∑ Hipofiza – principala glandă endocrină. Controlează metabolismul, creșterea și reproducerea

organismului. Este localizată la nivelul șeii turcești. Se împarte în 2 porțiuni: anterioară

(adenohipofiza) și posterioară (neurohipofiza).

Hipofiza anterioară (adenohipofiza), produce 7 hormoni:

1) Hormonul de creștere (somatotrop);

2) Prolactina (PRL);

3) Melanocitostimulator (MSH);

5) Adrenocorticotrop (ACTH);

6) Tireotrop (TSH);

7) Hormoni gonadotropi – foliculostimulant (FSH), și luteinizant (LH).

Hipofiza posterioară (neurohipofiza), produce 2 neurohormoni:

1) Oxitocina;

2) Vasopresina (antidiuretic).

Hormonul de creștere (somatotrop) – peptidic, alcătuit din 191 AA. Rol: biologică - funcție de

creștere (oaselor, intervine în metabolismul glucidelor/lipidelor/proteinelor), și metabolică

(reglează ADN și ARN). Este modulat de GH (al hipotalamusului), și somatomedine (în timpul

metabolismului).

Prolactina (PRL) – este sintetizată de celulele lactotrofe (ale hipofizei), alcătuită din 198 AA. Rol:

dezvoltarea normală a glandei mamare și lactogeneza (după naștere). Este modulată: micșorată de

dopamină și PIF (prolactin-inhibitor-factor, GAP), mărită de TRH (tireotrop-releasing-h) și

estrogeni. Secreția se mărește în timpul somnului, sarcinii, alăptării și stresului. Patologie:

hiperprolactinemie – secreție exagerată, cauzată de o tumoare hipofizară (la femei – amenoree și

sterilitate; la bărbați – impotență).

Melanocitostimulator (MSH) – rol: pigmentație. Patologii: boala Addison, hiperpigmentare,

depigmentare.

Adrenocorticotrop (ACTH) – este sintetizată de celulele corticotrofe (ale hipofizei), alcătuit din 39

AA. Se secretă în ritm în circadian (nivel maxim dimineața, minim noaptea). Dacă ritmul este

întrerupt – depresie, stres. Rol: reglează funcția suprarenalelor (secreția: 1) glucocorticoizi; 2)

androgeni; și 3) mineralocorticoizi).

Tireotrop (TSH) – este reglată de TRH (al hipotalamusului). Rol: acționează asupra glandei tiroide,

producând 2 hormoni: T3 (triiodotironina), și T4 (tiroxina). Secreția acestui hormon este sub

controlul feed-back, realizat de hormonii T3 și T4. Patologii: disfuncția secreției – hipotiroidie și

hipertiroidie.

Hormoni gonadotropi – foliculostimulant (FSH), și luteinizant (LH)

a) Foliculostimulant (FSH) – reglează funcția reproductivă. Rol: stimulează – la femei (creșterea

foliculară, ovulația și funcția corpului galben), și la bărbați (spermatogeneza);

b) Luteinizant (LH) – rol: stimulează – la femei (sinteza de androgeni, formarea corpului luteal

galben), și la bărbați (secreția de testosteron, funcția sexuală).

Oxitocina – rol: influențează contracția musculaturii uterine, declanșează travaliul. La nivelul

glandei mamare declanșează lactația.

Vasopresina (antidiuretic) – asigură retenția lichidului în organism, la nivelul tubelor renali.

Intensifică reabsorbția apei. Vaso-constricția, mărește presiunea arterială.

∑ Glandele suprarenale – sunt situate la polul superior ai rinichilor, între VT11 și VL1.

Microscopic au 3 zone: glomerulară, fasciculată și reticulată. Sunt în 2 zone funcționale: 1)

corticosuprarenalele (80%) și 2) medulosuprarenalele (20%).

Corticosuprarenalele - secretă 3 grupe de hormoni: mineralo-corticoizi (aldosteronul și

dezoxicorticosteronul), gluco-corticoizi (cortizol), și androgeni (dehidroepiandrosteron, DHEA,

androstendion, și etiocolanul). Hipotalamusul secretă cortico-liberina, care reglează la nivel

producția ACTH (adrenocorticotrop), acesta din urmă reglează activitatea glandelor suprarenale.

Gluco-corticoizi (cortizol) – rol: de răspuns la stres, reglează metabolismul glucozei (stimulează

glucogeneza hepatică, astfel crește concentrația în sânge), lipidelor (stimulează lipoliza, crește

oxidarea a acizilor grași și în scop energetic), și proteinelor (proteoliza, reduce masa musculară,

duce la astemie, inhibă sinteza de la colagen și țesut osos). Patologie: sindromul Cushing

(hipersecreție), Addison (hiposecreția).

Mineralo-corticoizi (aldosteronul și dezoxicorticosteronul) – rol: hiposecreția determină creșterea

de K și scăderea de Na, astfel se reduce lichidul sanguin; hipersecreția determină acumularea de

Na, crește tensiunea arterială.

Principalul hormon este aldosteronul, creșterea căruia determină reducerea eliminării de Na în

urină (rămâne în sânge, duce la hidrofilie). K asigură funcționarea normală a nervilor și mușchilor.

Scăderea de K duce la hipokalemie, ceea ce provoacă atrofia nervilor, mușchilor.

În caz de scădere a aldosteronului, cantitatea de Na scade, crește cea de K, ceea duce la

hiperkalemie (aritmie, hipotonie, stop-cardiac).

Reglarea secreție de aldosteron are loc prin mecanismul universal – feed-back.

Androgeni (dehidroepiandrosteron, DHEA, androstendion, și etiocolanul) – rol: dezvoltare

organelor sexuale. La femei asigură dezvoltarea pilozității pubiene și axilare. La femei hipersecreția

DHEA duce la hirsutism, virilizare, amenoree și infertilitate.

Medulo-suprarenali – rol: secretă 3 neuro-hormoni – adrenalina (80%), noradrenalin și dopamina

(împreună 20%). Toate 3 se numesc catecolamine. Mai sunt secretate și peptidele opioide (de tip

MET-enkefalina și LEU-enkefalina).

Reglarea biosintezei adrenalinei este din AA tirozina.

Adrenalina – receptorii acestui hormon sunt:

α

1 - la nivelul vaselor pielii, mucoaselor intestinului, rinichilor, plămâni, creier, uter, pancreas),

provoacă contracția musculaturii vaselor, uterului, pupilei, și pilomotorii, hiperglicemie;

2 – provoacă relaxarea musculaturii vasculare, intestinale.

β

1 –la nivelul fibrelor miocardice, celulelor adipoase și hepatice, stimularea provoacă

contractibilitatea și frecvența activității cardiace, lipoliza, glicogenoliza;

2 – la nivelul vaselor inimii, creierului, bronhiilor, tiroida și paratiroida, stimularea are efect

vasodilatator, miorelaxant.

Adrenalina acționează asupra ambilor tipuri de receptori. Noradrenalina acționează doar asupra α

receptorilor.

Funcții: stimulează funcția inimii și sistemului circulator, contracția vaselor periferice,

metabolizarea grăsimilor (lipoliza), uscarea mucoaselor.

∑ Gonadele – sunt feminine și masculine. Hipotalamusul secretă GnRH (gonadotropin-releasing-

h), stimulează hipofiza în secreția FSH și LH.

Ovarele – este format din foliculi ovarieni. Au 2 funcții: endocrină și ovogeneza.

a) Funcția endocrină: sunt secretați 2 hormoni: estradiol și progesteron. Foliculul ovarian este

format din 2 compartimente: teca și granulosa. Celulele teca secretă androgeni, care sub acțiunea

FSH sunt transformați în estrogeni de către celulele granulare. Sub acțiunea FSH, crește foliculul

dominant în prima fază a ciclului și la a 14-a zi a ciclului are loc ovulația. Foliculul dominant

secretă estradiol. După ovulație, foliculul dominant este transformat în corp galben, care secretă

progesteron.

b) Ovogeneza: este un proces de formare și maturare a ovocitelor. Este asigurată de foliculii

primordiali în nr. de 300-400k care conțin ovocite, maturarea lor fiind blocată la a 2-a fază de

diviziune meiotică. La pubertate, cu declanșarea ciclului menstrual, cu 36 de ore înainte de

ovulație, sub acțiunea LH, are loc deblocarea și dezvoltarea definitivă (maturarea) ovocitului.

Testiculele – au 2 funcții: endocrină și spermatogeneza.

a) Endocrină: celulele Leydig secretă testosteron, iar celulele Sertoli asigură spermatogeneza.

Spre deosebire de femeie, la bărbați maturarea nu e blocată, ci este continuu. Testosteronul conferă

particularități masculine (pilozitatea pe corp, îngroșarea vocii, dezvoltarea musculaturii).

b) Spermatogeneza – spermatozoizii sunt formați în tubii seminiferi, sunt supuși unui proces de

migrare. La nivelul epididimiului, spermatozoizii se maturizează, fiind capabili de motilitate și

fertilizare. În timpul ejaculării, veziculele seminale secretă un mucoid bogat în substanțe nutritive

și prostaglandine, ce asigură hrană pentru spermatozoizi. Lichidul prostatic contribuie cu un pH

alcalin, sporește motilitatea spermei. Întreg procesul de formare și maturizare a spermatozoizilor,

durează 70-75 de zile.

∑ Tiroida – este o glandă impară, secretă 2 hormoni: T3 (triiodtironina) și T4 (tiroxina). Reglarea

este asigurată de TRH (tirioliberina), secretat de hipotalamus, care stimulează TSH, a hipofizei,

ultimul influențează T3 și T4 a glandei tiroide. Reglarea este asigurată prin mecanismul feed-back.

La deficitul de T3 și T4 crește concentrația de TRH și ulterior TSH. La deficit de iod în alimentare,

scade secreția T4 și crește TSH.

Efectele hormonilor tiroidieni:

Sisteme Hiperfuncție Hipofuncție

Cardio-vascular Tahicardie, aritmie, palpitație bradicardie Muscular Contracții Crampe

Sistemul nervos Nervozitatea, tremuri Somnolență, oboseală matinală,

gândire înceată, descreșterea atenției

Metabolism Scădere în greutate Creștere în greutate Pielea Tegumente calde, umede,

edeme periferice

Ten galben, păr galben, căderea

părului

∑ Pancreas – asigură digestia intestinală prin secreția fermenților tripsină, amilază și lipază.

Funcția endocrină constă în secreția a 3 hormoni: insulina (secretată de insulele Langerhans),

glucagon, și somatostatina. Insulina asigură secreția de glicogen, proteine, trigliceride și oxidarea

glucozei. Efectele metabolice ale insuline acționează la 3 nivele: hepatic (efect anabolic), muscular

(sinteza proteică și glicogen) și țesut adipos (stochează trigliceridele). Secreția de insulină este

stimulată de către glucoză. Deficitul de insulină duce la hiperglicemie (în caz de diabet zaharat),

glucozorie, deshidratare.

∑ Paratiroida – menține concentrația de Ca și P în țesuturi (care au importanță biologică în

energetica celulară, meditația chimică și excitabilitatea membranară, asigură contracția musculară,

coagularea sângelui). Homeostaza Ca și P este asigurată de hormonii paratiroidian și calcitonina.

La pubertate predomină depunerea osoasă, iar la femei în menopauză are loc resorbția osoasă.