flora_muntii_carpati_volum1.pdf

Florile din Carpa]iFlorile din Carpa]i

wwwwww..rroommaanniiaa-nnaattuurraa..rroowwwwww..rroommaanniiaa-nnaattuurraa..rroo NNaattuurraa RRoommâânniieeii,, aannuull 11,, nnrr.. 99,, ddeecceemmbbrriiee 22000088NNaattuurraa RRoommâânniieeii,, aannuull 11,, nnrr.. 99,, ddeecceemmbbrriiee 22000088

volumul 1volumul 1

66 specii66 specii

www.romania-natura.ro

Dac` vvede]i iimaginile ddin rrevist` pprea \\ntunecate ssau pprea ddeschise\nseamn` cc` mmonitorul ccalculatorului ddumneavoastr` nnu eeste rreglat;situa]ia eeste uu[or dde rremediat ((dac` aave]i iinstalat AAdobe PPhotoshop)cu SStart/ CControl PPanel/ AAdobe GGama ((pentru vversiunile mmai vvechi aale pprogramului).

v` pprezint` - nnum`r dde nnum`r -enciclopedia ggeografic` aa RRomâniei.

Cu ffoarte mmulte iinforma]ii \\n ppremier`,care ccoincid ccu cceea cce gg`si]i ppe tteren.Ave]i lla ddispozi]ie - nnum`r dde nnum`r -

singura rreprezentare ffotografic` eexplicat` aa ]]`rii.

redactorul rrevistei (([email protected], [email protected])

caut` \\n ppermanen]` ppersoane ddornice ss` iia pparte lla

continuarea uunor tture dde eexplorare mmontan` [[i/ ssau sspeologic`

Revista

RRRR eeee ssss pppp eeee cccc tttt `̀̀̀ nnnn aaaa tttt uuuu rrrr aaaa !!!!LLLL aaaa ssss `̀̀̀ dddd oooo aaaa rrrr uuuu rrrr mmmm eeee llll eeee pppp aaaa [[[[ iiii llll oooo rrrr ....IIII aaaa nnnn uuuu mmmm aaaa iiii ffff oooo tttt oooo gggg rrrr aaaa ffff iiii iiii ....

SSuummaarruull rreevviisstteeii eessttee ddeesscchhiiss cceelloorr ccaarree ttrraannssmmiitt iinnffoorrmmaa]]iiii((ººttiirrii,, ffoottooggrraaffiiii,, aarrttiiccoollee,, mmoonnooggrraaffiiii))..

ccoonnttaacctt:: mmuunnttiiiiccaarrppaattii@@rroommaanniiaa-nnaattuurraa..rroo,, tteelleeffoonn 002211..668833..5511..0033 AAuuttoorriiii iinnvveesstteesscc ppeennttrruu rreessppeeccttaarreeaa ssppaa]]iiuulluuii nnaattuurraall rroommâânneesscc..


copiaz` GG RR AA TT UU II TTtoate nnumerele [[i gghidurilerevistei NNatura RRomâniei

de lla wwww.Romania-nnatura.ro

coperta 11 // ffirst ccoverfoto: Marelena ºi Radu Puºcarciuc (Oneºti),

Lucia ºi Dominic Csudor

TTooaattee rreevviiss tteellee [[ ii gghhiidduurr ii llee ssee ppoottpprr iinnttaa,, ccoolloorr ssaauu aallbb-nneeggrruu,,

ppeennttrruu aa ff ii lluuaattee llaa ddrruumm..

editor, rredactor, ttehnoredactor:Ic` GGiurgiu

([email protected],[email protected], 0021.683.51.03)

©© RReepprroodduucceerreeaa oorriicc`̀rruuii mmaatteerriiaall ddiinn rreevviisstt`̀,,îînn ssccooppuurrii ccoommeerrcciiaallee,, nnuu eessttee ppeerrmmiiss`̀.. MMaatteerriiaalleellee

aannggaajjeeaazz`̀ îînn ggeenneerraall ddooaarr rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa aauuttoorriilloorr..

UU ii tt ãã - tt ee zz ii ll nn ii cc pp ee

ww ww ww .. RR oo mm aa nn ii aa - nn aa tt uu rr aa .. rr oo ,,

gg hh ii dd uu ll tt `̀ uu dd ee \\ nn cc rr ee dd ee rr ee ..

ZZ ii ll nn ii cc dd ee ss cc oo pp ee rr ii

ii nn ff oo rr mm aa þþ ii ii ºº ii ii mm aa gg ii nn ii nn oo ii ..



V` aar`t`m \\n PPREMIER~V` aar`t`m \\n PPREMIER~foarte mmulte llocuri.foarte mmulte llocuri.

Pentru cc` tteritoriul rromânescPentru cc` tteritoriul rromânesc- mmontan [[i ppeisagistic -- mmontan [[i ppeisagistic -

este aatât dde ppu]in ccunoscuteste aatât dde ppu]in ccunoscut\ncât ooricare ddintre aarticolele\ncât ooricare ddintre aarticolele

[i gghidurile nnoastre eeste[i gghidurile nnoastre eesteo ppremier` iinforma]ional`,o ppremier` iinforma]ional`,

fotografic`, ggeografic`.fotografic`, ggeografic`.

AAAArrrr tttt iiii ccccoooollll eeee llll eeee ddddiiiinnnn rrrreeeevvvv iiii ssss tttt `̀̀̀ [[[[ iiii ddddeeee ppppeeee ssss iiii tttteeeessssuuuunnnntttt ccccaaaa eeee llll eeeemmmmeeeennnntttteeee llll eeee uuuunnnnuuuu iiii mmmmaaaarrrreeee ddddiiii cccc ]]]] iiiioooonnnnaaaarrrr ....

LLLLeeee ppppuuuutttteeeemmmm ffffoooolllloooossss iiii sssseeeeppppaaaarrrraaaattttddddaaaarrrr vvvv `̀̀̀ iiii nnnnddddiiii cccc `̀̀̀mmmm [[[[ iiii llll eeeegggg `̀̀̀ttttuuuurrrr iiii dddd iiiinnnntttt rrrreeee eeee llll eeee

ssssaaaauuuu sssspppprrrreeee iiiinnnnffffoooorrrrmmmmaaaa]]]] iiii iiii iiiimmmmppppoooorrrr ttttaaaannnntttteeee....DDDDoooorrrr iiiimmmm ssss `̀̀̀ vvvv `̀̀̀ aaaa jjjjuuuutttt `̀̀̀mmmm aaaa ddddeeeessssccccooooppppeeeerrrr iiii dddd iiii vvvveeeerrrr ssss iiii ttttaaaatttteeeeaaaa

[[[[ iiii \\\\ nnnnsssseeeemmmmnnnn `̀̀̀ttttaaaatttteeeeaaaa rrrreeee llll iiii eeee ffffuuuu lllluuuu iiii rrrroooommmmâââânnnneeeesssscccc ....


AsteraceeAsteraceedin

Mun]ii TTrotu[ului, IIezer, PParâng, PPiatra CCraiului

tteexxtt:: MMaarreelleennaa [[ii RRaadduu PPuu[[ccaarrcciiuucc

ffoottooggrraaffiiii:: MMaarreelleennaa [[ii RRaadduu PPuu[[ccaarrcciiuucc,, LLuucciiaa [[ii DDoommiinniicc CCssuuddoorr

MMaarreelleennaa PPuu[[ccaarrcciiuucc RRaadduu PPuu[[ccaarrcciiuucc

LLuucciiaa CCssuuddoorr DDoommiinniicc CCssuuddoorr


Familia Asteraceae, cunoscut` [i sub denumirea de Compositae, cuprinde circa 20.000 de specii, majoritatea ierboase,împ`r]ite în mai mult de 1.000 de genuri (doar orhideele cuprind mai multe specii, vreo 25.000).

Denumirea familiei provine de la forma florilor: aster (lat.) = stea.Un binecunoscut reprezentant al familiei este floarea-soarelui (Helianthus annuus).

Natura RRomâniei, nnr. 99, ddecembrie 22008; wwww.Romania-nnatura.ro MMuunn]] ii ii CCaarrppaa]] ii

foto 1Pentru iubitorii muntelui, cea mai frumoas` asteracee este ffllooaarreeaa-ddee-ccooll]] (Leontopodium alpinum), cunoscut` [i sub de-

numirile de floarea-reginei, albumi]`, stelu]` (leontopodium = laba de leu). În mai toat` Europa se folose[te numele ei ger-man, edelweiss (alb nobil).

La noi, este declarat`, prin lege, din 1933, monument al naturii.

6


7

foto 2LLuucceeaaff`̀rr (Scorzonera rosea)Exist` credin]a c` florile din genul Scorzonera sunt un bun antidot pentru mu[c`tura viperei; în catalan` cuvântul escurço

reprezint` numele unei vipere (ca [i în castilian` sau în italian`).Este bogat` în vitamina C, în calciu [i fosfor, fiind indicat` în convalescen]`; con]inând potasiu, favorizeaz` activitatea

rinichilor.

MMuunn]] ii ii CCaarrppaa]] iiNatura RRomâniei, nnr. 99, ddecembrie 22008; wwww.Romania-nnatura.ro


8

foto 3BBaarrbbaa-ccaapprreeii (Tragopogon orientalis)Numele tragopogon înseamn` în limba greac` barba caprei [i face referire la filamentele corolei.R`d`cina, frunzele [i ml`di]ele tinere sunt comestibile - în salate, de unde [i numele salat`-de-iarn`, sub care mai e cunos-

cut`.Poate fi confundat` u[or cu }â]a-caprei (Tragopogon pratensis), doar forma frunzelor, la aceasta din urm` r`sucite în mai

multe planuri, deosebindu-le.



9


foto 4GGhhiioocc (Centaurea phrygia)Numele genului, care cuprinde 400-500 de specii, este dat în amintirea centaurului Chiron, c`ruia anticii greci îi atribuiau

virtu]i deosebite în ceea ce prive[te profe]ia [i medicina, considerându-l maestrul lui Esculap, Ahile, Hercule, Iason, Castor [iPolux.

Exist` [i o varietate foarte rar`, cu flori albe (foto 5).



10

foto 5GGhhiiooccVarietate foarte rar`, cu flori

albe (vezi detalii la pagina 9).


foto 6CCiioolloobboott (Centaurea scabiosa)Seam`n` destul de mult cu ghiocul, care are îns` frunzele lanceolat-ovate, ciolobotul avându-le penate. Asem`n`toare cu

amândou` este C. nigrescens (M`turi) - foto 7, care poate forma îns` tufe înalte; calatidiile au mici solzi[ori cu vârfurile negre.


11



12

foto 7MM`̀ttuurrii (C. nigrescens)Seam`n` destul de mult cu ghiocul [i

ciolobotul (vezi paginile 10 [i 11). Poate for-ma tufe înalte; calatidiile au mici solzi[ori cuvârfurile negre.


foto 8AAllbb`̀ssttrreeaa (Centaurea cyanus)Întâlnit` mai ales în culturi (de grâu), s-a

utilizat mult timp în tratarea afec]iunilor ocu-lare, doar datorit` culorii ei considerat` a fi ceaa ochilor s`n`to[i. Are îns` efecte benefice îm-potriva inflama]iilor mucoaselor bucale, farin-giene, stomacale.


13


foto 9SSccaaii (Cirsium vulgare)Numele familiei provine de la cuvântul grec kirsos = varice, r`d`cinile acestor plante fiind folosite pentru vindecarea

afec]iunii. Prezint` variet`]i având culori diferite, de exemplu roz. (foto 10)


14


foto 10SSccaaii (Cirsium vulgare)Numele familiei provine de la cuvântul grec kirsos = varice, r`d`cinile acestor plante fiind folosite pentru vindecarea

afec]iunii. Varietate de culoare roz. (vezi detalii la pagina 14)


15


Locurile la carev` invit`m s` visa]isunt reale.

Pute]i verificacu \ncredere pe teren.

Avem aast`zi aacces - pprin tteleviziune, ppres`, ccarte [[i IInternet-la mmulte llocuri ddin llume,

dar nnu [[i lla ddiversitatea ppeisagistic` aa tteritoriului RRomâniei.Pentru cc` eeste uu[or ss` \\nf`]i[ezi - ccu ddate ppu]ine - rregiuni uunde rromâniinu vvor mmerge ss` vverifice iinforma]ia; ppentru cc` aaducerea \\n pprim pplan aa

datelor lla zzi, ccu hh`r]i [[i iimagini, ddespre tteritoriile nnoastrenecesit` mmult` mminu]iozitate.

Revista NNAATTUURRAA RROOMMÂÂNNIIEEII nu oomite cce eeste iimportant[i aactual \\n sspa]iul ggeografic rromânesc, oofer` iilustra]ie eextrem dde bbogat`,

\n ppremier` ddetaliat eexplicat`, fface ttrimiteri lla bbibliografie.{i eeste aastfel ppreg`tit` \\ncât ss` ffie pprieten dde nnelipsit lla ddrum,

color ssau aalb-nnegru, llistat` ppar]ial ssau ttotal.

Revista oofer` [[i aample sspa]ii dde ppublicare ppentru ccei ccarenu-[[i ppot ppermite ccheltuielile iimpuse dde eeditarea [[i ddifuzarea uunor llucr`ri,

mai aales ddespre rregiunile cconsiderate ""neinteresante"din ppunct dde vvedere ggeografic, tturistic, iistoric.


foto 11CC`̀pp[[uunniicc`̀ (Cirsium decussatum)Este considerat`, de unii botani[ti, o subspecie a lui C. eriophorum - o specie cu un polimorfism foarte dezvoltat (mai bine

de 20 de subspecii), în plus [i cu predispozi]ie la hibrid`ri.


17


foto 12PP`̀ll`̀mmiidd`̀ (Cirsium arvense)Este una dintre cele mai invazive specii, dar, datorit` bog`]iei în nectar, cu o mare valoare ecologic`, este surs` de hran`

pentru numeroase specii de fluturi, atra[i de variabilitatea sa coloristic`.


18


foto 13CCrr`̀ppuu[[nniicc (Cirsium palustre)Specie cu numeroase variet`]i, care hibrideaz` u[or în cadrul genului. Frunzele [i florile au c`utare gastronomic` (mugurii),

ca înlocuitori ai sparanghelului.


19


foto 14CCaassttrraavvaann (Cirsium erysitales)Formeaz` numero[i hibrizi cu alte specii ale genului.


20


foto 15PPiinntteennooaaggaa (Carthamus lanatus)Este extrem de invaziv`, formând h`]i[uri impenetrabile; astfel, i-a fost "interzis`" prin lege r`spândirea în SUA [i Australia,

din secolul al XIX-lea. Botani[tii greci (Teofrast, Pliniu, Dioscoride) indicau planta ca antidot împotriva mu[c`turilor de scor-pion.


21


foto 16TT`̀ttaarrnniicc`̀ (Echinops ritro)Numele genului se refer` la forma inflorescen]ei, sugerând un arici, adjectivul determinant fiind numele grecesc al plantei.

Empiric, a fost folosit` pentru stimularea sistemului nervos, fiind înc` recomandat` în acest sens chiar în lucr`ri de botanic`recente [i serioase de[i substan]a activ` pe care o con]ine (echinopsina) a fost, oficial, exclus` din uzul medical.


22


foto 17CCiiuurruull-zzâânneelloorr (Carlina acaulis)Carlina deriv` de la numele împ`ratului Carol cel Mare, care a crezut, în baza unui vis, c` poate folosi planta pentru vinde-

carea solda]ilor s`i de cium`; acaulis = f`r` picior. Se utilizeaz` în medicina popular`, având efecte diaforetice, diuretice, diges-tive, carminative, purgative, cicatrizante; cura intern` în exces poate provoca tulbur`ri digestive.

Din receptacul se ob]ine un piure dulce-picant, ca mu[tarul.Bracteele externe func]ioneaz` ca un higrometru natural, o cre[tere a umidit`]ii atmosferice provocând închiderea lor.


23


foto 18SScc`̀ii[[oorr (Carlina vulgaris)Este o plant` diaforetic` [i purgativ`. Are numeroase subspecii.


24


foto 19PPlleevvaaii]]`̀ (Xeranthemum inapertum)Denumirea [tiin]ific` descrie concis aspectul florii: Xeranthemum = floare uscat`, inapertum = nedeschis. Mai este cunos-

cut`, nu doar la noi, sub numele de imortele; ca [i ruda ei, X. annuus - foto 20.

25



foto 20XXeerraanntthheemmuumm aannnnuuuuss(vezi explica]iile de la pagina 25)

26



27


foto 21TTaallppaa-mmââ]]eeii (Antennaria dioica)Are utiliz`ri medicinale în angine, bron[ite, sciatic`, nevralgii etc. Numele [tiin]ific este datorat micilor "antene" de pe

fructe (genul) [i dimorfismului floral (specia); florile masculine (albe) [i cele feminine (ro[ii) formeaz` colonii separate saumixte (foto 22). Plantele genului sunt singura hran` pentru larvele unei specii de fluturi nocturni.





28

foto 22TTaallppaa-mmââ]]eeii (Antennaria dioica)Are utiliz`ri medicinale în angine, bron[ite, sciatic`, nevralgii etc. Numele [tiin]ific este datorat micilor "antene" de pe

fructe (genul) [i dimorfismului floral (specia); florile masculine (albe) [i cele feminine (ro[ii) formeaz` colonii separate (vezipagina 27) sau mixte. Plantele genului sunt singura hran` pentru larvele unei specii de fluturi nocturni.



29

foto 23PPooddbbaall (Tussilago farfara)Este o cunoscut` plant` medicinal`: sedativ, expectorant, astringent, emolient etc. (tussis = tuse, ago = a vâna); nu se

folose[te în cure mai lungi de 6-7 zile [i doar o singur` dat` pe an. Florile, frunzele cât [i tulpinile tinere sunt comestibile (deexemplu în salate). Este c`utata de albine pentru polen; nu are nici nectar, nici propolis. De pe la începutul secolului trecut,frunzele sunt principalul ingredient pentru fabricarea unui "surogat" de tutun, anul acesta fiind la mare pre] în Amsterdam,unde statutul legal al tutunului s-a în`sprit.


30


foto 24BBrruussttuurree-dduullccee (Petasites hybridus)Plant` medicinal` (diuretic`, sudorific`, diaforetic` etc.), înrudit` cu podbalul cu care se [i poate confunda (frunzele) când

este tân`r`. Exist` numeroase alte specii ale genului, printre care, mai întâlnit`, P. albus (cucuruz) - foto 25. Numele genului(petasos = p`l`rie) se refer` la forma (sau la utilizarea)




Natura RRomâniei, nnr. 99, ddecembrie 22008; wwww.Romania-nnatura.ro MMuunn]] ii ii CCaarrppaa]] iifoto 25CCuuccuurruuzz (Petasites albus)Plant` medicinal` (diuretic`, sudorific`, diaforetic` etc.), înrudit` cu podbalul cu care se [i poate confunda (frunzele) când

este tân`r`. Exist` numeroase alte specii ale genului (vezi pagina 30).

31


Natura RRomâniei, nnr. 99, ddecembrie 22008; wwww.Romania-nnatura.ro MMuunn]] ii ii CCaarrppaa]] iifoto 26PP`̀pp`̀ddiiee (Taraxacum officinale)În multe ]`ri europene numele p`p`diei face referire la forma frunzelor (din]i de leu); de exemplu, englezii îi spun

Dandelion, un împrumut din francez`, de[i în Fran]a e numit` Pissenlit (aluzie la efectul diuretic al plantei). Alte nume alesale fac referire la utilizarea r`d`cinii pentru extragerea unui surogat de cafea, asem`n`tor cicoarei; de exemplu, în Spania enumit` Achicoria amarga.

Sunt binecunoscute virtu]ile gastronomice ale plantei (salate din frunze, jeleu din flori), ca [i cele medicinale (tonic, cola-gog, depurativ, diuretic, eupeptic); latexul din tulpin` poate provoca îns` alergii. Este interesant c` p`p`dia, de[i plant` melife-r`, nu are nevoie de insecte; semin]ele se produc f`r` fecundare prealabil`, ceea ce favorizeaz` muta]iile genetice [i are ca efectpolimorfismul plantei, astfel explicându-se existen]a a circa 2000-4000 de variet`]i ale speciei.

32


foto 27CCiiccooaarree (Cichorium intybus) - asteracee cu frumoase flori albastre, roz sau, mai rar, albe - foto 28 [i înc` una dintre cele mai

interesante. Este bine cunoscut` utilizarea r`d`cinii sale pentru ob]inerea unui substitut al cafelei având o veche [i larg` utilizareîn anumite perioade istorice (epoca napoleonian`, al II-lea R`zboi Mondial, anii comunismului) sau zone geografice (închisoriledin SUA). Frunzele bazale sunt consumate în salate, pentru aroma lor am`ruie. Legat de acest din urm` aspect, men]ion`m exis-ten]a a câteva variet`]i cultivate de la care se ob]in [i bine cunoscutele andive - confundate, din cauza numelui cu frunzele uneispecii înrudite, Cichoryum endivia (Cicoare-crea]`, dar [i, gre[it, andiva) - comercializate la noi ca salat`-crea]`.


33



34

foto 28CCiiccooaarree (Cichorium intybus) alb` (vezi [i informa]iile de la pagina 33).


foto 29VVuullttuurriicc`̀ (Hieracium pilosella)În latin`, hieracium = uliu (acesta ar folosi

sucul plantei pentru a-[i îmbun`t`]i vederea), iarpilosella = p`roas`. Exist` [i alte specii ale genuluiHieracium numite vulturic`: H. pratense, H. race-mosum, H. umbelatum, H. paniculatum, H. vulga-tum, H. villosum (vulturica-de-stânci - foto 30 -Muntii Parâng) etc.


35



36

foto 30VVuullttuurriicc`̀ (Hieracium villosum)

(vulturica-de-stânci, Muntii Parâng)(vezi informa]ii [i la pagina 35).


foto 31RRuu[[uullii]]`̀ (Hieracium aurantiacum)Originar` din Europa, a fost importat` ca plant` ornamental` în America de Nord unde, g`sind condi]ii climatice foarte

bune, a ajuns s` sufoce p`[unile. Referitor la speciile "galbene" ale genului Hieracium trebuie eviden]iat` multitudinea [i a altorgenuri care con]in flori galbene, foarte asem`n`toare la prima vedere, cu diferen]e morfologice adesea greu de sesizat.


37


foto 32PPllaannttaa-bbuussooll`̀ (Lactuca serriola)Numele i se datoreaz` propriet`]ii frunzelor de pe tulpina principal` de a sta perpendicular pe lumina soarelui, cu vârfurile

îndreptate spre nord [i sud. T`iat`, tulpina secret` un suc l`ptos cu efecte relaxante [i de atenuare a dorin]ei sexuale, motivpentru care pitagoricienii numeau planta lactuca eunuc; consumat în doze mari sucul provoac` euforie [i distorsiuni auditive [ivizuale.


38


foto 33SSccrr`̀bbuunn]]iicc`̀ (Lapsana communis)Frunzele tinere, culese înainte de înflorire, sunt comestibile în salate [i supe, având gustul pu]in am`rui al ridichii. Planta

con]ine mai mult caroten decât morcovul.


39


foto 34AAnngghhiinnaarreeaa-ooiilloorr (Hypochaeris uniflora)Numele genului se refer` la predilec]ia porcilor pentru aceast` plant`. De altfel, o

alt` specie a genului, Hypochaeris radicata, e numit`, la noi, buruian`-porceasc` - foto35 (doar frunzele, invers ovate [i din]ate inegal o pot deosebi de multe alte asteraceegalbene).


40


foto 35BBuurruuiiaann`̀-ppoorrcceeaasscc`̀ (Hypochaeris radicata) (vezi informa]ii [i la pagina 40).


41


foto 36PPoottccaappuull-cc`̀lluugg`̀rruulluuii (Leontodon pseudotaraxaci)Unul dintre numele engleze[ti este Dandelion, f`r` a fi traducerea denumirii sale [tiin]ifice, ci pentru asem`narea sa cu

p`p`dia. Un alt nume, comun plantelor acestui gen, este Hawkbits, datorat legendei c` vulturii (hawk, în englez`) se hr`nesccu ele pentru a-[i îmbun`t`]i vederea.


42


foto 37SSaallaattaa-ccââiinniilloorr (Aposeris foetida). Dac` i se strivesc frunzele (comestibile,

în salate) se degaj` un miros specific, care aduce cu cel al cojilor de cartofi.


43


foto 38CCuujjddaa (Doronicum carpaticum) - Mun]ii Piatra CraiuluiDe[i nici o plant` a acestui gen nu este toxic`, numele s`u, provenind

din arab`, înseamn` otrava leopardului. Cujda este un endemism balcano-carpatic.


44


foto 39SSpplliinnuu]]`̀ (Solidago virgaurea)Era cultivat` în lumea arab` pentru virtu]ile medicinale (în tratarea bolilor

rinichilor [i ale vezicii), fiind adus` în Europa prin secolele XV-XVI; numelecare i s-a dat provine de la solidor (lat.) = a înt`ri. Propriet`]i asem`n`toare are[i Solidago canadensis (s`lcioar`) - foto 40; este extrem de invaziv`.


45



foto 40SS`̀llcciiooaarr`̀ (Solidago canadensis)(vezi informa]ii la pagina 45)

46


foto 41LL`̀ppttuuccuull-ooiiii (Telekia speciosa)Numele plantei aminte[te de contele Samuel Teleki, fon-

datorul bibliotecii Teleki din Tg. Mures, fiind dat de c`tre prie-tenul sau, J. C. G. Baumgarten, medic [i botanist german stabi-lit în Sighi[oara, autorul primului conspect critic al florei dinTransilvania.


47


foto 42IIaarrbb`̀-mmaarree (Inula helenium)Seaman` cu L`ptucul-oii, având îns` frunzele mai

pu]in dezvoltate [i mai ascu]ite, iar petalele mai late [i maiscurte. Conform unei legende, Elena din Troia ]inea înmân` aceast` floare atunci când a fost rapit` de Paris; deaici numele plantei, lacrimile-Elenei.

Este medicinal` [i comestibil` (r`d`cina), dar parfu-mul puternic (al r`d`cinii) poate provoca vomismente.

Capitulul floral al inulelor este format atât din florifemele - la periferie, cât [i din flori hermafrodite - disculdin centru. Sunt destul de r`spândite [i alte specii aleacestui gen, precum tt`̀iieettooaarreeaa (Inula hirta) - foto 43 [i[[oolloovvâârrvvaarrii]]aa (Inula britannica) - foto 44.


48



foto 43TT`̀iieettooaarree (Inula hirta) (vezi detalii la pagina 48)

49



foto 44{{oolloovvâârrvvaarrii]]aa (Inula bri-tannica)(vezi detalii la pagina 48)

50


foto 45RRuujjiinn`̀ (Senecio jacobaea)Numele genului deriv` de la senex (lat.) = b`trân, fiind legat de puful alb al fructelor - ca cel al p`p`diei. Determinantul

jacobea se refer` la numele Sf. Jacob, unul dintre cei 12 Apostoli.Toate plantele genului sunt toxice; multe dintre ele produc pesticide naturale. Bineîn]eles, au întrebuin]`ri medicinale; S.

jacobaea este astringent`, diuretic`, diaforetic` etc. Este, de asemenea, o plant` tinctorial`, ob]inându-se, din diferite p`r]i aleei, diferite culori: galben, oranj, maro, negru.

Este considerat`, gre[it îns`, floarea na]ional` a Insulei Man, o dependin]` a coroanei britanice situat` în Marea Irlandei.(Are parlamentul cel mai vechi din lume, cu existen]` continu`, din anul 979. Aici s-au n`scut membrii forma]iei Bee Gees.)Adev`rata floare na]ional` a Insulei Man este pelinul.

Sunt, destul de comune, [i alte specii de Senecio, precum: S. ovatus (petimbroas`) - foto 46, S. rupester (cruciuli]`) - foto47, S. carpaticus (cruciuli]`-de-munte) - foto 48 - Mun]ii Iezer.


51



52

foto 46PPeettiimmbbrrooaass`̀ (Senecio ovatus)(vezi detalii la pagina 51)



foto 47CCrruucciiuullii]]`̀ (Senecio rupester)(vezi detalii la pagina 51)

53



foto 48CCrruucciiuullii]]`̀-ddee-mmuunnttee (Senecio carpaticus) - Mun]ii Iezer(vezi detalii la pagina 51)

54


PPeelliinnuull (Artemisia absinthicum) - foto 49 este una dintre cele mai comune asteracee, fiind bine cunoscute utiliz`rile salemedicinale (antiseptic, vermifug, tonic etc.) sau ca ingredient în bùturi (vin, vermut, bitter, lichioruri). O celebr` bùtur`,care are pelinul ca principal ingredient, este absintul; are o îndelungat` (din antichitate) [i interesant` istorie. Este un amestecde plante macerate în alcool, redistilat. În perioada sa de glorie (sec. XIX, când era supranumit [i "focul verde"), bùtul absin-tului era înso]it de un veritabil ritual de preparare, presupunând pahare, linguri]e [i dozaje speciale. Din cauza intoxica]iilorgrave pe care le provoca, bùtura a fost interzis`; din 2005 este iar`[i permis`, fabricarea sa fiind strict controlat`.


55


foto 50CCooaaddaa-[[oorriicceelluulluuii (Alchemilla milefolium)Numele genului aminte[te de Achile, care, în r`zboiul Troian, [i-ar fi tratat solda]ii r`ni]i cu aceast` plant` ale c`rei virtu]i

medicinale i-au fost relevate de maestrul s`u, centaurul Chiron; determinantul speciei se refer` la frunzele sectate [i subsec-tate în... mii de foliole. Este o bine [tiut` plant` medicinal` (astringent, cicatrizant, antiinflamator etc.).


56


foto 51MMaarrggaarreett`̀ (Chrysanthemum leucanthemum)Are acelea[i propriet`]i medicinale ca [i mu[e]elul, cu care se înrude[te: este calmant`, digestiv`, astringent` etc. Frunzele

se consum` în salate, iar bobocii nedesf`cu]i, marina]i, pot înlocui caperele.


57


foto 52NN`̀pprraassnniicc (Chrysanthemum corymbosum)Seam`n` cu margaretele, doar ca tulpina poart` mai multe capitule florale alc`tuind un ccoorriimmbb - numele unui tip de inflo-

rescen]`, în care pedicelii capitulelor au lungimi diferite dar sunt aproximativ în acela[i plan; frunzele sunt penate.


58


În aceea[i serie de flori, u[or de confundat cu margaretele, sau între ele, mai enumer`m:foto 53MMuu[[eetteell-pprroosstt (Matricaria inodora)În Suedia [i în Norvegia i se spune Baldr's brow (sprânceana lui Baldr - Baldr fiind unul dintre fii lui Odin, zeul suprem din

mitologia nordic`).


59


foto 54MMuu[[ee]]eell-ff`̀rr`̀-ppeettaallee (Matricaria discoidea)Atât florile, cât [i frunzele, strivite, eman` mirosul specific mu[e]elului. Ca [i mu[e]elul, este o plant` medicinal` (r`ni

infectate, febr`, anemie postnatal` etc.).


60


foto 55FFllooaarree-ddee-ppeerriinn`̀ (Anthemis tinctoria)Anthemis (gr.) = floricic`; a fost, în trecut, folosit`

pentru ob]inerea unei vopsele oranj, de unde [i numele[tiin]ific. Un alt reprezentant al genului este Romani]a-de-munte (Anthemis carpatica) - foto 56 - Muntii Parâng.


61


Natura RRomâniei, nnr. 99, ddecembrie 22008; wwww.Romania-nnatura.ro MMuunn]] ii ii CCaarrppaa]] iifoto 56RRoommaannii]]aa-ddee-mmuunnttee (Anthemis carpatica) - foto 56 - Muntii Parâng.(vezi detalii la pagina 61)

62


foto 57BB`̀nnuu]]eeii (Bellis perennis)Numele englezesc al plantei este Daisy [i vine de la unul mai vechi al ei, Day eyes (ochii zilei) - deoarece r`mâne deschis`

întreaga zi, de aici provenind diminutivul Daisy, dat în Anglia, pentru numele Margaret.


63


foto 58BBuunngghhii[[oorr (Erigeron annuus)Erigeron semnific` în greac` b`trâne]e pre-

coce [i se refer` la puful alb al fructelor careapare în plin` perioad` de înflorire. Este extremde invaziv`, ca [i ruda sa, E. canadensis - b`trâni[- foto 59, dar care are [i întrebuin]`ri medicinale(diuretic`, antiinflamatorie etc.). Francezii lenumesc vergerette, fiind, cândva, folosite pen-tru pedepsiea elevilor nesilitori. Uscate, plan-tele au un miros aparte, care alung`... vr`jitoa-rele [i puricii; englezii le [i numesc fleabane(puricari]`: omoar` puricii).


64



foto 59BB`̀ttrrâânnii[[ (Erigeron canadensis)(vezi informa]ii la pagina 64).

65


foto 60VVeettrriiccee (Tanacetum vulgare)Numele genului (tanaos = lung) e legat de faptul c` planta r`mâne mult timp înflorit`, f`r` a se ve[teji.Este una dintre cele mai comune plante, chiar invaziv` în culturi, cu foarte multe întrebuint`ri: etnomedicinale (migrene,

nevralgii, reumatism, parazitoze etc.), tinctoriale, insecticide [i culinare. În Anglia era folosit` împreun` cu semin]ele de chi-men pentru aromatizarea biscui]ilor servi]i la înmormânt`ri. Jack Daniel, "na[ul" whiskey-ului Tennessee, obi[nuia s`-[i beap`h`relul zilnic de whiskey ad`ugând pu]in zah`r [i frunze sf`râmate de vetrice. Dar planta este extrem de toxic` - fiind cunos-cute cazuri de deces în urma inger`rii ceaiului concentrat din frunze de vetrice, din cauza unei substan]e pe care o con]ine,tuiona, prezent` [i în absint (ea provocând convulsiile care înso]esc consumul acestuia).


66


foto 61DDeennttii]]`̀ (Bidens tripartita)Denumirea [tiin]ific` face referire la forma fructului, care are doi din]i[ori [i la cea a frunzelor, divizate în trei lobi.Are propriet`ti antiseptice, astringente, febrifuge, sedative, chiar narcotice; este un remediu excelent în cazul rupturilor

vaselor de sânge, inclusiv ale celor interne. Odinioar` era recomandat` împotriva mu[c`turilor de scorpion. La ardere eman` unmiros de colofoniu [i pin, îndep`rtând insectele.


67


foto 62BBuussuuiioocc-ss`̀llbbaattiicc (Galinsoga parviflora)M. Galinsoga a fost directorul Gr`dinii Botanice din Madrid, prin anii 1900; parviflora = floare mic`.Este folosit` ca astringent în cazul r`nirilor u[oare [i drept calmant la în]ep`turile iritante. Are, de asemenea, utiliz`ri

culinare: florile, frunzele [i tulpina, fie proaspete, în supe ori salate, fie uscate, iar pudra folosit` ca aromatizant; sucul extrasdin plant` se asociaz` cu sucul de ro[ii ori cu alte verde]uri.

Este considerat` o plant` toxic` pentru capre.


68



foto 63RRoottuunnjjooaarr`̀ (Homogyne alpina)Întâlnit` prin paji[tile alpine, a fost

aclimatizat` ca plant` ornamental` deora[.

69


foto 64CCâânneeppaa-ccooddrruulluuii (Eupatorium canabicum)Mitriade Eupatore, de la care provine numele plantei, a fost rege al Pontului (Trapezuntul de mai târziu, azi în Turcia),

lui atribuindu-i-se descoperirea virtu]ilor ei medicinale. Con]ine principii amare, de aceea se folose[te pentru stimulareafunc]iilor ficatului [i ale fierii, precum [i în tratarea altor afec]iuni. Con]ine alcaloizi toxici, de aceea trebuie evitat uzul oric`reip`r]i a plantei, ingerarea unei cantit`]i prea mari putând provoca moartea.


70


foto 65SStteellii]]`̀ (Aster amellus)Prin nume, este genul standard al familiei Asteraceae. Cât prive[te steli]a, este o plant` medicinal` (antiinflamatorie, antitu-

siv`, depurativ`, hemostatic` etc.). Amellus era numele dat de Ovidius unei flori, provenit, se pare, de la cel al râului Amello dinregiunea italian` Brescia. O alt` aster este floarea-Sfintei-Marii (A. novi-belgii) - foto 66, adus` din America de Nord; dar poatecea mai frumoas` reprezentant` a genului este ochiul-boului-de-munte (A. alpinus) - foto 67 - Mun]ii Piatra Craiului.


71



foto 66FFllooaarreeaa-SSffiinntteeii-MMaarriiii (Aster novi-

belgii) - adus` din America de Nord(alte informa]ii la pagina 71)

72



73

foto 67OOcchhiiuull-bboouulluuii-ddee-mmuunnttee

(Aster alpinus) - Mun]ii PiatraCraiului

(alte informa]ii la pagina 71)


flora_muntii_carpati_volum1.pdf

Documents

Transcript of flora_muntii_carpati_volum1.pdf