FMI, un pacalici pe rabojul GuvernuluiDan Straut,

La inceput se spunea ca ar avea o joarda cu care dirijeaza politicile guvernamentale, ca-i da Executivului peste ,,unghiute" cand acesta tinde sa derapeze cu cheltuielile bugetare si ca ar fi profesorul sever care-i struneste fara menajamente pe ,,elevii" de la Palatul Victoria. Iacata, n-a fost sa fie chiar asa: Fondul Monetar International (FMI), caci despre el este vorba, n-a reusit sa-si impuna regulile si Guvernul a facut ce-a vrut.

In 2009, marele finantator international s-a alaturat Comisiei Europene si Bancii Mondiale pentru a pune o centura de siguranta economiei noastre, tamponata serios in acel an de criza mondiala.

Romania a primit astfel aproape 20 de miliarde de euro, dar cu anumite conditii pe care trebuia sa le indeplineasca pentru a-si echilibra balantele structurale si pentru a putea, astfel, sa ramburseze imprumutul.

Spre exemplu, Guvernului i s-a cerut sa puna manageri privati, profesionisti si (mai ales) independenti politic la companiile de stat.

Adica sa renunte tocmai la butoaiele cu miere din care se finantau partidele, clientela si rubedeniile din camarila. Intr-un tarziu (foarte tarziu, dupa aproape patru ani), au fost instalati si acesti manageri, apoi au fost schimbati intr-un ritm ametitor, apoi printre ei s-au mai strecurat si unii ,,politici"...

Cert este ca nimeni nu poate garanta azi ca din butoaiele cu miere nu mai curge chiar nimic spre mai vechea sau

mai noua clientela.

Au cerut delegatiile FMI perindate de-a lungul acestor ani pe la Bucuresti sa nu introducem cote diferentiate de TVAu Au cerut. Drept raspuns, exact ca pentru un pacalici, Guvernul a introdus cote reduse, mai intai pentru paine, apoi pentru toate alimentele.

Au avertizat oficialii ca reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 19% este prea abruptau Au avertizat. Raspunsul: bine, mai, nu mai scadem la 19% din prima, dar in 2017 va fi tot ca noi.

Ce au mai cerut oficialii FMI de-a lungul anilorr Privatizarea unor gauri bugetare cum ar fi Oltchim, CFR Marfa, CE Oltenia sau Posta Romana. La Oltchim a iesit circ, la CFR Marfa s-au incurcat itele birocratice, iar CE Oltenia si Posta Romana se amana la nesfarsit.

Cand au vazut proiectul noului Cod Fiscal, si cei de la FMI, dar si cei de la Comisia Europeana si-au pus mainile-n cap, reprezentantii CE spunand ca avem acordul ,,deraiat".

Reactia Bucurestiului a fost de toata pomina: noul Cod Fiscal a trecut asa cum e (pagubos si pentru buget, dar - vom vedea curand - si pentru contribuabili), iar acordul financiar a fost lasat sa expire fara nicio interventie.

Acum, replicile politice se tin lant pe marginea unui eventual acord nou, dar Palatul Victoria nu face nicio miscare.

Sau poate ca, ce sa vezi, nu mai avem nevoie de niciun acord, disciplina bugetara este respectata si fara ,,profesorul sever", bani nu ne mai trebuie si politicienii s-au maturizat, nu mai au tendinta sa se ascunda dupa argumente de tip ,,asa a vrut FMI".

Ar fi pacat, pentru ca pana la urma a fost bun si Fondul pe rabojul Guvernului: ni-l putea arata ca pe o sperietoare care ne vrea raul si care nu era, de fapt, decat un pacalici.