Floare albastra - Proiect didactic

10
DESFĂȘURAREA LECȚIEI ETAPE SUBCOMPETENȚE CONȚINUTURI TEHNOLOGII DIDACTICE EVALUARE FORMATIVĂ SARCINI SITUAȚII DE ÎNVĂȚARE Moment organiza toric Profesorul verifică dacă elevii au pregătit cele necesare desfășurării lecției. 3.1. În continuare propune elevilor o trecere în revistă a curentelor studiate. Enumeră calitățile definitorii ale omului Umanismului, Renașterii, Iluminismului, Clasicismului. Conversația Interogare a frontală ACTIVITĂȚI PRETEXTUALE Captarea atenției Elevilor li se propune o afirmație, pe care trebuie să o citească și să completeze un tabel. Citiți afirmația. Completați apoi tabelul cu o listă de culori specifice fiecărei vîrste. Pitagora împărțea viața în patru anotimpuri: 20 de ani – copilul (primăvara), 20 de ani – adolescentul (vara), 20 de ani- Completarea tabelului

Transcript of Floare albastra - Proiect didactic

Page 1: Floare albastra - Proiect didactic

DESFĂȘURAREA LECȚIEI

ETAPE SUBCOMPETENȚE CONȚINUTURITEHNOLOGII DIDACTICE EVALUARE

FORMATIVĂSARCINI SITUAȚII DE ÎNVĂȚARE

Moment organizatoric

Profesorul verifică dacă elevii au pregătit cele necesare desfășurării lecției.

3.1. În continuare propune elevilor o trecere în revistă a curentelor studiate.

Enumeră calitățile definitorii ale omului Umanismului, Renașterii, Iluminismului, Clasicismului.

Conversația Interogarea frontală

ACTIVITĂȚI PRETEXTUALE

Captarea atenției

Elevilor li se propune o afirmație, pe care trebuie să o citească și să completeze un tabel.

Citiți afirmația. Completați apoi tabelul cu o listă de culori specifice fiecărei vîrste.Pitagora împărțea viața în patru anotimpuri: 20 de ani – copilul (primăvara), 20 de ani – adolescentul (vara), 20 de ani- tînăr (toamna), 20 de ani – bătrîn (iarna).

copil adolescent tînăr bătrîn

Completarea tabelului

Page 2: Floare albastra - Proiect didactic

Reactualizarea cunoștințelor

4.2. Elevii sînt rugați să răspundă la întrebări.

Elevii vor răspunde la următoarele întrebări:

1. Unde își are rădăcinile romantismul?

2. Ce reprezintă romantismul?3. Care sînt caracteristicile

romantismului?4. Cum s-a manifestat

romantismul în literatura română?

5. Care sînt reprezentanții romantismului?

Conversația Interogarea frontală

Se propune explicarea mottoului temei.

Explică, în baza cunoștințelor anterioare, afirmația din mottoul temei:Iubesc. Acest cuvînt este magic. Cînd trăim realitatea lui simțim că ne ridicăm la nivelul îngerilor, simțim că Dumnezeu ne ia de mînă și ne plimbă printre stele.

Conversația Interogarea frontală

4.1. Subiectul lecției este anunțat de profesor în momentul cel mai tensionat al discuției, cînd interesul elevilor este la cotă maximă.

Vom studia subiectul Romantismul High: vizionarism, zbor cosmic și integrarea

Elevii își vor nota în caiete subiectul orei.

Page 3: Floare albastra - Proiect didactic

contrariilor. Floare albastră de M. Eminescu.

Comunicarea/asimilareanoilorcunoștințe

3.1. Elevii vor explica, cu ajutorul dicționarului, cuvîntul vizionarism.

Elevii vor explica, cu ajutorul dicționarului, cuvîntul viziorarism, după care îl vor include în enunțuri.

Lucrul cu dicționarul

Includerea adecvată a cuvintelor

necunoscute în enunțuri

În continuare propune elevilor o trecere în revistă a operei eminesciene.

Elevii vor răspunde întrebărilor referitoare la opera lui Mihai Eminescu:

1. Cine este Mihai Eminescu?2. Ce opere ale autorului

cunoașteți?3. Prin ce v-au impresionat?4. Ce motive sînt prezente în

opera eminesciană?

Conversația Interogarea frontală

4.1. Creează climatul psiho-afectiv adecvat lecturii poeziei.

Ascultă poezia Floare albastră citită de profesor.

Citesc poezia. Lectura expresivă,

lectura în lanț

Relația empatică elev-

recital de poezie

Relația empatică

dintre text și elevi,

capacitatea de a verbaliza

Page 4: Floare albastra - Proiect didactic

ACTIVITĂȚI POST-TEXTUALE

La finele lecturii roagă elevii să-și exprime sentimentele trăite în urma lecturii.

Ce stări, gînduri, sentimente ți-a provocat lectura poemului? În cadrul căror segmente de lectură a poemului ai sesizat tensiunea propriilor trăiri? Cum crezi de ce au fost cauzate ele?

Exercițiul scris Capacitatea de a argumenta punctul de

vedere

3.1. Elevii vor fi rugați să selecteze cuvintele suflet și prăpastie din textul citit.

Ilustrați în cîte un enunț sensul propriu și cel figurat al cuvintelor suflet și prăpastie, precizînd sensul contextual.

Explicarea și exemplificarea

termenilor

Evaluarea cantitativă și calitativă a

vocabularului activ

1.1. Se propun cîteva expresii cu cuvintele suflet și prăpastie pentru a fi explicate.

Elevii vor explica sensurile cuvintelor suflet și prăpastie în expresiile:

1. Calul fără căpăstru cade în prăpăstii.

2. A fi pe marginea prăpastiei.

3. A avea ceva pe suflet.4. Cu sufletul la gură.

Explicarea Explicarea sensurilor expresiilor

Provoacă elevii la discuție afirmînd că titlul este un simbol și, prin cromatica lui este o expresie a sentimentului, în care romanticii își scăldau spiritul. (Vl. Streinul)

Elevii vor motiva titlul poeziei în raport cu mesajul textului.

Lucrul cu textul Formularea concluziilor

Page 5: Floare albastra - Proiect didactic

4.2. Profesoara spune elevilor că compoziția romantică a poeziei se realizează prin confruntarea a două moduri de existență și ipostaze ale cunoașterii.

Desprinde din poezie cele două planuri și formulează concluziile de rigoare.

Hotărîri-hotărîri Formularea punctului de

vedere și argumentarea

Recitind poezia, elevilor li se cere identificarea motivelor din text.

Recitește poezia, asociindu-te la starea eului liric. Selectează 3-4 motive principale și explică semnificația lor contextuală.

Exercițiul de identificare

Capacitatea de a identifica

motivele unui text

Fixarea noilor cunoștințe și realizarea feedbackului

3.2. Va ruga elevii să definească figurile de stil propuse.

Definește figurile de stil extrase din poezie:

Prăpastia măreață Trestia cea lină Izvoare plîng în vale Roșie ca mărul Dulce floare Floare albastră Ceruri nalte Floare albastră! Floare

albastră

Exercițiul de recunoaștere

Deducerea și formularea concluziilor

Profesoara comunică elevilor că o particularitate definitorie a poeziei eminesciene este apropierea acesteia cu romantismul german (J.P. Richter, Holderlin, Novalis, Kleist).

Citește fragmentul din romanul lui Novalis și desprinde sensurile multiple ale florii albastre.

Exercițiul de identificare

Cunoașterea ideilor

filozofice germane,

capacitatea de a le enunța

4.1. Se propune compararea sensurilor identificate cu

Interpretează noutatea textului eminescian, în

Deducția Capacitatea de a deduce

Page 6: Floare albastra - Proiect didactic

semnificațiile din poezia eminesciană.

comparație cu cel al lui Novalis.

Elevii sînt rugați să identifice starea eroului liric.

Meditează într-un text de 5-6 rînduri, despre trăirile eului liric care te-au emoționat/ marcat profund.

Experimentul de gîndire

Exprimarea și argumentarea

propriului punct de vedere

1.1. Propune elevilor să citească poezia și să o încadreze la un anumit curent literar.

Încadrează poezia, prin 3-4 argumente, la un anumit curent literar.

Argumentarea Surprinderea caracteristicilor

unui curent literar

Explicarea temei pentru acasă

Prezintă și explică cerința pentru acasă.

Scrie, în limita a 2 pagini, un comentariu poetic cu tema Floare albastră e plînsul poetic eminescian după dorul de absolut.

Comentariu literar

Capacitatea de a emite noi idei și de a sintetiza ideile emise pe

parcursul lecției.

PROIECT DIDACTIC

Page 7: Floare albastra - Proiect didactic

Data: 02.11.2012Clasa: a XI-aObiectul: Limba și literatura românăSubiectul: Romantismul High: vizionarism, zbor cosmic și integrarea contrariilor. Floare albastră de Mihai Eminescu.Tipul lecției: predare-învățareResurse educaționale:

Competența specifică :

7. Analiza textului literar și nonliterar, în limita standardelor de conținut.

Subcompetențe :

1.1. Identificarea și accesarea surselor necesare pentru descifrarea și interpretarea textelor literare;3.1. Utilizarea adecvată a terminologiei în demersul analitic, în limita standardelor de conținut;4.1. Lectura unui text literar sau metaliterar/a unui text propriu produs în funcție de registrul stilistic;4.2. Cunoașterea prin lectură, dirijată și independentă, a textelor literare și nonliterare reprezentative pentru curentele literare în literatura națională.

Metode și procedee: comentariul literar, conversația, explicarea, lucrul cu dicționarul, exercițiul de identificare, deducția, exercițiul de recunoaștere, hotărîri-hotărîri, experimentul de gîndire, argumentarea.

Material didactic: fișe, manual.

Forme de activitate: individual, frontal.

Bibliografie: 1. Bărboi, Constanţa. Mihai Eminescu : Pagini alese, comentarii literare, sinteze, rezumate, noţiuni de teorie literară, personaje literare, aprecieri critice, teste de evaluare / Constanţa Bărboi. – Bucureşti : Ed. Universitară, 2007;

2. Ioana Em. Petrescu - " Eminescu. Modele cosmologice si viziune poetica", Editura Paralela 45, 2002;

3. Petru Mihai Gorcea, "Eminescu", vol. I, Editura Paralela 45, 2001;

4. Gheorghe Grigurcu - "Gând la Eminescu", în vol. "în padurea de metafore", Editura Paralela 45, 2003.