FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII . Nr. 2 (24) Aprilie - Iunie 2017

Periodic al comunităţii din Sacoşu Mare, judeţul Timiş; Fondator: prof. Gheorghe Lungu

Periodic afiliat Asociaţiei Publiciştilor Presei Rurale în Banat

Moto: “Eu sunt oftatul care plânge / Acolo-n satul meu din deal.” Octavian Goga

Primul „CET ĂŢEAN DE ONOARE” din satul SACOŞU MARE

În data de 26 martie 2017 s-a

lansat propunerea ca profesorul pensionar Gheorghe Lungu, născut în Sacoşu Mare, judeţul Timiş la 12 februarie 1945, să i se confere titlul de „CETĂŢEAN DE ONOARE” al comunei Darova.

Această gratitudine i s-a oferit prin hotărârea Consiliului Local al Primăriei Darova nr, 38

din 31 mai a.c. Semnează primarul comunei Sorin Tilihoi şi ini ţiatorul de proiect Alin Năfărean.

Diploma şi placheta au fost înmânate la Ruga satului din ziua de duminică 5 iunie 2017 ora 19 în Dealul Jocului.

Alin Dacian Năfărean

DRAGI SĂCOŞĂNI, GOŞTI ŞI INVITA ŢI,

Doresc har de la Dumnezeu, bucurie, sănătate şi

spor în toate! Iată-ne în Dealul Jocului de la noi din sat unde

sărbătorim cu toţi ZIUA RUGII. Evenimentul este important pentru noi toţi. În ceea ce mă priveşte bucuria este mare şi nu cunoaşte hotare de gratitudinea ce-am primit-o din partea Primăriei Comunei Darova de a fi ales „Cetăţean de onoare” al satului nostru în care m-am născut şi pe care, cât voi trăi, n-am să-l uit.

Legat de acest eveniment se pun două întrebări: Ce s-a făcut pentru sat? şi Cine a făcut? Încep cu cea de-a doua întrebare „Cine a făcut?”. Eu, persoana care vă vorbeşte. Mă numesc Gheorghe Lungu, fiul lui Gheorghe şi Maria, născut în Sacoş, un smerit fiu al satului, profesor pensionar, domiciliat în Timişoara şi sunt mândru că mi-s săcoşan. Referitor la prima întrebare: Ce am făcut? Pot să spun că-n plan cultural, etnografic, folcloric, lexicografic, istoric şi publicistic am scris despre acest „colţ de rai” în care se găseşte localitatea Sacoşu Mare. Vedeţi dumneavoastră că viaţa aceasta este trecătoare, iar după noi rămâne ceea ce facem pentru alţii şi nu pentru noi. Deci tot ceea ce facem rămâne în veşnicie.

Voi menţiona Monografia satului nostru în care am scris despre Sacoş, stabilindu-i vechimea de trei milenii. Am mers pe firul istoriei cu o mie de ani înainte de Hristos, urmând apoi cei două mii de ani de la Hristos până-n prezent, încheind cu anul 2007 când ţara noastră a intrat în Uniunea Europeană. De atunci sunt exact zece ani, căci ne aflăm în Anul Domnului 2017.

În al doilea rând am scos la lumina tiparului publicaţia FOAIA SĂCOŞANĂ în octombrie 2011.

De atunci a apărut trimestrial în mod regulat cu toate ştirile despre satul nostru şi nu numai. Este FOAIA satului care aduce la trei luni bucurii oamenilor. Menţionez c-am fost ajutat în colectivul de redacţie de profesorul de ciclu primar Petru Drăgan, redactor şef adjunct, preotul Ciprian Berariu, secretar de redacţie, În prezent munca redacţională şi de secretariat este deţinută de actualul preot paroh Răzvan Marinescu, iar de fotoreporter o face Alin Năfărean, fiu al satului. Colaborator cu materiale este Sorin Tilihoi, primarul comunei, precum şi Nicolae Jurescu, Nicolae Toma, Gheorghe Bălu ş.a. Informaţii despre sat am primit de la consătenii Valentin Semeniuc, Petru Vasii şi moş Nicolae Doboşan buni cunoscători ai localităţii noastre. Poate mai sunt şi alţii, în mod sigur că mai sunt, dar dacă nu i-am nominalizat să mă ierte. Sper să-i prezint cu alt prilej.

Satul nostru a fost întotdeauna mare şi frumos. Noi avem sfânta datorie să-l iubim, pentru că mai mare decât dragostea de sat, de părinţi şi de copii nu este alta. De aceea merită să-l apărăm şi să ţinem la el pentru a lăsa urmaşilor moştenirea noastră pe care o avem de la înaintaşi.

Şi acum mulţumirile mele se îndreaptă spre edilii de la Primărie pentru încrederea pe care mi-au acordat-o de a mă propune să fiu Cetăţean de onoare. Mulţumesc domnului primar Sorin Tilihoi, viceprimarului Viorel Aurel Cherciu şi nu în ultimul rând organizatorului de proiect Alin Năfărean.

Vă doresc tuturor, distracţie plăcută, voie bună şi-ntru toate bună sporire!

Gheorghe Lungu

2 FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017

O SFÂNTĂ LITURGHIE ALEAS Ă În duminica a IV-a după Paşti (a

Slăbănogului de la Vitezda) la biserica ortodoxă din satul Sacoşu Mare a avut loc o slujbă deosebită, săvârşită de preoţii Răzvan Marinescu şi Gherorghe Bălu.

Sfânta Liturghie s-a săvârşit cu participarea

corului bisericesc „ARMONIA” de la Bocşa Română, condus de preotul Silviu Ferciug. La această bună colaborare şi organizare a contribuit şi domnul Dorel Viorel Cherciu, fiu al satului Sacoşu Mare, stabilit în oraşul Bocşa Română.

După terminarea slujbei credincioşii au fost

miruiţi şi li s-a dat anafură, ca apoi să aibă loc un schimb de cadouri: Parohia Ortodoxă Sacoşu Mare a acordat Diplomă de participare corului „ARMONIA”, iar p ărintele Silviu Ferciug a distribuit monografia corului bisericesc din Bocşa Română, fiind autorul cărţii alături de doamna preoteasă Liana Ferciug şi domnul Dorel Viorel Cherciu. A fost dată o carte parohiei din satul nostru, preotului paroh Răzvan Marinescu, preotului pensionar Gheorghe Bălu, profesorului de ciclu primar Petru Drăgan şi nu în ultimul rând profesorului pensionar Gheorghe Lungu.

La final a avut loc agapa frăţească la Căminul

Cultural din Sacoşu Mare. Răzvan Marinescu

HOTĂRÂRE

Prin dragostea ce-o avem de la Dumnezeu şi

voinţa sătenilor noştri săcoşăni, Consiliul Comunal al Primăriei Darova hotărăşte în cadrul Agendei Culturale ca ZIUA RUGII să fie la Rusalii, Sărbătoarea POGORÂRII SFÂNTULUI DUH (CINCIZECIMEA). Este de altfel o dorinţă a tinerilor şi a celora din câmpul muncii care mai uşor pot participa la Ruga satului în ziua de duminică. Aşa că începând cu anul de graţie 2017

de la Naşterea Domnului Iisus Hristos RUGA SĂCOŞANĂ este la Rusalii.

Dragi săteni, nădăjduiesc să primiţi cu bucurie şi dragoste această schimbare, dar mai ales cu înţelegere care e în binele şi spre folosul comunităţii. Doresc din inimă ca Ruga să se desfăşoare normal, iar gazdele şi goştii împreună să participe la sărbătoare.

Vă mulţumesc pentru înţelegere! Viorel Aurel Cherciu

FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017 3

RUGA SĂCOŞANĂ

Anul acesta Ruga la Sacoşu Mare a avut loc la Rusalii, în cele două zile (duminică, 4 iunie şi luni, 5 iunie),desfăşurându-se după următorul program:

Duminică 04.06.2017: Ora 10-12 Sfânta Liturghie Ora 14-16 Masa Ora 18 Vecernia Ora 19 Decernarea titlului

de „Cetăţean de onoare al Comunei Darova” domnului profesor Gheorghe Lungu, fiu al satului Sacoşu Mare, domiciliat în Timişoara.

S-a pornit de la Biserică spre Dealul Jocului pe muzică în ritm de marş. Apoi pe platou a avut loc o scurtă horă. Au urmat cele trei cuvântări din partea primarului Sorin Tilihoi şi a celor doi preoţi Gheorghe Bălu şi Răzvan Marinescu. Se

înmânează Diploma şi Placheta domnului profesor pensionar Gheorghe Lungu, care spune câteva cuvinte de mulţumire pentru titlul acordat.

Începe hora propriu-zisă şi distracţia care ţin până târziu în noapte. Muzica a fost asigurată de formaţia „Topolniceanu” solistă fiind Daniela Gruescu.

Luni 05.06.2017: Ora 10-12 Sfânta Liturghie Ora 13 Are loc sfinţirea Troiţei

Noi de la Grindu Petri construită la Crucea lui Veala de către Diana

Şchiopu Ora 18 Hora satului. Sponsorizarea este făcută de familia Vârconi

prin firma „ESSIMO” Sorin Tilihoi

Sfinţire: în ziua de duminică 11.06.2017 a.c.

s-a sfinţit crucea lui Pala Źaba de lângă Moţan

preot paroh Răzvan Marinescu

CĂRŢI PRIMITE LA REDAC ŢIE

� Ioan I. Ionescu, Cuvinte cu învăţăminte, Editura Excelsior Art, 2011; � Marius Terchilă, Cheile Nerei, potecile şi tunelurile iubirii , Editura Waldpress, Timişoara, 2017; � Dănilă Surulescu, Altar de jertf ă şi iubire , Editura Eurostampa, Timişoara, 2016; � Florica Ranta Cândea, Clipe retrăite, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2015; � Evghenie Goncearov, Păzeşte-ţi casa de rău, Editura Egumeniţa (Cartea Ortodoxă), Galaţi, 2015; � Silviu Ferciug, Liana Ferciug, Dorel Viorel Cherciu, Corul bisericesc din Bocşa Română

(monografie) 1875-2015, Editura TIM, Reşiţa 2015. Delia Pop

4 FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017

REALIT ĂŢILE RURALE (I)

1. Generalităţi

Problemele realităţilor rurale din Banat privind geneza şi evoluţia lor sunt evidente în orice sat vizitate de un om iniţiat în etnografie şi folclor. Imaginea acestor aşezări bănăţene este diversă, datorită acţiunilor nestânjenite de factori de influenţă externi. Ideea am preluat-o dintr-un material pe care nu-l mai am, ce a exprimat-o un specialist etnolog, pe care deasemenea nu-l mai ştiu. Cred, dar nu sunt sigur, c-ar fi vorba de Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Antropologie culturală”. Acolo unde au dirijat factorii externi, mai ales în apropierea oraşelor, sigur, că modernizarea şi-a găsit locul.

În mediul bănăţean satele îşi conserva ce îi a lor mult mai bine decât în alte zone. Există şi cazuri de îmbătrânire a unor aşezării, precum şi de dispariţie, sporadic bineînţeles, dar în general se menţin pe linia de plutire a unor culturi rurale locale. Se promovează soluţii obişnuite de protecţie, reabilitare şi integrare, unde rolul covârşitor îl au muzeelor satelor, aşa cum la noi în Banat este Muzeul Satului Bănăţean de la Pădurea Verde din Timişoara.

O lucrare în care este istorisită lumea satului cu exemple din creaţiile populare şi aria obiceiurilor este „Istoria vieţii folclorice în Banat”, scrisă de Daniela Băcilă. De menţionat este faptul că autoarea prezintă

caracteristicile sale din Banatul istoric. Personal mă voi referi în cele ce urmează la câteva paragrafe în care sunt însemnări despre satul meu natal Sacoşu Mare, judeţul Timiş.

Ca un prim aspect legat de sat este localizarea. Sacoşul Mare este un sat ce aparţine de comuna Darova din punct de vedere administrativ şi este aşezat într-un colţ mirific din sudul judeţului Timiş. Mai exact poate fi localizat la sud-vest de municipiul Lugoj, fiind o aşezare de graniţă cu judeţul Caraş-Severin.

- va urma -

Gheorghe Lungu

GLOSAR

G GALON, GALOANE, s, n. - stea, tresă de pe umerii gradaţilor în armată: O venit gradat, că are pră umeri galoane. GÂDZĂLA, vb. I - a gâdila: - Îl gâdzălă sfetăru’ de lână. GĂDZĂLA, vb. I, se, reflex. – a se gâdila: Se gâdzălă când îl acingi. GÂDZĂLAT, GÂDZĂLATĂ, adj. - gâdilat: Porcul gâdzălat la burtă stă culcat. I IZBÂNGI, vb. IV - a reuşi: Expr. Ce-o gângit, o izbângit.

IZBÂNGI, vb. IV - a se adeveri: Unele visuri se izbângesc. IZBÂNGIT, IZBÂNGITĂ - reuşit: Lucru’ izbângit este bine făcut. J JÂGĂRIŢE, s. f. pl. t. - plămânii porcului (măruntaiele care se scot din porc la sacrificare, pentru prepararea caltaboşilor): Ai oprit jigăriţele pentru cârtăboşi?

- Va urma -

Gheorghe Lungu

PAŞTE FERICIT! Este urarea făcută de Redacţia FOII noastre cu

ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti sătenilor şi nu numai pentru data de 16 aprilie.

Slujba de înviere a fost săvârşită de preotul paroh Răzvan Marinescu, iar lumina sfântă de la Ierusalim a fost adusă de la Timişoara de către

consilierul comunal Alin Dacian Năfărean pentru a se lua de către credincioşi „Lumină din Lumină”, Pâinea pascală a fost făcută de familia săcoşană a lui Nicu Rusu.

Hristos a înviat! Redacţia

FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017 5

PILULE PENTRU SOMNUL DE MÂINE

Cântecul, râsul şi plânsul, Dumnezeu ni le-a dat nouă. Cu ele eu mă voi duce Într-o altă lume nouă!

Greşelile sunt ale mele; Iertarea aparţine altora şi lui Dumnezeu!

Am ajuns la vârsta în care pot spune: Nu-mi pare rău că mor, îmi pare bine c-am ştiut să trăiesc!

Copacii sunt virgini, Numai pădurea a fost violată!

Gheorghe Jicăreanu

EXPRIM ĂRI CELEBRE

Dacă s-ar găsi „CASA FERICIRII” , cea mai mare încăpere ar fi Sala de aşteptare...

Jules Renard

Răzbunându-te, te cobori la nivelul adevărului, iertându-l îi devii superior...

Francis Bacon

Viaţa poate fi înţeleasă privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte...

Soren Kierkgaard

Victor Ţundrea

ITINERAR B ĂNĂŢEAN: IZVIN

Anul 2017 cu prima sa lună - IANUARIE -

debutează cu o foaie rurală a localităţii Izvin prin grija preotului Horia Ţâru la Editura EUROBIT. Primele două numere – pe ianuarie şi februarie - au văzut lumina tiparului şi cuprind o istorie a satului. Părintele Horia Ţâru este preot iconom - stavrofor şi publică istoria Izvinului sub forma unei monografii, după cum se poate vedea în aceste prime două apariţii.

Această foaie este o fereastră spre lumină, ce va lumina viaţa culturală, materială şi spirituală a satului bănăţean Izvin şi nu numai. Aşteptăm cu mult interes şi numerele viitoare ale publicaţiei domnului părinte care-i fondatorul ziarului şi redactorul-şef.

Dorim succes deplin în activitatea publicistică a colectivului de redacţie!

Redacţia

MONOGRAFI ŞTII B ĂNĂȚENI ASTĂZI LA MSB

Sâmbătă 27 mai ora 11 s-a desfăşurat în incinta Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara a IX-a ediţie a actiunii „Întâlnire cu monografiştii satelor bănăţene”, activitate iniţiată de muzograful Ioan Traia şi concretizată cu sprijinul conducerii muzeului şi a Consiliului judeţean Timiş.

Participanţii la această activitate culturală sunt monografişti din judeţele Arad, Caraş-Severin, Timiş şi Banatul sârbesc. În cursul anilor numărul participanţilor a sporit, precum a sporit şi cunoaşterea personală a monografiştilor şi mai ales s-a produs un real progres în ceea ce priveşte scrierea unei monografii ca o lucrare ştiinţifică. La ediţiile anterioare s-a prelucrat şi materiale legate de normele de redactare a aparatului critic al unei lucrări, de asemenea s-au discutat problema metodologiei şi a structurării unei monografii. Informaţiile căpătate in cursul acestor întâlnirii productive au fost de un real folos autorilor.

Tematica întâlnirii cuprinde rezumate ale ultimilor monografii apărute în Banatul istoric, precum şi un util schimb de experientă între aceşti istorici locali proveniţi din medii diferite, dar

animaţi de o pasiune comună - istoria locurilor natale. Această activitate relevantă pentru muzeu continuă bogata tradiţie a cercetării monografice din Banat, începută la mijlocul secolului al XIX-lea şi continuată cu un spor de cunoaştere şi metodă până în zilele noastre.

La sfârşitul activităţii participanţii au primit diplome de participare pentru contribuţia adusă la promovarea şi păstrarea tradiţiilor, obiceiurilor, portului şi folclorului popular.

Ioan Traia

6 FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017

FESTIVALUL CONCURS „LADA CU ZESTRE”, EDI ŢIA A IX-A

Faza zonală s-a desfăşurat la Căminul Cultural

din Darova în ziua de duminică, 26 martie 2017. Programul comunei Darova la concurs a fost

organizat după un „Ritual pentru o şezătoare tradiţională la Sacoşu Mare”.

Prezentatorul, Gheorghe Lungu, a coordonat şezătoarea prin prezentarea costumelor populare, dar şi activitatea persoanelor care au făcut exact ce se făcea la o şezătoare tradiţională. Apoi au urmat

recitatori din cele trei sate ale comunei, interpreţi vocali şi instrumentişti, iar la final echipa de dansuri populare „Daroveana” a prezentat jocuri populare bănăţene. În paralel a fost şi un concurs gastronomic. La final au fost înmânate diplome de participare.

Faza finală a avut loc la Timişoara, sâmbătă 7 mai a.c. Iată rezultatele: 1. Secţiunea coregrafie: Ansamblul „Daroveana” -

premiul III; 2. Solist vocal: Valentin Semeniuc - premiul II; 3. Secţiunea poezie dialectală: Semeniuc Cosmin şi Dincă Andreea, ambii premiul special;

4. Secţiunea gastronomie: Sacoşu Mare - premiul III; Darova - menţiune.

Cel mai competitiv produs gastronomic individual de la Sacoşu Mare l-a obţinut Aurelia Surcu - menţiune, iar la etnii Adina Ţepeş - menţiune.

Felicitări pentru toţi participanţii şi succes pentru viitor!

Sorin Tilihoi

ZIUA EROILOR

Ziua eroilor se sărbătoreşte la Înălţare sau de Ispas cum este numită sărbătoarea în popor şi anul acesta a fost la 25 FLORAR. Spunem şi noi prin FOAIA noastră „Glorie eternă eroilor neamului şi să nu uităm că-n viaţă nimic nu-i fără Dumnezeu: „NIHIL SINE DEO!”

EROII

Eroii odihnesc sub ierburi, În şiruri aşezaţi cuminţi,

Încet, copilă, să nu-i tulburi Din somnul lor adânc de sfinţi.

Ei te-au lăsat stăpână, dragă, Plătind cu preţul vieţii lor. Ca ţara să-ţi rămână-ntregă

Sub unduiri de tricolor! (Viorel Gârbaciu)

Redacţia

ZECE MAI, ZIUA REGALIT ĂŢII

FOAIA SĂCOŞANĂ închină un Imn Majestăţii Sale Mihai I de Ziua Regalităţii şi să nu uităm că nimic nu-i fără Dumnezeu:”NIHIL SINE DEO!”

IMN

Regelui nostru şi-acum

Şi-apururi mărire şi-onoare! Din cer serafimii scoboare

Cu săbii de foc să-nconjoare Şi sfânta-i persoană şi tronul Şi pace să fie-al său drum

Să-i fie! Şi faima-l urmeze-n vecie!

Glorie-urmaşilor săi!

Să poarte prin veacuri cu fală Coroana şi haina regală.

S-oprească duşmanii-n năvală Şi mândri, române, să-nalţe

Renumele fiilor tăi!

Ai fiilor t ăi Renume.

Din margini la margini de lume!

Ţie salutul suprem,

Pământule-al ţării străbune! Eroic fanfare răsune,

Din munţi şi din văi să s-adune Să-şi apere steagul voinicii Şi limba şi legea ce-avem

Şi-o lege Şi-o patrie sfântă şi-un Rege!

(George Coşbuc)

Redacţia

FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017 7

PE POTECI DE MUNTE

Luni, 27.03.2017, ora 18, la sala „ADAM

MÜLLER GUTTENBRUNN” din Timișoara, str. Gh. Lazar nr. 10 va avea loc lansarea cărții CHEILE NEREI. POTECILE ȘI TUNELURILE IUBIRII, apărută la Editura Waldpress. Autor: MARIUS TERCHILĂ.

Paginile cărții conduc cititorul în lumea candorii Banatului Montan unde sentimentul iubirii față de oameni și de sfânta natură se înalță pur și puternic.

Vraja locurilor, tradiția sublimului, bogația spirituală a oamenilor conturează un spațiu bănățean care cheamă cititorul cu puterea dorului.

Prezentarea cărții va fi făcută de lector dr. FLORINA BĂCILĂ și de prof. univ. dr. VIRGIL TIPONUȚ.

Cântecele muntelui: CARINA TRIFA.

Marius Terchil ă

EDUCAREA SIMBOLICA A MINTII (IV)

O altă perspectivă pe care o desprind la nivelul analizei textului Deliberatio supra Hymnum Trium Puerorum, este aceea a educaţiei minţii pe calea dezlegării simbolurilor care alcătuiesc scrierile biblice. Scriptura poate fi înţeleasă ca istorie, morală, explicare în adâncime prin intermediul minţii. Învăţăturile, relatările biblice, sunt de cuprins cu inima, apoi revelate minţii. Într-un mod reducţionist, experienţa de natură religioasă “poate fi înţeleasă pur şi simplu ca reacţie emoţională la reprezentările religioase”1. Nu îmi propun însă o asemenea abordare. Astfel, înţelegerea Bibliei nu ţine doar de isteţimea minţii. Înexprimarea pe care o are Sf. Gerard, Dumnezeu a deschis minţile Apostolilor prin faptul că învăţăturile au fost inscripţionate la nivelul inimii şi “pretutindeni a străbătut strălucirea propovăduirii apostolice pe care Duhul o ascunde tropologic îndumnezeieştile graiuri şi care se cheamă soare” 2. Soarele nu simbolizează iluminarea pe cale pur raţională, ci tocmai propovăduirea apostolică în care poate fi dezvăluită înţelegerea divinului. Prin acest acces fundamental la semnificaţiile biblice, mintea se ridică de la desfătare la înţelegerea celor sfinte, la “înţelesurile minţii lui Dumnezeu, nu cele născocite de ingeniozitatea minţii omeneşti. Căci unde trupul se osteneşte, sudoarea este în zadar; unde lucrează Duhul, acolo lucrarea va fi fără îndoială duhovnicească.”3

Prin educarea simbolică a minţii se înţelege, deci, un tip superior de acces la cunoaşterea esenţială a divinului, o capacitate dobândită în acest fel pentru a discerne între bine şi rău. În funcţie de nivelul acestei educaţii, vine şi răsplata divină: “trebuie să înţelegem că, după capacitatea fiecăruia, se face ploaie şi rouă şi bură prin cugetarea minţii şi rostirea gurii”4. Ploaia reprezintă la Sf. Gerard 1 IlkkaPyysiäinen, Cognition, emotion, and religious experience. ÎnJensineAndresen, Religion in Mind, Cambridge University Press, 2001, p. 71. 2 Deliberatio, Cartea a V-a. 3 Deliberatio, Cartea a VI-a. 4 Deliberatio, Cartea a VII-a.

osânda veşnică, iar bura, iertare în urma căinţei şi (re)convertirii. În rezumat, desprind trei trăsături ale educaţiei simbolice a minţii în Deliberatio:

• Interpretarea simbolurilor biblice este ea însăşi o experienţă religioasă “când mintea evlavioasă este convinsă de adevărul lor şi de folosul propovăduirii ”5

• Mintea luminată de Duhul Sfânt nu are nevoie de un maestru: „Toate au purces din Intelectul atotîncepător, de la care provine toată luminarea şi, totodată, culmea opacităţii ”6

• Adevărul este revelat prin ochii inimii şi minţii: Fericiţi cei curaţi cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Mt. 5, 8)

Desigur, Biblia înfăţişează o diversitate de experienţe religioase ale faptelor şi cuvintelor, însă semnificaţiile acestora au făcut şi fac obiectul unor numeroase dezbateri pe tărâm filosofic, teologic, chiar ştiinţific. Gerard atrage atenţia asupra faptului că a înţelege semnificaţiile acestea în esenţa lor presupune a fi ancorat într-o experienţă religioasă, analiza lor din afară nefiind cunoaştere, poate doar informare:

Toate istorisirile biblice despre experienţa spirituală vorbesc în anumite grade de năzuinţa pe care au avut-o oamenii pentru împlinire spirituală, intelectuală, emoţională, psihologică, de la alţii; şi mai ales de la Dumnezeu, cu totul altă persoană, infinită, transcendentă. Cele mai multe dintre aceste comunicări ne informează direct despre natura experienţei spirituale genuine şi natura practicii religioase autentice.7

- va urma -

Ionuţ Mladin

5 Deliberatio, Cartea a VIII-a. 6 Ibidem. 7 J. Harold Ellens, Understanding Religious Experiences: What the Bible Says about Spirituality, Praeger Publishers, Westport, 2008, p. 21.

8 FOAIA SĂCOŞANĂ Anul VII, Nr. 2 (24), Aprilie - Iunie 2017

AUREL DOBOŞAN (LUCIU) A PLECAT DINTRE NOI ...

Inima vetera-

nului de război Aurel Doboşan din Sacoşu Mare a încetat să mai bată la Spitalul Orăşe-nesc din Lugoj în dimineaţa zilei 25 martie a. c. (chiar de Bunavestire

„Blagoveştenie”). Corpul neînsufleţit a fost adus acasă de către firma „Octavian” din Luguj.

A luptat pe frontul de vest în cel de-al doilea război mondial.

A fost decorat cu medalia „Bărbăţie şi Credinţă-clasa a doua cu spade”.

A fost avansat la bătrâneţe la gradul de sergent.

Înmormântarea a avut loc în ziua de luni 27.03, cu onoruri militare la cimitirul de la Şciubei.

Slujba de înmormântare a fost săvârşită de părintele paroh Răzvan Marinescu.

Fie ca memoria lui să rămână veşnică în sufletul sătenilor lui şi a acelora care l-au cunoscut!

Să-ţi fie ţărâna uşoară, fiule al satului nostru! Gheorghe Lungu

VESTEA TRISTĂ Stimaţi colegi marţi seara a încetat din viaţă

cunoscutul şi apreciatul publicist ION MURARIU . Înmormântarea joi la ora 13 la Giroc. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească-n pace!

Ioan Traia

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine exclusiv autorilor

EUROBIT - EDITURĂ şi TIPOGRAFIE

Str. Martir Herman Sporer Bl.38, Sc.D, Ap.8 300575, Timişoara, tel. 0256290654,

e-mail: eurobit91@yahoo.com www.edituraeurobit.ro

Execută: - editare şi tipărire de cărţi; - tipărire cărţi de vizită; - broşuri, invitaţii, mape,

pliante.

Servicii de terapie psihologică

Psih. Ionuţ Mladin Contact: 0755562962

E-mail: psychotherapist.cbt@gmail.com

ISSN 2248 – 3144 ISSN-L = 2248 – 3144

Tiparul executat la Editura EUROBIT , Str. Martir Herman Sporer, Bl.38,Sc.D, Ap.8,Timişoara

Tiraj 200 exemplare distribuite gratuit Redacţia: Timi şoara, Tel. 0754300267 e-mail: gheorghelungu2007@yahoo.com

Colegiul de redacţie: Redactor-şef: Gheorghe Lungu Redactor-şef adjunct: Petru Drăgan Redactor: Delia Pop

Secretar: Răzvan Marinescu Colaboratori: Viorel Aurel Cherciu, Gheorghe Jicărean, Alin Dacian Năfărean, Marius Terchilă, Sorin Tilihoi, Ioan Traia, Victor Ţundrea Tehnoredactare: Alina Maria Cheiaua Corector: Ionuţ Mladin Fotoreporteri: Alina Maria Cheiaua, Alin Dacian Năfărean, Cosmin Semeniuc