Fiziologia Aparatului Cardio VascularCordul:

organ vital

dependent de oxigen

Aparatul circulator este alcatuit din:

sistemul arterial de vase

sistemul capilar de vase

sistemul venos de vase

sistemul limfatic

Inima:

este un organ muscular, tetracameral, situat retrosternal intre cei doi plamani si are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus si varful in jos.

are dimensiunea pumnului strans de la amana stanga

este asezat oblic spre stanga

varful inimii care poarta denumirea de apex are proiectie pe peretele toracic in dreptul liniei medio-claviculare in spatiul intercostal 4-5 sub-mamelonar.

are rolul unei pompe aspiro-respingatoare, avand rolul de a pompa sangele in organism in stransa legatura cu nevoile acestuia.

contractia inimii - sistola

relaxarea inimii diastola

succesiunea dintre o sistola urmata de o diastola reprezinta o revolutie cardiaca volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola reprezinta volumul sistolic.

numarul de batai pe minut a inimii reprezinta fregventa cardiaca (numarul de batai pe minut= fregventa cardiaca)

debitul cardiac reprezinta cantitatea de sange expulzata de cord intr-un minut si se carculeaza prin formula volumul sistolic x fregventa cardiaca.

fregventa cardiaca normala 60-80 de batai pe minut. avand modificari fiziologice in functie de varsta, sex, sarcina, factori externi.

este impartita in doua jumatati fiind separata longitudinal printr-un sept in inima dreapta si inima stanga. inima dreapta nu comunica cu inima stanga

transfersal inima contine in partea superioara 2 Atrii : Atriul Stang si Atriul Drept iar in partea inferioara 2 Ventricule(auricole) : Ventriculuol Stang si Ventriculul Drept.

Cele 2 Atrii sunt separate de catre Septul Interatrial

Cele 2 Ventricule sunt separatea de catre Septul Interventricular

Atriul Drept este separat de Ventriculul Drept prin septul Atrioventricular ce este prevazut cu un orificiu ce are o valva (valva tricuspida) permitand scurgerea sangelui intr-o anumita directie si anume din Atriul Drept in Ventriculul Drept.

Atriul Stang este separat de Ventriculul Stang printr-un spet atrioventricular cere este prevazut cu o valva (valva bicuspida) sau nitrala- ea permite curgerea unidirectionala a sangelui dinstre Atriul Stand sprea Ventriculul Stang.

In Atriul Drept se varsa cele 2 vene cave : - Vena cava superioara aduce sange cu dioxi de carbon sin regiunea de deasupra cordului si Vena cava inferioara aduce sange cu dioxid de carbon sin restul organismului.

In Atriul Stang se varsa cele 4 vene pulmonare cate 2 de la fiecare plaman ce aduc sange oxigenat de la plamani catre inima. Din Ventricolul drept pleaca Artera pulmonara ce duce sangele cu dioxid de carbon de la inima catre cei 2 plamani : in apropierea plamanilor Artera pulmonara se divide in Artera Pulmonara Stanga si Artera Pulmonara Dreapta.

Din Ventriculul Drept pleaca Artera Aorta ce duce sange cu oxigen in tot organismul, ea se ramifica fiind alcaruita din Aorta Ascendenta, Carja Aorta si Aorta Descendenta.

Tensiunea este mai mare la membrul superior drept decat la membrul superior stang deoarece primul trunchi V care se desprinde din Carja Aorta este Trunchiul brahiocefalic drept, tensiunea fiind cu 10mg coloana de mercur mai mare.

Membrele inferioare au tensiunea mai mare decat membrele superioare deoarece au tonicitatea mai dezvoltata.

Valvele sunt alcatuite din cuspide:

Valva tricuspida : - 3 cuspide Valva bicuspida : 2 cuspide

Cuspidele sunt tensionate de niste contractii,au muschi capilari prin contractia calora se deschid valvele.

Artera Pulmonara si Artera Aorta au la baza valve semilunare cenlasa sangele sa circule doar dinspe ventricule spre vasele de sange.

Inima dreapta comunica cu inima stanga in viata intrauterina cand la nivelul septului interatrialexista un orificiu Bathol acest orificiu se inchide dupa nastere.

Dupa fiecare sistola Atriala si Sistola Ventriculara are loc o Diastola generala.

O revolutie cardiaca dureaza 0,7- 1,2 secundeO Sistola atriala dureaza intre 0,1 si 0,2 secunde

O Sistola Ventriculara dureaza intre 0,3 si 0,4 secunde

Diastola generala dureaza intre 0,3 si 0,4 secunde.

Matematic inima sta de 2 ori mai mult decat lucreaza.

Fibra miocardica este singura care foloseste Acidul lactic ca substrat energetic: - inima nu face febra musculara. Preponderent se hraneste cu glucoza.

Din punct de vedere structural peretele cardiac este alcatuit din 3 forite de la exterior spre interior : Epicard, Miocard, Endocard.

Integritatea endocardului este foarte importanta in ceea ce priveste hermodinamica, orice aderenta la acest nivel determinand producerea de Trombusti care pot duce la infactul de miocard sau la deces.

Proprietatile Miocardului:

1. Automatism

2. Ritmicitate

3. Contractilitate

4. Excitabilitate

5. Troficitate

6. Tonicitate

7. Conductibilitate.

Ritmicitatea:- miocardul se contracta ritmic- eceasi distanta de timp intre 2 batai sistole

tulburare de ritm: deviatie de ritm- extra sistoleContractibilitate: sistola

Excitabilitate: raspuns specific printr-o contractie in urma aplicarii unui stimul

Troficitatea- capacitatea fibrei miocitului de a se mari din punct de vedere a volumului

Troficizarea se face din exterior spre interior(concentric)

Vapacitatea:220-varsta la barbati si 210 varsta la femei

75-80% pentru a nu hipertrofiiciza inima.

Muschiul: fibra miocardului nu se tetaniaza nu se tulbura fregventa.

Cordul se hraneste in diastola, fregventa mare duce la o hranire deficitara.

Automatismul este proprietatea fibrei miocardice capabile sa genereze impulsuri nervoase in urma caruia miocardul se contracta, raspunzator de acest lucru este tesutul nodal/ embrionar.

Tesutul nodal este alcatuit din mai multe formstiuni nervoase ce au capacitatea de a genera impulsuri nervoase ce determina depolarizarea diverselor zone miocardice determinand cantractia.

Tesutul nodal:

nodulul sino-atrial se gasesc in apropiereaVenei cave superioare avand dimensiunea unui bob de fasole de 1-2 cm , de la el pleaca in tot corpul

nodului atrio- ventricular- este legat de nodulul sino-atrial de 3 fascicule anterior, mijlociu si posterior.

Fascicolul Hiss- alcatuit din trunchi care in treimea superioara se divide in ramul drept si ramul stang, fiecare terminandu-se cu Reteaua Purchije care de distripuie fiecarui miocit in parte.