P r e ţ u l abonam entu lu i! . f e a i a a . . . . . . . . . 4 cor. 40 ban«.j « o jmnfitate d e an . ■ • • • 2 COTt 20 î* jfterainia, America g) atte ţirl rtrlin* 11 cor. anual, /ife&iamentcle se fac ta „Tipografia PoporuM“,

F oa ie pdHtieâ.Apare In fiecare Duminecă.

INSERATE* si primesc la biroul admlnlstrntianli, fetr

Măcelarilor nr. 12).Un şir petit priraa-dată 14 bani, a doua-oari 12 bari

a treiâ-oară to bani

„Pentru şcoala româneasca din Ardeal“.

Acesta e titlul vinei mici broşuri, cjtre a fost răspândită zilele astea, pur­tând semnătura „Un Român din Ar- maiui , ' . . .

Cu strângere de inimă am citit îsroşura aceasta, dar şi cu mulţumire, căci dacă e nespus de grea starea şcoa­lei româneşti din Ardeal descrisă în ea « i desăvârşită cunoştinţă, în acelaş timp autorul arată şi căile mântuirii.

Vestita lege a lui Apponyi, dm 1307, şi-a dat repede roadele şi ur- siează a pustii ogorul culturei româ- aeşti»

„D in cele vre-o trei mii de şcoli poporale confesionale ^române, greco- orientale şi greco-catolice — zice au­torul broşurei — câte am avuţia 1907 fa întreaga Ungarie, vre-o patru pănă la cinci sute au încetat pentru totdeauna, vre-o miie cinci sute pănă la două mii sa cerat ajutorul Statului pentru a se .putea susţine şi mai departe şi numai vre-o patru-cinci sute au rămas şi pe viitor susţinute numai de bisericile ro­mâneşti“ .

Dar nici şcolile cari au cerut aju­torul Statului şi s’au pus prin aceasta sui, atârnarea lui până la oarecare punct, na si-au putut asigura viaţa; căci Sta­tul nu le-a dat ajutorul, pe motiv că aceste şcoli nu corespund cerinţelor legii «n ce * priveşte edificiul sau învăţă­mântul.

Dacă nu vom face tot ce se poate___aice autorul — ca să ajutăm noi.■şcolile acestea, cari singure nu se pot susţine, iar dela stat nu au nici uu spri­jin, în anul viitor din trei mii de şcoli vom rămânea cu vre-o miie cinci sute până la două mii de şcoli“.

Urmând cu descrierea stării primej­duite & şcoalei româneşti, autorul, amin-

tfod. eă legea lui Apponyi a introdus.număr, grozav de mare de ore de

limbă maghiară, spune că prin aceasta se împiedică în măsură simţită progre-

în şcolile româneşti, acestea trebuind ■$ă propovăduiască vrând nevrând, în <âou& limbi cultura oficială cerută de le-Igea ţcolară. . -

Si nu e numai atau In acelaşi timp — zice autorul —

ai-a ai«*10 ^ învăţătorimea într’un hal cu înhăitată în toate chipurile

^ in sp ecto rii regeşti de şcoale, îngră- cu diferite planuri de învăţă-

şi ordinaţiuni ministeriale, spio- 2 ^ 1 5 în laodtd cel mai nedemn d© toate ©rganele administrative, pănă jos la jan­

darmii dela sate asuprită îa alegerile pen­tru dietă, espusă celor mai cinice şi ne­ru ş in a t© vexaţiuni (chinuiri) în şcoală şi atară de şcoală şi lipsită de un spri­jin mai statornic de acolo unde l-a cău­tat pănă la o vreme şi unde apoi a încetat de a-l mâi căuta, ea şi-a pier­dut ochilibrul moral şi intelectual şi e pe cale de a se înstrăina, încetul cu în­cetul, de poporul din care a ieşit şi pe care e chemată a-l creşte. Lipsită în mare parte de o cultură naţională con­ştientă şi expusă influenţelor _ culturei străine, ea nu ne poate da azi garan­ţia că mâne va mai fi, măcar în parte, ceea ce trebuie să fie învăţătorimea unuipopor“* .

Aşa se înfăţişează starea de azi aşcoalei româneşti din ArdeaL

„Totul însă nu e pierdut, — zice autorul, — este o scăpare şi ea constă în curăţirea isvorului, din care axe să pornească cultura în popor. Trebuie bă­gat suflet nou în propagatorii culturei româneşti, adecă în învăţători.

„S’a constatat, , că majoritatea în­văţătorilor citesc puţin. Vina trebuie căutată în producţia foarte săracă pe tă­râmul pedagogic-literar.

„Nu există nici o singură carte şi nici o singură revistă românească, pe care s’o găseşti pe masa tuturor celor vre-o trei mii de învăţători români; în schimb există o revistă ungurească de­stul de bogată, pe care o trimite gratuit ministerul unguresc al instrucţiei publice ^ care — âce autorul broşurei — face printre învăţătorii noştri ravagii înspăi­mântătoare.

■»Numai înfiinţarea unei reviste şcolare, care să ajungă în mâna fie-cdrui învăţător poate înlătura marele pericol, care ne ameninţă. Dacă vom trimite săptămână de săptămână — continuă autorul — în casa năcăjitului şi orop­sitului învăţător dela ţară o revistă bună, îi vom da un sfătuitor bun, un prieten intim, un sprijinitor în ceasuri de îndoială şi o făclie luminătoare în lupta contra întunerecului şi a ispitelor“ .

Mai trebuiesc şi cărţi pedagogice bune, cum sunt cele editate în anii din urmă de Casa şcoalelor din România. Asemenea cărţi ar trebui răspândite gratuit printre învăţătorii _ ■ .

Dacă nu vom întemeia în Ardeal— aice autorul —- ° bibliotecă peda­gogică, în care să se publice în curs de câţiva ani o seamă de cărţi peda­gogice de valoare, care să toarne în liflet, lumină şi conştiinţă în învăţătorii noştri, prăpastia în faţa căreia stăm va deveni tot mai ameninţătoare.

„Tot astfel se impune publicarea | unui Anuar al şcoalei române din Un­

garia, care să ajungă an de an în mâna fie-Cărui învăţător şi care să-l întărească pentru lupta pe care e chemat s’o ducă“.

Cum însă cuvântul scris nu o de ajuns pentru o propagandă bună, ci e absolută nevoie de propagandă prin graiu, autorul crede că trebuie să se institue:

Cursuri de vară pentru învăţători, cari să-i lumineze şi să cimenteze legă­turile sufleteşti.

Un congres al inspectorilor şcolari districtuali (protopopii), dintre cari mulţi n’au pregătiri deosebite în ale pedago­giei. Prin aceste congrese s’ar introduce o uniformitate pe tărâmul inspecţiunei şcoalelor şi s’ar chibzui multe măsuri.

Un congres al catecheţilor (profe­sorii de religie). In şcoalele medii (gim­nazii) din Ungaria sunt mai multe mii de elevi români ; sunt apoi mai multe mii de ucenici la meserii, a căror edu­caţie naţională şi religioasă nu o putem trece cu vederea. Spre a da acestei edu­caţii o direcţie sănătoasă, trebuie ca toţi eatecheţii să discute între dânşii pro­blemele în legătură cu chestiunea.

■?r

Un mijloc, şi încă de cea mai mare însămnătate, l-a uitat scriitorul a- cestei broşuri : gazetele noastre pentru popor.

E sfânta datcrinţă a preoţilor, în­văţătorilor ş i a tuturor cărturarilor noştri dela sate, ca sa iticrezecu toatărim a, ce trebuie să le-o dea primejdia■uriaşă, ce ne ameninţă, ca nu numai acolo unde şcoala românească e mai mult sau mai p u ţin primejduita, ci mai Târtos unde cultura străină, haina ^

j nce n încebut să se încuibeze, să Te r/spăndeascâ fotte nationale chemate,ă completeze şcoa la românească sausă-i ţină locul, unde lipseşte.

BudSrtil cum». »

„ „ i „ „ a« p ia » a i . i » * » *4790 001.» 1 m;] 899 mii 74 cor-,ţârilor „ 6 „ o . 107 ®Kdin ean Austria - 791 mii 263811 oor-, i « UnS“ “ ministerul

de externe 16 /* ■_*3!v0su'v G8’ /a “ ii., ml*

f » ' 18 * p o *« " r

Pag. 6 FOAIA POPORULUI

tatul esi maro. din care fac parte unii depu­taţi din dieta ungară şi din dieta austriacă). Delegaţiunile Be întrunesc în Viena şi Buda­pesta. In anul acesta se vor ţinea şedinţele în Budapesta.

Înmulţirea slujbaşilor. In comisiunea fi­nanciară a dietei s’a vorbit şi despre înmul­ţirea .fără rost a slujbaşilor; Preşedintele Lang a susţinut — şi cu dreptate — că prea se înmul­ţesc funcţionarii în ţară. E adevărat că şi lu­crările s’au înmulţit, dar totuşi nu aşa, ca să fie trebuinţă de-a spori numărul funcţionari­lor mereu ou sute de oameni. Ministrul a re- ounosut cele zise da Lang. dar aceasta e o întrebare, care trebuio judecată bine. Nioi unul dintre domnii din comislune n’a scos însă la iveală adevărata cauză a înmulţirii funcţionarilor. Fiercare deputat, fie-care mi­nistru, fie-care magnat şi câţi alţii îşi au cor- teşii şi paraziţii (vietăţi, cari trăiesc din sân­gele altor vietăţi) lor, cari trebuia plătiţi pen­tru slujbele făcute la alegeri, dar mai ales contra noastră a Românilor. Şi cine să-i plă­tească, domnii? Doamne fereşte! Nu plăteşte Valahul, Şiovacnl şi ceilalţi Nemaghisri dări din greu, din cari se fac milioane? Aîestea pentru ce sunt?

Va veni însă şi vremea, când cu mătură de fer vor fi izgoniţi toţi trântorii la muncă.

fandat contesfaî. Am spus şi în nu­mărul trecut, că mandatul deputatului din cer­cul electoral al Ighiului, unde a reuşit, după cele mai ticăloase abuzuri, Maghiarul Szász, numai cu un singur vot fiţă de iubitul nostru frun­taş Ialiu Mania, a fost atacat înaintea Curţii da casaţie (Curia) din Budapesta. Curtea a respinî petiţia Românilor, pe motiv, că ar fi fost iscălită şi de şaşe alegători, cari nu ştiu cart?. Totodată a condamnat alegătorii la pur­tarea eheltuelilor în suma de opt mii. Româ­nii nus’au Bpăriat îosă, căci în timp de 15 zile înaintează un nou recurs.

A lierea de deputat din Şimlăul Silva» nieî; Comitetul executiv al partidului naţional român, print’un manifest către alegătorii ro­mâni din Şitnlăul-Silvaniei, îi îndeamnă ca în vsderea nouei alegeri din acel cerc — în arma vacanţei provocate de moartea deputa­tului ungur Gábriel Ugrón — să nu promită (fŞgădaiască) voturile faţă de nici o grupare maghiară. Aceasta, că e’a hotărât susţinerea unei candidaturi româneşti, ce urmează, Bă se fixîZ’i în curând.

Atragem atenţiunea cetitorilor noştri din ao-ea parte a locului, ca să spună tuturor ale­gătorilor români, că e datorinţalor ase ţinea de această îndrumare a parti dalai nostru na­ţional.

Se 'nşalS. Ziarul socialist maghiar „Nép­szava“ scrie un articol contra Românilor zi­când, că ne-am vândut guv&inalui, lăpădân- da-aa de cererea votului universal şi Beeret. Aceasta i se pare din cauza comediei eu îm­păcarea. ■-

Se fnşală „Népszava“, pentru-că Româ­nul a cerut totdeauna votul universal şi se- ereî, .fiind convins, că numai acesta va răB- j>ande dreptăţii.

Pentru Tţuienii din jtâaramurlş. Toţi câţi au scris vre-odată despre poporul neno­rocit al Rutenilor din Maramurâş, au consta­tai, că sunt un popor, oare va pieri în cu­rând. Naţionaliceşte sunt deja de mult morţi. Preoţii lor, lacomi şi fără pic de iubire pentru tiima încredinţată lor, au avut un singur

gând: să-i maghiarizeze cât mai curândrPen­tru aceea au împănat Bâtele rutene cu şcoala în cari nu învaţă nimic In limba lor. Ba an mers şi mai departe: au cerut înfiinţarea anei episcopii greco-catolice maghiare şi introdu­cerea llmbei maghiare în cărţile bisericeşti. După-oe le-au slăbit astfel sufletul, le-a foat uşor Evreilor încuibaţi printre ei să-i ruineze şi într’ale averii, eu atât mai vârtos, că din Galiţia cea stup de Evrei, mereu au năvălit şi năvâleso Evrei peste Maramurăşul nenoro­cit. S'au găsit şi între Unguri unii oameni ca durere de inimă, cum a fost mai demult Egán, care a murit însă într'un mod cu to­tul misterios. Acum de curând a interpelat în dieta din Budapesta deputatul Huszár pe ministrul de justiţie, întrebându-1, ce măsuri va lua, ca să Bcape pe Ruteni de cămătăria grozavă a Cazarilor — aşa numesc Ungarii pe Evreii din Galiţia, ca să nu supere pe Evreii lor „patrioţi“ —, ce va face, ca să fie pedepsiţi falsificătorii cărţilor funduare, cari au înşelat o mulţime de ţărani, dându-le mo­şia acestora Cazarilor-Evreilor. Ba acest roia de lăcuste a trecut şi în partea de mijloc a ţării, adecă în Ungurime, unde încă jefuieşte poporaţiunea. Ministrul a răspuns, că trebu­iesc dovezi pentru cele spuse de Huszár şi că pentru câteva cazuri nu se poate spune des­pre toţi, că sunt cămătari.

Au ajuns şi miniştrii Ungariei sa se teamă de Evrei, pe cari ei i-au cocoţat în cârca popoarelor vechi ale ţării Dovezile le vor vedea, când nu numai Rutenii — în Ma- ramur şi Românii —, dar şi o parte mare din Maghiari vor ajanga cerşitori, Atunci va fi prea târziu!

Răzbunarea guvernului. Asupra Olteni­lor (comitatul Făgăraş) s’a deslănţuiţ toată furia guvernului, pentru că bravi Români de- acolo i-au alungat cu ruşine pa canditaţii ji­dani la alegere, Gloanţe, scoatere din slujbă n'au fost destui. Acum aflăm, că tuturor preo­ţilor greco-orkntali li s’a oprit relutul de lo­cuinţă. Preoţilor noştri nu le va păsa nimic, şi-aşa ori-ce ban primit acum de la guvern e . banul lui Iuda. In curând ne vom lua noi, dar tot cât ni se cuvine.

iupta naţională a Slovacilor. Slovacii de confesiunea luterană, ca şi cei catolici de altminteri, n’au norocul să aibă o biserică na­ţională, căci în Nordul Ungariei sunt protes­tanţi şi germani şi maghiari. Germanii sunt ou fel de Saşi — Saşii de Zipa — totdeauna guvernamentali, ca şi fraţii lor din Transil­vania, iar Maghiarii luterani sunt cei mai mulţi Germani şi Slovaci renegaţi sau urmaşi de-ai renegaţilor. Scaunul episcopesc din dis­trictul Tisei a devenit vacant. Slovacii naţio­nalişti au început să se mişte şi să se orga­nizeze, ca să aleagă un Slovac iubitor de po­porul său. Acesta i-a speriat pe cei dela foile jidano-maghiare şi acum strigă toţi „ghivalt“ ca să prăpădeşte patriotismul!

0 achitare. Intr’un număr de mai în­ainte am dat ştirea, că redaotorul german Orendi (din Bănat) a fost graţiat (i a’a ertat) de pedeapsa închisorii Când a umblat în primăvara anului trecut prin comunele din cercul electoral, unde-şi pusese candidatura, a fost însoţit de teologul român Ioan Groza. In comuna Alios a ţinut Groza o vorbire, pe care a încheiat-o cu vorbele: „Fie-care popor îşi are cântecele lui, pe cari le cântă, numai pe noi românii ne opresc să cântăm „Deşteaptă-te Române.“ Alegeţi pe Orendi, căci acesta va lucra, ca să se poată cânta acest cântec sfâ s i '

iară Ia noi.“ Un ticălos da scriitoraş, ca să-şi câştige merite, l a pârh la procuror, că a agitat contra statului. Tribunalul din Timi­şoara l-a achitat însă zilele trecute.

JJoffliflii jf Sajii.In Sibiiu apare de 2 ani de zile o foaie

săsească numită „Bürger-Zeitung“, care stă, aproape de dl Rudolf Brandsch, profesor şi deputat dietal ales în cercul Sibiiului. Această foaie a declarat dela început, că ea va purta lupta atât pe terenul politic cât şi nu mal puţin pe terenul economic.

Majoritatea cea mare a locuitorilor din. comitatul Sibiiului sunt Români. De aci ar urma, ca Românii să-şi aibă partea lor, con­form numărului poporaţiunii, în toate corpo- raţiunile comitatului.

Dar lucrurile nu stau aşa. Conlocuitorii noştri saşi ar voi să deie tot mai mult înapoi pe Români.

In urma ăstorfel de lucruri, dl Nicolae Ivan, asesor consistorial şi membru în mai multe corporaţiuni ale comitatului Sibiiu, a adresat o scrisoare deschisă (ce s’a publicat? în „Telegraful Român“) d-lui deputat Brandacfe.

In această scrisoare dl Ivan întreabă pe dl Brandsch, că află el cu cale:

1. că în Sibiiu din 100 membrii aleşi? în reprezentanţa orăşenească, Saşii aleg nu­mai un Român, iar în reprezentanţa munici­pală nici un Român ?

2. că la magistratul orăşenesc din Sibiic azi nu este aplicat nici un Român?

3. că Saşii din Sibiiu, alegători la Ocrnt- Sibiîului, merg ou toţii şi votează pentru Ji­dovi —■ contra candidaţilor români?

4. că Saşii din Orăştie au făcut un car­tel cu Ungurii şi Jidovii de acolo, ca să re­ducă pe Români în viaţa comunală şi muni­cipală din Orăştie?

5. că alegătorii Saşi din cercul Vinţului de jo3 au mers toţi la vot pentru evreul Ma­ier contra fruntaşului nostru Dr. Iuliu Manxu ?

6. că alegătorii Saşi din Sassebeş fa& cartel cu toţi străinii, evrei şi maghiari, numai ca să smulgă dela Români şi mandatul da deputat din acest cerc?

7. că toate cercurile electorale munici­pale din comitatul Sibiiului sunt atât de mi­zerabil întocmite, încât Românii abia avem3 cercuri cu majoritate românească?

8. că Românii după un past vechi» aveau să aibă 3 posturi de prim-pretori şe acum ne-aţi redus la unul?

După-ce dl Ivan face toate aceste între­bări (ou mult mai pe larg ca aici) zice,: De ce vă scoate ochii o firmă românească fn* strada Cisnădiei — dar 21 de firme jidoveşti vă faceţi a nu le vedea?

La întrebările acestea directorul foii săp­tămânale „Bürger-Zeitung“ şi deputatul Sa­şilor Sibieni, dl Rudolf Brandsch, a dat ui» r&apuna în foaia susnumită. Părţile mai det căpetenie ale răspunsului Bunt:

1. „Sibiiul şi părţile cele mai multe ale. comitatului Sibiiu sunt proprietate săsească, — şi e datorinţa noastră naţională să nu lăsărat nici un mijloc nefoloait — şi ou toată încor­darea puterilor noastre — să stăruim, ea să. ţinem această stăpânire pe seama noastră.“

2. „In lupta economică ce o purtăm e® Românii, dornici şi năvălitori de a ne scoate din stăpânire, este datoria noastră sfântă ş® naţională, să ne organizăm, căci învingerea vc. fi pe partea celui ce îşi organiseasă trupele mai bine, şi de aceea nu vă dăm dreptul sg. ne faceţi imputări, când stăruim să ne păstrau© stăpânirea noastră“.

Celelalte părţi din răspunsul dlog Brandsch sunt de mai puţină însemnătate. Dar ce ne-ar mai şi trebui să ne spună? Ca— viatele de sus cuprind un program întreg <Ja luptă din partea Saşilor contra noastră.

Ne pare bine însă, că dl Ivan, a avufe buna ideie a aduce odată publice vorba despre aceste stări de lucruri. Credem, că oamenii» noştri se vor convinge din acestea, cât mult bine ne doresc conlocuitorii noştri traşi,. Iar la urmă Bă ne dăm şi noi seamă mai bin» dela cine cumpărăm mărfurile cele multe şî pe cine hrănim din sudoarea noastră. Dar deapro* aceste lucruri vom mai scrie la timpul potrivit.

ai. 3 FOAIA rUfUKULUi Fíg. a

Din dietă.Şedinţele dietei se Vorbeşte Snei ®e*

jeo despre bane» Austro-Ungară. Deputaţii ÎKijgathişti şi alţii pg |fiDg& ei, cer mereu ea garemul gfi înfiinţeze o banoă de stat uapsâ deosebita de a Austriei. Se înţelege, ci dia Ieste aceste vorbe nu se Va alege nimie. ctl fttţin deocamdată. Vă rămânea şi pe mai Jeparte banca austro-ungară, »şa cum este.

Deputaţii unguri vorbesc însă, ta legă­tură cu banca, câte vorbe late şi nesărate. B» un deputat ungur a vorbit despre o groază lu cru ri întortochiate la adresa băncilor române

Gogoriţa iredentismului nu-i lagâ în pace pe deputaţii maghiari. Ceea-ce e mai de râs |n toată prostia lor, e faptul, căci ne învino­văţesc de iredentism, pentru că avem băncile aoastre româneşti, cari ajută poporul nostru şi în afaceri culturale. Iată ce prăpăstii a Torbit în şedinţa dela 15 Ianuarie Koaau- t&jgtul Baros :

Starea economică a Ungariei eate cât se poate de nemulţumito&re. Una din cauzele «eestei stagnî ri a desvoltârii economice sunt băncile româneşti. Acestea fac o politică des­tul de făţişe împotriva Statului Ungar şi sunt o primejdie mare pentru Ungari*. Băncile foo&naşti au un capital total de sute de mi­lioane şi au făcut progrese uimitoare.

Banca „Albina“ din Sibiiu, înfiinţată cu a& capital de 3 milioane, învârteşte astăzi afaceri de zăei de milioane şi este una din băncile cele mai puternice din întreg Ardealul. Asemenea banea românească „Victoria“ din Arad a făcut progrese mari înmulţindu?şi în «cort timp capitalul.

Ceea-ce se observă mult la băncile ro­mâneşti este, că ele nu se mărginesc a face câştiguri de bani, ci au o menire (ţîntă) na­ţională şi culturală.

Ele sprijinesc în toate părţile şi pe toate «Sile poporul românesc şi pregătesc în chipul asesta unirea politică a românilor transilvă­neni cu România, pregătesc viitoarea Românie s»re. (Zgomot mare în dietă).

Scopul din urmă al românilor este a rupe din Ungaria teritorul locuit de români ji a-1 alipi la România. Băncile româneşti &ont inspirate de un patriotism românesc adâno ţi de o adevărată dragoste de neam. Dacă băncile ungureşti ar fi şi ele aşa, ar fi bine.

— Huszăr Kdroly (întrerupând): „In con­ciliu! de administraţie a băncilor româneşti nu sont evrei!“ (zgomot).

— Baros (continuând): Românii prin o politică financiară bine chibzuită, pregătesc terenul triumfului lor politic. Unde se scoate fa vânzare o avere şi mai cu seamă o avere ungurească, vine banca română şi cumpără moşia.

Viitoarea luptă între români şi unguri se va da pe tărâmul economic şi ungurii tre­ime să facă sforţări mari, spre a putea ţine piept dsavoltărei economice a românilor. Alt­fel românii vor eşi biruitori.

Deputatul ungur trece apoi Ia eliestiu- sta propriu zisă a „iredentismului“ român. Spune că tendinţele iredentiste ale românilor ia pot vedea cu orice prilej. Românii botează i»><;nŢ şi oraşele ungureşti eu nume româneşti.Apoi sâce:

„Dacă roiţi să vedeţi unde se află ora­şele Alba-Iuli* şi Sibiiu, nu aveţi nevoe să căutaţi pe charta (mapa) României. Veţi găsi *ee*ie numiri în Ungaria şi le veţi găsi şi pe dtaxta „Daeo-Bomâniei“, care se află pe pe­reţii fiecărei şcoli primare din România.“

Vorbitorul încheie atrăgând atenţiunea eoadaoătoriîor politici maghiari asupra tuturor *e#stor fapte.

(bestia «a|io«alităJilorţi flitoral Ungariei.

Profesorul Oscar Iaszy, unul din puţinii corbi albi, a ţinut ia Budapesta o confe­rinţă despre „Chestiunea naţionalităţilor şi vii­torul Ungariei“ . +

Foarte aplaudat, conferenţiarul & ?pu» pe scurt următoarele:

Viitorul Ungariei e legat de chestiunea (afacerea), dacă statul ungar e destul de în­tărit spre a puteag'face cu naţionalităţile o pace trainică şi în astfel de condiţinni ca înaintarea ţării să fie asigurată.

Chestiunea naţionalităţilor, la noi în Un­garia, e privită din două puncte de vedere: cel feudal (al nemeşilor mari şi mici) şi cel democratic (al poporului). Intre ele, fireşte, e duşmănie.

Feudalii vor pacea eu naţionalităţile, dar în aşa mod ca să-şi asigure propria dom­nie asupra tuturor. Democraţii vor şi ei pacea, dar mânaţi de gânduri cu total contrarii.

E curios gândul ce unii Unguri, cu idei bune de altfel, au despre chestiunea naţiona­lităţilor. „Ce mai vor naţionalităţile? spun ei, când au primit tot ce puteau să ceară — le­gea naţionalităţilor ?“ — Da, e adevărat ca est# aşa o lege, dar ea e numai pe hârtie, niciodată n’a fost luată în seamă. Până nu se va da naţionalităţilor măcar o parte din ceea ce au dreptul, nu e cu putinţă o pat?e mai lungă. Partea ce mai mică ce trebuie d*î& e: libera desvoltare eulturală, o dreaptă şi liberă desvoltare a intereselor lor economice.

Fireşte nu aşa o înţeleg feudalii, ilar atunci când Tisza a tăcut un pact (legătură) cu Mangra pentru a încheia o pace în formă feudală a chestiei nsţionalităţilor, democraţii unguri trebuie să se unească cu naţionalită­ţile, în deosebi cu Românii, în scopul unei deelegari drepte a acestei chestiuni.

Dar democraţii învinuesc pe naţionalişti, mai cu seamă pe Români, că ar fi clericali. Asta nu e adevărat. Românii au fost întot- deuna prigoniţi, singurul lor bun a fost şi a rămas Biserica şi de aceia au căutat refugiu în biserică.

O dreaptă deslegare în chestia naţiona­lităţilor e în primul lor în interesul Ungariei şi dela ea atârnă viitorul întregei ţări.

Profesorul Zoltán Ferenczy, care ur­mează la tribună, învinuieşte pe Iaezy, că n’ar fi pătruns în deajuns chestia ce a tratat, Nu­meşte în aceasta privinţă, autoritatea contelui Ştefan Széchényi.

Iaezy li răspunde, declarând că recu­noaşte această autoritate şi arată că Széché­nyi a fost şi el pentru îndeplinirea cererilor drepte ale naţionalităţilor. încheie astfel :

„Mă adresez tinerei Ungarii cu apelul să facă sforţări pentru o cinstită şi dreaptă pace cu naţionalităţile, căci dela asta atârnă viitorul Ungariei“.

Ptla Asociaţi««» m i r i .Da, a noastră a tuturora, a orăşenilor,

ca şi a sătenilor, e Asociaţiunea, căci de câţi­va ani încoace lucrarea ei binefăcătoare se în­tinde tot mai mult asupra satelor. Şi noi Ro­mânii la sate trăim mai toţi.

Acum iară putem da nişte veşti bune dela Asociaţiune. Am spus deja despre fanda- ţîBnea de peste o sută de mii a fericitului şi pururea pomenitului doctor Grigore Sandeanu. După cum a lăsat el prin testament, o parte din venitul fondaţiunii. se va împărţi ca bursa (stipendii) la elevii dela şcoaiele secundare (gimnazii) şi la studenţi universitari, iar ecea-

laltS part« #e va întrebuinţa spre alte scopuri culturale.

La 8 Ianuarie erau deja 4751 de ţărani membri ajutători ea abonaţi la „Bibi fac* populară a Asociaţiunii“ . Acum vor 2 de si­gur vre-o şapte mii. Un lucru nu se poate mai frumos, care dovedeşte cât de dornic e ţăranul nostru după carte, numai să i-se dea în mod potrivit. Pentru două coroane p». an ori-ce om îşi poate alcătui într’un sitîgîîr an o bibliotecă de l i cărţi. Şi’n fiecare an se ti­păresc alte cărţi. Numărul cel dintâiu e o carte scrisă de părintele protopop Dr. Ioan Lupaş, întitulată demult'i , povestire isto­rică. Numărul acesta e tipî rit în zece mii de exemplare, pentru cari de eigur se vor în­scrie destui, ca să nu mai rămână nici o carte. Faptul că s’au înscris aşa de mulţi dela sate trebuie să servească de pildă preoţilor, învă­ţătorilor, negustorilor şi altor fruntaşi ai noştri, ca să se înscrie membri ordinari cu taxa de zece coroane pe an.

Comitatul Asociaţiunii a hotărât să Pa" blice cu supraveghierea Asociaţiunii o Biblio* tecă a scriitorilor de la noi, din care să apară în fiecare an 4 volume de câte 160 până Ia 240 de pagini. Cel dintâiu volum va cuprinde bucăţile cele mai reuşite ale ginga­şului nostru scriitor Al. Oiura.

Despărţământul Timişoara al li irfiicilor Bănăţeni a hotărăt să clădească în Timişoara o Casă naţională, care să fie proprietatea Asociaţiunii. Aici se vor ţinea adunările cul­turale româneşti, se vor ţinea prelfg ri şi se vor aranja alte petreceri, dar numai româneşti.

Conferenţiarul economic al Asociaţia- ţiunii a fost însărcinat să cutreiere toate co­munele din comitatul Sălagiului, av&nd să ţină prelegeri şi să facă propagandă pentru „Biblioteca poporală a Asoci&ţiunii.“ Din Să- lagiu va trece în alt comitat şi-apoi în altul. Fruntaşii noştri de pretutindeni îi vor da tot sprijinul cuvenit.

Se lucrează la Asociaţiune! De aceea e sfântă datorie a fiecărui Român, ca să fie membru !a această tovărăşie naţ:onală. Până nu vom fi zeoi de mii de membri ordinari şi sute de mii ajutători, nu putem zice, că ne- ara împlinit datoria.

Din Basarabia.Cetitorii noştri ştiu, că nu de mult, cu

vre-o două luni în urmă, B’a votat în Duma (dieta) rusească legea învăţământului primar (la sate). Cu prilejul acesta a fost în dumă o discuţie aprinsă asupra întrebării, care să fie limba de propunere în şcoaiele primare? Dapă desbatere îndelungată s’a hotărât, că în fiecare provincie să se înveţe în limba voi> bită de majoritatea locuitorilor acelei provincii, rămânând, ca limba rusească să rămână nu­mai un simplu obiect de învăţământ, cum ar fi istoria sau geografia.

Dreptul limbei materne în şcoaiele pri­mare s’a recunoscut tuturor naţionalităţilor din Rusia, numai Românilor nu. Cauza o ştim. Sărmanii Români basarabeni au ales în dietă deputaţi tot Români renegaţi, cum din neno­rocire avem şi mi în Ungaria câţiva (Nyegra Burdea, Maugra, Şegesou etc), cari nu se mai simţ sa ca Români, ci votează orice lega anume făcută contra Românilor, numai să a- rete ce slugi joBnic® sunt. Aşa şi Bx&arabenii. Deputaţii lor au declarat, că Românii din Ba­sarabia nu vor limba românească — moldove­nească, cam zio ei — în şcoaie. S’au sculat deputaţii ruşi şi caucazieni, cari i-au făcut de ruşine în dumă din cauza renegatismuîui (!e

Pag. 4 FOAIA POPORULUI

pădârii) lor, dar a fost înzădar: majoritatea damei a rotat legea, fără să cuprindă şi limba românească oa îndreptăţită pentru în­văţământul primar. Moldovenii din Basarabia au protestat şi au trimis totodată şi adrese de mclţumire deputaţilor ruşi şi caucazieni, cari s’aa interesat de limba română, dar se pare,oii e prea târziu.

Un frumos protest contra ticăloşiei de­putaţilor basarăbeni a trimis unuia dintre aceştia şi prinţul român Dumitru Afuruzt, care decât să sa facă slujbaş rusesc şi Bă lu­creze la desnaţionalizarea Românilor, mai bu­curos şi-a părăsit averile cele mari — aşa e legea muscăleaseăl — şi a treout în Româ- SUB; unde trăieşte în sărăcie. *)

Ministrul rusesc Stolipin, un şiret şi su- , gramător al Românilor ca şi miniştrii din Ungaria, pregăteşte acum o nouă lovitura pentru Băsărăbeni. El a întrebat sdecă pe g’avernatoral (cârmuitorul) Basarabiei, dacă nu cum va Basarabia e prea mică sau prea mare. Dacă e prea mică, să i mai alăture câteva judeţa (comitate ruseşti din provinciile înve­cinate, dacă e prea mare, să rupă câteva ju­deţe din ea Incszul dintâiu va înmulţi nu­mărul Ruşilor în Basarabia, ca să se poată aice. că Românii sunt mai puţini, în cazul al doilea 88 vor lua tocmai judeţe, în cari sant Românii mai mulţi, şi-i vor alătura lao provincie rusească.

Şi dacă ne întrebăm, cina e de vină, nu putem răspunde decât, că tot Români?, cari âu ales deputaţi nişte mişei vânduţi BîrWsilor.

Ştiri politice din slriinăiat«.Bt>îg&r»a. Fostul ministru bulgar

Gregor Dimitroff Naciovici publică într’o ga­zetă din Viena un articol mai lung, în care arată greşelile cele mari făcuta de guvernele bulgare de zece ani încoace. Eată o parte din acel articol: Guvernele bulgăreşti au duso astfel de politică, încât se poate zice, că ele a’au avut alt scop, decât să pună Bulgaria în vrajba cu toată lumea. Legăturile externe ala , Bulgariei pot zice, că n’au fost corecte, c&ci în tot momentul putea să izbuenesscă o coariă din cauza celei mai mici întâmplări, încă în anul 1 &04, când eram la Constanti- aopol ca reprezentant al ţării mele (Bulgaria) am aflat, că între Turcia şi România B’a în­cheiat, dacă nu un tractat formal, în tot cazulo strânsă înţelegere în contra noastră. Era oare ou putinţă, ca domnitorul Bulgariei sa se apuca da o aventură, care im putea fi niei spra bi- m-ela lui nici al ţării?

Eu am atras atenţiunea ministrului de externe Raiciu Pttroff, că ţinuta lui războinică nu poate avea alta urmare decât primejduirea şi mai mult a Bulgarilor din Macedonia. Dar Petroff avo a fondări uriaşe de bani, din cari latreţinea agitatori, bande şi o presă agitatoare.

Adevăratul scop al necontenitelor ame­ninţări a fost, ca să arete îndreptăţite în ochii poporului istovit de dări cheltuielile cu în* armările şi procurarea de material pentru răz­boia într’o cantitate, care trecea preste mij- îoâwk statului bulgar.

Naciovici, critică apoi foarte aspru ţinuta »ceasta provocitoare a politicei bulgare şi condamnă grandomania (fudulia peste măsură de a se arăta cu mult mai mare) celor cari

’ *) Dl Muruzi a scris o carte foarte frumoasă, tipărită la „Minerva“ în Bucureşti, despre „Români şi Eoşi“ . . Cartea costă 1 cor. £0 bani şi n’ar trebui să lipsească de pe masa nici unui Român, mai ales dela

. sîi, ca« ducem o viaţă asuprită ca şi fraţii din Emisia.

se lăudau, că var daTuroiet o lovitură de moarte.

„Daca ÎBtr'adevărvrea cineva să declare războia, apoi acela nu mai întreabă pe nimene, dacă îi eBte iertat sau ba. Dar cum Bulgaria, nu poate declara războia fără de învoiala Pu-; terilor (statele cele mari), iar acestea nu i-o vor da, atanoi cel mâi înţelept lucru ar fi ea dea drumul armatei.“ __

T u r c ia . Ia provincia arabă Yemen revoluţia contra gu vernului turc şi a Turcilor peste tot ameninţă întregimea statul ai turcesc. Arabii de acolo s’au declarat independent, ale- gându-şi pe un conducător al lor ca prin­cipe domnitor, ,

Fiind-că bandele bulgare, greceşti şi albaneze încă se mişca în Macedonia, e vorba să se introducă dictatura militară, adecă aşa, că totul se ocârmueşte şi se judecă după le­gile militare ca la armată. , v

G rccfa . In Grecia nici acum na s’au j liniştit cei-ce sunt în contra rânduielii bune, cara trebue să domnească într’o ţară. E ştiut, că o parte din poporul grecesc s’a săturat de hoţiile şi jafurile ne mai pomenite, pe cari le-au făcut partidele, cari au guvernat până acum, şi au format un. partid nou în frunte cu Venizelos, un Cretan. Cai alungaţi dela oalele eu carne nu se liniştesc însă. Din or­dinul Iui Venizelos a fost arestat fostul mi­nistru, de războiu Lapatiotis, oare a vrut să facă o revoltă în armată contra guvernului de acum. De odată ou el au fo3t arestaţi şi mai mulţi ofiţeri.

H o la n d a . Guvernul 'holandez vrea să prezinte camerei un proiect de lege, prin care cete mai multe sute de milioane pentru facerea de întăritori (fortăreţe) la Vlisaingen. Presa franceză, engleză şi rusă, adecă a celor trei ţâri înţelese contra Triplei-Alianţe, pro­testează contra acestor fortificaţi ani, pe cari le crede îndreptate în contra Angliei mai ales şi fiind în ajutorul Germaniei. Holandezii n’au vrut să ţină seamă de aceste proteste. Atunci a vorbit chiar ministrul francez contra lor. Nici cu asta nu i au spăriat pe Holandezâ, cari sunt de viţă germanică şi tari la cap, ou toate că sunt un popor mic. Acum cele tiei state ameninţă Holanda, că de nu ue va lăsa de gândul', acestor întăritori, na vor mai băga în etamă tribunalul’ dela Haga, unde după cum’ m ştie, ee judecă procese dintre state.

A m e r ic a . Cei-ce au învăţat geo­grafia, îşi vor aduce aminte, că America de

i Nord e legată de America de Sud prin o limbă îngustă da pămâ&ţ, numita JE*iUiam». Limba aceasta au îneer3at să o taie mai în- tâiu inginerul francez Lesssps, care a tăiat şi limba de pământ dela Suez, care leagă Africa de Asia. N’a izbutit, iitai ales, că a înfiinţato societate pe aeţii, îa care Jidanii erauţ stSr pâni. Aceştia au făcut să baneroteze. Acum lucrează Americanii din Statele- Unite de Nord la acest canal şi 1 vor face în curând. Fapta aceasta e de mare îasămnâtate pentru eomer- ciul lumii, căci vapoarele, cari vor să meargă înspre apus la Asia nu mai au trebuinţă să înconjoare pe ia capitul Americei de-Sud. Americanii sa vede insă, că nu vor să facă canalul numai de dragul comerciului lumii in-

. tregi, ci mai mult pentru ei, căci au hotărât să facă cetăţi întărite la intrarea şi eşireadin canalul Panama, aşa , că să poată opri pe cine vor vrea. Lucrul acesta supără pe celelalte state mari, dar mai ales pe Japonezi, de oare

. se cam tem şi Americanii. Ome ştie, de na se vor încăera aceste două state mari.

Politia din jt r M ta t« Itn sttol )Sio. I

Pentru-ca cetitorii noştri să priceapÊ I mai bine deosebitele ştiri politice, pe cari Ii I- le aducem la cunoştinţă, înşirăm în cele ur- I mătoare câteva din întâmplările mai insăm- I nate din alte ţări. 1

Moartea regelui Angliei, Eduard ol I Vll-lea, a avut o însemnătate mare pentns I politica europeană şi orientală (Turcia şi Asia)*. I El a ajuns Ia o înţâlegere ou Francia şi la Io învoială ou Rusia. In legătură eu politic« I aceasta pretinoasă cătră cei doi dujmani t i B Triplei-AIianţe (ţările aliate Germania, Austre» B Ungaria şi Italia), s’a arătat foarte dujmăaos B faţă de Germania şi faţă de tovarăşa ei, A«* | stro-Ungaria. Murind însă Eduard, fiul bSul 1 Gheorgha al V-lea n’a mai continuat politic» I aceasta, aşa oă acum lumea s’a mai liniştit çi B nu se teme de un războiu intre Francia, Rs~ B eia şi Anglia pe deoparte, Germania, Austro- B Ungaria şi Italia pe de altă parte. Cu acest« B Puteri din urmă ar fi ţinut şi România. B

Cea mai mare turburare s’a făcut când § cu anexarea (alipirea) Bosniei şi Harţagovinai I la Austro-Ungaria. Mai ales Roşia, apoi Angîia B— Francia mai puţin — se credea, că vot I să înceapă războiu. Când au văzut însă, că B Germania sprijineşte cu tot dinadinsul pe ta- I varăşa ei Austria, totuş le-a fost teamă şi s’an I potolit. Acum Bosnia şi Herţsgovina sunt două ţări ale împărăţiei noastre, fără să mai fi fost tre­buinţa, ca, între alţii, şi Românii să-şi mai verse sângele printre cele popoare sârbeşti şi croate.

Ruda mai ales era foarte supărată, când a văzut, oă toată lupta ei diplomatică oontr* Austriei n’a avut nici o izbândă. Văzând însă» oă nu are încătrău, a tăcut, ba la sfârşitul anului ministrul rus s’a întâlnit cu cel german la Potsdam (în Germania), unde s’au înţeles în mod pacinic! Şi între Viena şi Petersbnrg s’au început legături mai prieteneşti, aşa o£ pacea lumii e deocamdată asigurată. Chiar ţi Englezii, cari sunt supăraţi rău pe Germani, pentru-oă aceştia îi întrec acum în comerciu* ee arată faţă de Germania mai blajini

Cuibul, de unde poate răsufla viforul cel mai mare, e Turcia. Cine ştie, dao& în Turcia nu se va face în curând războia. Pa de altă parte însă se pare, cS guver­nul constituţional turcesc ee întăreşte tot mai mult, aşa că va avea puterea să îaàbuçeasoà toate încercările de revoluţie ale Bulgarilor, Grecilor şi Albanezilor, mai ales, că între ga­vera şi Junii-Turci buna înţelegere se arată tot mai mult. In felul acesta fruntaşii Tur­ciei vor putea să lucreze tot cu mai mult spor

' là regenerarea poporului turcesc, un papot brav şi cinstit. Numai de una să nu uite: dreptate» faţă de toate naţionalităţile, na ca în Ungaria.

Bulgarii îşi spală murdăriile grămădite -de jguvernele trecute, cari, oa şi cel de sonna, în parte, vor să facă mereu pe, marele. Sâr- feia e*a cuminţit, şi are mare lipsă de aceasta. , ! in Grecia na se ştie încă, dacă noul prirwmi- nistru Venizelos va mu putea îndrepta ceva în sterile triste de-aeolo.

întâmplări nu tocmai frumoase am avat în Portugalia. O parte din armată, , în tovă­răşie oa o parte din popor, au alungat p© ,

‘ gèle l o r — dealtminteriunom slab —*--şi.-- 1 au proclamat republica oa an président ţa frunte în loo de rege. Asta n’ar fi fost nimţţ dar Vau apucat să-şi bată joc de biserioS ^ de dujitorii ei. De vor merge tot pa cal«» aceasta, vor ajunge ca în Francia, onde

' menii fără Dumnezeu aa ajuns etăpâiu __^; până la o vreme.

0 cosferâţă a attttf deputat jas.

In nmâăzul trecut am dat pe scurt cu­prinsul conferenţei ţinute în Viena de deputatul m Neugeboren. In gazeta oficială a partidului *&«ese „Siebenbtirgisch-Deutachea Tageblatt“ 35jî Sibiiu aflăm încă şi următoarei® amănunt«, j* cari e bine să le ştim ou toţii.

Dupg-ce dl Neugeboren şi-a ţinut con- ierenţa, »'a încins o discuţie asupra politicei Aşilor din Transilvania. Toţi vorbitorii s'au Bsirai, că Saşi ţin cu Maghiarii Intra eei-ce sa luat parte la discuţie a fost şi deputatul sssfru D r. JAlexaitdm Vajdcir Vbevod. Acesta a vorbit cu multă căldură pentru o împreună lucrare a tuturor naţionalităţilor nemaghiare, aşteptând totodată, ca Saşii să dea ajutor fra­ţilor lor Şvabi din Bănat şi ceealaltă Ungarie. liBpta economică, pe care o poartă Saşii din Tr&aailvama ou Românii, nu poate împedecao prietenie politică. Prin întovărăşire a Sa* ifilor şi Românilor cu celelalte naţionalităţi, Bfaaânn ar câştiga în valoare morală, înainte ăo toate s’ar obicinui cu disciplina (rânduiala .şi stăpânirea de sine) de fer, care distinge pe Şamani şi care lipseşte încă popoarelor mai dela meazăsrî ou sânge mai uşor şi cu păreri ©si uşuratice despre morală. Temerea, eă Bomâniî ar înghiţi pe Saşi, e fără temem. Mme dintre Români nu doreşte, zise mai de- |,srta deputatul nostru, decât înflorirea popo- îalui s&seac, aşa de înaintat în privinţa cul- îarei, chiar şi din motivul, că Saşii să fie şi şe viitor învăţătorii şi măiestrii poporului ro­mânesc, care în privinţa culturală stă cu mult mai jos.

X»a acestea a răspuns dl îîeugeboren, eă unde e luptă economică, nu încape prie­tenie politică. Căzând Saşii în lupta econo- caîcă, îşi pierd şi bunurile lor culturale şi po- Mtiea. Afară de aceea Saşii se mai despart de Tfomfip» în privinţa politicei de azi în mas multe puncte: ei nu voieso votul universal şi secret, nici împărţirea cercurilor electorale, cum vor Românii şi altele. Ce priveşte pe Şvabii iin Ungaria, ei nu-i pot a ju ta , căci le-ar strica

lor şi şi-ar face un rău sieşi*

Ce ne priveşte pe noi Românii, mai ale® cei-ce trăim cu Saşii împreună, lucrul e

lămurit. Vom continua lupta — cinstită — $e terenul economic şi pe cel politic, fără ea senini aceea să nu recunoaştem foloasele Tnnri ce le-am avut şi le avem dela ei, învă- ţjgEâ multe în tot ce ne poate ridica starea RftaflţyS. culturală şi economică.

Do altcum, cu ţinuta Saşilor faţă de 'Rr.mS.nîj mai ou Beamă în jurul Sibiiului, na scăpăm la alt loc al foii noastre de azi.

St. 4 ' ■ ■

Din dieta austriacă.Jntx’una din şedinţele dietei austria-

^ unde încă a® discută proiectele ds legi privitoare la banca austro-ungară, ps eare o parte din deputaţii maghiari vor să o t*b în două, ea să aibă ei bani» lor propria ieputatal Ceh Dr. Kramars a ţinut o vorbire mai lungă, în care a criticat şi pofta maghia­rilor de-a rupe banca în două. El a zis întră altele, că Ungurilor le merge prea bine, de -asee* fee prostii. Vorbekr acestea î*sti eti- jjârai pe cei dela gazetele perciunate din Festa,®** ales că ministrul aasiriae de finanţe -•* «1 e întru toate d® părerealai Kram a».

f o a i a p o p o r u l u i

c« scria al!« gazde?„Románál" (Arad) In ce poate să con­

stea apărarea limbii româneşti în instrucţia şooalelor noastre ? In aceea, ea învăţătorii noştri să fie la culmea chemării lor, când e vorba de apărarea drepturilor Jireşti ale şcmiei în afară şi de felul sau calitatea, din punctul de vedere românesc, al activităţii lor în şcoală. Şi tot de inima 'dascălilor noştri mai legăm şi un alt lucru de căpetenie: Să na uite de caracterul confesional al diplome­lor şi al şcoalelor, cari sunt ale neamului şi bisericei şi li s'au încredinţat lor prin mari aşteptări şi grele răspunderi pentru viitor. Şi tocmai de aceea să întreţină legăturile cele mai intime cu poporul, ferindu-1 din vreme de rătăciri, pentrucă de nu, tot povara lor se sporeşte. Abstrâgând dela controlai din partea autorităţilor bisericeşti, care se impune să fie pe viitor mai intenzív, mai complet şi mal edificător, se aşteaptă un intern mai mare şi din partea cărturarilor noştri înşişi şi din par­tea opiniei noastre publice. Opinia noastră publică întreagă trebuie să sară în ajutorul şcoalelor şi dascălilor noştri; controlând mer­sul lucrurilor, îmbărbătând şi remunerând pe cei vrednici, şi dând soborului pe cei vrednici de certare. A nu o face aceasta, ar însemna, c& nu ne solidarisăm cu curentul de rele în­dreptat contra noastră şi nu suntem fii vred­nici & altă soartă, decât de aceea pe care alţii ni-o ereiază.

Tot „Românul* scrie în alt număr: Paif- tidele opoziţiei maghiare se împotriveau statifi- cării administraţiunii comitatelor şi comunelor. Mai întâiu pentru motivul istoric, că munici­piile au fost în toate timpurile cetăţuile de apărare ale Constituţiei maghiare, care va să zică a privilegiilor clasei dominante a feuda­lilor (nemeşilor), în timpurile mai nouă cele mai ferbinţi întocmiri ale maghiarizării, aîe nedreptăţiţii popoarălor nemaghiare.

Partidele opoziţionale maghiare cer sus­ţinerea neştirbită a autonomiei comitatelor şi comunelor, ca mijlocul cel mai potrivit pen­tru împedecarea naţionalităţilor nemaghiare de-a ajunge vre-odată la valoarea politică po­trivit cu însămnătatea lor numerică şi cu .ser­viciile făcute statului.

Şi statificarea vrea să se facă în contra noastră şi susţinerea autonomiei se cere, ca fiind în contra noastră. Tot ce se face ori nu sa face în Statul Ungar, se motivează cu ne­dreptăţile a noastră. Ceea-ce e nedreptate pen­tru noi, e prezentat ca fiind în favorul Sta­tului Ungar. Sărăcia noastră e bogăţia lui, nedreptăţirea noastră este tăria lui, lipsa noa­stră de cultură este cultura lui, amărăciunea noastră este bucuria lui. Noi protestăm In* potriva acestei stări de «sediu, în oare suntem ţinuţi aici în ţara, pe care o nutrim ou roa­dele muncii noastre şi pa oara 0 m*!e ani vărsăm sângele nostru. Protestăm împo­triva acestui mizerabil sistem de guvernare din veacul de mijloc, care se raaâmă pe ne­dreptăţi» ca pe un principiu de stat

„Revista economică“ (Sibiiu). Ptemmm ştia, în ce priveşte ajutorarea economică din partea statului poporul român a fost până in prssent cum nu se poată ®R?t8r tractat din partea tuturor guvernelor ungare dala1867 încoace. Pe când Săcuii au fost şi sânt veckio copiii dasmierdaţi ai guvernului, h ea deschid căi ferate noue şi alte căi de eomu- nicatiune, se întemeiază pe teritoriul lor nu- măroase stabilimente industriale de stat, se spdjmeşt# diseci p « « » « » “» lo\™X f l « ® â »« ajutoare băneşti şi&nprumutun

ieftine etc. etc.; şi pe când compatrioţii noştri Saşi se bucură pe toată linia de bunăvoinţa guvernului, împărtăşindu-se an de an de în­semnate ajutoare băneşti din fondurile sta­tului pentru protejarea şi promovarea indu­striei indigene — pe atunci Românii în schim­bul jertfelor mari de bani şi sânge ce aduc pentru susţinerea statului, sunt necontenit tre­cuţi cu vederea, de Eoartea lor nu se intere­sează oamenii dirigiuitori ai statului, ţinuturile româneşti sunt lăsate pradă sărăciei şi popo­rul silit a-şi părăsi vatra şi a lua drumul Americei. Cel mult dacă se deschide în ţinu­turile româneşti câte o fabrică de maghiari­zare !

Colonizările, câte s’au făcut până acum din partea statului, [departe a fi, ceea-oe ar trebui să fie, lucrări economice menite a po­trivi desimea poporaţiunii şi a îmbunătăţi con­diţiile ei de trai, au fost îndreptate toate făţiş contra poporului românesc şi eu scopul măr­turisit şi nemărturisit de a-1 nimici pe acesta şi economic« şte.

Ba nu au lipsit nici voci de acelea, cari au pretins deadreptul introducerea monopo­lului de stat pentru cumpărarea moşiilor ro­mâneşti ajunse la licitaţie publică şi în tim­pul mai nou chiar exproprierea silită a Ro­mânilor şi colonizarea lor în ţinuturi curat maghiare.

întreprinderile noastre economice-finan­ciare: societăţi pe acţii şi însoţiri, câte avem, nu numai că nu se bucură de nici o bună­voinţă şi de nici un sprijin din partea orga­nelor statului şi ale administraţiei, din contră sunt expuse în multe părţi deadreptul la şi­cane, făcându-li-se greutăţi la înregistrarea firmelor, neprimindu-se numirile şi numele ro­mâneşti ; la prezentarea fasiunilor de dare, la măsurarea contribuţiilor lor, nemai amintind şi de alte mici şicane ale poştei şi altor organe asupra cărora s’ar putea întocmi un întreg me­moriu.

„Gross-Österreich“ (Viena) După înfrân­gerea îndurată la alegerile din Ungaria a tre­buit să se nască la Românii din Ungaria o anumită nemulţumire generală, pentru-că cei-ce nu erau orientaţi în privinţă şurubăriilor gu­vernului unguresc, căutau pricinile înfrângerii în conducerea greşită a partidului naţional ro­mân şi cereau o activitate mai mare. Guver­nul unguresc şi eu el dimpreună întreaga presă maghiară se făceau ca şi când n’ar şti uimi» despre cele ce se petrec în cercurile româneşti. O tactică, scopul căreia e foarte clar. Tocmai felul cum se prezintă Românii acum ca factor politic, eu gazete zilnice cari luptă una contra celeilalte, le place Maghia­rilor. Pentruce să atragă, prin strigăte de bu­curie atenţiunea potrivnicilor lor asupra gre­şelii făcute ? Asta ar fi foarte neîndemânatic, de aceea n’o fac. Românii ar trebui însă 6S să se ferească să dea într’un mod aşa de ne­îndemânatic ajutor potrivnicilor lor. Durere

oă criza aceasta în sânul naţiunii ro­mâne pare că va mai dura încă câtva timp, eu toate că pricinile, ei se găsesc numai ie privinţa deossbirii gradului, după oare are să se desfăşoare activitatea politică şi amândouă taberele stau pe o temelie politică comună, care e programul naţional. Astfel de întrebări se regulează de obicei u prin hotăruri ale parti­dului, dacă aceasta se face la timp potrivit şi starea lucrurilor n’a fost înăsprite prin îm- poSriviri personala. Partidul naţional român a păşit pe acelaş drum şi după-ee a votat con­ducătorilor, îa conferenţa ţinută nu de mulfr la Budapesta, cu unanimitate încredere, a ho­tărât de fapt o activitate politică mai mare.

'■ ■; ____________ Pag» 5

Pag* 6 FOAIA POPORULUI Nr, 4

H I Literatorii şl ştiinţa ' j=jTouarâşii.

îţi mai aduci aminte De-o seară de Crăciun f Şedeam la voi la masă Cu noi, un prietin bun,Ştii tuy un om cu minte De fapte şi cuvânt,Cu inimă sglobie,

, Păcat că e ’n pământ.

Tu ne turnai într'una Din boloboacă vin,Boresele-şi dau seamă

- De cânepă şi in. —Afară la fcreastă Cântau colindători,Şi-am stat aşa de vorbă La masă pan’ la ziori.

E mult de-atunci, vezi bine,Câţi ani) câte nevoi, —Alţi oameni, altă lege, —Azi nu mai suntem noi Cei cari şedeam la masă Cu moşul cot la cot.S’a dus dintre noi sfântul Şi ne-am schimbat de tot. >

Ne pare greu să ducem Un sac pân’ la răs-cruct

_ Aşa numai din râvnă Curată ca să'l duci,Şi te cuprinde ciuda,

" Pare că beai venin Ori foc în loc de apă,

' De şi toarnă altul vin.

Când stam alături seara,•Pe prispă une-ori, —

• Vedeam apusul roşu Prin umbrele de nori.Ne lămurea bătrânul Şi mâna- i tremura,Când arăta departe C’a răsărit o stea.

De ne va duce drumul,’ ': fîn sus la groapa lui,

' Să punem pomenire'.; ‘ ţ/n zarzăr şi un gutui

"Pe groapa părăsită,La cap şi la picioare;

\ ÎCă de vor înflori"în umbra lor nepoţii

, , Cu drag lor pomeni.' / . Mari» ChiBţaa. ,

, IM l i te pri p i . ; ,' Niculiţa îslii SimedreanS din Oopâcal,

atrâmtorat şi el ca alţimulţi de valurile vieţii, intr'o bună dimineaţă a luat lumea ’a cap şi a plecat aă adune bani albi pentru zile negre; iau atât pentru el, cât mai mult pentru soţia oa şi cei doi îngeraşi gemeni ce-i avea.

Au trecut ani şi aoţia ea nioi măcar scrisoare n’a primit dela el, necum să ea mai re’ntoarcă acasă; ba în timpul din urmă i-e’a aabţiat şi nădejdea de al mai vedea v re-odată.

El de altă parte, văzând că după ee!e vrs-o 3—4 scrisori (pe cari ea nu Ie primise) mu mai capătă răspuns, nui-a maiBcrÎB boambâ, mu, căci el ajungând în bonă slujbă la un bcîeriuj trăia fără griji şi năcazuri, pcate mai Ibine ca aoa*ă şi de aceia şi-a pus în cap să au mai scrie pânS se va re’ntoarce &&asă.

Aşa a trecut an după an, până când în I cele din urmă tot a trebuit să plec® cătră ai eăi: cătră căminul părintesc, căci îl ajunsese un dor, pe care nu-1 mai putea răbda.

Stăpânul lui, om ca ziua cea bună, fi da multe sfaturi bune şi folositoare.

Intre alte multe şi bune poveţe, mai dea îşi aducea aminte de sfatul: că la ori ce lu- cru, — şi mai ales la lucrurile ce crede, că nu o să aibă sfârşit bun, totdeauna să nu se pripească, ci înainte de a săvârşi acel lucru, să se gândească de nou asupra lui, şi numai fără mustrare de suflet aă-1 facă. El a ascul­tat şi totdeauna a văzut, că e bine aşa.

Luându-şi „rămas bun“ dela iubitul lui BtSpân, Niculiţa lelii Simedieană a plecat spre casă, cu gândul liniştit, că are să facă fericiţi pe cei de aca3ă, cu simbria sa câşti­gată cu multă trudă, în mai mulţi ani dea- rândul.

După călătoria de mai multe zile şi săptămâni, în o seară pela cina bună a ajuns acasă.- ' , ■. '

El, ca să vadă cine e în casă şi ce mai fac ai casei, s’a dus încetinel până la ferea- - eiră şi s'ă uitat în casă.

Când a privitpa fereastră, ca să-i vadă oahii ? Soţia lui şedea pe vatră la foc şi tor­cea, povestind între doi flăcăi tineri şi fru­muşei.

Când a văzut una ca asta, îi veni să răgnească de mania ea , un leu, şi punând arma la ochiu să hotărâse ca să curme viaţa so­ţiei Bale; că ’şi zicea el: „Eu am muncit zi şi noapte aţâţa ani, pentru ca să-o fac feri­cită şi ea să-şi petreacă între tinerii satului ? Nu sufer una ca asta, trebue să piară!“

Dar în momentul câad era să sune arma, ca un fulger i-a venit în minte vorba stăpâ­nului său: nu te pripi, ci te mai gân­deşte încă odată. Aşa a şi făcut, şi gândin- du-se la fapta sa a îutrat în casă.

Soţia sa aprinzând îngrabă luminarea, sărută de bunăvenire pe doritul şi iubitul ei soţ, apoi zise cătră coi”doi flăcăi ce stau măr- muriţi lângă vatră: „Acesta e iubitul vostru tată, despre care v’am vorbit de multe ori“; iar cătră soţul Bău zise: „Aceştia sunt iubiţii noştri copii, pe cari din recunoştinţă şi iu­bire cătră tine i-am grijit şi i-am crescut, oa să ne putem bucura de ei “ . . . .

I. Bota.

Unui u rg is it .Motto: Adio, dar adio şi fără revedere,

Pământul să te ’nghită şi dracul să te iee! Grlg. Alex.

Oa să ee vadă dragostea cea mare, de care s’a ffiout părtaş şi de oare s’a bucurat fostul inspector — stafie din comitatul (ju­deţul) Făgăraşului, paşalâcul Vântului, Szabó, Elemér, de tristă şi scârboasă pomenire, iată convorbirea între doi învăţători, la vestsa, că acela se duce, că da voie de nevoie — pleacă: întâiul (grăbit): Auzit-ai ceva de nou, frate ? A l doiiea (nepăsător); Şi ce minune s’auz ? întâiul'. Ce s’auzi?!... Veste bună şi de

bucurie.A l doilea'. Ce bucurie mai. putem avea şi

noi, dascălii, în vremea asta de nevoi?... întâiul'. Oă se duce neoioplitul „pustiitoru

de şcoale, „împiedecător* de învăţământ şi %omorîtoru de orice progres din comi­tatul nostru!

A l doilea\ Ducă-se până unde şi-o dus matul iapa şi încă şaptezeci de poşte şi să stea, când i-oi zice io: ho ! şi să nu-i mai auzim de nume, cât o fi Hăul!

Întâiul-. Facâţi-se, frate, voia pe deplin, '

Acum şi’n vecii vecilor, amin!Al doilea: A mea şi la toată suflarea dăscă­

lească • ■ -Şi la întreagă naţia românească!

întâiui. Dacă-se, dueă-1 şoimanele prin văs- duh, mai în sub de unde s’au înălţat pân’acum aeroplanele, să piară pe cum piere fumul şi precum se topeşte ceara de faţa focului!

Al doilea: Şi să-l mai vedem, când nî-ora vedea ceafa,, adecă ştii ta, frate, io lâna Iui Şohan şi la vara calului!

întâiul: Ducă-se frate, până i-oi zice io: stai! A l doilea t Şi să se mai întoarcă, când i-câ

zice io: hait întâiui. Ba mai bine să se ducă:

în munţi crunţi, în văi adânci:

. Unde popă nu toacă,Cocoşi nu cântă.Câni nu latră...

Şi să rămâie comitatul nostru:Curat,Luminat şi NespurcatCa de Dumnezeu lăsat!...

Al doilea'. Amin, aşa să fie, aşa să fie!Slavă Ţie, Dumnezeului nostru, «Iar* Ţie!.. . —

întâiui. Acnm hai să cântăm:„Ap>a trece, pietrile rămân!*

(şi ’ncepură a cânta).d. r.

In prăvălie.— O glumă ilustrată.

In oraş nu-i lucru mare Când auzi de vre-o ’ntâmplare, Şi cu cât e mai secretă,Ou atâta-i mai lăţită.Fie lucru mic, ori mare, Şiirea-i iute la picioare.

Aşa acum nu de mult,Prin Sibiiu s’a ştiricit:Că ‘ntr’o boltă oare-caro Und’ se vând ştofe, cartoane, Să dă marfă pe-aşteptate,Ba chiar şi pe sărutate.

Oocoaiţa lui Flintic ’Naltă şi ou chip voinic,Intr’o zi se 'mpodobeşte Şi drept la boltă porneşte.

— Sorut mâna, plecăcin#! Poftiţi marfă dela mine?Zise tinărul boltaş,Oăîră scumpul (?) înger**.

N i. 4 F O A I A P O P O R U L U I

— Am venit să-mi vinsi şl mie Mărfii bonă de-o rochie (Marfa ’ndată fa aflată, Măsurată, pachetată.)— Ajtvnm spune-mi preţ ales Până na mă depărtez!

— Del» alt», îţi spun verile, Treizeci ftoreai aş pretiade. Darădeladumniata,Nu poftesc nici o păr*, Nomai să-mi plăteşti îs rate Marfa toi ca săratate.

Pag.

~ Mulţumasc, îmi pare bine!Vine buna pentra mine. _Viae ea la sărutat,Că ea n’am gură de d&t.

atob.

Submarin căzut pe fundul mării.Scăparea dela moarte a unor marinari, cari pluteau pe sub apă cu o corabie,

$ţs&> c

Flotele (armatele ce umblă pe mare) de războiri ale statelor an acum şi corăbii mai mici, cu cari plutesc pie sub apă ţi de acolo Icnpnfcă ean caută să facă stricăciune la co­răbiile cele mari ale dujmanului. Corăbiile acestea aă numesc submarine, adecă sub mare. Se’ s t â m p lă une-ori, că din cauza stricării ma* şaeî, câte un submarin cade la fund şi daci mx e scos curând, oamenii se îneacă din lipsa de »ier, cum fi’a întâmplat anal trecut ca an *ubmarin francez, apoi şi mai 'nainte ca anal tsglez. Săptămâna trecută «’a scufundat un astfel de eabmarin în mare» de lângă portal german XîeL După o muncă IneordaSă, car® a iors* pfisă * dooa zi Ia 4 oare dimineaţa,

vasul aibgt scos la suprafaţă. Marii*!-» au scăpat vii, fiindcă au avut ca ei băşici cu aier (osigen) pentra 38 de oare. Numai un căpitan, locotenentul şi un mărinar, cari se aflaa într’un turnuleţ al submarinului, când s’a scufundat, s'au prăpădit înecaţi.

Chipul nostra ne arată m om entul, in oare raatmu «sunt scoşi din corabia subma­rină, care, după ce s*r aflat nenorocirea, a fost trasă ca puterea îs bus şi adusă Ia loenl ande se pun corăbiile ce se strică pe ®are’ In cîiip se poate vedea, cam nenorociţii nsa- trozi sunt eooşi din submarin (care se afiă mat tel îseă wb apă) pe un bom*Sotră apâL) şi e S&mt amase e* eu »jalon»» roi

gă se poată scăpa oamenii dela moarte in caz de nenorociri. Oamenii cari se pnoep Ia purtarea acestor corăbii «o, că nenorocirea a’a întâmplat în urma umblării eu nepnoe-, pere la deschiderea uşilor submarinului, aşa că a întrat apă înlăuntru. Ba se spune, că cei trei morţi mai răsuflau încă, cand au fost «ooşi afcră, iar dacă puteau fi booşicu câteva minate mai înainte, erau scăpaţ de moarte. Aceat submarin a fost construit-înainte, ctido. ani în Danzig şi a costat 1 milion şi 40 mii de maree (peste 1 mit î1 Ju™ * roane). FA va fi.lw» *n nou conBfru.t.

Pag. 8 FOAIA PQPORÜLÜI

Sibiiu, 2 Februarie n.A vizi Prin aceasta facem cunos­

cut , că din săptămâna aceasta încolo » Foaia« nu se mai trimite decât ace lor a cari au plătit abonamentul pe anul iqii . Rugăm deci pe toţi aceia, cari încă nau trimis preţul abonamentului, ca să-l plătească cât mai curând. Pe aşteptare nu putem da foaia.

Abonaţii cei noi primesc gratis » Călindarul de părete« pe anul ig n al ■»Foii Poporului« cum şi numerii apăruţi dela Anul nou încoace.

Numeri de probă se trimit, la do­rinţă, ori cui gratis.

Dl Victor Lazăr, colaborator Ia foaia noastră şi fost redactor al ei din 1901 până în 1903, când a intrat în temniţa din Seghedin, a fost ale3 mem­bru activ al Societăţii Istorice din Bu­cureşti. Dânsul a scos de curând de sub tipar „Die Sudrumănen der Turkei und der angrenzenden Lilnder“, o lu­crare importantă de X X IV şi 344 pagini, în limba nemţască, despre Românii din Turcia. Unele părţi din ea le vom da şi noi în traducere românească;

Felicităm călduros pe dl Lazăr pentru această distincţie. Domniasa este un bărbat, care de mulţi ani munceşte cu condeiul. îi dorim tărie şi putere, spre a mai putea înbogăţi literatura ro­mânească şi cu alte scrieri, pe lângă multele poveţe şi îndrumări, ce se dau de dânsul în foaia noastră, pentru iu­biţii noştri ţărani, atât de asupriţi şi năcăjiţi în această ţară. ..

Spre ştire. Călăuziţi de dorinţa ca să facem »Foaia Poporului« cât se poate de frumoasă şi în ce priveşte li­terele şi tiparul — 7ie-am hotărât ca să aducem din Berlin nişte maşini nouă de cules, cari vor sosi în decursul lu­mi Februarie. Cu afutorul unei astfel de maşini foaia se va tipări totdeauna cu litere nouă.

Dela comitat Consiîinl municipal (con­gregaţia) al comitatului Sibiiu îşi va ţinea adunarea generală ordinară de iarnă Luni In 6 Februarie n. la 9 ore înainte de ameazi îa sala cea mare a comitatului. Programul »dunării cuprinde 134 de puncte.

Pedeapsă meritată. La 8 Ianuarie ou- ratoratul bisericei gr.- cat. din Hunedoara a aranjat o petrecere cu joc, la oare au luat parte aproape toţi Românii f«ră deosebire de confesiune. Petrecerea aceasta românească a fost însă necinstită prin jucarea csârdâşului unguresc. Vina principală la aceasta faptă ruşinoasă o poartă, după cum i-se comunică „Tribunei“, familia protopopului român (?) gr.-cat,, oare nici acum nu înţelege, că şi numai umbra de străinism Ia ori-cs manifes­tare a vieţii noastre e un păcat. De aceea cei mai aleşi fruntaşi intelectuali din Hunedoara declară, că nu vor mai lua parte la nici o petrecere aranjată de curatoratul acesta până când nu-şi va aduce aminte, că reprezintă biserica românească.

Cărţile îunduare ale' şoselelor (dramuri­lor împărăteşti) de pe teritorol comitatului Sîbiiu Bunt gata. Toate planurile, descrierile şi foile funduare ale acestor drumuri, ga «flft

îa cancelaria 'oficiului - de: diunauridela casa comitatului. Ori cine Ie poate vedea până la12 Februarie n. 1911 şi dacă sa crede o©* dreptâţit, poate face recurs. Cărţile aceste funduare vor fi gat* şi pentru celelalte co­mitate, de aceea recomandăm tuturor celor interesaţi, comune şi proprietari particulari, să vadă cum s’au făcut şi dacă cred, că li-s'a încălcat proprietatea să reoureze, căci lăsând

. treacă trei ani, nu mai au drept la aceasta.

Vremea în Sibiiu şi jur. Pânămai zilele trecute se părea că r>oi Si- bienii n’o să avenî iarnă grea in anul acesta. In filele din urmă a început însă a ninge de-a binele, iar frigul a ajuns î i decursul acestei săptămâni la 11—13 grade dimineaţa. Ba Dumineca trecu ă, în zorile dimineţii, după ce pe noapte a fost nins binişor, a început un vânt şi un viscol grozav cu zăpadă. Tot atunci a fulgerat şi trăsnit pu­ternic.

Căi ferate nouă. In Sighişoara, comi- eiunea comitatului anume însărcinată ou pre­gătirea construiri de căi ferate nouă pe teri- torul comitatului Târnava mare a hotărît, ca vice-corniţele să ceară concesiunea (voia) pen­tru construirea următoarelor căi ferate: 1) Me­diaş—Agnita, cu o linie laterală la Ibaşfalău;2) Agnita—Sâmbăta-de-jos; 3) Cohalm-—Teu- felsdorf (?)

Spărgătorul de biserici prins. După cum am spus şi în unul din numerele trecute, în trenul care circulă între Cohalm şi Sighişoara, a fost prins în fine ticălosul, oare a intrat la vre-o 60 de biserici, ca să le jefuîească. E un om sub 30 de ani, ou numele Ilie Aton din Ileni (comitatul Făgăraşului). Acum aflăm că Aron a mai fost odată în temniţa din Aiud, Unde a învăţat dela alţi criminali, cum se fac spargerile. El încă e o jertfă a creşterii rele de-acasă. Tatăl său, un beutor fără măsură, i-a dat numai pilde rele. Iată ce urmări are beutura rachiului!

Inginer român in slujba guvernului tur­cesc. Tocmai la capătul cel mai înspre meazăzi al Arabiei, acolo unde sa întâlneşte Marea-Roşie cu Oeeanul-Indic, este o provincie Yemen, unde oamenii suferă foarte mult din cauza lipsei de apă. Autorităţile turceşti au cercat în fel şi chip să dea de apă, dar în- zădar. In urmă s’au adresat cătră inginerii- geologi din România bu rugarea, să între vr’unul în serviciu turcesc şi să încerce să dea el de apă. Dl Gheorghe Botez a primit şi zilele trecute a plecat cu câteva ajutoare în spre ţara îndepărtată.

Şi Ungurii de dincolo de Dunăre ştia româneşte — când au lipsă de bani romaneşti. In oraşul Tapolţa din ccmitatul Zala s’a în­fiinţat de curând o societate comercială, care pe lângă firma maghiară a înregistrat la tri­bunalul din Zalaegerszeg şi următoarea firmă românească: „Asociaţiunea proprietarilor.-vii­lor şi pepinierelor de viţe americane altoite din districtul lacul Balaton Dr. Siklosi şi- soţii, Tapoloza.“ Scopul societăţii este produ­cerea, cumpărarea şi vânzarea de viţă de vie şi mai ales exportul viţei în România.

Convocare. „Reuniunea de înmormântare din Răşinari“ îşi va ţinea adunarea generală ordinară Mercuri în 2/15 Februarie a. o. Ia oarele 1 după ameazi în edificiul şcoalei. în numele comitetului: A l eman Dancăşiu, di­rector. Maniu Lungti, oassar. Şerban Cioran, Becretar.:

Izvoare nonă de petrol. Da |descoperit izvoarăÎe de petro! (gas) la Sărcaaş, 1geologii (învăţaţi, cari eerceteasă iăuntrul p&~ r?*mântului) au cercetat mai departe şiau aflat, 1 *că izvoarele acestea se întind de-alungul râu- 1rilor Murăş şi Târnava-mare. Acum ee vot I .face săpături (sondări) nouă. Un lucru să bage 1^de samă oei-oe au proprietăţi, ‘ unde vor umbla' 8 după petrol: să nu se lase înşelaţi să-şi vândălocurile pe un preţ de nimic. Un loc cu pe- 1trol e vrednic zeci de mii şi şi mai mult de i 4*1coroane. în România sunt ţărani, cari n’aveas 1^două ooade de vită în curtea lor şi a » au 1^ averi de sute de mii de pe urma locurilor cspetrol vândute cu un preţ bun. IC

Pământ pentra ţărani — dar nu la noi. |£iGuvernul Ţării Româneşti are de gând să cum- 1$pere vre-o patru sute de mii de hectare — 1®cam şepte sute de mii de jugăre— pământ jparator dela spitalele şi băncile de asiguram |£din România, ca să-l împartă apoi la ţărani. IAceştia îl vor plăti apoi în rate mici împăr- i îţite pe mai mulţi zeci de ani. 1 1

Bani falşi. In împrejurimile Reşiţei Bfm. l*descoperit monete falşe de aur de câte Ift I 'cor. Monetele sunt de argint şi suflate bine I 'cu aur, aşa că e greu de a-Ie deosebi d® Icele bune. S’a început o cercetare foarte sir- Iguincioasă pentru a afla pe primejdioşii fial» Işifîcatori. I

ÂI douăzecilea ars. Maiorul Spiess* u® vânător binecunoscut în munţii noştri, a îm­puşcat săptămâna trecută o ursoaică voinic^ care trăia într’un bârlog de sub Strunga Dra­cului (munţii Făgăraşului). Ursoaica a omo- rît-o când a dat să iese după cânele, caz« intrase în bârlog. Puii, de mărimea unei pi­sici, i-a adus la Sibiiu.

Se poate aşa ceva Ia Saşi? In VaHuij consiliul bisericesc săsesc hotărâse urcare» aruncului pentru susţinerea şcoalei confesio­nale săseşti. Oeea-ce nu s’a mai întâmplat Îs Saşi, s’a întâmplat în Val hi d : 128 de membri ai comunităţii săseşti au făcut un recurs ooa- tra acestei urcări a aruncului, zicând înţes altele, că şcoala lor e mai slabă decât oe& ro­mânească şi c& în ea copiii lor nu învaţă cS& cere legea. Pe urmă ameninţau, că vor cerc şcoală de stat. învăţătorul săsesc e’a apuc*î şi i-a dat numai decât în judecată pentru vă­tămare de onoare. Când a venit judecătorul în comună, cei 128 de oameni întunecaţi las minte au declarat cu toţii, ©ă Ie pare foarte rău de vorbele nesocotite, c® le-au pus j* hârtie şi se roagă foarte tare de iertare. Astm a fost foarte frumos dela ei. Şi ei, dar şi nci Românii, cari avem mulţi păcătoşi proşti intere nea, putem trage o învăţătură: cel-ce-şi b a t­jocoreşte şcoala confesională şi biserica, pe sine se batjocoreşte şi nu e vrednic de-& mas fi socotit om cinstit, mai ales dacă ameninţi că va chema în ajutor pe dujmanul de moarte- al naţiunii sale. ! *

Feară, nu om. Săcuiul Zsiga János ş » certase rău cu nevasta. Plin de furie, a a le ­gat în curte, a prins caii Ia căruţă, a lega* apoi femeia de căruţă şi a mânat hi goane cailor, târând biata femeie pe strada eatalci. Câţiva oameni au alergat în ajutor ţi aut}©*, pat biata femeie aprobe moartă, din gmtasec acelei feară.

înecat în fân. In Budapesta au -afiaf, într’un grajd un băiat de vre-o 14— ls »»»■ '■ mort în fân. Cercetarea a dovedit, cS el b% furişat noaptea în grajd, ca bS doarmă, fiin<£ fără căpătâiu, şi ca să-i fie cald, s’a cnfnnjţaţ cât mai mult în fân, unde fl9* isăduşife»

Nr. 4 I

pin cauza emigrării Ia America n’au . rjnift8 în comuna Meroidorf (comitatul piş). car? «Via ţn anul 1890 2370 locuitori,. jgoO de suflete.

g rău ca Evreii din Rasia Prefectul po- ej din Kieff (Rasia) a dat ordin, oa toţi ^oiştii (apotecarii) evrei să Părăsească pg 1» 11 Aprilie a. o. oraşul.

Crâjraa! Ioan Maşan s’a întâlnit zilele Cttts î» erâjma din Mag, unde se dusese ^ cinstească, ou nişte neamuri ale neveBtei o3fe eia despărţit. Inferbântat dë beutură şi focul cartei, a scos un revolver pe care

' âefl<$roati făiă să nimerească pe cineva.•fl văr »1 nevsstei a sărit la el şi ou trei ooosături de ouţit l-a culcat mort la pământ.

? văîul a căpătat însă trei împunsături de «tifc El a osai trăit, până 1-au dus acasă. Un1 jieiiaa a fost dus în spitalul din Sibiiu,0 anele duce orâjmal

inpuşcătarl de revolvere In camera fran-gj#. In o şedinţă din zilele trecute a came- ej franceze, un tresărit eu numele Gisole a tas malt9 focuri de revolver înspre lo- jal aude se afla prim-ministrul francez Brisnd. atgts a scăpat neatins, în schimb a iost ră-

jil an alt domn. Nebunul a fost arestat nu- jjal decât. întrebat a declarat, cS a vrut să ÿeS moarte de om, da i-ar fi fost tot una,^ piua l-ar fi ajuns glonţul. Din toate vor-

lai s’a v&zufc că e nebun, de aceea sa poate, că în loc de închisoare va merge la pgg de nebuni, unde a mai fost odată.

Caia se apără oamenii de frig Noi ne îmbrăcăm în haine groase de postav sau luăm oojocuî românesc în spate şi nu ne mai pasă.Ha tot aşa e pretutindeni. In Canada, Ame- îîca-de-Nord, unde e mai frig ca la noi, sunt Manii, un popor, care nu se aseamănă cu popoarele din Europa. Indianii aceştia umblă şi iarna aproape cu totul desbrăcaţi ,şi nici ®ă le pasă de frig. Aceştia se deprind însă din «opUSrie sâ rabde la frig. Când sunt băeţi,1 silesc părinţii să se bată ou nuiele, (joarde) pa spate, până li se roşeşte pielea, apoi trebuie să sară în apa jumătate îngheţată a unui râu. Dapă-ce au crescut mai mari, trebuie să doarmă desbrăcaţi de tot afară, chiar şi în aopţile răooroase. Se ’nţelega, că mulţi se ior&pidesc, oare a trecut însă prin şcoala ţeasta nu ştie de boale pricinuite de ră*

1 coală. Locuitorii din Tibet (în Budul Siberiei ta Asia) îşi ung gros corpul ou o văpeea neagră aasuroasă, aşa oă le aj unge şi in frigul cel mai «sare o haină mai uşoară. Eschimoşii de lângă Bahd-Nord se ung din greu pe tot corpul ou aatarô de peşte. Alţi Indiani din America de Nord sa ung ou un cir de peşte putrezit. Un iaaijloo bun contra frigului e o hrană bună, şfe &oeea iarna şi mâncăm mai bine şi mai «mită came, Cel mai prost mijloc contra fri şui oi e beutura, la ne încălzeşte pentru pu ţ«jn «mp, adecă ne face nesimţitori, căci ne pros- ■firtegSe, oa atât mai mult însă simţim frigul <âap4 aceea. De aceea iarna haine bune de

şi hrană buaă.©groaznică nenorocire de tren s’a în-

'4®plat în Anglia dë mează-zi. Unsprezece Oameni au fost omorîţi, patruzeci răniţi. Tre- «tajţ de p e r s o a n e c io c n i t cu un tren încăr- «4' ou cărbuni- Vagoanele de ffinainte au fost % câteva olipe nnmai Jjrooăţi, din can eşiau letala d e . durere ale călătorilor striviţi. Oă %^ii rămaşi nerti«^. an alergat să dea,,aju tet5 dar nu puţeau faoe nimip. In curând ve ^ m ^ w fi oameni anwna cu unelte, cari 3ti^ o muncă încordată, dar totodată sfăşie- ^ da inimii au «* * m0Iţ“ 9* răniţii din- ^ bucăţii« de lemn şi da Jer

Primejdia revolverului. Doi ţigani din Răşinari s’au luat la cearta in Poplacâ. Unul dintre ei, Moise Iamu, scoase revolverul şi împuşcă de două ori asupra celuilalt. Gloan- ţele însă nu nimeriră pe ţigan, ci pe o femeie din Răşinari şi pe o fată din Gurarâului, cari tocmai treceau pe-acolo. Fata a fost raniţă uşor la mână, femeii i-a întrat însă gloanţele în pântece, aşa că acum zace greu bolnavă în spitalul din Sibiiu.

Negoţul cu fete şi cu icoane şi cSrti spurcate. Nicăiri, în Europa întreagă, nu se găsesc atâţia mişei ca în Ungaria, cari sa facă negoţ ou fete înşelate, pe cari le vând până prin America, Africa şi Asia. Negustorii aceştia îşi au cuibul în Budapesta şi sunt toţi Jidani. Din partea celorlalte state s’au făcu t mereu reclamaţiuni la guvernul din Budapesta, aşa că acesta s’a văzut silit să mai înfrâneze pe patrioţii lui favoriţi. Aceştia nu s’au spă- riat însă, ci au început un alt negoţ, tot aşa de murdar, ou icoane şi cărţi, în cari se arată numai spurcăciuni. Statele străine au protestat din nou contra acestor roade ale oulturei patriotice, şi acum ministerul a pre­zentat trei proiecte (planuri) de legi, prin cari să se pedepsească negustorii de felul acesta.

Isprăvuri de*ale Ţiganilor. In Boghiş, lângă Sătmar, au săvârşit nişte tâlhari mas­caţi o crimă îngrozitoare. In odaia de durmit a Evreului Mozes Kaufman au întrat noapteamai mulţi, cerând dela bătrân e de .71 deani — bani. Cârciumarul le-a dat 80 de co­roane, tâlhari însă n’au fost mulţumiţi. Ne­vasta crâj mărului a vrut să strige după aju­tor, un tâlhar i-a înfipt însă cuţitul în piept, lăsându-o moartă pe loc. Ceialalţi tâlhari au rănit greu şi pe crâjmar şi pe fiul acestuia.A doua zi deja, jandarmii au arestat o laie de cortorari, pe cari îi bănuiau ele lucruri Blabe. Ţiganii, strânşi rău, au mărturisit, că ei au făcut tâlhăria la Kaufman, ba au mărturisit şi alte furturi.

Omorît de un bou. In abatorul (locul, unde măcelarii taie vitele) din Viena B’a în­tâmplat mai zilele trecute moarte de om, pri­cinuită de un bou. Măcelarul Dietl ajuta la tăierea unui bou. înainte de-a împlânta fie­rul ucigător, vita, altminteri totdeauna blândă, se smuci şi-l lovi pa Dietl cu copita în cap. Dietl fu izbit de părete şi căzu jos, unde ră­mase fără conştiinţă. Au chemat iute doctorul, dar până se vină, măcelarul muri

Contra celor-ce îşi vând votul la ale­geri. In Statele-Unite din America-de-Nord e la alegeri o corupţie (stricăciune morală) aproape tot aşa de mare ca şi în Ungaria. Şi acolo foarte mulţi îşi vând votul, adecă cinstea pentru o sumă oarecare de bani. Cei din fruntea statelor au pornit însă o goană în contra acestor ticăloşi. Numai în statul Illinois au fost daţi în judecată trei mii da alegători, cari au luat bani la alegeri. Când ea va face asta şi la noi?

Cine ascunde ce-a aîlat.... Un factor postai (care duce scrisorile) din Braşov a pier­dut primăvara anului trecut trei scrisori, în cari erau 3400 de coroane. Cu toate cerce­tările făcute, până bine da curând nu s'a pu­tut afla, unda au ajuns banii. Acum vina vestea, că în comitatul Clujului au fost pnnşi doi lucrători dela o fabrică din Braşov, can ieşiseră din lucru curând după pierderea ace­lor bani. Făcându-Be cercetări, s’a găsit 520 de coroane în bani şi un livret de depuneri la o bancă de o miie de coroane. Nici anul n’a putut spune, de unde au banii. Amândoiau fost arestaţi şi duşi la Braşov.

Un ©m pe en sloiu de gisiaţă. Ia Buda­pesta văzură oamenii de pe mal un om un sloiu de gheaţă plutitor. Omul eisgş& după ajutor. Oa o barcă au încercat eâşi eă bq apropie de acel sloiu, dar n’a foai ea putinţă din cauza altor aloi, cari veniau f * Dunăre. Nici pompierii chemaţi în ajutor a putut face nimic. Dintr’odată sloiul s© es.tr fundă şi cu el dimpreună şi omul, care dis­păru printre ceialalţi Bloi. Se presupune» '«&

, nenorocitul a vrut eă se sinucidă, sărind âo pe pod în Dunăre. Căzând însă pa un bîgm* s’a desmetecit şi i-a venit iară dorul de a trăi, Dar nu şi-l-a mai putut împlini.

Urmările destrăbălării Ion Carata râu, Merourea (comitatul Sibiiului) a împuşcat ga. servitorul Alexe Nagy. Acesta slujise b b Î ş mult în Mercuria, unde a vorba că a trăit p® ascuns în nelfgiuife cu femeia iui Ion. bă­nind iară la Mercuria, a vrut să-şi cereefa®® ibovnica cea veche. Mai Intâiu beu însă apoi luă o furcă de fier şi aşa plecă spre lo­cuinţa stricatei. Acolo îl luă în primire M®-* batnl femeii. Nagy voi să-l străpungă eu fos~ coiul, Ion luă însă revolverul şi-l împuşcă«

Berlinul, capitala Germaniei, are set® patru milioane de locuitori, adecă aproape îno’odată atâţia locuitori câţi sunt în Transil­vania întreagă. In Germania locuiesc în 4ft de oraşe, cari au peste o Bută de mii de lo­cuitori,, 20 de milioane de suflate, adecă, aproape a treia parte din toată poporsţraEKSi Germaniei. Aici nu snut socotita oraşele Rssfe o miie de locuitori. Cauza acestei ÎBgrăiaS&ai la oraşe a creşterea tot mai mare a industeMg adecă a fabricilor.

Moarte dîn cauza zburdălniciei. O tfaf- nică de 12 ani din Braşov a fost trimisă, & stăpână-sa până la prăvălia (boltă). -Ca -efe nu-i fia frig, a vrut să ea învălească tnl#e cârpă mare. Când să şi o pună în spate* «s vânturat-o peste cap aşa de tare, încât a răs­turnat o lampă aprinsă, care atârna de pâr©!®. Lampa a exploadat şi a aprins fainele cop te Ou tot ajutorul dat, biata fată a suferit arsam aşa de grele, încât după un chin de op£ s fe

murit.Peary şl polul de mează-noapte.

torii noştri cunosc povestea; Americanului mia- einoa Oook (citeşte Oue), care sa lăudase, ofc ar fi ajuns la polul Nord, dar a fost dovelife mincinos. Deodată cu el pornise spre pol # Americanul Peary, care încă susţinea «ă ar f i ajuns acolo. Americanii tocmai m pregătea bS-1 numească admirai, când nişte învăţaţi Kta constatat, că nici Peary n’a ajuns până la ţoi,, ci cel mult până la o apropiere de 15—3® chilometri (3—4 oiasuri pe drum bun).

Un negoţ prost. Negustorul Roseniîssg: Sândor din comuna ungurească BMaaenteA« Mly a falaificat mai multe poliţe (casafeS» vecaăle) în valoare de patra sute da mu dac o r o a n e , pe cari le-a scof dela mai mulm bănci. Şasesprezece ţ&rani, a «fa* isclbtem o falsificase, au făcut arătare cont» ta . E vreul a ştera putina, dar îa curând r prins în Nyiregyhaza.

Poc din negrije Servitorul mmosmm Eva Pofia din Vad şi-a chemat câţv* gâs- teni la un pafcar de rachiu. Oa să fia m tas- buraţi s’au vârât în şnrS. Acolo au Mut # ca să se simtă şi mai bine, şi-au gări. Ameţiţi, cum erau, n’au băgat de eam& unde aruncă muouriQe, căci în curână s’s® văzut înounjuraţi de flăcări. Ei au aeSf*^ dar şura, unde au beut, precum ţi * cinului I. Cristian au «ra împ»aH& ©a te* nutreţul.

P*g. 10 FOAIA POPORULUI Nr.

Canonii. Sofia Siliveitru ţi Ioan Pre- eup îşi vor eărba cununia lor religioasă Sâm- î>Mă, în 4 Februarie n. 1911, la 4 ore cL a. 3n biserica gr.-or. din Sibiiu, Suburbiul in-

— Zena Căîborean din Şpălnae» ţi Jean Ţierean din Biertan îţi sărbeaaK cu* acnia lor religioasă la 12 Februarie n. 1911, în biserica gr.-eat. din Biertan.

Din Caţa, tinde sV făcut frumoasa săr- bara când cu inaugurarea noului edificiu fscilar, am primit dela preotul local un respuns ia eele-ce ni-s’au vestit nosă ca privire la ţi­nuta dânsului.In copia unei cărţi poştale tei-

de dl profesor G. Dima se scrie: „Din smuza zSpăcelei celor dela „Gazeta“ au rămas Invitările menite pentru Caţa până astăzi ne- espedate“. Despre telegramă spune, că din Viena i-a trimis-o un răuvoitor, a cărui aflare a încredinţat-o unui advocat de-acolo. In ce şmeşte învinuirea de învrăjbitor, apune, că assuşi poporul îi va lua apărarea.

Din parte- ne declarăm următoarele : In- fonnaţiunea am primit-o din Bucureşti din sefcnl persoanelor, cărora are să li-să mulţu­mească aceea ce s’a făcut în Caţa cu acel prilej. Am avut deci a face ou oameni de bună credinţă, cari nici n’au vrut să facă chestiune personala, dovadă, că nici n’au dat numele; Noi înşine n’am dat amănuntele referitoare la zissnia din Caţa cu pârile contra învăţă­torului, contra bătrânului Ura, tatăl profe­sorului universitar dela Iaşi, care încă a fost «solo, nici cu neînţelegerile cu protopopul iractului, că asupra acestor fapte e o singură judecătorie cerută să judece: Veneratul con- «stor din Sibiiu. Nici de a doua telegramă, trimisă de preot din Viena nu ne ocupăm. Ám constatat pe baza in formaţiunilor primite dela oameni, cărora paroehia românească din Caţa are Bă le mulţumească mult, că acolo ; asie o rană, care trebuie arsă, căci e o pri­mejdie naţională. Ne-am fâeut deci datoria de foaie naţională şi asta cu aprobarea tot a po­porului. Ameninţări sau cuvinte josnice nu tic abat nici când dela îndeplinirea datoriei ■naţionale de-a scoate la iveală aceea' ce e bun, ca eă fie de pildă, şi aceea ce e rău, oa să se îndrepieze.

* •Isprăvisem notiţa de sus, când am mai

primit o hârtie iscălită de mai mulţi. In ea m spune, că preotul a fost înşelat cu tele­grama dela Viena şi că dânsul nu produce sjzaaie în comună, ci între parochieni e ceartă dia cauza a vre-o 15 oameni, dar cearta a- tseaaîa nu e pusă la cale de preot.

Toate hârtiile privitoare la starea paro- eKei din Caţa le vom însinta forului compe­tent din Sibiiu, unde mai sunt şi altele, iar bm terminăm pentru totdeauna cu aceste ne­înţelegeri urâte dintre fraţi, despre cari, ne ipara rău, că a trebuit să ne ocupăm în două numere ale foii noastre.

Caz de moarte, Eîiseiu Balaban, comi­sar de drum comitătena, proprietar şi mem­bru al mai multor eorporaţiuni, după lungi fi grele suferinţe a adormit în. domnul, Vineri Sa 14/27 Ianuarie 1911, în etate de 58 ani. Rămăşiţele pământeşti s’au aşezat spre vecinica odihnă Duminecă, în 16/29 Ianuarie în oimi- teral gr.-or. din Alţina, Fie-i odihna uşoară şi memoria binecuvântată!

De-ale timpului. Vineri, în 14 luna cu­renta, aú fost viscole mari cu zăpadă pe la Braşov şi în Ţara-Oltului. Trenul s’a înză­pezit lângă Ţinţari, aşa că a trebuit să vină Sacă o maşină din Braşov, ca să-1 tragă până Sa Vîădenî.

Viscole mari au fost Dumineca trecută ţi în România pe la Brăila şi Galaţi, aşa că trenurile au sosit cu întârziere foarte mare la Bucureşti.

Emil Transchenfels, fost deputat săsesc şi înainte de aceea re’viaor (inspector) ţcoîar al comitatului Sibiiu, a murit în Budapesta, învăţătorii noştri mai vechi din comitatul Sibiiu îţi vor aduce totdeauna aminte ou duio­şie, ce om bun a fost, căci nn s’a pus nici­odată în Blujba untului şovinism, care-i stă­pâneşte pe revizorii şcolari de astăzi.

Viscole mari. In Rusia, partea de mează- u şi răsârit au bântuit timp de o săptămână nişte viscole, cum nu s’a mai pomenit. Tre­nurile în spre Batum nu mai pot circula, fi­rele telegrafice şi telefonice sunt rupte. In Batul gimnaziul a fost acoperit cu totul de zăpadă. Nămeţi au acoperit casele aşa, oă numai coşurile (hornurile) mai stau afară din zăpadă. La Novobaiaşeff au perit mulţi lo­cuitori. In staţia Iecaterinoslav un tren a in­trat printr’un zid, mecanicul a fost omorît, 15. călători au fost răniţi greu. Până acum nici nu se cunosc încă pagubele şi moartea prici­nuită de aceste viscole.

Ugron Cabor, vestitul deputat maghiar şi dujmanul de moarte al Românilor, a murit lovit de-gută. El a fost totdeauna unul din­tre membrii cei mai însămn&ţi ai partidtţlui Kossuthist şi • s’a distins mai ales prin ura, ce ni-o purta nouă Românilor din Transilvania, pe cari ne*ar fi vrut şterşi de pe faţa pămân­tului. Ura mult şi pe Germ» ni, de aceea a încercat să facă o alianţă între Maghiari şi Francezi, ba chiar şi Ruşi, contra Germanilor. Aceasta însă nu i-a succes, pentru-că a cerut prea mulţi bani dela Francezi.

De pe valta Almaşului.In ziua de botezul Domnului a. o, s’a aranjat în comuna Baica o producţiune ţeatrală-deolamatorică cu con­cursul tinerimei adulte, în favorul nou edifi- cândei şcoaîe. Prcducţionea a’a început la oarele 7 seara cu următoarele puncte: 1. Ti­nereţe-nebune ţe, piesă teatrală. 2. Bărbatul şi femeia, dialog ccmio. 3. Seara pe uliţă, trialog cu cântece. 4. Nunta ţiganului, piesă teatrală şi 5. Rugămintea din urmă, decla- mare, csri toate au reuşit aşa de bine încât cugetai că priveşti nu pe nişte feciori simpli de ţărani, ci pe o trupă teatrală orăşenească cu şcoală şi bine disciplinată. Foarte bine s’au achitat de rolurile lor feciorii Gavrilă Pop în rolul călătoriului Bosioc, Ioan Druhora 1. Uie în relul ţiganului Toader, apoi fetele A. Pap în. rolul ţigăncei Sofronia şi V. Dru­hora în rolul Floricei cea frumoasă; iar tinerii Remus Druhora şi George Druhora prin vo­cea lor armonioasă ne-au transpus în sferele cele mai plăcute. După prcducţiune a’a în­ceput jocul. A fost o cunună frumoasă de domnişoare şi printre ele am observat pe una în frumosul costum naţional. Era domnişoara V. Roşea, fiica domnului protopop Pavel Roşea, căreia îi şedea aşa de bine în frumosul nostru port naţional. Reuşita acestei petreceri se poate atribui numai zelosului învăţător Ioan Terec din Baica, care în timp de o— 6 ani de când e în acea comună a dovedit că e la înălţimea chemării sale şi face cinste nu nu­mai învăţătorilor, ci şi neamului nostru, pen­tru-că lucră la luminarea ţi deşteptarea po-porului. .Asaneo«.

Din năcazurile emigranţilor la America.Autorităţile americane îngreunează tot mai mult imigrarea celor ce vin din Europa. Nu

- V ,

de mult sosiseră în New-York 14 Bomi comitatul Sitmarului, veniţi pe adresa ţi teluiEp. Lucaaiu. Comigiunea din Ellis 1, i-a respins pe toţi, zicând că ei ar fi k anume de cineva, fiiindcă au venit pe ^ aceia fi adresă. Toţi au avut câte 25—35 lari, toţi an fost sănătoşi. Dar «n trebuit să plece înapoi

Ultime ştiri, T is » la Arad.

rot

>

;eltoededa?ireio ila i

ia

Dumineca trecută, marele hatg; şi grof prieten al Românilor, de băga de păr în sîn, a fost la Ar, Episcopul român Ioan Papp a da onoarea lui, un banchet, la care ţinut şi vorbiri; Contele Tisza a între altele, că - e o trebuinţă istoii înţălegerea dintre Români şi Maghi Românii trebuie să caute modru i întră în „cercul politicei naţionale s ghiare“, căci astfel îşi pot sluji mai ti rasa lor, decât în dujmănie c u „n a ' nea maghiară“. Despre trebuinţa atj stei împăcări trebuie să fie comi| fruntaşii Românilor, iar conducerea trebui să o aibă clerul înalt (mitro liţii şi episcopii), pentrucă Românii w foarte religioşi şi ascultă de preoţia lor. Acum e momentul cel mai potrii ca să se facă înţelegerea. Ii pare bi că episcopul Papp are curajul de-a cepe o lucrere în interesul g e n e r a l împăcării.

Câtă vorbă, atâta flecărie. Mai li tâiu, noi Românii n’avem nici o pi cină cu poporul maghiar, c a r e ş i e l si fere, drept că nu ca noi, d e pe râ stoarcerii cetei feudalilor (conţi, bara şi alţi nemeşi) pururea lacomi de-asti pâni popoarele nenorocite ale Ungarie fără ca ei să muncească. Despre conte Tisza se ştie, că e aşa de puternic partidul guvernamental, încât prim-i nistrul nu cute iză să facă nimic f învoirea lui. Pentru-ce nu-şi pune ] terea în cumpănă, ca să se respecte legea de naţionalităţi dela 1868, care fost votată numai de deputaţii magi în contra voinţei deputaţilor noştri mâni de-atunci, cari cereau mai mult ? E mai uitat ceva: conducătorul poporuluii mân din Ungaria e Comitetul naţiei român, ales dt poporul român prin t' presentanţii săi la conferinţele Baţiona! Dela archiereii noştri, pe cari sunte datori a-i cinsti totdeauna, nu pute aştepta în zilele acestea grele să se runce în lupte politice, cum fac oeila' Cruntaşi ai neamului şi gazetele noait: dar putem aştepta să nu se pună desj curmezişul luptei noastre pentru tenţa naţională. Şi, Români buni fiic nici nu se pun, cu toate ispitirile d« manilor noştri.

Un lucru se mai face Tisza ai tm şti: că naţia românească de opinci nici nu ee mai spărie astăzi de ninţările nemeşeşti, dar nici nu cader te genunchi cu mulţumită str gând „Să trăieşti Măria T a !“ âtt vr’un grof oare-care vine îmbrăcat piele de oaie, ca să le fSgădueascâ » micuri.

FOAIA POPORULUI Pag. 11

ECONOMIE

f o l o a s e ! « t o t t r ă j i i l o r . * )

printre zioătoarele poporului nostru jânesc, se aude: „De vrei să ţie,J0 frânghia în două“ şi, „A.ţa de je e subţire, de acolo să rupe“.

Da, aşa este! Dacă în diferi-3 treburi şi în diferitele afaceri şi în- prinderi, să cere unire de puteri şi idei, apoi în Tovărăşiile ţărăneşti,

jj e cu putinţă să îndoim frânghia j0 o sută de ori; căci, ele sunt mântu- a poporului şi numai prin ajutorul , v0m putea ridica şi îmbunătăţi starea morală, materială şi economică.

Prin tovărăşii se vor putea aduce îndeplinire şi la bun sfârşit lucruri, care nu le poate aduce un singur că unde-i unirea, acolo-i puterea.— „Din picătură se face lac“,

;e poporul.Fiecare om, punând la un loc păr-

,,i0a lai mică, treptat, treptat, movila face mare. Movilă e aceia ce se

iamă avuţie sau avere. Când omul sănătos, averea îi mulţumeşte inima sufletul şi ca dovadă că este aşa, să

trebăm pe săracii lipsiţi de cele tre- litoare şi mai mult ca sigur, că ne >r răspunde:

— Amărâţi şi pătrunşi de durere Ină în adâncul sufletului, viaţa ni-e o rcină grea şi am dori cu bucurie săi mai vieţuim în lumea aceasta.

însă, pentru ca averea să producă icurie şi mângâiere sufletească, trebue iştigată prin muncă cinstită şi prin în- ebuinţarea şi folosirea mijloacelor, dic- ite de mintea, cu care l-a înzestrat iimnezeu pe om, când l-a fâout stă- Initorul pământului, cu tot ce se află 9 dânsul.

Prin tovărăşii, vom putea să ne iunăm capitalul de care avem nevoie t afaceri, vom putea lua moşii de veci în arândă, vom putea exploata codrii

Strâni, de care ţara noastră e bogată, om putea procura cu un preţ mai mic

de o calitate mai bună lucrurile de ire avem nevoie în traiul zilnic; vom utea desface produsele m un cei noastre

în fine, vom putea să ne folosim de >ate bogăţiile ţărei noastre, de care stăzi se folosesc străinii*

Tot prin tovărăşii, vom reuşi a da1 °&p tuturor duşmanilor, cari [se în­carcă a împiedica mersul nostru coope- itiv şi vom curăţi dintre noi, toţi lupii brâcaţi în piele de oaie Nemernicii!...

®ntru interesul lor personal, se pun în Uraaeziş spre a nu înainta pe calea gnomică, poporul ţărănesc, temelia sau Îaî bine zis talpa ţărei. Ştiut este, că

d&dire ori cât de mare şi de fru- l0asă ar fi, au preţuieşte nimic, dacă iBaeIia este slabă.

Când vedem dar că tovărăşiile sunt ^ de folositoare, ce trebue să facem?!...

*) Cititorii noştri cunosc din cele-ce le-am spus Mui acum, numărul cel mare al băncilor şi tovă- 'i'ilot ţirine td din România (mii de tovărăşii cu zeci1 bilioane de lei) Conducătorii lor — mai ales în- WtoH __ ^ aunt mulţumiţi cu atâta. Ei vor tot a* ttlt. Fiindcă sfaturile date în articolul de sus* Minunat de buno şi pentru noi, le împărtăşim şici- ^ noştri, după gazeta „Tovărăşia“ din Bucureşti.

— Bă ne strângem rândurile; să ne unim puterile; să ne unim ideile, căci din mai multe ese lumina; să ne, unim capitalurile de care dispunem şi fiind toţi Românii un corp şi un suflet, să ne întovărăşim la îmbunătăţirea soartei şi la ridicarea neamului nostru românesc, spre a nu mai fi cum zic mulţi, şi îndeosebi străinii, care se îm­bogăţesc pe spetele ţăranilor şi sug din avutul ţărei, ca şarpele din ţâţa vacei, că românul e spălător de blide

Să punem cu toţii umărul şi cu putere să împingem carul progresului, spre a urca dealul înalt şi mare ce stă în faţa noastră şi când v o m ajunge în vârful lui, cu dragoste şi bucurie să ne desfătăm la priveliştea încântătoare, ce se va desfăşura înaintea ochilor, şi în care se oglindeşte o Românie bogată şi frumoasă locuită de un popor cult, bogat şi civilizat ")

Un asemenea vis frumos, nu se va izbândi de cât prin tovărăşii. Iată dar leacul, contra unei boale ce roade în ascuns corpul poporului, îl slăbeşte zil­nic şi îl ţine pe loc de ani de zile, fâ- cându-1 să degenereze, în loc să pro­greseze. Odată leacul cunoscut, nădejdea se îndoeşte, că boala este de vindecat-— şi că bolnavul slab, gârbov şi ofilit, va deveni sănătos, rumen, voinic şi frumos la faţă.

Să ne întovărăşim şi să ne strân­gem în număr cât de mare în jurul băn­cilor şi al obştiilor. Băncile şi obştiile să le întovărăşim în federaţii şi fe­deraţiile să le întovărăşim în jurul Fede­ralei centrale din Bucureşti **) care e în mă ură a fi în legătură cu toate casele mari de export şi de import atât din ţară cât şi din străinătate, unde produ­sele şi avuţiile ţărei noastre pot găsi de- buşeuri de desfaceri.

Cine însă pot îndemna pe sătenii români a se întovărăşi, a se grupa şi a se asocia în gândiri, in idei, în forţe şi în capitaluri, pentru îmbunătăţirea soartei, de cât învăţătorii, preoţii, pri­marii, perceptorii, notarii şi toţi fruntaşii de prin sate, mai luminaţi şi care au suflet şi inimă, punând mai presus de toate, interesul general decât cel perso­nal?...

Să nu uităm şi să fim convinşi, că popoarele civilizate îşi dispută puterea pe calea economică şi că forţa armateio socotesc de lipsă mai mult pentru sus­ţinerea ordinei şi a disciplinei interne. Au trecut timpurile de barbarie când în­vingătorii se făleau, că prin forţă au răpit viaţa la atâtea fiinţi omeneşti, le-a însuşit şi prăpătit averile şi le-a cucent teritoriile. Astăzi biruitor este poporul acela, care cu avuţiile sale satisface ce­rinţele omeneşti şi care n are nevoie de produsele (imărfurile) altora.

îmi place a crede că glasul duios şi armonios a trâmbiţei mele va deştepta simţirile în toţi Românii, cari îşi iubesc ţara şi neamul, iar atunci în număr foarte mare se vor strânge şi: „TJniţi, vom

învinge*. Or. N. Coata-

Oirţl şi reviste.A. apărut revista literară şi artisitieS

„L u cea făru l* Nr. 3, 1911, ca următorul sa­mar bogat şi; variat: Victor Eftimîu: înşiră-te, M&rgărite.. . loan Gorun: Din blestem. Eea- terina Pitiş: Cântec (poesie). E. Gârlesaa* Scaiul. G. Rotică: în ziua a şaa.i (poeaîo). Ecaterina Pitiş: Cântece (poezii). I. Boraia: Shskespeare: Ialiu Caesar. Dări de stamăj de II. Chendi, Th Taibare: Date şi docu­mente ou privire Ia istoricul şcoalelor române din Bihor, de N. Firu. IlnatraţiuEi: Faţada şcoalei din 0»ţa. N Grigoresau: Bordeiu ţigă­nesc. (Din colecţia Car&da).

A apărut Nr. 18 a revistei nA m tctd . tinerimei*, a! elevilor dela şcosle medii. Apare la Bucureşti Ssr. Română Nr. 12. Abonamentul anual 5 coroane. O recomandăm părinţilor şi elevilor de gimnazii.

Poşta Redacţiei.Ilie Ocolişan în T. V. Cartea ca o

doreşti na avemS. B. in Satul nou. Scrie un inserat uit

foaie, ori Vă adresaţi la firma oare a anunţat că are de vânzare.

Abonent 3879. Nu avem.M. Colcer în B. S. Miclăuş. Adresa ®

destul de bine B-risă în foaie. Scrieţi aeokr. Inseratele să publică pe răspunderea celor ee oer publicarea lor. Despre aceste lucrări noi nu răspundem.

I. Urda în C. Serie la foaia aces«* unde B*a publicat, căci noi nu cunoaştem mai invenţia nici pe inventator.

T. H. în F. Raportul fiind de tot prea lung şi întreţesut ou unele personalităţi, na-l putem publica,

Mai multora pe cari îi privesc fac«« cunoscut, oă în numerii viitori vom publica estrase din corespondenţele trimisa. Dar scri­sori lungi despre lucruri mărunte nu putem publioa din lipsă de spiţia, altcum ar treboi- să facem „Foaia“ încă odată aşi de mare. Publicăm însă bucuros veşti şi fapte sorise din cât se poate pe scurt.

Liferări, licitări, şi arândărîvIn i Februarie 1911, Ia 10 ©are în­

ainte de ameazi, se va licita îa cancelari* comunală din Cincul-mare dreptul de păşunai de oi şi vite pe un teritori de vre-o 1€Q® jugere. Condiţiile mai deaproape se pot vede*- la primărie.

Redaotor resp.: Nicolae Bratn.Editura şi tiparol: „Tipografia Poporala?*.

De vânzareo prăvălie şi o cârciumă

aflătoare într’o comună mare românească, na tocmai tare departe de Făgăraş. Prăvălia şS cârciuma e provăaută ou licenţie proprie 4« băuturi spirtoase şi de tutun, afacerea e bine cercetată, ae face vânzare zilnic de 50—60 cor., despre oare proprietarul garantează. Oa­sele constau din cinci încăperi, o calină ăe iarnă şi vară, ourte, şură, grajd, fântână, gră­dină de legumi şi de pomi etc., din cauza trâneţelor înaintate să vinde din mână libera*

Informaţii mai deaproape să pot lua Ia administraţia foii „Olteanul“ în Făgăraş.

21 1—320 I—i

*) Ca şi la noi. Ţinuturile locuite de Româniîn Ungaria nu sunt îneă ale noastre. Prea mulţi străinistăpânesc încă din pământul, care trebuie să fie » « «o ial Românilor.

**) Cum e .Solidaritatea* din Sibiiu pentrubăncile româneşti diu Ungaria.

Nr. K. 8/911 not.

Licitaţi une.Comuna Şieuţi (Kissaj<5, comitatul Besz-

tercze-Naszôd) exarândează pe calea licitaţia- nei publice în 13 Februarie a. o., la 9 osm ». m. pe nn period de 3 ani, ospătăria mnsm com unală împreunată ou licenţie, boltă, cvnr~ tir şi odaie pentru oaBpeţi.

Preţul strigări 1200 coroane, vadiu 10%., Oondiţiunile să pot vedea în cancelarie*

comunală.Kissaj i , 20 Ianuarie 1911.

Prim ăria com unală.

Bag. 12

Ppeftti bucatelorIe S i i s i l a Ia 3 Î Ianuarie st. n .:

Fî&a . . . . . Cot. 14,80 p&nă 15,80 dö haetsífera SS«*râ s . . . » —,—

. . . 6,80 • * S ®l'

s 2,50

€Mte . . . . ©asimia . . . CarSoS .FasolafUsI Ni. S .

» - •. » B .

SliaiaS . . . Uîis-gsî's fie porc S&3 fcrut . .& ăm iumiai . . r SSn de lumini topit „

• n!?&& - .. . . . . n3>js-ia* de foc nephitit© B

, „ . plutite „ Spsxt raSaat . . „ % tîî ordinar . . „

»9

03»Hf '

—•— n »6.80 b n8.80 . » 8,— ir : »

B 88,40 b 84,20 î» 100 câiîa„ 32,60 „ 88,40 „ b s„ 81,— „ 81,8© „ » a„ 176,— „ 196,— » » »„ 192,— „ 196,— B » «* 56,— „ 60,— » » »

80,— n v- »03»—■. « » »

64,— n 64,-— I» » ' »8» 0 n » " *

7,70 „ 8,— U m t. eab6,25 „ 6,70 n n »

1,82 „ î,85 la litra1,80 „ 1,83 „ »

7 6 ,-92,—

, , 7îţ«l . . . . „ pOKJ . .

Qs&, 10- buc&ţi . . ••Ba p&irs,r do îaieî .C&rae de cal .. . .

1,56 n 1,68 » »1 — 3 2,“ n n1,40 > 1,80 9 tt

-,67 > — ,6© »1,60 > ' 3 , - » »

—.80 > 1 - . jr *r

în BttdapeHlB în I Februarie et n. Grto4eTfea 7&ehiîo Gor. 11,55 până 11,72 la 50 eMfcj

70-* ~ ~ 80

filară. .. . . . ■Qss . . . ■ <b£s. . • Cat-anîz nou ..

11,6011,657,877,858,556,67

11,7511,ţo 8 -

8,30 8,90 5.85

Umoaî« de porc Got. 18*,— p&as 1*5,— la 100 c'ail© S&oisă . . . » 139,— » 144.,— * . * »

de laţernS. S.. 146,—- păcă ICO,— la 100 ehila» » triioia >• 1S2,-- » 146,— » > »

Perci îagrăţaţi pentru nntoră C. 1,52 pănă 1,72 la cîîiia» > > cant© » 1,20 » 1,68 » »

1îî}aâ . . ' . . • • - ,1 ,30 » 1,7a » 9

Be 0 şăreehe da miei . . . Gor. - , — pănă —,—} > oi • » » . > — •* —

Pretíá banilor în 1 Februarie n.ccmpSrat î Tânâati

Cor. 11^8 11,381$> Lei, iiâitis. . . . - n 64,60 ' 9i,90ÎGO îâî» argint . . . ,98,— 94,60lira taî&sfti, aur . . . . 2!,45 21,651 inai şt«liEgi englezeşti . 28,85 âi,05108 asarce, aur................... 117,10 117,5')100 „ hârtie . . . . 117,10 117,50Napol*oB . . . . . . 18,05 18,03tOO EcMe ruseşti, hârtie . 25S,— 254,60i m „ „ argiat • 242,— 245,—

Târgurile de tară.(Ziua târgarilor o însemnată după cSUndand veehlu.)

23 Ianuarie: Armeni, Nadeşul săsesc.24 Ianuarie: Almapl mare (corn. Cîuj>,

Măgiseruf.27 Ianuarie: Ciozven.28 Ianuarie: Honda.30 Ianuarie: Segedin, Siiaand.SI Ianuarie: Buteni.1 Februarie: Aţei, Jibnu, Mccrin, Sâa-

Mărlîaul-Homorodului, Soborşin.2 . Februarie: Haţeg.5. Februarie: Aita-mare, Reinş, Chibed,

Soporul de jos. ,4. Februarie: Ciuc-Sereda, Oorasna,

Taşn&d.6. Februarie: Kegtinul slsese.7. Alţina, Papolţ, Teiuş,In aceste sile se ţine în comunele de

mai «os t&rgul de mărfuri, pe oând târgurile i® « îs , cai, oi, porci, ete. se ţin, ea de 6bî- a?îo, cu câteva zilemai imunts.

FOAIA POPOROLOI

Ne. 102/911. 16 2— 2

Publicare deComuna Apóidul inferior dâ îa iicita-

ţiunc publică edificarea casei comunale.Licitarea minuendă se va ţinea în can­

celaria comunală la 12 Februarie a. c. st. n. la 2 oare p- m.

Preţul de strigare e 12,9']o coroane. Că­rămidă, varul, nâsipul şi ţigla o. d& comuna.

Oondiţiumla mai de aproape se pot vedea ori când în cancelaria comunei.

Apóidul mic , Ia 23 Ianuarie 1911.PRIMĂRIA COMUNEI:

Vâsli« p m Jiiceîac Oroteaa,notar. primar.

Te doare ceva ?

I RţatiraitiS î Fluida! E*2a< alai Feiîer e, după experienţele noastre liniştitor de dureri, vin­decător, încetează durerile; repede şi sigur vindecă reussă (spurc), slăbire de nervi, jun-f hiuri în coaste, inflatnţa, dureri de cap,

e dinţi, de spate, smorţealfi, durere de ochi, migrenă şi multe nepomenifte ad Fluidsl E!sa alui Fellcr e folosit ca efect fSrfi pe^edie la răguşală, catar, dureri da piept şi git şi morburi din curent oii ră­ceală. Adevărat e numai da< îl pe stxiă este numele „Feliei“. 12 sticle ceid sau 6 mari, ori 2 sticle speciali, K 6, franco.

II. Vestim apoi, că lumea foloseşte cu efect distus3 şi sigur Piiuleîe-Rebatbara de mânat aîui Feller, contra durerilor de stomac, zgîrc.iuîi, lipsă de poftă, arsuri de Sere, greaţă, ameţeală, r'găeli, haerr.oroirîe şi alte conturbări <ie mituire. 6 cutii franco cu 4 coroane. — Să nc fetim însă de imitaţiuni şi să adrtsăa acurat aşa: 277 14— 22

Cb S«8 V . fe l le r , apoharstubica, Centrala 122 (comit. Zagrab).

Mu MeinlImport de cafea şi tee

Fabrică pentru cea mai fină= Cacao şi şocoladă =

.Filială: 367 5—15

S I M M — f f a g y s z d b e nStrada Cisnădfei 24

Trimitere pe postS dela 5 ehiîp în sus==============■= franco. .===========

Cereţi lista de preţuri şi mustră.

8epwte căpătata let let.

26 34—42 a lu i Siargcreai de dinţi BeSáouelarat de itpá p&trtut

dinţii curaţi, albi sănătoşL

Jjjîî

>C0lai

D6<

Publioaţiune.Să caută un conducător la şcoală %

de vie (pepinerie) înfiinţată în comuna Af. dul mic.

în şcoală 8e va cultiva 100,000 altoi viţă. Ca remuneraţie primeşte conducat- dela banca din loc 50 cor. lunar în bani ţ şi 4 % din viţa clasificată.

Conducătorul să angajează pe timp circa 8 luni.

Reflectanţii au să dovedească:, 1. Că pricep toate lucrurile ce sunt

lipsă pentru conducerea acestei pepinerii j un atestat.

2. Purtarea morală prin un atestat munal.

3. Starea materială prin eare se ga tează o eventuală daună.

4. Condiţiunile mai detailate se pci dela subscrisul.

Concursele sunt a sa aşterne subscrii; până în i$ Februarie st. n. a. c.

Apoldul mic, în 24 Ianuarie 18!însoţire de credit, asociafiane în r ig ii

în iipoldul d e lo s.Vasi/e Muftiu,

15 2 —2 preşedintele însoţit

•VCl

şreifa

în

30

Vinuri bune vechIîl., ardeleneşti

află de vânzare în cantităţi şî mai nu pe lângă preţuri moderate, la

feronim Spornic,în SIM iu, strada Zeughofplats Nr. 1

#/*$Í$ff$/S#*r$****8ÍÍ■fSÍa*#✓9*#ST#

A s u p r a

bunătăţii, preţului şi greutăţii

trebuie grijii la cumpărarea săpuna* lui. Nici un săpun din lume nu

ajunge toste însuşirile bone a

săpunului cu cerb alui SCHICHT.

Curăţenia, capabilitate» lui de spălat, moleşi» şi ieftinâtatea Ini Boţit dt

neajuns. ssi &_ 5

F Q A I A P O P O R U L O l Pag. 13» v.

»»m u g u r u l (1eeonomio&-comewâală în Eliaabeiopole

(Erzsébetv&ros Kkkükmifi vm.).

pjrecţiunea însoţitei „ Mug urut1. prin _ţa publică concura pentru ocuparea poatu-

*0 <cinţder ce termin de i j Februarie îgii.gmolamentele ca acest post sunt Oor.

j -găiat anual începător pl&tibil în rate ln- 0 aooaiâve.

pe'a competenţi să cere, eă fiaJlabsoi- ^ unei şcoli de vierit (vinţelerit), să

lfc,£d& română, maghiară, eventual şiţoânfr) a* *° scrisoare bună şi să poată ' jje oare-care cauţiune.

h% rugare sunt a se aclude atestatele c0pfa autentică. Actele nu se înapoiază.

postai este a se ocupa imediat după de- jjjlye sau cel mai târziu în 1 Martie a. c.

Elisabetopole, 15 Ianuarie 1911.L’ 2—3 D irecţitaxtea*

Si caută un componist0 prăvălie cu mărfuri de tot felul, cum hotei, cari dau anual o învârteală de vre-o

3 000 coroane. Dela respectivul se pretinde, Jgă sibă un capital măcar de vre-o 4000 co- >ane sau să poată depune altă garanţie.

Dacă ae află vre-o persoană potrivită ga predă şi toata afacerea pe răspunderea A proprie. Aeest companist sau arândaş sa »aţă din cauza diferitelor ocupaţii, ce le are FOpnetarul da acum.

Scrisorile sunt a se adresa la Admini- taţia „Foii Poporului* sab numele „Un mpanisl'1, de unde se vor trimite respecti­vul sau „sa vor da informaţii personale. La erisori este a Ba adauga şi o marcă de 10 «si pentru răspuns sau trimiterea mai departei sfertului. - 6 4—5

Mare susm m5 Utu inseratele în „Foaia Poporului“, unde »unt c«the de mii de peisoane de pretutindcasa, din tonte ţările şl din toate cercurile sociale, atât inteligenţă cât ţi popor.

Us aceea „Foaia Poporului“ este cel ctu potrivit organ pentru publicarea a tot felul de inserate: pentru ocuparea sau cău­tarea unui post, apoi pentru vânzări, arândân, canspSrări, deschideri de prăvălii şi alte in- etîtuţiuni, cum şi anunţarea a tot felul de mirfuri şi articll ce trebuesc persoanelor iiagmratice sau in familie. — Informaţii asu­pra preţului inseratelor se dau cufplă^ore la

! Adm inistraţia1 „FOII POPORULUI“ .

JË

reQPreţul

Călindarului.Deşi cuprinsul călindarului estecu mult

bogat ca în trecut, preţul Iui este acelaş, •*8 20 ctu ceri (40 fileri), i « pentru trimi- 8î®a pe poştă este a ae socoti deosebit 5 nleri

î' atra ţm exemplar.Cine comandă cel pnţin 20 exemplare,

Î* la plăteşte înainte cu cîte 20 cruceri bu- *&ta, mai capătă două călindare pe deasupra $ se trimit toate acasă plătite de postă., Acei care cumpără 2 5 — 50 exemplare

ia capătă cu 14 cr. {28 fii), dela 50 bucăţi iH tus cu cr. (24 Tf/Ounul, dar trebut să Phtească şi poştaAa. primire.

Banii trebuesc Uimişi totdeauna datate. Numai comande dela 30 exemplare ^ Bus se trimit şi cu rambură, adecă să se pitească la scoaterea dela postă. Mai puţin f 3 30 exemplare nu ae pot trimite neplătite

din caosă că atonei vine prea Boumpă

A apăru t „CâH ndarul P op oru lu i^

Care este cel mai bun şi mai ieftin Călindar?

.C a lin d a ru l n

■ - " ' - v ■■ M— care apare do 2 6 do ani şl cuprinde aproape 2 0 0 de pagini — .

îţi va răspunde ori şi cine, care a cetit „Călindarul Poporului“. Asta a iost şi & te*a% dar ca atât mai mult în acest an.

Dovezile sunt următoarele:C&HnăStrtll Poporului“ spune, — pt lângă însemnarea exactă a sărbătorilor de peste an, — &UMS

v a Ü vrem ea in asul 1911, după Călindarul de 140 ani/ apoi toate cele de lipsă despre poştă, telegraf, ţtentptlx etc., precum şi numele tuturor bărbaţilor noştri (ari stau în fruntea Consistoarelor romăae gt.-or. şi gr.-cat. Jhspă anta urmează date despre ş coaiele noastre poporale, despre gimnazii, pedagogii, teologii, ţcoalele de fete, eţtm ţi ntsmde f4 locul unde se află reuniuni culturale, ; reuniuni de femei, reuniuni de cântări, reuniuni de meseriaşi, reumbad é e binefacere, reuniuni de agricultură, însoţiri de credit etc. etc. La toate ecette -eurtiuni e pus fi numele tuturor tete*

ducătorilor lor. Tirgurile sunt foarte bine controlateşi întocmite — altcum ca în anii trecuţi — atît după luni eïî şi după ordinea alfabetică a comunele^

După acestea urmează: i^artea Literară care cuprinde o sumedenie de articole de tot felul, dintre cari amàntàm următoarele

„Cântecul munciiK poezie de Octavian Goga.„Om de potcă“ novelă de loan Agârbiceanu._Cătănia ŢtganuluP, anecdotă de Teodor A . Bogdan.Un articol despre iubileul de astă-vară al împăratului şi Regelui nostru F ra n a m

Iosif J.t (cu chipul împăratului).Poezii din popor, adunate de prin diferite comune.-Borta vîntului, povestire de M. Eminescu. t > ;Delà âibiiu spre Rîmnic, un articol ca multe i.ustraţu dm b«mu şi jur.Povestea ursului şi a porcului, poveste de I. Dragoslav,Un articol despre Bjôrnstjerne Bjdrnson, (cu chipul lui), mare învăţat <bn fam

^ Æ ^ a r u l Vienei (cu 2 tipuri: al lui L u * ^şj ţăranu^e^au fost la V iea s^ ^ £ Q din: Porumbacul de M Ocna-fibiiului

Dl Nicolae Iorga şi partidul naţionalist din România (Ou chipţil marelui noclm

mvăţat ^ deBpre portul românesc. (Ou multe cWpuri din Sălişte, B&finan,

^ ^ t ^ ^ d ^ S Z t â l ă m ă r : Drept egal,Mai la urmă, anecdotă da Speranţă. — De ce sunt unn oameni aîbi, unn te u «#

şi alţii ^ e t o t ? tea urm ^ & ^ ^ despre A u r e l v i a l c « , a v ia t ^nostru renumit cu maşina lui de zburat. (Acest articol 0 ilusferat cu mai moIM chipuri foarte frumoase între cari: portretul lui, maşina de zburat, maşma mm,se vede în aer la diferite înălţimi etc.).

De mare valoare pentru ori-cine este articolul:E x e c u ţ i a a s u p r a a v e r i l o r m i ş e a t o a r e , scnB ^ m e p e n te

Înţelesul poporului, âe Dr AUxaxdrx Vasüù, un advocat din Stbuu, bme < » -

noBcut t r JsfJSsit--— «*—exeonţiei, Obiectele deţmata de altul, ExMuţiA wrtt^ iwţ|*> licitaţia. Ca toate lSmaririlepot cuprinde, Urmările execuţiei, dreptul de zălog, Excmdere, i^ci^ţia.

USii ^ T r t M l i n ^ T w n T o atît cit ' * * * < * * * * * % * £ £ £ avea !n viaţa lipsa a ,1 aceste lucruri pentru el sau un - j " J“E lipsă a şti toate acestea atît cel ce i-se face o e*ecuţie 9 ;i ^ to si,execuţia contra cuiva. Astfel că acest călmdar are valoare pento_to| « ^

Un articol frumos şi interesant se află sens despre VaSlle marele binefăcător al neamului nostru, sufletulnobil car m t xatîtea sute de mii coroane. (Articolul e însoţit de

Urmează apoi un articol despre răposatul loan { ^lui), care a înfiinţat „Călindarul Poporului« şi „Foaia intM e 9® ®

Iar după acestea se începe Răvaşul anului, etenie petrecisi®sumedenie de pagini, cuprinzând: toate l i d ir ,peste an, cum au fost alegerile şi lup a * j . Portugalia ca sssii lucrurile petrecute în străinătate annnùm Ltsahm^multe chipuri:-Intre cari: Regele Manue, P . , chipuri SStt I©miliţia cu tunurile cum trec pe partea poporului etc. Aceste empuare nici un călindar. . #««»1„Călindarul PdRorului“ cuprindeau totu

Faimoşii Mangra, Slavici şi_ ţoi^U n '* ron u ^ ^ em fftor rora*n I mdat în braţele Ungurilor, mea îşi la P , . V & g^fai Tisza, ea să f»e& împăcarea pe hârtie chipurile lor în i e l u l cum de tot ha*ul sunt foarte b *

i s i u i i ------- ■ ,peste 4 0 de chipuri îa Slavici şi Brote, cari au părăsit Pa^ . E

s’au dat in praţeie ungurilor, ^ m ^ /u m M a t^ ’upă ţrofal Tis: pus pe hârtie chipurile lor în e a «este ilustraţii satirice şi fie — , , . adecă o căpătuială bună pe sama lor. Aces J t j aant 0 iseamS de alte dupim »teresante, cum sunt prinse p o t r iv it e , cari ax dori * ftSe caută comermntt p alte p ta:

P" ' S i Î J ~ l a Poporului"î i Slbîlu-Nagyszeben.

Pag. 14 FOAIA POPORULUI hl

Aviz important,Subscrisul, un Român Transilvănean, aia

onoare a adace ta cunoştinţa onoratului public somân din Câmpulung (Bucovina) şi jur, eă ea 1 Ianuarie st. n. 1911, am preluat

hotelul, restaurantul şi cafeneauadin

Câmpulung-Bucovina,pe oare îl voia conduce ca cea mai bună în­grijire, şi voia servi la ori-oe timp ca mâncări Bune, calele şi răci,\ precum şi here, vinuri şi Uqueruri esesîente din ţară şi străine. Toate îoealitâţile sunt prevăzute ou mobiliar non.

Băgând onorata! public român pentru binevoitorul sprijin, semnez

Ca toată stimaNICOLAE IVI OG A

358 S—3 hotelier.

Spre binevoitoare atenţiune!Sabscrisnl aduc la cunoştinţa onorat »lui

public, că primesc spre executare edificări de mse mari şi mici precum şi reparaturi. Fac planari şi preliminare pe lângă preţurile cele aui ieftine. 13 2 —3

Michael Huberzidar diplomat şi anteprenor de case

Sibiiu, Schlachihausgasse 1 6 Í1 S

500 Coroane plitssa« celui-ca >r msi căpăta vre-odată dann

d* dinţi ori îi va miros? gara dupl*c* va folosi *pa î s diaţi a lai B&rtSîla, o sticlă cu 8® SL Id. Bar- Ulîa*WiiskI»r Vien - JS/l. Sommergass® î . InStMaj; îi» imnatiile: !c Piaţa mare 1G în Piaţa mici 27: strada Cisnădiei 69; uliţa Turnului (Saggasse) j uliţa Ocnei 2 ; farmacii Tentech; Melteer, str. GuşleUMt şi sa. Cisnădiei. In Bistriţa: farmacia lui Heibert gebeţal-aisese: farmacia Lederhiîger: Sighişoara: fsrîEiria lai Ligner.

Să 8» ceară pretotindenea apriat »pi d* Slcţl a lai Bartilla. Denaaţiri de falsificare vor fi bln* plitit*. La locariie uade «sa si poatt căpîts, tt-stiit -7 etide ca 6 cor. 80 fii. franco. 25 23

Olda ctii/itiis asupra M io r secvst«E trist, — das îa m l itat* admirai c l ft

ir4*ţ*a da iss a bit&tom 1* ochi »uiţi«** í .«?si »««wai, a círcr sl?;,ge şi sucart tro.&aqú <m&i sţio* 3si* fi rsui îs grasa GşurbţM dia tiisw«ţ® f, p ia fesştfe4«eí :?íí ?í-íu ídrsacissst sistsssul a sm * fi

agltUsaii. S iim$ú mp&m ««Iád iMgfmltaáié să «a punä «apăt, Trefea« *5 St ciarre c k s si d«a tiseslfö« dssSu Iri tsiaa-voitau«, fitEcar» fS smâuusţita 1s tot cs priveşte viaţi seas- *14, — trehus si Se dseva căruia o w £ sS»şâ toaadhiţeze fir i tweml, färl sfială şi ca broaden s&asszila tor secret«. Dar eu « ia daajcxs tesă a £**iMxul acesta năcazuri ori şi coi, ci trebu« si »« eârseS* ossl astfel da asdic spcdaBst, coajtiíJtríos, ssr* ştia si dea asupra Tîeţei sfeuri boa* Bst.-i.iJa «î iß t a ajuta şi motbarilor c* deja evsEtual asistă st%Ml apoi ra îaeata sxliteaţs boslelo? gas-sis.

Da c chiiaare atât de miraaţi ai fiatra «cast wop a institutul rasumit ta toata ţwa ii

sofíttítftí

bap cit şi fcmsile) desluşiri asupra viaţai eexiaU. •»d« aAngtls ţi iraţnriî# trapsţti ala boteavoŞm si ssriţi, SMSivii i-sa latărasa tot otg&ahmul i-s* *ti im aksi da asteriila da feoaii, ddaonia N » tlaiftasc.

F iri caatcrbtxsa ocopaţiuiaiior siîaie* âr. JPALO C Z vindaci deja d* tai da si!a raptul ţi radical ca atetodnl său propris da visdstara.

şi catunla cala mai asglesa; ranala dfiiitica,m at şi catunla caia mai asgiesa, ranala «fiiitica, tonala da {ava, foeşîcS, asrvi ţi şira spialrai, !sc»- şsâmle da eoafasi* a ninţai, onsiriSs oiuaki ţi

spîiol, läturils, I

i f & î :a prfvsş

slREsalci, srtcţiîiBi!« da spîiol, siîbiTca oatarai Mritltajú Oatpotanţa), vit&nAturila, bo&ttJa d» »lagc ás pkk şi toata boalata orgaaslor saxoala fa«»- mă. Fcatra fasaei 9 aală ds slteptwa mparaîü şa aafarată. Ia caaace prîvsşta cura, dapîrr taraa sa asta pisdaci, cid daci daava, dia ori ç<t caesi a’ar pstaa vaai !a persoaai, sttrnd cu pîS- ssaa i sa n di răspuns aminanţit foarta dîscrtt pea sciiîBKe (la «pistoli a d« ajsas a sa aSătsja Bs«ai smca da rSapusa.) Limba ro»&£& ge Tor- ÎHMta »arfact Dapi încheicrta corai, cpiitolal« aa, ona ia doriaţă ai retrisiit Bsslruia, litatitatal laţi^eşta şi da »edicamaata special*. Vidtela pKSiásc isctp&cd dela 10 or* &. m. şi plai la 6 or« Ék m. (Dumifieca păsoi la 12 or# a. m.) Adresa: i>r. r*A_LOCZ, medic d* spital, spadaîist, Btidapast IV. Mss*Giö-k6rut 13. . 60 86 —

S3sasa

e82

>Mugurul< ^ rsa M M *S r,,>l,<>1»ALTOI DE VIE

calitate distinsa, pe lângă preţurile cele mai moderate, soiuri devin şi de masă, viţă americană ca şi fără rădăcină, ochiuri de altoit

viţă europeană ou rădăcină, — Se află de vânzare la:însoţirea economică M u m m « m £ lisab«lopo!« (£rzs£bet»

comercială „ / w l i p f l l l , vâfOS, KuktlkUlIS v ^ )Material disponibil în altoi peste d o u ă (a ) m i l i o a n e .

Şcoalele de altoi n’au fost atacate de peronosporă. — La cumpărări pe credit 316 9— cele mai uşoare condiţiuni. —- Piătlre pe K) ani ca 7%.

La cerere preţ-curent şi instrucţiune gratis şi franco. — însoţirea primeşte gratis elevi pentru învăţarea altoitului şi manipularea şcoalei de altoi.

I 'te

Sgnase

Sinprnl institnt do asigurare ardelean

„TEANSSYLVANIA“Strada CisnüdÍBÍ S. S I B I I U

recomandăStrada M d f t ! I

Asigurări împotriva foculuipentru idlffcU, PeCOiţS, DliFfBPl, fflSŞlllI, niO&îlB etc. pe lângă premii recu­noscute de cele mai eftine, şi in cele mai £avorabile condiţii, ---- 'cum şi

>■

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe C^ll lîlOrţÎÎ, şi CU ÎBPIHÎH fix, cs p liiîrs Simplă sau dublă a capitalului; asigurări dB ZBltFB (copii), pentru Sirş!cf&I militar, şi asigurări jiB spess de înmOFinâfitaFB, mai departe asigu­rări dB BGEidinfB Corporali, contra infracflBÎ (fort prin spargere) şi aa-

gurări de P3QU&B ia apadliCfB. 18 53-Starea asigurărilor cu / foc K 112.045,412 -Soaiele plătite pentm pagube de focp lnă la

fine* anulai 1909 . . . . K 4.831,168 51 Capitale asigurate pe viaţă

achitata ..................................... 4.571,035*31

sfârşitul anulai 1909 { via Fonduri de intemeiare şi

rezervă ...................

10.847,132"—

2.309,387'—?:dsp?î!î îa combttfa(iîl€ cde nai Variate 5( trimit si » dan gratuit ori« fefortnajii îa birourile pirecţisoci, strada (isttldid Jir. 5 si ta toate agenturile.

PtfMue versate in Acnlsl|ll, cari an les>tarl bone, ac primesc In servletal InsUintnlnl la condiţii favorabile.

s i * & ti

Ccî. 1-SOr e consfctutitre dela marina dc tocat carne, a) Inel da capac, b) K

găurit, c) Cuţit, d) Ş ref de’a întcrcător, e) lutorcitor, f) Melciul, |) Tf— Fiecare sâ capătă separat. —

Maşini de tocat carnea5 8 10 12 20 22 82 cu roitî d* KffNr.

taie pe minut *!« Va *Î4 1 1 1 >/4 l'/i l ’ /i % 3-lii, 3 80, 5 80, 6-20, «• -, 12 50, 9.B0, 19 —.1 bucată cor

Fî«c»r« maşini, prin introducerea unui umplitor da cânsaţl se poate folosi cu omplăter de efe® — 1 umpîător. de c&rnaţi cor. —*46.

Cuţite de eărne*nb garanţia pentru fiecare fcucată deUJ

!Spân4 la 90 fileri — calitste bună dar

garanţie dela 44 până Ia 63 iiiai.Oţelmagnef-dfamant de Dick

Kr. 99 Intr. lung. 36 cm. . cor. 4'ÎC Nr. 88 Intr. lung 29 cm. . > 8' Nr. 128 într. lung. 191/« cm. * 1

Cuţit d© împnnsNr. 7 cu mânere ălbe:

Lungimea tăişului 6 7 8“

■U 1S—B2

cor. 1-80 1-50 l'SOCuţit de ucis

Nr. 8 piâsele poliite cu împunsStoirt Cuţit de Dick aramă:

’ : Lungimea tiişuloi 4»/t 5 5'/» 6 7 i‘cor. 2-10 2-40 2-70 2 90 3-— i i

Oţelele şi cuţitele Dick sunt fără seamăn cele mai bune, ce le pot repomandă.

C A R O L P . J IC K E L J^ IJ E tlIU ş i A L B A - I t J L l A .

I

FOAIA POPORULUI Pag. 15

tudovic' Ferencz,editor de bărbaţi,

giSîiîu, str.". Cisn&diei Nr. 12,recomandă p, i. publicului

cielc raaf n o n e « to t« â e t e n f l-sss^ t» m a r© asorâissaeiat--------a

-noiitftţlle.- .0î& chiar » c u m , pentru baine de jlrtîaiî 8Î3ÎB englezeşti, franţuzeşti $jjîs|2!il| din cari se esecută după măgură cele mai modeme vestminte <jrecam: Sacho, 3aquete, şi baine d iiilsa,cu preţuri foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită nou-tâţil© do stofe pentru paFdlSiBPi Ş* jE§iS®MJ car* 80 află totdeauna în |eposit bogat.

Asupra FEVBPBBZÎiQP confecţio­nate în atelierul meu, îmi permit a itrage deosebita atenţiune a On. Jorani preoţi şi teologi absolvenţi.

In caşuri de urgenţă confecţionez ia rînd complet de haine în timp de 24 ore. 81 8 6 -

Cnlfema psaira volanta*!, m m şl Mfl d* artiali da uniformă, isjşă psr®-

teripţi« «roituri ees sud nou&- f

Linimsnt Oapsîci oonnp,,laîosuitoi peşti»

Aikir-Paii-EMpilIif.■ «st« sa iwc da c u i referat di «alt, cir* si isfosaşts âs Bsşiîţr ani ca fricţreaa clgnr$ ,

U ^sdsgră, ram aţi«* ţi răasli. =lîSSHî, ^ cso*a imitaţiilor da pnţiaS va- ——L_ lofos sS fim pr«cauţâ Îs oasspSrsirs şi si prisiÎJK c a » ai stida origisalc îs pstal« oi maica ds scatir# „Aakar* ţl ca mmtta Rishier. Ca preţul da 80 fll, C. 1*40 fi Coi. 2'— s i cap stă aproape în toata fer- audil». Depo*it principii la Iosiî TSsîS&j

faruascist la Budapesta,Fsrmaela lai Br. Riehter la “ sLeul de aur8 în Fraga. ::= = Şiîisai Elisabsta Kr. S soc. =====

Eipediţi« dloidL 293 25—42

oifoife iii viscoaştienţioasă, recunoscuţi in ^

(ara întreagă

Port-altoi americanidnroltate fi crescute in teren dduros,

Viţe mobile europene,®*k nui bone soiari de vin şi de file-

K°rii şi p«ntru struguri de misă

^ . t i M c ! si JaicSmi (aca|i)lifereaiS cu preţuri moderata

fiuiera primă de viţă ardeleană akd

^ l i h a i l A m b r o s i*$laş (Medgyes NagykiikuNomegy*).

prietinul viforului . 834 9—10. Olurilor şi preţeurint împreunat ca ia- LP°P» ari şi practică pentru plantarea vii- £

t# la cerere ori şi coi gratis şi franco. I

In ioc de Coroane inumai I O . Minunat ceas de aur electro- remontoar, 5 ani garanţie. Contra rambura.H . W e i s z U j b â n y a {Ungaria}.

28 1—6

Peşte săratde tot soiul cn preţurile ceh mai ieftine. să a9S de vânzare la £rsmic ţiotdengrâtar In Braşov. 313 10—1©

.....n - ^ WWBIWl IU ■......... - ..................r ŞIP

ak&

p i II Ja ■ ■ a

99

Tot felul de tipăriturimoderne

execută ieftin, grabnic şi oonştienţios

Tipografia poporultsT— S I B I I U = /strada Măcelarilor Nr. 12.

Pentru ori-ce ocazieau sosit tocmai acum:

D IF E R IT E IL U S T R A T E FR U M O A SE

în mare alegere şi cu diferite preţuri.

T O T F jpL U L de B IL E T E de V IZ IT Ă

în cel mai modern stil.

H Â R T IE de E P IST O L E

In diferite preţuri şi calităţi.

B IL E T E de C U N U N IE

dela cele mai simple până la cele mai fine.

ha a

)S&..-4ST

Carol F. Wultsehnermehanic

Sibiiu, strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 43 .= = = = = P r im u l in s t itu t s ih iia n ................ .

cu forţă motoră electrică şi Dynamo pentru nichelat, spoire cu aramă, cu aramă galblnă (cioaie) şl cu argint a tot felul de obiecte de metal. — Lucru solid şl durabil. Preţuri foarte ieftine.

Cel mai ieftin şi mai bun izvor pentru cumpărare de--------- -— maşini de («sal fi biciclete. —....273 7-Atelier pentru Repararea bicicletelor şi maşini de cusut.

Primeşte spre executare* ferestrl (vitrine) moderne Ia prăvălii,instalează localuri pentru măcelari cu toate recvizitele trebuincioase.

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

O R E N D T G. & F E IR I W .(odinioară Socictatea cureteril^r.)

Str. Cisnâdiei 45. S IB I IU . Heltaaergagse 45.Magazin bogat în articole psnira

eăroţat, eâlărit, vânat, sport şi veiaj, p®clăzi ţi preeoTâţnri, portnonee şi bretele solide

şi alt«m>tie©le de galanterie .......ca preţurile cd« aal noierate.

Carele de maşini, enrele de ensat şi legat, Sky (vâraobi)peraa&eat la deposit.

Toat* articolola din branşele numit« şi reparata» tor aa «erată prompt fi lefii».Liste dc preţuri, la cerere, B® trimit traaoo. 81 51 -

Comandate prin postă *e efectuate prompt ţi conştlcnţioa.Mare deposit de hamuri pentru eai dela soiurile cele mai ieftine până la cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi eofere de călătorie.

I»11 n,ţf W“-UJI " l,lJ|1 '"-1111"1' -m.... ..________ m ! r -----

P*g. 16

18 2— 3fücota« Jester,

canonic în Lugoj.

Birou de informaţii.Cunoscând multele lipsuri ale pu-

bHetihu românesc din provincie, m’am botărât să deschid in Budapesta biron ăt informaţii şi

Agentura Romanească.Orice informaţie relativ la petiţiile

înaintata la ministerii şi la aha foruri, orice informaţii comerciale şi îa gene­ra! în orice causă dau în răstimp de 2—-3 ei ie ori şi cui, resolvând toate cbea- dite în modul cel mai cinstit.

Urgitez reeoîvirea petiţiilor. Vor- beso în persoană cu referentul causei şi rog reaolvire favorabilă.

Fae tot felul de mijlociri comer­ciale şi comande.

Preţuri moderate, serviciu prompî, informaţii detailate.

La aviz aştept Ia gsr&. =====JLu O l a i i n ,

Budapest, |Lajos ntca No. 141, 111/19.

i©** Sp< ijtn<ti iod'uslrîa naţională!

_ o p i n c i :ăe ori ce calitate precum şi j > î e i î n > fcrNBgri p e r î t p u o p i n c i m află 22 1—6 de vânzare la

l o a n O r e c umăiestru pielar în P o r c e ş ti (Verestorony).

N u c u m p ă x > animic altceva contra

T U S E Irâguşelel, catarutâi^legm el, ca» tarului broacM al şi de gât, ci numai

Caramelele de piept

Kaiserlui= cu r— Trei brazi“

aWstate dela medici şi privaţi,U u U lI ÎIlt r*te P1“1 notarul public,

garantează succesul sigur.1 pachet 2 0 şl 4 0 fit. 1 dosă 6 0 fii.Se capătă în toate apoteeele, dragneriiîe şi

prăvăliile de coloaiale mai de frunte.

fio ri de masă mlmta,îi-fcra ®a 52 şt 60 filezi ia eaaapâimre ér. m\ gmţln 50 litre ofere negustoria1 « 85— ' d c vinuri

JOSEF BOHUZ.TZSibUo, *î*rf.ds 0*ezuhii 20

FO AIA POPORULUI

Se cautăun comerciant-crâşmar în comuna Intregalde, situată nu tare departe de Teuş (Tövis), care a l poată ţinea acolö o crâşmă şi bă deschidă a boltă cu cele mai de lipsă mărfuri pentru »Meni. In vecinătatea localului destinat de. prăvălie şi birt — ce ambele promit un du­pla şi frumos venit anual — este casa în oara sunt postaţi finanţii, iar la o parte sSîn- &i3e un complex dei circa 28—29 jügbere eat&strale pământ arător, iânaţ şi câtva pâ- îfore."

Acest complex respectivul cmercianfr* »irtsş încă poate să-l ţicii^îiijarândă, dacă va urma, mai ales nefiind singur şi având lipsă <S# a faca ceva economie, pentru un câştig mai iran. Nu departe de acolo e desclrsâ şi baie de süsd şipirit defer. Altcum informaţii ,mai^ de- aproape în cauză dă domnul

La „Croitoria Universală“i ; m t m m , ş m ;

strada Cisnădiei N r. 30. S IB llU - strada Oisnădiei N r. 30.— .......................... '-l i— ' Telefon Nr. 172.

Aduc la cunoştinţa onoratului public, că mi-au bobîî cel€ fna nou§ siof« egleze şi ndâ«ne pentru sisonul i t toamnă şi iarn —astfel că stau la dispoziţia on. public pentru a efectui ori-ce

• comande în branşa • croitoriei c4f23?<î modelele cele mai nouă.

r ----- -,-t Seroidu solid şl ţf f 1 — Preţuri moderate.Sprijin^ . ia română! 292 7—

»«u«90» I ■2 t»u

Serviciu solid, prompt şi conştleirţios.

PRIMA FAs h i u atransilvană cea. şi reg. privilegiată de

SIinstalată eu forţă elestricK 114—EO

E p O P t E C E S ! b , i u - N a pr> « z e l > e i i■ 1 Kuár 1 B EBa JP Strada Turn ui ni (Şcimuedgasse) Nr. 19.;

Cataloage de preţuri gratis şi franco.

V Aalec I

,vr ^ w f

Afuridta de tusi î&8 fameacă.

La tn»ă, răguşaU şi întrosnare «fută *igur şl raţiile

Pasîilsla da pisot als iui Eggirau unfgust admirabil şi on strică pcfi* d* miacsrs.

Un carton 1 eor. ,-i 2 m r.":fartoa de probă 80 fii.

Dtpoul cential:

farmacia „La palatia“: B u ila p e s t , VL, Yáczi körút 17.

Psste let ilui Egg« m3 scipari ittU.

In Stbiia sfc post« cănit» !a Guido Fabritia», Carat Moricher, Carol MQiîer, E Ruounter, Karl Pissel, August Teotssfa.

Li oScbe^ la Wilhalm Ledorhilgsr şi Ludvig Binder. 264 ü~!

în ate lie re le de m acini ale lu i

l E fS . pluguri şi maşini economiceşi să i.flă în depozit totdeauna ga

cele mai renumite şi mai bunemotoare de benzi», locfr mobile şi garnituri de ît blâtit cu motoare de bes zin, sau locomobile de foe motoare de benzin, gtehii< şi motoare pentru gaz getiT, mori de măcinat

ou on cuvânt tot Îelui de maşini economice, se vSnd cu preţuri moderate şl eoni' v a ţiuni de plată favorabile în rate, pe lâfigăfcea mai mar® garanţS.

Pentru rezlăţirea motoarelor mele, primesc în schimb m tşînC^ vapor. Oei ci doresc să-şi cumpere ori şi ce maşini, râ se adreseze ou , încredere la firma

Eugen Nicola, Ş^ţ |la i (BalizsfaNa).Beakişiri şi infomaţiuni să dau grstis. — Oatalog românesc franco şi gratis.

■ ■■■ S2S;8-10

»ïïpspcttfai Popor3lai« Sib!tn