t-;

'"6 $ e""%"j

;,, u - -^/I ".{ffitv -;rl!tF. -lpd€Ftttrr.iq\._ I'Miti''t';,iffi'

-qll \:r=

Liss Fourheau

fluls

rfrnr*nrs ffi# tffipiedi**

ll Jr a,r\ |lsa nm nor rnsrne

Hdigi*r a VII:fl, r-*rriruit€

Sditlma,&.sccmdc..rrtecrrS

,- qq u'\\FI

*+=.#

ffi t

4' ,,.

3"' l s*\ t?r^-t .r;1 'd"

w -t7l-ztP*"' 1r.\EEruu

- -.(4a*:^i' \--f .I J : ',.

Lise Bourbeau

Cuprins

Prefa[d ................ 5

Formarea rlnilor gi a migtilor................ .................. 7

Respingerea................ ........ lg

Abandonul

Umilirea

Tr[darea ..:.......................... g9

Nedreptatea............... ....... 120

Vindecarea rdnilor qi transformarea mdgtilor....... 145

CeIe 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine

Prefati

Redactarea acestei cdrti a fost posibild datoritd perseverentei anumerogi cercetdtori, cate, asemeni mie, nu au ezitat in a facepublice rezultatele cercetdrilor lor, in ciuda scepticismului gi acontroverselor stdrnite de cdtre acestea. De altfel, cercetdtoriigtiu c5, in general, vor fi criticafi, la fel gi publicafiile lor gi sepregdtesc sd trdiascd cu aceastd adversitate. Ceea ce ii motiveazdeste dorinla lor de a favoriza evolutia omului gi cei care leacceptd descoperirile.

Printre cercetdtori, primul cdruia lin sd-i mulfumesc estepsihiatrul austriac SIGMUND FREUD, pentru monumentala sadescoperire a inconqtientului gi pentru faptul cX a indrdzrit sd.

afirme cd ftzicul poate avea o legdturd cu dimensiunileemofionald gi mentald ale fiintei umane.

Mulfumirile mele se adreseazd gi unuia dintre elevii lui Freud,WILHELM REICH, care, dupd pdrerea mea, a fost mareleprecursor al met#izicii. El a fost primul care a stabilit cuadevdrat legdtura intre psihologie gi fiziologie, demostrAnd cdnevrozele afecteAzd.nu numai mentalul, ci gi corpul fizic.in continuare, mulgumesc psihiatrilor IOHN C. PIERRAKOS 9iALEXANDER LOWEN amAndoi elevi ai lui Wilhelm Reiclr, ceicare au definit bioenergia, demonstrAnd importanla implicdriiemofiilor gi a gAndirii in voinla de a vindeca trupul.ln special, datoritd operei lui john Pierrakos gi a partenerei sale,Eva Brooks am reugit sd,realizez sinteza pe care o veli descoperifir aceastd carte. Dupd un stagiu foarte interesant, la care amparticipat tn 1992, cu BARRY WALKER, un elev al lui ]ohnPierrakos, am observat gi am cercetat cu asiduitate pentru aajunge la o sintezd a celor cinci rdni gi a mdgtilor care le insolesc.De altfel, tot ceea ce este cuprins in aceastd carte a constituitobiectul a numeroase verificdri, incepAnd din 1992, prin

Lise Bourbeau

intermediul a mii de persoane care au participat la stagiile mele,precum gi din exemple extrase din viafa mea personald.Nu existd nici o dovadd Etiinfificd pentru ceea ce se afirmd inaceastd cattet dar te invit, cititorule, sd verifici sinteza pe care ampropus-o/ furainte sd o respingi gi, mai ales, sd o experimentezipentru a afla dacd ifi poate fi de folos in lmbundtdtirea calitdtiipropriei tale vieti.Dupd cum !i-ai dat seama, continui sd te tutuiesc Ai in aceastdcarte, aga cum am fdcut-o gi in celelalte scrieri ale mele. Dacdcitegti pentru prima oard una dintre cdrfile mele gi nu egtif.amiliarizat cu cursul ASCULTA-TI CORPUL, se poate intAmplaca anumite expresii sd te uimeascd foarte tare. De exemplu, eufac o distincfie clard intre sentiment 9i inteligenld, intre"intelectuanld"gi "inteligenld", sau intre a stdpAni ceva gi acontrola ceva. Sensul pe care 11 atribui acestor cuvinte esteexplicat ln celelalte cdrti ale mele sau in cadrul atelierelor pecare le conduc.

Continutul cdrfii se adreseazd, atAt genului masculin cAt qi celuifeminin. Atunci cAnd nu este cazul, precizez acest lucru. inacelapi timp, continui sd folosesc cuvAntul DUMNEZEU. $i itireamintesc cd, atunci cAnd folosesc cuvAntul DUMNEZETJ, facreferire la EUL TAU SUPERIOR, la fiinla ta adevdratd, acel EU,care ifi cunoagte adevdratele nevoi, pentru a trdi in iubire,fericire, armonie, pace, sdndtate, bundstare gi bucurie.ili doresc sd te descoperi in capitolele ce urmeazd cu aceeagipldcere cu care eu mi-am tmpdrt5git descoperirile.

Cu drag,

Lise Bourbeau

Cele 5 rdni care ne tmpiedicd sd fim noiingine

Capitolul L

Formarea rinilor Ei a magtilor

Cdnd un copil se nagte, el gtie, in adAncul lui, cd motivul pentrucare se incarneazd este acela de a fi el fnsugi, trecAnd printr-oserie de experienfe. De altfel, sufletul lui a ales dinainte familiagi mediul tn care se va nagte, cu un scop foarte precis. Tofi avemaceeagi misiune, venind pe lume: aceea de a trdi o serie deexperiente pAnd cAnd ajungem sd le acceptdm gi sd ne iubim penoi ingine trecAnd prin ele.

AtAta timp cAt o experienfd este trditd in non-acceptare, adicdfiind judecat6.,in culpabilitate, teamX, regret sau orice altd formide non-acceptare, oamenii igi atrag fdrd incetare circumstanlelegi persoanele care ii fac sd retrdiascd aceeaqi experienfd. Uniidintre ei, nu numai cd experimenteazd acelagi tip de evenimentde mai multe ori pe parcursul unei viefi, dar mai mult, trebuiesd se relncarrreze o datd sau de mai multe ori pentru a ajunge sdil accepte in totalitate.

A accepta o experienld nu inseamnd cd acea experientd estepreferata noastrd sau cd suntem de acord cu ea. Este vorba maidegrabd de a ne acorda noud lngine dreptul de a experimenta gide a invdla prin intermediul a ceea ce trdim.Trebuie sd invdtdm mai ales ce anume este benefic pentru noi gice anume nu este bun. Iar singurul mod de a afla acest lucru estesd devenim congtienfi de consecinfele acelei experienje. Tot ceeace hotdrAm sau nu/ ceea ce facem sau nu/ ceea ce spunem sau nugi la fel, ceea ce gAndim sau simfim va avea anumite consecinfe.

Omul igi doregte sd trdiascd intr-un mod din ce in ce maiinteligent. Atunci cAnd tgi dd seamd cd o experienfd provoacdnigte consecinte ddundtoare, in loc sd-gi reprogeze ceva sau sd fieranchiunos pe cineva, trebuie sd accepte pur gi simplu faptul cda ales acea experientd (chiar incongtient), pentru a descoperi cd

, nu a fost o migcare inteligentd pentru el. igi va aminti de acest

Lise Bourbeau

lucru mai tdrziu. Astfel putem sd trdim o experienle inacceptare. Din contrd, vd reamintesc c6, chiar dacd vd spunefi:"Nu mai vreau sd trdiesc aga" , o luafi de la capdt. Trebuie sd iliacorzi dreptul de a repeta de mai multe ori aceeagi gregeald sauexperienfd nepldcutd, inainte de a ajunge sd ai voinla gi curajulnecesare pentru a te schimba. Oare de ce nu inlelegem de lair:rceput? Din cauza ego-ului nostru, alimentat de convingerilenoastre.

Toli avem numeroase convingeri care ne impiedicd sd fim ceeace vrem sd fim. Cu cAt aceste maniere de a gAndi sau convingerine fac rdu, cu atAt lncercdm mai mult sd le diminudm. Ajungemchiar sd credem cd nu ne aparfin noud. Iar a reugi sd leechilibrdm lnseamnd a ne incarna de mai multe ori. Doar atuncicdnd corpul nostru mental, emolional gi fizic va asculta deDUMNEZEUL interior, spiritul nostru va fi pe deplin fericit.

Tot ceea ce trdim in non-acceptare se acumuleazl Ia nivelulsuflefului. Acesta, nemuritor fiind, revine mereu, sub diverseforme umane, cu tot bagajul adunat fir memoria sa de suflet.inainte de a ne nagte, ne hotdrdm ce anume dorim sd repardm intimpul urmdtoarei incarndri. Aceastd decizie gi tot ceea ce amacumulat in trecut, nu sunt lnregistrate in memoria noastrdconqtientd, respectiv cea care aparline intelectului. De abia peparcursul vietii ne vom da seama treptat de planul nostru deviafd gi de ce anume trebuie sd repardm.

Atunci cdnd fac ahnie la ceva "nelncheiat, nerezolvat", facreferire la o experienjd trditd in non-acceptarea sinelui. Existd odiferenfd lntre a accepta o experienfd gi a se accepta pe sineinsugi. De exemplu, o tAndrd care a fost respinsd de cdtre tatdl ei,deoarece acesta dorea sd aibd un bdiat. ln acest caz, a acceptaexperienfa ir:rsemnd a-i da tatdlui ei dreptul de a-gi fi dorit unbdiat gi de a o respinge pe fiica lui. Acceptarea de sine, const5,lncazul acestei tinere, in a-Si acorda dreptul de a avearesentirnente fald de tatdl ei gi apoi de a se ierta pentru faptul dea-i fi purtat picd. Nu trebuie sd existe nici o judecatd asupra

CeIe 5 rdni care ne impiedicd sdftm noi inqine

tatdlui ei sau asupra ei insdgi, ci doar compasiune gi infelegerepentru acea parte care suferd in fiecare dintre ei.

Ea va gti cd acea experienld s-a lncheiat in totalitate, atunci cAnd,la rdndul ei, va respinge pe cineva, fdrd sd se aclJzq cu multdcompasiune gi infelegere, fatd de ea insdqi. Mai existd qi o altdmodalitate de a gti dacd acea experientd a fost rezolvatd gi trditdintr-adevdr in acceptare: persoana pe care o va respinge nu o vadetesta, ci qi ea, la rdndul ei, va fi plind de compasiune, gtiind cdtuturor oameirilor li se poate intAmpla sd respingd o altdpersoand, in anumite momente ale vietii lor.

Sd nu lagi ego-ul sd-fi joace feste, ego-ul care incearcd adesea,prin toate mijloacele, sd ne facd sd credem cd am incheiat osituafie. Ni se intdmpld deseori sd spunem : "Da, infeleg de ceceldlalt a actionat aga", penttu a nu fi necesar sd ne privim penoi ingine gi sd ne iertdm. Ego-ul nostru lncearcd astfel sdgdsescd o modalitate rapidd de a ldsa de o parte situatiilenepldcute. Se intAmpld sd acceptdm o situafie sau o persoandfdrd sd ne fi iertat pe noi ingine, sau fdrd sd ne fi acordat dreptulde a-i fi purtat picd celuilalt, sau de a fi incd resentimentari.Acest lucru lnsemnd " a accepta doar experienla" . $i repet: "esteimportant sd facem diferenfa intre a accepta experienla gi a seaccepta pe sine." Aceastd acceptare este greu de fdcut, deoareceego-ul nostru nu vrea sd accepte faptul cd toate experienleledificile pe care le trdim au ca unic scop sd ne arate cd gi noi nepurtdm fur acelagi fel ca gi ceilalli.

|i-ai dat seama pAnd acum cd atunci cAnd acuzi pe cineva deceva, acea persoani te acurzd la rAndul ei, de acelagi lucru?

De aceea este at6t de important sd ft:rvefi sd te cunogti sd te accepficAt mai mult posibil. Acest lucru ne ajUtd sd trdim din ce tr ce maipu,ne situafii dureroase. Depinde de fiecare dintre noi sdhotdrAm sX ne ludm viafa ir:r propriile mAini, pentru a devenistdpAni pe propria existenfd, tr loc sd ldsdm ego-ul fiecdruia sd necontroleze via,ta. Dar a face fafd. acestor lucruri necesitd mult curaj

Lise Bourbeau

deoarece in mod inevitabil se vor atinge vechile rdni, care ne potproduce foarte mult rdu, mai ales dacd nu au mai fost tratate incddin vielile anterioare. Cu cAt suferi mai mult intr-o situafie sau cuo persoand, cu atAt mai de departe provine acea problemd.

Pentru a.te ajuta, poli sd te sprijini pe DUMNEZEUL tdu interiorcare este omniscient (El gtie tot), omniprezent (El este peste tot) gi

omnipotent (El este atotputemic). Iar aceastd putere este mereuprezentd, vie in tine. Acfioneazd. astfel lncAt te orienteazd sprepersoanele gi spre situafiile care ili sunt necesare pentru a cregte gi

a evolua, conform planului de viafd ales lnainte de a te fi ndscut.

Chiar lnainte de a te nagte, DUMNEZEUL tdu interior ifi, atragesufletul spre mediul gi familia de care vei avea nevoie inviitoarea ta via|d. Aceastd atracfie magneticd gi aceste obiectivesunt determinate, pe de o parte, de ceea ce nu ai reugit lncd sd

trdiegti ln iubire gi acceptare in vielile tale anterioare gi, pe dealtd parte, de ceea ce viitorii tdi pirinfi au de incheiat prinintermediul unui copil ca tine. Acest lucru explicd de ce, pdrinliigi copiii au, in general, aceleagi rdni de vindecat.

CAnd te nagti, nu mai egti conqtient de tot acel trecut, deoarece tecencentrezi mai ales pe nevoile sufletului tdu, care vrea sd teaccepli cu calitdfle tale, cu defectele tale, cu forfele tale,sldbiciunile tale, dorinfele tale, personalitatea ta etc. Toji avemastfel de nevoi. Cu toate acestea, la pufin timp dupd nagtere, neddm seama cd atunci cAnd vrem sd fim noi ingine, acest lucruderanjeazd, lumea adullilor sau pe cea a apropiafilor nogtri.Ajungem astfel la concluzia cd, a fi natural, nu este bine, nu estecorect. Este o descoperire dureroasd ce provoacd mai alescopilului, accese de furie. Aceste crize devin atAt de frecventeincAt ajungem sd credem cd sunt normale. Sunt numite "crizelecopildriei" sau apoi, "crizeLe adolescenlei". Poate au devenitceva normal pentru oameni, dar cu siguranfd nu constituie cevafiresc. Un copil care se agitd in mod natural, care este echilibratgi care are dreptul de a fi el insugi nu face genul acesta de crize.Din nefericire, acest tip de copil nu existd aproape deloc. Am

CeIe 5 rdni ecffe ne impiedicd sd fim noi inSine

observat in schimb, cd majoritatea copiilor trec prin urmdtoarelepatru etape:

Dupd ce a cunoscut bucuria de a fi el lnsugi, copilul, fur primaetapd a viefii, va cunoagte durerea provocatd de faptul cd nu aredreptul de a actiona mereu aga, trecAnd astfel in cea de a douaetapd. Urmeazd apoi perioada de crizd. qi cea de revoltd, a treiaetapd. Dupd aceea, fur a patra etapl, pentru a-gi micgorasuferinfa, copilul se resemneazd, gi ajunge sd-gi creeze o noud.personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalfi sd devind.Multe persoane vor rdmAne lnchistate in cea de a treia etapd petoatd durata viefii, adicd vor fi mereu ln reactiune, furiogi sau lnsituafii de crizd.

in timpul celei de a treia gi celei de a patra etape ne credm maimulte mHgti (noi personalitdli) pe care le folosim pentru a neapdra impotriva suferinfei trdite pe parcursul celei de a douaetape. Aceste miEti sunt in numir de cinci gi corespund celorcinci rini importante, triite de fiinla umani. in timpulnumerogilor ani de studiu, am ajuns la concluzia cd toatesuferintele oamenilor pot fi concentrate ln cinci rdni. Lementionez aici, ln ordine cronologicd, adicd in ordinea in carefiecare dintre ele apare in viala noastrd:

RESPINGEREABANDONUMILIRETRADARE

NEDREPTATE

DispunAndu-le altfel, oblinem acrostihul TRAHI (fr. TRADAT),astfel pot fi memorate mai ugor.

TRADARE

RESP/NGERE

ABANDONUMILIRE (tn fr ancezd: HUMILIATION )NEDREPIATE Qn francezd: INIUSTICE)

11

Lise Bourbeau

Acest acrostih evidenliazd, faptul cd, de fiecare datd cAnd unadintre aceste rdni se reactiveazd., intreaga noastrd fiinfd se simtetrddatd. Nu mai suntem credinciogi DUMNEZEULU nostruinterior, nevoilor fiinlei noastre, deoarece ne ldsdm ego-ul cuconvingerile gi temerile lui, sd ne conducd viala.

inlocuirea rdnilor cu mdgtile este consecinja faptului cd vrem sd

ascundem de noi ingine qi de ceilalfi, ceea ce incd nu am vrut sd

rezolvdm. Aceste ascunziguri sunt o formd de trddare. Care suntaceste mdpti? Le-am notat mai jos, lAngd rdnile pe care incearcdsd le ascundd:

Toate aceste rdni gi aceste m5gti vor fi explicate in detaliu incapitolele urmdtoare. Importanfa mdgtii este creatd in funcfie deintensitatea rdnii. O mascd reprezintd un tip de personalitate, cuun caracter care ii este propriu, dat fiind cd s-au dezvoltatnumeroase convingeri care vor influenfa atitudinea interioard gi

comportamentele acelei persoane. Cu cAt rana este maiimportantd, cs atilt vom suferi mai mult, ceea ce ne va obliga sd

purtdm mai des aceste mdgti.

Purtdm o mascd doar atunci cAnd vrem sd ne protejdm. Deexemplu, in cazul ln care o persoand trdiegte o nedreptate lnurma unui eveniment, sau cAnd se judecd pe sine ca fiindnedreaptd, sau cAnd ii este teamd de a fi judecatd ca fiindincorectd, va purta masca ei de rigid, adicd va adoptacomportamentul unei persoane rigide.

12 13

CeIe 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi inqine

O sa ilustrez printr-un exemplu, pentru a vedea mai clar felul incare rana gi masca ce ii corespunde, sunt legate una de alta.Rana interioard poate fi comparatd cu o rand, fizicd, pe care o aipe mAnd de mult timp, pe care o ignori gi pe care nu ai lngrijit-ocum trebuia. Ai preferat sd o bandajezi, pentru a nu se maivedea. Acel pansament este echivalentul mdgtii. Ai crezut cdfdcAnd astfel, vei putea pretinde cd nu egti rdnit. Crezi cd intr-adevdr, aceasta este solufia? Bineinleles cd nu! $tim cu tofiilucrul acesta, dar ego*ul, €1, nu 1l qtie. Este una dintremodalitdgile lui de a ne pdcdli.

Sd ne intoarcem la exemplul cu rana de la mAnd. Sd presupunemcd acea leziune te doare foarte tare, atunci cAnd cineva te atingepe mdnd, chiar dacd rana este protejatd de pansament. CAndcineva te ia de mAnd, cu dragoste, iar fu tipi: " Aut Md doare!",pofi sd-!i imaginezi cAt de surprins este celdlalt. Oare chiar avrut sd te rdneascd? Nu, deoarece dacd suferi atunci cAnd cinevate atinge pe mdnd, este din cauza faptului cd tu egti cel care ahotirdt sd nu-gi ingrijeascd rana. Iar celdlalt nu este responsabilde durerea ta.

Este la fel pentru toate rdnile. Sunt foarte multe situatiile ln carecredem cd suntem respingi, abandonati, trddati, umilili sautratati intr-un mod injust. in realitate, de fiecare datd cdnd nesimlim rdnifi, ego-ul nostru este cel care vrea sd creadd cdceldlalt este rdspunzdtor. Practic, incercdm sd gdsim un vinovat.CAteodatd, hotdrAm cd noi suntem cei vinovafi, cdnd, inrealitate, nu e cu nimic mai adevdrat decAt atunci cAnd il acuzdmpe celdlalt. $tifi cX, de fapt,ln viafd nu existd persoane vinovate:ci doar persoane suferinde. Acum gtiu cd, cu cAt acuzdm maimult (pe sine sau pe ceilalli), cu atAt se repetd mai mult aceeagiexperientd. Acuzarea nu servegte decAt la nefericirea oamenilor.in timp ce, dacd privim cu compasiune partea umand caresuferd, evenimentele, situaliile gi-persoanele vor furcepe sd setransforme.

Lise Bourbeau

Mdgtile pe care le credm pentru a ne apdra, sunt vizibile lnmorfologia unei persoane, ln lnfdtigarea sa exterioard. Mi sepune adesea intrebarea dacd pot fi detectate rdnile la copiii mici.Eu personal, md amuz observ6ndu-i pe cei gapte nepofei ai mei,care au, ln momentul ln care scriu aceste rAnduri, intre gapteluni gi noud ani. La majoritatea dintre ei, pot sd incep sd vddrdnile plecAnd de la aparenla fizicd. Rdnile ugor de reperat laaceastd vArstd pot indica o rand mai importantd. tn schimb, amobservat la doi dintre cei trei copii ai mei, faptul cd trupul lor deadult indicd rdni diferite de cele pe care le vedeam atunci cAnderau copii sau adolescenfi. Corpul este atAt de inteligen! trcAtgdsegte lntotdeauna un mijloc de a ne ardta ce anuine avem derezolvat. in realitate, DUMNEZEUL nostru interior este cel careil folosegte pentru a ne vorbi.

in urmdtoarele capitole vefi descoperi cum putefi sd vdrecunoagtefi propriile m5gti, precum gi pe cele ale celorlal,ti. inultimul capitol voi vorbi despre compor-tamentele noi pe care leputem adopta pentru a vindeca aceste rdni neglijate pAnd acumgi astfel, sd incetdm sd mai suferim. Iar schimbarea mdgtilor ceascund aceste rdni se va face, astfel, fur mod natural.

in plus, este important sd nu ire agdlHm de cuvintele folositepentru a exprima rdnile sau mdgtile. Cineva poate fi respins gi sdtrdiascd o nedreptate, altcineva poate fi trddat gi.trdiegte acestlucru ca pe o respingere, altcineva poate fi abandonat gi se simteumilit etc.

Cand vefi cunoagte descrierea fiecdrei rdni in parte gicaracteristicile ei, va fi mult mai clar pentru voi.

Cele cinci caractere descrise ln aceastd carte pot avea asemdndricu cele descrise tn alte studii de caractere. Fiecare dintre acestestudii este diferit, iar acesta nu igi propune sd le tnl5ture sau sdle lnlocuiascd pe cele realizate tn trecut. Una dintre aceste teorii,conceputH de cdtre psihologul G6rard Heymans, ln urmd cuaproape o sutd de ani, este lncd destul de populard gi azi. Se

14 15

CeIe 5 rdni cqre ne impiedicd sdfim noi inEine

regdsesc aici urmdtoarele opt tipuri de caractere: pasionalul,colericul, nervosul, sentimentalul, sanguinul, flegmaticul,apaticul gi amorful. Atunci c6nd Heymans folosegte termenul"pasiottal" pentru a descrie un tip de caracter, asta nu insemndcd celelalte tipuri nu trdiesc pasiunea in viala lor. Fiecare dintreaceste cuvinte folosite pentru a descrie tipurile este necesarpentru a defini caracterul dominant al unei persoane. Repet, nutrebuie sd ne agdfdm de sensul literal al cuvintelor.Este posibil ca, dupH ce citifi descrierea compor-tamentului giatitudinea mdptii, pentru fiecare rand, sd vd recunoagtefi infiecare dintre ele. Dar se intdmpld foarte rar ca o singurdpersoand sd aibd toate cele cinci rHni. De aceea este important sdrefinem descrierea fizicd, deoarece corpul reflectd fidel ceea ce sel1rtAmpld in interiorul nostru. Este mult mai dificil sd nerecunoagtem la nivel emofional sau mental. Amintiti-vd cd ego-ul nostru nu vrea sd ne dJscoperim toate conving"-ril", d"our"""este hrdnit cu aceste convingeri gi prin ele supraviefuiegte. incartea de fafd nu voi explica mai mult ego-ul, deoarece amvorbit despre asta, detaliat in cdrfile ASCIILTA-\ CORpIJL, celmai bun prieten pe care tl ai pe Pdmdnt gi Ascultd-fi iar corpul!.

Se poate sd reacfionafi 9i sd nu fifi de acord, aflAnd cd persoanelesuferind de o anumitd ran5, au o reacfie legatd de relafia cu unuldintre pdrinfi. lnainte de a ajunge la aceastd concluzie, amverificat ipoteza cu mii de persoane, dacd lntr-adevdr era aga, iaracestea au confirmat. Repet gi acum ceea ce spun in fiecareatelier pe care tl coordonez: pirintele cu care aveam impresia cine infelegeam cel mai bine cAnd eram adolescengi, este cel cucare avem cele mai multe situafii de incheiat. Este greu deacceptat ideea cd suntem resentimentari exact lald de pdrintelepe care il iubim mai mult. Iar prima reaclia in f.afa acesteiafirmafii este, ln general, negarea, iar dupd aceea, furia, iar apoisuntem pregdtifi sd facem fald realitdlii: este turceputulprocesului de vindecare.

Lise Bourbeau

Descrierea comportamentului gi a atitudinilor legate dediferitele rdni, poate si vi se pard negativd. RecunoscAnd unadintre rdnile voastre, putefi sd avefi o reacfie la descrierea mdgtiipe care o creali pentru a evita suferinfa. Este vorba despre orezistenfd foarte umand gi naturald. Acordali-vd suficient demult timp. Amintifi-vd cd,la fel ca toate persoanele din jurulvostru, masca este cea care vd face sd reacfionafi, atunci cAnd nusunteli voi inqivd. Nu vd linigtegte gdndul cd, atunci c6nd vdderanjeazd un comportament al cuiva, asta indicd faptul cd acea

persoand poartd o mascd pentru a nu suferi? lindnd cont deacest aspect, veli deveni mai toleranfi gi vd va fi mai ugor sd-iprivifi pe ceilalli cu dragoste. SH ludm exemplul unui adolescentcare are comportamenful de " dlJr" . CAnd descoperim cd se

poartd astfel pentru a-gi masca vulnerabilitatea gi teama, relaliacu el se va schimba, pentru cd vom gti cd el nu este nici dur, nicipericulos. Ne pdstrdm calmul gi chiar putem sd-i remarcdmcalitdlile, in loc sd ne fie teamd gi sd-i vedem doar defectele.

Este incurajator sd gtim cd, chiar dacd ne nagtem cu anumite rdnice trebuie vindecate, rdni ce sunt frecvent activate prin rOactiilepe care le avem in faja celorlalli gi a situaliilor din jurul nostru,mdgtile pe care le-am creat' pentru a ne proteja nu suntpermanente. PunAnd in practicd metodele de vindecare sugeratein ultimul capitol al cdrlii, vefi vedea cum mdgtile se micAoreazd.treptat, in consecinld atitudinea voastrd se va schimba gi, posibilgi corpul vostru.

Oricum pentru a vedea acest lucru este nevoie de cdliva ani,inainte de a constata rezuLtatele vizibile in corpul fizic, deoareceacesta se transformd intotdeauna mai lent din cauza materiei dincare e construit. Corpurile noastre mai subtile (cel emofional gi

cel mental) au nevoie de mai pufin timp pentru a se schimba, inurma unei hotdrAri luate in profunzime qi cu dragoste. Deexemplu, este foarte ugor sd-fi doregti (emofional) gi se-fiimaginezi (mental) cd vei vizita o lard strdind. HotdrArea de a

face acea cdldtorie poate fi luatd in cAteva minute. Dar inainte

Cele S rdni care ne impiedicd sd fim noi in1ine

de a planifica totul, organizarea, economisirea banilor etc.

concretizarea acestui proiect ln lumea fizicd, va dura mult maimult.O modalitate eficientd de a verifica transformdrile voastre fiziceconstd tn a vd fotografia in fiecare an. Facefi fotografii cu planuridiferite, cu toate pdrlile corpului, pentru a vede clar detaliile.Este adevdrat cd anumite persoane se schimbd mai repede decAt

altele aga cum anumite persoane igi pot concretiza o cdlHtoriemai repede decAt altele. Ceea ce este important este sd

continudm sd lucrdm la transformarea interioard, iar acest lucrune va face si fim mai fericili.

ln timpul lecturii urmdtoarelor cinci capitole, vd sugerez sd

notafi tot ceea ce credefi cd vd corespunde, iar apoi sd legaficapitolele care vd descriu cel mai bine atitudinea gi, mai ales,

infd;igarea fizicd'

t7