’ati inrummat cu cununa de mucenici pentru legea şi limba romanească atâţia Români, ca tocmai iu aceşti doi ani. Iar o luptă fără jertfă de oameni şi avere nu poate sluji niciodată pentru a lumină şi înflăcarâ inimile celorce nu şi-au ajuns încă ţinta dorită:

lată pcnlijice ne folosim de prilejul împlinirii a O l de ani, decând neamul no­stru adunat pe Câmpia Libertăţii de lângă Blaj a pornit cu mai multă tărie lupta pen­tru liberarea sa, pentruca să reîmprospă­tăm câteva din hotărîrile însemnate ale ace­lui timp.

Anul trecut am dat tot cu prilejul ace­sta programul naţiunii române, aşa cum a fo6t hotărît în adunarea celor patruzeci de mii de Români adunaţi Ia Blaj în frunte cu cei doi arhierei români. Programul a- cesta au jurat Românii să-1 ţină ei şi ur­maşii lor, luptând din toate puterile pentru înfăptuirea lui. Datoria de-a lucra pentru a ne vedea odată împlinită voinţa tare să fim în înţelesul legilor patriei stăpâni pe averea, cultura şi viaţa politică naţională a noastră e cu atât tnai frumoasă, că prin al­cătuirea programului nostru naţional am „dat dovadă despre însufleţirea noastră pen­tru libertate.

Programul acesta e o dovadă tare, că Românul în veci nu se va lăpădâ de limba şi naţionalitatea sa, iar jurământul făcut atunci de părinţii şi moşii noştri e o le- gătyră prea sfântă, cu care s'a legat toată naţiunea română, că va apăra totdeauna ne­atârnarea patriei, că va lupta împotriva ce-

lorce încearcă să o vândă, îşi va apară na­ţionalitatea şi va stărui necurmat pănă va dobândi toate libertăţile, cari i se cuvin, anume: deputaţi români naţionalişti pen­tru toate cercurile electorale româneşti sau cu majoritate românească, dîregători ro­mâni din sânul său în toate ramurile ad­ministra ţiunii (la comună şi comitat), ju­decători români, pentruca să nu fie siliţi a s c plânge tot la străini, cari nu ne cu­nosc, ba încă ne şi urăsc, apoi şcoale de tot felul numai cu limbă românească.

Cererile acestea sunt aşa de drepte, încât însăşi dieta ţării, deşt alcătuită în cea mai mare parte din străini de neamul no­stru, le-a recunoscut votând legea de na­ţionalităţi , pe care însă toate guverne te din Budapesta au călcat-o fără ruşine.

Ca să vadă cetitorii noştri şi imn bine, că toate drepturile, pentru cari luptăm şi în ziua de astăzi încă, au fost ccrutc tot de înaintaşii noştri, lăsăm să urmeze şi ca­te va din cererile făcute dc adunarea Româ­nilor ţinută In 10 Septemvrie 18-18 Fn co­muna Orlat. Aid eră comanda regimentului român întâiu de graniţă, iar adunarea a fost convocată de grăniţerii români, luând la ea parte şi o mulţime de negrăniţeri. lată unele din cercrile acestei adunări:

Cerem dreptate nemărginită de-a vorbî, de-a scrie şi de-a tipări, de-a ţinea adunări, consultări şi de-a forma societăţi pănă când mijloacele sau scopul lor nu sunt oprite prin vre-o lege.

Pentru susţinerea libertăţii naţionale cercm, ca naţiunea română să aiba pe tot anul o adunare generală română (confe- renţi naţională) şi un comitet statornic ales dc adunarea generală.

Trebile bisericeşti ale naţiunii române să se administreze şi să se îngrijească de cătră un sinod general român compus din deputaţi bisericeşti şi mireni, biserica ro­mână sű f ie ş i sâ rămână neatărnutoarc d e oricare altă. biserică.

Tot Românul să aibă acelaş drept ca orice cetăţean al fiecărei alte naţiuni, ase­menea şi naţiunea română să aibă aceleaşi drepturi ca orice alte naţiuni ale monarhiei. Acelaş Urept cu privire la limbă, şcoale, biserici, diregătorii publice. Acolo, unde toţi cetăţenii fără deosebire de limbă au drepturi asemenea, Românii să. aibă ase­menea ca toate celelalte naţiunj. După a- cest principiu de egalitate să se compună toate deregătorijle publice, toate judecă­toriile, precum şi dietele ţării.

Precum adunarea şi-a rostit dorinţa sa pentru, adevărata libertate, egalitate şi fră­ţietate, precum se rosteşte pentru ţinerea constituţiei, aşa simte cea mai ferbinte do- r/nţăf, ca cu susţinerea egalităţii tuturor na­

ţiunilor să se păstreze şi să se ţină uni­tatea monarhiei sub,domnia Maiestăţii Sale, Înălţatului nostru împărat; s i m t e c e a m a i jerbijite dorinţă, c a in p ă s t r a r e a ţ i ţ i n e r e a iuţit f i ţii (intratei turnir ta ce sâ se arete un i­tatea monarhiei: f i in i deplin încredinţată, că mărimea, putere:! şi înflorirea intregei monarhii depinde dela aceea a fiecărei na­ţiuni în parte, şi că earăşi libertatea, îna-

' uitarea, neatârnarea şi fericirea fiecăreina­ţiuni în parte atârnă dela tăria statului întreg.

Pentru cererile acestea drepte, înain­taşa noştri şi-au vărsat sângele şi şi-au dat viaţa, urmând îndemnului Comitetului na­ţional dela 18-IS, care le zicea:

Românilor! întăriţi-vâ, armaţi-vă, apâ- raţi-vă şi ţineţi unii cu alţii, cum se cadc să facă fraţii cci de un sânge şi deolimbă. Dacii r.u veţi fi una ,şi dc un cuget, atunci nimeni nu vii poate feric i! Pe sufletul pro­topopilor şi al preoţilor şi a tot elenii Aice o răspundere grea, ca să nu se la- pede de popoml român de frică sau pentni interes, cum s’au lăpădat mulţi pe timpul calvinismului, când au ţinut cu Ungurii, cu calvinii şi a i unitarii; câtă jele şi su­părare a trebuit să fie atunci Ia poporul român părăsit de părinţii săi a spus şi va spune istoria totdeauna. Preoţii au datoria •să-i inâng.lie, să-i inimeze pe ceice scad cu inima, iar pe ei să nu-i abată nici o întâm­plare rea dela apărarea şi învăţarea popoa- rălor lor.

Fiumoasc şi înălţătoare sfaturi! Iar noi vum dovedi, c;c suntem urmaşii vred­nici ai înaintaşilor noştri, dacă asemenea lor nu vom pregeta a jertfi totul pentru îndeplinirea cererilor naţionale.

Stăm rău cu şcoala. După datele statistice publicate de ministerul de culte şi instrucţie (şcpale), în Ungaria şi Tran­silvania tot la 100 d e Româ/n sunt 59, cari nu ştru carte, la 100 de Ruteni 53 (aşadară şi Rutenii ne-au întrecut!), la 100 de Sârbi 45, la 100 de Croaţi 28, la 100 de Slovaci 27, la 100 de Maghiari 20 şi la 100 de Gertnani (Şvabi şi Saşi) numai câte 1 i inşi, cari nu ştiu carte.

Noi suntem ded în privinţa ştiinţei de carte în coada tuturor. Noroc, că mai sunt şi Ţigani în ţară- Vina o purtăm în rândul întâiu moţ, căci în multe locuri nu pricepem nici acum însemnătatea şcoalei şi nu ne grăbim să jertfim pentru ea şi să: ne dam toţi copiii la şcoală. Slovacii sunt cu mult mai sjăraci decât aoi, şi cu toate _ acestea ei n’au nici junsăiate atâţia analfa­beţi câţi avem noi. Se’aţelege, că lumea judecă vrednicia unui popor după ştiinţa lui de carte (în limba mamei) mai întâiu*

yşa cá mi e mirare, dacă popoarale culte ne socotesc pe jumătate barbari.

Vina acestei stări triste o mai poarta insă şi guvernele vrăşmaşe nouă, caii nc-au încins sute de şcoale din cauza legii hingherului culturii noastre, a Iui Ap- poltyi, f îr ă să ne dea altele în locul ce­lor închise.

Adunări naţionale în comitatul Fă­găraşu lu i. In ziua de 3 Maiu st. v. se vor tineâ două adunări naţionale în comitatul Făgăraşului, una înainte de ameazi în Ş i n r a - v c i ' t c , unde deputatul nostru, dl Dr. Xnlda-Yocvod va arătă iubiţilor săi a legă­tori. cum si au lucrurile în tară. a doua iu A rp fr^u l- ' t c - jo s . unde dl Dr. A i c o h w ^ Ş c r - han va face acelaş lucru. I.a ainândoua adunările vor luă parte şi mai mulţi mem­bri de-ai Comitetului nostru naţional.

Oltenii \or dovedi şi dc data aceasta, ca tu comitatul Fagaraşuiui poate să fie un singur stăpân: Partidul nostru naţional, al cărui membri sunt toţi Românii cinstiţi.

L istele electorale. In numărul tre­cut am înştiinţat, că dela b păna la 13 Ala iu st. nou (dela 22 Aprilie păna la 2 Main oalindarul vechili) listele electorale sunt expuse la primării şi in cancelariile notarilor cerciiali, pentruca oricine crede, ca s ’a iacjit vr'o nedreptate, să ceara în­dreptai ea ei. l is te le piovi/oiice au fost trimise minister ului de interne. In anul 1«»I _? in Ungaria un milion 221 mii

711 de nlo;;al(>[i. adecă abia a doua/ceia parte din luciii tot i i Uliii ariei au ibcr>l.'"ite ~ T Î i e g c i c T r e . » r 7 î in t buni numai de plă­tit dări şi de dat soldaţi, har si alegatorii aceştia sunt împărţiţi in cercuri electorale alcătuite cu cca mai mare nedreptate. Suni cercuri electorale, cari n'au nici o miic dc nlegât’ iri. ca Abrudul cu 200. A l b a -1 n I i a cu71 1, Brcţru cu 111, Gherla cu 170. Ibas- falatil cil 271. t >cna-Sibiului cu 118, Olâli- falAu (sacii esc) cu 100. Şicul cu 121 alegă­tori. In schimb sunt cercuri cu preste 0000 ca dc pilda al Caransebeşului. Numărul alegatorilor e anul acesta mai mic ca anul Irccu:, mai ale* din can/a emigrărilor.

Coi K) dela Oradea. Seminar ro­mânesc iu Oradea, (ia/.eta jidoveasca „Pestei l.loyd“ (e scrisa nemţeşte) spune, ca cei 10 iui vor fi lasaţi nici sa depună examenul la sfârşitul acestui an in semi­narul maghiar din Oradea-mare. Poarte bine. caci picior de Român n'are sa mai calce in temniţa aceea. Tot gazeta aceasta mai spune, ca Prea Sfinţia Sa episcopul Radu vrea sa înfiinţeze un seminar româ­nesc la Oradea, i; şi vremea, căci e o ru­şine pentru cea mai bogată episcopie româ­neasca sa lase pe tinerii ei, cari vor sa se facă preoţi româneşti, sa meargă sa cer- şeasca adăpost Ia dujmanii neamului no­stru.

A legerile comunale din Viena. In zilele ■trecute au fost in Viena alegeri pentru con­siliul comunal. Liberalii (mai toţi Jidani şi jidăniţi) in tovărăşie cu socialiştii au dat strajr.ica năvală, doară vor pune mâna pe locurile de consilieri comunali si vor sdrobi pe creştinii-sociali. partidul întemeiat dc Lueger. marele prietin al Românilor. S'au înşelat insa, căci creştinii au învins şi dc data aceasta, dovedind, ca ei nu vor sa sufere, ca din reşedinţa împăratului să se facă un cuib de jidani cum s'a făcut din Budapesta.

Png. ,2 „FOAIA POPORULUI»

„Deşteaptă-te Române“ apărat cu sabla. Câţiva bravi studenţi romani din Bucovina cântau intr’o zi într’un restau­rant'din Viena cântece de-ale noastre, între cari şi sfântul nostru imn Deşteaptă-tc Ro­mâne. Nişte străii: ;, studenţi şi altfel de oameni, dela o altă masă strigară să nu mai cânte româneşte. Atunci se scoală Bu- covineamil Dumitra Rus» şi mergând la masa străinilor, îi declară oameni ueciopliţi cerând totodată să numească pe unul, cu care sa se bată în săbii, ca să-l pedepsea­scă pentruca a indrasnit să batjocorească imnul nostru. A doua zi a fost duelul (bă­taia). Românul nostru a ciopârtit pe străin, crestându-i obrazele, taindu-1 la mână, în pântece şi preste ochiu.

lată pentru ce e bine, ca tinerii no­ştri, cari sunt siliţ i să înveţe printre stăini, să se deprindă cu toldinadinsul la lupta cu sabia şi la împuşcatul la ţintii. Căci a- tunci Jidăjiaşii şi năpârcile grofeşti din Cluj, Budapesta şi alte locuri n’ar mai în­drăzni să-şi bată joc dc neamul nostru.

Lupta in C roaţia . Nădejdea, că gu­vernul de-acum din Budapesta va curaţi pe Cuva' din Agrant, nu se împlineşte. Ace­st,i a chemat pe toţi funcţionalii mai mari la sine şi U-a ţinui o vorbire, in care spu­nea, că prim-ministriil l.nkâcs arc toata în­crederea iu el. de aceea va lucra mai de­parte cu ciomagul. Aşa şi face. Cia/e- tele croate sunt mereu confiscaţi' (oprile sa ajungă la abonaţi şi alţi cetitori), ba acum a începui iâ (i.sohv consiliile co­munale clin comunele cu Croaţi bravi, na­ţionalişti. peiitniră membrii lor ar fi făp­tuit iu iâudueli ( V).

O car ie a dlui lâsr.i. Ol l.iszi Oscar, profesor Ia universitatea din Cluj, a pu­blicat în limba maghiara o carte mare inti­tulata „Formarea statelor naţionale şi che­stiunea de naţionaliiaie“ . Drept iuchcicrc a frumoasei lui lucrări recomandă guver­nelor, ca fata de naţionalităţi sa urmeze politica lui De.ik şi a lui l.olvos dela 1807,

' respectând dieplurile naţionalităţilor aşa i după cum sunt cuprinse in legea de na­

ţionalităţi.i Cei cu adevărat vinovaţi scapă. Tri- ‘ Imuabil din Beregs/.isz (partea de mea/a- î noapte a Ungariei) a pedepsit S3 de locni- i lori din Igneţ, pentruca la alegerile diu j urmă au primit bani pentru voturile lor.

Pedeapsa dictată a fost dela 1 săptămână pănă la o lima. Toarte bine li s’au tă ­cut, pentruca nu se poate ticălos mai mare decât acela, care-si vinde sufletul, Dar peiiîruce n'au pedepsit şi pe ccice le-au dat bani? Pentruca aceia sunt gunoaie ne-

| meşeşti jidane.

Mare adunare ia Alba-Iulia.

împotriva episcopiei gr.-cat. m aghiare .Clopotul deşteptării a sunat, atât în

dieceza grcco-catolică a Orăzii-mari, cât şi preste tot locul, unde locuesc Români de-ai bisericei noastre greco-catolicc.

După cum am spus şi în numărul tre- î cut al foii, iu dieceza Orăzii mari prin, | toate satele se fac proteste în scris, sub- ! scrise de sute de Români, cari nu vor să j fie rupţi dela maica lor, biserica româ- ! neasca.i Pe de altă parte, fruntaşii bisericei| române unite au convocat Ia Alba-Iulia o j marc adunare de protestare in contra spar*

Nr. Í8

geiH bisericei noastre naţionale. Iată eu- vântul de chemare cătră popor:

împrejurările între cari se ţinteşte la înfiinţarea bisericii gr.-cat. maghiare şi modul în deobşte cunoscut, cum se plă- nuieşte înfăptuirea acestei biserici, trebuie s£ umple de adâncă îngrijorare inimile tu­turor credincioşilor buni şi adevăraţi ai bi­sericei gr.-cat române.

Poporul român a ţinut totdeauna cu sfinţenie Ia aşezamintele sale religioase şi în decursul veacurilor a aflat scut şi mângâiere în sinul bisericii sale, găsind în Sionul Românesc un puternic, nebiruit apă­rător al existenţei sale.

Autonomia si integritatea teritoriali a Provinciei noastre metropolitane greco-ca- tolice dc Alba-Iulia si Făgăraş şi caracterul românesc al bisericei noastre unite cu Roma este o scumpă moştenire primită dela părinţii noştri, pe care, în strânsă unire cu Prea Sfinţiţii noştri Arhierei, da­tori suntem să o apărăm faţă de orice în­cercare potrivnică, ca neatinsă să o lăsăm fiilor şi nepoţilor noştri.

Pentru împlinirea acestei mari şi sfinte datorii şi cu scopul manifestării voinţei obşlcşfi a Românilor greco-catolici, sub­scris i i prin aceasta convocam o mare adunare a credincioşilor gr.-cat. din Pro­vincii Mitropolitana de Alba-Iulia şi Fă­găraşpe ziua de iWercuri, 29 Alaiu 1912 st. n.f

in Alba-Iuliacu următoarea ordine de z i :

1. Deschiderea adunării.2 . C o iis lilu ircă confercnţei.3. Desbatere asupra plănuitei înfiin­

ţări a bisericei gr.-cat. maghiare şi aduce­rea unei ic/oluţiuni in aceasta chestiune în scopul meiiţinerei drepturilor şi integrităţi! bisericei noastre.

I. Eventuale propuneri, şih. Încheierea confercnţei.Suntem convinşi, că cuvântul nostru

de diiemare va găsi răsunet iu inimile tu­turor fiilor credincioşi preoţi şi mireni

ai bisericei noaslre, ca iiitrimindu-ne şi sfăfuiudu-itc sa putem lua măsurile potri­vite pentru apărarea bisericei noastre gre- co-catolice române.

Veniţi cu toţii, fii adevăraţi ai bisc- rieei noaslre, ca in aceste zile de grea în­cercare să ne putem arata nedumeririle şi manifestă cu glas puternic voinţa noastră.

Budapesta, la 23 Aprilie 1012. (iheorghe Achim, Alexandru Cormoş Ale- xandrescu, Dr. Carol Barhul. Dr. Clemente Hârbul, (iavril Barbul, Fugen Bian, Dr. loan Bian, hr. (iheorghe Bilaşcu, Dr. Iosif, Boca, Dr. Romul Boila, Dr. Victor Bonte- seu, Dr. loan Boroş, Dr. Eugen Brâu, Dr. loan Cherecheş, Simion Caluţiu, Dr. Ute Cliiudrjş, Dr. Vasilc Chindriş, Dr. lu l îu Chiş, Dr. loan Ciordaş, Florian Cocian, Dr. Toma Cornea, Andreiu Cozma, Dr Tit Do­boş, Dr. (iheorghe David, Dr. Victor Deleu, Dr. Andreiu Doboş, Dr. Teofil D rago ş , ' Dr. loan Erdeli,. Dr. Amos Frâncu, Dr. Origore German, Dr. Ladîslau Gvurko, Iu- niu Brut Hodosiu, Francisc Hossu Longin, Dr. loan Harşia, Dr. Aurel Isac. Dr. G a- vril luga , Dr. Salvator Jurca, Dr. Deme- triu Kiss, Dr. Vasile Lucaci'u, Dr. A ndre i« Macaveiu, Dr. Titu Mălai, Dr. Iul iu M aniu , Dr, Cassiu Maniu, Dr. loan Alarciac, Iulian Alarcian, Dr. Ilie Mariş, Dr. Sebastian Marta, Dr. Coriolan Meseşan, Dr. L iv ra Micşa, Dr. Augustjn Mircea, Dr. Tudor.

'Moisil, Or. loan Moldovan, Dr. loan A\i- hali, Dr. Teodor Mihali, Dr. Ştefan Mo­rar, Dr. Alexandra Morar, Dr. luliu Mo­rar, loan F. Negruţiu jun., Dr. Aurel Nil- van, Nicolae Nilvan, Dr. loan Oltean (Lu- doş), Dr. loan Oltean (Lăpuş), Dr. Victor Onişor, Miliail Pavel, Dr. Silviu Păşcuţ, Dr. loan Pantea, Dr. Gheorghe Rătăcea», Alexa Pocol, Dr. Andreiu Pop, Dr. Corio- lan Pop, Dr. Emil Pop, Dr. Gheorghe Pop, Gheorghe Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, luliu Pop, Dr. Iustin Pop, Dr. Izidor Pop, Dr. Laurenţiu Pop, Dr. loan Pop, Petru Pop, Dr. Ştefan C. Pop, Dr. Gheorghe Po- pescu, Dr. luliu Pordea, Dr. Valentin Po- ruţiu, Dr. Titti Perţia, Vasile Ranta, Dr. Octavian Russu, loan Savanyu, Dr. Nico- lae Şerban, Alexandru Stan, Dr. Coriolan Steer, Dr. Danii Szabo, Dr. loan Szabo, Dr. Simion Tămaş, Dr. Gavril Tripon, Dr. Liviu Ţigărean, Dr. loan Vălean, Dr. Ale­xandru Vaida, Dr. loan Vaida, Dr. Camit

Velican, Virgil Vlad.*

Adunarea aceasta era să se ţină Marţi, în 28 Maiu st. n. (a treia zi de Rosalii). Dar fiindcă in aceasta zi e târg de săptă­mână în Alba-lulia, s’a schimbat ţinerea adunării pe ziua de Mercuri, 29 Maiu. A- ccasta din cauză, ca poliţia din Alba-lulia să nu aibă cumva motiv, ca să oprească a* dunarea, ce s’ ar fi convocat pe Marţi in ziua de târg.

Nr. 16_________ ________________«i

Din delegaţiuni.Cetitorii noştri ştiu, că dieta din Bu­

dapesta şi cca din Vicna aleg câte 00 de deputaţi, cari se adună într’un an în Vicna, în alt an în Budapesta, ca să primească ra­porturile ministrului de externe, al mini­strului de războiu şi al ministrului comun de finanţe. Anul acesta dclcgaţiimile s’ au întrunit în Vicna.

Cel dintâiu a vorbit ministrul d e ex­tern e cel nou, contele Berchtold. hl a spus, că Austro-Ungaria vrea să rămână şi pe viitor credincioasă Triplei-Alianţe, pentruca astfel să se asigure pacea. Ce priveşte legăturile a i Rusia, a spus, că amândouă statele lucrează în interesul păcii şi amândouă vreau să se păstreze starea de acum în Peninsula-Balcanică. Cu Turcia monarhia noastră întreţine legătu­rile cele mai prietineşti şi va căuta &ă îm-

EOA1A POPORULUI

piedecc sa.u să micşoreze tot ce ar putea fi păgubitor pentru ea. Despre România a zis următoarele: Avem un tovarăş credin­cios în mtmea noastră pentru păstrarea păcii pe România, al cărei suveran august este unit cu Împăratul Francisc Iosif prin- tr’o prietenie de ani îndelungaţi. Ne vom

—silî a întări cât vom putea mai bine legă­turile călduroase cu România.

Vorbirea a fost primită de delegaţi cu aplause.

A vorbit apoi ministrul d e războia Auffenberg, care a arătat trebuinţa de-a se vota cât mai curând reformele militare, ca să se poată Introduce serviciul militar de doi ani la infanterie şi să se mărească armata.

Sfătos s’ a arătat numai fariseul .-!/> ponyi, care a spus, că e nemulţumit de vorbirea ministrului de externe, pentrucă acesta a vorbit şi în delegaţiunea Ungariei nemţeşte, cu toate că e cetăţean ungar. Şi cu toate că nici conţii lor nu ştiu toţi un­gureşte, şoviniştii vreau, ca noi să învă­ţăm şi Ia sate ungureşte!

Apărarea Croaţilor în delegaţiuni.Delegaţii unguri au avut să-şi audă câteva adevăruri usturătoare dela delegaţii aus- triaci din cauza stărilor nelegale din Croa­ţia. Tisza a făcut pe grozavul, bătându-şi joc de amestecul ( ? ) austriac în afacerilc Croaţiei, cari ar fi numai ale Ungariei. De­legatul austriac Schwarzenberg a spus, că părerea Ungurilor despre îndreptăţirea lor de-a înlătura legile în Croaţia s ’ar putea aplică şi faţă de Maghiari, iar deputatul Dr. Kramarz, Ceh, a spus-o verde, că la caz d e n evoie s'ar puteţi nunti şi în Un­garia un comisar regal, care să facă rtui- duealâ. Austriacii c e r , ca Ungurii, cari (in aşa d e mult la respectarea drepturilor lor constituţionale, sfi resp ecte şi drepturile al­tora. Dacă constituţia este sfântă, ea tre­buie să fie sfântă pentru toţi. In accste timpuri grele, când onoarea Austro-Unga- riei e de mare însemnătate în Orient, po­poarele din Peninsula Balcanică araţii cu d eg e te le asupra Ungariei, unde unul popor slav (Croaţii) i-s ’au răpit toate drepturile.

Lukdcs a încercat să potolească pe Au* striaci, a trebuit însă să recunoască, că stă­rile din Cmaţia sunt neconstituţionale (îm­potriva legii).

Cu paloşul. «Poveste vitejască din vremea descălecatului

Moldovei de

Radu Rosetti.

(Urmare).

VIII.Cine era Mihu.

Vidra fiind astfel Chinuită, când de bă­nuiala că Mihu o părăseşte, când de grija pentru viaţa lui, nu băgase de seamă că noaptea căzuse pănă ce întră o slujnică purtând o lumânare în mână care îi zise:

— O sosit jupânu Mihu.— Unde-i ? întrebă Vidra, sărind de

pe scaun şi putând de abia vorbi, de tare ce-i batea inima.

— Chiar acuma o întrat în odae la ju- pâneasa Sanda cu un om care l’o ajuns toc­mai când descăleca.

Vidra, fără a mai asculta cele de pe

urmă vorbe a slujnicii, eşi repede în sală şi întră în odaia de alăturea care se găsea între a ei şi crâjmă. Când întră, în faţa uşei, stând în picioare, pe mocanul ce-I vă­zurăm la otacul cărăuşilor de sub Perkiu şi care, precum a ghicit cetitorul de mult fără îndoială, era una şi aceiaşi fiinţă cu ibovnicul frumoasei Vidra şi cu Păunaşul Codrilor. Mihu părea cuprins; de o mare tnănie, căci sprincenile îi erau încreţite şî privirea cruntă- Vidra era să se arunce în braţele lui dar se opri pe Ioc văzând că în odaie mai era un om care stătea în faţa Iui Mihu. Era un ţăran mic la trup şi us- căcios, cu pletele şî musteţile negre, având îmbrăcămintea purtată şî astăzi de ţăranii dela munte, dar cu capul legat, rupt, plin de noroiu şi de sânge, şi părând copleşit de os­teneală.

Când Mihu dădu cu ochii de Vidra, fruntea i-se mai însenină şi făcu o mişcare ca şă se apropie de ea dar, stăpâwndu-se îndată, îi făcu numai cu capul un jsemn uşor şi se întoarse <iin nou către ţăran zicându-i

„FOAIA POPORULUI“cea mai veche, mai bună şi mai ie f t ină

foaie pentru poporul nostru.Cuprinsul ei, foarte bogat şi vaiiat,

este anume întocmit pentru trebuinţele ţă­ranului român.

Numeri de probă se tr im it la cerere ori-cui gratis .

Abonarea se poate face cu începutul fie-cărei luni şi costă:Pe un an întreg 4 cor. 40 baniPe o jumătate de an 2 „ 20 „ De acum pănă Ia Anul-nou 3 „Pentru ţările străine 11 „ anual

Lăţi(i d eci „Foaia Poporului** p res te io t locul, ca a stfe l să o putem fa ce ş î mai bună!

Abonaţii cei noi primesc în cinste şi partea romanului ,.Cu paloşul“ , care s’a ti­părit pănă acum în foaie.

--- O

Jncetsr<a tteîttţslcgsvilor între îţotnânii din făgăraf.

Intre comitatele din Ardeal, nici unul nu are o poporaţiune aşa de curat roinâ- neakă cum e în comitatul Făgăraşului. Toată naţiunea s'ar fi aşteptat, că cei din comitatul acesta să premeargă cu pildă vie în lupta contra străinului încuibat în admi- njţsfraţittnea comitatelor. In schimb, • ni- câiri nu s’uu dat atâtea pilde de neînţe­legeri, de certe uneori ca Ia gura cortului, ca tocmai din partea Românilor din comi­tatul Făgăraşului.

Dacă certele acestea ar fi fost din râvna pentru a căută mijloace tot mai pu­ternice pentru lovirea la mir a veneticilor, ar fi fost supărătoare, nu-i vorbă, dar tre­cătoare. Durere însă, că totul a fost -pen­tru ambiţii personale, cine să fie mai marc, cine să rămână deasupra, chiar dacă nu .me­rită. Umiărjlc s’au văzut: un Szabo, iij- spector şcolar, şi-a bătut joc cum i-a plă­cut de şcoalele noastre confesionale, puţine câte mai sunt, şi eu toate acestea, când în­suşi guvernul s ’a convins, că e o ruşine să mai fie lăsat în Ţarn-OItului, s’au mai găsit câţiva învăţători confesionali, cari să meargă la iui banchet dat în cinstea lui de nişte nenorociţi dela şcoalc de stat şi co­munale. P iu i ! Fruntaşii din Făgăraş a- junseseră să se târască pe dinaintea jude­cătorilor străini pentru procese de cari au

a i glasul răst it :— Vorbeşte!Iar ţăranul arătând spre Vidra cu o-

chiul, Mihu zise din nou a i glasul mai as­pru, mai ridicat:

— Vorbeşte!— Iată cum întâmplat, Căpitane,

zise atunce Românul. Ştii că prada s’în- cărcase pe patm cai şi că eram rânduiţi, fratele Paisie şi eu, cu şease oameni din Bălţătcşti şi patru din Cracăoani, s ’o du­cem la părintele Isaia care trebuia să ne aştepte sub Horaiţa. Am plecat pe înse­rate. Noaptea era întunecoasă şi, când am ajuns sub dealul Simonului, o început a ploua şi mergeam încet printre stânci şi ’dărâmături, caii căzând într’una. Cu mare greu ne-am suit pănă la curmătura dela care te scobori în Cracău şi, când. am ajuns cu toţii în vârf, ne-am pus jos ca să răsu­flăm puţin. De odată se năpustesc asupra noastră, de după nişte stânci, o ceată de oameni. Eu de abia apucasem şă pun mâna pe ghioagă câjid am primit o lovitură cum-

Pag. i FOAIA POPORULUI ~ v“ t: Nr. 18

mimai m uierile s labe de gu ră . Destul, ea eră o ruşine toată v iaţa po litică românea­scă din F agâraş .

Lucrul acesta I-au văzu i cu durere fruntaşii neam ului nostru şi pentru delă- turarea lui au în sărc inat pe d-nii IV. luliti A\aniu. membru al Com itetului naţional, pe p ărin te le N’ icjalac lvan, vice-preşedinteie C om itetu lu i naţional, şi pe dl deputat Or. A lexandru Văida-Voevod. Săptăm âna tre ­cură s ’a ţinut mai întâiu o consfătuire cu frun taşii din Făgăraş, apoi a doua zi scaii ‘ în trunit preste o suta de fruntaşi din toata Ţara-O lfiiltii, unde s ’au primit a i m are în sufleţire şi cu unanim itate (de că- tra to ţi) urm ătoarele Itotăriri. pe cari le dăm pe c n r t :

i. l a ţ i Românii din i'n ra-i >i tul ui se le ag a a fi so lidari (unul pentru toţi, toţi pentru unul) si :i se sp rijin i unul pe altu l în toate m an ifestările dc interes obştesc pe terenu l po litic, cu ltu ra l, social şi economie.

J . Se va rontim iâ fără p re g e t• lupta pentru apărarea şi susţinerea pe toaic caile le g a le a tuturor scoale lo r confesionale. Drept arc ea toţi. cari \or ţinti la desfiin ­ţarea şcoale lo r acestora si prin aceasta Ia in ipedecarea poporului nostru tle-a inainlâ în cu ltura naţionala rom aneasca, vor fi com batuti pe toate ca ile , chiar şi boico­taţi. .M.ii a les ,se vor pedepsi ticăloşii vân­zători dc neam, ca ii s ’au faru l spioni ai guvernu lu i duşman şi au denunţat pe preoţi! noştri, ca >a->i pe.in la congni.i,

> < i i doi deputaţi naţionali, d-nii D i. A lexandrii Vaida-Voexod si Dr. Nicolae Sc ib au \or li sprijin iţi şi pe \ iilor in toata num. I Io: pentru b inele neamului iio siiti.

I. Pi eşeilitite al rltibu îu i naţional co- m it.itens ,i (ost a les dl Dr. loan Şencliea,\ i.e -p ; v -cd iiite Dr. <Vta\ian V. i s i i , seciet.ii M aici (*. lig a .

lo j i membri români ai lom isim ii- loi a le se ile ro!ir;i c;: iţiutu a co in ii.iin lu i vor demî>i!ii:i.i. conliim ând insa lupta apriga împotriva com itelui suprem , duşmanul neimpric.tt al ase/am intclor naţionale ro­m aneşti (I • cultura din ace-t comitat.

Acestea sunt frum oasele lio ia r iii a le cont ci cutei u.iţion.-d< din l'.ig a r.iş . S.i ua- da jn 'iiin . ca toţi -e i chemaţi se \or ţinea di- ele şi )( v ir irM u v ii, raci m c.'iii nu se po.ije ţarc a îă ia ispravă buna pe terenul naţional, r.i in comitatul 1'aga raşu lu i. daca \.i fi unire şi Imna în ţe legere . Iar pe tcice

p lita in cap <i am cazul jos leşinat. ( Int voi fi s îa l aşa nu şiin . dar când mi-aut ve­nit în fire. fa-'.mii o m işcare, am auzit g la- j-’il lu i P a is ie care in lreba cum îmi este.I ram inca am eţii, nu i-am putut răspunde deocam dată şi mimai ilunace mi-o dat sa fa*.1,;;:! re va vin d .a îr ’o ploscă. mi-am dat seam a despre ce •..’■> întâm plat .şi l ’am în­treba i rum o «cripat.

1:1 mi-o spus ea acei care au niivâlit iiMtpra noastră erau lanoş Ungureanul eu In ram iu ii Ini şi ca el, cânii s ’au ivit. afiâti- du-se !a ■> parte şi văzând ea Ungurii sunt m ulţi şi ca n 'aveau ce le face, o smuls de pe uu eal care păştea lângă el doi desagi

■cu bani şi o scăpat cu ci in râpa de sub noi. Acolo, asciinzâiuhi-se in ţih lâ , o auzit v a iete le oam enilor noştri m ăcelăriţi de U nguri apo i, după ce au contenit acele va­iete , ch iotele de bucurie a hoţilor când au dat de prada şi p lc ^ re a lor. Dupâ ce s'au

t dep ărtat, Paisie , îngropând desagii cu bani în tufiş, s ’o suit ia r în deal unde o găsit •trei U nguri şi pe ai noştri toţi zăcând la

| vor mai cuteză să sparg;« so lid arita tea na- i5 tionala , blăstnm ul neam ului să-i a jun gă şi ;; m ustrarea de conştiin ţă a lui Cain să-i j; b age în mormânt, ca pe prim arul, care a j! 'ţinut cu dujmamil Ia a legeri, sau ca pe

preotul vânzător de neam, care a trebuit.’ din aceeaş cauză, să ia lumea în cap.

Ştiri politice din străinătate jR ăzb o iu l i t a lo - lu r c . In T ripo litan ia j

nu s’a întâm plat n im ic deosebit. Toată lu- j mea s'n in teresat m ai m ult de închiderea j

. strâm torilo r de m are num ite D ardanele şi j de aceeace va mai face flota ita lian ă . j

După cum am ară ta t şi în num ărul din j urmă al foii, flota (co răb iile dc războ iu) ; ita lian ă s ’a retras d e la gura D ardanelelor, făra să ti făcut vre-o ispravă, şi a p lecat j înspre in su le le din A larea-Fgeică, bom bar­dam! pe unele, cu toate că erau neapărate .

: P lecarea Ita lien ilo r a bucurat mult pe ne- ' gusto rii din Rusia, România, apoi A nglia , j

j F ranţa, A ustria, cari nu puteau să mai tri- ■! m ită sau sa mai aducă m ărfuri prin strâm -■ toarea D ardanelelor. (Contrar aştep tărilo r,

lu rc ii nici (lupa p lecarea flotei ita liene n 'a vrut sa deschidă D ardaucle le pentru coră- i

; b iile de coiuvrciu. adecă n’au vrut să le || cu re le de m inele, iviri plutesc ascunse în <

ap e le strâm torii. A lin istri Puterilor mari , dela C onstantinopo l, îndeosebi ai A ngliei si R usiei, cercau m ereu dela guvernul turc sa desch idă D ardanelc le . Rusia am eninţă,

: <«' va cere d esp ăgu b ir i, ba o parte a flotei itiseşţi ap ăru se la gura (fosforului, ( iu - j vernul turc cercă d e la Puteri ,s.i-i garanteze, ca deschizând D ardane lc le , flota ita lian a '

, na \a mai veni acolo. Se vede, c.t P uterile I nu a juns la o în ţe legere şi cu Italia, raci ab ia săp tăm ână trecuta a hotăril guvernul turc desch iderea drum ului pentru corăb iile de com eiciu .

j V o rb ir e a m in is t r u lu i ru s dc c\- I te n te . Sasouoff, m in istru l rus de externe, ' j a ţinut iu duma (d ie ta ) ruseasca o vor- ; j b ire inni lunga despre politica din afară a ! Rusiei. FI a dec lara i, că Rusia e în ţe leasa ' cu Italia iu privinţa Peninsulei Balcanice, ;

unde uu e erlat să se faca nici o Schimbare.Iîn ţe lege rea aceasta uu insemiteaza insă, ca j

; Rusia s 'a r fi aliat cu Italia contra Turciei, căci aşa ceva ar porni uu razhoiu etiro- j pean. Toi in vorbirea aceasta a dat sfat ;

păm ânt, m orţi, iar pe mine suflând. Dupa j• ce mi-am venit bine in fire, ne-am sfătu it , ce sa facem şi ne-am hotârit ca el sa

m earga sa dea de ştire Părin telu i, iar cu. sa ma duc la dascălu l (îheo rghe din Roz-

( nov sâ-i spun în tâm plarea pentru ca el sa < te înştiin ţeze pe Dumneta.

Am ajuns in Roznov pe Ia prânzul ; cel mic iar dascalu l (îheo rghe fiind răn it din lupta de eri si neavând alt om de nâ-

' dejde sub mâna, mi-o dat un cal şi m’o ; trim is tot pe mine aici sa-ţi spun paţan ia

• noastră. Ţăranul încetând sa vorbească, : Milm a cărui frunte se întunecase din ce

: in ce mai mult iu vrem ea acestei povestiri, stătu câtva in tăcere cu ochii îndreptaţi

| spre păm ânt apoi, ridicând capul, zise cu mi g la s surd care trem ura de m ăn ie :

Daca aveaţi g r ija să trim iteţi îna- -• inte pe vre-o doi. trei inşi pentru cerceta- j ; rea drum ului, uu se întâm pla una ca astaÎ şi nu eram acuma cu toţii de râsul lioţo- ’: mam ilui de lanoş. Sa ştii că voi afla dela

P a is ie cum s'au petrecut lucrurile, şi că 1

B u lgarilo r lacomi de-a începe războiu cu. T urcii, dacă vor fi a ju ta ţi de Rusia, să se- astâm pere şi să-şi vadă de treb ile lor, căci Rusia nu va lă sa pe nici un sta t b a lcan i» să turbure pacea. D eclaraţiun île acestea a le lui Sasouoff a mai lin iştit lum ea, care începuse să creadă, că Rusia vrea să pro­ducă încurcături. Dar pentru aceea tot nu e de crezut pe deplin Rusiei.

Sasouoff a m ai spus în tre a lte le , că a isb u tîl să în tărească pacea cu Austro- U ugaria , pe care Ruşii sunt su p ăra ţi, pen- trucă a cuprins Bosnia şi -H erţegovina.

Ce scriu alte gazete?In G aze ta T r a n s i lv a n ie i (B raşov)

scriind despre munca cea mare, pe care o desfăşoară tinerim ea rusă pentru lum ina­rea poporului rus, spune, că şi tinerii no­ştri nr trebui să urmeze pilda tinerilo r ruşi. la tă , ce scrie, în tre a lte le :

„Ne-am aştep tă cu tot dreptu l, ca ti­nerim ea noastră de pe la un iversităţi, teo- lo g ii, p reparandii şi chiar gim nazii, pe lân g ă s tu d iile de spec ia litate , să se p regă­tească mai cu seriozita te şi cu zel p e n t r u s l u j b a d r v i i t o r i a p o s t o l i a i l t u r n i i n i p o - pn rn ls t i .

„ îna in te de toate sa cerce a-şi forraâo limbă poporală corectă şi frumoasă prin " aprofundarea scriito rilo r noştri mai de seam a, ca spre p ildă C reanga, Coşluic ş .a . Apoi asem enea tinerilo r ruşi să se n isu- easc.ă a-şi însuşi temeinic toate accie ctt- noştinţe, de cari are lipsă poporul dela sate . atât în v iaţa cu ltu ra lă , cât şi în cea ccoiiomică. Sa discute apoi asupra m ijloa­celor, prin cari \or putea să le răspân­dească mai uşor la popor, pentruca acesta sa aibă folos de pe urma lor. Iar- în va­canţe sau după isp rav irea stud iilor tineri­mea sa ceara dela conducătorii aşezăm in­te lor noastre cu ltu ra le să le facă cu putinţă munca do rită .*4

lu alt număr, dl R. Demian propune, ca studenţii români dela un ivers ită ţile din C lu j şi Mmlapcrta sa ţina chiar şi confc- reuţe in limba m aghiară pentru A laghiarii dela oraşe, pe cari sa-i lumineze iu p ri­vinţa noastră, (iac i M aghiarii ne cunosc pe noi numai după m inciunile pub lica ic de J idan i in gazete le lor. şi ştim, că in Un­garia toate gazete le m aghiare sunt în mâna J idan ilo r.

de te voi g ăs i vinovat cu ceva, îţ i vei p lă ti vina cu v iaţa.

l.ra sa urmeze, dar uşa se desch ise şi mocanul pe care Fam văzut însoţind pc Aliliu in tabăra cărăuşilo r vârî capul în odaie.

( .ii voia Dum itale, am să-ţi spun ceva, Capitane.

- A\ilui se ’ ntoarse iar către ţăran şi ’ i z is e :

Du-fe de m ănâncă şi de te o d ihne­şte, vom mai vorbi mâne.

Dupâ ieş irea Românului, M ihu fă cu semn mocanului să vorbească :

- Pe vârful Benei se văd cinci fo­curi aşezate, in tr’ un ş i r ; cel d in capătul dela deal ii mai m are ; în dreapta şi î n s tânga celui dela m ijloc se văd două fo­curi mai mici.

Ha, zise Mihu şi faţa i să în v ese l i - ’ P ais ie o dat dc ei. Onea, oam enii trimişi de mine cu prada s ’au lăsa t să f ie lo v i i î fă ra veste de lanoş U ngurul, hoţu l e c l

Nr. 1 8 FOAIA POPORULUI « i i V

0 Literaturo şi ştiinţaZile grele.

De Alex. Ţ inţariu .Răzimat de-un stâlp, moş Ştefan stă

în tinda căsii. Privirea Iui pierdută e lă­sată pe vestejitele frunze ale arborilor, cu cari un vânt rece de toamnă se joacă, alun- gându-le din un loc în altuL

Câte odată apoi privirea Iui se ridică la cer şi se uită în pustiu, ca şi când ar vrea să străbată stratul gros de nouri, 111 cari cerul e îmbrăcat.

După o vreme, pleoapele îi cad oste- uite pe ochi şi un suspin greu, un suspin înăbuşit îi ese din piept.

Stă câteva clipite aşa, cu capul plccat în jos ; stă nemişcat ca un zid, apoi pri­virea iar i-se pierde în pustiu.

Vântul din ce în ce sufla mai tare şi rece. Moş Ştefan îşi stringe pe lângă trup «umanul învechit şi zdreuţos. Ininia-i bate cu putere, pare că voeşte să*i spargă piep­tul, ce se ridică ca valurile furioase ale mării. Pe faţa-i galbină se întipăreşte apoio roşaţii, tot sângele i-se ridică în e a ; în ■ochii-i băgaţi afund în cap tremură nişte raze slabe de lumină.

Prestc o clipită apoi roşaţa aceia se pierde, întocmai ca o schinteie în văzduh, faţa Iui iar devine galbină, mai galbină ca pănă aci, ochii lui iar devin stânşi, iu- cunjuraţi de umbra unor dureri copleşi­toare ; buzcle-i tremură o vreme, apoi ră­mân pe jumătate deschise.

•Odată, în vremilc apuse pentru tot­

deauna, moş Ştefan sta in tinda câsii şi nu simţia durerile de cari acuma el c fră­mântat, ci inima lui era scăldată într’o marc fericire. Atunci curtea era plină de viaţă: găini, gâşte şi raţe ziua Întreagă îngânau in glasul lor cântece frutnoase: un viţeluş gras ca un pepene sta la poartă şi aştepta pe mamă-sa dela păşune; un mânz frumos se juca prin curtc, alerga pc coi şase purcei, cari dc frică fugeau in rup­tul capului. Când mânzul se ostănia, purceii se culcau Ia soare, iar moş Ştefan

• mergea la ei şi-i gâdâlea pc foaie.Cea mai marc fericire însă atunci o

simţea moş Ştefan, când vedea pc Tudo*

vajnic şi crud care pune copiii în ţapă sub ochii mamelor. lanoş i-o ucis pc toţi afară dc Paisic şi dc ţăranul pe car.c I’ai văzut aici şi lc o luat toată prada. Dar se vede că Paisie s’o pus pe urma lor şi ştie unde sunt, căci cele cinci focuri în şir cu cel din capătul dela deal mai marc înseamnă că este treabă Ia dealul Simonului, iar cele două mai mici dela mijloc sunt iscălitura Iui Paisie; ştiu acuma unde trebuie să a- dun tovarăşii. încalecă îndată, dute în fuga mare în vârful Benei şi spune Iui Apostol Găburici să aprindă numai decât cinci fo­curi în cerc; unul să vie drept spre miază­noapte şi s ă fie mai mare decât celelalte patru, iar în mijlocul cercului alte patru în cruce, şi toate să ardă pănă în ziuă. Stăi, adaose el văzând că Onea se întorcea spre uşă, Fulger şi cu Vijelia sunt osteniţi, ei vor rămânea aice ca să se odihnească. Când vor fi doua ceasuri pănă în ziuă, vei pun $31ele pe Tunet şi pe Trăsnet şi vom pleca.

Onea ieşi. (Va urma.)

riită şi Ioniţă, cum mtmeiau de cu drag, cum erau dc îndemânatici la tot lucrul. De jnulte ori, din ochii lui moş Stefîui se s tre - . curau lacrime de fericire. '

Neimiloasa moarte însă îi repuse pe Tudorică şi Ioniţă, şi de atunci agoniseala de pe lângă casă, încetul cu încetul a înce­put să se risipească, pănă ce nti a mai ră­mas nimic.

Moş Ştefan şi baba Dochia sunt bă­trâni; un lung şir de ani le apasă 'umerii, şi nu mai pot munci. Apoi durerea şi mâh­nirea ce ei au îndurat şi îndură prin moar­tea lui Todorjcă şi loniţă, pe cari îi iu­beau mai pe sus de cât lumina ochilor lor, i-a zăpăcit de nu mai ştiau de capul lor.

Acuma curtea e tristă şi pustie, nici ,un 'sămn de viaţă nu e 111 ea, şi moş Şte­fan, când îşi aduce rJrnjinte de vremurile apuse, stă se înebunească de durere.

•A înserat.Vântul suflă cu putere mare. Pe cer

se zăresc vre-o două-trei stele, a căror lu­mină e palidă şi tremurătoare.

Şuerătura rece a vântului desmetece- şte pe moş Ştefan din aiurările lui.

îşi trece mâna, slabă şi osoasă, pre- ste frunte, ca şi când ar vrea să alunge gândurile grele ce îl frământă, apoi cu mersul gârbovit şi sprijinit pe o cârje, por­neşte spre uşa dela odaie.

Face nişte paşi, apoi întinde mâna stângă ca se afle uşa, căci lumina ochilor îi slăbise mult. Intră în odaie şi a» greu­tate sc lasâi pe laturea cuptorului, stând acolo buimăcit.

In odaie e întuncrec. La o fereastră vântul a rupt hârtia dela un geam şi fri­gul slrăbate în lăuntru.

Moş Ştefan se uită la fereastră, dar nu vede nimic. Nişte fiori reci îi trecc prin tot corpul. Voeşte să se ridice, puterile însă îi lipsesc.

De cri seară nici el, nici baba Dochia nu au luat nici o îmbucătură în gură. Ea, acuma c dusă In sat, cu cacrelc de lână ce a tors. Pc bănişopi ce capătă, o să cumpere de-ale mâncării. Tot câştigul lor stă din tors. Baba Dochia întotdeauna se scoală după miezul nopţii şi toarce Ia în- tunerec.

— Stcfmc, unde eşti ? se aude un glas sLib ca din mormânt.

Nici un răspuns.Baba Docliia se uită în odaie şi vede

pc moş Ştefan.Merge la el.—• Am adus pită, Ş tefane . . . Trei

zile o să ne a ju n gă . . .Moş Ştefan îşi inişcă puţin capul. Se

uită Ia baba Dochia, apoi iar ÎI lasă jos.— Am adus pită, Ştefane, zice din

nou baba Dochia.— Mi-e f r i g . . . mi*e f r i g . . . ceva mă

înjunghie în sp a te . . . murmură moş Şte­fan.

Baba Dochia taie o bucată de pită şio întinde lui frioş Ştefan.

— Alină-ţi puţin foamea.Moş Ştefan i-a pita. Pănă nu o duce

însă la gură, îi cade jos. Manile îi tre­mură cu tărie. Tot aşa îi tremură şi capul.

— Mi-e frig, mi-e frig, murmură el de m>u.

— Ai recit, ai friguri, zice baba Do­chia, apoi cu greutate mare îi ajută să sepună în pat.

_ Mi-e f r ig__ Mai pune ceva pemine.

' Baba Dochia nu Snai are nici o haină.— Mi-e f r ig . . .Numai gemetele dureroase şi înăbii,-

şite ale lui moş Ştefan şi şuerătura vân­tului, conturbă liniştea de mormânt • din odaie.

Baba Dochia sţă ca eşită din m inţi lângă pat. v • .

Nu năcăjiţi animalele!Oamenii se ajută la lucru cu o seamă

de animale. Cele dintaiu mtre, acestea sunt caii şi boii. Mulţi oameni îşi şi ţin vitele de ţi-e mai mare dragul slt te uiţi la ele. Dar sunt şi oameni de aceia, cari pun po­veri îndoit de multe pe car, decât pot; trage vitele. Sau alţii mână căruţa cu cai, de gândeşti, că vrea să sboaie. Par’că ani­malele acestea n’ar trebui încă cruţate cum se cade! ?

Colaboratorul~nostru, dl Petru O. .Or- Iflţanu, — care a văzut pe mai mulţi oa­meni de-ai noştri, ce nu cruţă vitele cum se cade, — ne trimite următoarea poezie, pe care o recomandăm în deosebita atenţiune a cetitorilor noştri. Dl Orlăţanu a făcut aceasta poezie sub impresia celor văzute într’un loc mai zilele trecute.

Calul.Nobile, dar sărmane cal,In mintea ta de animal,Ce gândeşti, când în loc de fân Iţi dă bătăi al tău stăpân Şi ’n loc de-aţi uşura povara Te ’ncarcă mai greu cu ocara! ?Şi *n inintea ta de dobitoc La ce gândeşti, când stai în loc. Privind cu ochii tăi de foc La soţii tai far* de noroc?

Ce gânduri te muncesc atunci Nobile cal, când preste lunci Şi preste văi, fără popas.De uiultcori cărând pe nas,Pe-al tău stăpân îl porţi cu bine Să fie mtilţămit cu t in e !?

Şi când la pas, iute ca vântul, Voind par’că să mând pământul. Te ’ndcamuâ pintenii în foaie,De obosit scăldat în zoaie, —Ce gânduri porţi, sărmane cal.In capul tău de animal ?Când hamul taie rană ’n tine,Deşi stăpânul vede bine,Şi tot încarcă carul plin Şi-abia mai poţi de greu şi chin, - Ce gânduri umblă 'n op u l tău Sărmane cal, bătut de rău?

•In drum lungit sărmane cal Stăte-ai, cum stă un animal Lipsit de lacrămi şi suspine, Ţinând durerea ta în tine.In jurul tău strânsă o lume De-a ta durere făcea glmne;Iar soţul tău, un dobitoc,Priveâ cu ochii să i de foc La tine şi aşa cum sta Părea că e’n durerea ta.Iar tu când' ochii ai deschis,Atâta milă eria scris In ei şi atâta credinţă,Ce n’o are orice fiinţă!

Qare e învăţătura?Cu tot ce-i viu în asta lume,Tu omule, a l cărui nume Coroană eşti, .te poartă a şa : Nimic să fie vina ta.

Petru O. O rtâţam t -

I V „FOAIA lO PO RU LU i“Nr. ÎS

Poezii poporale.Din Maier.

După mireasa ta bade Plânge satul jumătate Şi voinici a treia parte.După mirele tău lele Plâng- fetele tinerele Şi neveste frumuşele.Las să p lâng i ca li jele C ’au trăit bine ni ele.Buuirâ-te mái mireasa.Că bâta-i Ia grinda ’u casa,Şi-i cioplită ’n patru dungi.Cât is spatele de lungi.

C u lese de T ro ian A\v <7

Din Galeş.Când ciasul va bate şasii, Iubita-mi pleacă din casă,Cu cofa fi cn'n urcior,Colo ’ii vale la izvor.

Gătită eu flori, mărgele.Să desmiardâ badea ’ ii ele.Cu costum frumos, curat.Ca fetele dela sat.

Ka-i frumoasa la statura, ' ' . ,i-i la oclti şi la făptură,C11 mersul cam tegănat.Par’ca-i zâuă-adevărat.

Culese de Nirolae V. Moroi.

Glume şi snoave.Surdul, ologul, golanul şi orbul.Lhi surd, un olog. un golan şi un orb

treceau odată printr’o pădure. Deodati surdul se opri şi se puse la pândă.

— A-ud nişte şoapte şi sgomot de paşi, "ari se apropie de noi, zise el încet cătrS ceialalţi.

• Vai de mine, striga golanul spă- riat, mă tem, că vor ii nişte hoţi; a,u să' ne prade de s igur; ce sa ne ştim face? v -

Auzi vorbă, zise ologul, hai să fugim!C.e mai tot vorbiţi, zise orbul, siţ

ne vedem liniştiţi de drum. Ce-o fi vom vedea.

Flota italiană contra Turciei,it

,.'f . ’■

.ii• ; . 1

* f e ' •**- * * ‘Vil*

.iîV»i

■ • V

I

5iExKt' yţ,. '/t

1 k ■ àilfc itt » Jt - . J I •

' J*K-'Ti&r' -fi*- • ffe,j* V w . i

.............. . "■ " „ , l ; ' 7 ' „ ’ ' ' *

■>' " . vvAi

?ui‘\Iii numerele trecute ale „Foii I\,noru- precum şi numărul prezent, ain spus

la rubrica „Ştiri politice din străinătate“ , ca flota italiană (corăbiile de razboiu) ;!n voit sa atace Turcia europeana. De ace^a

iâii.i_rî.at ca t-ă treuca prin s l r an* . \

Dardanelelor.Chipul nostru.de sus ne arată o scamă

dc corăbii italiene, cari au fost pătruns pană in apropierea Dardanelelor. Aci se pregatese pentru lup tă . ' l ' i ie le corăbii ma­nevrează incoacc şi încolo,- iar alteie isi

iau imiuiţiune. In partea de jos a i? i.pâ­ini se văd o mulţime de soldaţi italieni, cari încarcă immitiuue pe corăbii, prega- lindu-sc de a intra in strâmtoarea Dar- d inelelor.

K-r. 1 •>

Sibmi ít M rí a n.

Pentru v iz itarea trupelor de a r t i le ­r ie din Sibiiu soseşte în oraşul nostru azi, Joi seara, Alteţa Sa. arhiducele Leopold !Salvator, mareşal c a m pest ru şi inspector general de artilerie. Arhiducele Salvator rămâne în Sibiiu (la hotelul împăratul Ro­manilor) câteva zale. Cu aceasta ocazie e vorba să viziteze şi locul de cură de aer «lela Păltiniş.

Ş t ir i din arm ată . Cei doi generali români, pe cari îi aveanr în armata noastră, Idnii loan lenacltie şi Dănilă Mâteringa au ieşit la penzie, împlin::>du-şi anii de ser* viciu. La penzie a mai ieşit şi dl locote- nent-colonel (Obarstlaitnant) Nicolae StrSim. HI căpitan Dumitru Herbai a fost înaintat la ■'radul de maior, iar sublocote­nentul (laitnantul) loan Gosa la rangul -de locotenent. Domnii sublocotenenţi Aurel Cos"arie şi Nicolae Pásürariu au fost de­coraţi cu medalia Signuiu laudis (latineşte, -semnul lainici) pentru vrednicia tor în.s lu jb ă .*íá

Alte în a in ta r i dc ofiţeri români în a r ­m ata îm părătească . Pe ziua ck* intâiu Maiu au fost înaintaţi următorii ofiţeri ro­mâni :

C oloneii: loan Borriu (Mostar), AI. Jivart (comandantul «robiei militare supe­rioare din Kismarton) şi S. Doctorovici (Ia ministerul de razboiu).

L ocotencnţi-coloncti: Victor de Moga (comandantul şcoalci de cădeţi din Buda­pesta).

Maiori: Alexandru Hantn (aghiotantul inspectorului de artilerie), Dumitru de Her­bai (reg. de inf. Nr. 2, Braşov), 1 raian Jivau (reg. dc inf. -ti Caransebeş), loan Popovici (reg. de inf. S2, Vicna) şi loan Mar elf/r iu (reg. dc artilerie 33).

Cöpitani: Artúr Dordea şi Edvin Crai- covea.nu (amândoi in statul major), Nicolae P&sărar (reg. de inf. -13), Aurel ( .osgarin (reg. de inf. 29. Timişioara).

Locotenenţi: loan Goţn (reg. inf. 2, Braşov), Victor Macavciu (reg. inf. 63, Bistrţiţa), Ovidiu Ceruta (reg. inf. 37, Viciu), loan Pop (rcg. inf. 33, Foca), Teo­dor Colbazi (reg. inf. 50, Alba-Iulia), la* eob Frumos-u (reg. inf. 43, Biserica-Albă),

, Nicolae Ijuigu (reg. inf. 32, Pesta), Bujor Voina (reg. inf. 61, Foca), Nicolae Sdn- ^eorgean (reg. inf. 65, Mişcolţ), luliu Po­povici (reg. inf. 43), Arseniu Florea (reg. inf. 63, Bistriţa).

Sublocotenenţi: Dumitru Popovici (reg. inf. 50, Alba-Iulia), Valerru Dânită (reg. inf. 51, Cluj), Emilian Piso (reg. inf. 62, Muraş-Oşorheiu), Gheorghe Banca, (reg. inf. 50, Alba-hilia), Ed. Vcrindeanu (reg. inf. 33, Foca), Romul Moldovan (reg. Inf. 32, Pesta).

Doctor 'maior: Victor Corbul.Doctori căpitani: loan Savu şi loan

Florianu.Andi tor-lo co ten en t: St. Mogan (Arad).

iVlaîcu la Cernăuţi. Aviatorul nos­

tru, despre care am spus, că n'a prea avut -timp frumos, când a zburat la Cernăuţi, a mai sburat inc’odată în capitala Bucovinei. Sborurile au fost de data aceasta minunate, căci şi aerai era liniştit.

FOAIA POPORULUI

M aghiar izarea numelor de comune din comit. SibHuhii. Ministrul de interne a publicat acum numirile aşa xise oficiale ale comunelor din comitatul Sibiului. Cu toate cii satele din acest comitat sunt ro­mâneşti «m româneşti-săseşti, el a hotâ- rît numai numiri maghiare pentru ele. La unele a schimbat şi numirea cea veche un­gureasca. Aşa de pildă la Ruşciori nu*i mai zice Ruszcsor, ci Oroszcsiir, la Cacova Sebeşului, Sebeskafcova, la cea de lângă Sibiiu Szebei’.kakova, la Sebeşul-de-rus Olt- felsosebes şi alte pocituri de acestea. Se înţelege, ca numele acestea străine sunt datori sa le întrebuinţeze numai slujbaşii si şi aceştia numai în scrisorile oficiale ide j slujbă). Nici un Român, care ţine la cin- j stea Iui, nu le va întrebuinţa.

Monete de o coroană falsificate. InAustria s’a dat de urma unor monete de o coroană ialşificate. Se dă cu socGteala, că ele sunt falsificate <ie ceice au făcut nu de mult hârtii falşe de 20 coroane.

Convenire socială. Reuniunea so- dalilor români din Sibiiu" aranjează o con­venire socială împreunată cu cântări, de- chwiaţiune, postă umoristică şi joc ce se va ţinea Duminccă, la 12 Maiu n. 1012, în „Unicitm". Dirigentul corului: dl Can­did Popa. O parte a eventualului venit curat este destinat pentru fundaţiunea zia­riştilor români. începutul la 8 oare seara.' Preţul de intr.tre: De persoană 1 coroană.- însemne de dans pentru dansatori 50 bani. Supraswlviri se primesc cu mulţumită şi se vor evita pe cale ziaristicii.

Program: 1. Ce vii badeo tarzior, cor mix de A. Bena. 2. a) Câte flori si b) Păsărică mută-ţi cuibul, coruri mixte de I. .Matei. 3. Ziua învierii, de Oeorge Cosbuc,

• declamată de D. Axcr.te. 4. a) Scumpă | dragă copilită, cor mixt dc O. Dinţa şi b)! Nevasta care iubeşte, cor mixt de G. Mu* i zicescu. 5. Solo de tenor, dl I. Sfnndu.

6. Cântec tio primăvară, cor mixt de I. Porumbescu. 7. Zis*a badea, cor mixt de

! O. Muzicesru. 6. Măiestri şi plugari, cor j mi.vt, duet şi soli de A. Bena. — După ! conccrt urmează joc.

Cununii. D-şoara Măria Şerban din Ruşi şi dl V osii ie Gri avu din Topârcea îşi serbează cununia lor religioasă Duminecă, în 5 Maiu st. n. 1912, în biserica gr.-or. din Ruşi.

— D-şoara Elena Şerb §i dl Constantin Bâja îşi serbează cunuma lor religioasă Duminecă, în 13/26 Maiu 1912, în bise* serica gr.-or. din Poiana.

La fondul de 20 bani pentru cumpă­rarea unei case cu hală de vanzare pe sama meseriaşilor, al Reuniunii sodalilor români sibieni, au mai dăruit: Ermil Bor- cea, funcţ. Ia „Transilvania“ , 20 bani, loan Dobrin, măestru faur (Ayrig), căutând un tovarăş rotar pentru Avrig, 50 bani, Nic. Şoroştenean, învăţăcel pantofar, 30 bani, Dr. Onisifor Ghibu, profesor semin., 1 cor., loan Pienaru, învăţăcel faur, 30 bani, Dr. Lucian Bortea, adv., 20 bani, Ep. A. Ba- Îam3ce, oontrolar la centrala cooperative­lor săteşti (Bucureşti), 1 cor., luliu Enes- cu, funcţ. la „AibLia“ , 20 bani, Dr. Nico- îae Bălan, prof. sesn. 1 cor., Dr. loan Voma funcţ. la banca gen. de Victor Pâ*cală, prof. sem., câte 20 bani Şî Vie. Tor- dăşian, prez., 10 bara.

Pâ£. 7

iŢăranii noştri pentru fondul z ia r i­şti lor. Suntem fericiţi că putem vesti d e­spre întâiul rod al apelului făcut de noi ■/rentfii fondul ziariştilor români. Din 7 oarda (comit. Târnavei mari) ni se serat urm ătoarele: Dl Gheorghe Pasai, econom in comuna Toarcla, şi-a botezat un copil- La propunerea d l ui loan Pa sa t , jniijesiru co jocar in Cincul-mare, 's’a f'ăcnt între oas- . peţU delfl botez o co lecta micii. Din. siuna adiutaiu s ’a hotărî t a s e da 1 cor. 50 bani la fondul ziariştilor. Dea Dumnezeu, ca Re/norului noştri p e la toate adunările, unde vor fi c e l piiiit! tO la munăr, să-şi iţducă aminte şi d e gazetarii noştri, care muncesc şi îşi pun toate puterile pentru htm m rea poporului. Rtfinân cu stimă

Un\ iubitor al gazetelor, care dcuărfi întră-în casă, îţi

e s ie "casa himinată.Societatea m eseriaş ilo r din Blaj in­

vită la PrdduUfiunca rorală-teatralâ îm­preunată cu dans, ce va. avea. loc Sâmbătă l a 11 Maiu n. 1912 în sala „OteLului Uni­vers" sub conducerea dlui profesor lacob Mureşianu. începutul la 8 orc seara. Pre­ţul de intrare: loc I 2 cor., loc II 1 cor.00 bani, stal 1 rar. Venitul curat este de­stinat fondului Societăţii. Biletele se vând h „Consum", iar seara Ja casă.

Program: 1. Imnul „Astrei“ , de I.Mu- reşianu, cu acomp. de muzică. 2. întâia scrisoare de dragoste, Monolog de S. Ror- nemisa, predat dc d*şoara Victoria (.liri- kjtian. 3. Năluca, baladă poporală de 1. Mureşiami, cor cu soli şi acomp. dc pian.- Soli d-na Maria Kampf şi dl Aug. Gruiţia. •1. Declamaţie comicii, predată dc A. Pă­curar. 5. a) Uni leliţă’n vârf de munte dc I. Crişan, b) Numai una de O. Coşbnc şic) Haiducul de T. Tcodorcscu, coruri mixte,u. Nobila cerşitoare, comedic într’un act de V. Alexandri. După concert urmează joc.

S inuciderile în Trciscaunc. O ga­zetă ungurească din Săuuime se plânge, că între Săcui a început să bântuie boala căci aşa trebuie să-i zicem ■ sinuciderii. Ln Broşneul-mare s^au spânzurat un băr­bat şi o femeie, în Chichiş un bărbat şi şi în r l te sate alţii. Prestc tot, numai anul ncesta s’ou «inuas vre-o 60 dc Săoui. Pe noi ar trebui să ne mire boala aceasta a sinuciderii tocmai la Săcui, pe cari statul, ca şi când ar fi numai al Maghiarilor, ii îmbuibă cu toate bunătăţile. Dar tocmai îmbuibarea aceasta îi face slabi de minte şi ide inimă şi lipsiţi de credinţa în Dum­nezeu, aşa c i sunt în stare să-şi ia, ce nu e a lor: viaţa. Numai poporul, care mun­ceşte şi luptă din greu, trăeşte.

Un vapor sburat în ater. Turcii au împănat nu numai strâmtoarea Dardanele- Lor cu mine ascunse, cari să explodeze, când vor veni corăbiile de războiu ale duj- imanului, ci şi porturile mai mari.- Aşa au făcut şi în portul Smirna (Azia mică). Un vapor grecesc, care phitiâ sub pavilion (steag) american, a plecat din Smirna spre Salonic. Căpitanul vaporului n 'a vrut să primească un pilot (conducător), care să treacă vaporul fără primejdie printre mi­nele ascunse în marea de lângă, port, dar a şi păţit-o, căci vaporul s ’a lovit de & mină, care a -explodat şi a aruncat vapo­rul în aier. Din cei 152 de oameni de pe vapor au soăpat cu viaţa njmvai 92, ceiala lţl aii perit

Pa-. S

Evanghelia m agh iară dela Murăs- Oşorheiu. In „Românul“ dela Arad dl prof. Gagia, care a cetit sfânta Evan­ghelie in limba maghiară la slujba Paşti­lor din biserica din Murăş-O.şorheiu, spune ca n’a vrut să-şi arete slugărnicia prin a- ceasta, căci e obiceiu, ca Ia Paşti să se cetească la oraşe Evanghelia în mai multe limbi.

Toate bune. dar limba m aghiarii n 'are ce căută in b iseric ile de rit o rien tal (greco- o rîen ta le şi greco-cato lice), căci M aghiari de rit o rien tal nu ex f c t î i . Ş i tocmai acum, când guvernele haine lovesc n i toporul în clăd irea bisericei noastre naţionali-, putem aştep tă dela p r e o ţ i i n o ş t r i , ca să nu facă nimic ce ar samiinâ a lin gu şire şi în josire naţională .

Ş v a b ii d in B an a t fac mereu supărare şov in iştilo r din tara noastră . G azetele ji- dano-m aghiare vestesc, că învăţătoru l re­negat d in tr’o comună şvăbeasră din Bacica (in tre Dunăre şi T îîli) a prim it o m ulţim e dc scrisori anonime (Iară iscă litu ră ), in care e am eninţai cu m oartea, de va mai ce rt de la copii sa înveţe ungureşte . Acum s ’au pornit jandarm ii şi spioni sh afle pe ceice an scris ep isto le le acelea.

Intru am intirea unei preotese har­nice din Săcuime. Ni se scrie: InţeleapJa regina a României şi-a încheiat minunata sa „Evanghelii-“ , brodată şi rusula ni cră- icstilc <-i mâniile, cu cuvintele: . fem e ia fe s e n i neamului viitor“ .

Aceste cuvinte în ţe lep te si de o veci- tiică valoare mi-se im prospatca/a iu miii- Um m ea. când voicsr s j scol la ivea la uu model de femeie româna, a rare i mănoasa munca a avui lor prin m eleagu rile şi râ- poj>cle vai a le m unţilor C iru lu i, printre singuratice le p a lm i ţă răneşti române a le Saciiim ci.

Vorba e de vrednica preoteasă greco- cato lica I oa n a H vie r nasc. (!â/ti"Orn. soţia parohului si protopopului onorar Ştefan Boier din comuna Alvişt'alâu. Aceasta preo­teasa harnica a raposat in Domnul Ia 17 A prilie .1 . c. iu vârsta de 7 (> ani.

C ine a fost raposala ? Un model de fem eie, atat ca mama cât şi ca românca şi p reoteasa. T atăl sen, I mannil C ă lugăru l, preot in Saschiz laugă S igh işoara i-a dat << creştere adcvarai rom âneasca. Prin anii 1830 ajungând preoteasa. cel dintâiti gând a l ei i-a fost sa fie folositoare neamului seu . Avaud dela Dimme/eii o deosebita p ricepere intru a pregăti d iferite lucruri de mâna de-ale casci, precum : ţesături de pânza, covoara. ştergare , m asaic, brodării şi <hiud iseli iu d iferite colori etc., răpo­sata ca o m aiaslra adevarata , prin s ilin ­ţe le ei propaga ra\na şi gustu l spre imbră- toşarca Murului tiv mână femeiesc. Pilda data de. dânsa a tost urm ata de ţărancele mimă roaselor comune de prin Săcuim e, cari astăz i, pierzând pe fosta lor instructoară g ra tu ită , cuprinse sunt de adâncă ja le .

Lucrurile de mână făcute de răposata preotensa, au fosi lăudate după vrednicie fa d iferite expoziţii, aşa Ia expoziţia m ile­nară din Budapesta si la cea din Sibiiu, a Asociaţiunei noastre române.

Dar răposata in Domnul a f o s t şi o adevarata p r e o t e a s a . In timp de aproapeo jum ătate de veac a fost mâna dreaptă a soţului ei intru clădirea şi împodobirea de lăcaşuri dumnezeeştj. Dânîa întreprinse m dese rânduri colecte pentru clăd irea b i­

FOAÎA i'Ol'OkULLU

sericilor gj.-cat. româneşti din Homorod- Almaş şi Sângiorgiul-Mare, pentru procu­rarea de clopote şi în urmă pentru împo­dobirea bisericei din Abăşfalău, unde a servit şi serveşte nemângăiatul ei sot-

De altciun familia Boereştilor a -dat neamului şi bisericei româneşti din patrie o pleiadă de bărbaţi de o valoare destul de însemnată. Astfel au fost: loan Boier, fost protopop; Ştefan Boier, fost canonic în B la j ; Aron Boier, fost profesor de teolo­gie şi protopop al Ai udului; Aron Boier, protopop în Gherghio-Sân-Miclăuş; Aîexe Boier, protopop în Odorheiu şi AI. Boier, jude la tribunalul reg.

înmormântarea preotesei Boier s’a fă­cut cu o pompă deosebita, la care a hiat parte un public 11 uinăros din loc şi din jur. Nemângăiatul presbiter şi srtţ, afara dc au­torităţile sale superioare bisericeşti, a mai primit condolenţe şi dela Episcopul ro- mano-catolic contele G. M aila th .

f ie-i ţărâna uşoară şi amintirea veci- nică acestei preotese. care în viaţă s’a pur­tat cu vrednicie in cel mai periclitat ţinut locuit de Români! J .

AI 34-lea m em bru pc viaţii Ia Reu­niunea meseriaşilor sibieni a binevoit a se înscrie cu taxa de 50 cor. plătită, dl A7- eolae firee/i, maestru pielar şi prezidentul societăţii pictărilor români din Porceşti.

U rm ările în tunec im ii de soare. Laun spital din Tubingcu (Germania) s'au pre/enlat şapte peisoanc, rari se plângeau, ră dc când s’au uitat Ia soarele întunecat iui mii vad bine, raci au in ochi ca o pală. Un profesor de medicină dela universitatea de-acolo le-a cercetat ochii ni oglinda de ochi şi a constatat, ca ei an pe retină (par­tea ochiului, umlc se formează icoana des­pre lucrurile, pe cari Jc vedem) io pala mica in forma de secere, adcca tocmai aşa, cum eră soarele iu momentul iiituneciinii. L nădejde, ta pala aceasta se va perde.

Fiicem cunoscut, că cine nu primeşte, vr’un număr din foaie să reclameze în­dată Ia postă, sau la noi cel mai târziu în2 —-3 zile după aceea. Iar uu după săp- tamaiii, când iui mai avem acei numeri.

Cine n’ar avea partea romanului „Ca p a l o ş u l " complet, dela început, să ne scrie acum pănă mai avem. Bine înţeles, c da- torinţa fiecăruia, ca să-şi grijcascii foile din cât se poate. In viitor nu vom mai putea trimite nici din acestea aşa multe. Iar cine nu ceteşte toate foile, acela nu va putea înţelege cum se cade acest roman istoric atât dc interesant şi frumos. Gri- jiţi, deci, partea foii cu romanul!

Răscoală ţărănească. Contele Degcn- feld, care are moşii şi păduri mari în co­mitatul Zemplin, şi-a scos licenţă (slobo­zenie) pentru o cale ferata dela pădurile Iui pană Ia staţia cea mai apropiată. Ca sa poată face drumul, trebuia să treacă şi preste foarte multe locuri de-ale ţăranilor din Szina. El pe aceştia nici nu i-a între­bat. crezând, că se vor mulţumi, dacă le va aruncă câteva coroane. Ţăranii nu s’au învoit insă, ci au declarat, că de. va îndrăzni cineva să Ie calce locurile, il vor' tocă in cap cu trfpoarăle'. Prim-pretoml a făcut arătare la comitat, de unde s’a oprit lu­crările pentru calea ferată, totodată însă s au trimis soldaţi pe capul oamenilor, ca nu cumva aceştia să facă ceva contelui hâ- răpareţ. Se’nţelcge, că locurile nu li Ie poate hiâ nimeni fără voia tor.

| Oarele de serviciu Ia sedria orfa- j nala din Sibiiu sunt dela 7 dimineaţa

pană Ia 1 după prânz. Dela uhu încolo înutdar vine cineva cu treabă, căci cancela­riile sunt închise.

I Liga aeriană naţională. In Bucu­reşti s ’a înfiinţat o. ligă aeriană naţionala

j pentru strângerea de bani şi înfiinţarea de j flotile aeriane, lucrând, ca fiecare din cele | cinci corpuri de armată »să aibă câte zece

aieroplane. Intr'un viitor războiu, armata, care va avea cele mai multe şi mai bune aieroplane, va putea spionă mai bine ar­mata duşmana. Dar nu numai atât, căci flotila de aieroplane va putea bombarda

| cetăţi, slobozind bombe dela înălţime.i! In fruntea Ligii aeriane naţionale se| va pune moştenitorul tronului român. Co-I miletul se compune din domni, ofiţeri şii civili, cari s’au interesat şi pănă acum inaiI mult de aierouautică, între ei şi principelej V . Bibescu, care a dăruit armatei românei mai multe aieroplane.

! Viaţii nouă în tr ’un cim itir uriaş.j înainte cu vre-;> zece ani, vulcanul Pene dc: pe insula Martinica (în America) făcuse oi erupţie (varsare) grozavă. Lava ferbinte »

(materiile lopite), pe cari a vărsat-o, . a; nimicii oraşul St. Pierre (Sen P ier-Sfân-j tul Petru) omorând şi '23 de mii de oamenij aproape întreaga poporaţie. Intr’aceea lava

s’a răcit prcfăcându-se intr’un pământ gras.| Tara a se teme de o noua crupţiune, alfij oameni s’au aşezat acum pe pământul for-j mat de lava, care acopere J i de mii de| morţi, clădind case si plantând trestie dei z.nhar, care creste foarte bine acolo, ij Cununie cu certificatc (atestate).| Episcopul Anderson din Chicago (Ame­

rica), precum şi mai mulţi preoţi au dati de ştire, ca de-acum înainte iui vor mai cu- | niuiâ nici o paieche, care iiii va aduce un ] certificai dela uu medic, care să adeverea- | seri despre miic şi mireasă, că sunt deplin

sâuajoşi. Un nit preot, care e femeie (în America suni şi preoţi femei), a vestit, e i

' iiii va cunună nici o pârcche. care nu va j aduce urmatoarcle trei certificate: I, cer- j lificat, ca mirele are destulă avere sau de­

stul câştig, ca sa susţină o familie; 2, mi­reasa sa dovedească prin uu certificat delao şcoala de menaj (unde se învaţă gă­titul fertul — mâncărilor), prin care se dovedească cunoştinţele ei în ale gospo­dăriei casci şi 3, o declaraţie din partea amândurora, că ei se însoară numai din dragoste.

Curioşi (şozi) oameni mai sunt şi A- mericanii aceştia î Dar certificatul de să­nătate şi cel de gospodărie e bine să se ceară mai ales la oraşe, unde mulţi ti­neri se însoara fiind bolnavi de boale as­cunse, iar fetele se mărită fără să pri­ceapă ceva din gospodăria casei. Cu atât inai mult se pricep la prostiile modei.

Bătaie de joc şi-a făcut un preot ru- tean din icoana Alaicii Preacurate. El cum­părase o icoană a Eecioarii Maria şi ca să arete, că e patriot de cei noi, adecă lin­gău, a pus să facă pe sfânta icoană şi pa­jura ungurească. Oamenii din sat au fost însă mai creştini decât preotul lor, căci n’au vrut să se închine la o icoană - po_ litică. Şi bine au făcut. Se ’nţelege, că. foile jidane plâng cu amar, căci ia tă ! s i între Rutenii prăpădiţi se ivesc „nepâ- trioti“ .

____________ — _______ Nr. 1 8

Nr. 18FOAIA POPORULUI

i

S in u c id e re în g r o z ito a r e . Săptăm ana trecută a fost g ă s ită în 'B u tt irc ş t i o lam«- lie în treagă sihticisă (om orită ). E vorba dc fam ilia F ilipovici, venita la Bucureşti din Peatra-N eam ţu. Un fiu al bătrânulu i F ilipovici a v ru t‘ sa. se apuce de în trep rin ­deri m ari, fără să a ibă bani. El s ’ a îm pru­m utat în dreapta şi ’n stânga , dar afacerile m ergându-i prost, eeice i-au dat bani au început să-l dea în judecată . A junsese b iata fam ilie Hă nu mai a ibă ce mânca. Atunci .s'au hotărit cu toţii să m oara. S ’au su it în tr’o odaie din pod, au astupat bine fe ie- s tr ile şi u şile şi apoi au aprins cărbunii g răm ăd iţi in două cazane. Gazul (a ic ru l)

-o trăv itor din cărbuni i-a omorît pe toţi, rtatăl, mama. bunica, cinci băeţi şi doua fete mari. Fiul cel mai m are, Nicu, şi un frate al lui so ldat au d ispăru t de mai în a­inte de-acasă, spunând, că ei se duc sa se «m o are in a ltă parte.

Întâm plarea aceasta grozavă dovedeşte lipsa credinţci in Dumnezeu, lipsa de dor de muncă şi pofta nebunească de-a se îm-

.bogaţi fără a munci. De foame mi moare .n im en i, daca vrea să m unceasia.

O s ă r a c ă b o g a tă s i r e a . In Satu-m arc traeşte o văduvă, despre care se crcdca, ră e aşa de săraca incat trebuie a ju ta ta , tată. Fa şi primi:» din casa oraşu lu i in tie-

-.care lună câte un aju tor in bani. Acum de curând s'a descoperit, că are depuse la

.băură 20 de mii de coroane, afara de aceea mai multe mii do coroane date cu cantata foarte mare. A flâudu-sc despre aceasta , ea

.a -fo st arestata . Dccând e in închisoare, mereu se înştiin ţează oameni n ăcă jiţ i, pe cari i-a împrumutat ca sume mici şi carnete foarte m ari.

A gent de e m ig r a r e a r e s t a t . In Salu tarpoliţia a arestat doi agen ţi evrei de em igrarel.igcr Sami si lâg c r A\oriţ. cari au fost do­vediţi. ca de ani de zile m ijlocesc e in ig ia - rea ţaran ilo i la America. I'i erau in slu jba miei j.ocietăţi de em igrare din Brcma (Ger- m atiia). Dar o a ie dc erau in slu jba socie­tăţii Cuuard, care duce pe em igranţi din ritm ic, i*ar ti arestat po liţia i

B una leg e . Dupa le g ile din Germa- jiia , comunele pot aduce ho tarirea, ca eclee mi-si p lăteşte d a ij lc şi anm curile comu­nale sa fie oprii de-a mai intră in erajm a şi daca totuşi în tră , sa fie pedepsit. Un astfel de caz s ’a în tâm plat de curând in oraşul M eissen. Un traficant răm ăsese in restanţii cu p lata dărilo r. Dupa hot.irirea po liţie i, el nu mai putea m erge la crâjină. Intr’o sară insă totuşi s a dus. ca sa bea uu pahar de bere. P o liţia a a fla t desp ie

.aceasta şi la pedepsit cu o zi de închisoare.

Un căp itan m o are în b r a ţe le o rd o ­n an ţe i lu i. O frum oasă dovada de cre­d inţă câtrâ ot i ţ or ui său a dat so ldatu l lo.m Urioc, care eră ordonanţa (serv ito r) la că­pitanul L. M ustea din C aracal (R om ânia).

-C ăp itanu l eră de mult timp bolnav si cum tm avea nici o rudenie, l-a în g r ijit fecio­rul ca şi o mamă. Pe urmă căp itanu l a venit la sp ita lu l C o lţca din Bucureşti, unde a m urit in b raţe le ordonanţei. Aflând m i­n istrul român de războiu despre credinţa

- so ldatu lu i. I-a decorat cu m edalia S e r v i a i d c r c r i i n c i o s c lasa a II, totodată a poruncit com andantului de regim ent s ă - l 'f a c ă frun­taş (g e fra ită r ) in faţa reg im entu lu i, pen- truca să s lu jască drept p ilda y iie pentru credinţa, ce o datorează feciorii ofiţeri-

“ lor lor.

D ela cap s e ’ m pute p e ş te le ! In co­muna Dezna din comitatul A radului locui­torii, mai toţi Români, au fost b ătu ţi de stăpân irea, care ne vrea mimai rău l, cu un notar Német Elek, care-vrem e de 1-1 ani, cât a s lu jit acolo, a fost pedepsit cu pe­depse uşoare de 21 d e . ori, şi totuşi n’ a fost dat a fara . Numai cu mare g reu ta te a isbutit p ărin te le Octavian Tămăşldan să srape satu l de acel om de nim ic, dupăce a -dovedit, că Német a falsificat h ârtii, a înşelat sume mari dc b an i. şi a lte m ulte fă răd e leg i. Se vede, că le-a fost ruşine şi celor din Arad, cad în sfârşit l-au a lungat din slu jba. Dar pagubele, pe cari le-au fă ­cut oam enilor, cine Ie p lă te ş te ?

B ă t râ n e ţe ad â n c i. In B răila a murit bătrâna Ileana Petre Vasile, născută la anul I7U7, adeca pe vremea lui Napoleon Bonaparte. Fa a ajuns deci vârsta de 115 ani. In casa bătrânei s ’a găsit o lad ă , în care avea p ăstra te toate hainele pentru în ­m orm ântare incă dela nunta ci. B ărbatu l ei a m urit la anul 1877 în etate de bO dc ani.

Foc m a re în D am asc. In oraşu l Da­masc (Aziă m ică), cunoscut nouă şi din istoria Sfântu lu i apostol Pavcl, a fost un foc îngrozitor, care a nimicit în p iaţa 373 de p răvălii (b o ite ), M prăvălioare, 20 dc locuinţe şi aproape -10 de geam ii (b iseric i mohain edatte).

D e m o n s tra ţ iu n ii m ar i în P e te r sb u rg .In urma otnoririi celor 270 de m uncitori ruşi lângă râul Lena. despre cari am scris şi noi. lucratorii din Peterslm rg au făcut nişte dem onstraţiuni mari in cap ita la R u­s ie i. După un p arastas s lu jit pentru odihna su fle te lo r celor ucişi muncitorii au plecat pe s liad e le P cte isb tirgu lu i cântând cântece dela m orţi. In/adar s ’a încercai p o liţia sa-i oprc.is.-.t din drum. caci erau zeci şi zeci dc m ii. cari se revărsau ca un potop pe strada. In sfârş ii au ajuns pe toru l, unde se plimbau dom nii. Aici le-au eşit înain te şi Cazacii, P*' cari oamenii i-au prim it cu îm puşcături de revolvere. Numai după o adevărata lupta a putut fi îm pinsă m ul­ţimea pe s jia d e le m ărginaşe.

F u n ia h o h e ru lu i. Câta p rostie mai stăpâneşte şi astaz.i m inţile unor oam eni dovedeşte şi credinţa deşartă, că o bucata de funie, de care a fost spânzurat uu c r i­m inal, aduce noroc şi fereşte de orice râu pe eclee o are. Când au spânzurat in A\is- colt pe un ucigaş, unii oameni erau sa *e bată pentru o bucată din funia hoherului (h ingheru lu i, c ă lău lu i) plătind sume m ari. Ca să nu se mai întâm ple lucruri aşa de rusinoase, m inistrul a poruncit procuroru­lui din T im işoara, unde a fost spânzurat nu de m ult ucigaşu l Balazs Istvan, ca să-i trim ită funia spanzur.TtilIui în tr un pachet s ig ila t cu s ig ili» ! tribunalului pentru a o arde. H ingherul U ngariei. Bali A lihălv a protestat, p lângându-se, că i se ia un iz­vor de câştig . EI s ’a mai p lâns, ca fiind v iaţa foarte scumpă, nu se a junge cu sim ­bria de hoher, aşa că banii, ce-i luă de pe bucăţile de funie, îi mai uşurau tra iu l. Tot- odata a spus, că de nu va fi d espăgub it, îşi dă dem isia (se la s ă ) din s lu jb a de hin­gher. M inistru! a hotărit să-i dea o des­păgub ire pentru orice funie de spânzurat, ca sa nu-1 peardă din s lu jba sau sa nu fie s ilit să-i m ărească sim bria.

O bancăpentru cumpărarea de pământ.

’ Bancă de fe lu l acesta au. la noi S a ş ii , poporul cel mai b ine o rgan izat pe te ren u l economic. Văzând adeca conducător»! lo r , că Rom ânii; încep să cum pere locuri d e la Saşi au în fiin ţa t în a in te c.u douăzeci de ani banca num ită „S ieb en b iirg er V erem *- bank“ ,' societate pe ac ţii, având scopul p rin ­cipal să cum pere păm âut d e la R o m a n i , d e la Unguri şi ch iar şi d e la Saşi n ăc ă jiţ i şi să-

-vândă apoi numai S aş ilo r , se în ţe le g e în rate şi cu coudiţiun i uşoare. Pe de a l t $ parte banca’ îşi ia şi ea procentele ei de câ­ştig i ca orice bancă de îm prum ut.

Banca aceasta şi-a ţinut în luna acea ­sta adunarea g en e ra lă . Din rapo rtu l făcu t de p reşed in te le d irecţiun ii dăm şi noi c a - teva date, care a ra tă , eu câtă p ricepere lu ­crează S aş ii p r in b u n e i pentru a s ig u ra re a şi înm u lţirea păm ântu lu i săsesc . ^

Dela în fiin ţa rea ei, banca s a ocupat mai a le s cu cum părarea dc m oşii, pe car», p arţe lându -le , au colonizat .Şvabi din B a­nat şi din Bacica, dar mai a le s le-au d a t la Saşi din com unele a jun se in io b ăg ie .Cu Şvabii cei d in tâ iu it’ati n im erit-o , Uar cei aduşi dupa aceea s 'au dovedit p lu g a t i buni. Aşa in B in ţiu ţ lângă O raştic num ă­rul co lon iştilo r a crescut d e la 13 la T2 f a ­m ilii. tot aşa de b ine m erge -şi co lon ia din Bati/, tot in com itatu l l lu n e d o a r ii . S a ş i i se m ândresc acum . ea au în tem eiat p u te r­nice co lon ii să seşti iu aceste com une, r a r i mai în a in te erau sate locuite num ai dc R o­mâni sau in m ajo rita te lom .incşti. Ş i nu- drep tate sa se m ândrească !

Mai mult s ’ a ocupai bauca aceasta eti aşa num ita co lon izare in tern ă . U nde a afla t adeca despre vân/area v ie-tm ei m oşii mai m ari sau mai mici in ap rop ierea unu i sat locuit şi de S aş i. au cum phrat-o. au parcelat-o şi au vândut-o ţa ra it ilo i s a ş i, cari au sa o p la teasea in rate m ici iu tim p în de lungat. In fe lu l acesta au rid icat iu cei douăzeci de ani bunăstarea m ulto r fa ­m ilii s ă se ş t i mai sarace din fo ste le tt>- uttiitc iobag i le Boz, C riş , D arlos, Y csău tl, Moarta, l ’atica şi Şoio>.tiii. Se vede in să , ra cei din fruntea băncii .sunt conduşi nu numai de d rago ste faţa de poporul lo r, c i şi de ura fa ţa de noi Rom ânii. După cura am scris mai de m ult in lr ’ un num ai a l fo ii, în tr ’un loc au vândut o m oşie parce­la tă ţă ran ilo r saş i. cari aye.u i. se vede, de­stu l păm ânt, căci neputând p lă ti r a te le ş i nebiruind cu lucrul şi-au vândut m oşia cea veche Rom ânilor, ca să p oala p lă t i pe cea nouă. Aici se cam potriveşte fabu la d es­pre cânele , care trecând preste o punte cuo bucată de carne în gură şi văzând in ap ă un a lt câne a i carne in gu ră (e ra ch ipu l lu i, care se o g lin d ea în ap ă ) a lă s a t carnea- din gu ră şi s ’a repezit după cea înch ipu ită , în apă.

Banca aceasta s ’a ocupat şi cu a l t e în trep rinderi com erciale, d e la cari n’ a av u t tot numai c â ş tig . Aceasta nu a n em u lţu ­m it pe ac ţionari, tot domni de S as , carL vreau să-şi ia c a d ato ria fa tă de p o p o ru l lor. si s ’au m u lţum it cu o d iv idendă d e5 la su tă , ceeace tot e m ai m u lt. ca d 3c ă -ş î depune cineva ban ii la o bancă.

Noi am în văţa t m ulte d e la S aş i. m at a le s iu t r a le go sp o d ărie i, cu to ate că c i

?Rg. 10 „FOAIA POPORULUI“ Ni. 18bucuros ne-ar senate ocltîi Ia toţi, numai sa nu vedem, cum lucrează ei. Şi din fe­lul, cum lucrează banca aceasta, putem în­văţă mult. (Taci noi Românii nu avem încă «icăiri sate. despre cari să putem zice, că majoritatea ţăranilor din e!e au pământ de­stul.

Ştiri economice.Cum a fost cercetat târgui S ib iiu lu i?

La târgul de vite, care s’a ţintit in zilele trecute au fost aduse 8000 vite cornute, 7000 oi şi miei, 250 capre şi iezi. S ’au vândut 240Q vite cornute, 3707 oi şi miei, 150 capre şi iezi. Ce priveşte preţurile, a- cestea au fost foarte s.timpe, ca nici odată pană anim. Pe lângă toate acestea, unii vânzători s’au ţinut la preţuri şi mai hune, astfel că au dus vitele acasă. Părechca de boi s’au vândut cu S00 până la 1200 cor., tauri Pinzgau de un an şi jumătate păuă Ia doi ani, s’au vândut cu 500 -S00 cor. O oaie m miel 30 36 cor., o capră cu ied 24- 3(> cor. Cai s’au adus la târg 2000. Dintre aceştia s ’au vândut 720 cil preţuri foarte bune. Cai de calitate mijlocie s’au vândut cu 500 700 cor. O pai te mare au fost cumpăraţi dti<i in România.

Tari» de săptămâna la Codlea (co­mutatul Braşovului). Ministru! de coincr- ciu s'n învoit, ca in comun,« Codlea sa se ţină in fiecare Marţi târg dc săptămână. Cel «hntâiu larg s'a ţinui l.i 21 Aprilie ■xnul acesta.

Abonaţi noi la „Foaia Poporului“rc prinţese c;i începutul fiecărei luni. Toţi aceia, cari ahonea/a acum „Fonia Popo­rului“ , primesc in cinste partea din ionic aromanului „Cu paloşul“ de când

început publicarea Iui, adecă dela Nr. 52 din l ° l l încoace. Ceicc vocsc a cunoaşte luptele noastre din vcchimc *3 cetească acest roman, care sc va pu­blica încă multă vreme in foaie. Că ce frumos ne povesteşte valorosul nostru fruntaş şi boier moldovean, dl Radu Ro- ictti, s’au putut convinge toţi aceia, cari au cetit partea romanului apărută până acum. Cele ce ui se spun aci sunt o adevărată istorie a vitejilor Români (fin vechime, dela cari noi putem încă şi as- tiizi lua o seamă dc învăţături folositoare. Păstraţi cu toţii partea foii cu romanul.

Ultime ştiri.Din dictă.

In şedinţa de Luni s’a început discu­ţia asupra programului de muncă ai nou­lui guvern. Căpeteniile partidelor din dietă contrare guvernului îşi spun ţinuta lor faţă dc guvern.

Cel dintaiu vorbeşte Apponyi, în nu­mele kossulhiştilor. EI se miră, cum de Khuen-Hcdervâry a trebuit să sc mulţu- tncască, deşi era sprijinit de întreg par- lidul mujicei. Singurul motiv a putut fi numai acela, că a perdut încrederea Ma­iestăţii Sale Monarhului. Cere ca guvernul să înfăptuiască noua lege electorală in bună înţelegere cu celelalte partide ungu­reşti, (adecă pe placul nemeşilor şi jidăni- tilor).

In numele JusthiştiLor a vorbit liako- ! nyi, care zice, că dacă guvernul nu va pre- I zenta acum în curând legea electorală, a- j *unci ei vor lupta şi mai departe contra Iui j

Lukács. Cer însă o lege electorală pe baza votului universal, secret şi direct. Dar şi acest corifeu zice, că legea să fie de aşa, ca puterea pe seama naţiunii maghiare să fie asigurată.

Din partea partidului poporal a vorbit deputatul Zichy, care propune ca toate par­tidele să se înţeleagă între uialtă asupra afacerei cu reforma electorală.

Iu şedinţa de Marţi a vorbit preşe­dintele clubului deputaţilor români, dl Dr. 7 em lor Mihalţ. Iubitul nostru luptător a- trage atenţia noului guvern, că acesta ar avea datoriuţa ca să îndrepte greşelile fă­cute de guvernele de mai înainte. Ar trebui ca să nu mai asuprească naţionalităţile, ci din contră să aducă astfel dc legi, cari să mulţumească şi pe celelalte popoară ale ţarii. Programul Iui Lukács, nu dă destulă atenţiune nici chestiunilor, dela cari atârnă bunăstarea şi înaintarea ţărănimii. De a- ceca partidul naţionalităţilor nu poate pri­mi programul noului guvern. Pe de altă parte uaţionalitaţilc cer introducerea vo­tului un iu isa l , egal şi secret, cu votare după comune. -Asta e doar dorinţa tuturor locuitorilor ţarii. (Mamclucii guvernului fac gălăgie, iar deputaţii naţionalişti aplau- ilea/a).

Iu şedinţa de Mercuri au vorbit din nou Jusiliiştii contra guvernului. Văzând Lukács, ca justhiştii ntt se dau cu una cu două, a început din nou pertractări cu ei. Pana cam! se vor sfârşi aceste consfătuiri, intre ministinl-preşedii:te Lukács şi Jtis- thisti. dicta nu va mai ţinea şedinţe. Ast­fel a/i, Joi, dieta n'a ţinut şedinţa. După ştiiile diu urma, se crede că se va ajunge la înţelegere intre guvern şi partidul lui Justh.

La numărul «Ie azi al „Foii Poporu­lui" se afla adaus un supliment dela Hi- roul de informaţii /.. O/arin »lin Budapesta.

C âtră abonaţii din America. Iu di­ferite rânduri avem neajunsuri cu abonaţii diu America: De multe ori primim banii şi nu ştim ce se facem cu e i ; sau primim scrisori, dar nu sosesc banii nici după luni de zile. Pentru impcdccarea acestor nea­junsuri am dat o seamă de avizuri in foaie.

Repetăm acum diu nou: Fiecare abo­nat, dacă tiimite banii prin vr’un bancher, atunci să-i spună acelui, ca el, bancherul, a.v scrie >/ o epistolii nici, la noi, prin care să ne facă cunoscut, că pentru cine şi pen ­tru c e trimite banii ? Acest lucru e mai acurat apoi chiar şi ca arunci, când ne serie abonatul însuşi; - Celce trimite banii prin posta, c de lipsă a ne scrie el in epistolă adresa lui întreagă şi descurcată, amintind că banii s'au trimis prin postă. Alai bine este a trimite scrisoarea recomandată, fiind că atunci fiecare e sigur de primire.

Toţi cari nu fac astfel ne produc nouă îucurcăli, iar lor supărări, căci se pot chiar şi pierde banii. Asupra unor cazuri de acestea am atras atenţiunea cetitorilor noştri şi intr’unul din numerele trecute, dar până acum n’ajn primit toate desluşirile do­rite atunci.

Nu încunjurâm a spune aci, că în mo­dul cel mai bun primim banii prin firma Missler, care totdeauna ne dă — pe lângă trimiterea punctuoasâ a banilor — şi a- Idresa desluşită şi amănunte asupra tri- miţâtorului banilor.

Poşta Redacţiei.Panciova. Fiind acum timpul potrivit-o

«o tipărească ţi cealaltă lucrare .mai.lungă. Mai multe ocazional in scrisoare. ' .

Ch ih'tt tel ii icu l c/e cutripîc. Pe viitor fi-ţi mai îngăduitori! Ce sfântul! Doar nu orice lucru se poate publica momeatau. Şi apoi încă ceva:

e cu cale, ca chiar în aetfel de lucruri o a doua persoană se facă pe advocatul fără nume ceeace bate la och:... Iar dacă credeţi, că noi uu observăm ticluiri de acestea, — atunci vă înştlaţi.

/. /.in. în Bistriţa. Poezia şi ştirea des­pre călugărul mincinos so va publica în curând.

VasUtc Aron, Clevelavd S ’n schimbat adresa conform dorinţei.

* . Emil B ytn tn I\. De aici e totul in rân- duială. Am' trimis ecle cerute. Scrio-ne îţi mai lipseşte cevaV

George George în Pclrila. Am predat s cri Boarea „Băncii generale de asigurare“, de uuda credem că veţi primi răspunsul dorit.

Silviu Rusa, Vicna. Cartea sa trimis la adresa dată.

Nicolae Blagoiez>. La primirea serr-orii, numărul dorit era trimis deja tot acasă.

Ntc, Nistor în S. Mulţ-Smită pentru cele trimiso. Pentru bibliotecă vă trimitem două cărticele.

Cimăciic Respectivul tiniir ,-iă ee adre.se« acolo, unde e dată adresa in anunţ. Noi nu vi puten »puno apriat ce serviciu de îndeplinit rs a rea acel comisionar.

Mal multora Am mai primit o seamă do foi Nr. 7 din anul cerut, de cari îni<ă nu mai avem trebuinţă. Le vom trimite dtci iaruj - înapoi, foloBind numai pe cile primite mai întâiu..

'1 ■ li. in AlăsJud. 0 parte din poe/.i 1« Irimiie vor publi;a îu i<ăp!itm:iuilo viitoare.

Redactor resp.: Nicolae Bratu. Editura şi tiparul „Tipografia Poporului*

Loc desclrs.Localul dc în trun ire al Romanilor

din Sibiiu şi ju r este Restaurantul /Jrote,. pe promenada Brettcr, unde se află măn- :2ri şi boţituri bune şi ieftine.

Atragem atenţiunea editorilor i i o s -

slri asupra renumitei fabrici de lumini, şi săpunuri Aleltzer din Sibiiu. Aceasta firma e una dintre cele mai de frunte in ţara întreagă. Cumpărătorii sunt serviţi cât se poate dc prompt şi conşt'ientios. Mai cu seamă lumini pentru sărbătorile învierii, se pot cumpăra cu preţurile cele mai ieftine.

P p o f . W a s i l i e w eondier de cur:-., medic şef la Hpitalul .St. I!'>chux din Warschau rapor­tează: In cazuri, in care delimitarea aglomerărilor din canalul de mistuit .«unt a ne dtpărUt iotre- toato izvoarele cunoscute, apa naturală amară F p a n z J o z e f »’a dovedit ca cea mal' bună de folo«:t. Apa Prânz .low-f nu ingrounear« nici după folosire mai îndelungată, din contră reguhazS minunat »tomncul şi circulaţia maţelor.. •Să poale cumpăra in farmaci şi in drogării.

Atragem atenţiunea cetitorilor nos-- stri asupra maşinilor şi motoarelor de b en - zin dela fabrica Adam, al cărui reprezen­tant pentru Transilvania e dl loan S ch ieb conducătorul Hotelului Bonfert din Sibiiu.. Vezi inseratul din foaia de azi.

Se cautăpentru wzonul de băi în Vila Cosma, CălimS—

neşti, România:1 b u c ă t ă r e a s ă perfecţi,4 c a m e p i e p e (fete de casă),2 s p ă l ă t o r e s e , care Ştiu perfect şi-

călca, '^ f e t e inteligente pentru bucătărie,1 servitor», se*1 comisionar.

Reflectantele au ei ee presenteee intre o s i i­le 2—4 după ameszi in SlbUu Strada Şcvis^ fir. 15, etajul I. unde vor afla condiţiile.

Nr. 18 FOAIA POPORULUI P ag . 1 1

Preţui bucatelorIn SIBIIU la 3 Matu st. n.:

Grâu , . . . . Cor. 16,— pănălS,— do hectolitruSicarii * • . i v g , d *Orz * • i • • ,, 11,60 f, 12 60 „ n

•Ot î s .............................. 7,60 „ 8,63 , •Qncnrnz . , , . * 1-3,— „ 14,— ■ ■Cartofi . p 4|— i, 8.20 n nFasole . . , . , 17,— u l8i— n » ,Fiină Nr. 3 . . . -36^0 „ 36,60 la 100 chile

, „ 4 j . „ 3a,80 , 85,80 , „ „„ „ B . . j, 34,60 n 84,60 » , „

Slăninii . . . . * 158,— „ 1^0, > * n - -Dogoare de porc . » 160,— n 162,— , , „ - ■Sân brnt . . . . 80,— „ 60,— „ , . Săn do lumini . . * 80,— „ 88,— „ . . S iu de lumini topit „ 101,— „ 104,— , „ „ Slpnn . . . . n 69,— ■, 66,— , , n Fân . . . . . n n *• * "Lemne dciocneplat'.tes 8,50 „ 8,70 la met cub

„ „ „ plutite , 7,60 , 8,— , n m Spirt rafinat . . „ 2,25 „ 2,30 la litre Sp irt ordinar . . „ 2^23 „ 2,26 , ,.Carne de rită pentru Eupl Cor. 1,36 pănâ 2,—la chuo

» „ .. fripturi , 1,68 , 3,— . .„ „ ▼rţe* • • • • » 1 20 » 2«~ » ■, , porc . . . . „ 1^20 » 1,60 , ,

•QtlA 10 bucăţi . . . a —,50 » —,57 » 1Ud pătrar de miel . . , —,90 > 2,40 „ ,-vCarne de c a l ........................ —.80 » 1,20 „ „

In BUDAPESTA in 8 Maiu st. n .: >3râu do Tisa 78 ebilo Cor. 11,85 p in i 12,02 la 50 cliilo

7980

.Sicari <Orz . . Orăs ACucurus

11,07 12,— 10.57 10,30 10 30 9,*5

12,07 12.— 10,77 10,6U 10,75 >.>,55

tillbd ii JÎOO I.* i , hArtir. . . .

100 I,.’i, arirint. . . . '-Lire turcvţti. aur . . .

1 tutu ţtrrliugt «iiclf-/f}ti 100 mtircc. aur . . • ÎIK» , luirti» . . .

"Naţtolfon 11*0 Kuble ruBi ţti, hirtip ICO argint

.• « -tors .-vTBwy w li nrr^ w w j j j eaw j i r B.a^L^SLCg'g’

în 8 Maiu u.cunpirat t viniiut

. Cor. 11,".0 11 99

. « ns 209 3 ,- »5,8021.45 31,6S211.111 sn 12

îiv.r.» 118 ,-117,5 i 11liV> 19.15

263,r.o S55,—'JC .- ÍÍ5. -

Te doare ceva?Atunci l'olo«cçlc ,.I*'IulcluI IÎIim‘‘

. n l „ P ilu le le X ÎIh i i " t lcln n potccnru l 5 «!«.* cu rte K. V. I 'c l lc r îu Klublen,

CeutrutH Nr. 122 (Cronţin).

01lio

J. Renum itul „Fluidul E lza“ a lu i F eller<•, (lupii exj>erienţclo noastre liniştitor do dureri, vindecător, inceteaza durerile; ro- pt-de şi j-i"ur rindecií reuma (spurc), slă­bire de nervi, junghiuri in coaste, influ­enţa, dureri de enp, de dinţi, de spate amoiţojilit, durere do ochi, migrena şi multe nepomenite aci Fluidul Klsa alui Feller e folosit cu efect fára pareche la raguşală, cular, dureri de piept şi Rit şi morburi din curent ori raceală; Adevărat e numai dacii pe sticlă este numele „F eller“. 12 sticle mici «iu 6 mari, ori 2 sticle speciale. K 5, franco.

II. Vestim apoi. că lumea foloseşte cu efect distins şi (‘igur Pilulele-Rhabarberde mâ­nat alui Feller, eonfra durerilorde sto­mac, ifrîrciuri, lipsii de poftă, arsuri de fiere, "reaţă, ameţeală, rigăeli, hareoroide şi site conturb£ri de mistuire. 6 cutii franco cu 4 cor. —- Sa ne ferim însă de imitaţiuni şi să adresSm acurat aşa

ÎU ţp V. fdUr, ap«ti<ar di ctirt«in S tub ica, Cfentrala Nr.122 (Kroaţia).

Nr. 412/912 571 1—2

LicitQţiune minuendo.__ Comuna Tălmăcel dă. prin licitaţiuno tni-

nueodă verbală şi cu admiterea ofertelor in scris, care se va ţinea Duminecă In 19 Maiu a . c., la 3 oare d. a. in cancelaria comunală, o I e L - direa unei case silvanale în mantele »Zimbru« (Bueeciu) lângă staţiunea funicularului societăţii ungaro-italiene.

Oferte ulterioare nu se vor considera.Preţul strigării 3567 Cor. Vadiu ă°/0. CendiţiUDile mai amauunţ to se pot a f la

la cancelaria comunali».T ă lm ă c e l , ‘28 Aprilie 1912.

Primăria comunală.

Un măestru morarcaută un post potrivit, Ia o moarâ cu turbină sau motor. Doritorii binevoiaeeă a adresa scri­sorile la administraţia »Foii Poporului«, de undo se vor preda reFpeclivului. 533 3—3

A V IZ .Aducem la cunoştinţa onoratului publie că !

ne-am deschis o 1

prăvălie pentru Văpsital j i (urăţitttl haindor jundo vâpiini şi curăţim haine pentru domni şi jdame, lucruri de m ân i ţi tot felul de lucrări, jcari «o ţin de accasta branţe, po lun^S preţuri !foarte ieftine, oVcuţio fmmonsă şi grabnică. ;Rupăiu onoratul public pentru binevoitorul s lu |sprijin. 476 4—< !

G R E G U S şi F IN Z L E R IPrăvălia: S I B I I X J , str Măcelarilor 5. Văpsitoria: S I B I I X J , str. Raniclier 12. j

8 VER Ia dt> 15:r/.nn, 1’ Berk«hire > tt ccrtificat do un nn j do 7,1 le- bătrân i, nuni d e v â n z a r e la •

(os N ic o la e Câmpianu }in Mobil Nr. ’J l '- ’ (enmitîtiul Sibiiu). |

O casăcare aduce vecit curut 10 pana la 11 •/, se află d e ^ 5 râ jn .a5£ tx»e în S ibiiu S ch lan gea- g a sse Nr. 23. 5 îs 1—1

Pentru un moi’arse află loc potrivit la o moară dintr’o comuna românească în comitatul Târnavei mari. Moara e mânaţi cu benzin. Morarul poate lua şi a zecea parte dela moară, £i nd ea proprietatea a 10 tova­răşi. Tot în tovărăşia merii este şi o maşină pentru scărmănat lâna, unde încă poate avei a zecea parte. Doritorii să se adreseze la „Foaia Popo- rului-, de unde vor primi adresa vânzătorului acestei părţi. Pentru răspuns a se adauge o marcă de 10 bani. 569 1—3

f.Gl 2—3 O casăj constătatoare din două odsi. şi doni culine, apa-! duet de apă, şopuri pentru lemne, curte etc. ra| află d e v â n z a r e . A se adresa la Ioanj Tom a, Sibiiu, Poarta Turnului Nr. 161—62.

Fabrica de săpun ;i luminiMânată cu abur , . Iu f i in ţa iâ i a 1848. « Im .

inPrăviilio şi magazin în strada Guştoriţoi F iliale: Piaţa mică şi «tradu Cisuădiei

reconiandii bine cunoscutelo salo fabricate, indoojcbi

£umf»i k jtcariiiă fi ccarăpentru biserici şi înmormănthri

Săpunuri foarte bune şi ieftine.Tot felul do iipunuri pentru toaleta.

KovAnr.-.torii primesc rabat mare.La cuuipfiriiri urni *mnri ko fac şi altor persoane cele mai mode.rute preţuri. Oferte şi preţuri-curonte m- trimit la cerere jţnuv-i

şi franco.

Theodcr PopcssuSib iiu , Piaţa mică 14

o fe r o n o r . p u U l ic ro iium d in lo c |

ni i i t r d i f e n t » 1 a r t i c o le î n t r e c a r i \ ' J #

cpauate, cămăşi, gulcrB «cel mai nou façon etc.

Preţuri convenabil« ! Serviciu prompt % şi culant!

L .

Renume universalnro eir.Mil di1 bu/.tninr marca „Si­rena" , 1* 'ar. aur american dou- blc, anker n'iuotito'r in merge i’6 de oro Prin cumpiinirca íntn'^1» produrni din aceste cinstiri. mS aflu cinuitr in poliţie a pttu«

oferi pentru prfţul grozav do iefiin de 4 Cor. 90 ban i iico t cia». caro pnswlc un mcbani'<m prima elveţian, astfel cit nici nu «e. poate ileoM-dn de un cias de aur. cc coclit 1(10 cor. Pentru mer­sul regulat garnule/. ’> ani. 670 1—3

1 lmcatft 4 cor. 11*.» bani, 2 bucXţi 11 cor. (i(t bani. Mai departe, ofere* un cin» (iloria, do argint, pentm bu/.unar, cu H Mr. tît» baui. Ia ori care cian se alMurit in cinste un lanţ elo- «rant aurit. Nu e nici nu rVc. Scliimbana e jwr- ihímíi !jnu se dau banii înapoi. Trimiterea cu ratnbursii prin

s . Kohane, export de caşuri K:akau Soba-tiangasse Nr. 15.

P. T-Prin aceasta îmi permit a aduce la cunoştinţă publică, că

atonul k dame pentru irizat i\ pieptenstîm preunat cu manicure şi îngrijirea frumuseţei

care. « e x ila t sub numele Regine EngbeP nasc. I V I a y e r » , I'am cumpărat , eu şi îl voiu conduce mai departe sub numele i

GABRIELE ZINK «»<-« IS i b i i u , strada Cisnădiei Nr. 26, etagiul I.

Asigurând prea onoratele Dame de cel mai prevenitor şi discret serviciu, ma rog de binevoitorul sprijin şi semnez Cu distinsă stimă

G a b r * i e l e Z i n k , ! 'Salor, de dame peutru frizat ţi pieptenat, manienre şi îngrijirea frumuseţei. ,

Î ’ Damelor, cari în decursul săptămânei n’au timp liber, stau la disposiţie şi Dumineca. #

T ârg urile de Ia r ă .(Ziua târgurilor e după c a l e n d a r u l v e ck b i) .

29 Aprilie: Făget, Reghinul săsesc, ^Şimand, Vinga.

30 Aprilie: Bozovici, Chisdu, Corond, Deva, Dezna, Soborşin.

1 M aiu : Birchiş, Goroslăul de pe So- <meş,-Hadad, Lăpuşul ung.

2 M aiu : Giula, Petroşeni.3 Maiu: Bogşa montană, Fântâna (Hi-

■degkut), Hunedoara, Olpret, Sâmbăta de jos, Sân-Mărtinul-Homorodului, Soporul de jcs, Trăscău.

4 Maiu: Aita mare, Bistriţa, Ciuc-Se- reda, Ibaşfalâu. Mociti, Nocriehiu.

5 Alaiu: Bonţida.6 Maiu: Chibed, Şeica mare.7 .Maiu: Canija mare, Spermezeu, Ju-

a i l de jo«, Alicăsasa, Papolţ, Poiana să­rată, Retişdorf.

S Aiaiu: Bates, Huedin, lasenova, Mocrin.

0 Maiu: Boroşneul mare.10 Maiu: Beciclierecu! mare.11 Maiu: Câmpeni, Ighiu, Luna.12 Maiu: Cal.13 AVaia: Aljbunari, Budapesta, .Şi-

limegi, Silinghia, Zarand.l-t ALniti: Capolnos, Mia, Năsaud, Si-

4ţhetul A\anuaţiei.15 Maiu: Cagu, Ciarlti-(îârbâu, Jim-

bortil mare, Lăptişul române*:".in aceste zile se ţine in comunele dc

Ciet sus târgul de mărfuri, pe când târgu- riJe de vite, cai. oi, porci. etc. se tiu, cs i e obiceiu, cu 1 — 2 zile mai înainte.

2 sau 3 băieţidtla Î l nni Iu .-'i-, *ţ* "prime*" |»o l.ti'SÄ c«>t<Ii* yt •,•!< înv:\ţuccl I n Vasilie

Flescbtu, n ai.-tru rolir in Răşinari.Í.G7 I - 3

Biblioteca,,Foii Poporului“ -

auDin Biblioteca „Foii Poporului“ •părut pănă acum următorii numeri:Wr. 1. Nichita Balica , povestire istorică

dc Silvestru Moldovan şi Movila lui Burcel, dc V. Alexandri. Ediţia IIL

SJr. 2. Doine şi s tr igă tu r i , culese şi întoc­mite de Nicolae Regman. Ediţia III.

63r. 3. Găsitul, poveste dc Emil V. Dcgan şi Punga cu noroc şi căciula fer-

; mecată, pove>tire orientală prelu­crată dc Silvestru Moldovan. Edi­ţia III.

Ur. 4. Pomăritu l, sfaturi în fonnă de dia­log, de Iustin Sohorca, înv. Edi­ţia II.

Br. 5. Ulisse, regele din Ithaca, povestire istorică de Silvestru Moldovan.

Nr. 6. R îs şi veselie, anecdote şi glume. Ediţia 111.

Nr. 7. Gâcituri, de Isidor Dopp, înv. Cy un adnex: Glume. Ediţia II.

î i r . 8. Edip, nenorocitul rege din Teba şi alte întâmplări din vechime, pove­stiri istorice de Silvestru Moldovan.

S r . 9. Poezii poporale şi poveşti, gre­blate şi netezite şi la lume împărţite, de Parteniu Giurgescu.

Fiecare num ăr costă 28 bani, iar pentru postă este a se trimite 5 bani lileosebît de fiecare carte (număr), j A lte numere în pregătire.

Nu uita«ţinute cetitor, — la comande iau toi felul de alte cmnpiriri, ticute ta a ra t anul injstrat cetit tn foaia no&itră, — a aminti ji spune, c i deapre lucruril» comandate iau cuvpiTate ai c«iit ic

Inseratei din „foaia Poporului“.Prin aceasta contribui |i lVTa la răi- pindirta ţi liţirca foii noastre, iar pe de alti parte tei fi «errit de grăbi, firi ea acta»ta t i te eoite c*t& mai aoh.

5G3

eu - ura i i iO c a să î— 2r*

_ «ie vânzare. Amănunte- *e au în Sibiiu, Fîngerliuggasse Nr. 1.

flotei k arândaf.Pe lima ferată Caranrebeţ-Iiaţt# e de­

dat in arandă un hotel la.gura B o u t ^ p î u . ArânJarea ie face pe timp mai îndelungat In Rara a'eaţ-tn e o circulaţie foarte mare. De hotel te mai ţine şi o prăvălie. Adresa . respectivului, proprietar *au alt« informaţii se'dau la admini­straţia „ Foii Poporului“, pentru răspuns u se a - dau^e o marcă de 10 bani. 555 a_ .

C apital aooial C oroane X,200.000.Telefon Nr. 188. Po.stjţparcaBşa ung. 29,34:).

. A

societate jk acjil itt 5itiiu—JÎasysKÎieti.este prima bancă de asigurare românească, înfiinţată de insti­tutele financiare (băncile) române din Transilvania şi Ungaria.

Prezidentul direcţiunii: PARTENIU COBMAdJrccto ru l cx ecu tlr a l „Albinei*1 «t p rezidentu l „Solidarităţii“.

„ B a n c a g e m l ă dem toatu coniiiuiHţmaili). Mm depono niijtucc«to: asiguriri contra spargerilor, contra

accidentelor şi contra grindinei.To.no :<»»('• nti^ttrhri r linii«'« pcncrnlft de a iu r a r e “ le facc in condiţiile cele nuii fnvi raliile. A u r n i r i !•• -a pot face prin orice bancă româneasca, precum ţi la agenţii ţi bSrhnţii -li; încredere ai pocietiţii. — Prospecte, tarife ţi iufermaţiuni ><ă dau gratii? ţi imedjat

Perooanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu legă- tori — pot fi primite oricând în serviciul societăţii.

J iA N C A GKNKJÎALÂ DH ASIGURAKK“ dft mfonnaţiuni g â tu i t e în ori-cii afaceri di; nsigurarc fâru deosebire ch ncfsto afaceri sunt tâcutc la

ca sau la alţii sociVtnto do asig-urnn».(Vi itiUromţi >-n «f jiiJre-eie cu înrrcilero Ir :

, ,B anca genera lă de asigurare“Sibiiu ^«âyszebsn — Edificiul rALBINA“.

De ce sunt matrozii atât de robuşti.«i"iir nţi ndmintt shniititoa robu tK a marinarilor. Trjt«v*c pe mare in furtuni şi vnluri..

! i t lenuna pe piţii col: -u 10.U« a<v>-t.m nu Ktifere le catar, aprindere de gAt. K:ir Ut;eţte vro-unul.* Nit -c «flft intre **i liolnavi de piept -mi ofthoşi.

l'eiitiu r«*y Motivul e cuno*cut din «trăvoclvni«. Ace«t fa|>t mclicii totdeauna l ’au atribuit inipn jurâri, ea niHfiii.irii re^jiira on^taii' eviiponiţuinile pa:urei cu oar>j .“tint impregnate corilbiile, l ’iiCMe «tie ce cii-.-t bun are păcura asupra pieptului.

(VI iun: ujor cntnr fac**, ducii <o ne{;lijea/.â. ca puf»re ciL'.'in lr respiraţiei, ţi e.--le fonrse • irrru a pa de o infliim»iie.» jţâtului mu de un catar jncu. recunmndâ Imlnavilor ca «â i*e in^rijcMMii dí timpuriu de altfel !e «uferinţe. Inr mijlocul cei mai hiinplu' çi sipur e,<te a ben un pehnr do apn tru pii^urit la mâncare. Beutura cnnj ji-o prepara fingnr nre efect puţin, fiind cii păcura natu alá nu e*lc H)hd)ila cu aj>n.

l:< nuinittil farmneiVt dl (îuyot din Parm au inventat o procedurii, prin caro piieura s i di- folva. Sá cap.ntâ in toate farmaciile cu numele Goudron-Guyot, un lieber «Ie pflcura foart« con- ceutratd, cu ••«n* Je pojito prepara ime-lint un pâbar <lo păcură cu bun efect.

() l ingur iţă de cafea cu Goudron-Guyot într 'un pShar de spă bfut In m An care e de ajung, ca în ţcu rt timp nk vindece ca taru l ţ i ap r in ­derea orpaDelor re^pirfiţiei.

Dacii vi se oferă a!t product în locul lui Goudron-Guyot, fiţi cu atenţie în interesul propriu.

Kşte neapiirat do lip iá «Iacii voiţi f5 fiţi vindecaţi de cater acut cu deoi^bire Aathina te cereţi Goudron Guyot veritabile (]jn farmacii.

Pácura Guyot pe obţine din un foíu de brad truímarin, care crpfîo în Norvegia şi se prepară numai de Guyot inventatorul păcurei solubile, prin urmare este mai superior altor producte. S yi

Ca să nu fie cineva indus in eroare, să observe bine eticheta lui Goudron-Guyot, pe caro este tipărit numele „Guyot“ cu litere mari, ţi peste cruce subscrierea in colori violet, verde şi roşu precum şi adresa: Maison Frère, 19 rue Iacob, Paris. Goudron-Guvot co tă eticJa 2 cor. 50 bani. Tratamentul se urcă la 10 bani zilnic.

P. S. Persoane care nu se pot obicinui cu guâtul apei cu pScură, se folosească în'loc de apă păcura ti, < iuyot-Capeule din păcură curată din brad, 2 sau 3 capsule la fiecare mâncare. _In modul acesta vor obţinea acelaj efect şi Insănătoşare eigurî. Folosite Imediat înaintea saii în decursul mâncărei se mlstue foarte uşor şi aduc stomacului serviciu mare.

Capsulele Guyot veritabile sunt albe, imprimate cu subscrieree „Guyot“ cu litere ne^re Preţul unei iticle 2 cor. 50 baai. ~

Se capită in Slbliu Ia: Ca rol Müller apotecă »La vulturul negru», Piaţa mare Nr 10, Aug. Teutsch, apotecă „La leu“, Fiaţa mare Nr. 17, Guido Fabritius, apotecă „La ure“, PN.Vtl micá Xr. 29. — In Braşov la : A poteca „La ura“ Victor Roth urm. Carol Schmiedt, preciun in toste apotecele de pre-îe tr.t locul.

Nr. 18 FOAIA' POPORULUI P ag . 1 3

x O casăCil eurt» grădină cu pomi, şurii fântână, la po- -fHw potrivită, s i « f ia de v â n z a r e în -Ousterită ( l in g ă Biblio) sub Xr. 32. 561 2 -s

£56 3 - 3 Anunţ.K-itc a *e da cu arândă (ori după Învoială

;» «V in d e ): uu loc cu casi*. bolta şi gradină, ■s-otrivit pentru un meseria?, mai ale» un argă«itor

pici Casa arc o licenţă pentru pielan. Tre- ^re foarte mare la opinii. Sunt 7 târguri mari

ţ.Jrg ş; târg (K' săptămână. împrejurimea e testă romană. Arendarea «au vânzare:» se faca

• din mâni libera. Coi' interesaţi să alresezi. scri- --firile la „oo“ P o s t r e s t a n t e , 7,im,(Hunvmlmcgyo).

• pLJrL&

I

M aro 8UCCÜS îq*u i intratele tn „Foii* Poporulni“, nud» »uni teîite de » i i de persoane de pretutinden*a, din icati ţlrfle fi din toate cercările îociale, aiit inteligenţi cit ţi popor.

De »cec» „Foaia Poporului" «st* cel Bai potrrrit organ pentru publicare» » *o» felul de inserate: pentru ocupare» «au cAu- ttre* unui poit, »poi pentru Tânziri, arindiri, cnapiriri, deschideri de prirAlii fi alt» in- jtHutiuni, cam şi *nunţ*re» » tot felul de «Arfuri ţi articli * ce trebuesc peroanelor liajitirnice iau in familie. — Informaţii uu- j»r» preţului inseratelor «e d»u cu plice re 1»f r i A d m in is tra ţia

„FOII POPORULUI“. n i

Un învăţăcei-ir Hite do irj — l l ani Pe primele la D u - m i t i ’ t* T â u p e a n , ur.iotru pantofar in SăllîftC. _ _ _ _____ »CP 3 - 3

D casă cu liccnţă• li.uiuri, wire ţi tabac, conrt tAltare din 7

pivniţa, curie fi grădinii mare, din caiu<* •iiiniliaie s i i v i n c i © «lin mAtiă libera, pe Kni:ii ptrţul de ‘J l inii «•onmiie. K lingurii

■ i .»roiunia in enminii. \ an/.ip' anuala Maurii d.*: 0 mii coroane. Procent**, «lup?» cum ne vând Uuturilo p<- aici. in termini poiriviţi d i *> cârciuma

N’i'lc/. c:i c.'itciniii (**' iifIii Iii o comuni in- ţi bine e/'r.’Dtata ţi *le lucratori. in jurul (

Pi'troiiniib'l, loc f**arl<* potrivit ţi di* priivAlie. -t.'a-vli* -unt bau*.' ţi xitnate la drumul «le ţara .aproape «le gara.

l)'ritcri *!♦• a tvfbii:» ‘•a adrese/e »cn-oriln !:i admini-iraţu „Knii Poporului“. d<* unde ,-n v .i- trimit!* r«*!*p*vtivului ptoprieinr. fpv' a s*'

in înţclrp iv a-upra vfnufirii. i 64 3—::

Vinuri de masă escelsnts,litra cu r»G si GO filon la cumpârara dfţ c<l puţin 00 litri* ofm* negustoria

.17 *ÎK - dc vinuriJ fO S E F S C K U Z jT Z

Sibiiu, strada Urezului 20.

5« caută tttt ntsrar-’.uimii; şi pricepui pentru a putea conduce o moara m ânata cu motor, si-tem Diesel, se c a u ţ i înlr'o comună din juru l S ib iiu lu i. Fostul se poale o îu- :>ii mimai de un morar că-=itorit. Adresa pro­prietarului morii se poate a f la la administraţia ..Foii Poporului1*. Pentru răspuns in scris a se fi i:iu”e o m ărc i de 10 bani. 565 2 - 3

0 garnitură da îmbiaţii• cu aburi, putere de 4 c a i, in stare foarte, buna,

dimpreună cu un ap a ra t de trifoiu, fabricat liftiherr & deliranta, sunt d e v â n z a r e jic láncra un preţ moderat. Adresa prjprietarului se poate a fla dela adm inistraţia foii. Pe 31ni răa- n u n i a se adăuga o m arcă de 10 bani. I5S 3—5

B B S

Mobile ieftine şi bunesă pot procura numai lu

Prim a fabrică de mobile

PETRUŢ1U & PLATZStrada Sfirii 37. S IB IIU ( N a g y s z e b e n ) Salzgasse 37.

Ouosntul public este ruga i înainte de a-şi procura mobile & hin«roi«BC& ---------------- ---------- a cerceta, şi fără a cumpăra, ----------—--------------

Marea expoziţied e to t fe lu l d e m o b il« de a r t ă ş i s im p le , care stă ----------- — zilnic spre vedere publică. r,-v:.==== =====

Se atrage ateaţiunea a*upra

flfelÎEFalul propriu dg sculptBri şi tapiţărie primul rang.Executăm toate lucrările de lip iă la biserici noua şi vechi. Orice

comandă j*e efeptueşte prompt, conştuncio*, pe lân gă deplină garanţii şi cu preţurile celo mai mo*icrate. 333 27—

Apelând la sprijinul On. public românesc, semnămCu toată stima

Telefon Nr. 47 Petruţîu & P latz ■ n a

îngrădituri uimitor de ieftine! senzaţionali! ^NVuumSrale ncrinori d<> recunoţtinţă do-

vede-e ííuperioritatca neîntrecută a

Ilungaria45) 12—12

iu Hilriuâ nuflata tu fie vapsit. Preţul por

metru cVi«ltHt ‘du fileri şi mai !«ut.

' . yifî piint«» procura 1« ^ijiimil fabricant:

Alexandru Ha idekkerfiibiira «1- ţiii>: tură «b> i-Armii. «I<* ingrtxIitmiV din împletituri şi «I» gratii

Budapesta V III , Ü lői út 4 8 /8 4 .ÎSiE*“ i'rrvic'in ieftin, repe*l** ţi couîtienţif»*. — Pix ţcurcnt ilu-trat, grnti# şi franco.

Loteria de clasea 3 0 - a reg. ung. priv.

110,000 Lozuri 55,000 câştiguriT o t a l d o i l e a l o z o â s t î » ă !

Câştiguri principate:1 , 0 0 0 . 0 0 0

6 0 0 .0 0 04 0 0 .0 0 0

2 0 0 . 0 0 0 8 0 .0 0 01 0 0 .0 0 0 7 0 .0 0 0

9 0 .0 0 0 6 0 .0 0 0etc. etc.

L a clasa I.Tragerea va fi în 2 2 şi 2 4 M aiu a. c-

553 3—4

Cor. 1 * 5 0 3 — G- 1 2 * —j>entru ’/ş 11 f i */, V*

Julius Friede & Comp.g i B H U coleclură principală B R A Ş O V

Strada Cisnâdiei 1. --------- Kl stergasse 23.C o m a n d e l e se fite mai simplu prin m a n d a t p o s t a i . L a

dorinţa se trim it lozuri şi pe lân gă r a m b u r s a . Cereţi g p a t l s şi f p a n C O planul oficios a l loteriei şi Cliebue-uri pentru trim iterea gratis a banilor.

Inform aţii se dau cu p lăcere.

„FOAIA POPORULUI'1 Nr. 1 8

t e csfeife

í i ü ü É É S e

£cmn pentm clădiri!Parchete de stejar» de

priciul rang ţi bine uscate, în orice cantitate, aduse 'Jela fab riji de parchete Neuschlosa Nasicz In Slavonia, precum $i iot felul de scânduri de brad, tpepte, laţi şi a 'te lemne pentru clădit cu cele mai ieftine preţuri recomandă ţi lifetv.uă 4tft 9 -

Glanz. Szántó & Macelariumagazin de lemn de lucru

Sibiiu, strada Rîului (Flussgasse) Nr. 6.

M are a leg ere:n

Vinuri albe şi roşii*51 28— P re ţu r i m o dera te .

O i vinurile sunt curate, ;e g*r&nt-.<Aih

Tv. W i l l i . Jttlcel*S ib iiu , strada Urezului Nr. 7.

în Slavonia Yindecä sigur: mistuire, diabetes,organele dt* boalele der»

constituţie, boalele de copii, du-In rA A M A n n f / J » i • D0A1616> Ct6 COIMJ,' <Isvoare calde, ce conţin rerile de stomac ş>i exudate.T) ' . J Isvoare calde, ce coJ jâ îG U6 CUrâ Iod alcalic muriat 6 4 °c Cură de vară.do rángni prim R a d i o a c t i v ! '" " T şi de iarnă

Prospecte *e trimit la dorinţă gratis.

Ä E

Cassa de păstrare (reuniune) in Sălişte.Primeşte depuneri spre fructificare fără anunţ cu 4%»

p<‘ lângil an u n ţ-cu 4 l/s0/0, ia r depuneri mai mari cu 5% . Depuneri - şi ridicări să pot face i?i prin Cassa de păstrare poştală. Darea de carnete o plăteşte institutul.

Acoardă îm prum uturi:pe cambii 201 18 -2 0 pe hîpotecă replătibile în rate sau în anuităţi pe obligaţiuni cu cavenţica credite de Cont-curent pe lângă asigurare hipotpcară sau hârtii de valoare (acţii tji efecte publice).Dobânda variază între 8% *i 6°/0după mărimea împrumutului şi asigurareaoferită.

Schimbă adecă cumpără şi vinde ori-ce fel de monede străine cu cursul zilei Direcţiunea.

m d ------------£ÜE

II

Inseratelecuir.»i ituuci *n v»ln»rc nunt, i l » c i rV (’.v.'l«*r [ir^'.uLr. drer», in tc*U {Arii*, la tonto r»r-ur!!p ro<iâ’r. i'fotru ucrii t«-op »A nSrrr ie.lfí'ííM io»erv t fh iu ,KO.\tA Pi-Pi'jKH.I'I*.

lulVnai'li»< i ;i n o ir . 'jt . i i fritntv. I» »dt4ÍDÍi*.r*v.»'

KOlt I'OPOHUI.UI.

lîltli HrUlţi (>•! • .'iţii;.'"«

Agenţi şi reprezentanţiiTuidorr!« '' mi n:uj:i r i ţ*r*vi-.* i t i !>•>-< •! limbafprmanfi -nu uvu'ji.-ur.. Provizitutc m arc pentru TÎndcrm n-ntnni! - 1 r n< ii.u - perdele de fcrestri.

C â ş t i g p a r t i c u l a r fo a r t e b u n i M<**(r«« franco. Con^p.»» ‘ 11 ţ.i }t» mnirliisiri, germană, îârW-cr'Mii, <’< !:•< ;i !l:d:ai;u.

Falnicii*' tinii" «i3. g E. Blu:k, Ronigsberg a. d. Egep, Boetnie.

Pentru ţi «Mm.ni «■ ;»î : U;nl<]ţi ru alt«,*mărfuri dn vAruar» n un finrt ■ itmi uvi>r d<‘ v*'nlt.

I> -uturi tscelrMta ţi cu cust hvn, care p.-oduco sâng?. — Re-

f'm.iiKintă de niedi-.i contra boalei de anemie, lipsă de sânge, nervositate, reconvalescenţă. Influinţeazâ producerea sângelui, înt irind mus-hi ţi mrvii, dă ape­tit fără a avea ceva urmări neplăcute asu­pra stomacului «au Ia dinţi.

Preţul unei sticle mari Cor. 350, una mică Cer. 2 ’—. Se capâtă in toate apotecele.

Depozitul principal la:GUIDO FÂBR1TIUS,

a p o te c a r in MbHu.

Fraţii Karczag în Budapesta.I a eca mai mare înaintare în prezent au ajuns

Locom obilele pentru păcură „E O S “(„Eos“ Hochdruck-Viertakt-Roholokomobil)

Ci; hi iuiwaţii *i ofrrtc gratuit«! ncrvcţle »’ii pltici'r»' n-pn'/cnlatitul

M .S C H Ö N B E R G E RS I B I I U . Piaja Hermann Nr. 8.

cari sunt patentate şi au toate avantagiile motoarelor Diesel.

Cea mai ieftină şi mai sigură putere motrică. -- Spese pentru o putere de cal pe oară numai 3 fileri. — Nici un aparat de aprins. — Ori-când şi mo­mentan gata de lucru. — Pentru îm- blătit deosebit de porivit. — Condiţii

avnntagioa.se de plată.

Noutăţile de primăvarăau sosit în

Warenhaus(magazinul de tot felul de mărfuri)

Q m n b e r g e rPreţurile mele ieftine şi fixe precura şi bogata alegere

în haine cu gust

sunt cunoscute şi recunoscutede ace<*a e în interesul fiecăruia, ca să cumpere dela mine == t——: ce are de lipsă - ■ ■■---- -------

Cu toată stima

Warenhaus GrünbergerSIBIIU, strada Cisnădiei

Nr. 18FOAIA POPORULUI P ag . 1 5

v>

Ludovic Ferencz,CROITOR DE BĂRBAŢI

SÎBIIU, strada C isnăd ie i Nr. 12,i recomandă p. t. publiculuicele mai noue stofe de p rim ăvară şi

vară în m are asortim ent

n o u t ă ţ i l e 5970‘ sosite chiar acum, pentru haine de

bărbaţi stofe englezeşti, franţuzeşti |i indigene, din cari se execută după măsură cclc mai moderne vestminte precum: Sacko, Jaquete , şi haine de eglon, cu preturi foarte moderate.

4 Deosebită atenţiune merită nou- t i ţ l ie de stofe pentru pard is iuri şi J „Raglam", cari se află totdeauna în ', deposit bogat.^ Asupra reverenzilor confecţionate

in atelierul meu, îmi permit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi

teologi absolvenţi. — In cazuri de urgenţă confecţionez un r înd com-

^ , plct de haine în timp de 24 ore. — Uniforme pentru voluntari, cum şi tot

îciul de articli de uniformă, după pre­scripţie croitura cea mai nouă. î

In fabrica dc Var din Orlattic nIîl«* (‘spfdia/.ft prompt

zilnic, in mur«1 «i mir

renumitul

Ifar de Orlatii*- iiiairft şi «uiirit.

I’reţ moderat, wrviriu prompt şi real.

5. Banchs, Oi lat

. v . v j \ ___ __ plHe»e celnice ar maiD U O c ip lta YW-odat4 durere

, î t dinţi ori ti t* ininini icura diipl-cn Ti föloM U d inţi * Joi lU tt lI l« , o HticJâ cu e o ih lf K^ ’ *r - .‘JU t-W in k liT Viena 1511. KommerR»«»«) l . In j» u iB *c iilc : in Piaţa Bi»ro ’n Pi»ţ* ro,cA -<•

T-.tr»da CisnJdiei AB; uiiU Turnului uţU*■Dceti 2 ; farmwia T^ut^ .h ; MHt/.nr, itr . (.urtin ţeiA »tr. Cii<nidiei In IH »trlţ* : fairoacia lui llerbert. *ebei;ul»*M«iM\ farmacia Lederhilger: H lKhiţnar»..'uw aeia lui LlţDBT.

S i m M »rl prrtutindenia apriat apa aeoinţ.t « lu i lU rtilU . Donunţiri de tal*ilicar* tor fi bine V illáé . t.» locurile und« nu i i poate r.»p»U, «rim»t î cu h rnr. XI) Hi. franco BO —

«0;.;'

Murcă de tcutire >Acker«

31

£inim«nt. (a p ;Ic i comp.,.343 Î4—42) înlocuitor pentru

ft#K «r-?ain -& sp «lltteete un lf ac dc casi valorat de_ mult, care £ii foloseşte do mulţi ani ca fricţiune «igurS

la podagră, reumatism ţi rsceli. —— StrntiP Din cauza imitaţiilor de puţină Ta-

ţ0>re gj fjm precauţi la cumpSrare ţi să primim numai sticie originale in şatale eu marca de scutire »Anber* şi cu numele Sichter. Cu preţul de 80 f ii . C. l ’*0 ţi C. 2.— să capăli aproape la toate farma­ciile. Depozit principal la Io«f T6rot, far­

macist In Budapesta.Farmacia Ini Dr. Rirfiter Ia :: „Leul de aur“ îb Praga.::

Eliiabetbstrasse Nr. 5 neu.

I

%

MOTOARE DE B E N Z \Mpentru întreprinderi industriale şi economice e bine a cumpăra delà o fabrică ^de mo­toare sau piiu un om de fach, care apoi stă totdeauna Ia îndemâna, când s ar întâmpla ceva piedecă la motor. De aceea nu e. potrivit a cumpKra dela agenţi, cărora^ lucrul de căpetenie le es’.e venitul ce-1 au ei în urma vânzării, iar celelalte urmări nu-î priveşte.

Cine doreşte a cumpăra vr’un motor să se adreseze eu încredere la

Fabrica de motoare Fôrd. Zâllôr S i b i i u — NagyszebenS tra d a Franciscanilor Nr. 6

u n d e preţurile sunt cu 3 0 % mai ieftine ca ori_ unde. 4 8 8 10—

Se primesc şi e.secută tot felul do reparaturi şi schimbări in_ construcţie.

MULTE SCRISORI DE RECUNOŞTINŢĂ.

| 8* Milioane coroane JA poate câştiga fiecine, cumpărând urmatoarele lozuri:

1 Obligaţiune de câştig cu premie convertita dela Banca ° Hipocară Undară.

1 Obligaţiune (le câştig cu premie dela pruna Casaă dePăstrare Peătană din patrie h

2 lozuri Sanatorul Rpginn lOlisavcta.

12 trageri anuale şi anume:5 Februarie, 25 Februarie, 1 Martie, 25 Aprilie, .5 Iunie, 25 Iunie, 1 Iulie.25 August. 5 Octomvrie, 25 Octomvrie, 1 Noeinvrie şi în 27 Decemvrie.

Câştigării© principale:1.000.000*—? 500,000--, 400,000--, 300.00Q--, 2 câştiguri deCoroane

2QC ÛQ0- 100.000-— ai 75,000'—, etc.

Ace*tva 4 liuciiţi lor.uri le vindem de prezent pe lunca.

4 8 rate lunare â 10 coroane.Dupri primirea miei prime imcliat trimitem cumpSriitonilui l-i,ta K-nlii de rate,

5n , , r ‘ "lin indie»« Seri», Numărul «i Litera lozurilor v:lndu«e. pe ba*a careu, Va imrtirinn rvinrlivul la (oato tr ie r ile viitoare ii eventualele eaşti-uri nuit in intre-ime

hl _ Pupi fiecare t r ie r e co..in>l«m punctual lozurile vândute do no. şii cion. uni • ■ cn«ii M,ri le vom avi/.a telegrafice -i intrueâl e poş.ii.l cnmr elefo. .ce t.' Z i \ n m M n - Hm.« prima e mai bine a ni -* trim.U* prm mandat poMal pe ■I riru i cupon trebui.- in lientâ le-it.il «i punctu .l adn^i oumpuratorulu. — . pre « n'

ntele viitoare ,^ti<. fára porto portal, trimitem f.acirui cu ..aax.unom «•«tradar-i l.i-l'-i de rate şi cecuri pa-tale. — Toate evoitualele caştiiţuri w e^p .1 eioin bani sratn la Ca-^a iio:H-trâ.

Niei un moment -a nu triicanaţi cu comanda . . .'Noroc fără sfârşit şi fără nici un rlsic !Orice perdcrc este esehi-il, numai şi numai de căştii: poale fi vt>rb;i. - oaU.

eomandele «nnt a udretia catra - ^

ű s t r e d n á B a n k a U c a s t i i i i i y i S p o l o k ,* Budapesta, VI., Váci-körut 31. ^

Berea albă şi neagrăBereria deia Trei-Stejari

în S IB IIU------ este foarte bună şi gustoasă! = =

Această bere e căutată ?i se bea cu plăcere de toţi cari o cunosc, stat la ora?<5 cât ţi la sate. iw £8-

> R E i * E ! € H £ N - B R A U

Că bere* noa­stră e foarte cău­tată se poats vedea şi de acolo, că cum­părătorii se înmul­ţesc mereu.

f o a i a p o p o r u l u iNr. 1-8

UjtljjaieelKalisare eventast

i un milian nurci.

Câştigările sc it gsívstsle

d e » l a t

Şanzele de câşt?gj i lc ic ta: iei cr.vi gsrantate de statul Haeburg Ir. ]

csie trefaue să se câştige

18 milioane 731.000 maree.In arma hotărârii guvernu ui, loteria aceasta j

s'a îm l'iin it'ţit foarte mult prin inSrirea capitala mi, as'.fel e i »proape toate ca-şiijurile s'au urcaţi Mm cu 40•/» lată de mai minte, prin ceea «* ! acoasta loterie are rele inai bune şanze de ciuţi?.}

Cişticnl cel mai nare in cazul cel mai | norocos până act ni a fost

6 0 0 ,OGO (1« m a r e eiar pentru viitor s’a urcat la

U»! m ilio n d e marc«».Ce’elalte câştiguri mai nmi pot fi eventual de: I

900.000 msrca890.000580.000 S7Ü.OOO860.000 850 000 840 COOsao.ooo5 20.000810.000

305.000 ir.srci:ío;’,,ooo »302.000 » 301 000 »300.000 >200.000 » 100.000 »90.000 »50.000 »70.000 >

precum ţi ronite râ«dm)ri d<< cAte COOoO, GO'Ou ). iQlOO 30 000. liU'OOO, 10 (.’00 inane cir.

Ic total lo leii» etr-ţine li^.U'O do lozuri. <I:n cari Í 6 U‘j s cr nnciiti — n d c ( A n m l w u \ l e « j u t u A in t c — In de unul c ilf r 7 trageri tr»tue *& fe tra«-.

Preţuri!* oficioase a loiiiiilor »!c cîau prwnl atint: 5?«î 5—

i o* ir t 'tk I»> M * tl* K

l.Ol Ilc )|:ni• M.

.'(tr. Ot it îî.fOM.Î?—K‘

o0~o» i’. i Itiiuri pm viiu t cu c a hkns» *li!n!t-i in c»fc îum e?pt:s« prcţuiilr lozu rilor din (latele il.ic :iîe pm u in ţi o cOD*ereMtc a câştiţunldr, ii ttirait l i dounţl iţn iis şi fr>nfi.

F îtc u e p.irth'ip.irt p-irm^tc iii ’. i o fiuusiî i tragerilor im-Uia: d u 1 trageri

t C ljt iju i'lc *1 p 'U t'c prorr.;-; sah ctrtrob II stftuhii. Corascle r< t> fr-jm» *m> cri t ir s i« p ic i I* I

1 2 4 M a i u n . ISamud HecKjchtr bxn 'ti.r t'arrbtîr^ «N . loto p

g .......... . . . ................. T.Vu:i sici ....................... ..Cooantli Is D! Sámuel HccUcher

Mr-ciier, lta c h u :c 'Nr. !0JC<( U i întreg K Mnct ( TJ - K

T ricilc-m l- ! » tU jutnS'.îîe • S > u’. — •; )I * (*e ur. ’.feti

.VJicaa: ........J 50 i 3 —

^tev.l a id rtî rr,-.nfîa! 1 nt>i dori-TrRirpîi rtt rx'Rhr.i-.Jl f »4 s< ţttr.rgi

Cel mai iubit mijloc pentru framsefajla toate damele este

. MH1Tahii FÖ L D E S

Aceaira posadă p*r.tra nbraz o folosesc ir.ul!e, tnilioioe (1? dnn;? din li mea ÎDtresrră, din cauza | cA ea ?*■ prfpit'<!r> p- bsza celor nm nonă inc- vaţiuni şi íiindrt dispi părerea u iT>.:lţi rpr.umi|i rbemei, Crr-ma ? î»rr .t *r.t îaij'o ui rel mai tini

pentru T.îr :rn-^-«re* f-ţri.In decar« do câî»t:i ziie «îi'pare zsriluu.ţeîe, pi« trup o, j etcie i!- lira! <i \r,t f*-îu’ iii* nlta ne.'ur?-

ţr i i i de ci» r.lira/. Ü2 H 2 - 7C r e m a M a r g it a.!:;i F ö ld e s i:,fniiaseţ z/.l nv. noitai i»ţa . ci o - u e»tc şi do ii;fln'cţa timpului

Mit. do ?r,aîc «i CC Tâlit.T’V.iti-'â de in it a ţ i i t i fi füLsificSri

Se capătâ în to ată lum ea. Ún borcănel costă 1 şi 2 coroane. Săpunul M arg it 70 bani. Pudra

iMargit C oroane 1.20.Tr!tr.:terc» pe po-H piin producUon:l:

C o lo m a n fie F ö ld e s , a p t a ? în H rodSe capitá in SIRliU la : K nrl Fristfc, fartracic. Febrl-in Goido, fArmi'ie. Gu»tAV Jle îtzer rrăvăas ds Sipui5i.ri. J le ltze r , cu-fuctrie!F ! . Slolnar. firm a-ie. 2Tor)=cher Kâroiyi' ^ jce «re . M nll-r K ároly, (iroge-ie rts-h i Kâi-oiy, drogtii:. Ruram l-r E r.ip , fira^icie. in Ao -.'a. h F íöh lieh Vilmos, ia Kî-<îs ár ia A. W. L’nrner. in Mediaş ia O bm

É S « !s i l !

ca

fc.

Prima contíifis^tíe reuşita bsíb de a folosi m sterio! solid. „ M u g u r u i “ l u s c ţ i r e e c o n o m i c ă E l i s a b e i o p o l

(.E rz s é b e t v á r o s K ts -K t ik i i l lő vm).

>ra a« a 1 ~ «ta S' S E ALTO I DE V i i É

j ^ a l ‘tate ijibitinsă pe lânjrit celea mai moderate preţuri, Soij>rî <Ie vin siil» «<!«!< ___—I_.... _• rv -/ i w • . . . . . *»

rs

«ra

» . v 1 ............. — oui j ^n <ie vin şiu« masa, viţa umericana cu ?i făta rădăcină, ochiuri de uhoit, viţă eu-

^ ge nfla do vânzare laInsîijirţţ» 5 1 " -o | | ^ v 1 « EI>«a l K « a p o t

» o n o m iţ j ;^ ţ E r M e i w t v â r « « .^ iateria l

cnom ,.^^ | 3 , g . ? a J E r z s é b e t v á r ^ faterial d i^ ; J 5. | g 8 « “ ( 3 ) m i l i o a n eM o noa^ ; -v 3 ’S ' ^ ’î . g 5 n « " 2 de peronosporă. Altoii nŞfonldo noa^ ; -v s "3 g Ş; n ^ ^ de peronosporă. Altoii nunt

3 . 3 g n W *W> “ sa - p instrucţiuni gratia şi franco.

n s - S 2 » i— i n “ -S " --------------------------------------------Honiáni, s p r i ü i j ? ," g- i S §• I & numai acelea uă ufesu binelE= = = * 5 S - S «■•-■*4---- ------ --------------------------------- ------ -

dcsvolta t i 5 . Î ! « e « i i n s î — ^ . . w . n„ . . .' 1 •“ ^ 2 : 3 3 2 n v> Z credit celo mai uşoare con­

diţii do plm lEr ^ S I ■“ 3 | « r

ÍT3ic:

in M t ica u „ „ ul pgp@2 tî dc cărţi ro istiitlBiblioteca Română In New-York

t'Stn

G.r) St Maik< Place. U5 ?3Hslc ilnr in interesul fiecărui Român c;ire ploacă sau este în Statele-Unite sau Cs- naila, să ceara marele şi ilustratu l cata log al acestei singure instituţiuni ro­mâne care pc Iân".1 tot felul de cărţi, note muzicale, şi ziare ce apar în Ro­mânia şi I ransilvania, are şi uu foarte bogat asortiment de instrumente mu­z ic a le ; fonografe, gramafoane, placi şi tuburi cu cântece româneşti, cea­sornice de tot felul, g iuvaericale, m aşin i de scris, preparaţiuni farmaceu­tice, ar t ico lc dc toaletă şi alte m ărfuri de foarte mare trebuinţă. — Catalogul se trimite fiecărui gratuit. — Se dau tot felul de informaţiuni particulare adSu- J i ă n d ii; ai CA pentru răspuns. — JU bliotcca Românii" prim eşte şi m ijlo ceşti $1 tri­

miterea d c abonamente pentru „Foaia Poporului".Dela „ liib lio tcca Română“ sc poate comanda şi „Călindarul Poporului* pe 1512.

1 jy n n wiwmj'Bii» *u

♦❖*♦

■%>&OOO

Toate în lume se scumpesc!pAnea, c a r n e a , c h i r i a c a s e i , - namni p&pucll şi c h e t e le csecutate la atîlicrul Iul

Vasiiie Ban i» „Cisma mare roşie"Ouiii cum :-c numeşte ptSvAiia lui, sc tcftitiev; 101 62 --

P w O t r c f r n p i a ? f’entru d a'-c.vtS rcntimiiî pr& v& tle do I n c â l ţ â m ln to s ’a * m v<-«r 5 m ă r i t In c a s a p r o p r ie ţi la ficcnrc pă-eche ;c trape jos

# -

t❖

• . - &~chiria. Uc aceea cl («..itc lifcra p âp uc l buni şi t rn ln lc l pe i.intţi preţuo ieftina. T\ / A C î ! B 3 K* A P\! S IB IIU , S t r a d a Ocnei (B u r g o rg a a s a ) Nr. 7 . ^ . S n w i | i » l u * ' - C nfcll p r o p r i e . : .

KT* IXitnlnecs doiich'a pAnu 1« tO C>nre înKir.to do « 51101*7.1. *3581COMANHr;i.E DIN AK.MiA *5E VOR EXECUTA PUNCTUOi. CA HI PANA ACUM Cp-

SA M . W A G N E Rp r i m a t u r n ă t o r i e <1© f e r » S i b i a n ă , f a b r i c ă d o m a ş i n i a g m c o l e , a t e l i e p d l© m o r i ş i m a r e p p â -

v ă l i e d e f e r î n S i b i i u .

Are onoaro a recomanda onoratului public marele seu asortiment de tot felu l do artic lipentru edificări, precum :

Traverse, Chei, Fer pentru beton, Cement de

Portland s i Roman di» Beocin, Trestie, Teer,C a r t o n cătrănit pentru invalit, P â n z ă de sârma pentru îngrădit precum si

:ri>rii aparţinătoare la edificări pentru uşi şi ferestri cu p r e t u p j j e c e l e m a i r e d u s e . Serviciu prompt şi conştienţios. *535 5__

tot felul <Je fer.î