Fitoterapia în afecţiuni respiratorii - fares.ro · muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis...
Transcript of Fitoterapia în afecţiuni respiratorii - fares.ro · muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis...
Dr. Carmen Nonn
Fitoterapia
în
afecţiunile respiratorii
Fitoterapia în afecţiuni respiratorii
Plante medicinale, produse vegetale
utilizare internă:
• plante medicinale cu acţiune:
• diaforetică, antifebrilă
• demulcentă
• expectorantă
• spasmolitică
• antibacteriană, antivirală
utilizare externă:
• uleiuri volatile
DIAFORETICE
reducerea simptomelor primare în infecţii ale tractului
superior (dureri de gât, rău general)
ceaiuri calde, băi calde ale picioarelor
→ favorizează diaforeza
→ reduc vâscozitatea secreţiilor bronşice
→ protejează mucoasele de uscare
• Tei -Tilia platyphyllos
• Salcie -Salix alba
• Creţuşcă -Filipendula ulmaria
• Soc -Sambucus nigra
DIAFORETICE
TILIA SPECIES
flori de tei -Tiliae flos
Tilia platyphyllos = T. grandifolia (tei mare)
Tilia cordata (tei roşu, pădureţ)
Tilia tomentosa = T. argentea (tei alb, argintiu)
Tiliaceae
Tilia platyphyllos Tilia cordata
Tilia tomentosa
TILIAE FLOS
Compoziţie chimică:
mucilagii, ulei volatil cu farnesol
tanin, flavonoide, saponine, cumarine
Acţiuni:
diaforetică (farnesol, flavonoide)
demulcentă (mucilagii)
imunostimulentă (polizaharide)
antispastică (flavonoide)
expectorantă (saponine)
sedativă SNC (ulei volatil)
Utilizări:
în răceli, bronşite, tuse, faringo-laringo-traheite
Salix alba -salcie albă
scoarţă de salcie
Salicis cortex
Salicis cortex
Compoziţie chimică
- heterozide ale saligenolului: salicozida, populozida
- flavonoide, taninuri
Acţiuni -febrifugă, diaforetică
-antiinflamatoare, analgezică (inhibă COX-2)
Utilizări
- avantaje faţă de aspirina de sinteză
- efect retard, metabolizare lentă, biodisponibilitate
prelungită
- efecte adverse reduse la nivel gastric (generare de metaboliți
activi doar în intestin, trecând astfel prin stomac sub formă de glicozidă intactă. Nu
inhibă ciclooxigenază la nivelul peretelui gastric, astfel se pot forma prostaglandinele
citoprotectoare gastrice (PGE1).
FILIPENDULA ULMARIA
creţuşcă
Ulmariae flos, Ulmariae herba
flori şi partea aeriană de creţuşcă
Ulmariae herba
Compoziţie chimică
- derivaţi de acid salicilic: monotropitozidă, spireină
- flavonoide, ulei volatil, tanin
Acţiuni
- antipiretică, analgezică, antiinflamatoare
- diaforetică
- antiulceroasă
Utilizări
- răceli, febră
PLANTE CU PROPRIETĂŢI
DEMULCENTE
◦ indicate în afecţiuni acute ale căilor respiratorii
◦ calmează mucoasele iritate
◦ ameliorează simptomele bolii
Mucilagii
◦ efecte calmante pe mucoasele iritate de la nivelul
faringelui → peliculă protectoare → reducerea
tusei
Specii medicinale cu mucilagii
Nalbă mare-ALTHAEA OFFICINALIS
Nalbă de pădure-MALVA SILVESTRIS
Lumânărică-VERBASCUM SP.
Pătlagină-PLANTAGO LANCEOLATA
Lichen de piatră-CETRARIA ISLANDICA
ALTHAEA OFFICINALIS
nalba mare
spontană şi cultivată
◦ Althaeae radix
◦ Althaeae folium
compoziţie: 20-35% mucilagii
acţiune demulcentă
Preparate:
Althaeae radix:
◦ macerat la rece (pentru extragerea mucilagiilor)
◦ administrare – gargară
◦ asociere cu sirop de pătlagină
MALVA SILVESTRIS
nalba de pădure
Malvae flos
Malvae folium
aceleaşi principii active (1/4)
extern – gargară, comprese calmante
în inflamaţii acute
VERBASCUM SP
lumânărică
◦ Verbascum densiflorum
syn. V. thapsiforme
◦ V. phlomoides
◦ V. thapsus
◦ V. speciosum
Verbasci flos – corola+staminele
desprinse din receptacul
V. densiflorum
VERBASCUM SP.
Compoziţie:
mucilagii
saponine acide
flavonoide, carotenoide, iridoide
Acţiuni
demulcentă, expectorantă (mucilagii, saponine)
mai eficient în faza subacută a bolii şi în
bronşita cronică cu tuse persistentă, decât în
inflamaţii acute ale mucoaselor
PLANTAGO LANCEOLATA pătlagina îngustă
Plantago major, P. media
nu sunt off.
efecte inferioare
se folosesc topic în răni, arsuri,
muşcături de insecte
Plantago lanceolata
Plantaginis lanceolatae folium
din culturi şi flora spontană
Compoziţie:
mucilagii, glicozide iridoidice (catalpol, aucubină),
tanin
Acţiuni: - nu este demulcent de primă alegere
-proprietăţi antibacteriene, imunostimulente,
antiinflamatoare
Indicaţii: infecţii respiratorii acute, bronşite acute, tuse
uscată asociată cu infecţii respiratorii
Plantaginis lanceolatae folium
Preparate:
Suc de pătlagină - prin presarea materialului
vegetal proaspăt, mărunţit
◦ cca 25% suc, combinat cu miere de albine, la
cald
Siropul de pătlagină – copii
Plantaginis lanceolatae folium
studii clinice – la pacienţi cu afecţiuni respiratorii acute:
3x1 l-ri sirop cu extract de pătlagină/zi, 3-14 zile
• 61% - scăderea simptomelor
• 64% - scăderea intensităţii şi frecvenţei tusei
• 66% - ameliorare a stării de sănătate după 3 zile
• eficacitate mai mare în calmarea tusei uscate
• efect antiinflamator local (nu inhibă centrul tusei)
• completarea tratamentului cu expectorante
CETRARIA ISLANDICUS
LICHEN ISLANDICUS
lichen de piatră – creşte în
zonele muntoase, golaşe, pe
soluri pietroase, în păduri
Conţine
- mucilagii 50% (lichenina)
- principii amare (tonice)
remediu pentru tuse
LICHEN ISLANDICUS
Indicaţii: catar bronşic cronic, cu atac acut de tuse
(vârstnici, astenici, cu tuse prelungită)
Preparate:
macerat la rece
infuzie 1-2 l-ţe/150ml;
2-3 căni/zi, câteva luni
PLANTE CU PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE
remedii ale tusei:
◦ ajută la fluidificarea secreţiilor
◦ favorizează eliminarea secreţiilor
Saponine, uleiuri volatile
ajută la drenarea mucusului din plămâni,
bronhii şi trahee
PLANTE CU PROPRIETĂŢI
EXPECTORANTE
mucoliticele - fluidifică mucusul prin
hidroliza glicozamino-glicanilor
(vâscozitatea secreţiilor în plămâni
depinde de concentraţia de mucoproteine)
expectorantele cresc secreţiile bronşice şi
ajută la fluidificarea şi eliminarea lor prin
tuse
PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
Saponine - proprietăţi expectorante:
• mecanism parasimpatic (stimulare reflexă a
glandelor producătoare de mucus din bronhii)
• fluidificante ale secreţiilor bronşice (tensioactive)
• Uleiuri volatile:
• acţionează la nivelul epiteliului ciliat al mucoasei
bronşice:
• stimulează mişcarea ciliară
• favorizează eliminarea mucusului
Click to edit the
outline text format
Second Outline
Level
Third Outline
Level
Fourth
Outline
Level
Fifth
Outline
Level
PLANTE CU PROPRIETĂŢI EXPECTORANTE
Specia Principii active
Ciuboţica cucului-Primula officinalis saponine
Iederă-Hedera helix saponine
Scai vânăt- Eryngium planum saponine
Lemn dulce- Glycyrrhiza glabra saponine
Plămânărică- Pulmonaria officinalis saponine, mucilagii
Iarbă mare-Inula helenium ulei volatil
Cimbru- Thymus vulgaris ulei volatil
Cimbrişor- Thymus serpyllum ulei volatil
Anason- Pimpinella anisum ulei volatil
Fenicul- Foeniculum vulgare ulei volatil
Isop- Hyssopus officinalis ulei volatil
Muguri de pin- Pinus silvestris ulei volatil
Primula officinalis (= P. veris), P. elatior
ciuboţica cucului
Primulae rhizoma cum radicibus
Primula elatior Primula officinalis
Compoziţie chimică
5-10% saponine triterpenice – acid primulic, acid
elatioric
glicozide ale acidului salicilic
Acţiuni, utilizări
expectorantă – mecanism parasimpatic
fluidificantă a secreţiilor bronşice – saponine cu
proprietăţi tensioactive
derivaţii de ac. salicilic – efect antiflogistic
decoct, infuzie
Primulae radix
Indicaţii
- expectorant în bronşite cronice cu tuse simplă,
persistentă
◦ asociere cu Thymi herba şi specii cu uleiuri volatile
Preparate:
Ceai simplu (Primulae radix)
– ¼ l-ţă pulbere / 1cană apă – decoct
- adm. 1 cană la 2-3 ore
Ceai combinat (species) (+Anisi fructus, Foeniculi
fructus)
Tinctura Primulae - 20 pic. de 4x/zi
Extract fluid de Primula - 20 pic. de m.m. x / zi
Eryngium planum –Scai vânăt
conţine saponine triterpenice, pectine, flavonoide
acţiune expectorantă
Glycyrrhiza glabra
lemn dulce
Liquiritiae radix
conţine - saponine: glicirizina
- flavonoide
acţiune expectorantă - prin alt mecanism decât alte
saponine (glicirizina nu este iritant gastric)
antiinflamatoare, antispastică
intră în compoziţia unor preparate recomandate în
afecţiuni respiratorii
Pulmonaria officinalis
plămânărică Pulmonariae herba
specie ierboasă, perenă, cu rizom, cu frunze cu pete
albicioase, flori roşii → albastre violet
Compoziţie : saponine, mucilagii
Proprietăţi:
antiseptice, antiinflamatoare
emoliente, expectorante
INULA HELENIUM
iarbă mare
Inulae radix
plantă perenă, cu rădăcini tuberizate,
mari, frunze mari oval-lanceolate;
capitule cu flori ligulate portocalii şi
flori tubuloase galben-deschis
Produsul se obţine din culturi
Inulae radix
Compoziţie:
ulei volatil - solid (1-3%)
cu alantolactonă, izoalantolactonă
substanţe amare
inulină
Acţiuni, utilizări:
expectorant – în tusea cronică, bronşite emfizematoase,
catar bronşic persistent, tuse cronică la vârstnici, astm
bronşic
activ pe bacilul Koch
Plante cu proprietăţi antispastice
Tusea spastică – strategie specifică!
◦ asociată cu infecţii virale, uscarea mucoaselor
(fumat, aer uscat, aer condiţionat, poluare)
◦ se recomandă consum crescut de lichide
Tusea convulsivă (Bordetella pertussis)
Principii active antispastice: flavonoide polimetoxilate
Origanum vulgare şovârv
Origani herba
conţine ulei volatil cu timol şi carvacrol (≤5%)
acţiune antiseptică, spasmolitică, în infecţii respiratorii
Pimpinella anisum sin. Anisum vulgare
anason
Anisi fructus
Compoziţie chimică:
ulei volatil 1,2-3% – Anisi aetheroleum:
- trans - anetol (80-90%), metil-cavicol (estragol)
Acţiuni:
◦ antispastică, expectorantă, antiseptică
Indicaţii: bronşite, traheo-bronşite
infuzie (1 l-ţă pulbere la 1 cană apă)
ulei volatil (3pic. cu miere)
ALLIUM CEPA -ceapa
Alii bulbus
extract de bulbi liofilizat
conţine principii active antiastmatice
în medicina populară – sucul presat →remediu
pentru bronşite, tuse, astm
Ceai de ceapă – şi în infecţii, furuncule, răni
Comisia E: indicaţii în anorexie şi prevenirea bolilor
asociate vârstei
Alii bulbus
Tiosulfonaţii (desc. 1987) – ar putea fi consideraţi
ca antiastmatice:
- inhibă eliberarea histaminei
- inhibă biosinteza leucotrienelor în granulocite
extractul liofilizat administrat oral inhibă obstrucţia
bronşică experimentală indusă la cobai
-troscot (Polygonii avicularis herba)
-frunze de plămânărică (Pulmonariae folium)
-frunze de paltagină (Paltaginis folium)
-urzică moartă albă (Lamii albi herba)
-fructe de fenicul ( Foeniculii fructus)
REȚETE
Rp1/
MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp2/ -şovârv (Origani herba)
-scai vânat (Eryngii plani herba)
-cimbru (Thymi herba)
-muguri de pin (Pini turiones)
-muguri de plop (Populi gemmae)
-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)
-flori de tei (Tiliae flos)
-flori de ciuboţica cucului (Primulae flos)
-cuişoare (Caryophylli flos)
MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
-frunze de patlagină (Plantaginis folium)
-frunze de eucalipt (Folium Eucalypti)
-fructe de fenicul (Foeniculi fructus)
-radacină de iarbă mare (Inulae radix)
-radacină de lemn dulce (Liquiritiae radix)
-isop (Herba Hyssopi)
-rostopască (Chelidonii herba)
-rizomi de ghimbir (Zingiberis rhizoma)
-cimbru (Thymi herba)
MF infuzie din o linguriță de amestec plante la 200ml apă clocotită. Se administrează 2-3 căni pe zi.
REȚETE
Rp3/
extracte apoase de:
-muguri de pin (Pini turiones)
-scai vânăt (Eryngii plani herba)
-frunze de pătlagină (Plantaginis folium)
-flori de tei (Tiliae flos)
-cimbrişor (Serpylli herba) – min. 35%, în
proporţie variabilă
REȚETE
Rp4/
MF sirop cu zahăr invertit Se administrează: Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi. Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi. Copii peste 12 ani şi adulti: 3-4 linguri pe zi.
extracte de:rădăcină de ridiche neagră (Raphanus sativus
nigra), rădăcină de hrean (Armoracia radix), rizomi de
ghimbir (Zingiberis rhizoma), lichen de piatră (Lichen
Islandicus), echinacea (Echinaceea herba), rădăcină de
iarbă mare (Inulae radix), rădăcină de lemn dulce
(Liquiritiae radix), muguri de plop (Populi gemmae), scai
vânăt (Eryngii plani herba), cimbrişor (Serpylli herba),
muguri de pin (Pini turiones), piper (Piperis nigri fructus),
extract de unghia găinii (Astragalus membranaceous)
uleiuri esenţiale de: scorţişoară (Cinnamomi aetheroleum),
lămâie (Citri aetheroleum), ti-tree (Melaleuca alternifolia
aetheroleum), brad (Abieti aetheroleum), fenicul (Foeniculi
aetheroleum), cimbru (Thymi aetheroleum);
REȚETE
Rp5/
MF sirop cu zahăr invertit. Se administrează: -Copii 1-5 ani: 2-3 linguriţe pe zi, înainte de masă. -Copii 6-12 ani: 4-5 linguriţe pe zi, înainte de masă Copii peste 12 ani şi adulţi: 3-4 linguri pe zi, înainte de masă.
extracte de: echinacea (Echinaceea herba), sovârv
(Origani herba), cimbrişor (Serpylli herba), lichen de
piatră (Lichen Islandicus), rizomi de ghimbir
(Zingiberis rhizoma), scorţişoară (Cinnamomi cortex),
frunze de măslin (Olivae folium), cuişoare
(Caryophyllorum flos), extract standardizat în min.
10% andrographolide de Andrographis paniculata –
tinctură de propolis 1,2%;
uleiuri esenţiale de: lămâie (Citri aetheroleum), geraniu
(Pelargoni aetheroleum), scorţişoară (Cinnamomi
aetheroleum), Ravensara aromatic aetheroleum;
REȚETE
Rp6/
MF sirop cu zahăr invertit Se administrează: -Copii 1-4 ani: 1-3 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă -Copii 5-12 ani : 4-5 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de masă -Copii peste 12 ani şi adulţi : 3 linguri pe zi, cu 30 minute înainte de masă.
-extract de rădăcină de lemn dulce (Liquiritiae radix)
43,4 mg
-tinctură de propolis 44 mg
-amestec volatil: ulei esenţial de mentă (Menthae
aetheroleum), mentol, eucaliptol, anetol, ulei
esenţial de cimbru (Thymi aetheroleum), ulei
esenţial de coada şoricelului (Millefolli aetheroleum)
12 mg
-zahăr
10.09.2012
REȚETE
Rp7/
MF comprimate masticabile Se administrează 1-2 comprimate de 3 ori pe zi între mese. După administrare, timp de 30 minute nu se consumă alimente sau lichide.
-extracte de muguri de plop (Populi gemma)
-isop (Hyssopi herba)
-hrean (Armoracia radix)
-cuișoare (Caryophyllorum flos) 2%
-iarba mare (Inulae radix)
-ulei esential de ti-tree (Melaleuca alternifolia
aetheroleum) 0,5%,
-ulei esential de fenicul (Foeniculi aetheroleum)
-ulei esential de cimbru (Thymi aetheroleum)
MF tinctură cu alcool etilic min. 50% m/m. Se administrează 20-40 picături de 3 ori pe zi, diluate în 150 ml apă sau ceai, înainte de masă.
REȚETE
Rp8/
ANTIBACTRIENE, ANTIVIRALE
Principii vegetale care conţin:
Uleiuri esenţiale (volatile)
Iridoide monoterpenice
oOleuropeine-frunze de măslin
Propolis vegetal-muguri de plop
Flavonoide-seminţe de grapefruit
Acţiunea antibacteriană şi antivirală
a uleiurilor esenţiale
se bazează pe capacitatea unor constituenţi ai uleiurilor
volatile de a distruge bacteriile şi virusurile, sau de a
opri proliferarea lor (bacteriostatice, virustatice)
datorită caracterului lipofil, uleiurile volatile penetrează
membrana bacteriilor, alterând structurile intracelulare.
unele uleiuri volatile au şi acţiune antifungică şi
antiparazitară
acţiunea antimicrobiană – proporţională cu
liposolubilitatea componentelor volatile
Calsificarea activităţii antibacteriene a uleiurilor volatile
(dupa Franchomme, Jollis, Mars si Penoel)
• uleiuri esenţiale care conţin fenoli: carvacrol, timol, eugenol – au cel mai mare potenţial antibacterian
• uleiuri esenţiale care conţin aldehida cinamica, alcooli monoterpenici (geraniol, linalol, tuianol, mircenol, mentol)
• uleiuri esenţiale care conţin aldehide monoterpenice (neral, geranial, citronelal, cuminal)- acţionează asupra bacteriilor sporulate
• uleiuri esenţiale care conţin cetone monoterpenice (tuionă, verbenonă, camforă, fenconă)– sunt active in infecţii mucopurulente
• uleiuri esenţiale care conţin hidrocarburi mononesaturate (alfa şi beta-pinen, gama-terpinen, limonen, sabinen)-au proprietăţi bactericide şi virulicide, dezinfectante ale aerului, se folosesc pentru aerosoli, şi dezinfecţia aerului in locuri publice.
timol citral geraniol linalool
20 5,2 7,1 5x > fenolul
Acţiunea antivirală
alcoolii şi aldehidele monoterpenice: linalool,
geraniol, citronelol, citronelal, citral, geranial
(Melissae aetheroleum, Citri aetheroleum)
asocieri care cresc efectul AV:
◦ 1,8-cineol + alcool monoterpenic :
◦ 1,8-cineol + terpineol (Laurus nobilis, Melaleuca sp.)
◦ 1,8-cineol + linalool (Myrtus communis)
◦ 1,8-cineol + borneol (Rosmarinus officinalis var.
cineoleiferum)
Acţiunea antifungică
alcooli sesquiterpenici
◦ Hyssopus officinalis, Lippia citriodora
lactone sesquiterpenice (alantolactona)
◦ Inula helenium
fenil-metil-eteri (estragol)
◦ Ocimum basilicum, Artemisia dracunculus
unele cetone (verbenona)
◦ Rosmarinus officinalis
Aromatograma
aromatograma - metodă de măsurare “in vitro” a
puterii antibacteriene a uleiurilor volatile
indicele aromatic - permite stabilirea puterii
antibacteriene a unui ulei volatil pentru o colonie
microbiană
Aromatograma
Citirea şi exprimarea rezultatelor
-măsurarea cu ajutorul unei rigle a
diametrului zonei de inhibiţie
-interpretarea :
10.09.2012
Diametrul zonei de inhibiţie
sub 10 mm 10-15mm 16-25mm Peste 25mm
Interpretarea rezultatelor R + + + + + +
Cajeputi aeth.
Cinnamomi aeth.
Carvi aeth
Citri aeth.
Eucalypti aeth.
Foeniculi aeth.
Juniperi aeth.
Caryophylli aeth
Hyssopi aeth.
Lavandulae aeth.
Menthae aeth.
Origani aeth.
Pini aeth.
Rosmarini aeth.
Saturejae aeth.
Serpylli aeth.
Thymi aeth
Citronellae aeth.
Diagrama indicilor aromatici medii
ai unor uleiuri volatile
Aromatograma
Uleiuri volatile cu acţiune antimicrobiană
Eucalypti aetheroleum
Menthae aetheroleum
Rosmarini aetheroleum
Lavandulae aetheroleum
Caryophylli aetheroleum
Cinnamomi aetheroleum
Foeniculi aetheroleum
Thymi aetheroleum
Origani aetheroleum
Pini aetheroleum
Juniperi aetheroleum
Melaleuca aetheroleum
EUCALYPTI AETHEROLEUM
Eucalyptus globulus (Myrtaceae)
Compoziţie chimică
ulei volatil: eucaliptol (1-8 cineol)
Acţiuni şi utilizări
antibacterian- inhiba creșterea in vitro de Staphylococcus
aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis,
Enterococcus faecalis și Escherichia coli
expectorant, decongestionant
antiinflamator- uleiul esențial inhiba biosinteza
prostaglandinelor in vitro, la o concentrație de 37μmol / l
MENTHAE AETHEROLEUM
Mentha piperita (Lamiaceae)
Compoziţie chimică
ulei volatil: mentol
Acţiuni şi utilizări
bactericid, antiviral, antifungic ◦ Aetheroleum Menthae Piperitae inhiba in vitro cresterea Staphylococcus aureus,
Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Enterococcus faecalis and Escherichia coli,
Trichophyton equinum , T. Rubrum (la o concentratie de 0.4 µg/ml), Aspergillus flavus,
A. fumigatus , A. niger .
tonic general
mucolitic, expectorant, decongestionant
Menthae aetheroleum
indicat în catarul nasului, laringelui, bronchiilor
pentru mucoase inflamate şi iritate
→ Inhalaţii
rezultate:
- tuse redusă
- drenarea sinusurilor
- eliminarea mucusului
Menthae aetheroleum
Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop
ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)
Compoziţie chimică
ulei volatil: cineol, pinen
flavonoide
acid rosmarinic
Acţiuni şi utilizări
antimicrobiană
expectorantă
antioxidantă
tonică generală
ROSMARINI AETHEROLEUM
Rosmarinus officinalis (Lamiaceae)
Vacuolele cu ulei volatil văzute la microscop
CINNAMOMI AETHEROLEUM
Cinnamomum sp.(Lauraceae)
Cinnamomi cortex
Compoziţie chimică
•ulei volatil: aldehidă cinamică
Acţiuni şi utilizări
antibacteriană puternică, cu spectru larg
(coci G+, bacili G-), antivirală, antifungică
stimulentă la nivel respirator şi nervos
infecţii respiratorii: bronşite, gripe
FOENICULI AETHEROLEUM
Foeniculum vulgare (Apiaceae)
Foeniculi fructus:
Compoziţie chimică
ulei volatil: anetol, estragol,
aldehidă anisică
Acţiuni şi utilizări
bactericidă, spasmolitică
catarul tractului respirator superior
LAVANDULAE AETHEROLEUM
Lavandula sp. (Lamiaceae)
Compoziţie chimică
ulei volatil: acetat de linalil, linalool
Acţiuni şi utilizări
antibacteriană, antifungică, sedativă, cicatrizantă, expectorantă, antispastică
infecţii respiratorii
afectiuni ale sistemului nervos: insomnie, agitatie, tensiuni nervoase, stres, cefalee, depresie, nevralgii.
afectiuni ale pielii: herpes, acnee, arsuri, rani, micoze, eczeme, ingrijirea tuturor tipurilor de ten, intepaturi de insecte
LAVANDULAE AETHEROLEUM
Vacuolele cu ulei volatil pe frunze de lavandă
văzute la microscop
THYMI AETHEROLEUM
Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop
THYMI AETHEROLEUM
Thymus vulgaris L. (Lamiaceae)
Thymi herba
Compoziţie chimică
ulei volatil: timol, carvacrol
Acţiuni şi utilizări
bactericidă, antifungică, antispastică, expectorantă, antihelmintică
(Staphylococcus aureus, Clostridium botulinum, Eschericcia coli, Shigella sonnei, Bacillus subtilis, Salmonella enteridis, Campylobacter jejuni, Lysteria moncytogenes.)
57 studii in Pub Med care documentează acţiunea antiinfecţioasă
• Conform studiilor, compuşii uleiului volatil de cimbru acţionează sinergic cu uleiul volatil de cuișoare. Timolul și carvacrolul dezintegrează membrana externă a E coli, facilitând penetrarea eugenolului în citoplasma unde se combină cu proteine. (Pei et al, 2009).
studii foarte recente arata ca uleiul de cimbru potenteaza activitatea unor antibiotice. In multe cazuri de infectii bacteriene, o corelare a tratamentului alopat cu cel natural, cu cimbru, va face sa fie evitate cazurile de rezistenta a bacteriilor la tratament sau de recidiva a infectiei.
THYMI AETHEROLEUM
Vacuolă cu ulei volatil pe frunze văzută la microscop
CARYOPHYLLI FLORIS
AETHEROLEUM
Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)
Caryophylli flos
Compoziţie chimică
ulei volatil (15-20%): eugenol
Acţiuni şi utilizări
antibacteriană cu spectru larg
(Escherichia Coli, Staphylococcus aureus, Pseudomonas
aeruginosa, Listeria monocytogenes, Salmonella enterica, S.typhi,
Helicobacter pylori
Acţionează şi asupra unor bacterii
periodontopatogenice: Fusobacterium nucleatum,
Porphylomonas intermedia, P.gingivalis )
CARYOPHYLLI FLORIS
AETHEROLEUM
Eugenia caryophyllata (Myrtaceae)
Caryophylli flos
Acţiuni şi utilizări:
antivirală (herpes simplex), antifungică (Candida
albicans)
analgezică, antiinflamatoare, stimulentă generală
afecţiuni ale căilor respiratorii şi ORL: sinuzită,
bronşită, gripă
45 studii in Pub Med care documentează acţiunea
antiinfecţioasă
MELALEUCA ALTERNIFOLIA
Compoziţie chimică
ulei volatil: terpinen-4-ol
Acţiuni şi utilizări
antibacterian cu spectru larg (Staphylococcus aureus meticillin-rezistent (MRSA), Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Streptococcus viridans, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa) antiviral (varicela, herpes-zoster, are efect inhibitor asupra replicarii virusului gripal A) antifungic (candida in special) antiinflamator imunostimulator antipruriginos.
122 studii in Pub Med care documentează acţiunea antiinfecţioasă Indicatii:
afectiuni ale aparatului respirator: viroze, otite, sinuzite
Acţiuni terapeutice
Uleiurile esențiale potențează acțiunea antimicrobiană a antibioticelor pe culturi de E. coli izolate din specimene de urină la pacienți cu ITU. Dintre ele, adăugarea u.e. de cuișoare a redus cel mai mult CMI la chinolonele active pe E. coli (ciprofloxacina, levofloxacina), manifestând un efect sinergic cu acestea. (Ayat et al., 2010) Terpenoizii și compușii fenolici din uleiurile esențiale sunt lipofili și au mare afinitate pentru membranele celulare și pot pătrunde prin peretele celular facilitând penetrarea antibioticului. Această interacțiune sinergică a fost dovedită pentru eugenolul din uleiul esențial de cuișoare și chimioterapice active pe germeni Gram negativi. (Hemaiswarya S, 2009) Nahed M. Ayat, M. F. Ghaly, Zahira, M. Fathy, M.M., Amer and Yosra. Proceeding of fifth scientific environmental conference, 2010, Zagazig uni., 143 – 151. Antibacterial activities of plant extracts combined with antibiotic drugs on clinical escherichia coli isolated from urinary tract infection. Hemaiswarya S, Doble MSynergistic interaction of eugenol with antibiotics against Gram negative bacteria.Phytomedicine. 2009 Nov; 16(11):997-1005
Uleiurile esenţiale nu produc rezistenţă, deoarece au mai multe moduri de acţiune pe celula bacteriană: -inhibiția betalactamazelor (Si H, Hu J, Liu Z, Zeng ZL, 2008) -inhibiția pompelor de eflux - membranare care reduc concentrația intrabacteriană de antibiotic, (Oluwatuyi M, Kaatz GW, Gibbons S, 2004) -inhibiția funcției de quorum sensing (uleiul de cuișoare este inhibitor de QS pe culturi de E. coli ATTC 31298 și Pseudomonas aeruginosa PAO1) (Khan MS et all., 2009) QS este responsabilă de formarea biofilmului bacterian, de motilitatea și rezistența bacteriană la stres - lipofilia compușilor fenolici care au mare afinitate pentru membranele celulare și pot pătrunde prin peretele celular ducând la distrugerea celulei. Este mecanismul prin care uleiul volatil de ti-tree permeabilizează membrana celulară cu pierderea controlului chimioosmotic al bacteriilor Gram + și –. (Cox et al, 2000)
Ținte ale ale uleiurilor volatile la nivelul membranelor celulare (Polly Soo Xi Yap et al, 2014): 1.morfologia celulară: alterarea formei celulei și a suprafeței celulare: cuișoare, ti-tree; 2.altearea integrității și permeabilității membranei celulare: ti tree, acid ferulic (cimbru); 3.peretele celular: cimbru, cuișoare; 4.alterarea potențialului electric de suprafață a celulei: cimbru, cuișoare.
ORIGANI AETHEROLEUM
Origanum vulgare (Lamiaceae)
Compoziţie chimică
ulei volatil: carvacrol, timol
Acţiuni şi utilizări
Bactericidă- Escherichia Coli, Klebsiella
pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus
aureus.
antivirală
antifungică-Candida albicans
antiparazitară- Giardia duodenalis
imunostimulatoare
PINI AETHEROLEUM
Pinus silvestris
P.montana (Pinaceae)
Pini turio (Pini gemmae):
Compoziţie chimică
ulei volatil:
α-, β-pinen
Pinus silvestris
P.montana
PINI AETHEROLEUM
Acţiuni
muguri: acţiune antibacteriană, antiinflamatoare,
fluidificantă a secreţiilor bronşice
ulei volatil: antimicrobian
Indicaţii: infecţii ale căilor respiratorii
sirop, infuzie, tinctură
JUNIPERI AETHEROLEUM
Juniperus comunis
Compoziţie chimică
ulei volatil: α-pinen
Acţiuni şi utilizări
bactericid, antifungic, antiinflamator, antispastic
• Indicatii :
infecţii respiratorii: rino-bronsite, orofaringite
• Precauţii şi contraindicaţii : în caz de afectiuni severe
ale aparatului renal poate produce hematurie.
Mod de întrebuinţare:
Uz intern:
• 3-5 picături se amestecă cu o linguriţă de miere. Se administrează
de 3 ori pe zi, între mese.
Uz extern:
Inhalaţii: 3-4 picături de ulei esenţial se pun într-un vas cu apă
fierbinte. Se inspiră timp de 10-15 minute stând aplecat peste vas
cu capul acoperit cu un prosop.
Candela de aromaterapie: 5-6 picături
Baie: 5-10 picături de ulei esenţial se pun în apa din cadă.
Masaj: 4-5 picături de ulei esențial se amestecă cu 10 ml. ulei
gras (măsline, sâmburi de struguri, etc.). După masaj uleiul nu
trebuie îndepărtat prin spălare timp de 6-8 ore. Se va evita
expunerea la soare timp de 12 ore după aplicarea pe piele datorită
efectului fotosensibilizant (în cazul uleiurilor de citrice).
Uleiurile esenţiale nu se vor folosi pe cale internă de către:
femeile gravide şi mamele care alăptează
copii sub 1 an
la copiii sub 12 ani se va folosi jumătate din doza adultilor
nu se aplică pe răni deschise şi fracturi
trebuie evitată supradozarea şi abuzul deoarece pot apare efecte secundare
Atenţionări
Bibliografie
1. International Organisation for Standardisation: Oil of Melaleuca, terpinen-4-ol type (tea
tree oil). International Organisation for Standardisation, Geneva, Switzerland, 2004.
2. Harkenthal M., Reichling J., Geiss H-K et al.,: Comparative study on the in vitro
antibacterial activity of Australian tea tree oil, cajuput oil, niaouli oil, manuka oil, kanuka oil
and eucalyptus oil. Pharmazie, 54(6): 460-463, 1999.
3. Pattnaik S., Subramanyam VR&Kole C.,: Antibacterial and antifungal activity of ten
essential oils in vitro. Microbios, 86(349):195-199, 1995.
4. Hart P., Brand C.,et al: Terpinen-4-ol, the main component of the essential oil of
Melaleuca alternifolia (tea tree oil), suppresses inflammatory mediator production by
activated human monocytes. Inflamm. Res, 49:619-626, 2000.
5. Bassett I., Pannowitz D., Barnetson R.,: A comparative study of tea-tree oil versus
benzoylperoxide in the treatment of acne. Medical Journal of Australia 153, 455–89, 1990.
6. Garozzo A., Timpanaro R., et al: In vitro antiviral activity of Melaleuca alternifolia
essential oil, 2009
7. Chaieb K., Hajlaoui H., et al: The chemical composition and biological activity of clove
essential oil, 2007
8. Grieve, Maud (Mrs.) :Thyme. A Modern Herbal, 2008
Vă mulţumesc pentru
atenţie!