ănă MIASTENIA GRAVIS, Trmiastenie.ro/wp-content/uploads/2017/06/12.pdf · dromul Sjogren,...

1
Taifasuri - Sănătate - plătește de pacient, pentru că sângele este trimis la prelucrare în străinătate. „Tratamentul cronic se face cu imunosupresoare” - Cu tratament adecvat, miastenia gravis se poate vindeca? - Miastenia nu se vindecă, dar se ame- liorează cu tratament, putând avea perioa- de lungi de remisiune. Fiind o boal ă a imu - nit ăț ii, tratamentul cronic se face cu imuno- supresoare, cum ar fi cortizonul, azatio- prina și altele. În multe cazuri, boala se însoțește de anomalii ale timusului, o glandă situat ă în torace, care poate fi mărit sau chiar tumoral, în acest caz operația de îndepărtare a timusului poate îmbu- nătăți evoluția bolii. Există un tratament eficient pentru combaterea simptomelor care se ia zilnic. De asemenea, există te- rapii benefice pentru cazurile grave, ur- gente (plasmafereza și imunoglobulinele i.v.). Tratamentul miasteniei este gratuit prin programul național de boli rare și este eficient în majoritatea cazurilor. - Se cunoaște incidența bolii în țara noastră? - Miastenia este o boal ă rară, afectând o persoană din 10.000. Conform datelor de la CNAS, se estimează că în România sunt peste 2.500 de pacienți cu miastenie aflați în tratament, dar practic numărul lor e mai mare și este în creștere continuă, în special la persoanele de vârsta a treia. „Există anumite medicamente care pot declanșa crizele” - Dacă nu este tratată corespun- zător, miastenia poate conduce către alte afecțiuni? - Ca boal ă a imunității, miastenia se poate asocia în evoluție cu alte boli auto- imune, în special cu tiroidita, dar și cu sin- dromul Sjogren, polimiozita, purpura, ane- mia hemolitică, lupusul și altele. Pacienții trebuie să fie foarte bine instrui ți și să știe că există anumite medicamente care pot agrava boala și chiar declanșa crizele, care în consecință trebuie evitate. Iar medicii trebuie să cunoască aceste medicamente interzise, să fie atenți cu prescrierea lor. Asociația Miastenia Gravis a tipărit pliante cu lista acestor medicamente, precum ș i un card european de urgență pe care fiecare pacient îl poart ă asupra sa. Puteț i găsi mai multe detalii pe site-ul organizației de pacienți „Asociația Națională Miastenia Gravis România” www.miastenie.ro. Aici puteți afla mai multe informații legate de medicii şi de clinicile din România și din UE unde se tratează această boal ă sau puteți intra în contact cu al ți pacienți. - În ce măsură boala afectează calitatea vieții? - Miastenia este o boal ă care afectează calitatea vieții uneori destul de mult, dar, tratată corect, evoluează în general bine și majoritatea pacienților pot duce o viață aproape de normal. Este multă suferință în tăcere cu această boal ă, peste care se adaugă nepăsarea și uneori intoleranța și chiar jignirile din partea celor din jur. „Le- neș”, „nesimț it”, „alcoolic sau drogat”... sunt cuvinte pe care le auzim adesea când nu mai putem să ne mi șcăm... și asta doare. Cătălina Tăgârță şi Florica Pintea M iastenia este o boal ă autoimună neuromus- culară, în care impulsul nervos nu se mai transmite de la nerv la mușchi, fiind blocat de anumiți anticorpi specifici. Cele mai afectate grupe de mușchi sunt: ai pleoapelor, cei care mi șcă globii oculari, cei ce asigură masticația, vorbirea, expresia feței, dar și mușchii respiratori. Miastenia se poate manifesta și sub formă generalizată, caz în care sunt afectate toate grupele musculare. Pacientă cu miastenia gravis, președinta Asociației Naționale Miastenia Gravis Ro- mânia și director al European Myasthenia Gravis Association EuMGA, doctor Nadia Rădulescu (medalion) ne-a povestit în detaliu despre această boală de multe ori invizibilă pentru cei din jur. MIASTENIA GRAVIS, boala „invizibilă“ care îi împiedică pe pacienţi să mănânce sau să vorbească „Slăbiciune musculară severă- Doamna doctor, puțină lume a auzit de miastenia gravis! Spuneț i-ne, vă rog, în ce constă boala? - Miastenia gravis se traduce prin „sl ă- biciune musculară severă”. Bolii i se mai adaugă o caracteristică esențial ă: varia- bilitatea, întrucât sl ăbiciunea mușchilor nu e permanentă, ea vine și trece, apare la repetarea mi șcărilor și se ameliorează la repaus. Uneori, sl ăbiciunea este minoră, doar cu afectarea mușchilor oculari, cu „căderea” pleoapelor și vedere dubl ă, dar variațiile pot fi dramatice, astfel că o per- soană care pare sănătoasă la un moment dat se poate prăbuși brusc pe stradă și nu se mai poate ridica, asemenea unei mario- nete căreia cineva i-a tăiat sforile. Sau, în cazul oamenilor tineri și activi, după o ră- ceal ă banal ă, criza se poate prezenta astfel: dintr-o dată persoana nu mai poate înghi ți nici apă, se îneacă, respiră greu și poate ajunge de urgență la spital, unde este ventilată mecanic. Pentru că seamănă între ei, miastenicilor li se mai spune „fulgi de nea”. Cu toate acestea, nu există doi identici. De aici apare și dificultatea de diagnosticare a acestei boli. „Cei mai mulți sunt diagnosticați după ani de suferință- Și-atunci, cum î și dau seama oa- menii că e ceva în neregulă cu ei și trebuie să se prezinte la medic? Aș- teaptă să se producă prima criză? - De cele mai multe ori, e greu și pentru bolnav să descrie ce simte, mai ales dacă simptomele sunt discrete, apar și dispar aparent f ăr ă explicaț ie. Activit ăț i simple pen - tru cei mai mul ț i oameni, cum ar fi mân- catul, vorbitul sau râsul…, devin dificile sau imposibile pentru miastenic. - Ce analize sunt recomandate pentru aflarea diagnosticului? - Fiind o boal ă întâlnită rar, de regul ă bolnavul este plimbat pe la mul ți specia- li ști, inclusiv pe la psihiatrie, fiind etichetat drept ipohondru până ajunge la medicul po- trivit, la neurologul specializat în boli neu- romusculare. Cei mai mul ți bolnavi sunt diagnosticați, așadar, foarte târziu, după ani de suferință, în care bietul pacient se chinuie f ără un tratament corect. Diagnos- ticul se face clinic, prin testul muscular de efort, și apoi este confirmat prin analize: dozarea unor anticorpi specifici din sânge și electromiogramă. Analiza anticorpilor, care e și scumpă, nu e decontată și se Trăirile incredibile ale pacien ţilor - Dumneavoastră sunteți și pa- cient și înțelegeți cel mai bine simptomele bolii. Cum descriu bol- navii stările prin care trec? l Ochi obosi ți (doar unul sau ambii) și pleoape atât de grele, încât nu le mai pot ridica, față de „somnoros”; l Când mă uit lateral sau în sus văd dublu, uneori sunt două obiecte în loc de unu sau imaginile capătă un al doi- lea contur; l În timp ce vorbesc, la un moment dat nu mai pot pronunța clar, nu se mai înțelege ce spun; l Uneori am o față „lungă”, fără ex- presie, col ț urile gurii sunt l ăsate și nu mai pot să râd, ci doar schi țez o grimasă..., alteori nu mai pot să țin gura închisă, simt că mandibula îmi cade și trebuie să o mențin cu mâna; l Când mănânc ceva tare, la un moment dat obosesc să mestec...; mă înec când înghit alimente solide, trebuie să înmoi pâinea și beau mereu apă în timpul mesei...; mă înec și cu apă, tu- șesc și îmi dreg mereu vocea, astfel că uneori apa îmi iese pe nas; l Scap obiectele din mână, nu pot ridica brațele să mă pieptăn; l Urc greu treptele, mă opresc des, nu mai pot să mă ridic de pe scaun...; l Când merg mi se înmoaie dintr-o dată genunchii și chiar am căzut brusc pe stradă sau pe scări, lumea m-a eti- chetat drept bețiv/ă sau drogat/ă...; l Nu am mai putut înghi ți nici sa- liva, și nici nu puteam respira bine, ast- fel că m-au dus la spital, unde m-au conectat imediat la un aparat de res- pirație artificială... „Boala survine mai frecvent la femeile între 15 și 30 de ani, bărbații sunt atinși mai des după vârsta de 50 de ani, dar, practic, oricine poate face miastenie la orice vârstă, chiar și copiii mici“ (doctor Nadia Rădulescu) www.taifasuri.ro 12 Nr. 622 l 6-12 aprilie 2017

Transcript of ănă MIASTENIA GRAVIS, Trmiastenie.ro/wp-content/uploads/2017/06/12.pdf · dromul Sjogren,...

Page 1: ănă MIASTENIA GRAVIS, Trmiastenie.ro/wp-content/uploads/2017/06/12.pdf · dromul Sjogren, polimiozita, purpura, ane - mia hemolitică, lupusul și altele. Pacienții trebuie s ă

Taifasuri - Sănătate -

plătește de pacient, pentru că sângeleeste trimis la prelucrare în străinătate.

„Tratamentul cronic se face cuimunosupresoare”

- Cu tratament adecvat, miasteniagravis se poate vindeca?

- Miastenia nu se vindecă, dar se ame -liorează cu tratament, putând avea perioa -de lungi de remisiune. Fiind o boală a imu -nității, tratamentul cronic se face cu imuno- supresoare, cum ar fi cortizonul, azatio -pri na și altele. În multe cazuri, boala seîn soțește de anomalii ale timusului, oglandă situată în torace, care poate fi măritsau chiar tumoral, în acest caz operațiade în depărtare a timusului poate îmbu -nătăți evoluția bolii. Există un tratamenteficient pentru combaterea simptomelorcare se ia zilnic. De asemenea, există te -rapii benefice pentru cazurile grave, ur -gente (plas mafereza și imunoglobulinelei.v.). Tratamentul miasteniei este gratuitprin programul național de boli rare și esteeficient în majoritatea cazurilor.

- Se cunoaște incidența bolii înțara noastră?

- Miastenia este o boală rară, afectândo persoană din 10.000. Conform datelorde la CNAS, se estimează că în Româniasunt peste 2.500 de pacienți cu miastenieaflați în tratament, dar practic numărul lore mai mare și este în creștere continuă, înspecial la persoanele de vârsta a treia.

„Există anumitemedicamente care potdeclanșa crizele”

- Dacă nu este tratată corespun -zător, miastenia poate conduce cătrealte afecțiuni?

- Ca boală a imunității, miastenia sepoate asocia în evoluție cu alte boli auto -imune, în special cu tiroidita, dar și cu sin -dromul Sjogren, polimiozita, purpura, ane -mia hemolitică, lupusul și altele. Paciențiitrebuie să fie foarte bine instruiți și să știecă există anumite medicamente care potagrava boala și chiar declanșa crizele, careîn consecință trebuie evitate. Iar mediciitrebuie să cunoască aceste medicamenteinterzise, să fie atenți cu prescrierea lor.Asociația Miastenia Gravis a tipărit pliantecu lista acestor medicamente, precum și uncard european de urgență pe care fie carepacient îl poartă asupra sa. Puteți găsi maimulte detalii pe site-ul orga nizației depacienți „Asociația Națională MiasteniaGravis România” www.miastenie.ro. Aiciputeți afla mai multe informații legate demedicii şi de clinicile din România și dinUE unde se tratează această boală sauputeți intra în contact cu alți pacienți.

- În ce măsură boala afecteazăcalitatea vieții?

- Miastenia este o boală care afecteazăcalitatea vieții uneori destul de mult, dar,tratată corect, evoluează în general bine șimajoritatea pacienților pot duce o viațăaproape de normal. Este multă suferințăîn tăcere cu această boală, peste care seadaugă nepăsarea și uneori intoleranța șichiar jignirile din partea celor din jur. „Le -neș”, „nesimțit”, „alcoolic sau drogat”... suntcuvinte pe care le auzim adesea când numai putem să ne mișcăm... și asta doare.

Cătălina Tăgârțăşi Florica Pintea

Miastenia este o boală autoimună neuro mus -culară, în care impulsul nervos nu se maitransmite de la nerv la mușchi, fiind blocat

de anumiți anticorpi specifici. Cele mai afectategrupe de mușchi sunt: ai pleoapelor, cei care mișcăglobii oculari, cei ce asigură masticația, vorbirea,

expresia feței, dar și mușchii respiratori. Miasteniase poate manifesta și sub formă generalizată, caz în

care sunt afectate toate grupele musculare. Pacientăcu miastenia gravis, președinta Asociației Naționale Miastenia Gravis Ro -mânia și director al European Myasthenia Gravis Association EuMGA, doctorNadia Rădulescu (medalion) ne-a povestit în detaliu despre această boalăde multe ori invizibilă pentru cei din jur.

MIASTENIA GRAVIS,boala „invizibilă“ care îi

împiedică pe pacienţi sămănânce sau să vorbească

„Slăbiciune musculară severă”

- Doamna doctor, puțină lume aauzit de miastenia gravis! Spuneți-ne,vă rog, în ce constă boala?

- Miastenia gravis se traduce prin „slă -biciune musculară severă”. Bolii i se maiadaugă o caracteristică esențială: va ria -bilitatea, întrucât slăbiciunea mușchilor nue permanentă, ea vine și trece, apare larepetarea mișcărilor și se ameliorează larepaus. Uneori, slăbiciunea este minoră,doar cu afectarea mușchilor oculari, cu„că derea” pleoapelor și vedere dublă, darvariațiile pot fi dramatice, astfel că o per -soană care pare sănătoasă la un momentdat se poate prăbuși brusc pe stradă și nuse mai poate ridica, asemenea unei mario -nete căreia cineva i-a tăiat sforile. Sau, încazul oamenilor tineri și activi, după o ră -ceală banală, criza se poate prezenta astfel:dintr-o dată persoana nu mai poate înghiținici apă, se îneacă, respiră greu și poateajunge de urgență la spital, unde esteven tilată mecanic. Pentru că seamănăîntre ei, miastenicilor li se mai spune „fulgide nea”. Cu toate acestea, nu există doiidentici. De aici apare și dificultatea dediagnosticare a acestei boli.

„Cei mai mulți suntdiagnosticați după ani de suferință”

- Și-atunci, cum își dau seama oa -menii că e ceva în neregulă cu ei șitrebuie să se prezinte la medic? Aș -teaptă să se producă prima criză?

- De cele mai multe ori, e greu și pentrubolnav să descrie ce simte, mai ales dacăsimptomele sunt discrete, apar și disparaparent fără explicație. Activități simple pen -tru cei mai mulți oameni, cum ar fi mân -catul, vorbitul sau râsul…, devin difi cilesau imposibile pentru miastenic.

- Ce analize sunt recomandatepentru aflarea diagnosticului?

- Fiind o boală întâlnită rar, de regulăbol navul este plimbat pe la mulți specia -

liști, inclusiv pe la psihiatrie, fiind etichetatdrept ipohondru până ajunge la medicul po -trivit, la neurologul specializat în boli neu -romusculare. Cei mai mulți bolnavi suntdiagnosticați, așadar, foarte târziu, dupăani de suferință, în care bietul pa cient sechinuie fără un tratament corect. Diagnos -ticul se face clinic, prin testul mus cular deefort, și apoi este confirmat prin analize:dozarea unor anticorpi speci fici din sângeși electromiogramă. Analiza anticorpilor,care e și scumpă, nu e decon tată și se

Trăirile incredibileale pacienţilor

- Dumneavoastră sunteți și pa -cient și înțelegeți cel mai binesimp tomele bolii. Cum descriu bol -navii stările prin care trec?

l Ochi obosiți (doar unul sau ambii)și pleoape atât de grele, încât nu le maipot ridica, față de „somnoros”;

l Când mă uit lateral sau în sus văddublu, uneori sunt două obiecte în locde unu sau imaginile capătă un al doi -lea contur;

l În timp ce vorbesc, la un momentdat nu mai pot pronunța clar, nu se maiînțelege ce spun;

l Uneori am o față „lungă”, fără ex -presie, colțurile gurii sunt lăsate și nu maipot să râd, ci doar schițez o gri masă...,alteori nu mai pot să țin gura închisă,simt că mandibula îmi cade și trebuiesă o mențin cu mâna;

l Când mănânc ceva tare, la unmo ment dat obosesc să mestec...; măînec când înghit alimente solide, trebuiesă înmoi pâinea și beau mereu apă întimpul mesei...; mă înec și cu apă, tu -șesc și îmi dreg mereu vocea, astfel căuneori apa îmi iese pe nas;

l Scap obiectele din mână, nu potridica brațele să mă pieptăn;

l Urc greu treptele, mă opresc des,nu mai pot să mă ridic de pe scaun...;

l Când merg mi se înmoaie dintr-odată genunchii și chiar am căzut bruscpe stradă sau pe scări, lumea m-a eti -chetat drept bețiv/ă sau drogat/ă...;

l Nu am mai putut înghiți nici sa -liva, și nici nu puteam respira bine, ast -fel că m-au dus la spital, unde m-auco nectat imediat la un aparat de res -pirație arti ficială...

„Boala

survine mai

frecvent la femeile

între 15 și 30 de ani,

bărbații sunt atinși mai des

după vârsta de 50 de ani, dar,

practic, oricine poate face

miastenie la orice vârstă,

chiar și copiii mici“

(doctor Nadia

Rădulescu)

www.taifasuri.ro12 Nr. 622 l 6-12 aprilie 2017