Nedelcu Violeta Evaluare Nationala

8/17/2019 Nedelcu Violeta Evaluare Nationala

1/83

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

11


2/83

Preparator Evaluare nationala

Şcoala Gimnazială Nr. 26

Cuprins

• Foetica…………………………………………3

• Lexicul…………………………………………5

• Cuvântul………………………………………7

• Categoriile semnatice…………………….10

• Îmbogăţirea vocabularului………………14

• Noţiuni de teorie literară………………..18

• Genul epic…………………………………….19

• Basmul……………………………………….…22

• Povestirea……………………………………..23

• Nuvela…………………………………...……..24

• Modurile de expunere……………………..25• Genul liric……………………………………..27

• Figurile de stil………………………………..28

• Elemente de prozodie şi versificaţie….29

• Părţile de vorbire…………………………...332


3/83

• Părţile de propoziţie……………………....49

•

Propoziţiile subordonate………………….61• Noţiuni de punctuaţie……………………..73

Fonetica

Fonetica este compartimentul ştiinţei despre limbă care studiazăsunetele limbajului articulat. Fonetica studiază:

─ sunetele (caracteristicile sunetelor,modul de combinare asunetelor în cuvinte, modificările sunetelor); ─ accentul; ─ intonaţia.

SuneteleSistemul fonetic al limbii române este constituitdin 33 desunete. După modul şi locul de articulare, sunetelese clasificăîn: vocale, semivocale şi consoane.Limba română are: 7 vocale, 4 semivocale şi 22 de consoane.

Vocale Semivocale Consoane

surde sonore

a ĕ p b

e ĭ t d

i ŏ k g

o ŭ f v13


4/83


u s z

(â) ş j

ă č(ce,ci)ğ(ge,gi)

k’(che,chi)g’(ghe,ghi)

h m

ţ n

l

r

Diftongii

Diftongii sunt grupuri de două sunete (o vocală i o semivocalăsau o semivocală i o vocală) rostite în cadrul aceleiaisilabe: aĭ (maĭ),eĭ (meĭ),ŏa ( flŏa-re),oŭ (e-roŭ),ĕa (stĕa),ĭa (ĭar-bă).

Diftongii pot fi:

a) ascendeni (sau urcători) cu semivocala peprimulloc i cu vocala pe locul al doilea:ĭa,ĭe,ĭu,ŏa (ĭar-nă,ĭe-pu-re,ĭu-te,sŏa-re,mŏa-ră);

b) descendeni (sau coborâtori) cu vocala pe primul loci cu semivocala pe locul aldoilea:aĭ,eĭ,oĭ,uĭ,oŭ,(craĭ,zeĭ,noĭ,gu-tuĭ,ca-doŭ).

Triftongii

Triftongii sunt grupuri de trei sunete (dintre care o vocală i douăsemivocale) rostite în cadrul aceleiai silabe:ŏaĭ (le-ŏaĭ-că),ĭaĭ (tră-ĭaĭ),ĭŏa (i-ni-mĭŏa-ră).

Hiatul

4


5/83

Hiatul este un grup de două vocale alăturate care fac parte dinsilabe diferite: a-u (a-ur),e-a (te-a-tru),i-o (bi-o-log),o-o (zo-o-log).

Silaba

Silaba este o parte dintr-un cuvânt care se rostete printr-unsingur efort expirator, printr-o singură deschidere a gurii. O silabăpoate cuprinde un sunet (o vocală) sau un grup de sunete dintrecare unul este în modobligatoriuo vocală.

Silabele sunt de două feluri:

a) silabe închise (se termină într-o vocală):lu-mi-nă;

b) silabe deschise (se termină într-o consoană):dor-nic.

Accentul

Accentul este evidenierea unei silabe din cuvânt prin mărireaintensităii vocii. În limba română, accentul nu are un loc fix.

Accentul cade, cel mai adesea, pe ultima i penultimasilabă:spec-ta-tór,úm-bră

Lexicul sau vocabularul

Lexicul este constituit din totalitatea cuvintelor care există şi care auexistat cândva în limbă. Lexicul este înregistrat în dicţionarelemonolingve care pot cuprinde până la 150 000 de cuvinte.

Structura vocabularului

În vocabular, cuvintele se grupează în diverse subansambluri dupăcaracteristicile lor formale, după sens şi după provenienţă. Ele se mai

15


6/83


deosebesc în funcţie de frecvenţa utilizării lor, după sfera deîntrebuinţare şi după apartenenţa la un anumit stil al limbii.

1) fondul lexical principal (numit şi vocabularul de bază saufundamental);

2) masa vocabularului.

Fondul lexical principal cuprinde cuvintele cunoscute şi utilizate detoate categoriile de vorbitori indiferent de nivelul de cultură, dedomeniul de activitate sau de zona geografică. Aceste cuvinte se

întrebuinţează în cele mai importante situaţii de viaţă şi de aceeafolosirea lor nu este limitată la anumite stiluri funcţionale ale limbii. Eledenumesc noţiunile de bază ale activităţii de zi cu zi a oamenilor (casă,masă, scaun, pâine, apă, lapte, tată, mamă, frate, soră, cap, mână, picior,a merge, a spune, a face, a mânca, a trăi, bun, cald, verde, galben, încet,repedeetc.). Aşadar, ele asigură comunicarea în cele mai diverse situaţii,fiind absolut indispensabile înţelegerii dintre toţi vorbitorii de limbăromână.

Masa vocabularului este partea cea mai mobilă, dar şi cea mainumeroasă a vocabularului. Ea este constituită din cuvintele care nusunt cunoscute şi nu sunt utilizate de absolut toţi vorbitorii. Ca urmarea acestui fapt, ele au o frecvenţă mai mică în comunicare. Din masa

vocabularului fac parte următoarele categorii de unităţi lexicale:arhaismele, neologismele, termenii tehnici şi ştiinţifici, regionalismele,

cuvintele de argou şi de jargon. Ele constituie aproximativ 90% dinlexicul limbii.

Arhaismele

Arhaismele sunt cuvintele care s-au învechit şi au ieşit din uzulgeneral al limbii. Ele au încetat să mai fie folosite în vorbirea curentă dinmai multe motive. Unele dintre ele nu mai sunt folosite deoarecerealităţile denumite (obiecte, instituţii, îndeletniciri, ranguri, funcţii,

6


7/83

acţiuni) nu mai există (agă, arnăut, arcaş, berneveci, birjă, clucer, comis,diac, flintă, giubea, haraci, hatman, iţari, işlic, îmblăciu, logofăt, opaiţ,opinci, paloş, paşă, postelnic, serdar, spătărie, a mazili), altele au fostmarginalizate şi scoase din uz de concurentele lor sinonimice:buche(afost înlocuitprin literă),bucoavnă (prinabecedar),cinovnic (prin funcţionar), feredeu(prin baie), herb(prin stemă),iscoadă(prin spion),leat (prinan),mezat (prinlicitaţie),ocârmuire(pringuvernare), pizmă(prin invidie),rost (pringură),slobod,volnic (prinliber),voroavă (princuvânt),zapis(prindocument),zlătar(prin aurar) etc.

Neologismele

Neologismele sunt cuvintele apărute de curând în limba română.Sunt considerate neologisme mai ales împrumuturile din limbileapusene şi din limba latină din epoca modernă, cu începere din prima

jumătate a secolului al XIX-lea (bacalaureat, cartograf, coeziune, adevelopa, garderobă, pasaj, pastel, sponsor, basorelief, campion,

glaspapir, laitmotiv, mass-media, oberliht, conveier, radiolocaţie, camping),precum şi creaţiile interne de la aceste împrumuturi sau din materiallingvistic mai vechi, folosind anumite modele străine (mefienţă, plasator,a devoala, a se deroba, a demara, a (se) confia, a stopa, lacunar, lunar,bulversatetc.).

Termenii ştiinţifici şi tehnici

Termenii ştiinţifici şi tehnici alcătuiesc aşa-numitul lexic specializat,care cuprinde vocabularele de specialitate. Sistemul de termeni specificunei ştiinţe sau domeniu al tehnicii alcătuiesc terminologia despecialitate a domeniului respectiv. De exemplu:axiomă, cosinus,hexagon, ipotenuză, isoscel, logaritm, teoremă(termeni din domeniumatematicii),conductibilitate, dinamică, frecvenţă, lentilă, optică,radiaţie, tensiune, transparenţă(termeni din domeniul fizicii),atenţie,memorie, caracter, conştientul, inconştientul, temperament,

17


8/83


voinţă(termeni din domeniul psihologiei),a amputa, anestezie,antiseptic, bisturiu, cerebral, infuzie, injecţie, luxaţie, puncţie, seringă,reanimare(termeni din domeniul medicinii) etc. Pe baza termenilor unmedic poate fi deosebit de un inginer, un matematician de un psihologetc.

În cadrul fiecărui domeniu, termenii sunt structuraţi în conformitatecu sistemul de noţiuni caracteristic acestui domeniu şi în funcţie derelaţiile existente între noţiunile respective.

Regionalismele

Regionalismele sunt cuvintele cu o răspândire geografică limitată. Elesunt cunoscute şi folosite numai de vorbitorii unei anumite zonelingvistice. De regulă, cuvintele regionale au în limba literară unechivalent, de exemplu, cuvântuluicurechispecific graiului moldovean îicorespunde în limba literară cuvântulvarză.

Vocabularul regional (dialectal) e constituit din cuvinte întrebuinţate

în anumite zone geografice:

– regionalisme din Moldova:agud„dud", ciubotă„cizmă",cuşmă„căciulă",harbuz„pepene verde", hulub„porumbel", păpuşoi„porumb", perjă„prună", posmagi„pesmeţi", povidlă„magiun";

– regionalisme din Muntenia: ciurdă„cireadă", dadă„mătuşă", fişteică„fâşie de pământ", groştei„purcel";

– regionalisme din Ardeal:ai „usturoi",birău„primar",bolând„nebun, prost", cătană„soldat", cucuruz„porumb", papistaş„catolic", palincă„rachiu, ţuică".

Cuvintele de argou şi de jargon

8


9/83

Cuvintele de argou aparţin unui limbaj convenţional secret creat şifolosit de vorbitorii unor grupuri sociale marginale şi relativ închisepentru a nu fi înţeleşi de restul societăţii.

Cuvintele de jargon sunt caracteristice unui limbaj folosit deseori deunele grupuri de vorbitori ca urmare a dorinţei lor de detaşare de masa

vorbitorilor sau a pretinsei superiorităţi intelectuale.

Cuvântul. Definiia cuvântului

Cuvântul este unitatea de bază a vocabularului unei limbi. Princuvânt se înţelege o unitate semnificativă a limbii care asociază o formăcu un conţinut. Forma cuvântului este constituită dintr-o înşiruire desunete (uneori şi dintr-un singur sunet), care pot fi reprezentate graficcu ajutorul literelor.

După numărul de sensuri pe care le are un cuvânt deosebim:

a)cuvinte monosemantice; sunt cuvintele care au un singur sens;

b)cuvinte polisemantice; sunt cuvintele care au mai multe sensuriaflate în anumite relaţii; sensurile unui cuvânt polisemantic sunt maimult sau mai puţin apropiate.

Drept exemplu de cuvânt monosemantic ar putea servicuvântulmoleculă, care se defineşte prin sensul „cea mai mică partedintr-o substanţă". Tot monosemantic este şi cuvântulipotenuză, care

are sensul „latura opusă unghiului drept într-un triunghi dreptunghic".Ca exemplu de cuvânt polisemantic ar putea fi adus cuvântul foaie, cuurmătoarele sensuri: 1. Frunză. 2. Bucată dintr-un material. 3. Bucatădreptunghiulară de hârtie. 4. Adeverinţă. 5. (Înv.) Ziar, revistă. 6. Bucatăde pânză. 7. Strat de aluat.Cuvintele polisemantice sunt, de regulă,cuvinte foarte uzuale care denumesc noţiuni importante în viaţa şiactivitatea oamenilor. Dintre cuvintele cu o structură semantică

complexă pot fi menţionate următoarele:19


10/83


– substantive polisemantice:bucată, cadru, cap, casă, grai, mână,ochi, picior, putere, sistem, vatrăetc.

– verbe polisemantice:a arăta, a da, a duce, a face, a lua, a merge, a pune, a prinde, a ridica, a scoate, a spune, a sta, a trece, a veni, a vrea, avedeaetc.

– adjective polisemantice:bun, frumos, greu, mare, mic, rău, puternic,slab, tareetc.

Sensurile cuvintelor polisemantice sunt actualizate în cadrul unor

contexte diferite. De exemplu, fiecăruia dintre cele şase sensuri alecuvântuluicap îi corespund anumite contexte:

Cap

1. Parte a corpului la om şi la animale ( A căzut şis-a lovit la cap.);

2. Individ, ins (Câte capete, atâtea păreri.);

3. Minte, judecată; memorie (Unde nu e cap, vai de picioare.);

4. (Înv.) Viaţă (Împăratul i-a ameninţat pe voinici că vor plăti cu capul pentru îndrăzneala lor.);

5. Extremitate proeminentă a unui dispozitiv (capul şurubului);

6. Partea de dinainte; început, frunte. (L-au pus în capul coloanei.).

Polisemia este rezultatul unor procese semantice, sursele polisemieifiind modificările de sens, exprimarea figurată şi influenţele străine.

Tipuri de sens. Sensuri proprii şi sensuri figurate

10


11/83

Sensurile din structurasemantică a unui cuvânt polisemantic suntde mai multe feluri. După relaţia cuvântului cu obiectul denumit, sedisting:

a) sensuri proprii;

b) sensuri figurate.

Sensurile proprii ale cuvintelor reprezintă rezultatul denumiriidirecte a obiectelor, caracteristicilor, fenomenelor. Sensurile figurate sedatorează transferului denumirii unui obiect asupra altui obiect.

Cuvintele cu sens figurat denumesc obiectele, fenomenele indirect. Deexemplu: cuvântulvulpeare următoarele două sensuri: 1. Mamifercarnivor, cu blana roşcată, cu coada lungă şi stufoasă;Vulpea, moartă-ncale o vezi, şi tot parcă nu o crezi.; 2. (Fig.) Persoană vicleană, şireată.Cevulpe eşti tu!Când este folosit pentru a face referire la animalulrespectiv, cuvântul dat are un sens propriu, iar când este folosit cureferire la om, el capătă un sens figurat.

Sensurile figurate, spre deosebire de cele directe, sunt maidependente de context. Astfel, sensul figurat al cuvântului se pune înevidenţă numai în cadrul unui context. De exemplu, cuvântulcapare înlimba română, pe lângă sensul direct „sediu al inteligenţei" şi sensulfigurat „origine a unor activităţi", care poate fi actualizat doar încontexte de tipulEl este capul tuturor relelor.

În limba română, cele mai multe nume de animale (bou, catâr, câine,

căprioară, leu, măgar, miel, oaie, lup, urs),precum şi unele nume depăsări (curcă, găină, gâscă, vultur, uliu) au o dublă utilizare: una pentrua denumi vietăţile respective, alta pentru a desemna persoane, reliefândexpresiv caracteristici pozitive sau negative ale persoanelor.

Relaiile dintre cuvinte i categoriile semantice

Între cuvintele din limbă se pot stabili următoarele tipuri de

raporturi semantice: sinonimia, antonimia, omonimia i paronimia.111


12/83


Sinonimia

Sinonimia este relaia dintre cuvintele diferiteca formă, dar apropiate

sau identice ca sens. Cuvintele între care se stabilesc asemenea relaiise numesc sinonime. Cuvintele cu forme diferite, dar cu îneles identicformează serii sinonimice constituite din două sau mai multe unităi:

– substantive sinonime:bucurie= veselie; cale = drum; generozitate =mărinimie; glas = voce; timp = vreme;geamantan = valiză; inimă = cord;zăpadă = nea = omăt; noroi = glod = tină; curte = ogradă = ocol =bătătură;

– adjective sinonime:etern =venic;sur = cărunt; mâhnit = trist =amărât;

– verbe sinonime:a fura = a terpeli;a se opri = a poposi; a vesti = aanuna = a întiina; a strica = a deteriora = a defecta;

– adverbe sinonime:alene = agale.

Antonimia

Antonimia este relaia stabilită între cuvintele cu sens contrar.Cuvintele între care există asemenea relaii se numesc sinonime. Deregulă, antonimele formează perechi i aparin aceleiai pări de vorbire:

– substantive antonime: pace/ război; întuneric/lumină;adevăr/minciună; prieten/ duman; succes/eec; bunătate/ răutate;tineree/ bătrânee;interes/ dezinteres;

– adjective antonime:mare/ mic; tânăr/bătrân; harnic/lene;

frumos/ urât; zgârcit/risipitor; agreabil/dezagreabil; drept/ nedrept; – verbe antonime:a aduna /a risipi; a pleca /a veni; a construi /adărâma;a râde/ a plânge;a înarma/ a dezarma;

– adverbeantonime:bine/ rău;aici/ acolo;sus/ jos;devreme/ târziu; repede/încet; aproape/ departe;

– pronume antonime:tot/nimic.

12


13/83

Omonimia

Omonimia este relaia stabilită între cuvintele care se pronună la fel,

care însă au sensuri diferite. Omonimia privete exprimarea unorsensuri complet diferite prin forme identice. Cuvintele între care sestabilete o asemenea relaie se numete omonimie. Exemple:

lac1 (apă stătătoare) – lac2(soluie de răini folosită pentru protejareasuprafeei unor obiecte);

bancă1 (scaun lung pentru mai multe persoane)–bancă2 (instituiefinanciară);

broască1 (animal fără coadă cu picioarele de dinapoi adaptatepentrusărit) – broască2(mecanism montat la ui servind la încuierealor).

Paronimia

Paronimia constă în apropierea formală a unor cuvinte care ausensuri diferite. Paronimele sunt nite cuvinte cu sensuri diferite, fiindinsuficient difereniate din punct de vedere formal. Paronimele formeazăserii alcătuite, de cele mai multe ori, din două elemente:

complement (ceea ce se adaugă pentru a întregi ceva; parteasecundară de propoziie care determină un verb, un adjectiv sau un

adverb)– compliment (cuvânt de laudă, de măgulire;la pl. salutări);

campanie (1. totalitatea operaiunilor militare efectuate într-unanumit timp, în vederea atingerii unui scopstrategic; 2. aciune

organizată pentru realizarea unor sarcini) – companie (1. însoire,tovărăie. 2. grup de persoane care-i petrec timpul, care se distreazăîmpreună);

orar(adj.privitor la ore, care arată orele;subst.programul uneiactivităi împărit pe ore; program săptămânal pe baza căruia se

desfăoară activitatea didactică în coli i în facultăi) –oral (adj.carese transmite prin viu grai).

113


14/83


familiar(simplu, fără pretenii, bine cunoscut, obinuit)–

familial(privitor la familie, care aparine la familie);

a evolua „a se dezvolta, a se transforma" – a evalua „a preui, aaprecia, a estima";

a enerva „a face să-i piardă sau a-i pierde calmul" – a inerva „aforma reeaua de nervi a unui organ, a unui esut";

Dei sunt apropiate sub aspectul formei, paronimele se folosesc încontexte diferite i, în mod normal, substituirea lor nu se admite.

Structura morfologică a cuvântuluiPărţile componente ale cuvintelor care au o anumită semnificaţie

lexicală sau gramaticală se numesc morfeme. Morfemele sunt de mai

multe tipuri: rădăcina, prefixul, sufixul, tema şi desinenţa.

Rădăcina

Rădăcina este elementul comun mai multor forme ale aceluiaşi

cuvânt (în cazul cuvintelor flexibile) sau mai multor cuvinte carealcătuiesc o familie de cuvinte (în cazul cuvintelor formate prinderivare). Este elementul care poartă sensul lexical.

Rădăcina este baza de la care se alcătuiesc cu ajutorul sufixelorgramaticale şi al desinenţelor formele unui cuvânt. De exemplu, înformele verbuluimerge(merg, mergi, merge, mergeam, mergeaţi,mergeau...) rădăcina estemerg-. Tot de la rădăcină se obţin prin derivarecu afixe lexicale cuvinte noi. Astfel, cuvintele din familia lexicală acuvântului pădure( pădurice, pădurar, păduros, a împăduri, a despăduri)

au aceeaşi rădăcină: pădur-.

Prefixul

14


15/83

Prefixul este elementul care se adaugă înaintea rădăcinii unui cuvântde bază pentru ase forma un nou cuvânt:bunic – străbunic, cetăţean –

concetăţean a face – a desface. Prefixul are, de obicei, valoare lexicală.

Sufixul

Sufixul este elementul care se adaugă după o rădăcină (sau o temă)pentru a se forma un nou cuvânt sau o formă gramaticală a unuicuvânt. După sensul exprimat şi după funcţia lor în limbă, sufixele suntde două feluri:

a)sufixe lexicale sau derivative (cu ajutorul lor se formează cuvintenoi):lemn + ar=lemnar, casă + uţă= căsuţă, scrie +tor =scriitor, ţăran +ime= ţărănime, voinic + esc=voinicesc, frate + eşte= frăţeşte. Dupănatura gramaticală a derivatului, sufixele lexicale sunt: substantivale (-aş, -eală, -ime, -tor etc.;arc-aş, muncitor-ime, bună-tate, lovi-tură),adjectivale (-atic, -bil, -os, -iu,etc.: fric-os, nebun-atic, frumuş-el, prieten-esc), verbale (-iza, -ona, -uietc.:abstract-iza, concluzi-ona, sfăt-ui),

adverbiale (-eşte, -iş etc.: frăţ-eşte, piept-iş). b) sufixe gramaticale (care servesc la realizarea unor forme dinparadigma unui cuvânt, se întâlnesc numai la verb şi formeazătimpurile şi modurile verbului):-ezdinlucrez,-escdincitesc,

-ânddinlucrând.

Temă lexicală

Temă lexicală este partea unui cuvânt alcătuită din rădăcină plusprefixul şi sufixul cu care este format. Tema este comună tuturorformelor flexionare ale cuvântului. Ea se stabileşte prin înlăturareadesinenţei, deci tema este forma cuvântului fără desinenţă. De exemplu,tema pentru formele flexionare ale cuvântuluia aduce(aduc, aduc-i,aduc-e, aduc-em, aduc-eţi, aduc) esteaduc- la cares-au adăugat

desinenţele de număr şi persoană.

115


16/83


Cuvânt de bază

Cuvânt de bază este cuvântul care serveşte ca element de plecare în

formarea altor cuvinte prin derivare. De exemplu, cuvintele-bază pentruderivatelecopilaş, prietenie, frumuşel, iepureşte, aîmbrăţişasuntcopil, prieten, frumos, iepure,braţ.Cuvântul de bază estede cele mai multe ori la forma-tip (forma din dicţionare):

a) nominativul singular nearticulat la substantive: fluier + -a = fluiera;

b) nominativul singular masculin la adjective:bun + -ătate =

bunătate; c) infinitivul prezent la verbe: a pocni + -et = pocnet.

În cazuri mai rare, cuvântul de bază poate fi şi la o altă formăflexionară: derivateleomenie, omenos, a omenisunt formate de lapluralul substantivuluiom – oameni.

Cuvânt derivat

Cuvânt derivat este cuvântul format cu sufixe şi prefixe de la uncuvânt de bază. De exemplu, cuvântul pădurareste format de lacuvântul-bază pădurecu ajutorul sufixului derivativ-ar.În acelaşi timp,

verbula desface e constituit din radicalul facela care se adaugă prefixulderivativdes-.Se delimitează substantive derivate (ameţ-eală, fotbal-ist,copil-ărie, seceră-toare, tiner-et, învăţ-ătură, voi-nţă, cojoc-el, cărt-icică),adjective derivate (bărbăt-esc, fric-os, del-uros, frumuş-el, ardel-ean,oland-ez, ne-drept), verbe derivate (a brăzd-a, a atenţ-iona, a sfăt-ui, a pre-vedea) şi adverbe derivate ( prieten-eşte, târ-âş).

Familia de cuvinte

Familia de cuvinte (lexicală) constituie totalitatea cuvintelor înruditeca sens şi formate prin diverse procedee (derivare, compunere,

16


17/83

schimbarea valorii gramaticale) de la aceeaşi rădăcină. De exemplu,familia cuvântului pădurecuprinde următoarele unităţi lexicale:

Toate cuvintele din cadrul unei familii au în comun aceeaşi rădăcină.De exemplu, cuvintele care constituie familia lexicală acuvântuluilemn (lemn, lemn-ar, lemn-ărie, lemn-os, lemn-iu, a în-lemn-i)conţin aceeaşi rădăcină:lemn-.

Îmbogăţirea vocabularului

Formarea cuvintelor

Cuvintele noi se creează prin combinarea unor elemente conformunor modeleexistente în limbă. Procedeele interne de formare a

cuvintelor în limba română sunt: derivarea, compunerea şiconversiunea.

1.Derivarea

Derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorulprefixelor şi al sufixelor. Constă în adăugarea (uneori suprimarea sausubstituţia) prefixelor sau a sufixelor la cuvântul de bază. Derivareacunoaşte următoarele tipuri:

a)derivarea cu sufixe sau sufixarea (formarea de cuvinte noi prinadăugarea sufixelor la cuvintele-bază);

b)derivarea cu prefixe sau prefixarea (formarea de cuvinte noi prinadăugarea prefixelor la cuvintele-bază);

c)derivarea cu prefixe şi sufixe, aşa-numita derivare parasintetică;

d)derivarea regresivă (formarea de cuvinte noi prin suprimareaafixelor).

Derivarea cu sufixe117


18/83


Derivarea cu sufixe (sau sufixarea) este un procedeu de formare acuvintelor care constă înataşarea la cuvântul-bază a unui sufix lexical.De exemplu, cuvântul derivatiepureşteeste alcătuit din temaiepur-, lacare se adaugă sufixul-eşte.Cuvântul-bază pentru acest derivatesteiepure.

Sufixarea este cel mai productiv procedeu de formare a cuvintelor înromână. Cu ajutorul sufixelor se pot forma: substantivederivate (cânt-ăreţ, căruţ-aş, pietr-ar, învăţ-ător, călăr-eţ, păsăr-ică, arip-ioară, pietr-oi),adjective derivate (buget-ar, vărg-at, strămoş-esc, argint-iu, copilăr-os,

triumf-ător), verbe derivate (atenţi-ona, sfăt-ui), adverbe derivate (copilăr-eşte, chior-âş).

Derivarea cu prefixe

Derivarea cu prefixe (sau prefixarea) este un procedeu de formare acuvintelor care constă în ataşarea la cuvântul-bază a unui prefix. Deexemplu, cuvântul derivatrăscumpăraeste alcătuit din tema-cumpăr, la

care se adaugă prefixulrăs-.Cuvântul-bază pentru acest derivat este verbula cumpăra.Derivarea cu prefixe este un procedeu mai puţinproductiv în română. Cu ajutorul prefixelor se pot forma:

– substantive derivate (confrate, desfrâu, neatenţie, preziuă, răscruce,străbunic);

– adjective derivate (neatent, prelatin, răzbucuros, străvechi);

– verbe derivate (consfătui, dezrobi, înălbi, preface, răsfoi, reciti,străluci).

Prefixele se scriu, de regulă, neseparate de cuvintele de bază. Facexcepţie: a) derivatele cu prefixul-ex(fost):ex-ministru, ex-director; b)derivatele cu prefixul-re, -ne: de la cuvintele de bază cu iniţială elidată(căzută):ne-mpăcat, ne-ntors, re-nnoire,(în tempo rapid), darneîntors,

reînnoire(în tempo mai lent).

18


19/83

Formaţiile parasintetice

Derivarea parasintetică este un procedeu de formare a cuvintelor

care constă în ataşarea simultană la acelaşi cuvânt-bază a unui prefix şia unui sufix:îm-bărbăt-a, îm-belşug-a, îm-bun-a, îm-pădur-i, în-durer-a,

în-crengă-tură, des-creier-at, în-chip-ui.

2.Compunerea

Compunerea este un procedeu de formare a unui cuvânt nou care

constă în simpla alipire a două sau a mai multor cuvinte careexistă i independent în limbă. În română, este un procedeu deformare a cuvintelor noi mai puin productiv decât în alte limbi.Prin compunere se pot forma:

– substantive (inginer-ef, oel-beton, zi-lumină, coada-calului, ochiul-boului, gura-leului, bou-de-baltă, trei-frai-pătai, bunăstare, botgros,iarbă-albă, coate-goale, rea-voină, pierde-vară, fluieră-vânt);

– adjective (albastru-deschis, verde-deschis, sud-american,macedoromân, atotcuprinzător, cumsecade), verbe (a binecuvânta);

– adverbe (azi-dimineaă, ieri-noapte, mâine-seară, oriicând); – pronume (dumneavoastră, oricare, oricine); – numerale (doisprezece, douăzeci, cincizeci, tustrei); – prepoziii (deasupra, dedesubt, despre, dincolo); – conjuncii (căci, deoarece, dei, fiindcă).

Uneori se face distincţie între: a) compunerea propriu-zisă, sau dincuvinte întregi (tren-fulger, iarba-fiarelor, laptele-cucului, mână-spartă,şarpe-cu-clopoţei, încurcă-lume, soare-apune) şi b) compunerea cuelemente de compunere, sau din teme ori cuvinte care nu pot aveaautonomie (aerogară, autostradă, hidroavion, macromoleculă,microanaliză).

3.Conversiunea. Schimbarea valorii sau clasei morfologice

119


20/83


Conversiunea este unul dintre procedeele interne de formare acuvintelor, alături de derivare şi compunere. Constă în formarea unuicuvânt nou prin trecerea de la o clasă lexico-gramaticală la alta fărăataşarea unor elemente derivative. În acest caz, cuvântul este utilizatîntr-un context nou, ceea ce implică schimbarea funcţiei sintactice şiadmiterea unor determinanţi nespecifici bazei:Lucrează bine. – Binelenu se uită.În primul enunţ cuvântulbineeste adverb (determină un

verb), în cel de al doilea, el devine substantiv (îndeplineşte funcţia desubiect). Conversiunea cuprinde mai multe tipuri care diferă în funcţiede clasele de cuvinte legate prin acest procedeu, adică de orientarea

procesului de formare a cuvântului nou, de exemplu, de la adjectiv spresubstantiv (un om bătrân – bătrânul), de la adjectiv spre adverb (băiat frumos – scrie frumos) etc. După clasa morfologică în care intră noulcuvânt, se delimitează următoarele feluri de conversiune:

–substantivizarea (trecerea altor cuvinte în clasa substantivului). Înlimba română se pot substantiviza adjectivele (bogatul, zgârcitul),pronumele (eul,sinele,nimicuri), numerale (doiul, zecele), verbele la

formele nepredicative (intrare, aratul, semănatul), adverbele (binele,aproapele), interjecţiile (ofuri).

– adjectivizarea (trecerea altor cuvinte în clasa adjectivului). Trecerea altor părţi de vorbire (substantive, participii, gerunzii, adverbe)în clasa adjectivului se realizează prin utilizarea lor cu funcţiilesintactice specifice adjectivului:zi pierdută, pâine aburindă.

–adverbializarea (trecerea altor cuvinte în clasa adverbului). În clasaadverbelor pot trece: adjectivele calificative, care devin adverbe de mod(merge elegant, sprinten, frumos), unele substantive, care devin adverbede timp sau de mod (Lucrează seara. S-a supărat foc.), unele verbe(Poate că e ocupat).

Abrevierea

20


21/83

Abrevierea este procedeul de formare a cuvintelor noi prinprescurtarea unui cuvânt prin litera iniţială sau printr-un grup delitere. Cuvintele compuse din abreviere se realizează prin izolareaprimelor litere (S.U.A., O.S.C.E., A.S.E.) sau a unor fragmente de cuvinte(Eurasia, Moldtelecom, Rompetrol). Compusele din abreviere au ca punctde plecare grupuri sintactice:O.N.U. – Organizaţia Naţiunilor Unite.

NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ

Opera literară – este creaţia artistică, cultă sau populară, în versuri sau în proză,în care autorul transi!urează realitatea în icţiune, în ro"ul

i#a!inaţiei sale, reor"on$n"%o pentru a%i "a un anu#it sens&

Tema operei literare – este aspectul un"a#ental "e viaţă prezentat "e scriitor în operaliterară prin inter#e"iul icţiunii&

Ideea operei literare – este atitu"inea scriitorului aţă "e aspectul un"a#ental "e viaţă prezentat&

121


22/83

Preparator Evaluare nationalaMotivul operei literare – este reprezentat "e o situaţie, un persona', un o(iect, o ciră, o

#a)i#ă, care se repetă pe parcursul unei opere sau în creaţii"ierite, î#(o!ăţin"u%se "e iecare "ată cu noi sensuri&

GENURI ŞI SE!II "ITER#RE

Genul literar cuprin"e opere si#ilare prin* #o"alitatea prin care autorul se e)pri#a pe sine+ #o"ul "e structurare a conţinutului+ proce"ee estetice co#une&

Specia literara$ este su(or"onata !enului literar+ clasă "e opere si#ilare prin structura

conţinut

epicGenuri literare liric

"ra#atic

GENU" EI!

Genul epic cuprin"e opere literare, în proza sau în versuri, în care autorul îi e)pri#aîn #o" in"irect, în ipostază "e narator, !$n"urile, senti#entele prininter#e"iul acţiunii i al persona'elor

In%tan&ele te'tului epic

In%tan&ele univer%ului real$ autorul concret - e#iţătorul propriu%zis al #esa'ului literar % creatorul operei literare cititorul concret - receptorul propriu%zis al operei literare

22


23/83

In%tan&ele univer%ului operei literare epice$ autor a(stract - creatorul lu#ii operei

cititor a(stract - receptorul i"eal al operei literare

In%tan&ele lumii narate$ narator - inter#e"iar între autor i opera literară, între cititor i operă+ % vocea sau persoana care narează înt$#plările+

- autorul ictiv&

!!!Tipuri de narator:

o(iectiv - narare o(iectivă la persoana a ...%a+

/aratorsu(iectiv - narare su(iectivă la persoana .&

o#niscient - tie totul, controlează totul+ /arator persona' - participă în #o" "irect la acţiune ca prota!onist+ #artor - participă la acţiune, "ar nu ca prota!onist, ci ca

persona' secun"ar&

naratar - cel căruia i se a"resează naratorul % cititorul ictiv!!!cititor a(stract ≠ cititor ictiv

per%ona( - persoana, eroul care acţionează în opera literară, particip$n" la

"esăurarea acţiunii&

!!! Tipuri de personaj în funcţie de:

Rolul (ucat

!antitate rofilulmoral

Gradul implicarii Gradul deevolu&ie

Raportarea larealitate

!urentulliterar

Principal+ecun"ar+Episo"ic&

.n"ivi"ual+olectiv&

Pozitiv+prota!onist

/e!ativ&anta!onist

Persona'%narator+Persona'%actor+Persona'%relector+Persona'%#artor+Persona'%alter%e!o&

tatic+o(il+

antastic+e!en"ar+le!oric+i#(olic+.storic+rteact&

lasic+o#antic+ealist+

/aturalist+Post#o"ern+E)presionist&

!!! Modalităţi de caracterizare:

123


24/83

Preparator Evaluare nationala!aracteri)are directă !aracteri)are indirectă

in prezenterea "irectă ăcută "e* autor+ alte persona'e+ "e persona'ul însui

autocaracterizare&

in prezentarea in"irectă* a nu#elui+ a vesti#entaţiei+ a li#(a'ului olosit+ a co#porta#entului+ a aptelor si înt$#plărilor la care participă+ a relaţiilor cu alte persona'e+ a #e"iului în care trăiete+ a ră#$ntărilor suleteti i cu!etărilor interioare&

Su*iectul operei literare – reprezintă irul "e eveni#ente pre:entat în operă cu a'utorul persona'elor, prin transpunere artistică&

Momentele subiectului:

e)poziţiunea situaţia iniţială+ intri!a cauza acţiunii+ "esăurarea acţiunii+ punctul cul#inant situaţia "iicilă+ "ezno"ă#$ntul situaţia inală&

Procedee de legare a secvenţelor narative:

+nlăn&uirea$ povestirea 1 , povestirea 2

alternan&a$ povestirea 1 povestirea 2

in%er&ia$ povestirea 1 povestire în ra#ă

povestirea 2

24


25/83

Specii literare ale genului epic (ala"a în versuri le!en"a

P;P


26/83

Preparator Evaluare nationalasupranaturale, traversează înt$#plări antastice i sunt antrenate în lupta "intre (ine i rău, orţele (inelui (iruin" în inal&

!aracteri%tici* acţiune lineară, cronolo!ică+ acţiunea este structurată pe #o#entele su(iectului, conor# unui a(lon*

superioritatea #ezinului, care va învin!e în inal răul+ călătoria+ pro(ele+ a'utorul pri#it "e la i!uri ar=etipale*>$na, & ?ineri+ (iruirea (inelui+

căsătoria& ti#pul este ne"eter#inat* @a ost o"atăAB+ spaţiul este vast, ne"einit prin coor"onate !eo!raice, î#părţit pe "ouă tăr$#uri*

real @acest tăr$#B + antastic, a(ulos @tăr$#ul celălaltB&

or#ule tipice* iniţiale captează atenţia au"itorului intro"uc$n"u%l în lu#ea antastică @a

ost o"ată ca nicio"ataB+

#e"iane #enţine atenţia au"itorului @înainte #ult #ai esteB, @i #erserăce #erserăB+ inale #arc=ează revenirea la realitate @# încălecat pe%o aCDi v%a#

spus povestea aaB& prezenţa #otivelor i si#(olurilor tipice*

cire ati"ice* trei, apte, nouă, "oisprezece+ apa vie+ apa #oartă&

persona'e* pozitiveCne!ative+ prota!onistCanta!onist+ realeCsupra naturaleCreale cu puteri supranaturale+ in"ivi"ualeCcolective+ a'utătoare* păsări, ani#ale&

stilul se caracterizează prin oralitate, realizată prin* prover(e+ zicători+

26


27/83

inter'ecţii+ "i#inutive+ cuvinte i e)presii populare+

ver(e la i#perativ+ su(stantive în vocativ+

titlul este su!estiv* "e o(icei, nu#ele prota!onistului& Popular* Greuceanu+as#ul cult* Povestea lui Harap-Alb "e .on rean!ă&

antastice "o#inate "e ele#entul #iraculos* Greuceanu, Povestea lui Harap-Alb "e .on rean!ă+

as#e nuvelistice #ai apropiate "e ele#entele realităţii concrete* Povestea lui Stan Păţitul "e .on rean!ă+ ani#aliere prota!onitii sunt ani#ale* Capra cu trei iezi,

Punguţa cu doi bani "e .on rean!ă&

ove%tirea

ove%tirea - specie a !enului epic, "e "i#ensiuni relativ restr$nse, situ$n"u%se ca o

a#ploare între sc=iţă i ro#an, cu o acţiune li#ită, ce se "esăoară pe unsin!ur ir epic&

!aracteri%tici$

naraţiune su(iectivizată, nararea ăc$n"u%se la persoana .+ relatarea unei sin!ure înt$#plări+ acţiune lineară+ naratorul este ie persona', ie #artor, ie o(servator+

evocarea trecutului, un trecut istoric, #itic+ accentul ca"e pe situaţie, nu pe persona'+ relaţia narator - receptorCau"itoriu presupune*

oralitate - aparenţa "e "ialo! "intre narator si receptor+ % olosirea persoanei .+ % or#ule ale a"resării "irecte&

cere#onial - apariţia povestitorului+ % captarea atenţiei au"itorului+ % prete)tul care "eclanează povestirea+

127


28/83

Preparator Evaluare nationala% cucerirea ascultătorilor&

at#osera inti#ă, "e sat, "e petrecere % suspans pe parcursul povestirii, #enţin$n" atenţia

ascultătorilor& caracterul aptelor povestite este unul #itic, iniţiatic+ stilul* re!istrul a#iliar, e)presii colocviale&

în versuri "upă or#ă în proză

satiricăPovestirea antastică ilozoică

"upă conţinut i "estinaţie #a!ică ro#antică

pentru copii

ove%tirea +n ramă - tip "e naraţiune în care irul povestirii propriu%zise este întrerupt prin in%er&ia altei povestiri, un persona' al povestirii propriu%zise"evenin" naratorul povestiriii incluse& Hanu Ancuţei,&a"oveanu

Nuvela

Nuvela - specie a !enului epic în proză, situată ca a#ploare între sc=iţa, povestire iro#an, cu un sin!ur ir narativ, ce i#plică un nu#ăr restr$ns "e persona'e,accentul căz$n" nu pe acţiune, ci pe caracterizarea co#ple)ă a persona'elor&

!aracteri%tici$ naraţiune lineară, cronolo!ică+

ten"inţă "e o(iectivizare, naraţiune la persoana a ...%a+ acţiunea este structurată pe #o#entele su(iectului i or!anizată pe capitole sau părţi+ intri!a este ri!uros construită+ se #aniestă un conlict e)terior i un conlict interior+ accentul ca"e pe "einirea persona'ului ele#ente (io!raice, #e"iu a#(iant,

#otivarea reacţiilor psi=o=o!ice+ titlul este concentrat i su!estiv&

28


29/83

istorică* Alexandru Lăpuşneanu "e & /e!ruzzi psi=olo!ica* oara cu noroc "e .& lavici "upă te#ă !n vre"e de război "e .&& ara!iale ilozoică* Săr"anul #ionis "e & E#inescu antastică* La ţigănci "e &Elia"eNuvela ro#antică* Alexandru Lăpuşneanu "e & /e!ruzzi Săr"anul #ionis "e & E#inescu realistă* oara cu noroc "e .& lavici

"upă curentul literarnaturistă* !n vre"e de război "e .&& ara!iale

#o"ernistă* La ţigănci "e &Elia"e

MO.URI"E .E E/UNERE&

% sunt #o"alitati prin care autorul înăţiează în opera literară apte, înt$#plări, persona'e, "ierite aspecte "in realitate i îi e)pri#ă !$n"urile, i"eile isenti#entele&

I0 N#R#1IUNE#% este #o"ul "e e)punere prin care autorul povestete o înt$#plare sau un ir "e

înt$#plări "ispuse într%o succesiune "e #o#ente "esăurate, într%un spaţiu"eter#inat, la care participă unul sau #ai #ulte persona'e&

Presupune*1& un narator %au pove%titor cel care povestete aptele, care poate i*

a& autorul relatarea se ace la persoana a ...%a, "eoarece vor(este "espre alti& (& Un per%ona( al operei relatarea se ace la pers& ., vor(ete "espre sine&

2& o ac&iune totalitatea aptelor i a înt$#plărilor "esăurate&3& per%ona(e persoane care participă la acţiune&

E)istă #ai #ulte tipuri "e naraţiune*a& nara&iunea la per%oana I naratorul participă la acţiune (& nara&iunea la per%oana a III2a naratorul se ală "easupra aptelor, tie totul i îi

povestete cititoruluic& nara&iunea imper%onală naratorul se ascun"e în spatele persona'elor

129


30/83

Preparator Evaluare nationala /aratiunea are #ai #ulte func&ii$a& pune în relaţie o stare iniţială "e ec=ili(ru cu o stare inală alată într%un ec=ili(ru

#o"iicat&

(& Este un #i'loc in"irect "e caracterizare a persona'elor&c& Pune în relaţie persona'ele, le a"uce aţă în ată, să se conrunte&"& Pune în relaţie "ierite spaţii i #o#ente în care se "esăoară acţiunile&

Proce"ee "e le!are a secvenţelor narative*a& +nlăn&uirea "ispunerea cronolo!ică a înt$#plărilor (& alternan&a prezentarea alternativ a "ouă povestiric& in%er&ia inclu"erea unei povestiri în interiorul alteia% povestirea în povestire sau

povestirea în ra#ă&

II0 .ES!RIERE#% este #o"ul "e e)punere prin care autorul înăţiează un colţ "in natură, un ţinut,

eno#ene speciice anu#itor anoti#puri, "iverse o(iecte, precu# i c=ipuri "eoa#eni, prezent$n" particularităţile acestora&

1& .e%crierea literară poetică %au %u*iectivă înăţiează notele caracteristice aleunui colţ "in natură, ţinut eno#ene speciice ale unui anoti#p prin inter#e"iuli#a!inilor artistice, relect$n" i#presiile i senti#entele celui care "escrie&

2& .e%crierea o*iectivă %au 3tiin&ifică oeră inor#aţii precise, e)acte cititorului ărăa apela la i#a!ini artistice i i!uri "e stil i ără a relecta senti#entele ii#presiile celui care "escrie&

3& .e%crierile te4nice oeră "ate precise, olosin" ter#eni specializati în "ierite"o#enii ale te=nicii&

% escrierea unui #otor, a unui aparat&% escrierea #o"ului lor "e uncţionare&% escrierea #o"ului "e preparare a unui pro"us reţeta

4& .e%crierile pu*licitare oeră inor#aţii precise i atractive unui posi(il

cu#părător*% recla#a% anunţul pu(licitar % spotul pu(licitar&III0 .I#"OGU"% este #o"ul "e e)punere prin care se repro"uce"irect o "iscuţie "intre "ouă sau

#ai #ulte persona'e , av$n" ca scop scoaterea în evi"enţă a trasaturilor acestora,#o"ul lor "e a se e)pri#a i realizarea co#icului "e li#(a'&

30


31/83

% Este principala #o"alitate "e co#unicare in te)tul "ra#atic i prin el persona'eleco#unică i se co#unică, av$n uncţia "e "ezvoltare a irului narativ pe l$n!ă cea"e #o"alitate "e caracterizare a persona'elor&

% Este alcătuit "intr%o serie "e replici&% e#nalarea replicilor se ace prin !esturi, #i#ică ele#ente nonver(ale, iar înscris prin ver(e "e "eclaraţie&

Fn operele literare, #o"urile "e e)punere nu sunt olosite separat, ace%tea %e +m*ină +ntre ele0

GENU" "IRI!

Genul liric - cuprin"e operele literare în care autorul, în ipostaza eului liric, îie)pri#ă în #o" "irect senti#entele, e#oţiile, !$n"urile i i"eile cua'utorul i!urilor "e stil i i#a!inilor artistice&

In%tan&ele te'tului liric

In%tan&ele univer%ului real autor concret+ cititor concret&

In%tan&ele univer%ului operei literare lirice autor a(stract C eul liric+ cititor a(stract - receptorul i"eal&

In%tan&ele lumii lirice eul liric - corespon"entul liric al naratorului "in te)tul epic+ cititorul ictiv - receptorul ictiv căruia . se a"resează eul liric+ persona'e si#(olice&

!!!Tipuri de lirică: persoana .Ca ..%a+ su(iectivă aectivitate+

eul liric&irică persoana a ...%a+ o(iectivă "escriptivis#+ #ascăCrol& eului poetul se autoe)pri#ă+

131


32/83

Preparator Evaluare nationalairica #ătilor poetul se e)pri#ă cu a'utorul unei i"entităţi străine+

rolurilor poetul se asi#ilează #ai #ultor persona'e& ver(e la persoana .+

pronu#e personale, rele)ive, pronu#e i a"'ective posesive la persoana .+su(stantive în vocativ+

Mărcile eului liric ver(e la i#perativ+invocaţii i intero!aţii retorice+

ver(e la persoana a ..%a+ pronu#e la persoana a ..%a&

#onolo!ul liricModuri de e'punere

"escrierea poeticărocedee arti%tice$ alitera&ia - i!ură "e stil care constă în repetarea unei consoane sau a unui !rup "e

consoane cu eect euonic i#itativ i e)presiv&

Prin vulturi v$ntul viu vuia G& o(uc

repeti&ia - i!ură "e stil const$n" în olosirea "e #ai #ulte ori a aceluiai cuv$nt saua #ai #ultor cuvinte, spre a întări o i"ee sau o e)presie&

%lori de tei deasupra noastră&ri să cadă rânduri – rânduri '

& E#inescu enumera&ia - i!ură "e stil care constă în îniruirea unor ter#eni "e acelai el sau

purtători ai unor sensuri apropiate în conte)t, îniruire care con"uce laa#pliicarea i"eii e)pri#ate&

(ra" aşa de obosit de primăveride trandafiride tinereţei de râs" & la!a

antite)a – proce"eu artistic care constă în opoziţis "intre "ouă cuvinte, apte, persona'e, i"ei, situaţii #enite să se relieeze reciproc&

32


33/83

)un şi rău, sceptic şi cucernic, "ilos şi crud, te"erar şi *ricos'l&?la=uţă

epitetul - i!ură "e stil care constă în "eter#inarea unui su(stantiv sau ver( "e un

a"'ectiv, a"ver(, #enit să e)pri#e acele însuiri ale o(iectului careînăţiează i#a!inea lui aa cu# se relectă în si#ţirea i anteziaautorului& !n seara răzvrătită care vine #e la străbunii "ei p$nă la tine ' ' ' H& r!=ezi

metafora - i!ură "e stil prin care se trce "e la înţelesul o(inuit al unui cuv$nt la altsens, prin inter#e"iul unei co#paraţii su(înţelese&

Părea că printre nouri s-a *ost desc+is o poartă, Prin care trece albă regina nopţii moartă"

& E#inescu compara&ia - i!ură "e stil prin care se alătură "oi ter#eni pe (aza unor însuiri

co#une, cu scopul "e a evi"enţia anu#ite caracteristici ale pri#uluiter#en&recut-au anii ca nori lungi pe esuri"

& E#inescu inver%iunea - proce"eu artistic prin care se sc=i#(ă or"inea o(inuită a cuvintelor

pentru a o(ţine eecte poetice&i din c+aosului văi#n mândru c+ip se-nc+eagă'

& E#inescu per%onificarea - i!ură ""e stil prin care se atri(uie iinţelor necuv$ntătoare,

lucrurilor, ele#entelor naturii, unor ele#ente a(stracte, însuiri sau#aniestări ale o#ului&

.nul altuia /l spune0 #unărea se-nştiinţeazăi-ale ei spu"ate unde către "are /l pornesc'Gr& le)an"rescu

4iper*ola - i!ură "e stil care e)a!erează, #ărin" sau #icor$n", trăsăturile uneiiinţe ale unui lucri, eno#en sau eveni#ent, pentru a%. i#presiona pecititori&Sălbatecul vodă e-n zale şi-n *ier,i zalele-! zuruie crunte,Gigantică poartă-o cupolă pe *runte,

Si vorba-! e tunet, răsu*letul ger,133


34/83

Preparator Evaluare nationala !ar barda din st$nga-! a1unge la cer,

i vodă-! un "unte' G& o(uc vizuale+

au"itive+ au"io%vizuale+ tactile+

Imagini arti%tice olactive+ !ustative+ cro#atice+ statice+ "i#anice&

Elemente de pro)odie$• ver%ul - r$n" "intr%o poezie cu unitate rit#ică i "e sens& tradi&ional - cu ri#ă i rit#

ver% al* - lipsit "e ri#ăli*er - lipsit "e ri#ă i "e rit#

• %trofa - secvenţă a te)tului poetic alcătuită "in "ouă sau #ai #ulte versuri&♦ "isti= 2 versuri+♦ terţină 3 versuri+

♦ catren 4 versuri+♦ cvinarie 5 versuri+♦ se)tină 6 versuri+♦ poli#oră 7%12 versuri&

• rima - potrivirea sunetelor "in sila(a inală a versurilor& a

#onori#ă a a

a a

î#perec=eată a ( (

a rimă încruciată (

a34


35/83

(

a

î#(răţiată ( ( a

a ( a înlănţuită (

a

(

135


36/83

Preparator Evaluare nationalaiciorulmetric

Nr0 de%ila*e

!omponen&a 3i %c4ema E'emple O*%erva&ii

Tro4eu 2

1 sila(ă accentuată i1 neaccentuată

#oină, doină, c$nticdulce'

oinaEste rit#ul poeziei

populare&

Iam* 2

1 sila(ă neaccentuată i1 accentuată

.n c$nt pribeag /"brăţişează *irea'

;& Go!a, #ăscăliţa& E#inescu .%a

"e"icat poezia

!a"bul'

.actil 3

1 sila(ă accentuată i2 neaccentuate

i+nea /ncalecă, calul său tropotă'

& olintineanu, i+nea şi baba

săltăreţele dactile& E#inescu

#mfi*ra4 3

1 sila(ă neaccentuată1 sila(ă accentuată1 sila(a neaccentuată

Pe vodă-l zăreşte călaretrec$nd 2 Prin şiruri, cu

*ulgeru-n "$nă'G& o(uc, Paşa

Hassan

Este a"esea rit#ulinvocaţiei e)& &

E#inescu, ortua est0

G& o(uc, Poetul

#nape%t 3

2 sila(e neaccentuate1 sila(ă accentuată

Ale turnurilor u"bre peste unde stau culcate'

Gr& le)an"rescu,."bra lui ircea la

Cozia

it# sole#n&

36


37/83

Specii literare ale genului liric "e "ra!oste+

"e înstăinare+ "e "or+ oina "e 'ale+

"e voinicie+ "e cătănie+

"e =ai"ucie&

=ai"ucesc+ "e lea!ăn+

al o(iceiurilor+.. ;I $ntecul (ocetul+

"e "ra!oste+ "e "or+ "e înstrăinare+

cu te#ă socială&

G=icitorile+ tri!ăturile+ esc$ntecul&Genul liric

ele!ia+ o"a+

pastelul+ i#nul+ satira+

.. .I cultă #e"itatia+ i"ila+

psal#ul+

sonetul+ ron"elul+ !azelul+

!losa&

a%telul - specie a !enului liric, o poezie "escriptivă, care reprezintă un peisa', prininter#e"iul căruia sunt e)pri#ate, cu "iscreţie, senti#entele poetului& ezul iernii, ?& lecsan"ri

137


38/83


artile de vor*ire

$#%$T&'T()#* Partea de vorbire *lexibila, care denu"este *iinte, lucruri, *eno"ene ale naturii, actiuni,

stari etc'

+" ,elul substantivelor A' #upa /nteles 3natura denu"irii45 -co"puse 3"asa, scolar, prieten4

-proprii 3aria, 6enus, Arad4 )' #upa alcatuire 3*or"a45 -si"ple 3casa, !asi, o"4

-co"puse 3prin contopire5 untdele"n4 3prin alaturare5 zi-lu"ina4

-".enul substantivelor 7n li"ba ro"$na substantivul are trei genuri5 "asculin, *e"inin, neutru

a4 .enul masculin pentru *iinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite"asculine3o", cal, po"4

b4 .enul feminin pentru *iinte de sex *e"eiesc sau lucruri considerate, prin traditie, *e"inine 3pisica, *loare, carte4

c4 .enul neutru , /n general, nu"e de lucruri 3cer, stilou, nu"e4

Substantive epicene- acele nu"e de ani"ale, pasari sau insecte care au o singura *or"a pentru"asculin si *e"inin 3g$ndac, t$ntar, *luture, ele*ant etc'4• $ubstantive cu forme multiple de singular 3oapete2oaspe0 p$ntece2p$ntec4 sau de plural cu acelasi

/nteles 3boli2boale0 coli2coale4 cu /nteles di*erit 3coarne2corni2cornuri4• $ubstantive colective 3a caror *or"a de singular are /nteles de plural45

-substantive si"ple3pri"are45 +oarda, +erg+elie, stol, tur"a, trib etc'-substantive derivate5 alunis, *runzis, tarani"e, ste1aris etc'

&tentie! %or"a de plural a unor nu"e de "aterie 3ala"uri, dulceturi, "atasuri etc4 de*ective, /n "od

nor"al, de acest nu"ar, are sensul0 unui plural colectiv, indic$nd soiuri, sorti"ente sau bucati din"ateria respectiva

/"0azurile substantivului 'ominativ 3cine8 ce84

-subiect5Lui i se cuvine aceasta cinste"1nu"e predicativ 3/ntotdeauna /n relatie cu un verb copulativ459adu este un copil bun'-apozitie3atribut apozitional459$ul Mures a iesit din "atca'

&bs'(xe"plele se pot construi usor daca se *olosesc adverbele 5 adica, anu"e, c+iar, toc"ai' i+ai :adica; nepotul "eu a /"plinit un an'

&cuzativ-atribut substantival prepozitional 3care8 ce *el de84 Apa de la munte este rece 3care apa84

38


39/83

&bs'


40/83


VERBUL Partea de vorbire *lexibila /n raport cu "odul, ti"pul, persoana si nu"arul, care

expri"a actiuni, stari sau calitati privite ca procese /n derulare

+"0lasificarile verbului a4dup a rolul sintactic si morfologic:1predicative5 /ndeplinesc singure, la un "od personal, *unctia de predicat

verbal 3a citi, a "erge, a vedea etc41copulative5 leaga nu"ele predicativ de subiect si /ndeplinesc la un "od

personal, /"preuna cu nu"ele predicativ, rolul de predicat no"inal 3a *i, a deveni, a se *ace4

1au5iliare5 a1uta la *or"area "odurilor si ti"purilor co"puse, precu" si adiatezei pasive 3a *i, a vrea, a avea4

b4dup a posibilitatea de a avea complement direct:1tranzitive5 care pot avea co"ple"ent direct 3a *ace, a iubi etc41intranzitive5 care nu pot avea co"ple"ent direct 3a alerga, a *i, a "erge etc'4

c4dup a referirea la persoan a :1personale: au *or"a pentru toate persoanele 3a cauta, a citi etc'41impersonale: nu au subiect si, deobicei, au nu"ai *or"a de persoana a !!!-

a3a ploua, a ninge, a se zice etc'41unipersonale: de *olosesc nu"ai la persoana a !!!-a 3a latra, a "acai, a oua

etc'4 a trebui este unipersonal ca *or"a si i"personal prin continut'

-"*ocutiunile verbaleGrupuri de cuvinte, care contin /n "od obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi"or*ologice si sintactice speci*ice verbului $tructura locutiunilor verbale:

-verb=prepozitie=substantiv5a avea de g$nd -verb=inter1ectie5a *ace tusti-verb=substantiv5paziti-va gura3pronu"e /ntre verb si substantiv4

-verb=''''''etc'5a o lua la sanatoasa, a-si aduce a"inte• cele "ai *recvente verbe /nt$lnite /n locutiunile verbale5a *ace, a da, a lua, a avea,

a pune, a trage, a baga &tentie! & locutiune verbala se recunoaste daca5

-se poate substitui printr-un singur cuv$nt 3a o lua la *uga?a *ugi4-/ntelesul unitar este altul dec$t sensul *iecareia dintre co"ponente0-exista un cuv$nt care, luat izolat, nu are /nteles clar 3a-si aduce

a"inte0a"inte?84

6"3iateza verbului 40


41/83

Categorie gra"aticala speci*ica verbului care expri"a raportul dintre subiect, verb si obiect5 diatezeleactiva, pasiva si re*lexiva

3iateza activa: arata ca subiectul *ace actiunea expri"ata de verb, *ara a su*ericonsecintele acesteia0 se *or"eaza din te"a verbului de con1ugat la care se adauga

ter"inatiile "odurilor si ti"purilor respective0 3iateza pasiva: arata ca subiectul su*era actiunea *acuta de co"ple"entul de agent3expri"at sau sub/nteles4 0 se *or"eaza din participiul verbului de con1ugat precedatde diateza activa a verbului auxiliar a fi 0 diateza pasiva au doar verbele care ladiateza activa sunt tranzitive0 3iateza refle5iva: arata ca subiectul *ace actiunea si tot el o su*era0 se *or"eaza dindiateza activa a verbului de con1ugat precedat de pronu"ele re*lexiv /n dativ sauacuzativ cu rol de "arca "or*ologica'

/"Modurile verbului Categoria gra"aticala verbala care indica *or"a pe care o ia verbul pentru a arata *elul cu"considera vorbitorul actiunea

Modurile:1personal: daca are *or"e distincte pentru expri"area persoanei0 1nepersonal: daca prezinta actiunea *ara re*erire la persoana care o

sav$rseste0 1predicativ: daca verbul poate /ndeplini *unctia de predicat0 1nepredicativ: daca verbul nu poate /ndeplini *unctia de predicat0

Moduri personale predicative:1indicativ5 expri"a o actiune prezentata de vorbitor ca reala,sigura 3eu lucrez,

tac, culeg, *ug401conjunctiv: expri"a o actiune realizabila, posibila /n prezent,ireala /n trecut

3eu sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa *ug0 eu sa *i lucrat, sa *i tacut, sa *i cules, sa *i *ugit401conditional1optativ: expri"a o actiune realizabila /n *unctie de o conditie 3eu

as lucra, as tacea, as culege, as *ugi40

1imperativ: expri"a un ordin, un /nde"n, un s*at, o ruga"inte 3lucreaza> taci>culege> *ugi>40

Modurile nepersonale nepredicative:1infinitiv: expri"a actiunea /n "od general, denu"este nu"ele actiunii 3a citi,

a lucra etc'401gerunziu: expri"a o actiune /n des*asurare, *ara re*erire precisa la "o"entul

vorbirii 3citind, lucr$nd etc'401participiu: denu"este sub *or"a de ad1ectiv actiunea su*erita de un

obiect3citit, vazut, citit etc'40

141


42/83

Preparator Evaluare nationala1supin: *or"a verbala o"oni"a cu participiul, av$nd /n plus prepozitiile de

la pentru si sinoni"a cu in*initivul 3de "$ncat, pentru citit, la cules etc'40

7"Timpurile verbaleCategorie gra"aticala verbala care expri"a "o"entul sau durata sav$rsiriiactiunii

Timpurile indicativului 1prezent: actiune si"ultana cu "o"entul vorbirii 3lucrez, tac, culeg, *ug401imperfect: actiune trecuta, nedeter"inata /n "o"entul la care se re*era

vorbirea 3lucra", tacea", culegea", *ugea"401perfecul simplu: actiune trecuta, /nc+eiata /n trecut 3lucrai, tacui, culesei

,*ugii40

1perfectul compus: actiune trecuta, ter"inata, *ara a preciza "o"entul/nc+eierii *ata de prezent 3a" lucrat, a" tacut, a" cules, a" *ugit40

1mai mult ca perfectul: actiune trecuta, /nc+eiata /naintea altei actiuni trecute3lucrase", tacuse", culesese", *ugise"40

1viitorul: actiune ce se petrece dupa "o"entul vorbirii 3voi lucra, voi tacea,voi culege, voi *ugi40

1viitorul anterior: actiune care se va petrece /n viitor si se va /nc+eia /nainteaunei alte actiuni viitoare 3voi *i lucrat, voi *i tacut, voi *i cules, voi *i *ugit40Timpurile conjunctivului

1prezent: sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa *ug01perfect: sa *i lucrat, sa *i tacut, sa *i cules, sa *i *ugit0

Timpurile conditional 1optativului 1prezent: as lucra, as tacea, as culege, as *ugi01perfect: as *i lucrat, as *i tacut, as *i cules, as *i *ugit0

'u uita! (mperativul , desi este "od predicativ, nu are *or"e dec$t pentru prezent' &tentie! #intre "odurile nepredicative doar in*initivul are *or"e distincte pentruti"p, prezent si per*ect, celelalte "oduri neav$nd *or"e pentru "ai "ulte ti"puri'

8"0onjugarea verbului %lexiunea verbului dupa diateza, "od, ti"p, ti"p, persoana si nu"ar se

nu"este con1ugare

'u uita! #upa ter"inatia in*initivului 3*or"a de dictionar a verbelor4 verbele seclasi*ica /n patru con1ugari50onjugarea (: verbe ter"inate /n 1a 9a lucra a cânta a visa etc"40onjugarea ((: verbe ter"inate /n 1ea 9a placea a vedea etc"4

0onjugarea (((: verbe ter"inate /n 1e 9a bate a merge a spune etc"4

42


43/83

0onjugarea (): verbe ter"inate /n 1i sau 1î 9a fugi a dori a coborî a 2otarî etc"4

P;'#M


44/83

Preparator Evaluare nationala-co"ple"ent circu"stantial de cauza5 G5 voi>4-dativul etic5 6or sa mi -l o"oare-c$nd are valoare neutra5 A luat-o la *uga

#a-i /nainte *ara gri1a>

-"P;'#M


45/83

3el4 /nsu si-*e"inin, singular5 3eu4 /nsa"i *iica 3*'sg'4-vocala a-/nsa"i 3*'sg'4

3tu4 /nsati3ea4 /nsa si

-"asculin, plural5 3noi4 /nsi ne *ii 3"'pl4-vocala i -/nsi si 3"'pl'43voi4 /nsi va3ei4 /nsi si

-*e"inin, plural5 3noi4 /nsene *iice 3*'pl4-vocala e-/nsene 3*'pl'43voi4 /nseva3ele4 /nse si, /nsele

-ti, -si, -ne, -va, -le

-Aceleasi *unctii sintactice ca si celelalte pronu"e

8"P;'#M

@"P;'#M


46/83

Preparator Evaluare nationala-de apropiere5 acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc'-de di*erentiere5 celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc'-de departare5 acela, aceea 3*'sg'4,acei a 3"'pl'4 acelea, aia, ala, etc'-de identitate5 acelasi, aceeasi, acei asi, aceleasi

%unctii sintactice5 acelesi ca si la celelalte pronu"e, iar ca ad1ectiv una singura5atribut ad1ectival

A"P;'#M


47/83

a4si"ple5


48/83

Preparator Evaluare nationala+"0lasificarea adjectivelor

a4dupa forma$-variabile-cu ter"inatii- la sg' au o *or"a pentru "asculin sialta pentru *e"inin 3bun2buna4 -cu o ter"inatie-la sg' au aceeasi *or"a pentru "asculin si *e"inin 3casa2baiat "are4-invariabile-provenite din adverbe 3gata, asa, ast*el4 -provenite din /"pru"uturi vec+i 3ditai, sadea4 -provenite din /"pru"uturi dese"n$nd culori 3cre", bleu, "aro4

b4dupa origine5 -propriu-zise3verde, bun, /nalt4 -prono"inale -posesive 3caietul "eu2tau2sau4

-de"onstrative 3*ata aceasta2aceea4-interogative 3 care *ata84-ne+otar$te3unii baieti2 unele *ete4-relative3 ce *ata 4

-negative3nici un o"4-de /ntarire 3*ata /nsesi4&bservatii5 Ad1ectivele variabile, cu o ter"inatie, se ter"ina, de obicei /n vocala


49/83

-" ,le5iunea adjectivului 7n *unctie de *lexiune, ad1ectivele sut variabile si invariabile0cele variabile se "odi*ica dupa

gen,nu"ar si caz, prin desinente, /nsotite sau nu de alternante *onetice

6".radele de comparatie Sunt *or"e pe care le ia ad1ectivul pentru a arata /n ce "asura un obiect poseda o /nsusire in raportcu alte obiecte sau cu alte "o"ente ale existentei sale0nu se expri"a prin desinente, ci prin constructii

sintactice speciale.radul pozitiv3expri"a o /nsusire a obiectului *ara a o raporta la un alt obiect sau la alt "o"ent4-cer senin nor negru.radul comparativ3expri"a /nsusirea unui obiect /n raport cu /nsusirile unui alt obiect, stabilindraporturi de egalitate sau inegalitate4

1de superioritate 9mai scump41de egalitate 9la fel de scump4

1de inferioritate 9mai putin scump4.radul superlativ 1relativ3expri"a /nsusirile la cel "ai /nalt sau cel "ai scazut grad, prin co"paratie cu alt obiect4

1de superioritate 9cel mai scump41de inferioritate 9cel mai putin scump4

-absolut 3arata gradul cel "ai /nalt sau "ai scazut grad,*ara aco"para obiectul4 foarte scump

Ad1ective * a r a grade de co"paratie-ad1ectivele care la origine sunt vec+i co"parative sau superlative 3in*erior,

superior, "a1or, "inor, oportun, posterior,ulterior,extre", "axi", "ini",supre"4-ad1ectivele are expri"a /nsusiri ale caror sens nu poate *i "odi*icat prin

co"paratie 3ase"enea, co"plet, desav$rsit, deplin,/ntreg,"ort,unic,ulti",oral4-ad1ective din do"eniul stiintei 3adipoasa,+idro*ila,acvatic,energetica4

'#M


50/83

Preparator Evaluare nationalab4ordinal 5expri"a ordinea prin nu"arare a obiectelor sau actiunilor /ntr-o

/nsiruire 3/nt$iul, pri"ul, secundul4,unctii sintactice:

-subiect5 A raspuns al treilea din catalog'-nu"e predicativ5 6oi sunteti doi"-atribut ad1ectival5 $ine vor veni trei invitati'-atribut expri"at prin nu"eral cu valoare substantivala5 !nterventia a doi

dintre ei a *ost salutara'-co"ple"ent direct5 L-a c+e"at pe al doilea'-co"ple"ent indirect5 6orbea" despre doi dintre ei'-co"ple"ent de agent5 A *ost a1utat de trei dintre colegi'-co"ple"ent circu"stantial de "od5 A *ost rasplatit însutit"

&dverbul

Partea de vorbire ne*lexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei /nsusiri sau a unei stari, indic$nd /"pre1urarea /n care are loc actiunea'Poate deter"ina un verb, un adverb, unad1ectiv, o inter1ectie cu valoare verbala

+"0lasificarea adverbului a4dupa înteles5-adverbe de loc 3acolo, a*ara,aproape,departe4

-adverbe de ti"p 3astazi, atunci, cur$nd4-adverbe de "od 3asa, bine, anevoie,degeaba4-adverbe de a*ir"atie 3da, bine/nteles, *ireste4-adverbe de negatie 3nu, ba, nici, di"potriva4

b4dupa forma:-adverbe si"ple 3lesne, aici, aproape4-adverbe co"puse 3asta-vara, oriunde, oarecu"4c4dupa origine5-adverbe pri"are 3ca", *oarte, aici, apoi, bine4

-adverbe provenite din alte parti de vorbire5-prin derivare cu su*ixe 3real"ente , pieptis, t$r$s, *rate s te4-din ad1ective-participii 3tare, clar4-din substantive 3ziua, noaptea, vara4-din pronu"e relativ-interogative 3c$nd,unde,cu"4

-din alte pro"une-ne+otar$t, de"onstrativ, negativ3c$ndva, undeva, nicic$nd4

&bs'5 (xista si alte adverbe corelative corespunzatoare /ntr-o regenta prezentei /n subordonata a unui adverb relativ-".radele de comparatie

Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con1uga, dar /n sc+i"b are grade deco"paratie, se spune despre el ca se a*la la granita dintre partile de vorbire *lexibile

si cele ne*lexibileGradele de co"paratie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad1ective5

50


51/83

-Gradul pozitiv5 bine-Gradul co"parativ -de superioritate5 "ai bine

-de egalitate5 la *el de bine-de in*erioritate5 "ai putin bine

-Gradul superlativ -relativ -de superioritate5 cel "ai bine-de in*erioritate5 cel "ai putin bine

-absolut 5 *oarte bine

@'


52/83

Preparator Evaluare nationalab4dupa origine -prepozitii propriu-zise 3de, din, la, pe, l$nga4

-provenite din -substantive 3gratie, "ultu"ita4-participii 3datorita4-adverbe 3i"potriva, deasupra4

c4dupa regimul cazual 5-prepozitii care cer cazul acuzativ5 cu, din, de, despre, dinspre, /nspre, pentru, prin, sub etc'

-prepozitii care cer cazul genitiv5asupra, contra, /"potriva etc' 3aici intracategoria prepozitiilor provenite din adverbe cu aspect articulat4

-prepozitii care cer cazul dativ5gratie, "ultu"ita, datorita, con*or", potrivit,contrar,aido"a si ase"enea 3aici intra prepozitiile provenite din substantive, verbe la participiu sau adverbe4-"*ocutiunile prepozitionale

Grupuri de cuvinte cu /nteles unitar si cu rol de prepozitie (le sunt alcatuite din una sau doua prepozitii si o alta parte de vorbirea4un substantiv 3/n *ata, in spatele, din cauza, /n loc de4b4un adverb cu sau *ara aspect articulat 3/n 1osul, /n a*ara de4c4ad1ectivul EtotF 3cu tot cu4

(nterjectia Partea de vorbire ne*lexibila care expri"a, *ara sa le denu"easca, stari su*letesti sau

volitionale, ori reproduce 3aproxi"ativ4 sunete si zgo"ote din natura

!nter1ectiile pot *i alcatuite din5-un sunet 3o> a>4 -"ai "ulte sunete 3ooo> a+>4 -doua sau "ai "ulte silabe 3aoleu>4 -un cuv$nt repetat 3"ac-"ac>4 -din "ai "ulte cuvinte 3trosc-pleosc>4

!nter1ectiile pot reda5 -stari su*letesti5-durere 3au> vai>4,tea"a 3aoleu>4,ne"ultu"ire3o+>4,dispret 3+alal>4,deznade1de 3vai>4,ciuda 3u*>4,/ndoiala 3+">4,"irare3aaa>4,ad"iratie 3a> o>4,entuziast" 3ura>4 -zgo"ote din natura sau din lu"ea /ncon1uratoare 3trap> poc> *$s> sc$rt>4 -sunete care /nsotesc acte *iziologice u"ane 3+apciu> +$c>4 -sunete e"ise de ani"ale, pasari, insecte 3+a"> cucu> bzzz>4

,unctii sintactice:-pot *i *olosite cu valoare de predicat 3inter1ectii predicative45 Hai /n casa>-subiect5 #e a*ara se auzea "ereu5 trosc!-co"ple"ent direct5 (i auzeau5 poc!-nu"e predicativ5 ( vai de ei'

-atribut5 7nde"nul mars! /i era cunoscut'

52


53/83

0onjunctia Partea de vorbire ne*lexibila care leaga, /n *raza doua propozitii sau /n propozitie, doua

cuvinte cu aceeasi *unctie sintactica+"0lasificarea conjunctiilor

a4dupa *or"a -si"ple 3si, iar, dar, ca, sa, daca4

-co"puse 3caci, asadar, *iindca, ca sa4

b4dupa *unctie5-coordonatoare-copulative 3si, nici4 -adversative 3dar, iar, ci, ba, /nsa4 -dis1unctive 3sau, ori,*ie4 -conclusive 3deci, asadar, va sa zica4

-subordonatoare-cauzale 3caci, deoarece, *iindca4 -de scop 3sa, ca sa4 -conditionale 3daca, de4 -concesive 3desi4 -de loc 3unde4 -consecutive 3/nc$t, ca, de4 -de "od 3precu", ca4

Si alte parti de vorbire pot avea valoare de con1unctie5-pronu"ele relativ 3care, cine, ce4-adverbele relative 3c$nd, cu", unde, c$t, precu", /ncotro4-alte adverbe 3asadar, doar4

-"*ocutiuni conjunctionale5Grupuri de cuvinte cu /nteles unitar si rol de con1unctie' 7n alcatuirea lor intratotdeauna o con1unctie sau o alta parte de vorbire cu valoare de con1unctie

Locutiuni con1unctionale51coordonatoare-copulative 3c$t si, precu" si, ci si, nu nu"ai4

-adversative 3nu"ai ca, /n sc+i"b4 -conclusive 3prin ur"are, de aceea4

1subordonatoare-cauzale 3din cauza ca, din pricina ca4 -de scop 3pentru ca sa, cu scopul sa4

-conditionale 3cu conditia sa, /n caz ca4 -concesive 3"acar ca, cu toate ca, c+iar daca, c+iar de4 -de loc 3de unde, p$na unde4 -consecutive 3asa ca4 -de "od 3asa cu", ca si cu", ca si c$nd, *ara ca sa4 -de ti"p 3p$na ce, p$na sa, /n ti"p ce, ori de c$te ori4

153


54/83


5R1I"E .E ROO6I1IE

SU-IE!TU"

A.Definitie : Subiectul este partea de propozitie care arata cine

face actiunea exprimata de predicat sau cine are caracteristica

exprimata prin numele predicativ.

B.Intrebari: Cine? Ce? (face actiunea) Despre cine/ce este vorba inpropozitie ? puse predicatului.

C.Cazul: Nominativ

D.Se exprima prin urmatoarele parti de vorbire:-substantiv –comun –simplu: Baiatul lucreaza mult. -compus: Floarea-soarelui este o planta. -propriu: Radu invata la matematica.

-pronume –personal: El este acasa. -de politete: Dumnealui este profesorul de sport. -demonstrativ: Acela pleaca de la scoala.

-posesiv: A mea este in excursie.

54


55/83

-nehotarat: Toate sunt coapte. -relativ: Ma intreb cine vine. -interogativ: Cine a venit? -negativ: Nimeni n-a venit la petrecere.

-numeral –cardinal: Doi au castigat. -ordinal: Al treilea a invins.

- verb –infinitiv: A invata este necesar. -supin: De cantat este placut.

-adverb cu rol de substantiv: Raul a trecut. Binele invinge.-interjectie: Se aude vai! E.Clasificare:

1.Sb –simplu: Maria citeste. -compus: Corina si Raul se joaca.2.Sb –inclus: verbul este la pers. I, II, sg si pl: Citesc. (eu) Cititi. (voi) -subinteles: versul este la pers. III sg si pl: Citeste. (el) Citesc. (ei)

PREDICATUL

& Definitie Predicatul este partea principala de proopozitie carearata ce face, cine este, cum este, ce este subiectul.

-0 Clasificare1.Predicat verbal

2.Predicat nominal

1.Predicatul verbal – exprimat printr-un verb la modul personal,arata ce face subiectul, impreuna cu Sb. Sau fara el poatecontrui o propozitie de sine statatoare

155


56/83


Exp.

– verb la modurile personale: Indicativ: Eu merg la scoala. Imperativ:Du-te!

Conjunctiv:Sa citim cu totii. Conditional-optativ: Ar compune o scrisoare.% Verb la cele 3 diateze:

% Activa:Eu invat la gramatica.

Pasiva:El este invatat de profesor

Reflexiva:El isi face temele.

% Intejectie predicativa: Hai la noi!,

Iata o vaza!

% Locutiuni verbale:Imi aduc aminte de tine.,

A luat-o la fuga pe drum. A FI – verb predicativin urmatoarele cazuri:Cat este ceasul? (este poate fi inlocuit cu verbul „arata”)Cat este painea? (costa)Unde este elevul? (se afla)Eu sunt din Sibiu. (provin) Am fost la bunici. (a vizita)

Maine va fi o saptamana de la plecarea lor. (se implineste)Textul este din nuvela « Alexandru Lapusneanul ». (apartine)

2.Predicatul nominal – exprimat printr-un verb copulativ lamodul personal si unnume predicativ.

Arata –cine este subiectul :Omul acela este Vasile. -ce este subiectul :Radu este antrenor.

-cum este subiectul :Mihai este destept.

56


57/83

!!!!! Pe langa verbul « a fi » exista sialte verbecare pot ficopulative : A iesi A ajunge - cand pot fi inlocuite de verbul «a deveni » A se face A ramane – cand NU are sensul de a sta, a se opri A insemna – cand NU are sensul de a face un semn A deveni – este intotdeauna copulativ A parea – cand nu poate fi inlocuit cu verbul «a fi »

Verbe copulative - P.N. Verbe predicative – P.V.1.El este campion. El este in clasa.

2.El va ajunge doctor. El a ajuns in clasa.

3.El a iesit profesor. El a iesit din clasa.

4.El se face inginer. El isi face temele.

5.A munci inseamna a castiga. El si-a insemnat exercitiile facute.

6.El a ramas surprins. El a ramas in clasa.

7.El a devenit avocat. --------

8.Parea fericita. Parea ca ninge.

OBS! Verbele copulative au functie sintactica de Predicat

nominal (PN) incomplet.

Numele predicativ- exprimat prin :Substantiv – N:Prietena ta este Maria. Ac+prep. :Papucii sunt din piele. G.:Rochia este a mamei.

Numeral – N: Prietenii mei sunt cei doi.

Ac+prep.:Surpriza este pentru al treilea.

157


58/83


G :Pachetele sunt ale celor doi. Adjectiv – pozitiv:Papusa ei este frumoasa. comparativ - superioritate:Prajitura e mai buna. egalitate :Este la fel de buna.

inferioritate :Este mai putin buna. superlativ - absolut :Este foarte buna. relativ :Este cea mai buna. Pronume – N:Castigatoarea este ea. Ac+prep.:Papusa este pentru ea. G :Ciocolata este a lui. Verb la modul – infinitiv :Dorinta ei este de a cânta.

supin :Poezia este de învăţat. Adverb – de mod :Răspunsul este aşa. de timp :Lecţia este pentru mâine. de loc :Parinţii sunt de acolo.Interjectie :Este vai şi amar de el !

Numele predicativ poate fi

-simplu : Baiatul este frumos. -multiplu : El este frumos si destept.

ATRIBUTUL& Definitie Atributul este partea secundara de propozitie caredetermina un substantiv sau un substitut al acestuia (pronume,

numeral).& Intrebari: care?, ce fel de ?, a, al, ai, ale cui ?, cati, cate ?, alcatelea, a cata ? puse cuvantului determinat.

C.Clasificare

Atr. substantival – apozitional genitival

prepozitional

58


59/83

Atr. pronominal – prepozitional (Ac.) genitival (G.) dativul posesiv (D.)

Atr. adjectival

Atr. verbal Atr. adverbial

1.Atributul substantival

a& Apozitional –N :Ion, elevul a plecat.,Domnitorul, MihaiViteazul a fost infrant.

Ac. : L-am vazut pe elevul Mircea. D :I-am dat cartea lui Ion, prietenul meu.

(& Genitival: fara prep.: Aceste sunt faptele colegilor tai.

Cu prep.:Lupta impotriva turcilor a luat sfarsit.

c& Prepozitional: Ac.: Drumul de la scoala este lung.

Cadoul pentru parinti este pe masa.

Pomul din gradina a inflorit. Goana dupa cumparaturi a inceput.

D:Reusita datorita mamei m-a bucurat. Construirea casei conform planului s-a terminat. A primit pedeapsa potrivit legii.

2.Atributul pronominala& Prepoţitional exprimat prin :

-Pronume personal:Barfa despre ea nu este draguta.

-Pronume reflexiv :Lauda de sine nu miroase a bine.

-Pronume de politete :Dialogul cu Maria Sa a inceput.

-Pronume demonstrativ :Cadoul pentru acela l-am dat.

159


60/83


-Pronume posesiv :Relatia cu al meu s-a terminat.

-Pronume nehotarat: Cearta cu toate m-a obosit.

-Pronume negativ :Plimbarea cu nimeni nu ma incanta.

-Pronume de intarire :Lauda despre insene nu este buna.

-Pronume interogativ :Cartea de la care e pe masa ?

-Pronume relativ :Nu stiu cartea de la cine e pe masa.

(& Genitival exprimat prin:

-Pronume personal :Gluma lui nu este haioasa.

-Pronume de politete :Sabia Mariei sale mai straluceste.

-Pronume demonstrativ :Cartea aceluia e veche.

-Pronume posesiv :Parerea a lor mei l-a suparat.

-Pronume nehotarat :Cartile tuturora sunt vechi.

- Pronume negativ :Penarul nici uneia nu este aici.

- Pronume de intarire :Copilul insusi a mers la concert.

-Pronume interogativ :Casa caruia ai vazut-o ?

-Pronume relativ :Problema este ale cui carti le-am uitat.

c.Dativul posesiv

- Pronume personal neaccentuat : Fapta-ti este cunoscuta.

-Pronume reflexiv neaccentuat : Maria-si potolea setea.

60


61/83

3. Atribut adjectival exprimat prin :

-Adjectiv demonstrativ : Caietul acestui baiat este rupt.

-Adjectiv posesiv : Caietul meu e nou.

-Adjectiv de intarire : Eu insami am gresit.

-Adjectiv nehotarat : Fiecare baiat e fotbalist.

-Adjectiv negativ : Niciun copil nu este acasa.

- Adjectiv interogativ : Care fata a luat nota 10 ?

-Adjectiv relativ : Nu stiu care fata a plecat.

- Adjectiv propriu-zis: El are un scris frumos.

-Verb la participiu : Copii certati plangeau.

-Verb la gerunziu acordat cu substantivul : Cosurilefumegande, voce vibranta

-Numeral cardinal : Doi copii se plimbau prin parc.

-Numeral ordinal : Al doilea elev este absent.

- Numeral colectiv : Tustrei elevii au chiulit.

-Numeral de aproximatie : Circa 20 de copii au mers in

excursie.

-Locutiune adjectivala : Baiatul fara obraz enerveaza pe toti.

4. Atribut verbal - exprimat prin :

% Verb la infinitiv : Dorinta de a invata nu exista.

161


62/83


% Verb la supin : Textul de citit este interesant.

% Verb la gerunziu neacordat : Am intalnit copii

razand.

% Locutiune verbala : Dorinta de a o lua la

sanatoasa il caracterizeaza.

5. Atribut adverbial – exprimat prin :

% Adverb de loc : Cartea de acolo este rupta.

% Adverb de timp : Povestea de atunci estedeosebita. , Discutia de ieri m-a deranjat.

% Adverb de mod : Se auzea susurul alene a

izvorului.

% Locutiune adverbiala: Cititul de zi cu zi, invatatul

pe de rost, plimbatul de colo pana colo

COMPLEMENTUL

A.Definitie Complementul este partea secundara de propozitiecare determina :

-un verb : Am plecatla tara.-un adjectiv : Pomii erau plinide flori.-un adverb : Zboaralin ca vantul.-o interjectie :Hai acolo !,Zarr pe un ram.

B. Clasificare1. Complemente circumstantiale

% de loc : unde ?

62


63/83

% de timp : cand ?, de cat timp ?,

% de mod : cum ?

% de cauza

% de scop

2.Complemente necircumstantiale% complement direct : pe cine ?, ce ?

% complement indirect : cui ?, despre cine/ce ?, cucine/ce ?, de la cine/ce ?, la

cine/ce ?, pentru cine/ce ?% complement de agent

1.Complemente circumstantiale

a.C.C.L. – exprimat prin :

% Subst.+prep.(Ac) : A scris pe carte.

% Subst.+ locutiune prep. (G) : Zboara deasupra caselor.

% Pronume pers. : Pleaca de la el.

% Pron. reflexiv : Sunetul venea despre sine.

% Pron. demonstrativ : Merge la acela.

% Pron. de politete : A alergat la dumnealui.

% Pron. posesiv : El pleaca cu al meu.

% Pron. nehotarat : Merge la toate.

% Pron. relativ : Ne gandim spre care se indreapta.

% Pron. interogativ : De la care ati venit ?

% Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.

163


64/83


% Numeral ordinal : Merge la al treilea.

% Numeral colectiv : Vine de la tustrei.

% Numeral fractional : Se indreapta spre o treime dintre

ei.

% Numeral cardinal (prep. G) : Sta inaintea celor doi.

% Numeral ordinal : Ajunge deaspra celui de al treilea.

% Numeral fractional : Cade in mijlocul doimii.

% Verb la supin: Nica venea de la cules/scaldat.

b.C.C.T. – exprimat prin :

% Subst.+prep.(Ac) : Vine la noi dupa sarbatori.

% Subst. + prep. (G) : In jurul amiezii soseste acasa.

% Adjectiv +prep. “de”(Ac.) : De mic/ de tanar a invatatsa citeasca.

% Pronume pers. (Ac.) : Sosim indata dupa ei.

% Pron. demonstrativ : Venim imediat dupa acela.

% Pron. posesiv : A venit imediat dupa ai nostri.

% Pron. nehotarat : Ajunge dupa unii.% Pron. de politete : Soseste dupa dumnealui.

% Pron. negativ : Nu intra in clasa dupa nimeni.

% Pron. relativ : Citeste dupa care invata..

% Pron. interogativ : Dupa cine alearga ?

% Pronume pers. (G) : Soseste inaintea dansului.

64


65/83

% Pron. demonstrativ : Vine inaintea aceluia.

% Pron. posesiv : Soseste acasa inaintea alor mei.

% Pron. nehotarat : A ajuns inaintea la toti.

% Pron. de politete : Se trezeste la ora 8 inainteadumnealor.

% Pron. negativ : Nu-si termina lectiile inainteaniciunuia.

% Pron. relativ : Nu stiu inaintea cui a venit.

% Pron. interogativ : Inaintea cui a venit ?

% Numeral cardinal (prep. Ac.) : Merge la cei doi.

% Numeral cardinal (prep. G) : Ajunge inaintea celor doi.

% Numeral ordinal (prep. Ac.) : Ajunge dupa cel de-aldoilea.

% Numeral ordinal (prep. G) : Ajunge inaintea celui de-aldoilea.

% Adverb de timp : Dimineata merg la scoala.

% Locutiune adverbiala : A plecat de cu seara.

% Verb la infinitiv + prep. : Alearga inainte de a manca.

c.C.C.M. – exprimat prin :

% Subst. + « cat » : Este o minge cat pumnul.

% Subst. (Ac.) : E tare ca pamantul.

% Subst. (D) : S-a facut negru asemenea pamantului.

% Subst. (G) : (in baza, in lumina, in temeiul): A fost

pedepsit in baza legii.

165


66/83


% Pron. (Ac.) : Merge ca dumnealui.

% Pron. (D) : Vorbeste asemenea noua.

% Pron. (G) : Este pedepsit in baza acestora.

% Numeral (Ac.) : Mananca ca zece.

% Numeral (D) : Invata asemenea primului.

% Numeral (G) : Ma lasa in baza amandurora.

% Adverb de mod: Vorbeste bine engleza.

% Locutiune adverbiala : Invata pe de rost poezia.

% Verb la infinitiv : Nu traieste fara a manca.

% Verb la gerunziu : Merge cantand/fluierand.

% Adjectiv : Rochia sta pe ea ca scrisa.

2.Complemente necircumstantiale

a.Complementul direct – este exprimat prin :

% Subst. (Ac.) : El l-a batut pe Marius., A pierdutpantoful.

% Pronume personal (Ac.) : L-a strigat pe el.

% Pronume demonstrativ : L-a gasit pe acesta.

% Pronume posesiv : I-am vazut pe ai tai.

% Pronume reflexiv : S-a pieptanat frumos.

% Numeral cardinal (Ac.): I-a vazut pe cei doi.

% Numeral ordinal (Ac.) : L-a reprezentat pe al treilea.

% Verb la infinitiv: Stie a canta.

66


67/83

% Verb la gerunziu : Vedea venind pe cineva.

% Verb la supin : I-am dat de revazut problema.

b.Complementul indirect – este exprimat prin :

% Subst. (G) : S-a intors impotriva baiatului.

% Subst. (Ac.) : Am vorbit despre lectia de ieri.

% Subst. (D) : Ii dau o ciocolata baiatului.

% Pron. pers. : I-am cerut explicatii.

% Pron. demonstrativ : A luptat impotriva aceluia.

% Pron. posesiv: A reusit gratie alor sai.

% Pron. reflexiv: Isi ia cartea.

% Numeral cardinal : A vorbit despre cei doi.

% Numeral ordinal : S-au aliat impotriva celui de al

doilea.

% Verb la infinitiv : Este obisnuit a se ruga in fiecare zi.

% Verb la gerunziu : A obosit fugind

Fraza

Fraza este o îmbinare de propoziţii legate prin înţeles.

Componentele sintacticealefrazelor sunt propoziţiile. Numărulpropozi

Nedelcu Violeta Evaluare Nationala

Documents

Transcript of Nedelcu Violeta Evaluare Nationala