An ui X X V . Ela j , Joi 25 Noemvrie 1915 N a m a r u l 115.

A B O N A M E N T U L , fj

P e n t r u m o n a r h i e :

P e a u 1 8 c o r . a : î ij * c e r . ' 4 4 ' 5 0 fii.

P e n t r u s t r ă i n ă t a t e :

?f, u n a n 2 4 corcim? ; ;

ţ an 1 2 cor. l \ i ai, ó c o r o a n e .

JNSERŢIUNI .

U n şir g a r m o n d : odată 1 4 fii., a ăous o a r ă 1 2 f i i . , a t r e i a

oară 1 0 fii.

Tot ce priveşte foaia să se adreseze la: R e dacţiunea şi a d m i u i ' straţiunes „ U n i r e i *

în Blai.

Foaie bisericeascá'poíitica. — Apare : Marţa, Joia şi Sâmbăta.

(s.) S'au arătat adeseori şi până acum constatări făcute pe frontul de luptă, că actualul răsboiu a pu­rificat ce e drept sufletele, dar du­rere, că faptele, ce se petrec la cei rămaşi acasă şi la cei, cari au luat parte la răsboiu, dar ca neapţi au fost dimişi acasă, ne îndreptăţesc la constatări contrare.

Cine a cutreerat, în parte numai, satele noastre, a putut esperia, că moralul poporului nostru, dedându-se cu suferinţele răsboiului, nu-i cel dela începutul groaznicului flagel, că s'a dedat la vieţii mai înainte necunoscute. Risipa mare de bani pe lucruri mărunte şi de lux, iar nu formează capital de moralitate.

La cei de pe front, — cum s'a amintit într'un număr din „Unirea", s'au aflat cărţi de rugăciuni în con­trazicere cu credinţa noastră, ba ce e mai dureros, au obvenit şi cazuri de renitenţi.

Dau numai câteva crâmpeie din catalogul răutăţiilor, ce s'au con­statat la noi; ele vor atrage luarea aminte a celor puşi să vegheze de moralitatea poporului nostru.

Să ne revocăm în memorie, că luptele dintre popoare totdeauna au avut înrîurinţă şi asupra moralităţii. Ele nu se dau numai pentru cuceriri teritoriale; legi, convenţiuni şi altele, toate sunt supuse influinţei răs­boiului.

Tocmai de aceea să nu ne amăgim, că moralitatea poporului nostru e inescepţionabilă, că în el nu este nici o maculă de curăţit, şi aşa putem privi pasivi la viitor. Şi dacă le vedem, să luăm dispo­ziţiile necesari până când nu e târziu, până când toate se pot face tără mari zguduiri.

Avem destui preoţi, cari se poarte la inimă vieaţa sufletească a supuşilor lor; avem şi mijloacele

necesari, efective, cu cari să delă-turăm multele credinţe falşe.

Când superiorii bisericeşti vor eda un plan unitar de acţiune, — care a fost reclamat de multă vreme, — atunci în locui religiosităţii mo­ştenite, se va arăta religiositatea conştientă, formele ample vor fi suplinite prin fond, atunci poporul nostru va fi pătruns şi conştient de credinţa creştină.

Se impune o păşire sistematică, privitor la purificarea moravurilor amânarea ei ne poate cauza, mai târziu, mari decepţiuni.

I o a n M. M o l d o v a n u . ( 1 8 3 3 — 1 9 1 5 . )

— Notiţe biografice. —

De Dr. Ioan Raţiu. (Continuare.)*)

în co responden ţa s a , din 1 6 Aug. acelui an, în ca re r apor t ează Gazetei desp re alegerea Mitropolitului, s'au vărsat şi câteva lacrimi de dure re tăinuită, » rămânând ca apre ţ ie rea m e ­ritorie a faptelor şi lăsatelor, a ră ta rea autorilor şi cauzelor, a tâ t ale celor din lumină, cât şi ale celor din u m b r ă , descr ierea luptei în toa tă amărăc iunea ei şi a învingerei să se facă între al te t impuri , în cari publ icarea ăs tor fel d e lucruri se va pu tea face fără per ic lu . t ')

La anul a publicat actele sino­dului*), >cu unele observaţiuni« ') us tu­ră toa re , închinate mai ales lui Bohe-ţielu, pe care nu l'a mai ui ta t ; dar c e l e mul te ce avea de spus, le închise în sufletul său rănit pent ru alte vre-

*) Vezi Unirea Nr. 100 din 1915, unde aceste notiţe biografíes s'au în t rerupt din prilejul jubileului semicentenar al Institutului pedagogie. Dela Nr. 101 s'au dat biografiile profesorilor acestui institut, şi astfel in lipsă de spaţiu, nu s'a putut continua vieaţa lui I. M. Moldovanu. Dr. 1. Raţiu.

') Gaz. Iran». Nr. 61 din 1868. *) Acte sinodali tom. I, pag. 1—60. «) Tot acolo, pag. 188—193.

muri, şi cu e l s ' a u î ng ropa t pent ru t o t d e a u n a ! . . .

Ţinuta sa bă rbă tească a ră ta tă cu prilejul s inodului; vorbirea sa d i n p r e -seara a l e g e r i i ' ) ; co responden ţe le cu t ă i ş d i n Gazeta, în m a r e p a r t e ale lui; în sfârşit c â t e v a a l u z i u n i d i n i n t e r p r e ­t a r e a »condiţiunilor de a l e g e r e « , —

', p u t e a u sâ-i a d u c ă mul te s u p ă r ă r i sub e r a noului Mitropolit. Ş i d e f a p t să ştie, c ă î n t r ' o v reme — a n u l instalării

] — eră în p r a g eşirea lui în parohie , I d a r s o a r t e a a v r u t a l t f e l !

Moldovanu a r ă m a s la l o c u l său, şi Mitropolitul Vancea în curând avii prilej să-1 cunoască m a i de a p r o a p e , descoper ind în el un p r e o t învăţa t şi luminat , un ca rac te r m a r e , rezolut şi deschis, un o m iubitor d e muncă şi corec t în slujbele sale, conştiu de pu­terile sale şi to tuşi m o d e s t ca n ime altul între semenii săi. A c e s t om, care nu s 'a îmbulzit, nici nu s'a umili t ; c a r e n 'a cău ta t măr i rea şi nu s 'a s p e ­riat nici de parohie , în scur tă v r e m e numai prin virtuţile sale îl cucer i p e Vancea cu desăvârşire .

Astfel de oameni îi t rebuiau lui Vancea . El însuşi b ă r b a t cu erudi ţ ie frumoasă, şi înzes t ra t cu t o a t e cali tă­ţile a lese a l e unui arhiereu mare , a ştiut să înţeleagă vremile, să-şi cu­noască oameni i şi să se încunjure cu e lemente le cele mai va loroase ce avea biserica în zilele suirei sale în scaunul

! de Mitropolit . Supă ra rea răsări tă rec iproc în su­

flete p e v remea alegerii , d i spare fără u rme , şi cel c e p u t e a să se înalţe mai înainte, s 'a înăl ţa t şi acum, sub ocâr-muirea nouă, ca re sub t o a t e r apo r tu ­rile vieţii bisericeşti , s 'a adever i t sa­lutară şi super ioară .

O înăl ţare a preotului harnic şi m a r e la sfat, fără îndoială, se face sub Mitropolitul Dr. Ioan Vancea , deşi ea n ' a venit r e p e d e , cum s'a văzut la mulţi alţii.

J ) Cf. Gat. Iran». Nr. 60 din 1868.

Pag. 2. ü JV 1 K E A N r . 1 1 5 .

L a 1 8 7 1 î l a f l ă m m e m b r u a l e x a c t o r a t u l u i a r h i d i e c e z a n ' ) , î n c a r e c a l i t a t e s 'a d i s t i n s m u l t p r i n p r i c e p e r e a s a , şi m a i t â r z i u , d u p ă a b z i c e r e a b ă ­t r â n u l u i C o n s t a n t i n P a p f a l v i a j u n s e î n s u ş i p r e ş e d i n t e a l a c e s t u i o f i c i u d e f r u n t e , p e c a r e 1-a c o n d u s c u p r u d e n ţ ă p â n ă l a c e l e d i n u r m ă z i l e d e p u t e r e .

L a 1 8 7 5 h ă r n i c i a şi î n ţ e l e p c i u n e a î i d e s c h i s e c a l e şi m a i l a r g ă l a a c t i v i ­t a t e : c u d e c r e t u l d e l a 9 M a r t i e N r . 7 3 3 e n u r n i t a s e s o r î n c o n s i s t o r u l m i t r o p o l i t a n . A c i i - se î n m u l ţ e ş t e m u n c a , d e l a c a r e n u s 'a r e t r a s n i c i o d a t ă , p u t e a î n s ă să-1 j i g n e a s c ă f a p t u l , c ă a l ţ i i , î n o r i c e c h i p i n f e r i o r i , a u fos t d i s t i n ş i î n a i n t e a l u i ; d a r p e n t r u e l n u f ă c e a u d i s t i n c ţ i i l e şi n u s 'a î n b u l z i t s ă l e c a p e t e .

A b i a l a d o i a n i î n u r m ă , î n 1 8 7 7 p r i m e ş t e şi e l o d i s t i n c ţ i e : t i t l u l d e p r o t o p o p o n o r a r , c u d e c r e t u l d e l a 2 4 A p r i l i e N r . 1 3 7 5 .

î n a n u l a c e s t a , 1 8 7 7 , i - s e d ă şi o s a r c i n ă n o u ă , g r e a , a c e e a d e p r e f e c t a l t i p o g r a f i e i , î n c a r e p o s t d e a s e ­m e n e a s 'a a d e v e r i t m a i i n i ţ i a t i v şi m a i f o l o s i t o r , î n c e i d o i a n i ( 1 8 7 7 — 1 8 7 9 ) , d e c â t t o ţ i î n a i n t a ş i i să i d e l a C i p a r i u î n c o a c e , p r e c u m v o m v e d e a l a a l t l o c .

I n t o a t ă v r e m e a a c e a s t a î n s ă p e n o i n e p r i v e ş t e m a i m u l t p a r t e a l u i I. M . M o l d o v a n u , d e s f ă ş u r a t ă î n o r d i n e a m a r i l o r p r o b l e m e , c e p r e o c u p a u b i s e -

r ) Cf. Şematismul de pe an. 1871, pag. 14.

r i c a şi c l e r u l r o m â n e s c u n i t d e l a 1 8 6 9 î n a i n t e , c ă c i t r e b u e să ş t i m , c ă M o l ­d o v a n u , şi c a p r e o t s i m p l u , s ' a i n t e ­r e s a t t o t d e a u n a d e s o a r t e a b i s e r i c i i s a l e , şi a l u p t a t d i n s u f l e t p e n t r u p r o g r e s a r e a e i î n t o a t e d i r e c ţ i i l e . C e l c e c u n o ş t e a a d â n c t r e c u t u l b i s e r i c i i r o ­m â n e , c u t o a t e l u p t e l e e i p e n t r u a d e ­v ă r u r i l e , c a r i r ă m â n , d e j a d e a c u m f ă c e a o p a r t e d i n i s t o r i a e i . I n a n i i a c e ş t i a e l v ă z u s e t o a t e f r ă m â n t ă r i l e e i p e n t r u a u t o n o m i e , şi o r g a n i z a r e , şi l u a s e p a r t e a l ă t u r e a c u a l e ş i i b i s e r i c i i şi n e a m u l u i ' î n t o a t e l u p t e l e e i d e l a 1 8 6 8 î n c o a c e , r e p r e z e n t â n d p u r u r e a a c e l e a ş i v e d e r i l a r g i şi s ă n ă t o a s e , î n c a r i se s i n t e t i z a u d o r i n ţ e l e c l e r u l u i , d r e p t u r i l e n e ş t i r b i t e a l e b i s e r i c i i şi a f l a r e a c ă r ă r i l o r d u c ă t o a r e l a i s b â n d ă .

i A f a r ă d e c o n c i l i u l I p r o v i n c i a l , c e l e -j b r a t l a 1 8 7 2 , l a c a r e n ' a f o s t a l e s , | I o a n M . M o l d o v a n u n e î n t i m p i n ă l a

t o a t e s i n o a d e l e a r h i d i e c e z a n e şi l a a d u n ă r i l e m a r i r o m â n e ş t i , c a r i p r i v i a u b i s e r i c a şi ş c o a l a , l u c r â n d c a n o t a r , o r i c a m e m b r u î n c o m i s i u n i , o r i p a r ­t i c i p â n d l a d e s b a t e r i , u n d e c u v â n t u l s ă u l ă m u r i t şi î n ţ e l e p t , v e d e m c ă t o t ­d e a u n a a f o s t a s c u l t a t şi p r i m i t .

L ' a m v ă z u t î n s i n o d u l e l e c t o r a l d e l a 1 8 6 9 , u n d e a ş a d e m u l t a ş t e p t a d e l a c e l e z e c e p u n c t e p u s e n o u l u i m i t r o p o l i t , î n c a r i şi l u i i -a p l ă c u t , c a şi c l e r u l u i î n t r e g , să v a d ă o g a r a n t ă a d r e p t u r i l o r b i s e r i c i i s a l e .

A s e m e n e a î l v e d e m î n s i n o d u l a r h i d i e c e z a n d e l a 2 0 — 2 2 O c t o m v r i e

1 8 6 9 , c a d e p u t a t a l p r o f e s o r i l o r 1 ) , c a u n u l d i n c e i t r e i n o t a r i a i s i n o d u l u i *) şi c a m e m b r u î n c o m i s i u n e a , c a r e p r e g ă t i s e l e g e a e l e c t o r a l ă p r o v i z o r i e p e n t r u c o n g r e s u l p r o v i n c i e i m i t r o p o l i ­t a n e s ) . S e v ă z u r ă a c i m u l t e d i n î n ­s u ş i r i l e - ! d i s t i n s e , p r e c u m n e a r a t ă a c t e l e s i n o d u l u i p u b l i c a t e d e e l î n s u ş . E l se p r e z e n t a c u p r i n c i p i i s a l u t a r e , b i n e f o r m u l a t e , şi p r o p u n e r i l e lu i p u ­t e a u fi t e m e i u . B u n c u n o s c ă t o r a l p r e o ţ i l o r d e l a s a t e , a l m i z e r i i l o r d e t o t f e l u l şi a l a b u z u r i l o r s ă v â r ş i t e î n d i f e r i t e c h i p u r i , c e z ă d ă r n i c e a u p r o ­m o v a r e a m o r a l i t ă ţ i i î n c l e r şi p o p o r , şi n u se m a i p u t e a u s u f e r i î n b i s e r i c ă , e l c e r e a s i n o d u l u i > c a n i c i u n p r e o t a f l ă t o r î n f u n c ţ i u n e b i s e r i c e a s c ă să n u p o a t ă p u r t ă d e r e g ă t o r i e c o m u n a l e s a u d e s t a t « * ) . I n o r d i n e a r e g u l a r i i p a r o h i i l o r , p r i n c o n t r a g e r e , e l r e c u n o ş t e a î n p r i n c i p i u n e c e s i t a t e a c o n t r a g e r i i p a r o h i i l o r , d a r d o r i â c a a c e e a să se f a c ă » c â t se v a p u t e a f ă r ă d a u n a s u f l e t e a s c ă a b i n e -c r e d i n c i o ş i l o r * "). Ş i t o t a t u n c i s o l i c i t ă şi c o n v o c a r e a u n u i c o n g r e s , d e l a c a r e , î m p r e u n ă c u c l e r u l r o m â n e s c a ş t e p t ă r e s t a u r a r e a b i s e r i c i i u n i t e . > L a c a z u l n e d o r i t — z i c e î n p r o p u n e r e — c â n d c o n v o c a r e a c o n g r e s u l u i p r o v i n c i a l m i ­t r o p o l i t a n a r î n t i m p i n ă g r e u t ă ţ i şi n u s 'a r p u t e a e x e c u t a a ş a t i m p u r i u , c u m

') Acte sinodali, tom. II, pag. 4. *) Ibidem, tom. II, pag. 10. 3) Ibidem, tom. II, pag. 12. *) Ibidem, tom. II , pag. 15. 5 ) Ibidem, tom. II, pag. 19.

F O I Ţ A . Un mormânt.

Uitând durerea ş'amarul, Departe pe'ntinsa câmpie 1-şi doarme azi somnul de veci Soldatul subt umeda glie!!.

El n'are pe nimeni în lume Să-l plângă cu lacrimi amare!.. Doar vântul de-l chiamă pe nume Când luna pe ceriuri răsare. —

Şi'n nopţi furtunoase de toamnă Când ploaia eade măruntă Să pare că mortul întoană Cântarea vieţii pierdută!...

Iar stropii de apă năvalnic lsbesc fără milă mormântul, In care eroul stă rece Şi'n veci unit eu pământul!!!.

Sabin.

D o u ă b u c o a v n e . (Continuare.)

. î n t r e b cam trebuie să se roage ossal lui Dumneseu"? Aici urmează o serie de ru­găciuni: Tatăl nostru, închinăciunea ingerului

cu cirile şi equivalentul latinesc-unguresc. „Mărturis irea pravoslavnicii credinţă dată întră ceasta chip la întâiul în Nekeia săbor a toată lumea, şi al doilea în Ţar igrad: Cred Intru unul e tc . . . Simbol preosteniago Ata-nasia Fatr iarha Alexandriscago: — Cela ceva vrea să să mântuiască e tc . . .

Zece porunci ale lui Dumnezeu... Şase săvârşiri ale legii nouă, ce plinesc

poruncile legii vechi, Mat. 5. 21. Dela foia 16, p. 32 până la sfârşite

sub t i t lu: „Int rebăciane" , să explică câte taine sunt în legea nouă, pe care le ţine bi­serica răsăritului. Explicarea ajunge până la taina a treia, care este cuminecătura, — de aici lipsesc mai multe foi.

Limba bucoavnei este cea obicinuită tn cărţile bisericeşti din veacul 17 şi 18-lea cu inversiuni ca „ţinesevor lor*, — „nimie asemnând", cu arhaisme ca „întruluncimea voroavei pentru aceasta11 — „ea să propăvă-duiască stătăcios", etc. Aceleaşi fenomene lesicali şi fonetice, cari se găsesc în cărţile bisericeşti contemporane.

Din titlu bucoavnei descrisă aici să vede ca acest exemplar este adoua ediţie a unui abecedar mai vechiu.

Noi c r e d e a , că ediţia tntâi nu poate fi alta, decât, aceia pe. care ne-o descrie regre­tatul profesor de limba şi l i teratură r o m â n i dela universitatea din Cluj, Dr. Gregoriu

Silasi în ,Amicul Familiei" şi reprodus în organul Asociaţiunii „Transilvania" Nrul 9—10 din 1883, a cărui titlu întreg es te : „Bueovna, ce are tn sine deprinderea învă­ţăturii copiilor la carte, şi simvolul credinţii creştineşti, zece porunci ale legii vechi şi ale cei nouă, şepte taine ale bisericii răsăritului iproci: Cu voia sfinţitului chir Atanasie mi­tropolitul ţerei Ardealului; acum întăiu In­t ra cesta chip tocmită şi t ipărită la sfânta mitropolie tn Belgrad, de Mihaiu Istvanovici tipograful, anul Domnnului 1699".

Comparând descrierea acestei bucoavne făcută de eruditul profesor Silasi cu bueovna Înfăţişată de noi fără multă hesitare trebuie s i constatăm, că este aceia şi cu cea dela Cluj — afară de titlu, care In partea a doua e schimbat.

încheierea e, că Bucoavna lui Becikeri dela Cluj, nu e decât ediţia a doua a bu-covnei din 1699. t ipărită la Belgrad de cătră Mihaiu Istvanovici.

II.

A doua bucoavnă este tot în format 8 — cevaşi mai mare ca cea dintfciu. E legată In pereţi tari la călcâiu cu piele roasă de vechime. Hârt ia e mai întunecată, iar t iparul • mai pronunţat. Bucoavna are 17 foi nepa­ginate. Nu e completă, lipsesc foi la p. 6, pag. 10, pag. 14 şi pag. 32. La sfârşit e tn-

Nr. 115. U N I R E A Pag. 3 .

c e r n e c e s i t ă ţ i l e sf intei n o a s t r e b i s e r i c i , In c a z u l a c e s t a E s c e l e n ţ a S a P ă r i n t e l e M i t r o p o l i t s ă c o n v o a c e a m ă s u r a t p u n c ­t e l o r s inoda l i cîela 1 8 6 8 şi n u m a i d in s inu l a r h i d i e c e z e i as t fe l d e a d u n a r e c o m p u s ă d in c l e r şi la ici , c a r e a s ă r e g u l e z e cel p u ţ i n a f ace r i l e a c e s t e i p ă r ţ i d in p r o v i n c i a A lbe i - Iu l i e« 1 ) .

(Va urma).

Dr. loan liatiu.

î m p ă t r i t a î n ţ e l e g e r e ş i G r e c i a . — Guvernele ententei In demersurile lor către Grecia, pretind ca guvernul elin să designeze o zonă neutrală prin care trupele entente i şi resturi le armatei sârbe să se poată re t rage în Albania eventual în Grecia. Grecia e necesitată să dee acestei note nn răspuns cât mai grabnic, fiindcă re t ragerea armate i sârbeşti In Albania sau pe teri tor elin e tot mai actuală.

împă t r i t a Înţelegere a păşit agresiv faţă de Grecia, i-a declarat blocadă economică şi comercială, deţine şi esamnează toate vasele cu pavilion grecesc de pe marea Egeică şi Medi terană, ca să o forţeze la cedarea toritorului amintit.

Ziarele engleze sunt indestulite cu blo-cadarea ţărmuri lor greceşti, despre care ziarul „EveninEr -Si. dard" scrie că blocarea e un semn pentru Grecia ca să nu comită t rădare. Nu peste mult se va convinge regele Con­stantin despre forţele puterilor cărora vrea ti li-se opună. Oricine va fi Învingător Grecia nu poate decât să piardă. Ziarul „Pali Mall Gazet te" scrie: Blocusul e numai un gram

') Ibidem, tom. II, pag. 26—27.

treagâ. Faţa foaiei întâi e Încadrată cu or-namentică în o coloare, care o găsim şi pe faţa a doua şi a treia, apoi în corpul bu­coavnei, unde să sfârşeşte şi se începe un capitol nou. Ornamentica e alcătuită din mici floricele cu potirul deschis, să par a fi lalea, sau tulipan stilizat.

Titlul bucoavnei o următorul :

Bucoavnă Pentru deprinderea Pruncilor la Cetanie,

şi la temeiul învăţăturii creştineşti, iproci. Cu blagotlovenia Ecsţelenţiei Sale Prea Lu­minatului, şi Prea o efinţitului Domnului Domn, G: Grigore Maer Vlădicii făgăraşului, şi al vrea Înălţatei Kesaro Krăeştii, şi Apos-toliceştii Măriri S/eatnic dinlăuntru, iproci: iproci :

Tipărită în Blaj, în Tipografia M: B: Vestiri Februarie 16. Anii dela Hs. 1777. De Petru Popoviei Rămniceanul lip:

Pe pagina a doua este. „Rugăciuea afântului Maxim Înaintea cetănii", al cărei text 11 redăm în întregime: „Domne Ize Hse, deschidemi, urechile şi ochii inimii mele, ca să auz cuvintele taie, şi să Ie înţeg, şi să fie voia ta. Nemernic sânt eu pre pământ, nu ascunde dela mine poruncile tale. Desco­pere ochii miei, şi voiu soeoti minunile din legea ta...*

(Va urma.)

Prof. Gavril JPrecup.

din medicina, care poate cura morbul de care părt inesc regele Constantin şi supuşii lui. E singurul argument , prin care demustrăm că ententa dispune şi de alte mijloace afară de cele ale pretiniei, şi e aplicată să pedep­sească pe cei ce vreau să o trădeze.

Ziarul „Kolnische Zeitung" dă după „Stampa" următoarea depeşă datată in 22 crt.: Ruperea legăturilor diplomatice între Atena şi împătr i ta în ţe legere e iminentă.

Ţ a r u l c e r c e t e a z ă t r u p e l e c o n ­c e n t r a t e I a f r o n t i e r a r o m â n ă . — Din Bucureşti se anunţă, că Ţarul şi moştenitorul tronului rusesc au sosit ia Reni, unde vor cerceta t rapele destinate se lupte contra Bulgariei.

R u s i a n u c e d e a z ă B a s a r a b i a . — Diplomatul rus Grigore Lozinski a trimis revistei „Mercure de France" o scrisoare din care iese lămurii , că Rusia nu cedează Ro­mâniei Basarabia, pe lângă toate sforţările depuse de guvernul francez pentru a atrage pe România alături de ententâ. Scrisoarea dlui Lozinski o dăm după ziarul „ îna in te" :

Domnule,

In interesantul d-tale articol în „Mercure de France" dela 1 Iulie 1915 afirmi că ee-darea Basarabiei — care n'ar fi aparţ inut Rusiei decât dela 1812 la 1856 şi ar fi fost reluată la 1879 — ar asigura intervenţia României tn favoarea aliaţilor şi n 'ar costa-o aproape nimic pe Rusia.

Permite-mi, domnule, să semnalez o eroare care s'a s t recurat tn articolul d-tale şi care mi se pare destnl de importantă. Rusia n'a renunţa t nici odată la drepturi le sale asupra Basarabiei anexată tn 1812. Numai districtul Ismail (la îmbucătura Dunării) care constitue aproximativ o cincime din teritorul provinciei Întregi, — a fost cedat principatelor dunărene ia 1856 şi re­luat tn urma congresului din Berlin.

Clasele instruite ale populaţiei basara-bene sunt cu totul rusificaie şi niei nu vor să audă de dominaţia românească, Noi ruşii nu vom consimţi nici odată să perdem această provincie care ne aparţ ine de mai bine de o sută de ani, şi care apără fron­tierele Podoliei şi ale guvernământului Cherson.

Nu poate fi vorba despre cedarea Ba­sarabiei României.

R o m â n i a n u v a a d m i t e c a t r u ­p e l e R u s i e i s ă t r e a c ă p r i n D o b -r o g e a . — Citim în „Drepta tea" : Ultimele evenimente din Balcani par a se repercuta serios asupra politicei externe a României. De sigur, nu s'ar putea da prea multe amă­nunte tn aceasta privinţă; ceeace este sigur, Insă, este faptul, că cercurile diplomatice ale ambelor grupe de Puteri bel igerante, au început să voibească In mod serios de apro­pierea momentului aeţiunei României.

In cercurile diplomatice ale Entente i bunăoară, se spune, că România nu va mai putea să reziste In neutral i tate, fiindcă ime­diat ce planul atacării Bulgariei de câtră Rusia va deveni real i tate, ea va trebui ne­apărat să-şi precizeze atitudinea.

En ten ta este hotăr i tă să procedeze cu România mult mai energic decât cum a procedat cu Bulgaria şi Grecia. Rusia, imediat ce va termina concentrarea ei tn sudul Basarabiei, va adresa României un ult imatum, în termeni cât se poate de con-cişi, în care, după ce va anunţa necesitatea trecerei trupelor sale destinat* atacărei Bul­gariei prin Dobrogea, va cere guvernului să se pronunţe în mod favorabil la această cerere.

Celealalte Puter i al* împătr i te i se vor asocia şi ele la acest ultimatum al Rusiei.

In cercurile diplomatice tn legătură ca Puteri le Centrale, unde acest plan al Rusiei este cunoscut de mai bine de o lună, se declară, că noua eampanie a Ententei contra Bulgariei va fi iarăşi un bluft, la fel cu cele- _ alalt* de până acum.

In primul rând — spun aceste cercuri — România nu va admite cererea Rusiei, şi Puterile Entente i sunt sigure de pe mina, că dacă România reluză treeerea Ruşilor pa teritorul ei, t recerea nu se va mai face.

Dar chiar dacă România ar primi pro­punerea Rusiei, — ne spunea diplomatul — planul Ententei tot ar eşua. După unirea, care s'a făcut şi tn vederea înaintării arma­telor germane spre Constantinopole, s'au luat toate măsurii* neeesare, pentru ca o expediţie a Rusiei In Bulgaria să nu aibe nici un succes. Trupe germane şi muniţiuni suficiente au asigurat teritorului bulgar apă­rarea contra Ruşilor, ori In ce punct ar

I îndrepta aceştia atacul lor, dar, — a con­tinuat diplomatul în chestiune — România nu va lăsa trecerea trupelor ruseşti pe teri­torul ei, căci România nu este Grecia.

De cale 6—7 sute de mii de baionete româneşti s'a ţ inut seama mereu dela în­ceputul răsboiului european şi până aeum şi de ele va trebui să ţină neapăra t seamă şi Rusia.

In România va fi evident un moment de criza externă, ea va trace Insă repede , pentru că ceasul României va sosi ceva mai târziu."

Pag . 4. U N I R E A Nr. 115.

Răsboiu! european. După ocuparea teritorului ce

formează vechea Sârbie, rezis tenţa a rmate lo r inimice e to t mai mică, cea ce consistă în numărul m a r e de prin-soneri făcuţi de că t ră t rupele noas t re şi în aceea , că a rmata le sârbe de -serteză în masse mari . Desp re mersul ră3boiului comunica te le ves­tesc , că t rupele lui Kovess şi Gal-witz sunt la o d is tanţă de 6 ki lometr i de Mitrovica, iar de Pristina de 10 kilometri . P e culmile ce se est ind spre ost d e Prist ina bulgarii încă cu­ceresc te ren . Lup te le se dau pen t ru res tul neocupa t încă de t rupe le noas t re din ter i torul nouei Sârbie . O coloană din a rma ta noas t ră a cucerit oraşul Pri jepolje.

Lup te l e cu Italia decurg . Atacur i v e h e m e n t e se dau pe frontul dela Isonzo. For t ă re ţ e l e putern ice dela Podgora , Pevma, Oslavia şi Monte San Michele sunt puternicele obstacole de cari s'au prăbuşi t t oa t e atacuri le italienilor cu perder i imense pent ru ei. S p r e nord de Monte-San-Michele ita­lienii prin atacuri noc turne au pă t runs în poziţiile noas t re , t rupele carintiene însă i-au silit să se re t ragă .

Cătră abonenţ i ! N e aflăm sp re cape tu l anu lu i

şi o p a r t e foarte m a r e d in t re a b o n e n ţ i n u n e - a u t r imi s încă nici u n filer.

D i n res tanţ i i le ani lor t recuţ i a v e m p e afară o s u m ă de t o t m a r e . N e es te şi greu să o a m i n t i m . D e altă p a r t e dator i i le cu edi tarea foii cresc în m o d î n s e m n a t .

T ipogra f i a n e s t r ânge m e r e u p e n t r u cos tu l t ipa ru lu i şi bănci le p e n t r u bani i î m p r u m u t a ţ i , fără ca să fim în s ta re să p l ă t i m nici m ă c a r in terese le d u p ă dator i i le ce a v e m .

R u g ă m deci cu t o t dead insu l p e P . T . d o m n i şi fraţi abonen ţ i , să iee îh d r eap t ă soco t in ţă s ta rea aceas ta şi să n e t r i m i t ă p r e ţ u l foii, cu carele n e da toresc .

Red. şi Administraţia.

piverse. Intru mărirea iui Dumnezeu. Credin­

cioşii din Spini, întru amintirea ceior de pe câmpul de lupta: părinţi, fraţi şi Si, au procurat cu 104 cor. 50 fii. un chivot argint de china şi o cutie pentru sf. cuminecătură de argint veritabil prin atilierul din Blaj cu 104 cor. 50 fii.

Spini 24 Nov. 1915. Alimpiu Costea,

paroh gr. cat.

Medalia de aur pentru vitejie. Subofiţerii Ioan Oprea şi Ioan Ferenţ dela regimentul de infanterie teritorială (de honvezi) nr. 24, însoţiţi d» bună voie de vreo 20 soldaţi s'au strecorat până aproape de tranşeele ruseşti. Au deschis un foc viu asupra duşmanului, s'au folosit de zăpăceala sa momentană şi cu o năvală impetuoasă şi s tr igăte de ur ra! au reuşit să pătrundă în şanţurile lui. Prin aceasta a smuls din manile ruseşti un punct da razim, caro ni-1 luaseră mai înainte ruşii. Pilda îndrăsneaţă a celor numiţi mai sus a produs un atac general pe întregul nostru front, iar rezultatul a fost, că am cucerit un nou tranşeu, situat mai departe. Mulţi prisonieri şi o considerabilă pradă de răsboi am luat cu acest prilej dala duşman. Harnicii subofiţeri sunt acum distinşi cu medalia de aur pentru vitejie.

Contribuire. Din incidentul jubileului de 50 ani al Institutului pedagogic gr. cat. român din Blaj, dl Vasile Trimbiţaş, învăţător a binevoit a contribui: - 10 cor. la Funda-ţiunea Petru Solomon, şi 10 cor. la „Funda-ţiunea Leontin* F. Negruţiu".

II rugăm, să primească şi pe aceasta cale mulţămita noastră sinceră pentru această frumoasă dovadă a recunoştinţii

Direcţiunea.

Prinsonieri români în Rusia Dl. pro­fesor Traian German din Blaj primeşte o corespondenţă din Rusia, tn care mai mulţ români fac cunoscuţi că sunt prinşi tn Rusia. Le publică numele tuturor, ea cei Interesaţi eventual să se ştie orienta. Ioan Hăţâgan In Taşkend Asia. To t acolo, Ion Botean, Iacob Comşa, Mihail Bundea. Victor Onciul.

„Sârbia moare"... Corespondentul spe­cia! al ziarului „Le Peti t Journal" din Salonic, Albert Londres, cunoaşte evenimentele din Balcani — de visu — şi relatează o con­vorbire pe care a avut-o cu Gabrielovici, secretarul primului-ministru Pasici. Iată această re la ţ iune:

„I-am i;pus: Am văzut lucrurile ce le Îndeplinesc ai voşti. Unde pot expedia te legramele?

— Nu ştiu, răspunse el. — Credeţi că am timp să mă duc la

Bucureşti şi să mă întorc? — Dacă plecaţi imediat, puteţi ajunge

la Bucureşti, dar nu vă pot garanta, câ o să vă puteţi Întoarce.

— Pot ajunge la Salonic, luând drumul prin Prist ina?

— Drumul este Încă acum liber, dar mă îndoesc că r a mai fi liber, c lnd veţi ajungă tn Pristina.

— Aşa dar suntem tăiaţi. — Suntem, spuse el; un singur drum

ne mai leagă cu universul şi aceste este prin munţii Albaniei, un drum de 5 sile

călare. Sârbia moare. Nu ne repoşăm nimic nici în inimă nici ?n nsinte. Rămânem cre­dincioşi amicilor noştri până la ce! din urmă suflu".

Londres îşi încheie relaţiunea cu cu­vintele: Dela Belgrad, dela Niş, dela Ues-kueb şi Pristina, dela Prizrend şi Monastir, din înălţimi, din dreapta şi din stânga, ţa ra aceasta nenorocită e înconjurată din toate părţile. Ea stă sub foc şi e ameninţată de

I săbii.

Cinema „Edison" din Blaj, Duminecă 28 crt. va reprezenta următorul program:

1. Celea mai noui susceperi din răs-boiul mondial. 2. Vivandiera, comedie în 3 acte. 5. Drama din vieaţa artiştilor, în 4 acte.

Necrolog, f Gavrilă Taiar parohul gr.-cat. în Grebeni^ul de câmpia a repausat în 14 Novembre 1915 Împărtăşit eu sf. Sa­cramente ale muribunzilor in etate dft 70 ani.

Odihnească în pace!

B i b l i o t e c a a c a d e m i e i r o m â n e .

In luna Octomrrie 1915 s'au con­sultat de 945 cititori 2605 volume şi broşuri t ipări te; de 93 cititori s'au consultat 3*7 manuscripte, 1370 documente, 2 cărţi vechi româneşti (1503—1830).

Colecţiunile Bibliotecei au sporit în această lună cu 1086 volume şi broşuri, 248 numere de reviste române, 137 reviste străine 2 atlase şi hărţi, — stampe şi portrete, 44 volume manuscripte, 46 documente, 129 fo­tografii, — album, 470 foi volante, 17 note muzicală, 3 obiecte de muzeu şi 21 mocete.

Biblioteca e deschisă in fiecare zi de lucru pentru cărţile t ipări te dela 8 ore di­mineaţa până la 6 seara, pentru manuscripte şi documente dela 8 ia 12 şi dela 1 la 6.

Pfcopriet&r, editor şi Bâd&ctor rospomabii: I o a n S u c i u .

C u m p ă r ă m tot fe lul de c e r e a l e :

grâu, orz, ovăs, fasole (mazere alba)

în orice canlitate!

Birou şi magazin agricol (C. Băilă.)

S Z A S Z S E B E S .

«r Gafea ieftină de Crăciun! Firma noastră de import F. A. D E 6 A N în FITJME (Postaflok nr. 163) ne avizează că a primit un transport mare de cafea, deci o vinde

cu pretori reduse. — Scrieţi româneşte! No. 1 Cafea Santos, aleasă şi frumoasă 1 kgr. 4*80 cor

> 10 > Cuba fină, frumoasă 1 kgr. . 5-— >

> 14 > Cuba cea mai fină 1 cgr. . . 540 15 > Cuba mărgele aleasă 1 kgr. . 5-40

» 16 > Cuba specialitate 1 kgr. . . 5-80 24 5'60

> 21 > 5-40 >

> 106 > Victoria* cea mai fina mixtură 1 kgr.^ 580 >

1 kgr. - 2 0 5 kgr. se trimit cu posta francat şi vămuit

prin rambursa. Veşt i din Olanda spun că se va urca preţul

la cafea în mod ne mai auzit şi multe calităţi vor lipsi. Provedeţi-vă la timp pentru Crăciun, căci şi aşa ajunge cu întârziere.

Rugăm preoţimea noastră se recomande ^ această firmă cu ori şi ce ocaziune chiar şi între străini, căci numai aşa o putem scoate cu bine din criia de răsboiu.