Fitoterapia sistemului nervos

Apariția ritmului de viață modern, ezvoltarea civilizației, alterarea relațiilor interumane, au condus la creșterea frecvenței de apariție a bolilor SNC. Stres-ul, stările nervoase, pot avea efecte negative la cei cu predispoziţii spre alte afecţiuni (gastro-intestinale- ulcere, cardio-vasculare, renale, metabolice-diabet, sexuale).

Examenul clinic nu poate stabili întotdeauna cauzele obiective ale acestor boli, întrucât ele se datorează de regulă unor tulburări funcționale ale SNC, și nu unor leziuni organice.

Fitoterapia oferă în bolile sistemului nervos, numeroase remedii terapeutice.

Din fericire, odată recunoscută boala, avem la dispoziţie o gamă largă de plante cu acţiune asupra sistemului nervos central care pot fi folosite fie ca adjuvante, fie catratament de bază în tulburările neuropsihice.

I. Plantele ce conțin substanțe cu efect sedativÎşi datorează acţiunea fie uleiurilor esenţiale, fie unor alcaloizi sau unor flavonoide.Infuziile sau decocturile se beau călduțe, îndulcite, preferabil cu miere. Cele care favorizează instalarea

somnului (efect hipnotic) se vor bea cu jumătate de oră înainte de culcare. Un important rol sedativ, îl au și băile cu plante medicinale.

a) Cu acțiune sedativă generală și în combaterea insomniilor se recomandăConurile de hamei (Strobuli lupuli), infuzie 1-2 lg/ cană, 2 căni pe zi, ultima înainte de culcare, e util

în insomnii şi are acţiune sedativă generală datorită unor oleo-rezine volatileFlorile de tei sau levănţică, infuzie, 2 lgţe/cană, înainte de culcareFlori de sulfină (Flores Melliloti) infuzie, 1 lgţă/cană, înainte de culcareMăghiran (Herba majoranae ), infuzie, 1 lgă/cană, 2-3 căni/ziRădăcină de iarbă mare (Radix Inulae), decoct, 3-4 linguri de rădăcini pisate la o cană cu apă, 2-3

linguri seara. Decoctul se poate păstra la frigider 24 h.b) Pentru combaterea insomniilor la persoanele în vârstă, la bolnavi, și la persoanele cu emotivitate

deosebită, se recomandă a fi folosite următoarele preparate fitoterapeutice, cu regularitate, pe o perioadă îndelungată de timp

Flori cu frunze și fructe de păducel, infuzie, 1 lgţă flori sau 2 lgţe fructe/cană la culcare sau tinctură din 20 g flori, prin macerare timp de 10 zile în 100 mL alcool de 70˚, se iau 10-15 pic de trei ori pe zi, ultima doză seara, înainte de culcare.

Talpa gâştii, (Herba Leonuri) infuzie, 3 lg plantă/cană, 3-5 linguri/zi, din care 2 linguri seara, înainte de culcare. Este un foarte bun preparat sedativ, mai eficient decât preparatele pe bază de valeriană și are avantajul că nu diminuează reflexele.

Iarbă mare și Talpa gâștii în părți egale cu efecte terapeutice superioare decât luate separat. Tinctură, preparată prin macerare timp de 8 zile a 20 g plantă în 100 mL alcool de 60-70˚, se iau 20-40 picături de 2-3 ori pe zi, ultima doză seara înainte de culcare.

Rădăcină de valeriana, pulbere, de 3 ori pe zi, câte un vârf de cițit, sau infuzie, 1lgţă /cană/zi treptat.Tinctura de valeriană, 15-20 picături în puțină apă, ultima doză seara.Preparatele pe bază de Valeriană trebuiesc utilizate limitativ, datorită unor efecte secundare nedorite pe

care le produc. În locul lor se recomandă preparatele pe bază de Talpa gâștii sau sunătoare care păstrează efectele calmante, dar are totodată și o acțiune înviorătoare.

În doze normale, valeriana dă foarte rar reacții adverse, care constau în somnolență și - uneori – ușoară senzație de vertij. Depășirea acestei doze produce însă efecte cum ar fi: senzație de amețeală, lipsă de concentrare și coordonare, dureri de cap. Administrată în doze mari, seara, valeriana poate da dimineața reacții încetinite, decizii lente, poate slăbi concentrarea.

Rizomi de Obligeană (Rhizoma Calami), macerat la rece, timp de 6 ore, dintr-o lingură rizomi mărunțiți la o cană cu apă. După filtrare, se bea o cană în cursul unei zile, în mai multe reprize, ultima, seara, înainte de culcare.

coada şoricelului, roiniţa, salvie, porumbar, anason, soc, tei, infuzie, din 1-2 lingurițe de plantă la o cană cu apă, 2-3 căni pe zi.

Formule cu acțiune sedativă generală1. Flori de Levănțică (Flores Lavandulae) 10 gFlori și frunze de Păducel (Flores cum Folio Crataegi) 25 gTalpa Gâștii (Herba Leonuri) 30 gFructe de Anason (Fructus Anisi) 15 gRădăcină de Valeriană (Radix Valerianae) 20 gM.f. species

Decoct scurt (5 minute) preparat din 1 lingură de amestec de plantă la o cană cu apă, se beau 2 căni pe zi, din care una după masa de seară.

2. Flori și frunze de Păducel (Flores cum Folio Crataegi) 10 gFlori de Tei (Flores Tiliae) 20 gFrunze de Roiniță (Folium Melissae) 20 gTalpa Gâștii (Herba Leonuri) 40 gȘovârv (Herba Origani) 10 gM.f. speciesInfuzie, preparată din 2 linguri amestec de plante la o cană cu apă, se beau 2 căni pe zi, una în timpul zilei,

alta seara, la culcare.

c) Neuropatiile infantile, manifestate prin mişcări dezordonate, ticuri, agitaţie, hiperexcitabilitate, scăderea puterii de concentrare, trebuiesc supuse unui examen de specialitate. În afara tratamentului alopat, în astfel de cazuri, sunt indicate și metode terapeutice fizice și psihoterapie.

Plimbările în aer liber, natația, gimnastica, băi călduțe în fiecare seară și masaje cu prosop aspru. Neuropatiile infantile răspund bine la tratamente cu tei, levănţică, roiniţă, hamei, alături de mişcare şi regim igieno-dietetic.

d) Cefaleea, migrenele şi nevralgiile faciale.Nevralgiile se manifestă cu durere pe traiectul unui nerv.Nevritele sunt provocate de inflamații sau fenomene degenerative la nivelul nervilor.Nevralgiile și nevritele însoțesc alte afecțiuni, de ex diabetul, boli infecțioase, anemii, intoxicații

profesionale (cu Plumb), intoxicații neprofesionale (alcool).Este necesară consultația de specialitate, pentru a diferenția nevralgiile pasagere de adevăratele nevrite sau

polinevrite și a institui tratamentul adecvat.În nevralgii se recomandă vitaminoterapie, cu vitamine neurotope (B1, B2, B6, B12), fizioterapie (băi,

masaje), regim alimentar bogat în proteine, fructe, legume proaspete. Se evită cafeaua, ceaiul chinezesc, tutunul, alcoolul, băuturi răcoritoare tip Cola.

În nevralgii faciale, datorate nervului trigemen, se recomandă preparate fitotera-peutice pe bază de Omag (Aconitum napelus), în diluţii homeopate D3, D4, D6.

Rp.Flori de Tei (Flores Tiliae) 20 gFrunze de Roiniță (Folium Melissae) 20 gFrunze de Rozmarin (Folium Rosmarini) 10 gCoada șoricelului (Herba Millefolli) 25 gTalpa Gâștii (Herba Leonuri) 25 gM.f. speciesInfuzie, din o lingură amestec, la o cană cu apă, se beau 2 căni pe zi, treptat.

În durerile de cap obișnuite sau chiar în migrene, Intern- flori de Mușețel (Flores Chamomillae), pulbere, 2g/zi, nu mai mult de 3 luni.Extern- cataplasme reci cu frunze de mentă (Folium Menthae) care se aplică pe frunte, ulei esențial de

mentă (Aetheroleum Menthae) cu care se face masarea tâmplelor, frunții și cefei.

În cefalee și nevralgiile cranio-faciale, în durerile de cap obișnuite sau chiar în crizele migrenoase, pot fi utile ceaiurile simple de tei, levănțică, păducel.

Pentru stress fizic şi psihic sunt folosite plante ca ginsensg (Panax ginseng), ginseng siberian (Eleutherococcus senticocus), sunătoarea (Hypericum perforatum).

II. Plantele ce conțin substanțe Excitante şi euforizanteSunt utilizate pentru tratamentul stărilor de oboseală şi pentru îmbunătăţirea randamentului intelectual.

Arborele de cacao (Theobroma cacao) este folosit de foarte mult timp (fructele şi seminţele), derivaţii xantinici (teobromina, teofilină, cofeină) pe care îi conţine având efecte energizante nete, stimulează SNC, miocardul, diureza, relaxează musculatura netedă, coronariană şi a bronhiilor, efectele acestora fiind potenţate de flavonele, glucidele şi aminoacizii pe care îi mai conţine.

Curiozitatea acestei specii este aceea că atât florile cât șI fructele, se dezvoltă direct pe tulpină sau numai pe ramurile graose.

Efecte şi compoziţie asemănătoare are arborele de cafea (Coffea arabica).În doze uzuale (2-3 cești mici pe zi), cafeaua este un excitant al funcției cerebrale, stimulează excitabilitatea

centrilor de percepție și disociere, favorizează efortul intelectual și diminuează starea de somnolență și de oboseală.

Cafeaua produce vasoconstricție la nivelul vaselor cerebrale, fiind indicată în cefalee, în crizele de migrenă.

Facilitează efortul muscular, al musculaturii miocardice, al mușchilor striați efectori de la membre.

Excită centrii respiratori, crescând frecvența cardiacă și amplitudinea respiratorie.

Este antidot al morfinei, al altor opiacee, al alcoolului, combate stările de depresie apărute.

În doze mari, ridicate, are efecte excitante cerebrale, manifestate prin confuzie de idei, tulburări senzoriale, anxietate, agitație, tremurături. Convulsiile, paralizia neuromotorie, moartea prin asfixie pot apărea în doze și foarte mari.

III. Tulburările neurovegetative. Sistemul neurovegetativ, compus din două subsisteme, simpatic și parasimpatic, este cel care contribuie la menținerea unui echilibru permanent în fiziologia majorității funcțiilor vitale. Acest sistem dirijează comportamentul individului și reacțiile sale .

Tulburările neurovegetative cele care duc la un dezechilibru în ceea ce priveşte corelarea diverselor funcţii ale organismului, se pot manifesta sub formă de nevroze- angoase, neurastenie, distonii neurovegetative şi este recomandat, pe lângă tratament medicamentos, psihoterapie şi un regim igieno-dietetic adecvat, și tratament cu preparate din plante medicinale.

Sunt utile plante ca pelinul, talpa gâştii, arnica, păducelul, salvia, menta, coada şoricelului, levănţica, sunătoarea, hameiul, muşeţelul.

Rauwolfia, asociată cu valeriana şi muşeţelul poate scădea frecvenţa crizelor de epilepsie.Tot în epilepsie, se recomandă cu bune rezultate și Gura Lupului , sub formă de infuzie, o lingură de plantă

la o cană cu apă.Astenia nervoasă, cu lipsa poftei de mâncare şi nevroze gastrice („nervi la stomac”) se pot ameliora cu

obligeană, genţiana, talpa gâştii, pelin, gingko biloba, ginseng.Asteniile de primăvară, cauzate în special de hipovitaminoze (C, A), lipsă de minerale (calciu, fier,

magneziu, fosfor), şi sedentarism sunt tratate cu urzică, coada calului, soc, mesteacăn, măceş, cătină, alimentaţie bogată în elementele lipsă (sparanghel, pătrunjel, varză, urzici, păpădie, spanac, leurdă).

IV. Plantele ce conțin substanțe cu acțiune trofică asupra celulei nervoase- Neurotroficele

Neurotroficele sunt stimulente ale celulei nervoase, iar multe plante conţin principii active care acţionează în acest sens.

Regimul alimentar- ușor, dar consistent în proteine, lipide, glucide, cu o valoare calorică între 2000-2500 kcal/zi. Alimente bogate în lipide şi fosfolipide (nuci, alune, soia), minerale şi vitamine (fructe de pădure, roşii, măceşe, banane, morcovi, ţelină, cereale).

Plante precum păducelul, (frunze şi flori), ginseng şi gingko biloba, proprietăţile tonifiante ale acestora se dovedesc de mare ajutor, alături de tonice amare ca genţiana, pelinul, obligeana şi stimulante ale SNC (ceai, cafea, cacao).

V. Afrodiziacele sunt plante care, deşi se adresează organelor sexuale, acţionează la nivel central. Abutilon indicum , sau varianta locală- cașul popii (Malva sylvestris)- semințele coapte, amestecate cu

miere sau în dulceață, între 3 și 5 g pe zi.Obligeana (Acorus calamus), rizomii uscați, sub formă de decoct, sau în combinaţie cu piperul negru,

stimulează circulaţia periferică (20 g rizomi și 10 g piper se pisează și se fierb în 250 ml apă, la foc domol, 15 min, se filtrează, se iau 3-4 linguri, cu o jumătate de oră înaintea actului sexual.

Usturoiul şi sparanghelul (Asparagus racemosus) sunt utile pentru creşterea libidoului, ţelina (seminţele), coriandrul, prazul, ceapa, păpădia pentru creşterea potenţei şi prelungirea duratei actului sexual.

Ardeii roşii, busuiocul, vanilia, scorţişoara, lavanda, sunt iritante pentru uretră dând o stare de excitaţie.Ginsengul, cola, cafeaua, cacao, avocado sunt tonice, fortifiante, uşor vasodilatatoare în cantităţi mici.Dovleacul stimulează producţia de hormoni masculini, alături de usturoi.Planta yohimbe (Pausinystalia yohimbe) conţine alcaloidul yohimbină, cosiderat cel mai activ excitant

masculin, dar s-a constat că poate duce la epuizarea funcţiei sexuale cu instalarea impotenţei definitive. VI. Anafrodiziacele au capacitatea de a diminua apetitul sexual şi de a calma libidoul.Printre acestea se numără hameiul (Humulus lupulus) şi unele dintre plantele cu efect sedativ central

(talpa gâştii, valeriana), sau plante care conţin cantităţi mari de vitamina C (roşii, citrice, ardei verde).Ciuperca comestibilă Shiitake are calitățI anafrodiziace, cu acțiune promptă, rapidă și de scurtă durată..Se

folosește în templele budiste, în comunitîțile religioase, pentru sedarea nervoasă în general și sexuală, în special.

Cu acțiune ușor anafrodiziacă sunt pătlăgelele roșii, cartofii, citricele, datorită conținutului lor în Vitamina C.

VII. Tratamente naturale utile în depresii

Se cunosc cel puțin 12 tipuri de depresie, în funcție de aspectul clinic și de etiologie- Depresii Reactive și Depresii Clinice (condiționate de structura psihică a individului)

Depresia Reactivă- frecventă, obișnuită, normală (deces în familie, pierderea unei slujbe, șomaj, divorț, eșecuri financiare)

Depresia de Involuție- persoanele la vârsta de peste 50 de ani fără antecedente melancolice personale. Se manifestă prin agitație anxioasă cu subiecte hipocondriace (hipocondria- cunoscută popular ca ipohondrie, este o teama permanentă de a suferi de o boală gravă. O persoană cu această tulburare tinde să interpreteze greșit senzațiile normale, funcțiile organismului uman și simptomele ușoare, ca pe o boală cu evolutțe fatală).

Depresia Sezonieră - autumnal-hibernală, asociată cu hiperfagie și creșterea în greutate (Hiperfagia sau „bulimia nervoasa” este o afectiune definita prin ingestia unei cantitati excesive de alimente)

Depresia Anaclictică - Despărțirea copiilor de mame după prima lună de la naștere până la 1 an.

Depresia mascată , lipsită de un sindrom clinic, disimulată de dureri, tulburări digestive, cardiovasculare

Depresia Rezistentă , cu tendințe de cronicizare. Nu răspunde la tratamente chimioterapeutice, creează dependență de droguri.

Depresii postpartum, care apar după nașterea primului copil, cauzate de dezechilibrul hormonal apărut după naștere.

Folosirea contraceptivelor orale, disfuncția glandei tiroide, intoxicația cu metale grele, pot provoca depresii.

În afara tratamentelor alopate, tratamentele naturale au un rol deosebit.

Dieta, ocupă un loc aparte, cuprinzând alimentația și stilul de viață.Tratamentele naturale au în vedere medicina holistică (suntem ființe create cu trup și cu suflet,

dacă sufletul este bolnav, trupul nu poate fi sănătos).Avem nevoie de un - Regim alimentar sănătos și bine echilibrat- avem nevoie zilnic de

proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale și factori biotici.

Evitarea consumului excesiv de sare, zahăr, sare și grăsimi

* Sarea- este aliment în cantități de 1-1,5-2g/zi, în deosebi sarea fină sau ultrafină, care conține 90-95% clorură de sodiu(NaCl), sarea de mare, sarea de mină, sarea grunjoasă, bulgări, care se poate măcina fin, care conține cele mai importante microelemente- potasiu (K), Magneziu (Mg), Mangan (Mn), Zinc (Zn), Fosfor (P). Cînd folosim sarea fină, aceasta, pentru a-și reîntregi structura nativă, elimină din organism alte săruri importante.

* Zahărul din sfecla de zahăr este mai periculos decât alcoolul. Zahărul din trestia de zahăr, zahărul din melasă, zaharurile din miere, din fructe, în special fructoza și cât mai puțin zaharoza, sunt necesare organismului, și mai sănătoase.

* Grăsimile vegetale hidrogenate (margarine) sunt nocive pentru organism.

Cele mai bune grăsimi sunt cele vegetale, presate la rece, pentru salate, iar pentru gătit, cele presate la cald (Floarea soarelui, soia) cu condiția să se adauge o lingură de apă înainte de a se incălzi, pentru a nu se dezvolta acroleina. Pentru prăjit la temperaturi înalte, se recomandă uleiul de palmier, care are punctul de fumigație la 270˚C, temperatură la care nu se dezvoltă acroleina cancerigenă.

Proteinele pot fi procurate din regnul vegetal, Soia conținând o cantitate mai mare de proteine decât majoritatea mezelurilor.

Proteine ușoare- .piept de pui, curcan, pește alb de apă dulce, tofu.

Se recomandă 5 mese ușoare pe zi, în loc de 3 mese copioase. Se pot introduce în regim iaurt degresat, fără conservant, mere, banane, ce conțin triptofan natural, esențial în formarea serotoninei. (Serotonina, un neurotransmițător prezent în variate organe incluzând sistemul nervos central, are un rol important în apariția depresiei și a anxietății, datorită dereglărilor chimice pe care le produce).

Trebuiesc evitate băuturile alcoolice, cafeaua în exces, băuturile carbogazoase, care pot accentua stările depresive. Toate pot fi înlocuite cu sucuri preparate în casă.

Minerale recomandate- Calciu natural și biomagneziu, care intră în cel puțin 300 reacții biochimice absolut necesare pentru SNC.

Biocromul ajută la menținerea echilibrului zahărului în sânge, asociat cu vitaminele B, în cazul în care starea depresivă nu a fost depășită.

Melatonina este un hormon natural în organism, ce are rolul de a controla ceasul nostru biologic. Este utilă în cazul în care pacientul schimbă fusul orar, lucrează în ture de noapte, dar și în stările depresive însoțite de insomnii.

Tyrozina este un aminoacid, ce stimulează producerea de norepinefrină, hormon esențial pentru SNC, recomandat în stările depresive însoțite de oboseală, epuizare continuă.

Fitoterapia recomandă numeroase produse pe bază de plante pentru ameliorarea stărilor depresive Sunătoarea îmbunătățește biochimia creierului, în stările

depresive.Se recomandă sub formă de capsule, 300mg extract standardizat/zi, echivalentul a 0,3% hipericină, timp de 2 săptămâni, cu pauză de 1-2 săptămâni, după care se pot lua câte 2-3 capsule pe zi. Infuzie din flori și frunze, 2 lingurițe la o cană cu apă, se beau 2-3 căni pe zi treptat.

Ginkgo Biloba- arborele vieții- preparatele din frunzele lui au acțiune favorabilă prin creșterea oxigenării fluxului sanguin genereal, cerebral, periferic, reducând simptomele depresive. Sunt recomandate produsele ce conțin extracte standardizate pe tabletă de 24 mg flavone-glicozide și 6 mg terpeno-lactone.

Ginseng Siberian- îmbunătățește echilibrul neurotransmițătorilor (serotonina, dopamina, norpeinefrina, epinefrina) la nivelul creierului. Sunt recomandate produsele ce conțin extracte standardizate pe tabletă de cel puțin0,5% eleutherozidă E.

Kava-kava- acționează în dificultățile mentale ușoare, în depresii. Este contraindicată în Parkinson și în sarcină.

Decoct scurt (5 min) cu plante bogate în Siliciu organic- Coada calului, frunze de Pdbal, fulgi de ovăz.

Homeopate Masaj Aromaterapia cu uleiuri esențiale de levănțică, iasomie, geranium, trandafir, ylang-ylang

Droguri

Deşi noţiunea de „drog” se poate referi la orice substanţă farmaceutică de origine vegetală, animală, minerală sau de sinteză, în prezent avem în vedere substanţele nocive, periculoase, care dau dependenţă, plante cu efecte psihotrope, halucinogene, psihodisleptice (perturbă activitatea mentală) , psihoanaleptice (stimulezaă activitatea psihică, intelectuală, emoțională).

1. Cel mai cunoscut drog este probabil opiul, extras din mac (Papaver somniferum), care conţine mai mulţi alcaloizi (morfina, heroina, codeina), conferă uşor obişnuinţă şi dependenţă.

Privarea de drog declanşează sindrom de sevraj, cu anxietate, nelinişte, agitaţie, tulburări digestive, cardiovasculare. Locul lui a fost luat de derivaţi sintetici, petidina, metadona sau thiambuten.

2. Planta Erythroxilon coca are frunze care conţin unul dintre cei mai nocivi alcaloizi, cocaina, care la administrare repetată duce la cocainomanie. Frunzele de coca, spre deosebire de opiacee, sunt puternic excitante, dând consumatorului senzaţia unei rezistenţă fizică şi prihică mărite, care, însă,

ascude adevăratele efecte: tulburări psihice diverse, slăbirea voinţei, a capacităţilor intelectuale, tulburări neurologice, cardiovasculare, neurologie, leziuni ale fosei nazale (datorate prizării), stară anorexice.

3. Cânepa indiana (Canabis indica), din care se extrage haşişul sau marijuana îşi datorează efectele rezinei care conţine compuşi triterpenici, acizi canabinolici, tetrahidrocanabinol, şi produce, în doze moderate, o „beţie intelectuală” care se manifestă fie prin crize de ilaritate, fie prin depresie însoţită de plâns. La doze mari apar simptome de intoxicaţie, anestezia tegumentelor, lipsa de coordonare a mişcărilor, transpiraţie şi diureză crescute, uscarea mucoaselor bucale şi nazale, dilatarea pupilelor, halucinaţii, delir, bradipnee,

tahicardie. Dependenţa se instalează lent la administrare repetată de doze mici, consumatorii având o rezistenţă foarte mică la infecţiile virale.

4. Cola nitida şi Cola acuminata conţin drogul numit cola, cu conţinut mare de cofeină, potenţat de restul componenţilor, fiind utilizate ca energizante.

5. Specia Yerba mate conţine şi ea cofeină,fiind stimulant nervos, înlăturând senzația de oboseală.Este un înlocuitor pentru cafea.

6. Betelul este un amestec vegetal de fragmente mici de nuci de Arec (Areca catechu), înfăşurate în frunzele verzi de Betel (Piper betle) aceleiaşi plante. Conţine cofeina, alungă starea de oboseală, dar produce tulburări digestive.

7. Khat, sau Qat este un arbust ale cărui frunze conțin în stare crudă alcaloizi asemănători efedrinei, producând efecte excitante asupra SNC- stimularea nervoasă, dispariția senzației de oboseală, a somnului, senzația subiectivă a creșterii capacității psihice și musculare. Dispar pofta de mâncare, apar tulburări cardio-vasculare grave-tahicardie, HTA, dar și tulburări psihice- insomnie, irascibilitate.

8. Mandragora – plantă originară din Sicilia, rădăcinile seamănă cu corpul uman. A fost utilizată în scopuri medicinale, ca anestezic, ca tratament local în eczeme, erizipel, gută. Are efecte afrodiziace. Rădăcinile au fost utilizate ca drog, având capacitatea de a induce delirul.

9. Efedrina şi derivaţii săi (amfetaminele) au acelaşi efect, mult mai puternic însă.

10. Unele plante sunt utilizate ca psihotrope, de exemplu

peyotl (Echinocactus williamsi), care conţine alcaloizi (mescalina, peyotlina) ce induc o stare de euforie până la halucinaţii şi viziuni cu deformarea percepţiei de spaţiu-timp,

cornul secării (claviceps purpurea) ce conţie acid lisergic, precursor al LSD

anumite ciuperci (Psilocybe mexicana, P. Aztecorum) – psilocibina şi psilocinina, cu nucleu indolic şi acţiune halucinogenă, Amanita muscaria (muscarină şi psilocină).

Alcoolul etilic este frecvent utilizat şi acceptat de societate, obţinut prin fermentarea fructelor sau cerealelor şi prin distilare (procesul de fermentaţie se opreşte la 16% concentraţie de alcool), şi poate da dependenţă, iniţial mică, apoi cu afectare generală.

Tutunul (Nicotiana tabacum) este util ca plantă medicinală, extern (combaterea pediculozei, insecticid) pentru obţinerea acidului nicotinic (vitamina PP) care se foloseşte în sindromul Tourette

- sindromul se caracterizează prin ticuri vocale și musculare inclusiv repetarea neașteptată a unor mișcări sau sunete. Copiii cu Tourette adesea suferă și de sindromul atenției deficitare, boli obsesiv-compulsive și depresie (administrat sub formă de gumă de mestecat cu conţinut de nicotină reduce frecvenţa şi intensitatea ticurilor)- tulburări vasculare periferice (nicotina stimulează memoria şi procesele de învăţae, probabil datorită ameliorării circulaţiei), sau a nicotinatului de metil cu efect revulsiv, antiinflamator, antireumatic.

Ultimele cercetări arată că tutunul are şi acţiune imunologică, îndreptată în special asupra bacteriei Streptococcus mutans responsabilă cel puţin în parte de apariţia cariilor dentare, şi efecte antitumorale încă insuficient demonstrate.

Efectul malefic nu aparţine tutunului, ci fumului de ţigară care conţine mulţi alţi constituenţi chimici.