FIZIOLOGIA GENITO MAMARA: Functionalitatea neuro-hormonala a organismului feminin este coordonata de

urmatoarele cicluri care se conditioneaza reciproc: ciclul hipotalamo – hipofizar, ciclul ovarian, ciclul uterin (endometrial), ciclul tubar, cervical, vaginal si mamar. Hormonii hipofizari produsi de lobul anterior al hipofizei sint reprezentati de FSH (hormonul de stimulare foliculara), LH (hormonul de luteinizare), PRL (prolactina). Acesti hormoni, alaturi de oxitocina (secretata de lobul posterior hipofizar), de estrogeni si progesteron asigura functionalitatea normala a ciclurilor enumerate. Reglarea acestor cicluri este asigurata de hormoni.

Ciclul menstrual normal cuprinde urmatoarele faze: - o faza estrogenica, proliferativa, preovulatorie, care se desfasoara

sub influenta hormonului foliculostimulant (FSH) secretat de lobul anterior hipofizar, care va determina cresterea foliculilor ovarieni, dintre care se va selecta un singur folicul care va ajunge la maturatie si care contine ovocitul. Foliculii in crestere sunt responsabili de cresterea secretiei de estrogeni.

- Faza II – ovulatia, are loc in jurul zilei a 14-a a ciclului menstrual sub actiunea conjugata a FSH, LH si estrogenilor.

Intr-un ciclu endometrial normal de 28 zile, ovulatia are loc cu 13-15 zile inaintea menstruatiei urmatoare.

Ovulatia poate fi surprinsa clinic si paraclinic prin urmatoarele elemente: • temperatura bazala mai mare de 37.5 grC. • discreta pierdere de sange prin vagin (sindrom intermenstrual) • durere lomboabdominala la jumatatea ciclului • turgescenta sanilor la jumatatea ciclului • colul uterin: semnul pupilei, adica are loc o discreta orientare spre

interior a colului, iar orificiul extern prezinta o discreta largire • glera cervicala este abundenta, translucida

la examenul citovaginal apare o scadere a indicelui acidofil. - Faza III – o faza progesteronica, secretorie, post ovulatorie sub

influenta hormonului luteinizant, care va determina transformarea foliculului care a eliminat ovocitul, in corp galben, care va secreta estrogeni dar, mai ales progesteron.

Ovocitul eliminat in timpul ovulatiei va fi captat de franjurile pavilionare ale trompei uterine situate in vecinatatea ovarului care urmeaza sa elimine ovocitul. Acesta isi incepe imediat traiectul spre uter de-a lungul trompei suferind modificarile cromozomiale care vor determina aparitia gametului feminin apt de fecundatie.

Sub influenta LH, corpul galben secreta cantitati importante de estrogeni si progesteron, hormoni care vor pregati mucoasa uterina in vederea unei sarcini: mucoasa uterina (endometrul) se ingroasa, se imbogateste in vase sanguine pentru a permite nidatia si nutritia viitorului ou.

Corpul galben, odata format, are o viata proprie determinata (13+ 2zile), indiferent de stimularea gonadotrofinica hipofizara (LH il formeaza, dar nu il mentine). Regresiunea lui este impiedicata numai de aparitia HCG (gonadotrofinia corionica), secretata de trofoblast (tesutul din care se va dezvolta placenta), daca are loc conceptia. In acest caz, corpul galben persista si isi intensifica activitatea devenind corp galben de sarcina, ce furnizeaza cantitati crescute de estrogeni si progesteron, hormoni indispensabili mentinerii sarcinii.

Secretia progesteronica persistenta favorizeaza nidarea oului si mentine temperatura rectala matinala a femeii insarcinate la peste 37 grade C mai mult de 12-14 zile, interval care acopera, in mod normal, faza progesteronica a ciclului menstrual.

Menstruatia – exteriorizarea sub forma unei hemoragii ciclice a stratului superficial al endometrului, se produce ciclic, incepind cu pubertatea si sfirsind cu menopauza si constituie expresia activitatii genitale feminine. Lichidul menstrual este un lichid hematic care contine 75% singe si 25% mucus si resturi endometriale necrozate.

Periodicitatea ciclului de 27+ 4 zile, durata de 3-5 zile si cantitatea de 50-200 ml sunt determinate hormonal.

CONCEPTIA A. Gametii sau celulele sexuale Gametii sunt celulele sexuale feminine, respectiv masculine, care permit

reproducerea speciei. Unirea lor constituie fecundatia. a) Gametul masculin, sau spermatozoidul

Spermatozoizii sunt produsi de testicul (glanda sexuala masculina) si sunt alcatuiti dintr-o portiune mai voluminoasa = capul spermatozoidului sau nucleul celulei, care se termina prin acrozom, colul sau gitul, piesa intermediara si flagelul, sau coada. O caracteristica speciala a spermatozoidului o reprezinta mobilitatea. Impulsul miscarii ia nastere in piesa intermediara si efectuarea miscarii o face coada. Spermatozoizii sunt produsi in cantitate mare, 40-200 milioane intr-un mililitru de lichid spermatic (2-5 ml la un ejaculat), iar supravietuirea lor poate atinge mai multe zile. Durata de timp necesara maturarii unui spermatozoid este de 74 zile. Spermatogeneza cuprinde urmatoarele etape:

- multiplicarea si cresterea prin care din spermatogoni se formeaza spermatocite primare, avind acelasi numar de cromozomi. (46xy)

- maturatia, cu doua etape: • meioza I reductionata, in care, din spermatocite

primare (46xy) rezulta spermatocite secundare (23x,23y)

• meioza II ecuationala, in care, din spermatocitele secundare (23x, 23y) rezulta spermatide cu acelasi nr de cromozomi (23x, 23y).

- spermiogeneza- din spermatide vor rezulta spermatozoizii: celule haploide, cu un cromozom determinant de sex fie x, fie y.

Gametul feminin sau ovulul La nastere, o fetita are aproximativ 1-2 milioane de foliculi ovarieni. Copilaria se caracterizeaza prin liniste hormonala sexuala (foliculii ovarieni sunt linistiti).

Prepubertar, incepe cresterea foliculilor, o crestere necoordonata, haotica, dar suficienta pentru inceperea sintezei de estrogeni, al caror nivel va creste progresiv (foliculii care nu vor atinge maturitatea vor suferi un proces de atrezie). La pubertate, o fetita mai are 300-400000 de foliculi primordiali. Pina la menopauza 300-400 de foliculi vor atinge stadiul de folicul matur de Graaf, un folicul maturizat lunar, expulzind un singur ovul in cadrul ovulatiei. Atunci are loc dehiscenta sau ruperea foliculului matur si ponta foliculara, care consta in eliminarea lichidului folicular si a ovulului. Ovogeneza se intinde pe o perioada mai lunga. La nastere, un folicul contine un ovocit de gradul I, blocat in profaza meiozei. Acea blocare se va mentine pina la pubertate cand, cu ocazia fiecarui ciclu ovulator, se reia maturatia cite unui ovocit. Imediat innainte de ovulatie incepe diviziunea reductionala in care, dintr-un ovocit de ordinul I (46xx) rezulta un ovocit de ordinul I (23x), mai mare si primul globul polar, mai mic. In aceasta faza, ovocitul de ordinul II este expulzat si va suferi mitoza ecuationala numai in momentul in care spermatozoidul ia contact cu ovocitul. In aceasta eventualitate rezulta ovulul (23x) apt de fecundatie si al doilea globul polar. Ovulul matur este o celula de dimensiuni foarte mari (150-200 μ). Ca orice celula are membrana, citoplasma si nucleu:

• nucleul este excentric • membrana celulara se numeste membrana vitelina

• in afara membranei viteline se afla un manson glicoproteic = zona pellucida

• in jurul zonei pellucida se afla citeva straturi de celule foliculare dispuse radiar = corona radiata.

FECUNDATIA Reprezinta contopirea celor doua celule sexuale mature, cu fuzionarea

elementelor nucleare si citoplasmatice componente rezultand celula ou. Fecundatia are loc in treimea externa a trompei, frecvent in ampula

tubara. Spermatozoizii depusi la nivelul orificiului extern al colului uterin in cursul actului sexual urca de-a lungul colului in cavitatea uterina si apoi in trompa. Un singur spermatozoid va reusi sa patrunda in celula sexuala feminina. Capul penetreaza in ovul, coada ramane la exterior si se elimina. Din momentul in care aceasta penetrare a avut loc, nici un alt spermatozoid nu va mai putea penetra ovulul.

Capul spermatozoidului, care nu este nimic altceva decat nucleul sau, se uneste cu nucleul ovulului pentru a forma un nucleu unic, acesta continand 46 cromozomi, din care jumatate (23x sau 23y) provin de la tata si cealalta jumatate (23x) de la mama.

Astfel ia fiinta prima celula a unui nou individ al speciei umane (oul), care incepe sa se divida.

Daca spermatozoidul este purtator al cromozomului sexual y, noul individ va avea un cromozom y de la tata si un cromozom x de la mama, produsul de conceptie avand sex masculin. Daca spermatozoidul poarta cromozomul x noul individ va avea 2 cromozomi x si va fi fetita, deci xx.

SEGMENTAREA, MIGRAREA SI NIDAREA OULUI Noua celula (oul) se segmenteaza prin mitoze succesive care incep la

aproximativ 36 ore dupa fecundatie: oul se divide in 2,4,6,8,... ia astfel un aspect de mura = stadiul de morula.

Dupa 3 zile de la fecundatie intra in cavitatea uterina. Transportul prin trompa este influentat hormonal, estrogenii cresc peristaltismul si grabesc transportul.

Se adauga actiunea PGF2α din lichidul tubar. Oul este impins spre uter prin miscarile cililor mucoasei tubare, curentul fluidului tubar si peristaltismul trompei. Ajuns in uter, oul va ramane liber in cavitatea uterina pentru inca aproximativ 3 zile, dupa care vor avea loc oprirea si nidarea oului.

In conditii necorespunzatoare (exces de estrogeni, insuficienta progesteronica, dispozitive intrauterine) oul isi continua drumul si este expulzat din uter in vagin (avortat).

Nidarea este implantarea oului in grosimea mucoasei uterine si se produce in ziua 7-8 dupa fecundatie, cand oul a ajuns in stadiul de blastocist. In aceasta forma este caracteristica dezvoltarea trofoblastului, diferentierea lui in cifotrofoblast si suicitiotrofoblast.

Trofoblastul este foarte activ biologic, posedand o intensa activitate litica, distructiva. Celulele trofoblastice invadeaza epiteliul endometrial, ceea ce permite oului sa se afunde in grosimea mucoasei endometriale.

Trofoblastul distruge si peretii vaselor de sange din corion care sunt, in felul acesta, deschise, in contact cu oul. Se stabileste astfel baza circulatiei materne a placentei si a legaturilor vasculare feto-materne.

In fine, suprafata endometriala se cicatrizeaza in urma oului, care se va gasi astfel cuprins in grosimea mucoasei.