Foaia bibliotecii nr 4 - carte2011.files.wordpress.com filediscursul de percep]ie Despre...

$: Foaia bibliotecii nr 4 - carte2011.files.wordpress.com filediscursul de percep]ie Despre introducerea limbii rom@ne[ti \n Biserica rom@nilor. Apoi, timp de mai bine de o Apoi, timp$
Foaia bibliotecii

Nr. 4, Iulie-Septembrie 2011 ‚ 20 paginiSe distribuie gratuit

FOFOFOFOFOAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIAIA BIBLIOTECIIRevista Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” B#ile[ti

Foaia bibliotecii22222

REDACTOR-{EF: JANETA VLADREDACTOR-{EF: VLAD CO{EREANUREDAC}IA:

MIRELA GIURGEADRAGO{ CO{EREANUCAMELIA IONESCUGHEORGHE EP^NGEACCARMEN ST~N~R^NG~JANETA NICULESCUIULIA CIMPOIERU

CONTACT: e-mail: [email protected] 2069-2072

ECHIPAREDAC}IONAL~:

SPONSORI:AGROZIND B#ile[ti

S.C. TEODEN S.R.L. B#ile[tiS.C. PREVIMET IMPEX S.R.L. Craiova

DTP [i S.C. ALMA CONS S.R.L.TIPARUL: Calea Severinului 44A

200610 CraiovaTel./Fax: 0251-586302; 587.300email: [email protected]: www.alma-cons.ro

Foaia bibliotecii 33333

C U P R I N S

„ Biblioteca ................................................................................................................................................. 4Ing. Alexandru Manda

„ Avem un vis ............................................................................................................................................. 6Janeta Vlad

„ Biblioteca [i bibliotecarii .......................................................................................................................... 7_nv. Marius Ep\ngeac

„ Pove[ti de succes \n sport la B#ile[ti ........................................................................................................ 8Prof. Drago[ Co[ereanu

„ Manifest#ri culturare de mare ]inut# \n cadrul “Zilelor Municipiului B#ile[ti” .......................................... 9Prof. Vlad Co[ereanu

„ Oameni de succes \n B#ile[ti .................................................................................................................. 10Janeta Vlad

„ 20 de ani – O aniversare ce nu trebuia s# treac# neobservat# ..................................................................11Prof. Drago[ Co[ereanu

„ Consemn#ri ............................................................................................................................................ 12Prof. Drago[ Co[ereanu

„ Campania “Let’s do it Rom@nia” la B#ile[ti ........................................................................................... 14Prof. Vlad Co[ereanu

„ Redeschiderea muzeului “C@mpiei B#ile[tiului” .................................................................................... 14Prof. Vlad Co[ereanu

„ Calul [i c@inele (pseudofabul#) ............................................................................................................... 15Prof. Valentin Turcu

„ Distinc]ii pentru oamenii de seam# ai ora[ului ........................................................................................ 16Prof. Vlad Co[ereanu

„ Istorioare cu t@lc – Suflet \ntunecat ......................................................................................................... 16_nv. Mirela Giurgea

„ C@teva metode esen]iale pentru atragerea copiilor spre c#r]i ................................................................... 17Prof. Carmen St#n#r@ng#

„ Ne scriu cititorii – George O. Goga ....................................................................................................... 18„ Trupa de majorete a bibliotecii ............................................................................................................... 19

Janeta Vlad„ Dor de acas# ........................................................................................................................................... 19„ _nt@lnire cu bunicii .................................................................................................................................. 20

Prof. Janeta Niculescu


C@nd accept#m c# familia, biserica [i [coala sunt principalele p@rghii ale educa]iei, atunci punctul de sprijinal acestor p@rghii este, cu siguran]#, biblioteca.

Nu caut, \n aceste c@teva r@nduri, r#d#cinile \n timp ale diverselor colec]ii de c#r]i din lume sau din ]aranoastr#. Voi pleca de la o frumoas# [i plin# de substan]# crea]ie a g@ndirii rom@ne[ti, omul sfin]e[te locul, [i m#voi ajuta de c@teva nume ce-[i g#sesc, fiecare, meritatul loc \n panteonul na]ional al rom@nilor.

A. I. Cuza1, apreciatul reformator al societ#]ii rom@ne[ti, a promulgat, pentru \nt@ia oar#, un Regulamentpentru bibliotecile publice.

Spiru Haret2 a ini]iat un decret prin care s-au creat condi]ii favorabile dezvolt#rii re]elei de biblioteci,stimul@ndu-se, \n acest sens, ini]iativele particulare sau ale unor societ#]i culturale.

O personalitate distinct# cu ini]iative performante str#lucit s#v@r[ite \n stabilirea institu]iei de cultur# cu carese m@ndre[te tot rom@nul – Biblioteca Academiei Rom@ne – academicianul Ioan Bianu3 a rostit, \n 1904,discursul de percep]ie Despre introducerea limbii rom@ne[ti \n Biserica rom@nilor. Apoi, timp de mai bine de ojum#tate de secol – o via]# de om – a condus Biblioteca Academiei Rom@ne, timp \n care a achizi]ionat peste500.000 de volume [i alte mii de manuscrise, stampe, scrisori, periodice, h#r]i [.a. Nu pu]ini sunt aceia care \lnumesc pe Ioan Bianu, pe drept cuv@nt, p#rintele Bibliotecii Academiei Rom@ne.

La Craiova, la numai patru ani de la discursul academicianului Ioan Bianu – \n 1908 – s-a inaugurat BibliotecaAlexandru [i Aristia Aman, \n prezen]a str#lucitului om de cultur#, pe atunci ministru al Instruc]iunii Publice,Spiru Haret, al#turi de inimo[ii ini]iatori [i, cei mai mul]i dintre ei, importan]i donatori, precum Alexandru [iAristia Aman, principalii donatori, Nicolae Romanescu, c#ruia craiovenii \i datoreaz# parcul ce-i poart# numele,C. M. Ciocazan – Primarul Craiovei, generalul I. Gigurtu [i mul]i al]ii.

La vizitarea bibliotecii craiovene, acad. Ioan Bianu scria \ntr-un registru special preg#tit pentru oaspe]ii deonoare care se p#streaz#: Cu mult# pl#cere [i cu mare bucurie am v#zut acest col] de frumos [i de bucurie careface m@ndria neamului celor care l-au f#cut, ora[ului Craiova \n care am tr#it. Ve[nic# pomenire [i laud# lor.

La o sut# de ani de la inaugurare – \n 2008 – un colectiv valoros al acestui prestigios l#ca[ de cultur# aorganizat un simpozion de comunic#ri sub denumirea Valori bibliofile din patrimoniul cultural na]ional. S-auprezentat \n cadrul simpozionului 38 de comunic#ri, a[ zice, 38 de bijuterii din cultura rom@neasc#.

Editura Alma – Craiova, cu sprijinul Autorit#]ii Na]ionale pentru Cercetare {tiin]ific#, a reu[it, spre bucuriaautorilor [i a conducerii bibliotecii, s# adune \ntr-un volum aceste valoroase comunic#ri. Cartea a ie[it din tipar\n chiar ziua deschiderii simpozionului.

Cartea este deschis# de cunoscutul om de cultur# dr. Florin Rotaru de la Biblioteca Metropolitan# Bucure[tidin cuv@ntul c#ruia, printre altele, am re]inut c@t de frumoas# [i de profund# este limba noastr# folosit# de unfin cunosc#tor al ei, mai ales c@nd afirm#: Reg#sirea sensului s#rb#torii este o virtute, \n condi]iile r#sturn#riioric#rei ierarhii a valorilor sau misiunea bibliotecii asumat# \n t#r@mul culturii na]ionale [i europene are oprofund# dimensiune [tiin]ific# [i moral#.

A[ mai ad#uga, de asemeni \n scurte prezent#ri, c@te ceva despre al]i doi reprezentan]i de mare valoare,participan]i la sesiunea na]ional# din 14-15 septembrie 2008, organizat# la Craiova, \n sala oglinzilor dinPalatul Mihail.

Mai \nt@i, acad. Radu Voinea, unul dintre cei mai str#luci]i dasc#li ai \nv#]#m@ntului tehnic superior din ]aranoastr#, \n spe]# mecanica tehnic#, o adev#rat# m@ndrie a Craiovei, urbea sa natal#. Dragostea pentru carte,acest obiect m#runt care este determinant pentru via]a [i opera oric#rui ins care las# urme pe unde a trecut, sesimte u[or de c#tre cei ce l-au cunoscut, \ntr-o oarecare m#sur#, pe profesorul universitar care oferea studen]iloro parte din prisosul s#u de cuno[tin]e \n schimbul unui prisos de tinere]e oferit de studen]i.

Mai \nt@i \n biblioteca sa [i-au p#strat locul c#r]i din primii ani de studii p@n# c@nd a plecat s#-[i mai vad#profesorii s#i [i prietenii care erau dincolo.

B I B L I O T E C A

Motto: Omul nu poate deveni om dec@t prin educa]ie.(Immanuel Kant)


Apoi, de la prima vizit# f#cut# profesorului s#u Aurel A. Bele[4, \n calitate de asistent al acestuia, \[i aminte[te:M-a impresionat biblioteca plin# de c#r]i [i reviste tehnice, dintre cele mai recente. Cred c# nu gre[esc dac#afirm c# \n perioada respectiv# era cea mai complet# bibliotec# din ]ar# cu c#r]i tehnice.

{i, tot legat de bibliotec#, la Colegiul Na]ional Fra]ii Buze[ti din Craiova, pe care l-a absolvit \n calitate de[ef de promo]ie [i pe care l-a p#strat \n memoria sa sub denumirea de locul unde se \nva]# carte, \n rafturilebibliotecii ce-i poart# numele, Acad. Radu Voinea un num#r de 1250 volume din biblioteca sa, sunt puse ladispozi]ia elevilor liceului [i nu numai.

Ce p#cat c# trebuie s# fiu scurt!{i, a[a cum am promis, mai adaug c@teva cuvinte despre un om ce a acordat c#r]ii, bibliotecii timp [i interes

at@t c@t a putut. M# refer la profesorul emerit Nicolae A. Andrei, care aputut, aproape un sfert de veac, s# ]in# \n m@inile sale fr@iele celui maiprestigios liceul al Olteniei, Colegiul Na]ional Carol I din Craiova,institu]ie de \nv#]#m@nt rom@nesc care a dat (p@n# \n anul 2000) 50 deacademicieni din totalul de 78 pe care i-a dat Oltenia de c@nd exist#Academia Rom@n#.

_n comunicarea sa intitulat# O bibliotec# exemplar#, scris# cu prilejulanivers#rii a 150 de la \nfiin]area bibliotecii liceului N. B#lcescu dinCraiova – 1986 – aduce frumoase [i \ndrept#]ite laude celor care, printr-o d#ruire pe care mul]i nici n-o \n]eleg, au f#cut ca aceast# bibliotec#s# se nasc#, au organizat-o, au \n#l]at-o la rang de bibliotec# public# aora[ului [i au l#sat-o mo[tenire genera]iilor urm#toare, printre care, laloc de frunte, \i \nsc#uneaz# pe Mihail Strajan [i Avram Vasculescu.

Nu ne spune, \ns#, nimic dl. Nicolae Andrei despre achizi]iile f#cute\n perioada sa de conduc#tor al liceului ([i al bibliotecii) [i nici defaptul c# atunci c@nd s-a pus problema ca o parte din patrimoniulbibliotecii liceului s# mearg# \n alt# parte, nemaiav@nd \ncotro, directorulliceului a b#tut la u[a ministrului _nv#]#m\ntului. Din fericire, atunci,portofoliul acelui minister \l de]inea o alt# mare personalitate a Olteniei,acad. Ilie Murgulescu.

Chiar dac# prof. Nicolae Andrei n-o spune, din motive pe care ceicare-l cunosc le [tiu, meritele sale \n punerea \n valoare a bibliotecii, \ngrija deosebit# pentru aceasta, se cunosc. Se cunosc de la elevii s#icare folosesc orice prilej s#-i mul]umeasc# pentru tot ce-a f#cut.

Acela[i lucru \l facem [i noi, acum.

Am evocat, \n foarte scurte prezent#ri, doar trei din multe, foartemulte exemple de oameni [i fapte care au trudit, [i-au pus \n slujbabibliotecilor, fie ele publice, [colare sau particulare, toat# energia lor [iau reu[it s# lase urma[ilor o mare zestre de carte cum pu]ine alteneamuri au. {i, o spun cu mare bucurie, am scris aceste r@nduri av@ndg@ndurile \ndreptate c#tre cei care ostenesc pentru Biblioteca Munici-pal# “Petre Anghel”, pentru Casa de Cultur# “Amza Pellea”, pentru totce se realizeaz# \n cultura ora[ului B#ile[ti [i, cu un accent deosebit,pentru Foaia Bibliotecii [i pentru Gazeta de B#ile[ti, adev#rate motivede m@ndrie ale b#ile[tenilor. Am scris c#-mi plac oamenii de ini]iativ#,a[a cum sunt edilii acestui prestigios municipiu [i, poate, pentru faptulc# soarele B#ile[tiului a ajuns [i la mine, pe plaiurile Risipi]i-ului, deunde m# trag de p#m@nt.

La c@t mai multe [i frumoase \mpliniri!

1. Prof. emerit Nicolae A. Andrei, O bibliotec# exemplar#.2. Ibidem.3. Doina Rusu, Dic]ionarul Academiei [email protected]. Radu Voinea, Cr@mpeic de via]#, vol. 1.

Ing. Alexandru MandaDirectorul Editurii Alma – Craiova

Foaia biblioteciiFoaia bibliotecii66666

{i totu[i nu e vis... pentru c# \n anul acesta (2011) Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” B#ile[ti as#rb#torit 85 de ani de la \nfiin]are.

Nu e vis, pentru c# biblioteca num#r# 43.000 volume cu acces liber la raft, cu 50 de activit#]i \n medie pe an[i cu activit#]i permanente \ncep@nd din 2002: aici amintim cenaclul literar “Speran]a” unde lunar se \nt@lnescmembrii(elevi, func]ionari, pensionari); \n fiecare an \n luna aprilie anivers#m “Zilele Bibliotecii”, unde au locexpozi]ii [i diverse activit#]i \n parteneriat cu [colile, gr#dini]ele [i liceele din ora[ [i din localit#]ile \nvecinate:Ghidici, Tunarii Noi, Catane, Urzicu]a, Galiciuica, unde se aniverseaz# sau se comemoreaz# scriitori rom@nisau str#ini – personalit#]i care ne fac cinste.

O alt# activitate permanent# este “Miss Cr#ciuni]a”, un concurs cu premii \n c#r]i la sf@r[it de an; iar \nlunile de vacan]#, \n iulie [i august (sunt luni pline pentru bibliotec#) se desf#[oar# activit#]i unde copiii se\nscriu la cursurile de desen, de pictur#, de oratorie, de limbi moderne: englez#, francez#, spaniol#, italian#.

Suntem \n programul national Biblionet – acesta nu-i vis, avem 6 calculatoare donate de Bill [i MelindaGates.

Biblioteca noastr# a reu[it s# tip#reasc# o “Monografie a bibliotecii”, s# tip#reasc# “Monografia ora[uluip@n# la 1968”.

Iar din luna decembrie 2010, Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” a lansat revista “Foaia Bibliotecii” – orevist# trimestrial# de cultur# pentru comunitate [i pentru descoperirea talentelor culturale.

_n august 2010, odat# cu inaugurarea biblionetului, am lansat [i blogul bibliotecii cu adresa (mai simpl#)Blogul Consumatorilor de Cultur#.

{i, nu \n ultimul r@nd, biblioteca a s#rb#torit \n luna octombrie 5 ani de la \nfiin]area Clubului Seniorilorde pe l@ng# Biblioteca Municipal# “Petre Anghel” [i nu e vis ..., dar biblioteca are un vis.

Avem un vis: s# avem un sediu al nostru – o cas# a c#r]ii.Vis#m s# avem o sal# de \mprumut pentru copii, osal# de \mprumut pentru adul]i, o sal# de lectur#, o sal# pentru calculatoare, o sal# de festivit#]i unde s# ne

putem desf#[ura activit#]ile, o sal# audio-vizual#, o sal# pentrupublica]ii periodice unde oricine poate s# citeasc# \n lini[te unziar, o revist# sau s# consulte un monitor oficial, o sal# unde

copiii pot s# deseneze sau s# picteze,o ludotec# pentru copiii [inepo]ii no[tri, o sal# undes# se prelucreze c#r]ile, iarla intrare un birou deinforma]ii [i o sal# mareunde se pot vizita expozi]iitot timpul anului.

Avem un vis ca s#putem spune c# bibliotecaeste un spa]iu primitorunde toate categoriile dev@rst# se pot \nt@lni.

Bibliotecar responsabilJaneta Vlad

AVEM UN VIS!


Chiar dac# locuiesc la Bucure[ti [i lucrez ca\nv#]#tor \ntr-o [coal# din Bucure[ti, sunt doljean, fiude \nv#]#tor, n#scut [i crescut la Tunarii Vechi. Amfunc]ionat ca \nv#]#tor \n mediul rural la Piscu Vechi,Tunarii Vechi [i Tunarii Noi.

Am auzit de la tat#l meu c# {coala cu clasele I-IVTunarii Noi, [coala unde func]ioneaz# ca \nv#]#tor, a\ncheiat un parteneriat cu Biblioteca Municipal#“Petre Anghel” B#ile[ti. Mare mi-a fost mirarea c@ndam vizionat un filmule] realizat \n cadrulparteneriatului la Bibioteca Municipal# [i c@nd amauzit c# doamna bibliotecar# \mpreun# cu c@]ivaoameni inimo[i (prof. Co[ereanu Vlad, Co[ereanuDrago[, St#n#r@ng# Carmen) au editat o revist# abibliotecii (Foaia bibliotecii). Cinste lor!

Acest lucru m-a f#cut s# scriu un articol despreBIBLIOTEC~ {I BIBLIOTECARI, av@nd \n vederec# biblioteca joac# un rol cov@r[itor \n via]a multortineri. _n bibliotec# [i-au petrecut anii adolescen]ei miide oameni de cultur# [i de [tiin]#. Nic#ieri nu se poateforma [i \ntre]ine mai cu efect gustul pentru lecturabun# dec@t \n atmosfera \mbietoare a unei biblioteci,oric@t de modest# ar fi ea. Rafturile \nc#rcate cu at@teascrieri din toate domeniile, mesele cu cititorii apleca]ir#bd#tori asupra c#r]ilor, lini[tea abia tulburat# defo[netul filelor \ntoarse cu mult# grij#, totul creaz# oambian]# pentru lectur# [i medita]ie.

_ncep@nd cu clasa I, al#turi de joc, prietenul apropiatal elevilor trebuie s# fie cartea. _nc# din claseleprimare elevii sunt \ndruma]i de \nv#]#tori [i profesoris# se obi[nuiasc# s# frecventeze biblioteca [colii c@t[i alte biblioteci.

Bibliotecile [colare \n majoritatea lor servesc maimult ca depozite de c#r]i pentru \mprumut, nu pentrulectur#, nu le formeaz# deprinderea elevilor de ar#m@ne acolo,s# citeasc# timp mai \ndelungat. Pu]inesunt bibliotecile care ofer# elevilor asemenea condi]ii.

Crearea unor condi]ii bune [i formareadeprinderilor de a citi \n sala de lectur# au avantajulc# trezesc mai mult interes pentru literatur#, asigur#un climat pl#cut, stimuleaz# concentrarea aten]iei [idau posibilitatea multor elevi s# petreac# \n mod utilo parte din timp. Este necesar de asemenea cabiblioteca s# fie \nzestrat# cu un num#r c@t mai marede exemplare din fiecare oper# mai ales din cele

BIBLIOTECA {I BIBLIOTECARII

solicitate de programa [colar#.Biblioteca singur#,oric@t de bine ar fi dotat# [i ori

de c@te condi]ii ar dispune, nu va ob]ine eficien]a dorit#dac# bibliotecarul nu devine al doilea \ndrum#tor allecturii elevilor. Bibliotecarii s# \mprumute c#r]ile cuu[urin]#, f#r# brusc#ri sau ridic#ri de ton mai ales \nfa]a elevilor.

Bibliotecarii trebuie s# cunoasc# lista bibliografic#recomandat# de programa [colar# [i s# se str#duiasc#s# o afi[eze la loc vizibil pentru a o consulta eleviic@nd intr# \n bibliotec#. Dup# aceea trebuie s-o [iurm#reasc# \n timp util. De asemenea vor puteaorganiza cu cititorii unele activit#]i atractive,dezbateri, \nt@lniri cu scriitorii, medalioaneliterare, recenzii la c#r]ile nou ap#rute, concursuricu premii pe tema literaturii pentru copii.

Consider c# numai a[a, al#turi de cadrele didactice,bibliotecarii vor contribui la formarea deprinderilorde a citi [i a trezi interes pentru literatur# elevilor._mpreun# vom contribui la formarea omului [icititorului de m@ine. Munca bibliotecarului va fi astfelun complementar celei depuse de \nv#]#tor sauprofesor. _n felul acesta se va ob]ine un sistem de vasecomunicante cu matrice programat# – CULTURA.

Urez succes ini]iatorilor apari]iei revistei BiblioteciiMunicipale B#ile[ti, iar REVISTEI \i UREZVIA}~ LUNG~ !

_nv#]#tor Marius Ep\ngeac{coala Nr. 82, sector 3, Bucure[ti


Inaugur#m azi o nou# rubric# \n revist#. {i vom\ncepe cu biografia celei ce d# numele S#lii Sporturilordin municipiul nostru, Ada Nechita.

{i-a \nceput activitatea sportiv# la clubul {tiin]aB#ile[ti.

Frumoasa handbalist# [i-a \nceput cariera caprofesionist# \n anul 2000 la Clubul OltchimR@mnicu V@lcea, echip# la care se afl# [i acum.

Este [i o component# de baz# a echipei na]ionale,ca extrem# dreapt# (pozi]ie pe care o are [i la echipade club purt@nd tricoul cu num#rul 7).

Datorit# frumuse]ii ei, Ada Nechita ar putea s#aib# o carier# fulminant# \n modeling, dar nu esteatras# de acest domeniu, mai ales c# nu vrea s# renun]ela sportul ei \ndr#git, handbalul. Dar nu numaifrumuse]ea sportivei o face at@t de \ndr#git# ci [i felul\n care joac#, d@rzenia ei \n teren [i modul \n carelupt# pentru victorie.

_mpreun# cu echipa de club [i cu na]ionala ]#riinoastre, Ada Nechita a ob]inut numeroase succese.Spicuim din bogatul ei palmares:

- 44 apari]ii [i 123 de goluri pentru echipa na]ional#- Cupa Rom@niei [i Cupa Cupelor cu Oltchim

(2007).- finalist# a Cupei Cupelor (2002) tot cu Oltchim.- multipl# campioan# na]ional#.- 66 de goluri \nscrise \n meciurile sus]inute de

Oltchim \n Liga Campionilor.

Mul]umim ADA NECHITA [i succes \n continuare!

Prof. Drago[ Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

POVE{TI DE SUCCES_N SPORT LA B~ILE{TI


MANIFEST~RI CULTURALE DE }INUT~_N CADRUL “ZILELOR MUNICIPIULUI B~ILE{TI”

_n fiecare an, “Zilele Municipiului B#ile[ti” ne-au obi[nuit cu manifest#ri culturale de ]inut#. Edi]ia a XI-a(din acest an) a avut asemenea “\nt@mpl#ri cultural-artistice”.

Astfel, \n zilele de 26 [i 27 august a.c., sub egida Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” au avut locvernisajele unor expozi]ii de art# plastic# [i de ceramic# precum [i lans#ri de carte ale unor autori b#ile[teni.

Vineri 26 august a.c. a avut loc vernisarea urm#toarelor expozi]ii: - “Culori B#ile[tene” – Crea]ii de art# plastic# ale copiilor participan]i la “Tab#ra de var#” \ndruma]i de

dna profesoar# Maria Dunav#]u.- Expozi]ie de pictur# pe sticl#(crea]ii ale unor elevi \ndruma]i de dna profesoar# Carmen St#n#r@ng#).- Expozi]ie de obiecte din ceramic# din mai multe ]#ri (Rom@nia, Germania, Fran]a etc.) organizat# de

membrii Clubului Seniorilor.A urmat apoi un scurt program artistic prezentat de eleva Ghi]ulescu Raluca.C@]iva elevi participan]i la “Tabara de var#” au recitat versuri ale unor autori din literatura rom@n#; un

grup de elevi de la {coala Nr. 3 B#ile[ti a interpretat sceneta “P#cal# [i T@ndal#”.Programul artistic a fost \ncheiat de trupa de majorete a bibliotecii.Au urmat apoi lans#ri de carte ale autorilor: Valentina Ristea, Lucre]ia Gabroveanu [i Doina }enea. De

asemenea a fost lansat# lucrarea postum# “Monografia ora[ului B#ile[ti” a regretatului Florea Catan# (\nprezen]a fiului acestuia, inginer Janino Florentin Catan#).

Dl prof.Valentin Turcu a prezentat plancheta “Poem pe calea luminii” a doamnei Valentina Ristea.Aceast# carte cuprinde un poem dedicat marelui actor Amza Pellea. Prezentatorul a subliniat originalitateaacestui poem care con]ine referin]e la marile roluri din teatru [i film ale regretatului actor.

Lucre]ia Gabroveanu [i-a prezentat cea mai recent# lucrare a sa,volumul de versuri “Iubire in amurg”.Dl prof. Co[ereanu Drago[ a prezentat volumul de versuri “Visari”al dnei Doina }enea, membr# activ#

a Clubului Seniorilor.Dl prof. Marian Pirnea a vorbit despre Florea Catan#, subliniind c# monografia acestuia este prima \ncercare

adevarat# de consemnare \n eternitate a acestui col] de ]ar# \n care ne-am n#scut [i am tr#it.S@mb#t# 27 august 2011, \n sala mic# a Casei de Cultur# “Amza Pellea” au avut loc dou# evenimente

deosebite: vernisajul expozi]iei de pictur# a medicului militar colonel Marius Turaiche din Craiova [i lansareavolumului “Baladele b#ile[tene” de Valentin Turcu.

Tablourile lui Marius Turaiche (\n majoritatea peisaje) se remarc# prin tematic# dar [i prin \mbinareaarmonioas# a culorilor. Am remarcat tablourile: “Crepuscul”, “Iarna \n parc”, “Case vechi \n Craiova”.

Despre volumul lansat de dl prof. Valentin Turcu se va scrie \n articolul “Consemn#ri”.Prof. Vlad Co[ereanu

{coala Nr. 3 B#ile[ti


De[i Rom@nia (ca [i alte ]#ri din Europa) sufer#din plin de pe urma crizei [i \n ]ara noastr# exist#oameni care \nfrunt# cu brio greut#]ile [i au succes \nafaceri. Oameni de acest soi, care au izb@ndit \n via]#,exist# [i la noi \n B#ile[ti.

Unul dintre ace[ti oameni de succes este GigiB#din#, care a avut amabilitatea s# ofere un interviupentru revista noastr#.

- Domnule Gigi B#din#, spune]i-ne c@tevacuvinte despre dvs ?

- Am 39 de ani, sunt b#ile[tean get-beget. Dup#absolvirea Liceului Industrial din ora[ul natal, amurmat cursurile {colii Tehnicii Dentare. Am lucrat 4ani \n stomatologie. Sunt c#s#torit, am 2 copii: Teodora[i Denis.

- C@nd a]i intrat \n lumea afacerilor [i cu ce ?- Acum 11 ani al#turi de p#rin]ii mei pe care \i ajutam

la comercializarea produselor alimentare \n pie]e [it@rguri.

_n anul 2005, am pornit propria afacere: am achi-zi]ionat un T.I.R. cu care efectuam transporturi internela magazine de pe Valea Dun#rii.

Acum 4 ani am \nfiin]at S.C. TEODEN S.R.L.- De unde vine numele “Teoden” pe care l-a]i dat

supermarketului ?- Numele TEODEN vine de la \mbinarea primelor

silabe ale numelor copiilor mei (Teo + Den).- Cum v-a venit ideea s# deschide]i acest super-

market ?- Am f#cut o analiz# a celor mai mari magazine

din municipiul nostru [i m-am informat \n leg#tur# cuveniturile b#ile[tenilor. M-am g@ndit c# a[ putea s#deschid [i eu un supermarket \n zona aceasta.

Am achizi]ionat terenul pe care am construit cl#di-rea \n locul unei foste brut#rii p#r#site. Am doveditcuraj \n lupta cu b#ncile [i am reu[it.

OAMENI DE SUCCES_N B~ILE{TI

- De[i cu to]ii am trecut pragul acestui frumossupermarket, v# rug#m s# ne prezenta]i dvs ceprofiluri are ?

- Dac# vizita]i supermarketul, ve]i observa c# \nacest magazin exist# mai multe raioane: produsealimentare, produse nealimentare, carmangerie, fast-food, cofet#rie [i chiar o farmacie [i o fabric# de p#ine.La etaj este un restaurant-bar, unde se pot organizapetreceri (nun]i, botezuri, anivers#ri, pomeni) \ncondi]ii deosebite.

- Cum \ncerca]i s# v# fideliza]i clien]ii ?Pentru mine, “clientul nostru este st#p@nul nostru”.

De aceea eu \i respect pe to]i cei care trec pragul maga-zinului meu. Nu refuz pe nimeni, iar programul estede la 7 diminea]a p@n# la ora 24.

Trebuie de asemenea s# mul]umesc familiei mele,\n special so]iei, care este mereu al#turi de mine.

F#r# ea, f#r# p#rin]ii mei, nu a[ putea s# rezist, s#]in piept acestei perioade de criz# care se simte pestetot. _ncerc s# investesc c@t se poate de mult. Am \nprezent 55 de angaja]i, o echip# puternic#, dar mi-autrebuit 2 ani pentru asta.

- Ce planuri de viitor ave]i?- Vreau s#-mi cump#r o moar# [i s#-mi achit creditul

la banc#. Doresc s# m# bucur de un concediu petrecut\mpreun# cu familia.

- V# mul]umesc !Interviu realizat de Janeta Vlad


Dup# desfiin]area C.A.P-urilor care s-a \nt@mplatdup# Revolu]ie s-a constatat c# este necesar s# apar#anumite forme de organizare care s# permit# ]#ranilors#-[i cultive terenurile arabile primite \n bune condi]ii.

Dup# apari]ia Legii nr. 36/1991 \n B#ile[ti s-a\nfiin]at S.A. AGROZIND (cu personalitate juridic#)care \mpline[te \n acest an 20 de ani de existen]#ne\ntrerupt#.

Ne-am \nt@lnit cu dl inginer Sabin Gaciu unul dinoamenii de frunte care conduc aceast# societate. Aces-ta ne-a oferit cu amabilitate pentru revista noastr#, datedespre societate.

Societatea Agricol# Agrozind de]ine o suprafa]#de 1500 ha p#m@nt arabil; 700 de familii s-au \nscris\n aceast# form# de asociere. Numele ei vine de laprescurtarea denumirilor domeniilor \n care activeaz#:AGRO (agricultur#), Z (zootehnie), IND (industrie).

Scopurile pentru care societatea a fost \nfiin]at# sunturm#toarele: exploatarea terenurilor agricole; cre[-terea animalelor; mica industrie (moar#, brut#rie).

Asocia]ii sunt proprietarii bunurilor achizi]ionate\n cadrul societ#]ii. Drepturile c#tre ace[tia se fac \nnatur# [i \n bani. Drepturile \n natur# (gr@u, orz, ma-z#re, ulei) se consider# un avans p@n# la sf@r[itul anu-lui p@n# c@nd se cunoa[te situa]ia financiar# a societ#]iipe anul respectiv. Iat# c@teva exemple de produse pecare le primesc asocia]ii [i cantitatea respectiv#: gr@u- 800-1000 kg/ha; orz - 200 kg/ha; maz#re- 50-70 kg/ha;ulei fabricat - 10 l/ha. La sf@r[itul anului se dau [i baniastfel \nc@t fiecare asociat ajunge la 8-10 milioane/ha.

Sectorul produc]ie vegetal# ob]ine circa 35 miliardelei vechi anual. Produc]ia este repartizat# astfel: 30%c#tre asocia]i, 70% pentru dezvoltare.

Sectorul zootehnic are 400 capete ovine care suntfurajate din furaje proprii. Din produsele finale (carne,br@nzeturi, lapte) acest sector ob]ine venituri deaproximativ 8 miliarde lei vechi.

Sectorul de mic# industrie cuprinde o moar# [i obrut#rie. Aceasta din urm# produce 3500 buc#]i p@inezilnic pe care le valorific# \n municipiul B#ile[ti.

S.A. AGROZIND are cadre de specialitate de n#-dejde f#r# de care nu s-ar fi ob]inut aceste rezultate.De asemenea societatea a creat 42 de locuri de munc#.

Exist# un Consiliu de Administra]ie (alc#tuit din5 persoane). Executivul este alc#tuit din pre[edinte,contabil [i inginer-[ef. Dl Sabin Gaciu ne mai spune

20 DE ANI – O ANIVERSARE CE NU TREBUIA S~ TREAC~ NEOBSERVAT~

c# societatea de]ine tractoare [i ma[ini agricoleachizi]ionate printr-un proiect SAPARD iar beneficiuleste de 10 miliarde lei vechi anual.

_n final, interlocutorul nostru ne-a dezv#luitplanurile de viitor: dezvoltarea sectorului de mic#industrie prin \nfiin]area unui microabator pentruvalorificarea produselor din zootehnie.

Cu ocazia acestei anivers#ri ur#m membrilor S.A.AGROZIND noi succese, produc]ii c@t mai mari [ivia]# lung# asocia]iei!

A consemnat,Prof. Drago[ Co[ereanu



_n aceast# rubric# vom prezenta pe larg dou# din volumele care au f#cut obiectul lans#rilor de carte dincadrul “Zilelor Municipiului B#ile[ti”.

VALENTIN TURCU – “BALADELE B~ILE{TENE”(Editura Alma Craiova, 2011)

Autorul adun# \n acest volum baladele publicate timp de aproape [apte ani \n paginile “Gazetei de B#ile[ti”.Modest, domnul Valentin Turcu consider# c# aceste crea]ii sunt “cu circuit \nchis”, destinatarii acestora

fiind b#ile[tenii. _ntr-adev#r, referin]ele la unele situa]ii saupersoane pot fi \n]elese doar de cei care tr#iesc de mult timp \naceast# localitate.

Pe de alt# parte, autorul consider# volumul ca o monografiesuis-generis a ora[ului nostru [i are dreptate. De aceea, cel cesemneaz# aceste r@nduri consider# c# poate s#-i fac# cunoscu]ipe b#ile[teni [i cititorilor din alte zone ale ]#rii.

Baladele sunt ordonate alfabetic [i au o tematic# divers#.Unele sunt dedicate obiectelor (bicicleta, motocicleta, tren,difuzor). O balad# evoc# meserii ce mor \n B#ile[ti ([i nu numai).Despre aceste \ndeletniciri practicate \n ora[ul nostru din ce \nce mai pu]in domnul Valentin Turcu a scris mai demult un articol\n “Gazeta de Bailesti”. Alte balade evoc# gara din B#ile[ti,Strada Mare, “nar@nd” evolu]ia sau involu]ia acestora.

Avand \n vedere acestea, a[ sugera autorului s# redacteze unvolum de “memorii” (\n proz#) \n care s# prezinte personalit#]i(sau chiar persoane obi[nuite) pe care le-a cunoscut, \nt@mpl#ri[i amintiri care ar interesa pe cei care nu le-au cunoscut [i caresunt semnificative pentru ora[ul nostru.

Remarc totu[i c# baladele au [i un caracter de generalitate,valabil [i pentru alte localit#]i. De asemenea, apreciez “Balada

limbii rom@ne”, un elogiu adus graiului nostru matern care, \n ciuda vicisitudinilor vremurilor [i a transform#rilorsuferite (limbajul de lemn, invazia anglicismelor), a r#mas acela[i idiom armonios, care a st@rnit admira]iascriitorilor. Baladistul \[i exprim# credin]a c# limba rom@na \[i va pastra puritatea.

Nu! fiindc# de limba noastr# are grij# DumnezeuEl oranduie[te-n lume tot cu mila lui divin#{i rom@na-[i va pastra nealterat tot mereuSpiritul dintotdeauna \n esen]a lui latin#

_n prefa]#, domnul Valentin Turcu consider# c# baladele domniei sale sunt “un amestec de elemente deeseu, satir#, elogiu, pamflet, umor local. Eu a[ adauga [i melancolia.

Unele balade aduc un fior de triste]e (“Balada meseriilor ce mor”, “Balada g#rii”, “Balada difuzorului”).

DOINA }ENEA – “VIS~RI”(Editura Alma Craiova, 2011)

Ap#rut# la editura ALMA din Craiova cartea pe care v-o prezint cuprinde crea]iile poetice ale doamneiDoina }enea, originar# din B#ile[ti, care locuie[te \n municipiul nostru [i care este o membr# de frunte aClubului Seniorilor de pe l@ng# Biblioteca Municipal# “Petre Anghel”.

C O N S E M N ~ R I


Pe doamna Doina }enea o cunoa[te]i bine. De altfel,autoarea \[i deschide volumul cu o cuprinz#toare“Autobiografie”.

Profesia doamnei }enea (biochimist la Spitalul din localitateanoastr#) nu a \mpiedicat-o s# scrie versuri sensibile care stausub semnul Luceaf#rului poeziei rom@ne[ti.

Volumul cuprinde crea]ii scrise \ntre anii 1953-2011.Versurile doamnei }enea dovedesc fascina]ia pe care MihaiEminescu a avut-o [i o are asupra poetei.

Alte poezii au o tent# filosofic#, autoarea trat@nd poetic temeca: iubirea (“Ce e iubirea?”, 2010), eternitatea (“Ve[nicia”, 2011).

C@teva poezii sunt dedicate unor personalit#]i (“Balada luiMihai”, “Lui Eminescu”, “Umbra lui Amza”, “Omagiu luiAdrian P#unescu”, “Lui Br@ncu[i).

Vom cita c@teva versuri din poezia dedicat# marelui actorb#ile[tean:

Cu picurul din sufletAi vrut s# m@ng@i luna,T#ria ta din cugetS-alunge-n veci furtunaCu vorbele [i gluma..........................................Dar, vai o moarte sumbr#Trecu pe chipul bl@nd,

_n loc, r#mase umbr#_n cer [i pe p#m@nt.

Multe din poeziile din acest volum au o tent# elegiac#, av@nd ca teme iubirea pierdut#, triste]ea provocat# detrecerea implacabil# a timpului. Astfel \n poezia “Melancolie” (1953), poeta ofteaz#:

S-a dus iubirea mea de ieriS-a dus ca florile pe plai{i visuri dragi de prim#veri,S-au spulberat \n nop]i de mai.

Cele mai reu[ite poezii mi s-au p#rut pastelurile care prezint# tablouri din natur#. Citabil# este poezia“_nserare” (pag. 37).

_nt@lnim \n aceste crea]ii imagini artistice frumoase ca \n versul: {i-n toamna din suflet, viorile pl@ng (“Des-tine”), \n care printr-o metafor# “toamna din suflet” (durere) [i o personificare (“viorile pl@ng”) ni se sugereaz#o triste]e imens# pe care nici muzica nu poate s# o aline.

_n aceea[i poezie, amintirile sunt ni[te “umbre ce con]in urme de via]#, iubire, durere”.Chiar dac# poeta r#m@ne credincioas# prozodiei clasice [i a tematicii liricii tradi]ionale se simte o evolu]ie

de la poeziile din anii 50 la poeziile recente (din anii 2010-2011).De aceea, recomand cu c#ldur# acest volum care con]ine crea]iile unei fiin]e sensibile, iubitoare de frumos.

Poeziile doamnei }enea sunt accesibile [i st@rnesc emo]ii fiec#rui cititor.Profesor Drago[ Co[ereanu



CAMPANIA “LET’S DO IT ROM^NIA” LA B~ILE{TI

S@mb#t# 24 septembrie 2011 s-a derulat la B#ile[ti campania na]ional# “LET’S DO IT ROM^NIA” –Cur#]enie \n toat# ]ara, \ntr-o singur# zi!

La aceast# campanie au participat ca voluntari elevi de la [colile [i liceele din ora[, reprezentan]i din parteacampaniei [i nu \n ultimul r@nd autorit#]ile locale.

Echipajul {colii Nr. 3, condus de prof. Vlad Co[ereanu, a adunat peturile de la intrarea \n p#durea Balasan[i din satul de vacan]#.

Echipajul a fost format din elevi din clasele a VII-a.Prof. Vlad Co[ereanu


Vineri, 26 august 2011, printre manifest#rile dincadrul “Zilelor Municipiului B#ile[ti” edi]ia a XI-a,s-a desf#[urat una cu profund caracter reparatoriu,inaugurarea noului sediu al Muzeului C@mpieiB#ile[tilor.

Aceast# redeschidere are loc dup# o lung# perioad#\n care acest l#ca[ de cultur# a fost \nchis.

Festivitatea a fost onorat# de prezen]a domnuluiGelu Vi[an deputat \n Colegiul nostru [i a domnuluiDan Lupescu, directorul Direc]iei de Cultur# Dolj,dl Romulus Turbatu, inspector \n cadrul direc]iei.Publicul a fost format din cadre didactice de la {coliledin B#ile[ti.

Domnul primar al Municipiului B#ile[ti, dl CostelPistri]u, a rostit o alocu]iune \n care s-a referit laeforturile f#cute de comunitatea local# pentru redeschi-derea acestui important reper cultural al ora[ului nostru.Dup# t#ierea panglicii inaugurale, preotul C#t#linCatan# a sfin]it cl#direa muzeului aflat# la intersec]iaStr. Carpa]i cu Str. Gabroveni (“La Olga”).

_n continuare, cei prezen]i au vizitat muzeul \n carese afl# exponate etnografice specifice zonei \n carene afl#m.

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

REDESCHIDEREA MUZEULUI C^MPIEI B~ILE{TILOR


_n B#ile[ti, l@ng# spital,Un c@ine vorbea cu-un cal,Batjocorindu-l acid,Necru]#tor [i perfid:“M@r]oag#-n carne [i oase{i cu urechi r#p#noase,Cam c@]i ani s-au \mplinitDe c@nd e[ti nepotcovit{i-al]ii c@]i s-au adunatDe c@nd e[ti ne]eselat?!Ce, chiar nu mai ai st#p@nS# \]i dea ov#z [i f@n,De-ai ajuns s# pa[ti prin ronturi{i te-ai ascu]i] \n [olduri?!...”S#rmanul cal, [chiop [i chior_i zise-ameni]#tor:- “Taci, potaie jig#rit#,C# dac#-]i dau o copit#,O s# schel#l#i la stele,F#r# din]i, f#r# m#sele!!!Uite, eu \]i spunC#-am avut un st#p@n bunCe s-a descurcat mereu,Dar acum o duce greu;Pe-aici lumea e s#rac#{i n-are ce s# mai fac#,N-are unde s# munceasc#{i nici cu ce s# tr#iasc#...Sunt destui aceia careTr#iesc doar din ajutoareIar tu, javra dracului,Dai ocol spitalului;E[ti ]epos ca un arici,Sigur nu e[ti de pe-aici,C# v#d c#-adulmeci \ncet{i-ai la ureche... bilet....”Nefiind c@ine chiar r#u,_i r#spunse acel dul#u:- “Sunt din Calafat [i ieriM-au luat ni[te hingheri,Ne-au prins mai mul]i la un locL@ng# o scar# de bloc,_ntr-o dub# ne-au b#gat{i-n B#ile[ti ne-au “debarcat”....B#, \n loc s# ne jignim,

CALUL {I C^INELEPseudofabul#

Hai s# ne-prietenim,Fiindc# inten]ionezS# nu mai vagabondez,Vreau s# nu mai [tiu de fric#{i intru-n politic#,S# curg# lapte [i miereC@nd ajungem la putere...S# fim noi, c@ine [i cal,La ciolan [i ca[caval,{i la fel [i la bucate{i la f@n pe s#turate...”....................................Calu-a reflectat un pic,Dar n-a \n]eles nimic,Apoi, cuprins de regret,A plecat pl@ng@nd \ncet...I-a zis c@inele-nr#it{i pe fapte mari pornit,L#tr@nd zeflemisitor,Parc#, brusc, trezit din vise,“Poftim... lacrimi de cal chior!!!...”Calu-n replic# \i zise:“B#, caii nu mor la drumC@nd vor c@inii, nici oricum!!Nu mai m@r@i ca prostul,Latr# [i tu cu folos,C#-]i citesc \n coaste postul,Latr#, dac# vrei un os!!_ncearc# s# ai un st#p@n,Chiar cantina l@ng# Spital,Dar ai grij#, latr# \nInteres Na]ional”.

Prof. Valentin Turcu


Conform tradi]iei instituite \n ora[ul nostru de dom-nul primar Costel Pistri]u, \n ultima zi a manifestarilorde la sf@r[itul lunii august, la Casa Memorial# “AmzaPellea”, s-a acordat “Titlul de Cet#]ean de Onoare”al Municipiului B#ile[ti [i s-au decernat diplomele cu-venite unor distin[i fii ai ora[ului: dl prof. universitardoctor Constantin Must#]ea, fiu al B#ile[tiului,stabilit de peste 40 ani \n Cluj-Napoca, care a desf#[u-rat o vast# activitate de coordonare [i cercetare \n do-meniul matematicii, a scris foarte multe articole [tiin-]ifice, a avut [i are comunic#ri la manifest#ri [tiin]ifice,dou# c#r]i publicate, [i dlui prof. Nicolae Miu, autoral unei monografii a B#ile[tiului, om care s-a implicat\n via]a cultural# conduc@nd [i corul liceului.

_n acela[i timp celor doi li s-a \nm@nat plachetajubiliar# “475 de ani” de la prima atestare documen-tar# a B#ile[tiului.

Activitatea a cuprins [i o slujb# de pomenire a ma-relui actor Amza Pellea [i a so]iei sale, DomnicaPellea. Un grup de pre[colari de la Gr#dini]a Nr. 9“Amza Pellea” a interpretat o scenet# \nchinat#actorului.

Prof. Vlad Co[ereanu{coala Nr. 3 B#ile[ti

DISTINC}II PENTRU OAMENII DE SEAM~ AI ORA{ULUI

_ntr-o iarn# grea, un c#lug#r a plecat din m#n#stire spre satul de la poalelemuntelui, s# vad# de s#n#tatea unui copil pe care boala \l ]intuise la pat. Lamarginea p#durii, a g#sit, c#zut \n z#pad#, un cerb mort de foame [i frig, dar[i-a continuat drumul. Ajuns \n casa b#iatului, l-a chemat pe tat#l acestuia [ii-a spus: “Am g#sit, nu departe de aici, un cerb pe care frigul [i foamea l-aur#pus. Haide s# \l iei [i ve]i avea hran# pentru o vreme!”

Bucuros, omul i-a mul]umit c#lug#rului [i l-a urmat la locul cu pricina.L@ng# cerbul mort, \ns#, z#cea acum un lup care, g#sind \ntre timp animalul,\l devorase. Ne[tiind s# se opreasc# la timp, m@nat doar de o l#comieexagerat#, lupul m@ncase mult mai mult dec@t i-ar fi trebuit [i dec@t ar fiavut nevoie. Acum z#cea mort, ucis de propria lui l#comie. V#z@nd toateacestea, c#lug#rul \i spuse ]#ranului: “Ispitele sunt de dou# feluri: saustr@mtorile vie]ii \ncearc# inimile, v#dind r#bdarea lor sau bel[ugul vie]iidevine iar#[i chip de ispit#. E la fel de greu, at@t s#-]i p#strezi sufletul ne\njositde greut#]i, c@t [i s# nu ]i-l jigne[ti \n situa]ii \nalte”.

Preluat crestinortodox.ro_nv. Mirela Giurgea

SUFLET _NTUNECATIstorioare cu t@lc


‚ Ai v#zut filmul? Vezi [i cartea!Ca profesor de literatur#, simt cel mai bine la orele mele dezinteresul elevilor pentru lectur#, conturat acum

aproape 10 ani [i devenit aproape un fenomen. Spun c# se poate vorbi [i de elevi recuperabili, care pot prindegustul pentru lectur#. Cum? Ancorat# bine \n realitate, genera]ia actual# de elevi se va l#sa greu convins# s#citeasc# “Amintiri din copil#rie” sau “Baltagul” dup# ce au v#zut ecranizarea la televizor [i cunosc deja povesteac#r]ilor. Spun \ns# c# provocarea la lectur# nu e imposibil#, depinde de abilitatea de a o face atractiv#. Eu amrecurs la un truc. Vedem ecranizarea, citim cartea [i apoi coment#m, sesiz@nd diferen]ele \ntre carte [i film.Elevii sunt atra[i de acest gen de exerci]iu. “Elevul d# \ns# exemplu un detaliu care apare numai \n film. {i esteprins! Nu e o metod# ingenioas#, dar eficient#”.

‚ Campanii publicitareO alt# metod# de atragere a tinerilor spre lectur#, indicat# de profesorii de literatur#, este aceea a campaniilor

media. Trebuie f#cute campanii na]ionale pentru lectur#. Chiar de c#tre Ministerul Culturii.

‚ _nt@lnirile cu scriitoriiConsider eficiente [i Cercurile de lectur# activ#, \n cadrul c#rora elevii sunt \ncuraja]i s# propun# chiar ei

lectura unor c#r]i din afara programei. Profesorul este un moderator discret, un partener de dialog care orienteaz#discu]ia [i..., foarte important, \i \nva]# pe elevi s# citeasc#, \i deprinde cu tehnica lecturii active, care deschidemintea [i sufletul, ordoneaz#, dar [i provoac# g@ndirea, dezvolt# vocabularul [i capacitatea de comunicare.\nt@lnirile cu scriitorii [i oamenii de cultur# au de asemeneaun impact puternic asupra elevilor.

‚ Despre c#r]i [i autori, f#r# demagogie_ncerc#rile mele de a-i atrage pe elevi spre lectur# nu

se opresc aici. M#rturisesc c# reu[esc s#-i atrag pe eleviimei spre carte, prezent@ndu-le fiecare autor din manualulde limba rom@n# f#r# prejudec#]i sau dogmatic#. “Eu [ielevii mei nu pornim niciodat# la o lec]ie despre un scriitorde la superlative. Nici unul nu este cel mai bun. Fiecareare lipsuri, dar [i momente c@nd e genial. _i descoperimfiec#ruia [i p#r]ile bune [i cele negative”. Trebuie sa nefolosim de psihologia invers#, sf#tuindu-ne elevii s# nuciteasc# neap#rat o anumit# carte. “Dimpotriv#, ei vor citiacea carte din curiozitate, pe principiul c# tot ce e interziseste [i interesant”. “Revistele [colii, de exemplu, suntextreme de benefice. Copiii \[i descoper# aici pasiuneapentru scris, care poate fi \ntre]inut# [i prin lectur#”,folosind metodele clasice de convingere a elevului s#citeasc#: “nota, verificarea caietului de lecturisuplimentare”.

Prof. St#n#r@ng# Carmen {coala cu clasele I-VIII Ghidici,

jud. Dolj

C^TEVA METODE ESEN}IALEPENTRU ATRAGEREA COPIILOR SPRE C~R}I


Vreau sa v# spun c# nu am s# uit momentele frumoase pe care le-am petrecut vara trecut# \n B#ile[ti cuocazia lans#rii primei mele c#r]i. M-am sim]it extraordinar al#turi de b#ile[teni. M-am sim]it ca-n familie.Am fost pl#cut surprins s# v#d c# \n B#ile[ti exist# un entuziasm at@t de mare pentru cultur#.

M-am bucurat s# o am al#turi de mine pe iubita mea bunic#, Valentina Ristea, \n acest moment important.Ea a fost pentru mine o surs# de inspira]ie \nc# din copil#rie [i \i mul]umesc cu aceast# ocazie pentru \ndrum#rilepe care mi le-a dat [i pentru faptul c# a crezut \n talentul meu \nc# de la \nceput.

_i sunt de asemenea recunosc#tor domnului primar Pistri]u pentru sprijinul acordat. _i mul]umesc dininim# [i doamnei bibliotecare Janeta Vlad pentru eforturile depuse \n organizarea lans#rii c#r]ii mele. Vreaus# o felicit pe doamna Janeta pentru munca neobosit# pe care o face \n folosul comunit#]ii [i s#-i transmit, \nacela[i timp, umila mea admira]ie pentru toate activit#]ile culturale pe care a reu[it s# le fac#.

Momentele pe care le-am petrecut \n B#ile[ti mi-au r#mas ad@nc \ntip#rite \n inim#. Vreau s# mul]umesctuturor celor care au fost al#turi de mine la lansarea primei mele c#r]i. _n cartea mea “European Mistery” evorba de un detectiv care trece prin mai multe peripe]ii care au loc at@t \n trecut c@t [i \n prezent. Sper s#plac# celor care o citesc at@t de mult c@t mi-a pl#cut [i mie scriind-o.

Cred c# B#ile[tiul are un viitor at@t timp c@t sunt oameni gata s# se lase pe ei la o parte [i s# se sacrificepentru binele comunit#]ii [i pentru cei din jur. Dup# cum spune acest vechi adev#r: “Schimbarea \ncepe cutine”! De aceea, nu trebuie s# a[tept#m prea mult de la al]ii deoarece ajungem s# fim dezam#gi]i de cele maimulte ori. Dac# e s# a[tept#m ceva de la cineva acela suntem noi, eu [i tu. Noi suntem, eu sunt, tu e[ti,singura persoan# \n cauz# de la care putem avea a[tept#ri.

V# transmit salut#ri din New York [i sunt ner#bd#tor s# revin \n B#ile[ti! Cu drag,

George O. Goga

Ne scriu cititorii

SCRISOARE DESCHIS~DE LA GEORGE O. GOGA


Trupa de majorete a Bibliotecii Municipale “PetreAnghel” format# din elevele: Attalah Naoal, BoiaGeorgeta, Burt#verde Lacr#mioara, CioponeaIssabel, Ghi]ulescu Raluca a participat la un spec-tacol desf#[urat pe esplanada din fa]a Casei de Cultur#“Amza Pellea”. Spectacolul, \nceput cu o \nt@rzierede zece minute [i cu schimbarea loca]iei ini]iale, aadunat mul]i spectatori (\n general p#rin]ii copiilorimplicati \n spectacol).

De[i a fost “preg#tit dou# luni”, spectacolul orga-nizat de Casa de Cultur# “Amza Pellea” a avut “mici”ezit#ri. Fiind “ultima” care a intrat pe scen#, trupa demajorete a bibliotecii, care este format# din eleve dela {coala Nr. 1 [i {coala Nr. 3 B#ile[ti, a \nc@ntatpublicul prezent prin elegan]# [i talent, demonstr@ndc# [i biblioteca poate organiza momente artistice, nudoar o singura institutie din ora[.

Din p#cate, finalul spectacolului a coincis cu \nce-perea recitalului sus]inut de Smiley a[a \nc@t o partedin “spectatori” au plecat [i nu au mai asistat la decer-narea diplomelor copiilor participan]i la “spectacol”.

“Astfel” de spectacole ar trebui organizate mai des,nu doar cu ocazia “Zilelor B#ile[tiului”.

Bibliotecar Janeta Vlad

M# \ntorc acas# mam#...A[a a[ fi doritS#-i scriuMamei mele.{i a[ fi vrutS# fie acolo \n poart#Cu m@na deasupra frun]iiScrut@nd dep#rt#rileUit@ndu-se de noi.{i a[ fi vrutS# intru \n casa p#rinteasc#,S# adulmec mirosurileDe p@ine cald#,De cozonaci,De pasc#...Dar nu este de mult mama.Nu are cui s#-i spun#Fiica mea:“Bunic#, bine te-am g#sit,

S# [tii c# ne-a fostFoarte dor de tine.”Nu mai are cineS# ne cheme,De dorul nostruS# se sting#...Nu mai este poarta,Casa p#rinteasc#,Nu mai e nimicDin tot ce-a fost odat#.Am r#mas cu dorulDe mamaMereu \nl#crimat#C@nd st#tea \n poart#,Cu m@na deasupra frun]iiUit@ndu-se de noi.

Doranata20 septembrie 2011

DOR DE ACAS~

TRUPA DE MAJORETE A BIBLIOTECII


Luni, 5 septembrie 2011, a avut loc \nt@lnirea lu-nar# a membrilor Clubului Seniorilor care activeaz#\n cadrul Bibliotecii Municipale “Petre Anghel” dinB#ile[ti. A fost o participare numeroas#, o continu#agita]ie [i o veritabil# atmosfer# de concurs, c#ci ast#zivom afla cine sunt “Miss Bunicu]a” [i “MisterBunicu]ul”.

Doamna bibliotecar Janeta Vlad i-a pus \n tem# peparticipan]i cu ordinea de zi a \nt@lnirii: o alocu]iune adomnului primar Costel Pistri]u, omagierea a 110 anide la na[terea poetului b#ile[tean Mihail Ghenescu [i\n final se va desf#[ura concursul MISS [i MISTERBUNICII.

Pentru \nceput s-a dat cuv@ntul domnului primarCostel Pistri]u, care a furnizat participan]ilor informa]iiutile despre problemele actuale ale urbei noastre [imodul cum se \ncearc# rezolvarea acestora. A urmatapoi un scurt dialog primar – participan]i pe fondulproblemelor prezentate.

Doamna bibliotecar Janeta Vlad a informatauditoriul c# azi, 5 septembrie, s-au \mplinit 110 anide la na[terea poetului b#ile[tean Mihail Ghenescu,autorul volumului de versuri “Lumini[uri suflete[ti”.A luat cuv@ntul domnul profesor Nicolae C. Miu, carea f#cut referire la activitatea artistic# [i profesional# apoetului Mihail Ghenescu, dup# care domnul profesora citit o poezie din volumul men]ionat. A avut loc unschimb de informa]ii pe aceast# tem#, dup# care s-af#cut propunerea ca, la fiecare \nt@lnire, s# se discutedespre c@te o mare personalitate a urbei noastre, \nc#nu prea bine cunoscut# de oamenii urbei.

Momentul liric al \nt@lnirii a fost sus]inut de doamnaprofesor Valentina Ignat, care a citit poezia “Rug#pentru p#rin]i” a regretatului poet Adrian P#unescu.

Punctul culminant al \nt@lnirii l-a constituitconcursul MISS BUNICU}A [i MISTERBUNICU}UL, aflat la cea de a II a adi]ie. S-a cititregulamentul concursului, unul foarte lejer:

- nu v# vota]i singuri;- trata]i \ntreb#rile cu seriozitate.Fiec#rui participant i s-a \nm@nat c@te o cugetare [i

“\ntreb#rile pentru bunici” care f#ceau referire lanepo]ii lor. To]i participan]ii au fost foarte activi,r#spunz@nd cu mare seriozitate, verbal, la \ntreb#rilepuse. Dup# ce s-a votat, membrii juriului – doamneleValentina Ignat [i Vasilica Popa [i domnul Mihai

Amzulescu – au anun]at c@[tig#torii concursului:MISS BUNICU}A – doamna ELISABETAB~L}OI – cu 6 voturi [i MISTER BUNICU}UL– domnul GHEORGHE GHEORGHI{AN – cu 10voturi. C@[tig#torilor le-au fost \nm@nate diplome [ibuchete de flori.

_nt@lnirea s-a \ncheiat cu anun]ul doamneibibliotecar Janeta Vlad, care a fixat o nou# \nt@lnirepe 3 octombrie, o \nt@lnire aniversar#, c#ci ClubulSeniorilor va \mplini 5 ani[ori de la \nfiin]area sa.

Prof. Janeta Niculescu

_NT^LNIRE CU “BUNICII”

Foaia bibliotecii nr 4 - carte2011.files.wordpress.com filediscursul de percep]ie Despre...

Documents

Transcript of Foaia bibliotecii nr 4 - carte2011.files.wordpress.com filediscursul de percep]ie Despre...