Jurisprudenfa

10. Tribunalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala 1990, Casa de Edituta ~i Presa ,$ansa", Bucure~ti, 1991.

11. Tribtmalul Municipiului Bucure~ti. Culegere de practidi judiciara In materie penala 1993, Casa de Editura ~i Presa "$ansa", Bucure~ti, 1994.

12. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara penala 1994, Editura Continent XXI, Bucure~ti, 1995.

13. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara In mate1ie penala 1998, Editura All Beck, Bucure~ti, 1999.

14. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practica judiciara in materie penala 2007, Editura Wolt~r::; Kluwer, Bucure~ti, 2008.

15. Curtea de Apel Bucure~ti. Culegere de practidi judiciara in materie penala 2007, Editura Rosetti, Bucure$ti, 2001.

16. Curtea de Ape! Bra~ov, Culegere de practica judiciara in materie penala 2003-2004, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2006.

17. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2008, Editura C.H. Beck, Bucure§ti, 2009.

18. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2009, Editura C. H. Beck, Bucure§ti, 2010. 19. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2010, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2011. 20. L. Mera, L. Rog, L Snvo11en, R. Budt'ii, Codul de procedura penala, Edihtra

]:Iamangiu, Bucure~ti, 2008. 21. I. Nengu, A. Cri~rt, Codul de procedudi penaHI adnotat, Editura All Beck,

2003.

22. L.C. Kovesi, D. Titimz, D. Friisie, Arestarea preventiva, Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publica: practica judiciara, hotadiri C.E.D.O., Editura Hamangiu, Bucure~ti, 2009.

23. N. Crist11~, Arestarea _preventiva. Practica judiciadi 2008-2010, Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2010.

24. A. Trmzcii, Actiunea civila in procesul penal, Editura Hamangiu, Bucure;;ti,

2008.

25. A. Bo11tn~, Plangerea impotriva actelor ~i masurilor procurorului, editia a 3-a, Edihtra Hamangiu, Bucure§ti, 2011.

26. M. Constn11tinescu, Executarea hoUirarilor penale. Practica judiciara,

Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2006.

27. Curtea de Ape! Pite§ti. Buletinul J urisprudentei 2004, Editura All Beck, Bucure~ti, 2005.

28. Curtea de Apel Ploie~ti. Buletinul Jurispmdentei. Culegere de practica

judiciara 1993-1997, Editura Lumina Lex, Bucure!iiti, 1999.

lurisprudenta I 211

29. ~u~t~a ~e Apel Timi~oara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practidi JUdioara 2000-2001, Editura Lumina Lex, Bucure~ti, 2002.

30.

31.

32. 33. 34. 35. 36.

~u~t:a ~e Ape! Tirni~oara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practica JUdioara 2003, Editura Lumina Lex, Bucure;;ti, 2004.

Curtea de Apel Bra~ov. Culegere de practica judiciara 1996, Editura Omnia Uni Sast, Bra;;ov, 1997. ·

Revista Buletinul Casatiei 2008- 2012, Editura C.H. Beck. Revista Curierul Judicar 2008- 2012, Editura C.H. Beck. Revista Buletinul Curtilor de apel2008- 2012 Editura C.H. Beck. Revista Dreptul, Editura Univer.sul Juridic. Revista Romana de Drept.

268 I Bibliografie generala

55. Pu$ca~u V, ·Proceduri penale. Sinteze practice, Edirura Universul Juridic,

Bucure~ti, 2012. 56. Pradel ]., Procedure penale, Cujas, 1(}' edition, 2000. 57. Radll Gil., Masurile preventive in procesul penal roman, Editura H amangiu,

Bucure~ti, 2007. 58. Riimureantt, V. Aspecte procedurale alt extinderii procesului penal, R.R.D.

nr. 1/1972. 59. Tanovicea1111 I., Dongoroz V., Tratat de drept penal §i procedura penala, val. II,

1947. 60. Tanoviceanll I., _ Tratat de drept §i procedura penala, vaL V, Ed. Curierul

Judiciar, editia a 2-a, 1927. 61. Theodoru Gr., Moldovw L., Drept procesual penal, E.D.P., Bucuregti, 1979. 62. Thendont Gr., Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucuregti,

2007. 63. Trecllsel S., Human Rights in criminal proceedings, Oxford University Press,

2006. 64. Udroiu M., Procedura penala, edipa 2, Ed.-C.H. Beck, Bucure§ti, 2011. 65. Vasiliu AI., Teoria generala a actelor de procedura penala, Editura All Beck,

Bucure§ti, 2003. 66. Volonciu N., Brzrbu A., Codul de procedura · penala coinentat,_ Editura

Hamangiu, Bucure§ti, 2007. 67. Vulunciu N., Moro~mw R., Codul de procedura penala comentat, Editura

Hamangiu, Bucuregti, 2007. 68. VoloHciu N., Tuculemw A. , Codul de procedura penala comentat, Editura

Hamangiu, Bucuregti, 2007. 69. Vo/o11cill N., Vrzsili11 A., Codul de procedura penala comentat, Editura

Hamangiu, Bucuregti, 2007. 70. Volonciu N., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I-II, Editura

Paideia, Bucure~ti, 2001.

JURISPRUDENT A '

Jurisprudenta redata in prezenta lucrare se regase§te, in principal, in urmatoarele haze de date juridice:

www.scj.ro www. jurindex.ro portal.just.ro

www .legalis. ro

- Site-ul oficial al Inaltei Curti de Casape §i Justjpe; -Site aflat sub egida Consiliului Superior al Magistraturii; - Portalul instantelor de judecata - baza de date online

aparpnand Ministerului Justitiei; .. - Bibliotedi juridico-economid\ on-li'ne, Editura C.H. Beck.

De asemenea, unele solutii jurispmdentiale se regasesc §i in urmatoarele lucrari:

1. G. AlltOI!ill, V. Brutartt, Revista de drept ·penal. Studii ~i practica judiciara (1994-2007) _edipa a 2-a, Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2008.

2. G. Ant01zi11, A. Vliiscemzu, A. Barbu, Codu l de procedura penala, Editura Hamangiu, Bucure§ti, 2006.

3. V. Bogdiimsw, L. Pastor, Probleme de d rept din deciziile Curtii Supreme de J ustipe 1990-1992, Editura Orizonfuri, Bucure§ti, 1993.

4 G. T01zescu, T. l01zescu, Probleme de d rept din jurisprudenta Curtii Supreme de 'Justitie in materie penala 1990-2000, Editura Juris Argessis, Curtea de Arge~,

2002. 5. V. Papadopul, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie

penaHi pe anii 1969-1975, Editura ;3tiinpfidi gi Enciclopedidi, Bucuregti, 1977. 6. V. Papadupul, M. Popovici, Repertoriu alfabeticde practica judiciara in materie

penala pe ani11976-1980, Editura $tiil1tifidi gi Enciclopedica, Bucure§ti, 1982. 7. V. Paprzdopol, $t. Dane~, Repertoriu de practica judiciari'i 1n materie penala pe

anii 1981-1985, Editura $tiinpfica §i Enciclopedica, Bucure§ti, 1989. 8. Curtea de Apel Bucure~ti. Practica judiciara penala 2001-2002, Editura

Brilliance, Piatra-Neamt, 2004. 9. Curtea de Ape\ Bucuregti. Practi ca judiciadi penala 2003-2004, Editura

Brilliance, Piatra-Neamt, 2006.

266 I Bi,bliografie generala

15. Gentimir A., Imparpalitatea instantelor judeditore~ti in lumina Conventiei Europene a Drepturilor Omului ~i Libertatilor Fundamentale, Dreptul nr. 11/2004.

16. Gorgiinemw I. , Considerapi privind actele premergatoare efectuate de organele de urmarire penala, R.R.D. nr. 1/1974.

17. Guinchard S., Buisson J., Procedure penale, Litec, 4'· edition, 2008. 18. Hiiriistii~mw A., Folosirea interpre{ilor in procesul penal, R.D.P. nr. 4/2004.

19. Hecht W. Legaturi ~i deosebiri 1ntre unele institutii de drept procesual in cadrul urmaririi penale, R.R.D. nr. 8/1973.

20. Iftenie V. , Dermengiu D., Medicina legala, Editura C.H. Beck, Bucure~ti, 2009. 21. Ionescu D., Procedura penala. Partea generala, Editura Sfera Juridica, 2007.

22. Kahmze S., Dreptul procesual penal, Editura Didactica ~i pedagodidi, Bucure~ti, 1963.

23. Kahmzc S., Actele de sesizare care conditioneaza·inceperea urmaririi penale, R.R.D. nr. 4/1973.

24. Kahane 5., Structura ~i continutul hoHirarilor judecatore~ti in lumina prevederilor noului cod de procedura penala, RR.D., nr. 6/1969.

25. Lnsc11 C.D., Lascu I., Cateva probleme legate de cercetarea penala efectuata de un organ necompetent ~i consecintele sale, Dreptul nr. 8/1996.

26. Lefterache L., Dreptulla aparare. Ascultarea inculpatului, R.D.P. nr. 2/2005. 27. Lorincz A.L., Drept procesual penal, editia a II-a, Editura Universul Juridic,

Bucure~ti, 2010. 28. Lupa~c11 D., Punerea in executare a pedepselor principale, Editura Rosetti,

Bucure~ti, 2003. 29. Lupa~c11 D., Aspecte comune privind procedura Ia instanta de executare,

Dreptul nr. 1/2003. 30. Lupa~cll D., Autoritatea de lucru judecat a hotararilor penale, in Juridica

nr. 3/2000. 31. Lupa~c11 D., Schimbiiri in executarea unor hotarari, inla.turarea sau modificare

pedepsei, Dreptul nr. 2/2003. 32. Lupa~c11 D., Oprca G., Amanarea §i intreruperea executarii pedepsei inchisorii

sau a executarii masurii educative a internarii intr-un centro de reeducare, Dreptul nr. 9/1997.

33. Lupll§Cll D., Atributiile Ministeruli..ti public in legatura cu executarea hotararilor judedHore§ti penale, Dreptul nr. 6/2002.

34. Manzi11i V., Tratato di diritto procesuale penale, vol. I, Ed.VII, Torino, 1968.

35. Mateut Gil., Tratat de procedura penala. Partea generala, vol. I, Edih.ira C.H.

Beck, Bucure§ti, 2007.

l1 l

Bib! iografie genera Ia I 267

36. Mateut Gh., Aparatorul, subiect al procesului penal m lumina ultimelor modifidiri legislative, in Dreptul, nr. 5/ 1996.

37. Mateztf Glr., Necesitatea recunoa§terii separatiei furtqiilor judiciare ca principiu director al procedurilor penale, in lumina Conventtei Europene §i a recentele modifidiri ale Codului de procedura penala, Dreptul nr. 9/2004.

38. Mateut Gh., Sinteza a discupilor purtate in literatura de specialitate in materia actelor premergatoare necesare inceperii urmari rii penale, Dreptul nr. 12/1997.

39. Mateut Gh., Valorificarea regulilor comune p rivind jud ecata in jurisprudenta penala, Dreptul nr. 12/1999.

40. Mateut Gh., Inceputul §edintei de judecata in prima instanta in teoria §i practica raporturilor procesual-penale, Dreptul nr. 1/1999.

41. Mateut Gh., lncepuhtl §edintei de judecata in prima instan~i- in teoria §i practica raporturilor procesual-penale, Dreptul nr. 1/1999.

42. Mateut Gh., Incidente ivite in cursu! cercetarii judecatore§ti in procesul penal, Dreptul nr. 4/2000.

43. Mateut Gil., Conpnutul §i finalitatea dezbaterilor judiciare penale In fata primei instante, Drephtl nr. 11/1 998.

44. Mateut Gh., Rezolvarea cauzei penale de prima ins tanta, R.D.P. nr. 2/1999.

45 . . Matltins E., Termes de droit penale et de procedure penale, Gualino editeur, 2006.

46. Merle R., Vitu A., Traite de Droit criminel. Procedure penale, vol. II, Ed. Cujas, 7•· edition, 1997.

47. Neagu I., Tratat de procedura penala. Partea GeneraliL Partea Speciala, edi{ia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucure§ti, 2010.

48. Para~chiv C.S., Dnma~chi11 M., Infracti.unea de audienta. Aspecte procesuale, R.D.P. nr. 4/2000.

49. Parasclziv C.S., Damasclzi11 M., Dreph tl invinuitului de a n u se autoincrimina, Dreptul nr. 2/2005.

50. ParaschitJ C., Dnmaschin M., Procedura p rezenta rii materialului de urmarire penala, R.D .P. nr. 2/2000.

51. Pavel D., Consideratii asupra prezumtiei d e nevinovapc, R.R.D. nr. 10/1978.

52. Piftulca V., Continutul §i funqionalitatea principiului oficialita~ in administrarea probatoriului in procesul penal, Dreptul nr. 12/2006.

53. Pop Tr., Drept procesual penal, vol. I-IV, Tipografia Nationala, Cluj, 1946-1948.

54. Popescu D., Consideratii privind au toritatea de lucm judecat in cadrul reglementarii procesuale penale, R.R.D. nr. 1/1971.

BIBLIOGRAFIE GENERALA

La elaborarea prezentei lu crari au fos t avute in vedere opiniile exprimate in doctrina dupa cum urmeaza1:

1. A.nto11ill G., Pnpadopol V., Popovit:i M., $t~{a11escu B., lndrumari date de Plenul

Tribunalului Suprem $i nm1a legislatie penala, Ed. $tiintifica, Bucure~ti, 1971. 2. Ashworth A.. Rcdmnyne M. , The criminal process, Oxford University Press, 3•d

edition, 2005. 3. Rez.iz.-Ayachc, A., Dictionnahe de droit penale general et de procedure penale,

Ed. Ellipses, 4• edition, 2008.

4. Bouloc 13., Procedure penale, Dalloz, 21'· edition, 2007.

5. Bouloc B., Matsopoulou, Droit penal general et Procedure penal, Ed. Sirey,

2011. 6. Cormt G., Vocabulaire juridique, Presses Universitaires de France, 7~ edition,

2005. 7. Da,;asclzill M., Drept procesual penal, Ed. Wolters Kluwer, Bucure~ti, 2010. R. Delmas - Marty M., Proces penal et droits de l'homme, Ed. Presses

Universitaires de France, Paris, 1'192.

9. De1111is l.H., The Law of Evidence, 3''1 edition, Sweet&Maxwell, 2007.

10. Desporh's F. , Ln:erges-Cousquer L, Traite de procedure penale, Ed. Economica,

2009. 11. Do11goroz V. ;;.n., Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman.

Vol. V, VI, Ed. Academiei, Editura All Beck, Bucure~ti, editia a 11-a, 2003.

12. Florian E., Diritto procesuale penale, Ed. 3, Unione tip., Edit. Torinese,

Torino, 1939. 13. Franchimont M., ]ncobs A., Mnf;set A. , Manuel de procedure penale, Ed.

Collection Scientifique de Ia Faculte de droit, Liege, 1989. 14. Cidei 0., Consideratii asupra revizuirii unor hoh~rari defini tive potrivnice,

KR.D. n r. 9/1980.

1 Av<ind In wdcrc furm<1 incditll in ~Jrc ~ fost r~?alizatii luctare<~, <~utorul a optat pentru pre­zentarca Ia finc~lul <~ccstei<l (iar nu I<~ subsolul fiedlrei pa~ini) <1 ci'lrtilor sau studiilor consul tate

preo:tl<Jbil.

I

I I

I

262 I ~auze care lnli'Hura consecintele condamnarii

r-13. Reinnoirea cererii de reabilitare judeditoreasca I

4 ~ dadi instanta de judecata a respins cererea de reabilitare judecato­reasdi ca neintemeiata, petentul condamnat nu poate formula o 710ltii

cerere dedit dupa trecerea unui terme11 de 1111 mt de Ia data respingerii cererii prin hotilriire definitivii;

r

'-

~ este necesar ca In acest termen condanmatul sii 'i11depli1Leascii condifiile previizute de art. 168 NCP;

~ institu{ia re'innoirii cererii de reabilitare este aplicabilii numai In materia reabilitiirii judeciitore~ti;

~ dacii cererea de reabilitare judecatoreasca a fost respinsa pentru nein-deplinirea unor conditii de forma, aceasta poate fi reiteraU'i oricfmd;

~ daca. cererea de ~eabilitare juded itoreasca a fost r~spinsa ca prematura, petentul condamnat poate formula o noua cerere dupa momentul implinirii teriT).enului de reabilitare judecatoreasdi.

14. Anularea reabilitarii

~ este 0 masura ce se dispune de instanta de judecata cfmd, ulterior acordarii reabilitarii judecatore~ti, se descopera di eel reabilitat nzai siiviir$ise o alta infracfiune, care, dadi ar fi fast cunoscuta, ar fi .dus la res­pingerea cererii de reabilitare;

~ se dispw1e din oficiu sau la cererea procurorului, de instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatore~ti.

I 263

II. PARTEA PRACTICA

~ Dacii ~nu sunt intrunite conditiile pentru pronuntarea unei hotarari ri care sa se constate intervenita reabilitarea de drept b. . p n

. ~ , cererea tre ll1e exa-mmata ca o cerere de reabilitare judecatoreasdi (Trib . d T' . dec. nr. 1055/1973). · JU · uru~, s. pen.,

~ Daca cererea de reabilitare judecatoreasdi prive<:te mai mult d t b · 1 ~ · ... e pe epse ea re llle rezo vata mtegral de catre aceea~i instant~ fi' d . . '

d ~ f ~ ,a, ne m posibil ca un con amnat sa _Ie m acei~~i timp reabilitat ~i nereabilitat, iar da~ ·ed.e -seie au fast aplicate de catre instante de grad dif 't v p p · · en , competenta sa Solu-

tiOneze o astfei de cerere este instanta ·superioara in grad (T S nr. 4725/1969). · ., s. pen., dec.

...

260 I Cauze care inlatura consecinJele condamnarii

c) in cazul condamnarii Ia pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani ori 1n cazul detenpunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani;

d) 1n cazul pedepsei detenpunii pe viata, dupa trecerea unui termen de 10

ani.

-+ 2. persoana condamnata sa nu fi savar~it 0 noua infractiune in termenul

de reabilitare;

../ din momentul punern m migcare a acpunii penale pentru noua

infracpune savargita de condamnat, examinarea cererii se suspenda pana la soluponarea definitiva a cauzei privitoare Ia noua invi­

nuire (art. 533 alin. (2) NCPP];

../ nu are relevanta gravitatea infracpunii sau forma de vinovatie cu care

este comisa.

-+ 3. persoana condamnata sa fi achitat in in~egime cheltuielile de judecata

§i despagubirile civile la plata carora a fost obligata;

../ ca exceppe, art. 168 lit. b) NCP prevede ca reabilitarea va opera §i dadi persoana condamnata nu a avut posibilitatea sa achite in intregime cheltuielile de judecata sau despagubirile civile sau dlnd partea civila a

renuntat explicit §i voluntar la despagubiri.

CD OBSERVATII:

1. daca sunt 1ndeplinite conditiile legale, instanta trebuie sa dispuna reabi­litarea, neavand posibilitatea de a aprecia asupra oportunitapi acesteia,

acesta fiind un drept al pcrsoanei condamnate;

2. nu prezinta importanta pentru durata termenului daca pedeapsa a fost aplicata pcntru o infracpune unica sau pentru o pluralitate de infractiuni

(concurs, recidiva, pluralitate intermediara);

3. daca pe langa pedcapsa inchisorii a fast. aplicata §i pedeapsa amenzii, termenul de reabilitare judecatoreasdi se va stabili in funcpe de pedeapsa

inchisorii; i !

i J j

I 261

4. reabil~tarea judecatoreasca poate fi dispusa §i In cazulin care condamnatul a decedat pana la lmplinirea terrnenului de reabilitare, dadi instanta, evaluand comportarea condarnnatului pana la deces, apreciaza ca se impune acordarea aceshti benefidu (instanta are posibilitatea de a analiza oportunitatea dispunerii reabilitarii); cererea de reabilitare judeciitoreasdi poate fi formulata de sotul sau mdele apropiate ale condamnatului decedat;

5. perioada in care executarea pedepsei a fost intrerupta nu intra in calculul tcrrnenului de reabilitare judecatoreasdi;

6. In situapa 1n care o persoanii a suferit mai multe condamnari, termenul de reabilitare judecatoreasca se stabile§te in functie de cea mai grea pedeapsa aplicata gi curge de la data Ia care ultima pedeapsa este executata sau considerata ca executata;

7. potrivit noului C;d penal, procurorul general al Parchetului de pe Hl.nga I.nalta Curte de Casatie gi Justit}e nu mai are posibilitatea de a dispune, in cazuri except}onale, reducerea termenelor de reabilitare judecatoreasca.

Terrnenul de reabilitare judeditoreasca:

rl1. este un termen substantial de dreptpenal;

f--+ 2. se stabilegte prin raportare la pedeapsa stabilita de insta.nta prin hotararea de condamnare;

y 3. curge de la data: I

a. puncrii efective in libertate, cand pedeapsa inchisorii de eel mult doi ani a fost integral executata in regim de detent}e;

b . actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gratierii totale

sau a reshtlui de pedeapsa;

c. ramanerii definitive a hotararii, In cazul gratierii antecondam­

natorii;

d. lmplinirii termenului de prescriptie a executthii pedepsei;

e. lmplinirii termenului de supraveghere alliberarii cm~dit}onate.

258 I Cauze care inlatura consecinfele condamnarii

B. In cazul persoanei juridice

+ ./ intervine din oficiu numai reabilitarea de drept, daca in termen de 3 ani de Ia data la care pedeapsa amenzii ~i, dupa caz, pedeapsa comple­mentara au fast executate ori considerate ca executate.

CD OBSERVATII:

1. reabilitarea de drept intervine ~i pentru condamnari Ia pedeapsa amenzii penale aplicata aH\turi de pedeapsa inchisorii care nu depa~e~te doi ani sau cand pedeapsa de pana la doi ani inchisoare a fost aplicata pentru ill"\

concurs de infracpuni;

2. pe durata termenului reabilitarii de drept nu se executa pedepsele accesorii, 'insa poate fi executata pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii

unor drepturi ori masurile de siguranta;

3. pentru a opera reabilitarea de drept 'in cazul condamnarilor succesive, este necesar ca pentru toate condamnarile sa opereze reabilitarea de drept ~i niciuna dintre infractiuni sa nu fi fost savar~ita 'in cadrul termenului de reabilitare de drept pentru condamnarea anterioara;

4. daca in antecedenta unei persoane se afla atat condamnari susceptibile de reabilitare de drept, cat ~i condamnari pentru care este incidenta reabi­litarea judecatoreasca, persoana condamnata poate obpne numai reabili­

tarea judecatoreasca;

5. la implinirea termenului de reabilitare-de drept, autoritatea care tine evi­den~a cazierului judiciar va ~terge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplica.ta condamnatului persoanei fizice; in cazul persoanei juridice, Ia 'implinirea termenului de reabilitare, organul care a autorizat 'infiintarea persoanei juridice ~i organul care a inregistrat persoana juridica vor ~terge din oficiu menpunile privind pedeapsa aplicata persoanei juridice;

6. persoana condamnata poate solicita instantei sa constate intervenW:i reabi­

litarea de drept;

7. institupa anularii reabilitarii nu se aplica 'in cazul reabilitarii de drept;

8. NU va interveni reabilitarea de drept in cazul in care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea apliciirii pedepsei (daca nu s-a dispus anularea sau revocarea amanarii aplidirii pedepsei), aceste institupi neim­

plicand o condamnare penala.

1

. I

I 259

Termenul de reabilitare de drept

rll· este un termen substantial de drept penal; l ~ 2. se stabile§te prin raportare Ia pedeapsa stabilita d e instanta prin

hotararea de condamnare;

3. curge de la ~ata: l a. punerii efective in libertate, cand pedeapsa mc.hisorii de eel

mult doi ani a fost integral executata in regim de detenpe;

b. actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gr~perii totale sau a restului de pedeapsa;

ramanerii definitive a hoti'lrarii, 'in cazul graperii antecondam­natorii;

d. 1mplinirii termenului de prescript].e a executarii pedepsei;

'implinirii termenului de supraveghere, in· situat].a 'in care executarea pedepsei a fost suspendata sub supraveghere;

lmplinirii termenului de supraveghere alliberarii condit].onate;

g. Ia care amenda penala a fos t achitata integral, respectiv de Ia data la care executarea amenzii penale s-a stins in orice alt mod.

2. Reabilitarea judecatoreasca

./ Conditii: se poatc dispune daca:

a) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai mare de doi ani pana Ia 5 ani, dupa trecerea tmui termen de 4 ani;

b) in cazul condamnarii Ia pedeapsa lnchisorii mai mare de 5 ani pana Ia 10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani;

256 I Cauze care inl a tu ra e xecutarea pedepselor

II. PARTEA PRACTICA

& Cererea de extradare in vederea execu tarii unei pedepse definitive intre­rupe cursul prescrippei executarii pedepsei; ca atare, din momentul intreruperii, un n ou termen de prescrippe lncepe sa curga (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 4543/2005, pe www.scj.ro).

I

1 j l ]

~ 1 l

1 ~ --f

l l l

l l

. J 1

FI~A nr. 24 CAUZECAREINLATURA

CONSECINTELE CONDAMNARII '

I. PARTEA TEORETICA

REABILITAREA

../ lnH\tura pentm viitor consecintele juridice ale unci condaliU1ari: intcr­dicpi, ded\deri ~i incapaci tc'iti;

../ nu echivaleaza cu punerea condamnatului In situat_ia anterioara condamnarii sale definitive;

../ se dispune sau se constata cu privire Ia toate condamnarile pe care le-a su ferit o persuana, iar nu doar pentru o parte a acestora (indivi­zibilitatea reabilitarii) pronun~ate in tara sau in strainatate, indiferent de natura ~i gravitatea condamnarii.

1. Reabilitarea de drept

A. In cazul persoanei fizice

;--+ ../ Regula generalii: intervine din oficiu 'in cazul condamnarii unei persoane fizice la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii care nu depa~e§te DOl ani, d aca persoana condamnata nu a savar~it 0 alta infruqiune intr-un termen de 3 ani de la data la ca re pedeapsa a fost cxecutata ori considerata ca executata;

../ Regula specialii: intervine din oficiu la implinirea unui_ termen de 3 ani de la data expirarii termenului de supraveghere a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, fara ca persoana condamnata sa fi comis 0 noua infracthme ~i sa fj intervenit rcvocarea suspenda rii.

254 I Cauze care inl~tura executarea pedepselor

3. graperea -colectiva antecondamantorie nu constituic un-llnpediment la punerea in mi~care sau exercitarea acpunii penale. Chiar dupa intrarea in vigoare a legii de gra~iere, procurorul poate dispune t1imitcrea In judecata a infractorului, iar instanta, cand constata ca fapta de care este acuzat inculpatul constituie infractiune, mai inHh poate dispune condamnarea acestuia pentru infrac~iunea savar~ita, iar apoi va constata ca pedeapsa stabilWi t!ste grapata;

4. pentm a fi aplicabila legea prin care se disptme gratierea antecondam­natorie, este necesar ca:

a) data comiterii faptei de ciHre autor sa fie anterioara datei legii de gratiere (publicare, intrare In vigoare sau data prevazuta explicit de lege), in

·cazul pluralitatii de infractori; ~.., :c~

b) activitatea infractionala, iar m; rezultatul mai grav, sa fie realizata anterior datei legii de gratiere, In cazul infractiunilor progresive;

c) activitatea infrac~ionala sa se fi epuizat anterior datei legii de grapere, In cazul infracpunilor continue, continuate sau de obicei.

5. noul Cod penal prevede di ·gratierea poate privi numai pedepsele aflate in curs de executare, excluzand din obiectul acesteia pedepsele a caror exe­

cutare a fost suspendata sub supraveghere, avand in vedere natura acestei i.nstitu~ii de cauza ce inlatura executarea pedepselor, exceptie facand ipoteza in care prin actul de grapere se dispune altfel;

6. daca in aceea~i cauza se constata di s-a implinit tem1enul de prescriptie a raspunderii penale, dar §i interventia tmei legi de gratiere, se va dispune incetarea procesului penal, iar nu condamnarea inculpatului, unnata de

constatarea ca pedeapsa aplicata a fost gratiata .

-~' Efectele graperii

1. lnlaturarea · in tot sau In parte a executarii pedepsei principale ori

comutarea acesteia in alta mai u~oara;

2. pedeapsa principala este considerata ca executata In cazul gratierii totale §i neconditionate Ia data ramanerii definitive a hotararii juded'ttorc~ti de condamnare in ipoteza · graperii antecondamnatorii sau de la data aplid\rii actului de gratiere In cazul gratielii postcondamnatorii;

, ~

~ l I

l . l

I 255

3. gratierea nu are efect asupra masurilor de siguranta ~i nici asupra drepturilor persoanei vatamate;

4. gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare sau asupra masurilor educative neprivative de libertate, in afara de cazul in care sc dispune altfel prin actul de grapere; pedeapsa complementara a interzicerii unor dreptuli se va executa de la data gratierii pedepsei principale sau a restului de pedeapsa;

5. nu produce efecte asupra pedepselor executate integral ori a celor pentru care a intervenit prescriptia executari pedepsei oli a pedepsei lnchisorii a carei executare a fost suspendata sub supravcghere (afara de cazu 1 cand legea prevede altfel), aceasta vizand, in principiu, pedcpsele care se executa efectiv;

6. dupa gratierea pedepsei principale sau a restului de pedeapsa dimas neexecutat, pedepsele accesorii nu se mai executa;

7. gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept a persoanei condamnate; condamnarea Ia o pedeapsa mai mare de un an inchisoare care a fost gratiata poate constitui prim tennen a! recidivei; termenul de reabilitare incep·e sa curga deJa data gratierii totale sau a restului de pedeapsa;

8. gratierea neconditionata produce acelea~i efecte ca §i tea condiponata, cu mentitmea ca in situatia accstcia din urma efectele au un caractcr provizoriu pana la lmplinirea termenului de lnccrcare din actul de clementa.

v' Revocarea gratierii

\

se poate dispune de instanta de judecata, In cazul In care nu este :espectata conditia prevazuta de lege pe durata termenului de mcercare; .

In situapa In care se revoca gratierea, pcdeapsa aplicata pentru noua infractiune se va cumula aritmetic cu pedeapsa ncexecutata a carei

gratiere a fost revocata.

252 I Cauze care inlatura executarea pedepselor

t 2. sus~en~ar~a dure~za pana la inc.e~:rea/reluarea exec~tar~i . .Pedepsei, respectiv pana la soluttonarea contestape1 m anulare sau a rev1zmm;

3. prescriptia i~i reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare, termenul sau prelungi.ndu-se cu durata de timp a suspendarii.

3. GRA TIEREA '

./ este actul de dementa prin care se dispune inlaturarea, in tot sau in parte, a executarii pedepsei ori comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai Uiioara, prevazuta de noul Cod penal ~i numai in limitele stabilite de acesta pentru infractiuni·saru~ite pana Ia momentul intrarii in vigoare a actului de gratiere;

./ poate fi dispusa de:

1. Pre~edintele Romaniei

prin decret care· se publica in Monitorul Ofidal, la cerere sau din oficiu, numai dupa ramanerea defi.nitiva a hotararii de condamnare;

este doar o grntiere individunlii, postcondmmzntorie §i neconditionntii iii poate fi acordata a tat persoanelor juridice, cat ~i celor Jizice condamnate;

cererea de gratiere i.ndividuaUi poate fi formulata de persoana fizidi condamnata, de aparatorul ori reprezentantul legal al acesteia, precum ~i de sotul persoanei condamnate, ascendentii, descendenpi, fratii, surorile ori copiii acestora, precum ~i de acelea~i mde ale sotului persoanei con­damnate ori de reprezentantul legal sau avocatul persoanei juridice

condamnate;

decretul prezidenpal de grapere nu poate privi: pedepsele deja executate, pedepsele a dhor executare nu a 1nceput din cauza sustragerii condam­natului de la executare, pedepsele a diror executare a fost suspendata sub supraveghere, pedeapsa amenzii penale, pedepsele complementare ~i cele accesorii aplicate persoanei fizice;

graperea indi viduala dispusa de pre;;edinte nu are efect asupra laturii

civile ~i asupra masurilor administrative prommtate intr-o cauza penala;

1

i j

l j

i

I 1 I J

j I

I 253

t poate £i refuzata de catre benefidarul ei, cu exceppa condamnap.lor minori, atu.nci cand cererea de grapere individuala a fost facuta de alta persoana;

decretul de grapere este irevocabil.

l 2. Parlament

este o grnticrc colectivii, simplii snu condifionntii, antecondamnatorie ori postcon­damnatorie, care se acorda prin lege unui numar nedeterminat de persoane Jizice sau juridice pentru condamnari· determinate prin cuantumul pedep­selor sau prin infracpunile pentru care au fost pronuntate;

poate privi numai pedepse aplicate de instanta cu executarea in regim de detentie sau masuri educative privative de libertate penhu fdpte savar~ite anterior datei prevazute in legea de gratiere;

graperea mztccondanmatorie dispusa de Parlament i~i produce efect~le

numai de la data ramanerii definitive a hotararii;

graperea postco11damnatorie dispusa de Parlament· produce efecte prin efectul legii, de Ia data intrarii in vigoare a actului de gratiere, indiferent . daca a fost constatata sau nude catre organul judiciar;

in cazul pluralitbitii de infractiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, obiectul gratierii colective 11 constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infractiuni, ~i nu pedeapsa rezultanta. Daca pentru unele dintre aceste pedepse este incidenta gratierea, ele vor fi descontopite ~i recontopite, iar daca a ramas o singura pedeapsa din pedeapsa rezultanta care nu este grapata, va fi inlaturat ~i sporul aplicat.

CD OBSERVATII:

1. graperea constituie o cauza de inlaturare a executarii pedepsei ce produce, de regula, efecte in personam;

2. gratierea individuala dispusa de Pre~?edintele Romaniei vizeaza numai pedeapsa rezultanta, in cazul condamnarii unei persoane fizice pentru un concurs de infraqiuni, iar nu pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta in parte; .

250 I Cauze care lnHHura executarea pedepselor

2. data ramanerii definitive a hotadirii de revocare sau anulare a ama­narii apliciirii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii

pedepsei sau a liberarii conditionate;

3. data ramanerii definitive a hotararii de inlocui re a pedepsei amenzii

ett pedeapsa inchisorii;

4. data la care pedeapsa principala a amenzii a fost executata sau considerata ca exeetttata, in cazul pedepsei complementare aplicate persoanelor-1ttndic~;

5. data ramanerii definitive a hoH\rarii prin care s-a d ispus lnlocuirea, in cazul inloCttirii masurilor educative.

([) OBS~RV ATIE: in cazul persoanelor juridice, termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii nu ettrge in paralel cu eel a! prescriptiei executarii pedepselor complementare, acesta din urma lncepand sa curga numai de Ia data implinirii termenului de prescriptie a executarii pedepsei

principale.

[J Efecte:

1. pedepsele principale sunt considerate ca executate;

2. dupa expirarea termenului de prescriptie a executa rii pedepsei prin­cipale stabilite In sarcina persoanei fizice, se vor executa pedepselc com­

plementare.

251

-~' Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei

~ -+j1. intervine prin: I ...1 a. inceperea executarii pedepsei;

b. savar~irea din nou a unei in fracpuni;

c. sustragerea de Ia exeetttare, dupa inceperea execu tarii pedepsei;

d. lnlocuirea obJ.ig.c""ttiei de plata a amenzi i cu obligatia de a presta o munca neremunerata In folosul comuniUitii.

.. -+ 2. dupa fiecare lntrerupere lnccpc sa curga Lll1 nou termen de prescriptie,

perioada de timp anterioara nefiind luata In considerare I~ calculul termenului de prescriptie.

CD OBSERVATIE: In materia prescriptiei executarii pedepsei exista numai prescriptia generala, nu ~i prescriptia speciala .

./' Suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei

1. intervine: ~

\ a. cand se dispune amana rea saulntreruperea

\ executOd; pedep,e;;

b. in CC!Zlll in Cili"C instanta dispune SUSpendarea executarii pedepsei pana Ia solutionarea revizuirii sau a contestatiei In tlnttlare.

J

248 I Cauze care inlatura executarea pedepselor

urmate de moartea (nu ~i sinuciderea) victimei se va repne indiferent daca s-a dispus condamnarea pentru forma tentata a infracpunii ori pentru cea

consumata.

2. condamnarea va constitui in continuare tm antecedent penal; in ipoteza comiterii din nou a unei infractiuni intenponate sau praeterintenponate, se va putea re,ine starea de recidiva postexecutorie dad.i sunt indeplinite condipile prevazute de lege.

Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizica

majora sunt:

a) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata sau 'inchisoarea mai mare. de 15 ani;

b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urrneaza sa fie executata, dar nu mai mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea;

c) 3 ani, in cazul in care pedeapsa este amenda.

CD OBSERVATII:

1. prin pedeapsa ce se execttlii se intelege pedeapsa stabilita de instanta, tffiandu-se cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia; se va avea astfel in vedere pedeapsa stabilita pentru infracpunea pentru care inculpatul a fost condamnat sau pedeapsa rezultanta in cazul concursului de infracpuni, recidivei sau pluralitatii intermediare; in ipoteza In care, in condipile art. 585 NCPP, intervine modificarea pedepsei, se va avea In vedere Ia stabilirea termenului de prescrippe noua pedeapsa aplicata;

2. dad\ a intervenit revocarea liberarii conditionate ca urmare a nerespectarii cu rea-credinta a masurilor de supraveghere sau a nelndeplinirii obligapilor

impuse de ditre instanta, termenul de prescriptie se 'calculeazii In raport cu restul de pedeapsii 11eexecu tat;

l . . I .

I 1

j 1

1

I j

l 249

3. In cazul Jnlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, termenul de

prescriptie se calculeazii f11 raport cu dttrata pedepsei !nchisorii care a fnlocuit pedeapsa amenzii.

../ Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana juri-dicisunt ·

a) 5 ani, pentru pedeapsa principala a amenzii;

b) 3 ani, pentru pedeapsa complementara aplicata persoanelor juridice.

../ Terrnenele de prescriptie a executarii masurilor educative sunt:

a) 2 ani, pentru masurile educative neprivative de libertate;

b) un termen egal cu durata masurii educative privative de libertate luata, dar nu mai putin de 2 ani.

CD OBSERVATIE:. dad\ s-a dispus lnlocuirea masurilor educative, executarea

se prescrie In raport cu masura educativa mai grea.

../ Termenele de prescriptie a executarii pedepselor sunt termene sub­

stantiale de drept penal ~i se ·calculeaza de la:

1. data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, respectiv a hota­

rarii prin care s-a dispus masura educativa (privativa sau neprivativa

de libertate);

246 I Cauze care lnlatura executarea pedepselor

4. condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de 1111 an aplicata unui infractor major pentru savar§irea unei infractiuni intentionate sau praeterintentionate, care a fost amnistiata, nu constituie prim termen al

recidivei;

s. constituie un impediment la revocarea gratierii conditionate a pedepsei sau la revocarea liberarii condit]onate (cand amnistia vizeaza infraqiunea din a carei condamnare s-a dispus liberarea);

6. condamnatul care sc bucura de efectele amnistiei nu poate solicita despagubiri civile pentnt partea executata din pedeapsa stabilita pentru

infractiunea amnistiaUi;

7. inHitura executarea masurilor educative privative sau neprivative de

libertate care nu au fost executate.

CD OBSERVATII:

1. persoana condamnata poate invoca interventia amnistiei postcondam­natorii pe calea contestatiei Ia executare;

2. efectele amnistiei postcondamnatorii nu sunt similare cu cele produse de prescriptia executarii pedepsei sau de reabilitare;

3. intervenirea amnistiei postcondamnatorii m1 'i11liiturii posil1i/itaten solicitiirii co11stntiirii intervcHtiei renbiliti'irii de· drcpt sau dt? n disp1111c renbi/itarea judeciitorcnscii, nnmi~tin postnmdnmnntorie producn11d tjcctc mni rcstrnnse decnt ·

rcnbilitnrcn;

4. condamnarea anterioara pentm care s-a dispus amnistia nu constituie impediment Ia dispunerea renuntarii Ia aplicarea pedepsei, amfmarea aplidirii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei ce se aplidl. pentru savar§irea unci noi infractiuni;

5. amnistia nu produce efecte asupra drepturilor per$Oanei vatamate/partii civile ~i nici asupra masurilor de siguranta, cu exceppa confisdirii extinse.

2. PRESCRIP'flA EXECUTARII PEDEPSEI

../ Este prescriptibila

1. executarea pedepselor pnncipale a plicate persoand fizice sau juridice;

2. executare~ pcdcpsclor complementare aplicatc perso;:melor juridice.

../ Este imprescriptibila

1 1. executarea pedepselor principale stabilitc persoanei fizice sau juridice

pentru infractiunile de genocid, contra umanitatii §i de riizboi, indi­

ferent de data la care au fost comise, infr.actiunile de omor, omor calificat, precurn ~i pentru infractiunile intentionate urmate de moartea (nu ~i sinuciderea) victimei;

2. executarea masurilor de sigmanta;

3. executarca pcdcpselor complementare aplicate persoanei fizice.

CD OBSERVATII:

1. imprescriptibilitatea executarii pedepsci pentru infractiunile de genocid, contra umaniHitii §i de razboi, hrdrfercnt de dntn In care mt fost comise, infractiunile de omor, omor calificat, precum §i in.fractiunile i.ntentionate

244 Cauze care lnl~tur~ r~spunderea penal~

3. impacarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta, care pot fi dispuse chiar in absenta unei condamnihi penale, cu excepfia confisdirii

extinse, care implica existenta unei condamnari;

4. ln cazulm care infrac~unea este savar~ita de reprezentantul persoanei juridice viitamate, impacarea va produce efecte numai dadi este insu~ita

de procuror [art. 159 alin. (6) NCP].

II. PARTEA PRACTICA

,& La stabilirea termenelor de prescriptie a raspunderii penale se ~ne seama de pedeapsa prevazuta de lege la data savar~irii infractiunii, daca aceasta lege este mai favorabiHi (C.S.J., s. pen., dec. nr. 826/2004).

& Cand tragerea la dispundere penala este condi?onata de plangerea prealabila a persoanei vatamate, plangerea Hicuta de sot pentru sotie sau de parinte pentru copilul sau minor cu capacitate de exercitiu restransa nu poate duce la punerea in mi~care a actiunii penale. Ratificarea unei asemenea plangeri de catre persoana efectiv vaHimaHi, cu efect de pro­movare a acpunii penale, nu ar putea fi facuta decat 'in termenul prevazut

de lege (C.S.J., s. pen., dec. nr. 1566/2000).

~ Cand persoana vatamata este surdo-mut, retragerea pHingerii prealabile facuta prin declarape consemnata in incheiere nu este valabila, dadi nu s-a facut prin interpret sau printr-un 'inscris depus la dosar (C.S.J., s. pen., dec.

nr. 1397/1992).

FI$A nr. 23 CAUZECAREINLATURAEXECUTAREA

PEDEPSELOR

I. PARTEA TEORETICA

1. AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE

./ se disptme de Parlament printr-o lege orga.nica, prin care se 'inlatura executarea pedepselor in cazul infraqiunilor pentru care a intervenit 0

condamnare definitiva pana la data intrarii sale 1n vigoare sm.1 pana la 0 alta data prevazuta in lege;

../ legea de amnistie are caracter retroactiv.

[J Efecte: amnistia postcondamnatorie produce efecte obligatorii in rem (cu

exceppa situatiei in care prin legea de arnnistie se dispune altfel); ./ efectele se produc numai pentru vii tor:

! 1. 'impiedicarea executarii sau 'inlaturarea executaru pedepsei principale sau

complernentare, care nu au fost executatc;

2. pedeapsa principala este considerata ca executata;

3. amenda mcasata anterior amnistiei nu se restituie;

242 Cauze care inllHura raspunderea penala

limitandu-se astfel dreptul de dispozitie al persoanei vatamate tocmai in vederea asigudirii unei protec~ii mai efidente a acestor persoane care se

afla intr-o pozitie vulnerabila;

../ in cazul infracpunii de violen~a 1n familie (art. 199 NCP), cu toate di

aqiunea penala se pune in mi~care la plfmgerea prealabila, poate interveni

numai impikarea drept cauza care inHitura raspunderea penala.

CJ Efecte: 1. reh·agerea plangerii prealabile penale are ca .efect inlaturarea raspun-

derii penale pentru infractitmea savar~ita, constituind totodata ~i un

impediment la punerea in mi~care a ac~iunii penale; in situatia in care

retragerea plangerii prealabile intervine in cursu! urmaririi penale,

procurorul dispune clasarea, iar daca aceasta este constatata in cursu!

- judecatii, instanta disptme incetarea procesului penal; suspectul sau

'= :t: inculpatul poate solicita continuarea cercetarilor sau a judeditii in

vederea dovedirii nevinova~iei sale;

2. retragerea plangerii prealabile produce efecte in personam, 1nHiturand

raspunderea penala a persoanei cu privire Ia care plangerea a .. fost

retrasa, urmand ca procesul penal sa continue cu privire la suspectn sau

inculpa~ii cu privire la care plangerea nu a fost retrasa [art. 157 alin. (2)

NCP];

3. retragerea plangerii prealabile nu are efecte asupra actiunii civile,

instanta penala urmfmd sa 0 lase nesolu~ionata; 4. retragerea plangerii m1 are efecte asupra masurilor de siguranta, care

pot fi dispuse chiar in absen~a tmei condamnari penale, cu exceptia

confiscarii extinse, care implica existenta unei condamnari.

G? 5. iMPACAREA

../ este posibila numai 'in cazurile explicit prevazute de lege pentru ii~ra~­ptmile la care acpunea penala se exercita din oficiu; ca exceptie, ill cnzunle m cnre legen prevede rn cazlll nllumitor injmctiuni In plfi11gerea prenlnbilii posibilitntea

i . i l

I

243

procurorn/11i de a exercita actiwzea pennia din oficiu, iar !11 concret procurorul a actionat In acest sens, fmpacarea este posibila dacii legea o prevede fn mod explicit

[de pilda, art. 199 alin. (2) NCP raportat Ia art. 193 NCP (lovirea sau alte

violen~e savar~ite asupra unui membru de familie)];

../ pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de exerci~iu, impacarea

se face numai de reprezentantii lor legali. Persoanele cu capacitate de

exercitiu restransa se pot lmpaca cu incuviin~area persoanelor p revazute

de lege; in cazul persoanelor juridice, impacarea se poate realiza de

reprezentantuJ legal al acestora sau de persoana desemnata de organul

judiciar sa reprezinte persoana juridica;

./ impacarea trebuie sa fie personala, explicita, totala; neconditionata,

definitiva §i..s.a...-in~¥-ina pana la citirea actului de sesizare al instantei

[art. 159 alin. (3) NCP];

../ poate fi realizata oral sau in' scris In fata organelor judiciare; in ccizulin

care asistenta juridica este olJligato-rie, impacarea trebuie sa se realizeze

numai In prezenta avocatului ales sau a aparatorului din oficiu;

../ In cazul ~~ care procedura de mediere se desHi§oara inaintea inceperii

procesului penal ~i aceasta se inchide prin solu~onarea conflictului ~i

incheierea une1 !ntelegeri, fa pta nu va atrage raspunderea penala pentru

faptuitorul cu privire la care conflictul s-a incheiat prin med iere.

[J Efecte:

1. !mpacarea are ca efect lnlaturarea raspunderii penale pentru infracti­

unea savar~ita, constituind totodata ~i un impediment la punerea in

mi~care §i exercitarea acplmii penale; in sihtapa in care 1mpacarea

intervine in cursu! urmaririi penale, procurorul dispune clasarea, iar

dadi aceasta este constatata In cursu! judeditii, instan~a dispune ince­

tarea procesului penal ~i constata stinsa actiunea civ ila; suspectul sau

inculpatul NU poate solicita continuarea cercetarilor sau _a judeditii in

vederea doved i ri i nevinovi:Wei sale;

2. ]mpacarea produce efecte ill f'CI'SOI!t1111 , !nlaturand raspunderea penala a

suspectului sau inculpatului care s-a lmpacat cu persoana vatamata;

240 Cauze care lnlatura raspunderea penala

./ acpunea penala poate fi pusa in mi§care ~i din oficiu in situapa in care persoana juridica vatamata prin savar~irea infracpunii este reprezentata chiar de catre infractor;

./ dad\ persoana vatamata a decedat sau persoana juridica a fost lichidatii, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, acpunea penalii poate fi pusa in mi;;care din oficiu

[art. 157 alin. (5) NCP]; oficialitatea acpunii penale opereaza ~i in ipoteza in care pe intreaga durata a termenului de formulare a plangerii prealabile persoana vatamata a fost intr-o imposibilitate obiectiva de a formula plangere prealabila aflata in legatura directa cu infraqiunea, decedand ca urmare a infracFunii dupa expirarea termenului de formulare a plangerii prealabile;

./ plangerea prealabilii trebuie formulata in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a ajlat despre siivar§irea faptei; dadi persoana vatamata este un minor sau un incapabil, tennenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savar~irea faptei; in cazul in care Hiptuitoml este reprezentantul legal al minomlui sau incapabilului, termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal (art. 296 NCPP);

./ termenul prevazut de lege pentru introducerea pHl.ngerii prealabile se suspenda pe durata desfa;;urarii medierii.

./ . d .. "bTt t d .. m IVIZl 1 1 a ea raspun ern pena e es e: -

1. activii - cand prin savar~irea infracpunii au fost vatamate mai multe

persoane, infractorul va raspunde penal, chiar dad\ pU'mgerea preala-bila a fost formulata numai de una din persoanele vatamate;

~ 2. pasivii - cand infraqiunea a fost savar;;ita de mai multe persoane (au tori,

instigatori, complici); ace;;tia vor raspunde penal, chiar daca plangerea prealabiHi a fost formulata numai cu privire Ia unul dintre partici-

panti.

I 241

[J Efecte:

1. lipsa plangerii prealabile penale are ca efect lnli=iturarea riispunderii penale pentru infractiunea savar~itii, constituind totodata ~i un impe­diment la punerea In mi~care a actiunii penale; in situapa In care lipsa plangerii prealabile este constatata in cursu] urmfuirii penale, procu­rorul dispune clasarea, iar dadi aceasta este constatata in cursul jude­catii, instanta dispune incetarea procesului penal;

2. nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceppa confisciirii extinse, care presupune existenta unei condamnari;

3. instanta nu poate solutiona acpunea civila dacii nus-a formulat plangere prealabila, urmand ca aceasta sa poata fi exercitata pe cale separata la instanta civila .

G? 4. RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE

./. in ipoteza in care a fost formulata in mod legal o pHingere prealabila, persoana vatamata poate aprecia ca nu se mai impune tragerea la ras­pw~dere penala a infractorului ;;i poate retrage plangerea formulata oricand inainte ca hotararea ju?editoreasca sa devina definitiva; in cazul In care persoana vatamata este tm minor, retragerea plangerii prealabile nu echivaleaza intotdeauna cu lnlaturarea rasptmderii penale a infracto­mlui, deoarece actiunea penala poate fi exercitata ~i din oficiu;

./ retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie explicita (personal sau prin mandatar special) ~i necondi~onata, putfmd fi realizata oral sau in scris in fata organelor judiciare;

./ in cazul persoanelor viitamate lipsite de capacitate de exercitiu/cu capa­citate de exercipu restransa, retragerea plangetii prealabile se face numai

de reprezentantii lor legali/cu incuviintarea persoanelor prevazute de

lege;

./ daca acpunea penala a fost pusa 1n mi§care din oficiu in condipile legii (de pilda, In cazul.ln care persoanele viHamate stmt minori), retragerea plangerii produce efecte numai daca este insu~itii de procuror,

238 Cauze care lnlatura raspunderea penala

2. suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau a judecapi pentru a-~i dovedi nevinovatia;

3. prescrippa nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia confiscarii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesara exis­tenta unei hotarari de condamnare;

4. de asemenea, prescrippa nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate ~i nici asupra acpunii civile exercitate 1n cadrul procesului penal (instanta Ul.sfmd nesoluponata actiunea penala).

~ lntreruperea cursului prescrippei raspunderii penale:

l 1. produce efecte i11 rem ~i intervine octatd. cu ind.eplinirea de d.tre

organele judiciare competente, lnaintc de lmplinirea termenului de prescrippe, a oricanti act de procedud\;

> -'

· 2. dupa fiecare intrerupere inceP-e sa curga un nou tennen de prescrip!ie, pcrioada de timp a.ntelioara nefiind luata in considerare Ia cakulul termenului de prescrippe;

3. prescriptia speciala: prescriptia va produce efecte orid!te lntreru­peri ar avea loc, daca termenul de prescriptie prevazut de lege a fast depa~it cu inca o data.

CD OB~ERVATII: 1. intrentperea cursului prescriptiei produce efecte fata de top participantii Ia

infracpune, chiar daca actul de lntrerupere prive~te numai pe unii dintre ei;

2. admiterea In principiu a cererii de redeschidere a procesului penal in cazul condamnarilor pronuntate 1n !ipsa (cale extraordinara de atac potrivit noului Cod de procedura penala) face sa curga un nou termen de prescriptie a dispunderii penale.

I 239

~ Suspendarea prescrippei raspunderii penale produce efecte in perso­nam §i intervine -----........,~

1. pe durata cat 0 dispozitie legala J:mpiedidi punerea ln rni~care a acpunii penale sau continuarea procesului penal (de pilda, 1n situa_pa lipsei plangerii prealabile);

2. pe durata cat 0 lmprejurare de neprevazut ori care nu poate fi lnlaturata lmpiedica punerea 1n ~care a actiunii penale sau continuarea proce­sului penal.

(DoBSERVATIE: perioada de timp in care termenul de prescriptie a ras­punderii penale a fost suspendat nu se ia 1n calcul pentnt stabilirea termenului prescriptiei speciale.

c::;:r 3. LIPSA PLA.NGERII PREALABILE

./ Ia anumite infractiuni strict ~i limitativ determinate de lege, efectuarea

urmaririi penale, precum ~i punerea In mi~care sau exercitarea acpunii · penale sunt conditionate de formularea unei plangeri prealabile (con­

ditie de ped.epsibilitate ~i de procedibilitate) de dHre persoana viWimata personal sau prin mandatar specia l;

,/ lipse.!?te plangerea prealabila cand persoana vatamata nu a formulat-o ori atunci cand plangerea nu este formulata cu respectarea conditiilor prcvazute de lege (persoana care poate formula pH\.ngere, conditii de forrria, termen);

~ dmd persoana vaUimata este lipsita de capacitate de exercipu ori cu capacitate de exercitiu restransa, plangerea prealabila se face de repre­zentantii ei legali (parinte, tutore, curator), respectiv cu incuviin~area persoanelor prevazutc de legea civila; 'in aceste cazuri, actiunea penala se poatc pwze In mi~cnre ~i di11 oficiu;

236 I Cauze care In latura raspunderea penal a

b) 10 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar~ita pedeapsa

mchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depa§e;;te 20 ani;

c) 8 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar;;ita pedeapsa

inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depa;;e§te 10 ani;

d) 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savar;;iHi pedeapsa

inchisorii mai mare de un an, dar care nu depa§e§te 5 ani;

e) 3 ani, cand legea prevede pentru iniractiunea savar~iti=i pedeapsa

inchisorii care nu depa;;e;;te un an sau amenda.

CD OBSERVA 'fll:

1. cand legea . prevede pentru infractiunea comisa pedepse alternative, sta­bilirea termenului de prescriptie a dispunderii penale se va face la pedeapsa

cea mai grea;

2. termenele de prescriptie a raspunderii penale se reduc la jumatate pentru

cei care la data savar;;irii infracpunii erau minori;

3. stabilirea termenului de prescrippe se face prin raportare la maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata, chiar dadi fapta a ramas in faza tentativei; nu vor fi avute in vedere eventualele

cauze de atenuare sau agravare a pedepsei;

4. noul Cod penal prevede acelea§i tennene de prescriptie a raspunderii

penale pentru pcrsoana juridica ca ;;i in cazul persoanei fizice.

./ Termenele de prescrippe ale raspunderii penale sunt termene sub­

stanpale de drept p-enal !?i se calculeaza de la:

1. data savar;;irii infracpunii de dltre au tor;

2. data incetarii actiunii sau inacpunii infractionale (epuizare), in cazul infractiunilor continue;

3. data savar;;irii ultimei actiuni sau inactiuni infracponale (epuizare)

in cazul iniractiunilor continuate;

4. data savar;;irii activitapi infracponale, in cazul infracpunilor

progresive;

5. data savar§irii ultimului act, in cazul infractiunilor de obicei.

CD OBSERVATII:

237

1. nu prezinta astfel importanta sub aspectul curgerii termenului de prescrip­tie a raspunderii penale data comiterii actelor de instigare ori a celor de complicitate anterioara;

2. in cazul infractiunii progresive, durata termenului de prescrippe va fi stabilita in funcpe de pedeapsa prevazuta. de lege pentru rezultatul mai grav definitiv produs;

3. 1n cazul savar;;irii unei infractiuni contra liberH'itii ;;i integritapi sexuale (art. 218-223 NCP) fata de un minor, termenul de prescriptie _incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major, indiferent de momentul sa~ar;;irii infractiunii; dad min_oml a decedat inainte de implinirea majo­ratului, termenul de prescrippe incepe sa curga de la data decesului.

[j Efecte:

1. prescriptia raspunderii penale areca efect inli'iturarca raspunderii penale pentru infracpunea savar§ita, constituind totodata ;;i un impediment la

punerea in mi§care sau exercitarea actiunii penale (produce efecte simi­

lare amnistiei antecondamnatorii); daca procurorul constata ca a inter­

venit prescriptia raspunderii penale, dispune prin ordonanta clasarea,

iar instanta, prin hotarare, incetarea procesului penal;

FI~A nr. 22 CAUZE CARE INLATURA AASPUNDEREA PENALA

I. PARTEA TEORETICA

1. AMNISTIA ANTECONDAMNATORIE

'V' 'St! dispune de Parlament printr-o lege organi.di (sau ordonanta de urgenta a Guvernului.), prin care este rnUiturata raspunderea penala pentru inftacpuni savar~ite de 0 persoana fizidi sau juridica pana la data intrarii sale in vig~are sau pana lao alta data prevazuta in lege;

./ legea de amnistie are caracter retroactiv;

./ pentru a fi incidenta amnistia antecondamnatorie in cazul infracpu­nilor continue, continuate sau de obicei, este necesar ca momentul epuizarii acestora sa fie anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute in aceasta lege;

./ o infractiune progresiva poate fi arnnistiata antecondamnatoriu daca momentul comiterii activitapi infractionale este anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute In aceasta lege;

./ In cazul concursului de infracpuni, incidenta Iegii de amnistie se va aprecia In functie de fiecare infractiune comisa, iar nu prin raportare la

pedeapsa rezultanta.

[J Efecte:

1. inli'\tura raspunderea penala pentru infractiunea savar$ita;

2. actiunea penala nu mai poate fi pusa in mi~care sau exercitata; procurorul va dispune dasarea, iar instanta incetarea procesului penal. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmarilii penale sau a judecatii pentnt a-$i dovedi nevinovapa;

I 235

3. produce efecte obligatorii in rem (cu excepP,a situatiei in care prin legea de amnistie se dispune altfel);

4. interventia amnistiei antecondamnatorii nu impiedica a plicarea de masuri de siguranta, cu exceptia confisdirii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesara existenta tmei hotarari de condamnare;

5. nu are efect asupra drepturilor persoanei vaUimate ~i nici asupra acpunii civile exercitate in cadrul procesului penal (instanta urmand sa lase nesoluponata actitmea civila);

6. de efectele amnistiei antecondarnnatorii nu benefidaza !ii favorizatorul infractorului amnistiat sau tainuitorul bunurilor provenite din infractiunea amnistiata, In !ipsa unei prevederi explicite in legea de amnistie.

2. PRESCRIPTIA MSPUNDERII PENALE '

./ cauza ce lnlatudi raspunderea penala ca urmare a trecerii tmei perioade de timp prevazute de lege;

./ are caracter real, profitand tuturor partic~pantilor la savar~irea infrac­punii;

./ sunt imprescriptibile: infractiunile de genocid, contra umanitapi ~i de riizboi, i11d~fmmt de data Ia care au fost comise, infracptmile de omor, omor calificat, precum ~i i.nfracpunile intentionate urmate de moartea (nu $i sinuciderea) victimei;

./ impresaiptibilitatea raspunderii penale va opera atat in ipoteza formei tentate a infractiunii, cat ~i in ipoteza formei consumate, fie ca acesfe infractiuni au fost comise de un infractor minor sau de u.nul major;

./ opereaza din oficiu, la momentul implinirii termenului de prescriptie.

Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana fizidi

§i juridicii (au tor sau participattya siiviir$irea infracfiunii) sunt:

a) 15 ani, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea

savar~ita este detentiunea pe viata sau ind1isoarea mai mare de 20 ani;

232 Masurile educative privative de libertate

b. executarea pedepsei inchisorii, la care va adauga un spor obligatoriu de eel put:in 1/4 din durata masurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta, daca pentru fapta comisa in stare de mino­ritate a stabilit 0 masura educativa privativa de libertate, iar pentm fa pta comisa ca major a stabilit pedeapsa inchisorii;

c. executarea detentiunii pe via~a, daca pedeapsa aplicaHi pentru fapta comisa ca major este detenP,unea pe viata;

d. executarea masurii educative privative de Iibertate, care poate fi majorata cu 6 luni, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege pentru respectiva masura, daca pentru fapta comisa in stare de minoritate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de liber­tate, iar pentru fapta savar~itli ca major a aplicat pedeapsa amenzii.

2. In cazul faptelor siivfir$ite ca major, dupii riimiinerea definitivii a hotiiriirii prin care s-a aplicat miisura educativii, !nainte sazt 'in timpul exectttiirii miisurii educative, a liberiirii sau a asistiirii zilnice care a 'inlowit intemarea, instanta va aplica obligatoriu o pedeapsii ~i va dispune:

a. numai executarea pedepsei, daca pentru fapta savar~ita ca minor stabilise 0 masura educativa neprivativa de libertate;

b. executarea pedepsei inchisorii, la care va adauga un spor obligatoriu de eel putin 1/4 din durata masurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta, dad\ pentru fapta savar~ita in stare de minoritate fusese stabilita 0 masura educativa privativa de libertate;

c. executarea d~tentiunii pe viata, daca ped~apsa aplicata pentru fapta comisa ca major este detenpunea pe viata;

d. executarea masurii educative privative de libertate, care poate fi majorata cu 6 lun.i, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege pentru respectiva masudi, daca pentru fapta comisa in stare de minotitate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de tiber­tate, iar pentru fapta savar~ita ca major a aplicat pedeapsa amenzii.

---+ 3. Descoperirea ulterioara a unei infractiuni savar~ite in timpul rninoritatii

._/ daca pe durata temzenului de supraveghere al arnanarii aplicarii pedepsei, al suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei lnchisorii ori al

i I

I j. I

IAJM.IWJI I 233

liberarii condiP,onate din executarea pedepsei inchisorii, se descopera di persoana supravegheata (majora) mai savar~ise 0 infraqiune in timpul minoritapi, pentru care s-a luat, chiar dupa expirarea acestui termen, 0

milsurii educativii privativii de libertate, amanarea, suspendarea sau liberarea

se anuleaza, aplicandu-se in mod corespunzator regulile prevazute de art. 129 alin. (2)-(4) NCP, descrise mai sus;

._/ daca infrac~unea/infractiunile savar~ite in minorat nu au fost descoperite inauntrul termenului de supraveghere, nu se va mai putea dispune anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executiirii pedepsei ori a liberarii conditionate; pentru aceste infracp.uni se va aplica totu~i 0 masura educativa (dadi. nu a intervenit intre timp vreo cauza de inlaturare a dispunderii penale), care va fi executata chiar daca. infrac­torul a devenit intre timp major;

/ NU se va dispune anularea amanarii pedepsei, a suspendarii sub supra­

veghere a executarii pedepsei ori a liberarii conditionate, dadi pentru infractiunea/infractiunile comise in minorat ~i descoperite in termenul de supraveghere s-a aplicat 0 masura educativa neprivativa de libertate; in

acest caz, masura educativa neprivativa de fibertate se va executa chiar daca infractorul a devenit intre timp major, alaturi de masurile de supra­

veghere ~?i/sau obligatiile stabilite de catre instanta odata cu dispunerea amanarii aplicarii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, respectiv a liberarii cond*onate.

230 I M~suri le educative privative de I ibertate

_,Obligatii de ,a face"

a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionala; b) sa se prezinte la servidul de probapune la datele fixate de acesta; c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicaHi.

-+Jobligatii de ,a nu face"

a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de probatiune, limita

teritoriala stabiliHi de instan~a;

b) sa i'tu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adtmari publice, stabilite de instan~a;

c) sa nu se apropie ~i: sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participanpi la savar§irea infracpunii ori cu alte

persoane stabilite de instanta.

./ daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instan~a care n j11decnt cnuzn 111 primii iHstnn{ii revine asupra inlocuirii sau liberiirii (miis11rii obligatorie) ~i dispune executnrea restttlui riimns neexewtnt din durntn miisurii interniirii intr-zm centru de defentie.

--.jschimbarea regimului de executare

./ daca, in cursul executarii masurii internarii intr-w1 centru de detenpe,

persoana intemata care a implinit varsta de 18 ani are un comportmnent prht care influen{enzii negativ snu lmpiedicii procesul de rec!lpernre ~i rcintegrnre n ce/orlnlte personne internnte, instanta poate dispune continuarea execu­tarii masurii educatiye intr-un penitenciar;

./ sd1imbarea regimului de executare nu are semnificatia lnlocuirii masurii educative cu o pedeapsa, dispunandu-se nwnai schimbarea locului uncle

urmeaza a fi executata.

231

2. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI I

--.1. Pluralitatea de infraqiuni savar~ite numai in timpul minoritatii

j Ipoteze: I a. dadi faptele sunt concurente ~i sunt judecate in aceea~i cauza, se stabile~te

~i se ia o singurii miis11rii educativii pentru tonte fnptele;

b. daca faptele sunt concurente, insa eel putffi una este judecata dupa rama­nerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus o masura educativa, sau daca minorul a mai savar~it una sau mai multe infractiuni in timpul executarii masurii educative sa:ra 1;istarii zilnice care a inlocuit inter­narea intr-un centru educativ, instanta va putea dispune: i) prelwzgiren snu f11locuirea miisurii, conform art. 123 alin. (3) NCP, in

cazulln care minorul se afla in executarea unei masuri neprivative de libertate;

ii) prelwzgiren sau flllocuirea 111ifsurii cu cen n i11temiirii tlltr-ztll cwtnt de dete11{it: smt executnren restului riimas, conform art. 124 alin. (3) sau (7), dupa_ caz, in cazul in care minorul se afla in executarea internarii intr-un centro educativ;

iii) prelz111giren durntei snu cxccu tnrca rcstlllui, conform art. 125 alin. (3) sau (7), in cazul in care minorul se afla In executarea internarii intr-un centru de detentie.

__. 2. Pluralitatea de infracpuni savar~ite a tat in timpul minoritatii, cat ~i dupa majorat

!Ipoteze:

1. in cn: ul faptelor col!cw·ente, instnutn Pn stnllili o miisurii educntivii pe11tm faptn co111isi'i 111 stnre de minoritntc ~i o pedcapsii pe11fm fnptn siivfir~itii en major ~iva dispznze:

a. executarea numai a pedepsei (amenda penaUi, tnchisoar~ sau inchi­

soarea insopta de amenda penaUi), daca pentru fapta savar~ita ca minor a stabilit 0 masura educativa neprivativa de libertate;

228 Mlisurile educative privative de libertate

CD OBSERVATII:

1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acesteia, cat ;;i In ceea ce prive§te durata masurii educative) se va realiza in functie de criteriile generate de individualizare prevazute de art. 74 alin. (1) NCP;

2. masura educativa a intemarii intr-un centru educativ se va executa fie inainte, fie dupa implinirea vftrstei de 18 ani, fie atat inainte, cat ~i dupa implinirea varstei de 18 ani, in funcpe de data ramanerii definitive a hotararii judecatore§ti;

3. intemarea intr-un centru de detentie poate fi dispusa §i in ipoteza in care instanta decide !nlocuirea miisurii interniirii intr-un ce11tru educativ c11 miisura intemiirii 1ntr-un centru de detentie, daca In perioada intemarii intr-un centm educativ minorul savar§e§te 0 nouii infractiune SQll _este judecat pentrtl 0 illjtncfirme C01lCllTCittii savar§itc\i anterior.

-+ Prelungirea intemarii intr-un centru de detentie

./ daca, in perioada internarii intr-un centm de detenti:e, minorul

savar§e§te 0 now] illfractiune sau este judecat pentrll 0 infractiune COIZC!lrentif savar§ita anterior, instan~a disptme prelungirea masurii internii.rii (mii.surii obligatorie), fiirii a depii§i durata maxima a miisurii interniirii intr-un centru de detentie, determinatii in raport

w pedeapsa cea mai grea dintre cele previizute de lege pentru infractiunile siivar§ite;

./ din durata masurii intemarii intr-Lm centru de detentie astfel cum a

fost prelungita se deduce perioada executata deja pana Ia data

ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus prelungirea.

-+ Inlocuirea intemarii intr-un centru de detenpe cu masura asistarii

zilnice. Liberarea minorului din centrul de detentie

./ daca, pe durata intemarii intr-un centru de detentie, minorul a

dovedit interes constant pentru insu§irea cuno§tintelor ~colare §l

profesionale ~i a facut progrese evidente in vederea reintegdhii sociale,

dupa executarea a eel pufin jumiitate din durata interniirii, instanta poate

dispune:

229

a. inlocuiren intemiirii cu miisurn educntivii n nsistiirii ::illzice pe o periondii egnlii cu duratn intemiirii lleexecutnte, dar mt mai mult de 6 Ltmi;

.t' este necesar ca minorul sii 1111 fi lmplinit varsta de 18 nlli Ia data pronuntarii hotararii ramase definitive;

./ daca, in urma inlocuirii masmii internarii intr-un centru de detentie

cu masura asistarii zilnice, minorul a savar§it 0 noua infrac~iune, pfuta

Ia implinirea duratei intemfuii $i in stare de minoritate, instaufn ciirein !i revine conzpetenta sa judece noua infracfitme siivfir~itii de minor revine nsupra flllocttirii (nuisura obligatorie) ;;i dispune:

1. executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale intr-un centru de detentie· ·

' I

2. preltmgirea duratei masurii intemarii intr-un centru de detentie

pana Ia maximul prevazut de lege, determinat In raport ~ pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute de lege pentru infractiunile savar§ite.

b. Iibera rea din centrul de dete1ztie, dncii persomza intemntii a implinit vfirsta de 18 lllli;

.f' libcrarea dintr-w1 centru educativ nu poate fi dispusa inainte de lmplinirea varstei de 18 ani;

./ in cazul savar§irii d~pa liberare a unei noi infracpuni, respectiv a unui

concurs (real sau ideal) de infrac~imu pana la lmplinirea duratei masurii intemihii, vor fi incidente dispozitiile art. 129 alin. (2) lit. b)-d)

NCP, ce reglementeaza pluralitatea de infracpuni, atunci dind una

dintre infractiuni este comisa in minorat, iar ceal~lta dupa 'implinirea varstei de 18 ani, iar nu institupa revodirii liberarii, noile infractiuni fiind comise de un major.

__. Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori liberarii

.f' odata cu 'inlocuirea intenziirii 'i11tr-zm ce11tm de detenfie c11 miisura nsistiirii

zilnice sau odata cu dispunerea libcriirii din centml educntiv instanta I '

trebuie sii impzmii respectarea tmeia sau mai muJtora dintre urmatoarele

.obligatii, pan~ \a !tn'plinirca duratei mas urii internarii:

M~surile educative privative de libertate

---+ Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii intemarii ori liberarii

./ odata cu 'inlowiren ilztenziirii 'intr-wz centru educntiv cu miisurn nsistiirii zilnice sau odata cu dispunerea liberiirii din centrul educntiv, instan~a trebZ£ie sii impzmii respectarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele

obligatii, pana la implinirea duratei masurii intemarii:

-1 Obligatii de ,a face"

a) sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionaHI; b) sa se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta; c) sa se suptma masurilor de control. tratament sau ingrijire medicala.

---+lobligatii de ,a nu face"

a) sa nu depa~easca, Hira acordul serviciului ·de probatiune, limita

teritoriala stabilita de instanta; b) sa nu se ~fle 1n anumite locuri sau Ia anumite manifestari sportive,

culturale ori la alte adunari publice, stabilite de_ instanta; c) sa nu se apropie ~i sa nu comunice cu victima sau cu membri de

familie ai acesteia, cu participantii la savar~irea infractiunii ori cu alte

persoane stabilite de instanta .

./ dad\ minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masui·ii asistarii zilnice sau obligapile impuse, instanta cnre n jwiecnt cnuzn til primii instnntii revine asupra inlocuirii sau liberiirii (miisurii

o/11igntorie) ~i dispu11e cxccutarea restrtlui riimas 11eexecutat dilz durata

111iisurii i11tenziirii fntr-u1t ceHtrtt edrtcativ.

---+ Schimbarea regimului de executare

./ dacii, in cursu! executarii masurii internarii intr-un centnt educativ,

persoana internata care a implinit varsta de 18 ani are un comportament pri11 cart.' illflztell{eazi'i 11egativ saulmpiedicii procesul de rc?cupcrnre ~i rei11tegrnre a celor/alte persomze iHtemate, instanta POATE DISPUNE continuarea

executarii masurii educative lntr-un penitenciar;

l

227

./ schimbarea regimului de executare nu are semnifi'cat;a ~-~ · .. v .. 1~ uuOCUllU masurn

educative cu o pedeapsa, dispunandu-se numai schimbarea locului uncle urmeaza a fi executata .

B. Intemarea intr-un centru de detentie I 1. consta In intern area minontlui lntr-o institupe specializata ln

recuperarea minorilor, cu regim de paza ~i supraveghere (centro de detentie), uncle va urma programe intensive de reintegrare sociala, precum ~i programe de pregatire ~colara ~i formare profesionala potrivit aptitudinilor sale;

~f~

___. 2: se poate dispune atunci cand, 'in raport cu gravitatea infractiunii savar~ite ~i cu periculozitatea infractondui, instanta apreciaza ca se

impune privarea de libertate a infractorului care, la data savar~ilii

infractiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani ~i care a mai sava r~it 0 infractiune, pentnt care'i s-a aplicat 0 masura educativa ce

a fast executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea

infractiunii pentru care este judecat, ori a comis o infracpune pentru

care legea prevede pedeapsa lnchisorii de 7 ani sau mai mare sau

detentiunea pe viata;

___. 3. poate fi dispusa pe o perioada dctcrmiuntii, cuprinsa lutre 2 ~i 5 a11i, dad\ pentru infracpunea comisa legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de 20 de ani, respectiv l1zh·c 5 ~i 15 ani, in cazul in care pedeapsa

prevazuta de lege pentru infrttqiunea savar~ita este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

224 Masurile educative privative de libe rtate

A. Internarea intr-un centru educativ I I l

r+ 1. Consta in intemarea minorulu.i intr-o institutie specializata in recuperarea minorilor (centru educativ), uncle va urma un program de pregatire ~colara ~i formare profesionala, potrivit aptitudinilor sale, precum §i programe de reintegrare sociala;

f-+ 2. se poate dispune atunci cand instanta apreciaza ca se impu.ne privarea de libertate a infractorului care, la data s~l'var§irii infractiunii, avea varsta cuprinsa lnh·e 14 ~i 18 ani §i care a mai savar§it 0 infracpune

pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infracptmii pentru care este judecat ori a comis o infrac~iune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare sau deten~iunea pe viatii;

3. se dispu.ne pe o perioada ddcrmi11atii, cuprinsa i'ntre 1 ~i 3 ani. I

([) OBSERVATII:

1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stabilirii acestcia, cat §i in ceea ce prive§te durata masurii educative) se va realiza In functie de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 alin. (1) NCP;

2. masura educativa a intemarii lntr-un centru educativ se va executa fie inainte, fie dupa lmplinirea varstei de 18 ani, fie atat lnainte, cat ~i dupa lmplinirea varstei de 18 ani, in funcpe de data ramanerii definitive a hotararii judeditore§ti.

l

Prelungirea sau inlocuirea intemarii intr-un centru educativ cu internarea intr-un centru de detenpe .

./ daca, in perioada intemarii intr-u.n centru educativ, minorul savar­§e§te o noHii infracfiune sau este judecat pentnt o infracfiune concurentii savar§ita anterior, instanta poate dispune:

a. mentinerea miisurii interniirii lntr-un centnt cducativ, prelzmgind durata acesteia, fiirii a depii~i ma.:'Cimul de 3 ani previ1wt de lege;

b. lnlocuirea miisurii interniirii lntr-un centru educativ w miisura intemifrii lntr-wz centm de detentie.

lnlocuirea intemiirii intr-un centru educativ cu miisura asistiirii zilnice. Liberarea minorului din centrul educativ

225

../ dadi, pe durata intemarii intr-un centru educativ, minorul a dovedit interes constant pentnt lnsu§irea cuno§tintelor ~colare §i profesionale ~i a Hicut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a eel ptLfin jwniitnte di11 durnta intcmiirii, instanta poate dispune:

a. inlocuirea interniirii cu masura educativii a asistiirii zil11ice pe o perioadii egalii cu durata interniirii neexecutate, dar 1111 mai mult de 6 /wzi;

./ estc necesar ca minorul sii 1111 fi lmplinit viirsta de 18 ani Ia data pronuntarii hotararii ramase definitive;

../ daca, in urma inlocuirii masurii intemarii intr-tm centru educativ cu masura asistarii zilnicc, minontl a savar~it o noua infracptme, pana Ia

implinirea duratei intemarii ~i In stare de minoritate, instanta ciireia li revine competenfa sii judece noun infractirme siivlir~itii de minor revine asupra lnlocuirii (miisurii obligatorie) ~i dispz111e:

1. executarea restului ramas din durata masurii intemarii initiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia pan a la maximul prevazut de lege;

2. intemarea intr-un centm de detenpe.

b. liberarea din centrul educntiv, dacii persomw internatii a !mplinit viirsta de 18 ani; ./ liberarea dintr-u.n centru educativ nu poate fi dispusa 1nainte de

lmplinirea varstei de 18 ani.

. , .....

222 I Riispunderea penala a minorilor

5. in/ocuirea masurii luate initial Ctl 0 alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa ori 1nlocuirea masurii luate initial cu 0 rnasura edu­cativa privativa de libertate se dispune de instanta care a pronuntat aceasta

masura.

-+ 2. Comiterea de ditre minorul aflat in executarea unei masuri educative neprivative de libertate a unei noi infractiuni (in timpul minoritatii)

sau judecarea ulterioara a acestuia pentn1 o infractiune concurenta (chiar lji in ipoteza in care, in cadrul pluralitiitii de infractiuni, se regase~jte 9i o fapta savar9itii dupa implinirea varstei de 18 ani);

../ In caz de concurs de i.nfraqiuni savar~ite In timpul minoritiitii, se sta­

/Jih'fh.: fi se ia o si11guri'i lllil:>t'ii~ii-cducntivif pc11tm taatc.fi7ptelc;

../ instanta poate dispune:

a. prclu11girca mifsurii cducati<l(' lt111te illifia/, .fi1rif a pufco dept1$i 1/taxi­

lllltl prcvil:.ttt de lege pt'llftll acca;;to;

- instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori

spori conditiile de executare a celor existente.

b. iltlocuirca miisurii /uatc iuitial cu o nltii mif:mrii cdumth'tllleprivativt!

de libertntc mai seven!;

- instanta va <wea In vedere ordinea scveritapi masurilor

educative neprivative de libertate prevazuta de art. 115

alin. (1) pet. 1 NCP, lnsa nu este obligata sa aplice masura

educativa imediat urmatoare ca ~i severitate, putand disptme

In mod direct masura mai grava pe c<1re o apreciaza ca fiind

corespunza toare;

- instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori

spori conditiile de executare a celor existente.

c. l11locuiren miisurii luaft: ilzitinl cu o 1111i~tlrii educativii privativii de

fiber tate;

- nu este necesar ca prin hotararea definitiva masura educativa

sa fi fast luata pe durata ei maxima, instanta putand aprecia

ca, fata de gravitatea infractiunii nou-savar;;ite, respectiv a

infractiunii concurente, se impune luarea · unei masuri edu­

cative privative de libcrtatc.

FI$A nr. 21 RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR.

MASURILE EDUCATIVE PRIVATIVE DE LIBERT ATE

I. PARTEA TEORETICA ·-

1. REGULI GENERALE

-.

./ masurile educative privative de libertate, 1n ordinea cresdHoare a

gravitapi lor, sunt:

1. intemarea intr-un centru educativ;

2. intemarea intr-un centru de detentie.

./ perioada In care o persoana a fost supusa unei masuri preventive

privative de libertate se deduce din durata pedepsei m asurii educative

privative de libertate pronuntate. Deduccrca sc face ;;i atunci cand

infractorul a fast urmarit sau judecat, In acela~i timp ori in mod separat,.

pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca i-a fost aplicata o

masura educativa privativa de libertate pentru o alta fapta decat cea care

a determinat dispunerca masurii preventive;

../ masurile educative privative de libertate pot face obiectul unei legi de

gratiere;

./ sustragerea de la executarea unei masuri educative privative de libertate

constituie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale, prevazuta

de art. 288 alin. (2) NCP.

220 Raspunderea penal a a mi nori lor

temeinic justificate; durata permisiunii se include In termenul de supra­veghere;

~ NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea permisiunii de a depa~i limita teritoriaH\ stabilWi de instanta; permisiunea va fi acordata pentru motive temeinice apredate i11 cuncretu de catre consilierzcl de probntiune; legea nu prevede durata pentru care se acorda permisiunea, aceasta urmand a fi stabilitii tot de consilierul de probapune.

14. Incetarea obligatiilor I ~ instanta de executare poate dispune f11cetnren executiirii tmeia/unora

dintre obligapile pe care le-a impus minorului, daca apreciaza ca, fata de progresele lnregistrate de minor, mentinerea acestora nu mai este necesara; lncetarea obligatiilor pe parcursul termenului de suprave: ghere se poate dispune de mai multe ori.

r::? 4. PRELUNGffiEA SAU lNLOCUIREA MASURILOR EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE

--+J. Nerespectarea cu rea-credinta a conditiilor de executare a masurii

educative sau a obliga~iilor impuse de instanta;

~ instanta poate dispune:

a. prelungirea mifsurii educative, Jifrii a puteii depii~i IIWXinwl previizut de lege pe11tru acenstn (4 lwzi - in cazul stagiului de formare civica, 6 lzmi - In ipoteza supravegherii, 12 sifptiimnlli - in

situatia consemnarii la sfar~it de saptamana, respectiv 6 lzmi -in cazul asistarii zilnice);

- instanta poate irnpunc noi obligatii In sarcina minorului ori spori condipile de executare a celor existente.

b. lulocuircn 111iisurii lunte c11 o nltti miisurii t'ducatiuii llt'privntivii de

libertnte 111ni scvcrii; - instanta va avea In vedere ordinea severW\tii masurilor edu­

cative neprivative de libertate prevazuta de art. 115 alin. (1)

221

pet. 1 NCP, insa nu este obligata sa aplice masura educativa imediat urmatoare ca ~i severitate, putand dispune 1n mod

direct rnasura mai grava pe care o apreciaza ca fiind cores­ptmzatoare;

_ instanta poate impune noi obligatii in sarcina rninorului ori spori conditiile de executare a celor existente.

c. ln/owiren mii.surii /unte cu intemaren llllr-llll ce11tru ed~tcativ, in caw/ !11 care, i11itinl, s-n lunt n1iisura educntivii neprivativii de liber­tnte cen mni severii., pe duratn sn mro;imii; . intemarea intr-un centru educativ se va putea dispune numai

dadi instanta aplicase, in prealabil, rnasura educativa a

asistarii zilnice pe o durata de 6 luni, iat: minorul nu respecta, cu rea-credinta, aceasta . masura sau obligapile irnpuse pe

lfmga aceasta.

CI) OBSERVATII:

l. instanta va opta intre solutia prelungirii masurii educative ~i inlocuirea acesteia cu una inai severa, nefiind necesar ca, lnainte de lnlocttire, instanta sa procedeze In prealabilla prelungirea masurii; .

2. dad\ masura educativa a asistarii zilnice (apredata ca fiind cea mai severa dintre masurile educative neprivative de libertate) nu a fost luata pe durata ei maxima, instanta va trebui sa dispuna prelungirea ei pe durata maxima, cu eventuala impunere de noi obligapi ori de sporire a condipilor de executare a celor existente, nefiind posibila inlocuirea acesteia cu rnasura i.ntemarii lntr-tm centru educativ;

3. se va dispune in mod obligatoriu intemarea intr-un centnt educativ atunci d\nd, dupa ce instanta a dispus anterior prelungirea masurii educative neprivative de lib.ertate sau lnlocuirea celei dispuse initial cu 0 rnasurii educativa neprivativa de libertate mai severa, minorul persista in com­portamentul sau !?i nici de aceasta data nu sunt respecta~e conditiile de executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse;

4. prelzlllgirea masurii educative neprivative de li.bertate se dispune de instanta

care a pronuntat aceasta masura;

218 I R~spunderea penala a minorilor

~ D. Asistarea zilnica I ~ 1. consta in obliga(ia minorului de a respecta pe o durata cuprinsa r11tre

3 ~i 6 ftmi un program stabilit de scrviciul de probatiune, care contine ornml ~i conditiile de de~fii~llmn: a acfillifiitilor, precum ~i intcrdictii/e impuse minomlui;

~ 2. programul zilnic trebuie sa tina cont de nevoile identificate ale mi-

nomlui, de situatia sa sociala ~i, dupa caz, profesionaU1 ~i de obli-gatiile ~i interdictiile impuse ace.stuia pe perioada executarii masurii ~i sa aiba in vedere dezvoltar~a annonioasa a personalita(ii mino-rului, prin implicarea acestuia in activitati cc presupun relaponare sociala, organizarea modului de petrecere a timpuiui liber ~i valo-rificarea aptitudinilor sale.

CD OBSERVATJI:

1. in cazul . in care minorul. nu respecta, ett . rea-credinta, conditiile de

desfa;;urare a masurii sau obligatiile impuse conform art. 12fNCP, instanta va putea:

a) sa prelungeasca duruta ~ie executare pana Ia durata maxima de 6 lun.i;

b) sa inlocuiasdi asistarea z ilnidi cu masura internarii lntr-un centm

educativ, conform art. 123 alin. (1) lit. c) NCP;

2. In cazul in care minorul savar~e~te in timpul minorit-atii doua sau mai

multe fapte concurente, judecate impreuna, pentnt care instanta considera ca este suficienta aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singura masura educativa CU privire !a toate fapteJe;

3. daca masura asisU'irii zilnice a fost dispusa pentru o infractiune judecata

d.efinitiv, iar in cadrul termenului de exeetttare a masurii, minoml este

judecat pentnt 0 fapta concurenta Sdll savftr~e~te 0 noua infractiune in timpul minoritat]i, instanta va putea:

a) sa prelungeasd'i masura pana !a durata maxima de 6 luni;

b) sa 0 inlocuiasca cu masura internatii intr-un centm educativ sau intr-un

centru de detent]e.

219

3. OBLIGATII

./ pe liingii oricare dintre miisurile educative nep1-ivati1)(! de libertate

enumerate mai sus, instanta ponte impune minorului sa exerute una sau

mai multe obliga{ii dintre cele prevazute limitativ de art. 121 alin. (1) NCP.

1. Obligatii de ,a face"

a) sa urmeze> un curs de> pregatirt• ~colara ori de calificarc profesionala;

b) sa se prezinte Ia serviciul de probatiune> Ia datele fixate de acesta;

c) sa s~ supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala. .~.

2. Obligatii de ,a nu face"

a) sa nu depa~easca, fara acordul serviciului de proba(iune, limita teritoriala stabilita de instanta;

b) sa nu sc aflc in anumite locuri sau Ia anumite manifestari sportive,

~ ... ulturalt• ori Ia alte adunari publice, stabilitc d e instan ta;

c) sa nu St' apropie §i sa nu comunice cu victima sau cu membti de

familie ai acesteia, cu participantii Ia savar~irea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instanta.

3. Modificarea obligatiilor

./ dad\ instanta de executare apreciaza, in funq.ie de progresele inregistrate de minor, ca ~c impune modificarea obligatiilor impuse minorului, poate

dispune modi fica rea, fie pri11 i111pt111crcn llllur 110i obligntii care nu fusesera anterior stabilite, fie pritt IIWdificarcn cullfillutului obligntiilor extsfmte prin sporircnldi111itntarca coudifii/or de c.rcwtnrc;

./ NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea de catrc minor a per-111isiu11ii i11 cxcwtarca o/Jlisatii/ur prevazute Ia art. 121 alin. (1) lit. c) ~~ d) NCP; permisiunea poate fi acordata, Ia solicitarea minorului, pe11tru o pcriuadii de fit11p de 11/ll.Yilll 5 :ilc, de con:;i/icml de probatiu11e, pentru motive

r 216 Raspunderea penala a minorilor

CD OBSERVATII:

1. masura educativa a supravegherii poate fi aplicata ~~ m cazul in care minoml savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de midi gravitate judeca te impreuna; instanta va dispune aplicarea unei tmice masuri educative in considerarea pluralitatii de infraqiuni;

2. dadi masura supravegherii a fost dispusa pentm o infractiLme judecata definitiv, iar in cursu! termenului de executare a masurii, minorul este judecat pentm o fapta concurenta sau savar~e~?te o noua infractiune inainte de majorat, instanta va putea: ' .

a) sa preltmgeasca durata de supraveghere pana Ia limita superioara de 6 luni;

b) sa lnlocuiasca supravegherea cu 0 alta masura neprivativade liberta.te;_ .

c) sa lnlocuiasca masura supravegherii cu masura intemarii 1ntr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie;

3. in cazul 'in care minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de desfa­~urare a supravegherii sau obligatiile, instanta va putea:

a) sa _prelungeasdi durata de supraveghere, pana Ia. durata maxima de 6 luni;

b) sa 1.nlocuiasdi supravegherea cu 0 alta masudt neprivativa de libertate mai severa sau, daca nici dupa masurile aratate Ia punctele precedente, minorul nu respecta obligatiile sale,

c) Sa Inlocuiasd\ masura Supravegherii sau masura mai Severa dispusa ca

urmare a pel. b, cu masura intemarii lntr-un centtu educativ, confom1 art. 123 alin. (2) NCP.

C. Consemnarea la sfar~it de saptamanajt----

1...,

este masura educativa neprivativa de libertate constand In ubligatia

minorului de a nu parasi locuinta in zilele de siimbiftii §i duminicii, pe 0

dumtii cuprinsii rntrc 4 $i 12 siiptiimiiui, afara de cazul in care, in aceasta

perioada, are obligatia de a participa Ia anumite programe ori de a dcsfa~ura anumite activi tati impuse de instanta;

iBJIIIWJe1 217

__, 2. interdictia impusa minorului de a parasi locuinta opereaza incepand cu

ora 0.00 a zilei de sambata ~i pfma Ia ora 24.00 a zilei de duminica,

inclusiv pentru minorii care, datorita cultclor religioase legale din care

fac parte, au alte zile de repaus dedit sambata §i duminica.

CD OBSERV A Til:

1. 1n cazul 'in care m inorul savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente, judecate 1mpreuna, pentru care instanta considera ca este suficienta aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singura masura educativa cu privire Ia toate faptele;

2. In cazul in care minorul nu respecta, cu ren-credinta, conditiile de desfii­~urare a masurii sau obligatiile impuse con form art. 121 NCP, instanta va

putea:

a) 5~ prelungeasca durata de executare a masurii consemnarii pana Ia

durata maxima de 12 saptamani;.

b) sa 0 inlocuiasca Cll 0 alta masura neprivati.va de libertate mai Severa Sau, dacii 11ici dupii miisurile ariitatc Ia pt111ctelc precedcntc ·minorul 1111 respectii

obligatiile sale,

c) sa inlocuiasca consemnarea Ia sfar~itul saptamanii sau masura mai severa, dispusa ca u rmare a pet. b, cu masura internarii intr-un centru

educativ, conform art. 123 alin. (2) NCP;

3. dadi masura consemnarii Ia sfar~it de saptamana a fos t dispusa pentru o infracFune judecata definitiv, iar m cadrul termenului de executare a masurii, minorul esle judecat penh"U 0 fapta concurenta sau savar~e§te_ 0

noua in.fractiune inainte de majora t, instanta va pu tea :

a) sa prelungeasca masura pana Ia durata maxima de 12 saptamani;

b) sa inlocuiasca consemnarea Cl.l 0 alta masura neprivativa de libertate sau

c) sa o 'inlocuiasca cu masura internarii lntr-un centm educativ sau intr-un

centru de detentie.

214 I R~spunderea penal~ a minori lor

A. Stagiul

de forrnare civica

r----+ 1. consta in obligapa minomlui de a participa Ia rm

program ell o durntii de eel nw/t 4 lr111i stnllilit de instnntii,

pentru a-1 ajuta sa inteleaga consecintele legale ~i sociale

la care se expune in cazul savar~irii de infractiuni ~i

pentm a-1 responsabiliza cu privire la comportamentul sau viitor;

2. stagiul de formare civica este organizat sub forma tmor sesiuni continue sau periodice, derulate pe durntn a eel

mltlt 4 luni, ~i include unul sau mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate var_,<?tei $i per­sonalitatii minorilor inclu~i in respectivul stc.glll ~i tinand seama, pe dit posibil, de natura infractiunii comise. In desfa~urarea stagiului stabilit de instanta, se va avea in vedere un numi:ir de 8 ore de formare civici:1 lunar, fara a afecta programul ~colar sau profesion<~l <1l minontlui.

CD OBSERVATII:

1. instanta poate stabili mice perioada de timp penh"lt stagiul de formare civica, de lao zi la 4 luni;

2. masura educativa a stagiului de formare civica poate fi aplicata ~i in cazul in care minon1l savar~e~te doua sau mai multe fapte concurente de mica gravitate judecate impreuna; instanta va dispune aplicarea unei unice masmi educative pentru pluralitatea de infractiw1i;

3. daca masura stagiului de formare civica a fast dispusa pcntn.1 o infractiune judecata definitiv, iar in cadrul termenului de executare a masurii, minorul este judecat pentm 0 fapta concurenta sau savar~e~te 0 noua infracpune lnainte de majorat, instanta va putea:

a) sa preltmgeasca durata de efectuare a stagiului de formare civica, pana Ia durata maxima de 4 luni;

b) sa inlocuiasca stagiul cu 0 alta masura neprivativa de libertate mai severa; sau

215

c) sa inlocuiasd\ masura stagiului de formare civica cu masura internarii lntr-un cenmt educativ sau lntr-un centru de dctcnpc;

4. in cazul In care minorul nu respecta, CLt rea-credinta, conditiile de desfa~urare ale stagiului de formare civica sau obliga~iile impuse conform art. 121 NCP, instanta va putea:

a) sa prelungeasd'i durata de efectuare a stagiului de formare civica, pana Ia durata maxima de 4 luni;

b) sa inlocuiasd\ stagiul civic cu 0 alta masura neprivativa de libertate mai severa sau, dad\ nici dupa· masurile aratate Ia punctele precedente minorul nu respecta obligapile sale,

c) instanta va lnlocui masura stagiului de fonnare cividi sau masura mai severa dispusa ca urmare a pet. /J, cu masura internarii intr-un cen tru educativ.

I 1. este masura educativa neprivativa de libertate

B. Supraveghere. a -r~ constand In controlarea ~i lndrumarea minomlui f11

cndml progmnwlui siiu z.ilnic, pc o durntii atpri11sii

'i11trc 2 ~i 6 !tmi, su/J coord01mrcn scn,iciullli de

probntirtm', pentm a asigura participarea Ia cursuri

~colare sau de formare profesionala ~i prevenirea desfii~uriirii unor activitati sau intrarea In legatura CLt anumite persoane care ar putea afecta procesul de indreptare a acestuia;

2. supravegherea se renlizrn:ii de ciitre piirirrtii millorrtlui, cei care /-au

ndoptat snu tutore. Daca ace~tia nu pot asigura supravegherea In conditii satisfacatoare, instanta dispune lncredintarea suprave­gherii minomlui, pe acela~i interval de timp, unei pcrsvrme de

'i11cn:derc, de pn.:ferinfii wzei rude mni npropiatc a mi11amlui, In ccreren

nccstcin.

212 I Rlispunderea penalli a minorilor

CD OBSERVATJI:

1. in cazul infracpunilor progresive, nu va fi angajata raspunderea penaUi a

minorului care a comis fapta lnainte de a fi implinit varsta de 14 ani, indi­ferent de momentulla care se produce urmarea mai grava;

2. dad! un minor comite cu discernamant o infracpune continua, continuata

sau de obicei, organele judiciare nu pot avea in vedere activitatea

infracponala anterioara savar~?Wi de minor anterior implinirii varstei de 14 ani, respectiv 16 ani, in cazul savar~?irii faptei fara discernamant;

3. dadi infracpunea continua, continuata sau de obicei a fast savar~ita atat in

timpul minoritapi, cat 9i dupa implinirea varstei de 18 ani, se va aplica regimul infractorilor majori intregii unitap de infraqiune;

4. se va retine minoritatea, iar nu iresponsabilitatea (drept cauza care inlatura

caracterul penal al faptei) daca minorul, care nu a implinit varsta de 16 ani, a comis fapta prevazuta de legea penala fara discernamant; dadi minorul

care a 1mplinit varsta de 16 ani a comis fapta fara discernamant, se va retine cauza de neimputabilitate a iresponsabilitatii (art. 28 NCP), iar nu cea a minoritapi;

5. infractiunea comisa in ziua In care o persoana impline9te varsta de 14 ani va

atrage raspunderea penala a minorului numai daca se dovede~te ca fapta a

fast comisa cu discemamant, iar cea savar~ita in ziua in care o persoana impline~te varsta de 18 ani va urma regimul rasptmderii penale a majorilor;

6. discernamantul este o stare de fapt a carui existenta urmeaza a fi evaluata

de Ia caz Ia caz, In baza unei expertize medico-legale psihiatrice, neputand fi confundat cu responsabilitatea, care este o stare de drept a carei existenta este prezumata relativ in condipile legii.

2. MASURILE EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERT ATE

./ persoanei care a comis infractiuni In minorat ~i care raspunde penal i se poate aplica fie 0 masura educativa neprivativa de libertate (stagiul

de formare civica, supravegherea, consemnarea la sfar~it de sapta-

. -...

I 213

mana, asistarea zilnica), fie 0 masura educativa privativa de libertate (internarea intr-un centru educativ, internarea intr-un centru de de­tenpe), chiar daca, pe parcursul procesului penal, aceasta a devenit majora;

./ PRINCIPIU: fata de minorul care, la data savar~irii infracpunii,_ avea varsta cuprinsa intre 14 ~i 18 ani, se ia 0 masura educativa neprivativa de libertate;

./ EXCEPTIE: !n raport de gravitatea infractiunii savaqite 9i de pericu­lozitatea infractorului, evaluata potrivit criteriilor generale prevazute

de art. 74 a lin. (1) lit. a)-g) NCP, instanta poate dispune fata de minorul

care, Ia data savan;irii infraqiunii, avea varsta cuprinsa intre 14 !?i 18 ani, 0 masura educativa privativa de libertate, daca acesta a mai

savar~it 0 infractiune, pentru care is-a aplicat 0 masura educativa ce a

fost executata ori a carei executare a inceput lnainte de comiterea

inf~actiunii pentru care este judecat sau atunci cand pedeapsa pre­

vazuta de lege pentru infractiunea savar-?ita este 1nchisoarea de 7 ani

sau mai mare mi detentiunea pe viata; daca nu sunt 'indeplinite aceste conditii, instanta este obligata sa aplice 0 masura educativa neprivativa

de libertate.

CD OBSERVATII:

1. eventualele cauze de atenuare §i agravare sunt avute In vedere la alegerea

masudi educative ~i produc efecte numai intre limitele prevaztlte de lege

pentru fiecare masura educativa, neoperand 0 reducere sau 0 majorare a

acestor limite;

2. masurile educative nu constituie antecedente penale, nu atrag ulterior interdiqii, incapacitati ori decc~deri penh1.1 persuanele minore condamnate

~i nu sunt avute in vedere la stabilirea starii de recidiva;

3. gratierea nu are efecte asupra masurilor educative neprivative de libertate,

in afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere .

210 Masurile de siguranfa privative de patrimoniu

8. sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile ~i banii obpnup din exploa­tarea sau folosirea bunurilor supuse confisdirii;

9. In vederea garantarii confiscarii extinse, procurorul sau instan~a de judecata poate lua in cursul procesului penal masuri asiguratorii.

II. PARTEA PRACTICA

.& Bunurile promise a fi date pentru a determina savar~irea unei i_:!fra~~iuni sau pentru a rasplati pe infractor nu pot fi confiscate, intrucat t~J<tul de lege prevede cerin~a ca acestea sa fi fost efectiv remise. Confiscarea nu s-ar putea dispune nici pe un alt temei, lntrucat aceste bun uri nu au servit ~i nu au fost destinate sa serveasca la savar~irea unei infrac~iuni (T.S., s. pen.,

dec. nr. 2095/1984).

,& Banii dobandip de participanti prin savar~trea infractiunii se confisdi, dispunandu-se obligarea fiecaruia la plata sumei de care a beneficiat in urma vanzarii lucntrilor sustrase, iar nu la plata lntregii sume, 1n solidar (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 391 din 19 ianuarie 2005).

I

FI~A nr. 20 RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR. MASURILE EDUCATIVE NEPRIV ATIVE

DE LIBERT ATE

I. PARTEA TEORETICA

1. REGULI GENERAl.E

../ Poate fi tras la raspundere penala:

.. 1. minorul cu varsta intre 14-16 ani 1<1 data saviir~irii infracpunii, dad\ a comis fapta cu discemamant;

2. minorul cu v.'trsta peste 16 ani In datil savar~irii infractiunii.

Prezumpi 1. prezumtia a/Jso/utii de incapacitate penala de care beneficiaza minorul care nu 1n1plinise varsta de 14 ani la data savar~irii infraqiunii;

2. prezumtia rdativii de incapacitate penala de care

beneficinza minorul care a implinit varsta de 14 ani, dar nu varsta de 16 ani Ia data savar~irii infractiunii;

3. prezurntia relativii de capacitate penala de care bene-ficiazi\ minorul cu varsta peste 16 ani Ia data savar~irii

infractiunii.

208 M~surile de siguranta privative de patrimoniu

___,.. legea sa prevada pentm infrac?unea pentru care s-a dispus condamnarea pedeapsa inchisorii de 4 ani sau mai mare;

./ pedeapsa concret stabilita infractorului poate fi ~i inchisoarea mai mica de 4 ani sau amenda penala, atata timp cat maximul special al pedepsei

inchisorii prevazut de norma de incriminare este de 4 ani sau mai mare.

---+ infrac~unea pentru care s-a dispus condamnarea sa fie susceptibila sa li procure infractorului un folos material;

__., valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada

de 5 ani inainte ~i, dadi este cazul, dupa momentul savar~irii infra~unii,

pana la data emiterii actului de sesizare a instan~ei, sa depa~eascii in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit;

~ instan~a sa aiba convingerea ca bunurile dobandite provin din activitap

infractionale de natura celor enumerate mai sus;

./ activita~le din care provin bunurile supuse confisdirii extinse nu sunt cele retinute de instanta la pronuntarea hotararii de condam­nare (altfe.l s-ar fi dispus confiscarea speciala), d sunt ale activitatii infra~onale de natura acestora.

sa existe o stare de pericol prin lasarea in circulape a acestor bunuri;

prin dispunerea confiscarii sa se inlature starea de pericol.

c. Limita generala a masurii confisciirii extinse: confiscarea nu poate depa~i valoarea bunurilor dobandite in perioada de 5 ani inainte ~i, dadi este cazul,

209

dupa momentul savar~irii infracpunii, pana la data emiterii actului de sesizare a instan~ei, care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate. A~adar, instanta va avea in vcdere, pentru calcularea perioadei de referinta, data cmiterii rechizitoriului sau a pronuntarii hotararii judecatorului prin care e:;te admisa plangerea formulata impotriva solutiei de netrimitere In judecata cu retinerea cauzei spre judecare, de Ia care se va calcula inapoi termenul de 5 ani (termm de regresiwze).

CD OBSERVATII:

1. in notiunea de ,bunuri supuse confisdhii extinse" intr5 !]i sumele de bani;

2. Ia aprecierec:_ caracterului vadit disproportionat al bunurilor dobandite de infractor fata de veniturile licite ale acestuia, se va tine seama ~ide valoarea bunurilor transferate de d\tre persoana condamnaHi sau de un tert unui membm de familie, petsoanclor cu care persoana condamnata a stabilit relatii asemanatoare acelora dintre sop ori dintre parinti ~i copii, in ca7.ulm care convietuiesc cu aceasta, persoanelor juridice asupra d\rora persoana condamnatii detine ccmtrolul (atat transferurile efcctive de bunuri ciitre. aceste persoane, cat ~i bunurile care figttreaza in mod fictiv, simulat pe numele ·aces tor persoane, de~i In realitate apartin i.n.fractorului, fiind cum­parate de acesta pe numele persoanelor enumerate mai sus pentnt a evita risculunei confiscari);

3. dad\ bunurile supusc.confiscarii nu se gasesc, In locullor se confisc5 bani ~i bunuri pana la concurenta valorii acestora;

4. sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile $i banii obpnuti din exploa­tarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii extinse;

5. nu se poate dispune confiscarca extinsa de procuror sau de instanta de judecata care a dispus achitarea sau incetarea procesului penal, renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplidirii pedepsei;

6. nu este necesar pentru dispunerea confisdirii extinse ca solutia de con­damnare sa vizeze aplicarea pedepsei inchisorii Cl.l excet.Jtare in regim de detentie, putandu-se dispune $i atunci cand instanta decide suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei;

7. daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, In locullor se confisca bani ~i bunuri pana Ia concurenta valorii acestora;

206 M~surile de sigurant~ privative de patrimoniu

6. bunurile a diror detmere este interzisa de lege;

./ nu prezinta importanta daca fapta este infracpune, fiind suficient ca fapta savar~ita sa fie tipica iii nejustificaHi;

./ se confisdi, de asemenea, bunurile ~i banii obpnup din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscani.

7. banii, valorile sau orice altc bunuri care au facut obiectul luarii de mita, in masura in care nu se restituie mituitorului;

8. banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite care au facut obiectul infracpunii de trafic de influenta, dadi nu au fost restituite persoanei care le-a dat.

D. Confiscarea prin echivalent: dadi bunurile supuse confisdirii nu se · gasesc, in locul lor se confisca ~ani ~i bun uri pana !a concurenta va lorii acestora

(cu exceptia eel or produse pJ'in savlir~iren Japtei).

CD OBSERVATII:

1. masura confisdl.rii este o sancpune penala, avand caracter personal ~i, prin urmare, in cazul participatiei penale, trebuie dispusa cu privire la fiecare inculpat In parte;

2. masura confiscarii este irevocabiUi;

3. masura de siguran~a a confiscarii speciaie se poate dispune, dupa caz, de instan~a de judecata prin hotararea de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, renuntare la aplicarea pedepsei sau amanarea aplidirii pedepsei sau de judeditorul de camera prelirninara, Ia sesizarea procuro­rului care a dispus clasarea sau remmtarea Ia urmarire penaUi;

4. in vederea garantarii confiscarii speciale, procuroml, judeditoml de camera preliminara sau instanta de judecata poate lua in cursu1 procesului penal masuri asiguratorii.

I 207

2. CONFISCAREA EXTINSA

A. Nop.une: masura de siguranta constand in trecerea in patrimoniul statului a unor bunuri (altele decat cele care pot face obiectul confiscarii speciale), In cazurile iii in condipile prevazute de lege;

../ este o sancpune penala ce are cnrncter personal ~i irevocnbil;

B. Condipi

---+ sa se fi dispus condamnarea pentru una sau mai multe dintre urmii­

toarele -i-nfracpuni limitativ prevazute de lege: infracpuni privind

traficul de"aroguri ~ide precursori; infractitmi privind traficul ~i exploa­

tarea persoanelbr vulnerabile; infractiuni privind frontiera de stat a

Romaniei; infractiunea de spalare a banilor; infractiuni d in legislapa

privind prevenirea iii combaterea pomografiei; infraqiuni din legislapa

privind combaterea terorismului; constituirea unui grup infractional organizat; infracpuni contra patrimoniului; nerespectarea regimului

annelor, munipilor, materialelor nucleare iii al materiilor explozive;

falsificarea de monede, timbre sau de alte valori; divulgarea secretului

economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozipilor privind ope­

rapi de import sau export, detumarea de fonduri, infracpuni privind

regimul importului iii al exportului, precum iii al introducerii iii scoaterii

din tara de de~euri iii reziduuri; in£racpuni privind jocurile de noroc;

infractitmi de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum ~i

infractitmi.le 1mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;

infractiuni de evaziune fiscala; infractiuni privind regimul vamal; in£rac­

tiuni de frauda comise prin sisteme informatice iii mijloace de plata elec­

tronice; traficul de organe, tesuturi sau celule de o rigine umana;

../ nu se poate dispune confiscarea extinsa daca fapta este prevazuta de legea penala, nejustificata, dar neimputabila;

../ infracpunile de mai sus stmt prevazu te fie de Codu l penal, fie de legi

speciale cu dispozitii penale.

204 Masurile de siguranta privative de patrimoniu

./ daca bunurile au fast instrainate, se va dispune confiscarea -aces tor a ~i de la tertul dobanditor de rea-credinta, care a cunoscut scopul folosirii lor; daca tertul dobanditor este de buna-credinta, necunoscand scopul folosirii lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de la faptuitor/infractor;

./ In cazul In care proprietarul bunurilor este o terta persoana (nu faptuitorul) care nu a cunoscut scopul folosirii bunurilor, se va confisca echivalentullor in bani de Ia H1ptuitor; dad\ insa proprietarul btmurilor amoa~te scopul in care acestea sunt folosite (produse, modificate, adaptate), vor fi confiscate ~i de Ia acesta. ·

--+ bunurile sa fi fost gasite;

--+ valoarea bunurilor supuse confiscarii sa nu fie vadit dispropor~onata fata de natura ~i gravitatea faptei; - -

./ daca valoarea btmurilor supuse confiscarii este vadit dispropor­ponata, se va dispune confiscarea In parte, prin echivnle11t biinesc;

./ ca exceppe, in cazul bunurilor prod11se, modificnte sn11 adnptnte in scopul savar~irii faptei prevazute de legea penala, se dispulle confiscarea lor In l11tregime, illdiferent de valoarea acestora.

3. bunurile folosite, imediat dupa savar~irea faptei, pentru a asigura scaparea Hiptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului obtffiut, daca sunt ale faptuitorului sau dad!, apartinand altei per­soane, aceasta a cunosettt scopul folosirii lor;

Conditii:

sa se fi savar~it cu intenpe sau praeterintentie 0 fa pta prevazuta de legea penala ~i nejustificata (nu e necesar ca fapta sa constituie infracpune);

bunurile sa fi fast folosite, in orice mod, imediat dupa savar~irea faptei, pentru a asigura scaparea H\ptuitorului sau pastrarea folosului ori a pro­dusului obtinut;

./ bwmrile pol fi folosite de faptuitor sau de o alta persoana (favo­rizator);

I 20s

bunurite sa fi fast proprietatea Japtuitorului la momentul comiterii faptei sima uriui tert care a amoscut scopul folosirii lor;

./ daca bunurile au fost instrainate, se va dispune confiscarea acestora ~i de Ia tertul dobanditor de rea-credinta, care a cunoscut scopul folosirii lor; dadi tertul dobanditor este de buna-credinta, necu­noscand scopul folosirii lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de la faptuitor/infractor;

bunurile sa fi fast gasite;

valoarea bunurilor supuse confiscarii sa nu fie vadit disproporponata fata de natura ~i gravitatea faptei.

./ daca valoarea btmurilor supuse confiscarii este vadit dispropor­ponata, se va dispune confiscarea 'in parte, prin echivalent biinesc.

__. 4. bunurile care au fost date pentru a determina savar~irea unei fapte prevazute de legea penala sau pentru a raspHiti pe faptuitor;

./ n~ este necesar ca fapta savar:?ita sa constituie infractiune, fiind suficient sa fie savar~ita o fapta prevazuta de legea penaUi, nejus­

tificata;

,; nu este sufident ca bunurile sa fi fost numai promise sau oferite faptuitorului, fiind necesar ca acestea sa fi fast efectiv date;

./ se vor confisca ~i bunurile ;;i banii obtinuti din exploatarea sau folo­sirea bunurilor supuse confiscarii;

__. 5. bunurile dobandite prin savaqirea faptei prevazu~e de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate §i in masura m care nu servesc Ia despagubirea acesteia;

./ nu este necesar ca fapta sa constituie infracpune, masura de siguranta putand fi dispusa ~i in cazul savar~irii unei fapte prev~zute de legea

penala ~i nejustificata;

./ se vor confisca, de asemenea, bunurile ;;i banii obpnuti din exploatarea btmurilor supuse confiscarii, precum ~i bunuiile produse de acestea.

' I ...........

FI$A nr.19 MASURILE DE SIGURANTA PRIVATIVE

' DE PATRIMONIU

I I. PARTEA TEORETJCA

C3? 1~ CONFISCAREA SPECIAL.\.

A. Notiune: masura de siguran~a ce consta in trecerea in patrimoniul statului a unor btmuri, 1n cazurile ~i in condipile prevazute de lege.

B. Condipi~ sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata; sa existe o stare de pericol prin lasarea in circulatie a anumitor bun uri; prin dispunerea confiscarii sa se inlature starea de pericol.

C. Bunuri supuse confisdirii speciale

1. bunurile prod use prin savar~irea faptei prevazute de legea penalii;

../ sunt produse prin aqiunea ce constituie elementul material al faptei prevazute de legea pena la;

../ nu este necesar ca fapta savar~Wi. sa constituie infractiune, fiind insa necesar ca aceasta sa fie prevazuta de legea penala ~i sa fie nejus­tificata;

../ nu sunt bunuri produse prin savar~irea unei fapte prevazute de legea penala cele pe care faptuitorul ~i le-a 1nsu~it de la persoanele vatamate;

£ji.IMC:1 I 203

../ sunt supuse confisdirii bartii ~i bunurile obtmute din exploatarea sau folosirea aces tor bunuri; ·

../ daca bunurile produse prin savar~irea faptei prevazute de legea penala nu se mai gasesc ori au fast distruse de faptuitor, mt se va putea dispzme coHfiscaren prin ecltivalent;

../ daca bunurile produse prin savar~irea unei fapte prevazute de legea penala sunt instrainate, trebuie avute in vedere urmatoarele ipoteze:

1. 1n cazul dobanditorului de rea-credintii, se va disptme confis­carea bunului, indiferent dadi detinerea acestuia este permisa sau nu de lege;

2. In cazul dobanditorului de brmii-credhrfii: a. cand detinerea bunului este permisa de lege, nu se va dispune confiscarea acestuia, ci, In cazul instrainarii cu titlu oneros, se va confisca suma de bani obtinuta de fi:iptuitor; b. cand detffierea bunului este interzisa de lege, se va dispune confiscarea bunului, iar daca mstrainarea bunului a fost realizata cu titlu oneros, vor fi confiscap ~i banii pe care faptuitorul i-a obpnut din lnstrai­narea bunului.

-+ 2. btmurile care au fost folosite, In orice mod, sau destinate a fi folosite la savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale Hiptui­torului sau dacii, aparpnand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

Conditii:

sa se fi savar~it cu intenpe sau praeterintenpe 0 fa pta prevazuta de legea penala ;;i nejustificata (nu e necesar ca fapta sa constituie infracpune), cu exceppa faptelor savar;;ite prin presa;

bunurile sa fi fost folosite efectiv, ]n orice mod, sau sa fie destinate a fi folosite Ia savarilirea infracpunii (inclusiv lnururile produse, modificate sau adaptntc 'i11 scaprtl si'ivnr§irii Jnptei, daci'i au Jost folosite efectiv In comiterea acesteia);

bunurile sa fi fost proprietatea faptuitomlui Ia momentul comiterii faptei;

200 I M~surile de siguranl~ neprivative de patrimoniu

Pedeapsa complementara a interzicerii Masura de siguranta a interzicerii

de a exercita anumite functii, profesii, unei functii, profesii, meserii,

meserii sau activitati [art. 66 alin. (1) activitati [art. 111 alin. (1) NCP]

lit. g) NCP]

NEDEMNIT ATE PENTRU INAPTITUDINE PENTRU

OCUP AREA UNEI FUNCTII OCUPAREA UNEI FUNCTII SAU

SAU EXERCITARE UNEI PROFESII, EXERCIT AREA UNEI PROPES II

MESERII, ACTIVIT ATI MESERII, ACTIVIT A TI 1. functia, profesia, meseria, activitatea 1. funcpa, profesia, meseria ori

a fost exercitata abuziv; activitatea nu a fast exercitata

abuziv, ci cu buna-credin~a, insa

fa pta prevazuta de legea penaHi a

fost comisa din cauza nepregatirii,

incapacitatii, inaptitudinii faph1ito-

rului de a exercita aceste activitati;

2. consta lntr-o dedidere temporara (de 2. consta 1n interdicpa de a ocupa o

Ia 1 Ia 5 ani) din dreprul de a exercita anumita functie ot2_ de a exercita o

anumite funcpi sau profesii, meserii, anumita profesie, meserie ori alta

activitati de care inculpatul s-a folosit la activitate, In exercitarea careia a fost

savar~irea infracpunii, lntrucat acesta savar~ita fa pta prevazuta de legea

este nedemn sa exercite funcpa, penala, intrucat faptuitoml este

profesia, meseria sau activitatea; inapt pentru ocuparea sau exercita-

rea acesteia, urmarindu-se astfel

inlaturarea unei stari de pericol

rezultate din lipsa de pregatire, din

incapacitate ori din alte cauze;

3. se poate aplica numai daca fapta 3. nu este necesar ca fapta comisa sa comisa constituie infractiune; constituic infracptme;

4. este necesar ca pentru infractiunea 4. poate fi dispusa §i atunci cand

comisa sa se fi stabilit o pedeapsa faptuitorului nu i se aplica o

principala (lnchisoarea sau amenda). pedeapsa.

I 201

II. PARTEA PRACTICA

& Masura de siguranta a obligarii Ia tratament medical se poate Jua ~i cu privire la faptuitorii fata de care nu s-a dispus o solupe de trimitere 1n judecata ca urmare a existentei unei cauze de iresponsabilitate, deoarece textul de lege nu face nicio distinctie, aratfmd ca aceasta masura se ia fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penaUi, mtelegandu­se prin aceasta ~i persoane care nu raspund pentm faptele lor (T.S., s. pen., dec. nr. 2069/1982).

198 I Miisurile de siguran~ii neprivative de patrimoniu

6. sustragerea de la executarea masurii intemarii medicale canstituie infracp­unea de neexecutare a sancpunilar penale prevazuta de art. 288 alin. (1)

NCP.

3. INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESIT '

A. Notiune: masura de siguranta ce cansta in interdicpa de a ocupa a anumita funqie. ori de a exercita a anurnita prafesie, meserie ori alta activitate, care se paate lua cand fapta prev.azuta de legea penala a fast savar~ita de faptuitor datorita incapacitatii, nepregatirii sau altar cauze ce 11 fac inapt pentm acuparea acelei functii ori pentru exercitarea respectivei meserii, prafesii sau activitap.

B. Conditii: 1. sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala (tipica), nejustificata, in exercitarea unei functii, profesii, meserii sau activitati;

2. faptuitarul sa prezinte perical pentru societate dataritii incapacitapi, nepregatirii sau altar cauze ce il fac inapt pentru acuparea ace lei functii ari pen tnt exercitarea respectivei meserii, profesii sau activitati;

3. instanta de judecata sa aprecieze ca prin luarea masurii de siguranta a interzicerii unei funcpi sau profesii starea de pericol poate fi inlaturata.

C. Contffiut: interdictia de a ocupa a anumita funcpe ori de a exercita a anumita profesie, meserie ori alta activitate, in exercitarea direia a fast savar~Wi fapta prevazuta de legea penaUi.

D. Durata

f se dispune pe o periaada nedeterminata;

pw1erea in executare se realizeaza prin comunicarea copiei de pe dispozitivul hatararu organului in drept sa aduca Ia lndeplinire aceasta masura (persoanei juridice in cadrul careia persaana exercita respectiva

199

funcpe, profesie, meserie sau activitate, precum ~i, daca este cazul, per­soanei juridice care asigura arganizarea ~i coordonarea exercitaru profesiei sau activitatii); in cazu I in care interdicpa vizeaza o meserie sau alta activitate, comunicarea se face . inspectoratulu.i judetean de polipe in a dirui circumscrippe 1~i are domiciliul condamnatul;

dureaza pana Ia incetarea inaptitudinii celui caruia i s-a interzis exercitarea unei funcpi sau profesii, dar nu mai pupn de un an.

CD OBSERVATJI:

1. nu este necesar pentru dispunerea masuri.i de siguranta a interzicerii unei functii sau prafesii ca fapta comisa sa fie infracpune;

2. aplicaiea m~surii de siguranta a interzicerii unei funcpi sau prafesii este facultativa;

3. indilcarea masurii de siguranta a interzicerii unei funcpi sau profesii consti­tuie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale [art. 288 alin. (1)

NCP], ce paate fi retinuta in concurs cu infracpunea de uzurpare de calitati aficiale (art. 258 NCP) sau cu infractiunea de exercitare fara drept a unei prafesii sau activW'iti (art. 348 NCP);

4. in aceea~i cauza penala instanta paate sa aplice aceluia~i inculpat atat pedeapsa complementara a interzicerii de a ocupa o funcpe sau de a exercita <? profesie, meserie ori activitate, cat ~i masura de sigtuanta a inter­zicerii unei ftmctii sau profesii.

196 I M~surile de siguran~~ neprivative de patrimoniu

CD OBSERVATII:

1. nu este necesar pentru dispunerea masurii de siguranta a obligarii la trata­ment medical ca fa pta .comisa sa fie infraqiune;

2. aplicarea masurii de siguranta este facultativa, cu exceppa cazului in care inculpatul este condarnnat pentru comiterea infractiunii de contaminare venerica (art. 353 NCP);

3. masura obligarii la tratament medical nu este condiponata de starea de libertate a inculpatului, putand fi dispusa §i in cazul in care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare in regirn de detenpe ori Ia pedeapsa detenpunii pe viata, cand tratamentul medical se va efechta la locu I de detffiere;

4. dadi insanato§irea condarnnatului nu a "futervenit pana Ia terrninarea executarii pedepsei, acesta va continua tratamentul §i dupa ce a executat pedeapsa;

5. poate fi dispusa §i in mod provizoriu, ca masura procesuala, in cursu! urmihirii penale de catre judecatorul de drepturi §i libertati, al procedurii de camera preliminara de ditre judecatorul de camera preliminara sau in cursu! judeditii de catre instanta.

r:::;:r 2. INTERNAREA MEDICAL~

--..... A. No.tiune: masura de siguranta privativa de libertate care se poate dispune fata de faptuitorul care a savar§it o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata §i care prezinta pericol pentru sodetate din cauza unei boli psihice, a conswnului cro1zic de Sllbstante psihoactive sau a zmei bali infecto-con tagioase.

--..... B. Conditii

f 1. sa sc fi comis o fa pta prevazuta de legea penala;

2. faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate datorita unei bali psilzicc, a callsumului cronic de Sllbstnnfe psihoactive sazt a unci bali injecto-co11 tagioase;

197

L.... 3. instanta de judecata sa aptecieze ca prin luarea masurii obli­garii la tratament medical starea de pericol poate fi inlaturata.

-+ C. Continut: intemarea faptuitorului care are o boaHl. psihica ori este consumator cranic de substmzte psihaactive sau are o baalii infecta-contagioasii intr-o unitate sanitara de specialitate.

-+D. Durata

se dispune pe o perioada nedeterminata, piina la insiiniito§ire ori pt1nii La obtineren zmei ameliarari care sii znliiture starea de perical;

se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv §i a unei copii de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatu de ~ sanatate -publica din judetul pe teritoriul camia locuie$te persoan~ fata de care s-a luat aceasta masura;

judecatorul delegat cu executarea de Ia judecatoria in a care1 circumscriptie se afla unitatea sanitara verifica periodic, dar nu mai Hirziu de 12 luni, dad\ intemarea medicala mai este necesara;

poate fi 1nlocuita cu masura de siguranta a obligarii Ia tratament" medical, in caz de ameliorare a sanatatii celui intemat.

CD OBSERVATII:

1. nu este necesar pentm disptmerea masurii de siguranta a intemarii medi­cale ca fapta comisa sa fie infractiune;

2. instanta nu poate imptme simultan inculpatului atat masura obligarii la trata.ment medical, d\t $i masura intemarii medicale;

3. aplicarea masurii de siguranta a intemarii medicale este facultativa;

'!. internarea medicala se poate disptme ~i In cazul in care nu este respectata masura de siguranta a obligarii Ia tratament medical sau dmd aceasta din urma masura cstc ineficienta fata de starca de boala a condamnatu.lui;

5. poate fi dispusa $i in mod provizoriu, ca masura procesuaUi, in cursu! urrnaririi penale de catre judecatorul de drepturi §i libertati, al procedurii de camera preliminara de catre judec~torul de camera preliminara sau al judecatii de catre instanta;

_ FI~A nr.18 MASURILE DE SIGURANTA NEPRIVATIVE

DE PATRIMONIU

I I. PARTEA TEORETICA

- ./ Masurile de siguran~a: (1. sunt sanctiuni de drept penal cu caracter

preventiv;

~\ ~ 2. au ca scop in.Uiturarea tmei stari de pericol §i

pre\ntampinarea savar§irii faptelor preva-

l\ zute de legea penala;

3. · sunt imprescriptibile §i revocabile;

4. pot fi dispuse fata de persoanele care au

savar§it Japte tipice ~i rmtijuridice, chiar dacif

acestora le lipse~te trifsiltura esentialif a imputabi-

litiifii; este posibiUi, a;; a dar, aplicarea tmei

masuri de siguranta §i In cazul in care faptui-torului nu i se aplica §i o pedeapsa.

r:::i:i? 1. OBLIGAREA LA TR.ATAMENT MEDICAL

-+A. Notiune: masura de siguranta ce consta 'in obligatia faptuitorului care pre~inta pericol pentru societate datorita unei boli ori a intoxid\rii cronice cu alcool, stupefiante ori alte asemenea substante, de a se

195

prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la insanato§ire sau

pfinii Ia obfinerea unei ameliorifri care sti fnlifture starea de pericol.

1. sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala -+ B. Condipi: (tipica), nejustificata;

2. faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate datorita unei boli ori a intoxicarii cronice cu alcool, stupefiante ori alte asemenea substante;

3. instanta de judecata sa aprecieze ca prin luarea

masurii obligarii la tratament medical starea de

pericol poate fi inlaturata.

.-

-+ C. Conpnut: obligapa impusa de instanta de judecata faptuitorului de a se prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la insanato§ire smt pfi11ifla ob(i11erea ·unei amelivrifri care siflnlifture starea de pericol.

-+D. Durata a. se disptme pe durata nedcterminata, pana la insanato§ire sau pana

la obtinerea unei ameliorari care sa inUiture starea de pericol;

b. se ptme in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv §i a copiei de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de sanatate publica din judetul pe teritoriul caruia locuie§te persoana fata de care s-a lua t aceasta masura (In cazul In care masura de siguranta nu insote§te pedeapsa inchisorii sau daca aceasta nu se executa efectiv);

c. poate ·lnceta daca se dispune: 1. l11locuiren mtisurii obligiirii Ia

tratmnent medical Cll miis11m intemiirii medicale; 2. i11cetarea obligilrii Ia

tmtame11l medical in cazul in care temeiurile care au impus luarea masurii au lncetat.

192 Jndividualizarea judiciara a executarii pedepsei

../ Tratament sanctionator: instanta va dispune revocarea liberarii con­diponate ~i executarea restului de pedeapsa (fara a fi avut~r in vedere partea din pedeapsa considerata ca executata in baza muncii prestate) 1n regim de detenpe.

CD OBSERVATII:

1. poate fi dispusa revocarea libedirii condiponate ~?i in ipoteza in care o infracpune cu durata de consumare este comisa in termenul de supra­veghere alliberarii condiponate, dar se epuizeaza dupa expirarea acestuia;

2. dadi in termenul de supraveghere este comis un concurs de infractiuni in condip.ile pluralitatii intermediare, instanta va dispune condamnarea pentru fiecare dintre infr.actiunile concurent_e, va :evoca lib~rarea condi­ponata ~i va aplica regulile pluralitapi intermediare, contopmd pede~psa stabilita pentru fiecare dintre infracpunile nou-comise cu pedeapsa dm a carei executare s-a dispus liberarea conditionata; pedepsele_rezultante _astfel stabilite vor fi contopite potrivit regulilor de la concursul de infractiuni (cumul juridic cu spor obligatoriu); partea din pedeapsa executata anterior liberarii condition~te va fi dedusa din pedeapsa rezultanta; .

3. dadi in termenul de supraveghere este comis un concurs de infractiuni in stare de recidiva postcondarnnatorie, instanta va dispune condamnarea pentru fiecare dintre infracpunile concurente, va revoca liber~rea c~nd~­tionata, iar apoi va aplica rnai inHii regulile de la concursul de mf~actlUm, contopind pedepsele stabilite pentru infracpunile concurente; ulter:or ~e va cumula aritmetic pedeapsa rezultanta cu restul de pedeapsa ramas neexecu tat (fara a fi avuta in vedere partea din pedeapsa considerata ca executata in baza muncii prestate);

4. pedeapsa aplicata in urma revocarii nu poate depa~?i maxirnul general al pedepsei.

r:::;:r 4. ANULAREA LffiEMRll CONDITIONA TE

- poate fi dispusa de instanta de judecata in situatia in care se descopedi~ inainte de expirarea termenului de supraveghere, di eel condamnat maJ savar~ise 0 infractiune inainte de ramanerea definitiva a hotararii prin

-

193

care s-a dispus beneficiul liberihii conditionate, pentru care s-a aplic~t pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului de supraveghere;

- NU se va dispune anularea liberarii condiponate daca pedeapsa stabilita pentru infracpunea ce ar putea atrage anularea es'te amenda;

../ Tratament sanctionator: vor fi incidente regulile de Ia concu~sul de infracpuni sau, dupa caz, al reddivei (infractiunea pentru care s-a dispus liberarea conditionata constituind eel de-al doilea termen ai recidivei) ori pluralitatii interrnediare (infractiunea pentru care s-a dispus liberarea condiponata constituind eel de-al doilea termen a1 pluralitapi intermediare).

daca persoana liberata conditionat este judecata pentnt savar~1rea a doua infracpuni, dintre care una anterior ~i cealalta ulterior dimanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionata, instanta va dispune numai anularea liberarii, nu atat anularea, cat ~i revocarea liberarii condi tiona te.

II. PARTEA PRACTICA

& Nah.ua ~i gravitatea faptei pentru care a fost condamnat solicitantul be~e­ficiului li~erarii conditionate nu sunt prevazute printre criteriile prevazute de lege pentru dispunerea liberarii, deoarece au fast avute in vedere Ia individualizarea pedepsei (C.A. Constanta, s. pen., dec. nr. 951/2003).

190 lndividualizarea judiciadi a executarii pedepsei

5. Incetarea obligapilor I ./' instanta poate dispune lncetnren executiirii uneia/unora dintre obligatille

pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, dadi apreciaza ca menpnerea acestora nu mai este necesara sau daca nu mai

este posibila.

6. Efecte imediate I 1. se produc pe durata termenului de supraveghere;

2. punerea de mdata in libertate a condamnatului;

3. liberarea conditionata nu produce efecte imediate asupra masurilor de siguranta ori asupra pedepseleir accesorii aplicate pe l~mga pedeapsa principaU1;

L-...- 4. pe durata termenului de supraveghere nu sc va executa pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii tmor drepturi, cu exceppa pedepsei complementare a interzicerii drcptului stdiinului de a se afla pe teritoriul Romaniei, care se va executa de Ia data libedirii.

7. Efecte definitive

1. se produc dupiiexpiraren termemli11i de suprnvegherc;

2. pedeapsa detentiunii pe viata ori a inchisorii din care s-a dispus liberarea se consideril exewtntii in situatia In care:

a. condamnatul nu a mai savar~it 0 noua infracth.me ln termenul de supraveghere, descoperita pana la expirarea acestuia; pedeapsa detenpunii pe viata se considera executata daca in tennen de 10 ani de la liberare ml a savar~it din nou 0 infracpune;

b. nu s-a dispus .revocarea liberarii pana la expirarea termenului de

supraveghere; c. nu s-a descoperit o cauza de anulare a liberarii condiponate 1n

tennenul de supraveghere;

3. nu se va produce efectul definitiv, chiar dadi. anularea liberarii con­diponate nu a intervenit pe parcursul termenului de supraveghere,

ci dupa expirarea acestuia;

191

4. dupa expirarea termenului de supraveghere se va executa pedeapsa complementara a interzicerii tmor drepturi (cu exceppa interzicerii dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaruei, care se executa la data liberarii condiponate);

5. liberarea conditionata nu produce efecte definitive cu privire Ia masurile de siguranta dispuse.

G? 3. REVOCAREA LIBEMRII CONDITIONATE . Instanta TREBUIE sa dispuna revocarea liberarii conditionate dadi:

.... -· --+ 1. persoana supravegheata a savar~it in termenul de supraveghere 0

infractiune, descoperitii in termenul de supraveghere, pentru care a fost condamnat Ia pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen; - nu are relevanta forma de vinovatie cu care este savfm~ita

infracti_~.mea(intentie, praeterintentie sau culpa) ~i nici cuantumul pedepsei !nchisorii aplicate de ciitre instanta;

- este suficient ca fapta sa fie descoperita in cursul termenului de supravegheere, Hiptuitoru I put and fi descoperit ~i ulterior; revocarea libedirii conditionate opereaza ~i atunci cand pedeapsa aplicata pentru noua infractiune este detentiunea pe viata;

- NU sc va dispune revocarea libedirii conditionate daca noua in­frac~iune a fost desc~peri ta d up a expirarea term.enului de supra­veghere, lnsa se va retine d\ noua infracpune este savar~ita in stare de recidiva postexecutorie.

-~' Tratament sanctionator: pedeapsa prindpala stabilita pentru noua infracpune se va contopi potrivit regulilor de la recidiva postcon­damnatorie sau, dupa caz, Ia pluralitatea intermediadi; pedeapsa rezultanta astfel stabilita nu poate fi suspcndata sub supraveghere, urmand a fi executata in regim de detentie.

--+ 2. pe parcursul termenului de supraveghere, persoana liberata con­ditionat, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse;

188 Jndividualizarea judiciara a executarii pedepsei

t: 4. sa comunice schimbarea locului de mundi;

5. sa comunice informatii ~i documente de natura a permite con­trolul mijloacelor sale de existen~a.

Q) OBSERVATTI:

1. NU pot fi impuse persoanei condamnate masuri de supraveghere in ipoteza in care restul din pedeapsa inchisorii ramas de executat este mai mic de 2

ani;

2. masurile de supraveghere se executa din momentul ramanerii definitive a hotariirii prin care s-a acordat beneficiul liberarii condi~onate, pe o perioada egala cu o treime din durata termenului de supraveglure, dar nu mai

mult de 2 ani;

3. NU se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere, aceasta masura putiind fi aplicata numai cu privire la obliga~ile impuse

condamnatului liberat.

3. Obligatii

v' impunerea uneia sau mai multor obliga~i in cazulliberarii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata; in cazul in care restul din pedeapsa inchisorii ramas neexecutat Ia data liberarii este de 2 ani sau mai mare, pe langa masurile de supraveghere, instanta poate imptme condamnatului SA EXECUTE una sau mai multe dintre urmatoarele

obligapi:

3.1. Obligatii de ,a face":

1. sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare profesionala;

2. sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in cula­

borarc cu institutii din comwutate.

3.2. Obligatii de ,a nu face"

1. sa nu paraseasdi teritoriul Romaniei;

2. sa nu se afle in anumite locuri .sau Ia anumite manifestari sportive, culturale ori Ia alte adunari publice, stabilite de instan~a;

189

3. sa im comunice cu victima sau cu membri de farnilie ai acesteia, cu participan~i la savar~irea infracpunii sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu sc apropie de acestea;

4. sa nu condudi anumite vehicule stabilite de instanta;

5. sa nu detina, sa nu foloseasca ~i sa nu poarte nicio categorie de arme.

CD OBSERV ATJI:

1. obligapile ,de a face" impuse de instanta nu se vor executa pe intreaga durata a termenului de supraveghere, ci din momentul acordiirii liberiirii, pe o perioadi'i ega/if cu o treime din durata tennenului de supraveghere, dar n.u mai mult -":: de 2 a11i;

2. obligatiile ,de a IW face" pot fi impuse persoanei liberate conditionat in

masura in care nu au fost aplicate drept pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi; obligapile ,den 1111 face" se vor executa

pe toata durata termenului de supraveghere.

4. Modificarea obligapilor

v' instan~a de executare, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica

obliga~iile impuse persoanei liberate condiponat fie prin imptmerea 11110r noi obligntii care nu fusesera anterior stabilite de instanta, fie prin modificarea continutllltti obligatiilor existente prin sporirea!diminuarea co11ditiilor de executare;

v' NU constituie modificarc a obligapilor obtfficrea de ditre persoana supravegheata a permisiz111ii In executarea obligatiilor prevazute Ia art. 101 alin. (2) lit. d) ~i e) NCP, care poate fi acordata pe o perioadii de maxim 5 zile (perioadii care intrii In calculul termenului de supraveghere) de consilierzcl de probatiune prin decizie in urmatoarele caz11ri: a. parti­

ciparea persoanei supravegheate Ia casiitoria, botezul sau funeraliile unui membru de familie; b . participarea la tm concurs in vederea

ocuparii unui loc de mtmca; c. suspnerea unui examen; d. urmarea unui tratament sau a unei interventii medicale.

i t

186 I lndividualizarea judiciadi a execuUirii pedepsei -

Pedeapsa efectiv Fractia minima din pedeapsa executata sau ce trebuie efectiv executata, considerata ca indiferent de pedeapsa

executata in baza considerata ca executata in muncii/activitapi baza munciilactivitatii

£restate _£restate Pedeapsa care se ~ 10 ani > 10 ani ~ 10 ani > 10 ani executa efectiv

Condamnati 2/3 3/4, 1/2 2/3 avand varsta sub dar nu mai 60 de ani mult de 20 de

ani. Condamnafi 1h 2/3 1/3 1/2 avand varsta peste 60 de ani

...;.

-+ 2. persoana condamnata sa se afle in executarea pedepsei in regim semi­deschis sau deschis;

-+ 3. persoana condamnata sa fi indeplinit integral- obligatiile civile sta­bilite prin hotararea de condamnare, afarii de cazul cand dovede~te di nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;

-+ 4. instan~a sa aiba convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat ~i se poate reintegra in societate.

CD OBSERVATII:

1. fracpa ce trebuie executata se raporteaza Ia pedeapsa care se. executa efectiv;

2. gravitatea infracpunii pentru care a fost dispusa condamnarea nu ·constituie un motiv de respingerc a cererii de liberare condiponata;

3. noul Cod penal prevede necesitatea execuHirii aceleia~i fractii minime, indi­ferent de forma de vinovatie cu care a fost comisa infracpunea pentru care s-a d ispus condamnarea Ia pedeapsa lndusorii (intentie, culpa, praeterin­tenpe); in mod similar, noul Cod penal nu mai face o distinctie·in functie de

187

sexul condamnatului sau de motivul pentru care acesta nu a prest t _ . _ .. a munca m folosul comumtatu;

4. indep.~re_a condi~iilor legale pentru dispunerea liberarii condiponate se aprecraza m functJe de momentul judedirii cauzei, ~i nu Ia momentul introducerii cererii de liberare conditionata;

5. libe~a~e~ con~iti.on~ta poate fi solicitata instantei fie prin proptmerea ~omisiei co~~titu1te m penitenciar, fie prin cererea condamnatului (in cazul m care corrus1a nu propune libcrarea conditionata).

1. Termenul de supraveghere

../ inter~~lul ~e tim~ ~~ care persoana fata de care s-a dispus Jiberarea cond~tioi;~ta treb.me sa respecte obligapile ori masurile de supraveghere care mtra m contmutul acestei modalitati de individualizare;

../ incepe sa curga de Ia data riimanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea condiponata;

../ in cazul liberarii conditionate din pedeapsa detenpunii pe viata, ter­menul de supraveghere este de 10 ani;

../. in ipoteza libed irii condi~ionate din pedeapsa inchisorii, termenul de supraveghere reprezinta intervalul cuprins intre data liberiirii condi­ponate ~i data implinirii duratei pedepsei.

2. Masuri de supraveghere

../ impunerea lor cumulativa este obligatorie in cazul dispunerii liberarii condi~ionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata sau in cazulin care restul din pedeapsa inchisorii ramas neexecutat la data liberarii este de 2 ani sau mai mare:

1. sa se prezintc Ia serviciul de proba~iune, la datele fixate de acesta;

2. sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;

3. sa anun~e, in prealabil, schimbarea locuintei ~i orice deplasare care depa~e~te 5 zile, precum ~i intoarcerea;

FI~A nr.17 INDIVIDUALIZAREA JUDI ClAM

A EXECUT ARII PEDEPSEI. LIBERAREA CONDITION AT A

'

I I. PARTEA TEORETICA

----------------- ~~ ~ -------------------------------------r:::-;r 1. LffiERAREA CONDITJ:ONATA A PERSOANEI

CONDAMNATE LA DETENTIUNEA PE VIATA

../ are caracter facultativ, nereprezentand un drept, ci numai o vocape

generaHi a condamnanllui.

~ lE~liberarea conditionata ~i a persoanei condamnate la pedeapsa

detenpunii pe viat~i: dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentie (jiirii a se tine seama de durata pcdepsei ce ponte fi consideratii, potrivit legii, ca exe­cutatii, In baza mwzcii prestate);

2. persoana condamnata sa fi avut o buna con­duita pe toata durata executarii pedepsei;

3. persoana condamnata sa fi indeplinit inte­gral obligatiile civile stabilite prin hota­rarea de condamnare, afara de cazul d'md dovede~te ca. nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;

4. instan~a sa aiba convingerea ca. persoana condamnata s-a indreptat ~i se poate rein._

tegra 1n societate.

I 185

r:::-;r 2. LIBERAREA CONDITIONATA A PERSOANEI '

CONDAMNATE LA PEDEAPSA iNCHISORII

../ are caracter facultativ, nereprezen tand un drept, ci numai o vocape generala a condamnatului;

./ condipi: se poate dispune liberarea conditionata a condamnatului la pedeapsa inchisorii daca:

--:--+ 1. persoana condamnata a executat eel putin fracp.a de pedeapsii pre­vazutii de lege:

a. in cazul in care persoana condamnatii nu a implinit varsta de 60 de atti, trebuie sa fi executat efecti..v_eeZ nuti11 213 din durata

.• • - I •

pedepsei, in cazul inchisorii care nu depa~e~te 10 ani, sau eel pttfin 3/4 din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20_ de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;

b. in cazul pe.rsoanei condanmate care nu a implinit varsta de 60 de ani, dad\ pen tnt calculul fracpuni lor de pedeapsa de mai sus se pne seama ~i de partea din durata pedeps€i ce e_oate fi considerata, potrivi t legii, ca executata pe baza muncii prestate, liberarea condi~ionata nu poate fi dispusii inainte de executatea efectiva a eel put-in 1/2 din durata pedepsei inchisorii, dind accasta nu depa~e~te 10 ani, ~i a eel puti,n 2/3, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani;

c. i11 cazul in care persoana condamnatii. a implinit vtirsta de 60 de ani, trebuie sa fi executat efectiv eel putin 1/2 din durata pedepsei, In cazul inchisorii ce nu depa~e~te 10 ani, sau eel putin 2/3 din durata pedcpsei, !n cazulmchisorii mai.mari de 10 ani;

d. in cazul itt care persoana condamnatii a implinit varsta de 60 de ani, daca pentru calculul frac~iw1ilor de pedeapsa de mai sus se p.ne seama ~i de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate, liberarea conditionatii nu poate fi dispusii inainte de executarea efectiva a eel p11till 1/3 din d urata pedepsei lnchisorii, cand aceasta nu depa!ie~te 10 ani, ~i a eel pu{i1z 1/2 din durata pe­.depsei inchisorii, cand aceasta este mai mare de 10 ani.

182 Solulii care presupun condamnarea inculpatului

./ tratament sanctionator: instanta poate dispune:

_.. n. mentinerea s~tspendarii sub S!tpravegltere ~i suspendarea sub

supraveghere a pedepsei stabilite pentru infractiunea din

culpa comisa in termenul de incercare;

./ vor curge in paralel doua termene de supraveghere;

./ daca persoana condamnata savar§e§te 0 infractiune intentionataj

praeterintentionata in ambele termene de incercare, instanta va

revoca ambele suspendari, apoi va cumula aritmetic toate pedepsele

s tabilite.

_.. b. revocarea suspendiirii sub supraveghere.

c::? 3. ANULAREA SUSPENDARll SUB SUPRA VEGHERE

A EXECUTARII PEDEPSEI

./ intervine daca inainte de expirarea termenului de supraveghere se

descopera Ca <;e} condamnat mai savar§iSe 0 infractitme (pentru care S-a

aplicat pedeapsa inchisorii) inainte de ramanerea definitiva a hotararii

prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei;

./ este suficient ca fapta ce atrage anularea sa fie descoperita inainte de

ramanerea definitiva a hoHirarii prin care s-a dispus suspendarea sub

supraveghere, chiar daca faptuitorul este descoperit dupa acest moment;

./ nu prezinta importanta daca condamnarea pentnt infractiunea care

atrage anularea a ramas definitiva dupa expirarea tem1enului de

supraveghere;

./ tratament sanctionator: urmare a dispunerii anularii suspendarii, se va

da efect, dupa caz, regulilor privind concursul de infractiuni, recidiva

ori pluralitatea intermediara; 'in caz de concurs sau pluralitate inter­

mediara, pedeapsa rezultanta poate fi Ia randul ei suspendata sub

supraveghere, daca sunt indeplinite conditiile legale (termenul de

supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii

prin care s-a pronuntat anterior suspendarea sub supraveghere a exe-

183

cutarii pedepsei); in acest caz, instanta poafe mentine durata termenului

de supraveghere anterior sau poate stabili un termen de supraveghere mai mare;

./ daca. sunt incidente deopotriva cauze de revocare, cat ~i de anulare a

suspendarii sub supraveghere (fiind comisa o fapta anterior §i 0 alta

ulterior ramanerii definitive a hotararii de suspendare sub supra­

veghere), se va disptme numai anularea suspendarii, nu atat anularea, cat §i revocarea suspendarii sub supraveghere.

..._ ..

180 I Solutii care presupun condamnarea inculpatului

b. daca pedeapsa amenzii care a insopt pedeapsa inchisorii in conditiile art. 62 NCP (atunci cand prin siiv~irea infracpunii s-a urmant obt:ffierea unui folos patrimonial) nu a fost executatii §i a fost inlocuitii,

1n termenul de supraveghere, cu pedeapsa inchisorii potrivit art. 63

alin. (2) NCP sau art. 64 alin. (5) §i alin. (6) NCP;

./ inlocuirea pedepsei arnenzii cu pedeapsa inchisorii intervine:

1) dadi persoana condamnata nu executa, cu rea-credintii, pe­

deapsa arnenzii, in tot sau in parte;

2) in situapa in care pedeapsa arnenzii nu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile condamnatului, iar

acesta nu i§i da consimtamantul la executarea amenzii prin

munta neremunerata in folosul comunitatii;

3) dacii persoana condarnnata, dupa dispunerea executarii pe­depsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comu­

nitapi, nu executa obligap.a de mundi in condipile stabilite de

instanta;

./ Tratament sancponator: In toate aceste ipoteze, instanta care revocii sllspendarea va dispu11e exewtarea pedepsei lnchisorii a ciirei execlltnre a

Jost suspe11dntii aliitllri de pedeapsa inchisorii care t1 illlowit amerzdn.

4) daca persoana condamnata, dupa dispunerea executarii pe­

depsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comu­nitatii, savar§e§te 0 noua infracpune descoperita lnainte de

executarea integrala a obligatiei de mtmca in folosul comu­

nitapi §i in terrnenul de supraveghere.

./ Tratament sancponator: in acest ultim caz, numarul zilelor­

amendii neexecutate prin muncii in folosul comunitapi Ia data

condamnarii definitive pentru noua infractiune se inlocuie§te cu

un numiir corespunzator de zile cu inchisoarea §i se adauga la

pedeapsa pentru noua infractiune, iar pedeapsa astfel obtinuta se

adauga la pedeapsa a ci:irei suspendare a fost revocata.

c. dadi persoana condamnatii nu a respectat cu rea-credinta miisurile

de supraveghere sau obligapile stabilite prin hotararea de con­

damnare in termenul de supraveghere al suspendiirii;

liil.tMU 18L

./ este necesar ca neexecutarea masurilor de siguranta sau a obli­

ga~ilor impuse prin hotararea de condamnare sa fie culpabila §i sa nu se datoreze unei irnposibilitiiti obiective de executare.

../ Tratament sancp.onator: se revoca suspendarea sub supraveghere

§i se dispune executarea pedepsei stabilite cu autoritate de lucm judecat.

d. pana la expirarea termenului de supraveghere, persoana suprave­

gheatii nu a mdeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotiirare;

./ instanta va dispune revocarea suspendiirii sub supraveghere a

executarii pedepsei in situapa in carE' se retine o neexecutare

culpabila, integraHi sau partiala a obliga~irior civile stabilite prin

hotarare pana la expirarea termenului de supraveghere.

../ Tratament sanc~ionator: se revoca suspendarea sub supraveghere

in ultima zi a termenului de supraveghere §i se dispune executarea

pedepsei stabilite cu au tori tate de lucru judecat .

[J EXCEPTIE: NU se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere a

executarii pedepsei dacii, in termenul de supraveghere al suspendarii executarii pedepsei stabilite pentru infracpunea de abandon de familie, este savar§ita 0

noua infractiune de abandon de familie, in masura in care inculpatul i~i

lndepline§te obligatiile in cmsul urmaririi penale (procuroml prommtand o ·solutie de clasare) ori al juded1tii (instanta mentinand masura suspendarii exe­cutarii pedepsei §i dispunand condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pentru noua infractiune de abandon de familie, potrivit art. 378 alin. (5) NCP].

____. 2. Revocarea facultativa

./ daca persoana condamnata a savar~it in termenul de supraveghere 0

illfrnctiwze di11 culpii, descoperita in termenul de 1ncercare;

./ nu are relevanta faptul ca Hiptuitorul a fast descoperit dupa acest

moment §i nici cii acesta a fost condamnat dupa expirarea termenului;

178 Solu~ii care presupun condamnarea inculpatului

-./ condamnatul trebuie sa respecte masurile de supraveghere sau obli­

gatiile stabilite de instanta;

-./ 1n momentul dispunerii, chiar printr-o hotadtre nedefinitiva, a sus­pendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, masurile preventive luate fata de inculpat mceteaza de drept.

---+ 2. EFECTE DEFINITIVE - dupa implinirea termenului de suprave­

ghere:

-./ pedeapsa inchisorii a direi executare a· fost suspendata sub supra­veghere se considera executata daca.:

a) condamnatul nu a mai savar§it 0 uoua infracpune in terme­nul de· supraveghere, descoperWi pana la expirarea acestuia;

b) nu s-a dispus revocarea suspendarii pana la expirarea tenne­

nului de supraveghere; c) nu s-a descoperit o cauza de anulare a suspendarii in terme­

nul de supraveghere; efectul definitiv nu se va produce chiar daca anularea suspendarii nu a fost pronw1tata 'in cursul termenului de supraveghere, ci dupa expirarea acestuia;

-./ de la expirarea termcnului de supraveghere va incepe sa curga tennenul de reabilitare (de drept sau judeditoreasca, dupa caz);

-./ este posibil ca executarea pedepselor complemcntare sa continue §i

dupa expirarea termenului de supraveghcre (dadl. durata pedeapsei

complementare este mai mare decf1t termenul de supraveghere).

F. Revocarea

---+ 1. Revocarea obligatorie

a. daca eel condamnat a savar~it 'in termenul de supraveghere 0 infrac­titme intenponatii sau praeterintenpionatii, descoperita in termenul de supraveghere pentru care a fost condamnat la pedeapsa in­

chisorii;

-./ daca fapta a fast descoperita dupa expirarea termenului de 1ncer­carc, nu se va dispune revocarea, insa se va retine starea de

recidiva postexecutorie;

179

-./ nu are relevanta faptul ca infractorul a fast descoperit dupa acest moment §i nid di acesta a fost condamnat dupa expirarea ter­menului;

-./ daca pedeapsa stabilita pentru noua infracpune este amenda, nu se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, pedeapsa amenzii urmand sa fie executata;

-./ in cazul m care o infracpune progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a consumat in termenul de incercare al suspendarii sub supraveghere, epuiza..ndu-se dupa aceasta, instanta va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, daca infracpunea a fast descoperita in acest termen; dad\ infracpunea nu este descoperita in termenul de supraveghere, nu se va dispune revocarea suspen­darii, lnsa se va reti.ne starea de recidiva postexecutorie, daca sunt lndeplinite condipile legale;

-./ tratament sancponator: ca urmare a revocarii suspendarii sub

supraveghere, instanta va aplica tratamentul sanctionator al recidivei postcondamnatorii [va dispune condam..narea pentru ac~sta fapta, va revoca suspendarea sub supraveghere a exe­cuHirii pedepsei, iar apoi va aplica regulile de la recidiva post­condaninatorie (cw11ul nrtitmetic) pentru stabilirea pedepsei ce urmeaza a fi executata] ~au, dupa caz, al pluralitatii intermediare [instanta va dispune condamnarea pentm aceasta fapta, va revoca suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, iar apoi va

aplica regulile de la concursul de infractiuni (inclusiv sporul fix §i · obligatoriu) pentru stabilirea pedepsci ce urmeaza a fi executata]; pedeapsa astfel stabilita va fi executata in regim de detenpe;

-./ dncti /11 termenul d~ suprnveghere este comis 1111 concllrs de iHfrnctizmi in

stare de recidivti postcmzdnnmntorie, instanta va dispune condam­narea pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca suspendarea sub supraveghere a executi'irii pedepsei, iar apoi va aplica regulile de Ia concursul de infracpuni contopind pedepsele stabilite pentru infracpunile concurente; ulterior, se va cumula aritmetic pedeapsa rezultanta cu pedeapsa a carei executare a fost suspendata sub supraveghere; pcdeapsa astfel stabilita va fi exe­

cutata in regiin de detentie;

176 1 Solu~ii care presupun condamnarea inculpatului

2. nu se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere

impuse de ditre instanta;

3. verificarea respectarii masurilor de supraveghere se face de serviciul de

probap.une.

D. Obligat].i CE TREBUIE IMPUSE inculpatului

___. 1. obligatia sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitapi,

pe 0 perioada cuprinsa intre 60 ~i 120 de zile, in conditiile stabilite

de instanta;

../ instanta nu va putea impune executarea acestei obligapi In cazul

in care rezulta ca, din cauza starii de sanatate, persoana

condamnata nu poate presta aceasta mundi;

../ imounerea acestei obligatii nu lmpiedidi instanta sa dispuna

pr;star~a unei munci neremunerate 1n folosul comunitatii in

temeiul art 64 alin. (1) NCP, en Jonnil su/Jstitutivii a executilrii

pedepsei amenzii ce 1nsofe~te pedenpsa lnchisorii (a carei executare ~

fost susp,endata), in cazulin care pedeapsa amenzii nu poate ~ executata in tot sau J:n parte di11 motive 11eimputnbile persoane1

condamna te.

___. 2. una sau mai multe dintre obligaP,ile prevazute limitativ de art. 93

alin. (2) N CP:

a. sa urmeze un curs de pregatire ~colara ori de calificare

profesionala; b. sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare

socialii den.Uate de catre serviciul de probapune sau

organizate in colaborare cu institutii din comunitate;

c. sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire

medicalii; d. obligatia de a nu parasi teritoriul Romaniei fara acordul

instantei..

177

I OBSERVATJE: instanta are obligatia de a impune eel pup.n una din obligapile prevazute de art. 93 alin. (2) NCP, neputand 1nsa sa le aplice pe to ate.

[ Modificarea obliga!iilor

../ instanta de executarc, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica obligapile impuse persoanei supravegheate fie prin imprmerea zmor noi obligafii care nu fusesera anterior stabilite de instanta, fie prin modificare,a continutului obligatiilor existen te prin sporirea/diminuarea conditiilor de executare; modificarea obligatiilor pe parcursul termenului de supra­veghere se poate dispune de mai multe ori;

../ NU constituie o modificare a obliga-tiilor obtinerea de catre persoana supravegheata a llzcuviilltiirii de a pilriisi teritoriul ft'irii, in cazul in care o astfel de obligatie li fusese impusa .

incetarea obligatiilor

../ instanta poate dispune 1ncetaren exewtiirii uneia/unora dintre obligatiile pe care le-a impus pe i:iurata termenului de supraveghere, daca apre­ciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara sau daca nu mai estc posibila.

E. Efecte

--+ 1. EFECTE IMEDIATE- pana la implinirea termenului de supraveghere:

../ pedeapsa principala stabilita nu cste pusa In executare;

../ pedepsa amenzii aplicate pe langa pedeapsa inchisorii (ca efect a! unei unice infractiuni sau a unui concurs) se va executa dupa rama­nerea definitiva a hotararii de condamnare cu suspendare;

../ nu produce efecte asupra masurilor de siguranta sau a obligapilor civile stabilite prin hotararea de condamnare;

../ pedepsele complementnre se vor executa pe durata termenului de supra­veghere;

174 I Solufii care pres.upun condamnarea inculpatului

----.5. in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior siivar~irii infracp.unii, de eforturile depuse de acesta pentiu inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum ~i de posibilitiitile sale de indreptare, instanta apreciazii cii aplicarea pedepsei este suficientii

~i, chiar fiirii exewtarea acesteia, condamnatul 1111 va mai comite alte infracfittni, insii este necesarii supraveg1terea conduitei sale pentm o

perioadii determi11atii.

CJ EXCEPTIE: suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei se poate

dispune ~i In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus (cu excep{ia cotlsimtiinrfintului Ia prestnrca rmci 11/lllrci In Jolosul COI111111itii{ii, care trclntie sa existc JiiiHi dt? esenta i11stitu{ici pre:;tnn:a lllrtncii), 'in situat[a in care in cursu! judecatii In prima instanta uri in apel inculpatul acuzat de savar~irea infractiunii

de abandon de familie i~i indepline:?te obligatiile [art. 378 alin. (5) NCP].

I CD OBSERVATII:

1. NU se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei amenzii (stabilite fie ca unica pedeapsa, fie ca pedeapsa principala pe langa pedeapsa 'inchisorii), atunci cfmd prin infractiunea comisa s-a urmarit obtinerea unui folos p·atrimonial, pentru o infwctiune comisa de o persoana fizidl sau jurididi, sau 'in cazul in care aplicarea pedepsei a fost initial amanata, dar ulterior amanarea a fost revocata, dispunandu-se condam­

narea Ia pedeapsa inchisorii de eel mult trei ani;

2. indeplinirea conditiilor de mai sus nu creeaza ttn drept inculpatului Ia ob~i­nerea unei solutii de suspendare sub supraveghere a e)l:ecutarii pedepsei, ci numai o voca\ie, instanta putand dispune executarea pedepsei 'in regim de

detentie.

.-- B. Termenul de supraveghere

1-+ durata termenului este cuprinsa lntre 2 ~i 4 ani, fi!lra a putea fi mai mic

decat durata pedepsei aplicatc;

4 curge de Ia data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus

su spendarea sub supraveghere a execLttarii pedepsei.

175

(D OBSERVATII:

1. gratierea (totala sau partiala) pedepsei aplicate nu are efect asupra

termenului de 1ncercare In sensu! reducerii acestuia cu durata pedepsei

grat[ate;

2. din durata termenului de supraveghere nu se va deduce durata masurilor

preventive privative de libertate;

3. pe durata termenului de supravcghere, persoana condarrmata mt va

executa pedeapsa inchisorii aplicate de instan~a, insa trebuie sa respecte

masurile de supraveghere prevazute de lege ;;i sa execute obligat[ile ce ii revin, In conditiile stabilite de instanta; de asemenea, persoana

supravegheata tre~11ie sa lndeplincasca integral obligatiile civile stabilite

prin hotarfm~a fudeca.t<Jreasdi, eel mai tarziu cu 3 ltmi i11aintc dc·cxpimrcn

tcnllcnului de supnwcgherc;

4. suspendarea nu are efect asupra pedepselor complementare care se executa

pe durata termenului de supraveghere.

C. Masurile de supraveghere CE TREJ;JUIE IMPUSE CUMULATIV

inculpatului:

1. sa se prczinte Ia serviciul de probatiune, Ia datele fixate de acesta;

2. sa primeasca vizitele consilierului de probartune desemnat Cll

supravegherea sa;

3. sa anuntc, 'in prealabil, schirnbarea locuin~ei ~i orice deplasare care

depa;;e~te 5 zile, precum ~i 'intoarcerea;

4. sa comunice schimbarea locului de munca;

5. sa comunice informatu ~i documente de natura a permite controlul

mijloacelor sale de existenta .

CD OBSERVATII:

1. nu pot fi impuse numai una sau unele dintre masurile de stipraveghere, ci

instan~a trebuie sa le impuna pe toate;

172 I Solufii care nu presupun condamnarea inculpatului

amanarii aplicaru pedepsei; daca pedeapsa stabilita pentru infraqiunea savar~ita pfma la ramfmerea definitiva a hotararii de amfmare a aplidirii pedepsei este amenda, nu va opera anularea amanarii aplicarii pedepsei;

./ pluralitatea de infracpuni va fi sancponata potrivit regulilor de la concursul de infracpuni sau, dupa caz, recidivei (infraqiunea pentru care s-a dispus amfmarea aplicarii pedepsei constituind eel de-al doilea termen al recidivei) ori pluralitapi intermediare (infractJ.unea pentru care s-a dispus amfmarea aplidirii pedepsei constituind eel de-al doilea

termen al pluralitapi intermediare);

./ dadi persoana fata de care s-a dispus amanarea aplidirii pedepsei a savar~it doua infraqiuni intenponate, dintre care una anterior ~i cealalta ulterior ramfmerii definitive a hotararii de amanare a aplicarii pedepsei, instanta va dispune numai anularea amanarii aplicarii pedepsei, nu a tat anularea, dit ~i revocarea amanarii aplicarii pedepsei.

FI~A nr.16 INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA

A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE PRESUPUN '

CONDAMNAREA INCULPATULUI

I I. PARTEA TEORETICA

r:::;:r 1. SUSPEND AREA SUB SUPRA VEGHERE A EXECUT Arul PEDEPSEI

A. Condipi

-+-1. pedeapsa stabilita de ~nstanta este inchisoarea de eel mult 3 ani;

./ ~i in caz de concurs de infracpuni, pedeapsa aplicata trebuie sa fie de eel mult 3 ani; ·

./ conditia este lndeplinita chiar daca alaturi de pedeapsa inchisorii de 3 ani a fost aplicata §i ainenda, indiferent de cuantum (suspen­darea nu va opera 1nsa decat cu privire la pedeapsa inchisorii, nu ~i in privinta amenzii care trebuie executata);

-+ 2. infractorul nu este recidivist; ./ 1ntrud]t nu constituie condamnari, se poate dispune suspendarea

sub supraveghere ~i in cazul in care instanta a dispus anterior printr-o hotarare definitiva renuntarea Ia aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei;

-+- 3. infractorul sa-§i fi manifestat acordul de a presta 0 munca nere­munerata in folosul comunitatii;

-+-4. infractorul sa nu se fi s-a sustras de la unnarire penala ori judecata sau sa nu fi incercat zadiimicirea aflarii adevarului ori a identificiirii §i tragerii Ia raspundere penala a autorului sau a participantilor; ...

j

L

170 Solu~ii care nu presy_gun c~ondamnarea inculpatului

../ va interveni revocarea amanarii aplicarii pedepsei ;;i 'in cazul 'in care o infracp.une progresiva, continua, continuata sau de obicei s-a consumat in termenul de supraveghere al amzmarii, epuizandu-se dupa aceasta, daca infracp.unea a fost descoperita in acest termen;

../ NU se va disptme revocarea amanarii aplicarii pedepsei daca noua infractiune a fost descoperita dupa expirarea termenului de supra~eghere; 'in acest caz, pentru noua infraqiune se va a plica numai

pedeapsa prevazuta de norma de incriminare;

../ instanta va disptme condamnarea pentru noua infractiune, va revoca amanarea aplicarii pedepsei, va dispune condamnarea infractorului ;;i pentru infraqiunea anterioara, aplidind astfel pedeapsa ce fusese

•. stabilita anterior, iar apoi va aplica reg1,tlile de la concursul de - •- · - --- infractiuni pentru stabilirea pedepsei rezultante;

../ pedeapsa rezultanta se va executa in regim de detentie, neputandu-se dispune suspendarea sub supraveghere, urmand a fi executata 'in

reiim de detentie.

[j EXCEPTJE: NU se va dispune revocarea amanarii aplicarii p~depsei daca, in

termenul de supraveghere al amanarii aplid\rii pedepsei stabilite pentru infractiunea de abandon de familie, este savar;;ita 0 noua infractiune de abandon de fa1~ilie, in masura 'in care inculpatul 'i;;i 'indepline;;te obligap.ile in cursul

urmaririi penale ori a! judecapi.

b) pe parcursul termenului de supraveghere, persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu

executa obligapile impuse; ../ NU se va dispune revocarea amanarii aplicarii pedepsei daca

nerespectarea. masurilor de supraveghere sau neexecutarea obli<>atiilor este realizata din culpa ori daca persoana supravegheta

0 •

s-a aflat intr-o imposibilitate obiectiva de a respecta aceste masuri

ori de a executa obligatiile impuse;

../ daca revocarea se dispune pentru acest motiv, instanta va disptme condamnarea la pedeapsa ce fusese anterior stabilita, care va fi

executata in regim de detentie.

(iJ¥1.14111 171

c) pana la expirareal:ermenului de supraveghere, persoana supra­vegheata nu indepline§te integral obligapjle civile stabilite prin hotarare;

../ este necesar ca neexecutarea (integralii sau parpala) a obligatulor civile sa fie culpabiH\;

../ instanta va dispune revocarea amanihii aplidirii pedepsei in ultima zi a termenului de supraveghere §i condarrmarea la pe­deapsa ce fusese anterior stabilita, care va fi executata 'in rcgim de detenpe .

9.2. Revocarea FACUL T A TIV A a amiinarii aplidirii pedepsei

~· Daca persoana supravegheata·_a- savar;;it in_ termenul de supraveghere al

amanarii 0 infracpune din culpa, descoperita In termenul de supraveghere (chiar daca faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat chiar dupa expirarea acestui termen, instanta poate dispun.;:

a) fie mentinerea amanarii aplicarii pedepsei; ,/ 'in aceasta ipoteza, instan~a poate dispune pentru noua infracpune

fie amanarea aplicarii pedepsei, fie condainnarea lao pedeapsaru suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei; 'in aceste situatii, vor curge in paralel doua termene de supraveghere;

b) fie revocarea amanarii aplicaiii pedepsei;

../ presupune condamnarea pentm noua infractiune comisa din culpa, revocarea amanarii aplid\rii pedepsei ~?i condamnarea infractorului Ia pedeapsa a carei aplicare a fost amanata; pedeapsa rezultanta se va stabili potrivit regulilor de la concursul de infractiLmi §i se va executa in regim de detenpe .

10. Anularea amanarii aplicarii pedepsei

,/ daca se descopera 1nainte de expirarea termenului de supraveghere ca persoana supravegheata mai savar§ise 0 infractiune, 'inainte de ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii (chiar dupa expirarea termenului de supraveghere), instan~a va dispune anularea

168 Solutii care nu presupun condamnarea inculpatului

6. Modificarea obligapilor

./ instanta de executare, dadi apreciaza ca fiind necesar, poate modifica obligapile impuse persoanei supravegheate fie prin impuneren w1or noi obligatii care nu fusesedi anterior stabilite de instanta, fie prin modificaren C01Jfimttului obligntiilor e:ristente prin sporirealdiminunren

conditiilor de executare;

CD OBSERVATII:

1. NU constituie modificare a obligatiilor obtinerea de dHre persoana supra­vegheata a permisiunii In cxecutaren obligatiilor prevazute la art. 85 alin. (2) lit. e) ~if) NCP, care poate fi acordata pentru o perioadi'i de timp de maxim 5 zile de consilierul de probatiune prill decizie 'in urmatoarele cazuri: 1) participarea persoanei supravegheate la d\.satoria, botezul sau funeraliile unui membru de familie; 2) participarea la un concurs in vederea ocupchii unui loc de munca; 3) sustinerea unui examen; 4) urmarea unui tratament sau a unei

interventii medicale;

2. NU constihtie o modificare a obligatiilor obtinerea de catre persoana supra-:_ vegheata a incuviintiirii de a piiriisi teritoriul tarii, 1n cazulln care o astfel de

obligape li fusese impusa.

7.lncetarea obliga~iilor

./ instanta poate dispune incetarea exewtiirii w1eia/unora dintre obligatiile pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, dadi apre­ciaza ca menpnerea acestora nu mai este necesara sau dad\. nu mai este

posibila.

8. Efecte

8.1. Efectele imediate

r a. se produc pe durnta termenu/ui de Sllpraveghere a amanarii aplicarii

pedepsei;

169

b. pe parcursul termenului de supraveghere se vor executa masurile de siguranta, obligapile civile, precum ~iii masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite de instanta;

c. pronuntarea unei solutii, chiar nedefinitive, de amanare a aplica.rii pedepsei are ca efect incetarea de drept a masurilor preventive la care a fost supusa persoana;

d. daca pe parcursul termenului de supraveghere intervine revocarea sau anularca arnfu1arii, efectele imediate se vor produce numai pana Ia ramanerea dcfinitiva a hotararii prin care s-a dispus revocarea ori anularea.

8.2. Efectele definitive

a. se produc d11pi'i expirarca termemtlui de supraveghere;

b. persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu este supusa niciunei dedideri, interdictii sau incapacitap ce ar putea decurge din infracpunea savar~ita, dad\ : 1) nu a savar~it din nou o infractiune pana la expirarea termenului de Sl.tpraveghere; 2) nu s-a dispus revocarea amanarii aplicarii pedepsei in termenul de supraveghere; 3) nu s-a descoperit o cauza de anulare a amanarii aplicarii pedepsei In termenul de supraveghere;

c. nu se va produce efectul definitiv a] amanarii aplicarii pedepsei dadi a intervenit anular.ea amanarii aplidirii pedepsei, chiar dupa cxpirarea termenului de supraveghere.

9. Revocarea amanarii aplicarii pedepsei

9.1. Revocarea OBLIGATORIE a amaniirii aplicarii pedepsei

Instanta va dispune revocarea amanarii aplicarii pedepsei in cazul in care:

a) persoana supravegheata a savar~it in termenul de supraveghere a! amanarii 0 infracpune intentionata sau praeterintentionata, descoperita in termenul de supraveghere (chlar daca faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat (indiferent de natura ori cuantumul pedepsei) chiar dupa expirarea acestui termen;

166 Solupi care nu presupun condamnarea inculpatului

supraveghere prevazute de lege §i sa execute obligapile ce li revin, dadi. acestea au fost stabilite de instantii;

b. consta lntr-un interval fix de doi ani, indiferent de cuantumul pedepsei amenzii sau almchisorii stabilite de instanta §i a carei aplicare a fost amanata §i curge de Ia data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus amanarea aplidirii pedepsei;

c. persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie sa mdeplineasca integral obligatiile civile stabilite prin hotararea judecatoreasca, eel mai tarziu cu 3 luni inainte de expirarea termemtlui de supraveghere, prin deptmerea dovezii de plata a acestora Ia consilierul de probatizme;

d. fn cursu[ termenttltti de supraveghere mt se vor executa pedepsele complementare aplicate alaturi de pedeapsa principala.

4. Miisuri de supraveghere CE TREBUIE IMPUSE CUMULATIV inculpatului:

a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;

b) sa primeascii vizitele consilierului de probapune desemnat cu supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei §i orice deplasare care depii§e§te 5 zile, precum §i intoarcerea;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii §i documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

CD OBSERVATII:

1. nu pot fi impuse numai una sau tmele dintre masurile de supraveghere, ci

instanta trebuie sa le impuna pe toate;

2. nu se poate dispune modificarea sau mcetarea masurilor de supraveghere impuse de ditre instanta;

3. verificarea respectarii masurilor de supraveghere se face de serviciul de probatiune.

167

[ 5. Obligatii ce POT £i impus~: . ,

../ pe langa masurile de su praveghere, instanta poate impune persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei sa execute una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute limitativ de a.rt. 85 alin. (2) NCP;

../ aceste obligapi urmaresc reintegrarea socialii a persoanei suprave­gheate.

5.1. Obligatii de ,a face":

a) sa urmeze un curs de pregiitire §Colarii ori de calificare profe­sionalii;

b) sii presteze o muncii neremuneratii in folosul comunitiipi, pe o perioadii cuprinsii intre 30 §i 60 de zile, in condipile stabilite de instantii;

c) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socialii derulate de ditre serviciul de probapune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;

d) sa se supunii miisurilor de control, tratament sau ingrijire me­dicaHi.

5.2. Obligatii de ,a nu face"

a) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a cornis infracpunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;

b) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestiiri sportive, culturale ori la alte aduniiri publice, stabilite de instantii;

c) sa nu condudi anumite vehicule s tabilite de instanta;

d) sa nu detffia, sa nu foloseasca ~i sii nu poarte nicio categorie de arme;

e) sa nu paraseasca teritoriu1 Romaniei farii acordul instantei;

f) sa nu ocupe sau sa nu exercite functia, profesia, meseria ori activitatea de care s-a folosit pentru siivar§irea infracpunii.

164 I Solu~ii care nu presupun condamnarea inculpatului

Gf" 2 . .AMANAREA APLICARn PEDEPSEI

1. Conditii obiective:

a) pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea savar§Wi sa fie arnenda ori inchisoarea mai mica de 7 ani;

../ pedeapsa prevazuta de lege se refera la pedeapsa stabilita de textul de incriminare pentru fapta consumata;

b) pedeapsa stabilihi de instanta de judecata, inclusiv in cazul concursului de infracpuni, este amenda sau inchisoarea de eel mult

2 ani.

2. Conditii subiective: I a) infractorul sa nu fi fost anterior condamnat definitiv la pedeapsa

inchisorii:

../ nu este necesar ca hotararea de condamnare anterioara sa intruneasca condipile primului termen al recidivei;

../ se poate dispune amanarea aplidirii pedepsei daca fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitiva anterioara nu mai este prevazuta de legea penala, daca a intervenit amnistia pstcon­damnatorie, reabilitarea de drept ori s-a implinit termenul reabi­litarii judecatore§ti; totodata, se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei §i in cazul in care instanta a dispus anterior printr-o hotarare definitiva renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei (in acest din urma caz, numai dad! nu se dispune revocarea amanari.i anterioare);

../ art. 9 alin. (2) LPANCP a prevazut ca infracpunile comise in timpul minoritatii, pentru care s-au aplicat pedepse In baza vech.iului Cod penal, nu constituie impedimente pentnt dispu­nerea amanarii aplicarii pedepsei pentru 0 infractitme comisa

ulterior condamnarii definitive.

165

b) infractorul sa-§i fi manifestat acordul de a presta 0 munca neremunerata in folosul comunitapi;

c) infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire penala ori judecata sau sa nu fi incercat zadamicirea aflarii adeviirului ori a identificarii ~i tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor;

d) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savar~irii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum ~i de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza · di aplicarea imediatii a unei pedepse nu este necesarii, dar se impune suprave­gherea condttitei sale petttm o perioadii detenninatii.

CD OBSERVATII:

1. intrunirea cumulativa a conditiilor de mai sus nu creeaza un drept al inculpatului la amanarea aplicari.i pedepsei, ci numai o vocape, i.nstanta avand prerogativa de a dispune aceasta masura daca apreciaza ca aceasta este suficienta; .

2. nu se poate disptme amfmarea aplicarii pedepsei in cazul inculpatului per­soana juridica ori a inculpatului rrtinor .

[J EXCEPTIE: amanarea aplicarii pedepsei poate fi dispusa §i in cazul in care

nu sunt indeplinite conditiile enumerate mai sus (cu exceptia consimtamanhtlui la prestarea unei munci In folosul comunitatii, care trebuie sa existe in prealabil) in cazul in care in cursul judecatii in prima instanta ori in a pel inculpatul acuzat de savar§irea infracti,unii de abandon de familie l§i indepline§te obligapile (amanarea aplicarii pedepsei se va dispune In acest caz in temeiul art. 378 ali.n. (5)

NCP] .

3. Termenul de supraveghere:

desemneaza intervalul ·de timp In care persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie sa respecte masurile de

162 Solulii care nu presupun condamnarea inculpatului

CD OBSERVATII: if.

1. nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei fata de inculpatul

persoana juridica sau fata de inculpatul minor;

2. fapta va constitui infraqiune, msa instanta va stabili ca, 'in cazul concret, nu

este oportuna aplicarea unei pedepse;

3. daca instanta disptme renuntarea la aplicarea pedepsei, va aplica infrac­torului un avertisment, ce consta in prezentarea motivelor de fapt care au (

detenninat renuntarea la aplicarea pedepsei ~i atenponarea infractorului asupra conduitei sale viitoare ~i a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni; avertismentul se executa de 'indata, in ~f;dinta 'in care s-a pronun~at hotararea; dadi avertismentul nu poate fi executat 'indata dupa pronuntare, punerea 'in executare a acestuia se face la ramanere~ definitiva a hoUirarii, prin comw1icarea unei copii de pe aceasta persoane1

careia i se aplica;

4. 1n caz de concurs de infracpuni, instanta trebuie sa constate intnmirea

conditiilor legale pentru fiecare infracpune concurenta ~i sa pronunte c~te o solutie de remmtare la aplicarea pedepsei pentru fiecare infract1une

sava·r~ita, iar nu 0 ~ingura solup.e de renuntare la aplicarea pedepsei pentru

pluralitatea de infracpuni;

5. pentru infractiunile pentru care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedeps~i nu poate interveni reabilitarea, persoana nefiind supusa vreunei decaden,

interdic~ii sau incapacitati;

6. intrunirea condipilor de mai sus nu creeaza un drept inculpahllui la renun-~area la aplicarea pedepsei, ci numai 0 vocape, instanta avand prerogativa

de a aprecia asupra oportuniU'ttii masurii.

t

3. Efecte:

instanta nu poate · aplica infractorului pedepse accesorii ~i nici

pedepse complementare, 'insa poate aplica 'in cauza masuri de siguranta sau obligarea inculpatului in tot sau in parte la repararea

prejudiciului prod~s prin infractiune, prin admiterea actiunii civile;

163

2. persoana fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu

este supusa supravegherii de catre serviciul de probapune, precum ~i

niciunei decaderi, interdictii sau incapacitap ce ar putea decurge din infrac?unea savar~ita;

.--"

3. renuntarea la aplicarea pedepsei nu poate constitui prim termen al

recidivei ori al pluralitatii intermediate, nefiind o condamnare;

4. daca, dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei, persoana mai comite o infraciune,

instanta va putea dispune ~i cu privire la aceasta remmtarea aplidirii pcdepsei ori amanarea aplidirii pedepsei sau suspendarea sub

s_upraveghere a executarii pedepsei.

4. Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei

a. Condipi: m situatia In care, m termen de 2 ani de la ramanerea

definitiva a hotararii prin care s-a clispus renuntarea la aplicarea

pedepsei, se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savar§ise antelior ramanerii definitive a hotararii 0 alta

infracpune (de care instanta care a dispus renuntarea nu a avut

cuno§tinta), pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea

acestui termen; nu are relevanta natura pedepsei stabilite pentru

infractiunea ce atrage anularea (amenda sau inchisoarea);

b. Regim sanct}onator: ulterior anuliirii renuntarii la aplicarea pedepsei,

pluralitatea de infracpw1i va fi sancponata potrivit regulilor de la

concursul de infracpuni sau, dupa caz, recidivei ori pluralitiitii

intermediare; dadi fapta care atrage anularea renuntarii ~i cea pentru

care s-a dispus remmtarea la aplicarea pedepsei se afla in concurs,

instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei rezultante, daca

sunt indeplinite condipile prevazute de lege; termenul de suprave­

ghere va curge de la data ramanerii definitive a hotararii prin care

instanta s-a pronuntat asupra pluralWitii de infractituli.

FI~A nr.15 INDIVIDUALIZAREA JUDICIAM

A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE NU PRESUPUN . CONDAMNAREA INCULPATULUI

I. PARTEA TEORETICA

1. RENUNfAREA LA APLICAREA PEDEPSEI

1. Conditii obiective:l

a) pedeapsa prevazuta de lege pentru fufractiunea savar~ita sa fie amenda ori inchisoarea de 5 ani sau mai mica;

./ pedeapsa prevazuta de lege se refera Ia pedeapsa stabilita de textul de incrminare pentru fapta consumata;

b) infracfiunea savar~ita sa aibii 0 gravitate redusa;

./ aprecierea gravitatii infraqiunii se realizea:L:ii i11 concreto, in functie de urmatoarele criterii: natura ~i intinderea urmarilor produse, mijloacele folosite, modul §i imprejurarile in care a fost comisa, motivul ~i scopul urmarit;

./ nu are relevanta forma de vinovape cu care este savar§ita fapta;

2. Conditii subiective: I a) infractorul sa nu fi fost anterior condamnat printr-o hotarare defi­

nitiva;

./ nu este necesar ca hotadlrea de condamnare anterioara sa 1ntruneasca conditiile primului termen al recidivei, existand un

., ...... 1 161

impediment la- dispunerea renuntarii aplicarii pedepsei ~i in cazul in care condamnarea anterioara vizeaza 0 infracpune comisa din culpa sau daca pedeapsa stabilita este mai mica de un A m mchisoare;

./ se poate di spun~ renuntarea Ia aplicarea ped epsei daca .fapta pentru care s-a dtspus condamnarea definitiva anterioara nu mai este prevazuti.i de legea penala, daca a intervenit amnistia pstcondamnatorie, reabilitarea de drept ori s-a implinit termenul reabilitarii judecatore§ti;

./ hotara_rile prin _care, fata de inculpat, s-a Iu at, in timpul minoritapi, potnv1t noulm Cod penal, o masura educativa (privativa sau neprivativa de libertate) constituie condmmziiri in sensu! art. 80 alin. (2) lit. a) NCP, care nu permite incidenta renuntarii Ia aplicarea pedepsei dedit in cazul in care au trecut eel putin 2 ani

de Ia data executarii sau considerarii ca executata a acestei masuri (art. 239 LPANCP); pe de alta parte, art. 9 alin. (2) LPANCP a prevazut d i infractiunile comise in timpul minoritapi, pentru care s-au aplicat pedepse in baza vechiului Cod penal, nu constituie impedimente pe11tru dispunerea renuntarii la aplicarea pedepsei pentru o infraqiune comisa ulterior -condamnarii definitive;

b) infractorul sa nu fi beneficiat in ultimii doi ani de masura renuntarii Ia aplicarea pedepsei;

./ daca inculpatul a mai beneficiat In ultimii doi ani de o solupe de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, instanta nu va putea dispune masura rcnuntarii Ja aplicarea pedepsei; '

c) infractorul sa nu se fi sustras de Ia urmarire penalii ori judecata sau sii nu fi incercat ziidiimicirea aflarii adeviirului ori ·a identificarii ~i tragerii la riispundere penala a autorului sau a participanfilor;

d) in raport de persoana infractorului, de conduita avutii anterior savar~irii infractiunii, de eforturile depuse . de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infracP,unii, precum ~i de posibilitatile sale de indreptare, instanta sa apredeze ca aplicarea unei pedepse ar fi inoportrmii din cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

158 lndividualizarea judiciara a pedepselor

,& Pentru repnerea scuzei provociirii trebuie indeplinite mai multe condipi, respectiv: infraqiunea sa fi fost savar~ita sub stapanirea unei putemice tulburari sau emopi, stare care sa fi avut drept cauza o provocare din partea persoanei vaUimate. De asemenea, este necesar ca provocarea sa fi fost produsa de victima prin violenta, printr-o atingere grava a demnitiitii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava, iar riposta infractorului la acpunea provocatoare a victimei trebuie sa fie indreptata impotriva acesteia, iar nu impotriva altei persoane (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 945/2009).

,& I11toxicntin voluntnrii ]7reordinntii constituie intotdeauna o circumstanta agravanta, in timp ce intoxicnfin voluntarii simplii poate constitui o drcumstantii atenuanta, insa numai atunci cand este completa, capacitatea pcrsoanei de a intelege ~i de a voi, precum ~i de a fi stapana pe acpunile sale, fiind abolita. In consecinta, retinerea starii de intoxicatie voluntara a faptui­torului, ca circumstanta atenuanta, nu este justificata in cazul in care, de~i Ia originea starii de anormalitate psiho-fizica a acestuia in momentul savar~irii faptei de viol care a avut ca urmare moartea victimei s-a aflat actiw1ea sa con~tientii de consumare a bauturilor ·alcoolice, starea de intoxicape voluntara nu a fost completii, ci incompletii, nefiindu-i abolita, ci numai afectata, capacitatea de intelegere, de stapanire a propriilor reactii (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 2209/2009) .

.& Circumstanta agravanUi legala referitoare la savar~irea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna presupune ca faptuitorii sa acponeze impretma in acelea~i conditii de loc ~i de timp, lntrucat numai In acest caz fapta prezinta o periculozitate sporita, pentru d\ Hiptuitorii se ajuta reclproc, iar cooperarea la savar~irea faptei le mare;;te forta de acpune ~i le creeaza condipi de natura sa lngretmeze descoperirea faptei ~i identificarea !01::. In consecinta, aceasta circumstanta agravanta nu poate fi retinuta in cazul in care pcrsoanele inculpate pentru savar~irea infractitrnii de trafic de migranp nu au actionat impreuna, ci separat, in locuri ~i In perioade de timp diferite (I.C.C.j., s. pen., dec. nr. 1981/2008).

,& Prin cruzimi se intelege nu numai provocarea d e suferinte fizice victimei ­suferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit -, ci

I 159

~i aspectul de ferocitate, ie~it din comun, cu care infractorul savar~e~te fapta, trezind in con$tiinta celor ce iau cuno~tinta de aceasta fapta W1

sentiment de oroare [T.S., Completul de 7 judecatori, dec. nr. 9/1970].

& Circumstanta agravanta presupune savar~trea infracpunii de catJ;e un infractor major ~i unul minor i'mpreuna, In condiPile participapei penale. Conducerea unui autovehicul, succesiv, de un inculpat major ~i de unul minor, arnbii fara a avea permis de conducere, nu realizeaza cerinta ca infractiunea sa fie comisa impretma, fiecare savar~ind 0 infractiune distincta, ca autor, prin natura ei fapta nefiind susceptibila de coautorat (l.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3666/2004).

156 lndividualizarea judiciara a pedepselor

../ produc un singur efect de agravare, chiar daca. sw1t incidente mai multe

cirCl.tmstante agravante;

../ 1n cazul persoanei fizice, daca legea prevede pedeapsa lnchisorii alter­nativ cu amenda, instanta trebuie mai intai sa aleaga specia de pedeapsa aplicabila prin raportare Ia criteriile prevazute de art. 74 NCP, iar apoi va da efect, dadi este cazul, circumstantelor agravante; daca instanta retffie existenta uneia sau a mai multor circumstante agravante, poate a plica persoanei fizice o pedeapsa cu 'inchisoarea pana la maximul special, iar daca acesta este considerat nemdestulator, se poate aplica un spor de panii la 2 ani fnchisoare, care nu poate depa~i o treime din acest maxim; In cazul amenzii, se poate aplica pedeapsa amenzii pana Ia maximul special, iar dadi acesta este considerat nemdestuliHor, se poate aplica un spor de eel mult o treime din maximul special al zilelor­amendii [sporulmt va opera $i w privire Ia cuantumul u11ei zile-amendi'i, care

vn rifmiine eel previfwt de art. 61 ali11. (2) NCPJ;

../ in cazul persoanei juridice, instanta poate aplica pedeapsa amenzij pana Ia maximul special Ia care se poate aplica un spor de panii la o treime din maximul special al zilelor-amendii. [sporul 1111 va opera ~i cu

privire Ia cuantwnz£1 zmei zile-amendii, care va riimiif!e eel previizut de art. 137 ali1z. (2)NCP].

6. CONCURSUL INTRE CAUZELE DE AGRA V ARE ~I CELE DE A TENUARE A PEDEPSEI, RESPECTIV CIRCUMSTANfE AGRAVANTESIATENUA.NTE

../ dadi privitor Ia o fapta sunt incidente deopotriva a tat cauze de atenuare, cat ;;i de agravare, instanta va da efect mai intai cauzelor de atenuare a

pedepsei, iar a poi cauzelor de agravare;

../ spre deosebire de cirCl.tmstante (agravantf:! sau atenuante), care opereaza 0 singura data indiferent de numarul celor incidente intr-a cauza, cauzele (de atenuare sau de agravare) opereaza succesiv daca sunt mai multe incidente;

../ cand in cazul aceleia~i infractiuni sunt incidente doua sau mai multe

dispozitii care au ca efect rf:!ducerea pedepsei, limitele Speciale ale pedepsei

I 157

previizute de lege pentnt infracfiunea siivfir~itn se redrtc prin aplicarea succesivii.- -a dispozip.ilor privitoare Ia tentativii, circumstanfe atenuante !iii cauze speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine;

./ daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agra­

varea raspW1derii penale, pedeapsa se stabile§te prin aplicarea succesivii a dispozifiilor privitoare In circumstante agravattte, infracfiune continuatii,

concurs sau recidivii postcondamnatorie; ciind se refine atfit concursul de

infractizmi, ciit §i recidiva postexecutorie, dispozitiile relative Ia recidivii

postexecutorie se vor aplica lnaintea celor de la concurs; 'in niciun caz pedeapsa concretii aplicatii mt paate depii$i maximul general a/ pedcpsei;

../ dacii vin In concurs una sau mai multe cauze de atenuare ~i una sau mai multe

cauze de agravare a pedcpsei, mai 'intfii instmzta va reduce limitele diind eject

cauzelor de atenunre !n ordhzea previizutii de art. 79 a/in. (1) NCP, pe1rtru ca

ulterior limitc/e de pedeapsii astjel rcduse sii fie majorate potrivit ordinii din

art. 79 a/in. (2) NCP; nstfel, instmrfa de jurlecatii vn nnnliza mai 'intfii lmpre­

juriirile ce au caracter atenumzt, urmiind ca apoi sii le mzalizeze pe cele cu caracter agravmzt; aceastii ardirtc are caracter abligatoriu;

../ In cazul aplidirii concomitente a dispozipilor cu privire la drcumstante

agravante, reddiva §i concurs de infracpuni, pedeapsa amenzii pentru persomza juridici! poate fi sporita pana la maximul general.

II. PARTEA PRACTIC.\

& In cazul concursului real d!:! infrac~iuni, efectele circumstan~elor atenuante

judiciare se pot 1ntinde asupra tuturbr infractiunilor concurentf:! sau numai

asupra unora dintre ele, In raport cu contingenta pe care o au, in mod

obiectiv, Cl.t fiecare dintre infractiunile aflate in concurs. Circumstantele

atenuante legate nemijlodt de persoana Hiptuitorilor influen~eaza gradul

de pericol soda! al tuturor infractiunilor concurente, intrucat au fost

comisc in acelea~i condipj ~i lmprejurari ;;i de acelea;;i persoane (C.A. Cluj, s. pen., dec. nr. 231/A/1999).

--

- ....

154 J'ldividu~lizarea judiciara a pedepselor

./ se va re~e indiferent de forma de participape (ocazionala, naturala, constituita);

./ nu se va re~ine dadi infractorul major s-a aflat in eroare de fapt cu privire la varsta minorului;

./ este o circumstanta reala.

---+ 5. savar§irea infracp.unii profitand de starea de viiditii vulnerabilitate a persoanei vatamate, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau altor cauze;

./ starea vadita de vulnerabilitate se apreciaza ilz concreto ~i se poate datora varstei (foarte frageda ori foarte inaintata), starii de sanatate (de exemplu, persoanele grav bolnave), infirmitapi (temporare sau permanente), disproportiei vadite de forta intre agresor §i victima sau altor cauze (medicape, intoxicape cu diverse substan~e);

./ este necesar ca starea de vulnerabilitate fizica sau psihidi trebuie sii IZLI se dntoreze nctivitiitii foptuitorului, foptuifontl donr projitfiud de ncenstii stare;

./ este necesar ca starea de vutnerabilitatea a· victimei sa nu constituie un element al conpnutuh.ti infractiunii (de pilda, In cazul comiterii infractiw1ii de viol);

./ este o circumstanta reala.

---+ 6. savar§irea infractiunii in stare de intoxicap.e voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive, cand a fost provocata in vederea comiterii infractiunii (preordinata);

./ nu are relevanta aspectul ca intoxicapa este completa sau incompleta;

./ este necesar ca premeditarea starii de intoxicatie sa nu constituie rm element circumstanpal agravant al infracprmii;

./ este o circumstanta personala.

·-+ 7. savar~irea infractiunii profitand de situatia creata de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta;

./ este necesar ca infractorul sa fi cunoscut existenta starii de calamitate, asediu sau urgen~a ~i sa profite de aceasta pentru a comite infracpunea;

155

./ este necesar ca savar~irea faptei profitand de situatia prilejuWi de o calami tate, stare de asediu sau urgenta sa nu fie prevazuta ca element circumstantial agravant al infrac~iunii;

./ poate fi repnuta atat in cazul infractorului persoana fizica, cat §i in cazul infractorului persoana jurididi;

./ este o circumstanta reala.

--+ 8. savar§irea infracpunii pentru motive legate de rasa, nap.onalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acela~i fel, consi~erate de faptuitor drept cauze ale inferioritapi unei persoane in raport cu-celelalte;

./ este necesar ca modalitatea de savar§ire a faptei sa nu fie prevazuta

ca element circumstantial agravant sau ca element constitutiv al infracpunii;

./ este o circumstanta personala .

CD OBSERVATIE: noul Cod penal nu a mai prevazut posibilitatea repnerii de circumstan~e agravante judiciare, deoarece aceasta contravenea preve­derilor art. 7 din Convenpa Europea!1a a Drepturilor Omului, intrucat presupune o aplicare a legii penale prin analogie in peius (clauza de ana­logie <;:u caracter eterogen 'in defavoarea inculpatului).

II. Efectele circumstan~elor agravante

./ efectul agravant este facultativ, iar nu obligatoriu, ca in cazu..l circum­stan~elor atenuante;

./ nu pot avea drept efect inlocuirea speciei de pedeapsa aplicabila

intr-una mai grea (amenda In lnchisoare sau inchisoarea In detentiune pe viata) ~i nu produc efecte asupra pedepselor complementare;

./ nu au efect asupra pedepsei deten~iunii pe viata;

152 I lndividualiza rea judiciar~ a pedepselor

Pedeapsa principala pentru PERSOANA JURIDIC~ se modifica dupa cum

urmeaza:

--+ limitele speciale ale zilelqr-amenda se reduc cu o treime; aceasta reducere

nu opereaza ~i cu privire la cuantumul unei zile-amenda.

5. CIRCUMSTAN'fELE AGRA V ANTE

v" fapte sau imprejuri'iri prevazute de lege, care releva un pericol social concrct sporit al faptci sau o periculozitate mai mare a Hiptuitorului, putand determina instanta de judecata sa aplice 0 pedeapsa mai severa.

--

I. Circumstantele agravante legale

--+ 1. savar~irea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna;

v" fapta poate fi tentata, consumata sau epuizaHi;

v" presupune participarea concomitenta a trei sau mai multe persoane (coautori, complici concomitenp);

v" nu are relevanta aspectul di numai unul/unii din participanp poate fi tras la raspundere penala, fiind 0 participatie improprie;

v" este necesar ca pluralitatea de faptuitori sa nu fie prevazuta ca

clement circumstantial agravant al infractiunii ori ca element consti­tutiv al infractiunii;

,.., poate fi rernuta atat in cazul infractorului persoana fizidi, cat ~i 'in cazul infractorului pcrsoana juridica;

v" este o circumstanta reala.

--+ 2. savar~irea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei Ia trata­mente degradante;

/ savar~irea faptei prin cruzimi presupune utilizarea de mijloace ~i

procedee feroce care sunt cauzatoa re de su ferinte mult mai intense dedit cele pe care le implica 'in mod firesc comiterea faptei;

153

v" tratamentele degradante presupun utilizarea de mijloace ~i procedee care umilesc victima, provocandu-i o suferinta fizica sau psihica;

v" este necesar ca savar~irea faptei prin actc de cruzimi sau prin supu­nerea victimei la tratamente degradante sa nu fie prevazuta ca

element circumstantial agravant al infractit.mii l cum e 'in .cazul omorului calificat savar~it prin cruzimi, prevazut de art. 188 alin.(4) NCP raportat la art. 189 lit. h) NCP];

,.., pot exista acte de cruzime chiar §i atund cand numarul de zile de

ingrijiri medicale estE~ reclus;

v" este o circumstanta reaHi.

-+ 3. siivar§irea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol alte persoane ori bunuri;

v" este suficient ca metodele sau mijloacele folosite sa fie susceptibile sa

puna 'in pericol viata, integritatea corporaHi, sanatatea altar persoane

sau a u~or bunuri ale acestora, nefiind necesar ca sta rea de pericol sa

se fi prod us 'in m.od efectiv;

/ este necesar ca faptuitorul sa cunoasca sau sa prevada ca metodele sau

mijloacele pe care le folose~te sunt, prin ele insele ori datorita

imprejuditilor concrete In care sunt utilizate, de natura a ptme in pericol

alte persoane ori bLmuri;

/ modalitaple de savar§ire nu trebuie sa reprezinte 0 circumstan~a

agravanta speciala a unei infractiuni [cam cazul distrugerii prevazute

de art. 253 alin. (4) NCP];

v" este o circumstanta reala.

---+ 4. savar~irea infractiunii de catre un infractor major impreunii cu un

minor;

./ se va retine numai l!l sarcina majomlui/majorilor, iar nu ~i in sarcina

minorului/minorilor;

v" nu prezinta relevanta varsta minO~Illli SaU daca minorul raspunde

sau nu penal;

150 I lndividualizarea judiciar~ a pedepselor

CD OBSERV ATII:

1. circumstantele atenuante judiciare pot fi retffiute a tat in cazul infractorului

persoana fizica, cat ~i In cazul persoanei juridice;

2. circumstanta atenuanta privind !mprejuri'irile legate de fapta comisii are

caracter general, lasand libertatea instantei de a retine orice imprejurari

legate de infractiunea comisi'i, care are en eJect diminuarea gravitiitii infractiunii sau a periculoziti'itii infractorului;

3. NU vor putea fi retinute drept circumstante atemtante 1mprejuri'irile ce tin numai de persomuz infractontlui, aspectele referitoare la persoana infractorului

urrnand a fi valorificate numai in cadrul criteriilor generate de individuali­

zare a pedepsei [art. 74 .? !i.n (1) l!t. f) ~i g) NCP];

4. instanta care constata incidenta unei circumstante atenuante judiciare nu

are obligapa de a o refine ~i de a-i da eficienta, aplicarea acestora Hind

fa cui ta tivii.

III. Efectele circumstantelor atenuante

-/ stmt acelea~i, indiferent de natura circumstantelor atenuante (legale sau

judiciare);

-/ circumstantele atenuante legale sau judiciare produc efecte cu privire Ia pedeapsa principalii; circumstantele atenuante nu au efect asupra

pedepselor complementare;

-/ odata repnute, circumstantele atenuante au ca efect diminuarea limi­

telor speciale ale pedepsei, iar nu cobodirea 1n mod necesar a pedepsei

sub minimul special;

-/ chiar dadi cu privire la aceea~i persoana sunt repnute mai multe

circumstante atenuante (legale ~i/sau judiciare), va opera o singura

reducere a pedepsei.

., .... ,, 151

Pedeapsa principalii pentru PERSOANA FIZICA. se reduce dup~ ~ acum urmeaza:

___. a. dacii legea prevede pentru infracfiunea siivarc;:ita numa1· d

A • •• • • • -s pe eapsa mchison1, limitele spectale ale pedepsei se reduc cu 0 treime·

I

-/ instanta va stabili o pedeapsa care se va situa 1n intervalul diminuat cu o treime;

-/ daca I.~g~a prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa

a~e~u, msta~ta va stabili mai intai una dintre pedepse in funcpe de

cntemle prevazute de art. 74 NCP, iar apoi va da efect circumstan­telor atenuante in funcpe de pedeapsa aleasa;

-/ dacii limitele speciale ale pedepsei inchisorii expi'imate in luni nu

s~nt divi~ibile cu trei, se vor avea in vedere dispozipile art. 186

alm. (2) ~1 (3) NCP, potrivit dirora fracpa de reducere se va aplica

asupra termenului transformat in zile, dupii cnre durata obthwtif se transformii In lrmi; luna se socote~te de 30 de zile ~i se iau in calcul

doar zilele intregi rezultate din aplicarea fractiei. in cazullimitelor de

pedeapsa exprimate in ani care nu sunt divizibili cu fracti~ ( ... ) de

redu~ere ce ar urma sa se aplice, fracpa se va aplica asupra terrne­

nulm transformat in luni, dupii cnre durata obthzutif se trmzsformii fn alii. Se va avea in vedere ca anul are 12luni.

--+ b. dacii legea prevede pentru infractiunea siivar§itii numai pedeapsa

~enzii ori dacii instanta a optat pentru stabilirea pedepsei amenzii

(cand aceasta este previizuta de lege alternativ cu pedeapsa inchisorii),

reducerea cu o treime se aplica numai Iimitelor speciale ale zilelor­amendii, nu ~i cu privire Ia cuantumul unei zile-amenda· ,

--+ c. · daca pedeapsa previizutii de lege este detentiunea pe viatii sau daca

instanta se orienteazii ciitre stabilirea acestei pedepse (i~ ipoteza in

care pedeapsa detenpunii pe viata este previizuta de lege altemativ cu

pedeapsa inchisorii), in cazul retinerii circumstantelor atenuante se aplicii pedeapsa inchisorii de Ia 10 la 20 de ani.

148 I lndividualizarea judiciara a pedepselor

../ este necesara 1ndeplinirea tuturor conditiilor de la starea cle- nece­

sitate, exceptand-o pe cea a proporponalitatii actiunii de salvare cu pericolul;

../ este inddenta atat in cazul infractorului persoana fizica, dit ~i al

infractorului persoana juridica;

../ este o circumstanta personala.

---+ 4. Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infrac~une, in

cursu! urmari.rii penale sau al judeca~"i, panii. la primul tennen de

judecata, daca fiiptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta

intr-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei

../ nu se aplidi in cazul savar~irii Um1atoarelor infrac~uni: contra per­soanei, de furt calificat, ta.Iharie, piraterie, fraude comise prin sisteme

informatice ~i mijloace de plata electronice, ultraj, ultraj judiciar,

purtare abuziva, infractiuni contra sigurantei publice, infrac~uni

contra sii.natapi publice, infracpuni contra libertatii religioase ~i res­

pectului datorat persoanelor decedate, contra securitapi nationale,

contra capacitapi de lupta a fortelor armate, infractiuni de genocid,

contra umanitatii ~i de razboi, infractitinile privind frontiera de stat a

Romaruei, infracpunile Ia legislatia privind prevenirea §i combaterea terorismului, infractiunile de coruptie, infracpunile asimilate infracp­

unilor de coruppe, cele lmpotriva intereselor financiare ale Uniunii

Europene, infractiunile privitoare la nerespectarea regimului mate­

riilor explozive, materialelor nudeare sau al altar materii radioactive,

privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al pre­

cursorilor de droguri, cele privind spalarea banilor, ptivind activi­

tatile aeronautice civile ~i cele care pot pune in pcricol siguranta

zborurilor ~i securitatea aeronautica, privind protccpa rnartorilor, pri­

vind interzicerea organizatiilor §i simbolurilor cu caracter fascist,

rasist sau xenofob §i a promovarii cultului persoanelor vinovate de

savar~irea unor infractiuni contra pacii ~i omenirii, cele privind traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana, privind

prevenirea ~i combaterea ·pomografici ~i cele privitoare la regimul

adoptiilor;

149

../ daca inculpatul a comis un concurs de infractiuni care ettprinde deo­potriva fapte pentru care este incidenta circumstanta atenuanta a acoperirii prejudiciului, cat ~i infractiuni pentru care nu se poate retine drcumstanta atenuanta prevazuta de art. 75 alin. "(1) lit. d) NCP, efectele acesteia vor fi aplicate numai cu privire Ia faptele pentru care legea permite. ·

CD OBSERV ATII:

1. actuJ de ptOVOCare nu trebuie Sa fie eJ insu:ji determinat de 0 prOVOCare din partea faptuitorului;

2. provocarea poate fi repnuta numai In cazul infractorului persoana fizica;

3. repnerea provocarii este incompatibila cu legitima aparare ori cu excesul neirnputabil, situapi in care este necesar ca atacul sa fie iminent, in cazul provocarii atacul fiind deja consumat;

4. depa~irea limitelor starii de necesitate poate consta intr-o infractiune savar~ita cu intentie (directa sau indirecH'i), praeterintentie ori Cltlpa Cll prevedere (uii>urinta);

5. intntcat textul legal · se refera numai Ia acoperirea prejudidculul. material, poate fi retinuta circumstanta atenuanta a acoperirii prejudiciului §i in conditiile in care inculpatul nu a acoperit ~i prejudiciul moral.

II. Circumstantele atenuante judiciare

eforturile depuse de infractor pentru inlc=iturarea sau diminuarea

consecintelor infracpunii;

2. imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infracpunii sau periculozitatea infractorului.

146 I lndividualizarea judiciadi a pedepselor

/anterioa.re- int~rvin ~~nte de savar~~rea ~a.~tei; .

~ ~oncomztente - mtervm m cursu! desfa~uraru faptet;

posterioare- intervin dupa consumarea faptei.

CD OBSERVATIE: exista cazuri 1n care circumstantele personale se pot obiectiva, devenind reale ~i rasfrangandu-se asupra participanplor (premeditarea, circumstanta personaUi, devine reaUi in masura in care aceasta este cunoscuta de toti participanpi).

G? 4. CIRCUMSTANTELE ATENUANTE '

./ imprejurari prevazute de lege sau retinute de judecator in procesul de individualizare judiciara, ce indica un pericol social mai scazut al faptei ~i care permit juded itorului sa aplice o pedeapsii in limitele reduse cu o treime.

I. Circumstantele atenuante legale generale

./ odata indeplinite condipile prevazute de lege, instanta este obligatii sa retina aceste circumstante ~i sa faca aplicarea efectului atenuant al

acestora.

---+ 1. Provocarea

./ este o circumstanta personala.

Conditiile actului de provocare:

1-a) sa fie realizat prin violenta (fizidi sau psihica), atingere grava a dem­

nitatii persoanei sau prin alta fapta ilicita grava;

./ poate fi savar~it cu orice forma -de vinovape sau d1iar de 0 persoana ires­ponsabila, fiind necesar insa ca faptuitorul sa 11 perceapa ca intentionat;

Eb) sa fie indreptat impotriva fiiptuitorului §ilsau a altei persoane;

c) sii determine in concreto o stare de putemica tulburare sau emope;

d) nu trebuie sa fie imputabil celui care a comis fapta in stare de provocare.

a) sii constituie infractiune;

147

Conditiile ripostei: b) sa fie indreptata impotriva celui care a

realizat actul provocator; c) sa fie savar~ita cu intentie (directa sau in­

directa) sau praeterintentie; d) sa fie concomitenta sau posterioara cu

actul de provocare care determina riposta.

~ 2. Depa~irea limitelor legitimei aparari (excesul scuzabil)

./ implica savar~irea pnei fapte penale prin depa~irea limitelor unei aparari proporponale cu gravitatea atacului, de ditre o persoana ce nu se afla sub stapanirea vreunei h.1 lburihi sau temeri;

-/ este necesar~ indeplli1irea h.tturor condipilor de la legitima apiirare,

excepft111tf-o pe cen n proportio11aliti'itii npi'iri'irii cu atacului, iar excesul de

aparare nu trebuie sa fie justi ficat de stare a de tulburare in care s-a aflat faptuitoml (cand se va retffie excesul neimputabil, care reprezinta o cauza de neimputabilitate ce inlahtra caracterul penal al faptei);

./ este incidenta atat il1 cazul infractorului persoana fizica, cat ~i al infractorului persoana juridica;

./ este o circumstanta personala .

------+- 3._ Depa~irea limitelor starii de necesitate

./ implidi sihtapa 1n care, pentru a salva de la un pericol iminent persoana sau un bun important, al sau ori al altuia, sau un interes ob~tesc, ce nu putea fi lnlaturat altfel, o persoana comite o fapta

prevazuta de legea penala (cu intentie/praeterintenpe, culpa) prin care pricinuie~te urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat;

FI~A nr.14 INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA

A PEDEPSELOR

Ill I. PARTEA TEORETICA

r::;:r 1. CRITERIT GENERALE DE INDIVIDUALIZARE:

1. imprejurarile §i modul de comitere a infraq:iunii, precum §i mijloacele folosite;

2. sta~ea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;

3. natura §i gravitatea rezultatului produs ori a altar consecinte ale infrac-punii; ·

4. motivul savar§irii infractitmii §i scopul urmarit;

5. natura §i frecventa infractiunilor care constituie antec~dente penale ale infractorului;

. .

6. conduita dupa saviir§irea infracpunii §i in cursu! procesului penal;

7. nivelul de educape, varsta, starea de sanatate, situatia familiala §i sociala.

r:::? 2. CRITERII SPECIALE DE INDIVIDUALIZARE:

participanpi Ia o infracpune intentionata se sancponeaza cu pedeapsa

previizuta de lege pentnt autor, iar la .stabilirea pedepsei se pne seama

de contributia fiedintia la siivar~irea infracJiunii, precum §i de crite­riile generale de individualizare prcvazute de art. 74 NCP;

I 145

b. la stabilirea pedepsei amenzii, numarul zilelor-amenda se stablie§te

potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, insa cuan­tumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabile§te tintind seama de situafia materialii a condamnatu.lui ~i de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate in intretinerea sa;

c. instanta trebuie sa constate ca, fata de natura ~i gravitatea infracfiunii, imprejurarile cauzei ~i persoana infractorului, aplicarea pedepsei

complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi este necesara.

Q) OBSERV ATIE: criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt obli­gatorii ~i se iau 111 considerare cwmtlativ la stabilirea §i aplicarea pedepsei (atat

in cazul infractorului persoana fizica, cat ·§i in cazul persoanei juridice).

G? 3. CIRCUMST AN'fELE

./ irnprejurari anterioare, concomitente sau ulterioare savar~irii unei

infracpuni, privitoare Ia persoana faptuitorului, a victimei sau Ia modul

de savar~ire a faptei, care nu intra in contmutul constitutiv al infrac­

punii, dar care pot contribui Ia determinarea gradului de pericol social

concret al infractiunii ~i a periculozitapi sociale a infractorului.

Circumstan~e agravmz te;

atemtmrte.

< legale- prevazute explicit de lege: ~ generale ( prevazute de partea generaUi a Codului penal) §i

L-.. speciale (prevazute de partea speciala a Codul penal).

judiciare - circumstante atenuante neprevazute explicit de lege ~i pe

care judecatorulle poate retine motivat.

< rente - privesc fapta comisa sau persoana vatamata §i se rasfrang asupra tuturor participanplor, in masura in care le-au cunoscut sau prevazut;

personale- privesc persoana Hiptuitomlui ~i, de regula, nu se riisfriing

asupra celorlalti participanti.

142 Pedepsele

5. executarea pedepselor complementare aplicate persoanei juridice mc-epe dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatore~ti de condamnare (odata cu executarea pedepsei principale a amenzii);

6. daca persoana jurididi careia i-a fost impusa pedeapsa complementadi a suspendarii activitapi ori a uneia dintre activitap, a md1iderii unor puncte

de lucru sau a interzicerii de a participa la procedurile de achizipi publice nu o executa cu rea-credinta, instanta va dispune dizolvarea persoanei juridice;

7. nu pot fi aplicate pedepse accesorii 1n cazul persoanei juridice.

8. PEDEPSE ACCESORII

./ pot fi aplicate de instanta nurnai persoanei fizice condamnate la pedeapsa detenpunii pe viata sau inchisorii;

./ constau in interzicerea unuia sau a mai rnultor drephtri (la care se refera pedeapsa complementara), a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara, cu exceptia dreptului !>triihwlui de n sc nfln pe teritoriul Ron'u!niei, cnre ponte fi illterzis donr en pedenpsii COI/Iplel/lelltnrii, cnnd pedeapsn principnlii stnbilitii este lnchisonren;

./ instanta va stabili §i individualiza mai lnHii pedenpsn complementnrii, ltrnznnd en npoi acelea~i drtj.lfllri {cu exceptin ce/11i previiwt de art. 66 nlin. (1)

lit. c) NCP I sii fie interzise en pedenpsii nccesorie;

./ instanta va putea dispune interzicerea ca pedeapsa accesorie a tuhuor drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a)-o) NCP (inclusiv dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, care se va pune In exe­

cutare la data liberarii condiponate sau dupa ce pedeapsa a fost consi­derata ca executata) sau a unora dintre acestea, 1n cazulln care pedeapsa

principaHi stabilita este detentiunea pe viata;

./ NU pot fi dispuse pedepse nccesorii persomzei juridice snll minorilor;

./ pedenpsa accesorie se executa ll!ccpnnd cu momentul riilnnnerii definitive n hotiirnrii de condamnnre (chinr dncii personnn condnnmntii m1 n fast !net! lncarcerntii) piinif Ia momentul executilrii integrnle n pedepsci ori pn11ii cnnd nccnstn cste co11siderntii en executntii;

143

./ NV se vor aplica pedepse accesorii in cazul In care instantn n dispus condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a exeClltiirii pedepsei znclzisorii, chinr dacii n nplicnt pedeapsn complementarii a interzicerii unor drepturi;

..-' fn cnzul In care s-a dispz1s liberarea condi,tionati'i, interdicfiile inzpuse ca urmnre n npliciirii unei pedepse nccesorii operenzii !ji pe pnrwrsul termemdui de supraveghere nlliberiirii conditionnte.

CD OBSERVATII:

1. 111.1 pot fi aplicate pedepse accesorii inculpatului condamnat Ia pedeapsa amenzii; acestuia i se pot aplica lnsa pedepse complementare;

2. intervaluL~s- timpin care se executa pedeapsa accesorie poate fi rnai mare decat durata pedepsei principale, ega! cu durata pedepsei principale, dar ~i mai mic decat durata pedepsei principale;

3. sustragerea de la executare ori neexecutarl:!a conform Jegii a unei pedepse accesorii constihtie infracpunea de neexecutare a sanctiunilor penale (art. 288 NCP);

4. graperea produce efecte ~i cu privire la pedepsele accesorii.

II. PARTEA PRACTICA

l£tt Este nelegala hotararea instantei de a-1 condamna pe inculpat la doua pedepsc cu inchisoarca §i de a aplica o singura pedeapsa complementara, lntrucat trebuia sa 11 condamne pe inculpat la pedeapsa complementara pentru fiecare infractiune ~i apoi sa contopeasca atat pedepsele principale, d\t ~i pe cele complementare (C.A. Bra~ov, s. pen., dec. nr. 72/2002) .

& Aplicand pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, instanta nu poate interzice in bloc toate drephtrile prevazute de acest text de lege, ci va trebui sa determine care dintre acestea vor fi interzise (C.A. Timi~oara, s. pen., dec. nr. 380/2001).

r 140 I Pedepsele

---+ 3. Inchiderea unor puncte de lucru aJe persoanei juri dice pe o durata de la 3 luni la 3 ani

./ poate fi aplicata numai inculpatilor persoane juridice care au un · scop lucrativ §i vizeaza nurnai punctul/punctele de lucru in care a

fast comisa infractiunea;

../ nu atrage interdiqia de a fi deschis un alt punct de lucru;

../ NU se poate aplica persoanelor juridice care t§i desfa§oara active­

tatea in domeniul presei.

---. 4. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata. de la unu la 3 ani

../ instituie interdic~la pentru viitor ca 0 persoana juridica sa participe direct prin interpu~i Ia procedurile pentm atribuirea contractelor de

achizitii publice;

../ poate fj aplicata atat persoanelor juridice Cll SCOp lucrativ, cat §i

celor fad\ scop lucrativ.

___. 5. Plasarea sub supraveghere judiciara

../ presupune desemnarea de ditre instanta a unui mandatar judiciar care va supraveghea, pe o perioada de la unu la 3 ani, desfa§urarea activitatii ce a ocazionat savar§irea infractiunii;

../ NU poate fi aplicata institll{iilor pub/icc, partidelor politice, sindi­

catelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand mino­ritatilor na{io1zale constituite potrivit legii sau persoanelor juridice care

i§i desfa§oara activitatea in domeniul presei;

./ NU poate fi dispusa cumulativ cu pedeapsa complementara a sus­

pendarii activitatii;

../ dad persoana juridica 1mpiedidi exercitarea atributiilor manda­tarului judiciar, acesta il va infom1a de 'lndata pe judeditontl delegat cu executarea, in vederea sesizarii instantei pentru lnlocuirea pe­

depsei complementare dispuse cu pedeapsa suspendarii activitatii persoanei juridice; in situatia in care persoana juridica nu respecta

nici pedeapsa suspcndarii activitatii, sc dispune dizolvarea.

141

___. 6. Afi§area sau publicarea hobirarii de condamnare

poate fi aplicata oridirei persoane juridice direia i s-a stabilit o pe­deapsa principala pentru savar§irea oricarei infractiuni;

afi§area hotararii de condamnare se realizeaza in extras, 'in forma §i la locul stabilite de instanta, pentru o perioada cuprinsa !ntre o luna §i 3luni;

../ publicarea hotararii de condamnare se face in extras §i in forma stabiliHi de instanta, in presa scrisa sau audiovizuala ori prin alte

· mijloace de comunicare audiovizuala, stabilite de instanta; instanta va stabili prin hotarare §i numarul aparitiilor 'in presa scrisa sau audiovizuala, fara a fi depa§ite 10 aparitii, iar in cazul difuziirii prin alte mljloace audiovizuale, nu poate depa!ji o perioada_de 3luni;

"" . · ../ daca persoana juridici! nu executa cu rea-credinta .pedeapsa comple­

mentara a afi§arii sau publidirii hotararii de condamnare, instanta dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile per­soanei juridice pana la punerea in executare a acestei pedepse complementare, dar nu mai mult de 3 luni; in situatia in care nici pana la lrnplinirea acestui termen pedeapsa complementara nu a fost executata, instanta dispune dizolvarea persoanei j~ridice.

CD OBSERVATJI:

1. aplicarea pedepselor complementare persoanei juridice nu este intotdeauna obligatorie In cazurile In care legea prevede obligativitatea aplicarii pe­depsei complementare a interzicerii unor drepturi persoanei fizice, ci doar in cazurile In care legea prevede explicit ca alaturi de pedeapsa prindpala a amenzii se va aplica §i o pedeapsa complementara, daca infractiunea a fost comisa de o persoana juridica;

2. instanta are posibilitatea de a aplica pedepse complementare persoanei juridice condamnate atunci cand constata, fata de natura ~i gravitatea infractiunii, precum §i fata de imprejurarile in care a fast savar~ita, ca aceste pedepse sunt necesare ~i proportionale cu scopul urmarit;

3. pot fi aplicate una sau mai multe pedepse complementare, cu exceptia dizolvarii, care nu poate fi cumulata cu alte pedepse;

4. nu se poate dispune Cumulativ pedeapsa complementara a suspendaru lntregii activitati ~i cea a inchiderii tuturor punctelor de lucru;

Pedepsele

-+ 5.3. Publicarea hotiiriirii definitive de condamnare

./ presupune publicnren hotifrfirii definitive de condnnmnre fntr-w1 cotidinn local snu national.

CD OBSERVATII:

1. pedeapsa camplementara cansHind in publicarea hatararii definitive de candamnare are caracter facultntiv, putandu-se dispune indiferent de pedeapsa principala stabilita de catre instanta de judecata, daca aceasta apreciaza ca publicarea va cantribui Ia prevenirea savar~irii altar asemenea infraqiuni; ·-=-

2. instanta nu paate dispune aplicarea acestei pedepse camplementare, dacii nu prommta a salupe de candamnare (de pilda, daca dispune renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicarii pedepsei);

3. executarea pedepsei camplementare se face imedint dupi'i ri'imfincrea defiHifivi'i a hotiirfirii de condamnnre; publicarea haUirarii definitive de candamnare se face a singura data, pe cheltuiala persaanei candamnate, fara a se dezvalui identitatea victimei sau a altar participanti in pracesul penal;

4. neexecutarea in candipile legii a pedepsei complementare canstituie infrac­tiunea de neexecutare a sancpunilor penale, prevazuta de art. 288 alin. (1) NCP.

7. PEDEPSE COMPLEMENT ARE APLICABll..E PERSOANEI JURIDICE

--. 1. Dizolvarea

Se aplidi daca: a. persaana juridica a fast constituita in scapul savar~irii de infracpuni (cu intenpe sau praeterin­tentie);

b. obiectul de activitate al persoanei juridice a fost detumat in scopul comiterii de infracpuni, iar

Conditii

139

L pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea

savar~ita est~ in~~is~area mai mare de 3 ani;

c. persoana JUndlCa nu a executat cu rea-credinta pedepsele complementare Ia care a fost obligata.

./ NU poate fi aplicata institutiilor pub/ice, partidelar palitice, si.ndicatelar,

patranatelar, orgnnizntiilor religionse ori npnrtinfi11d minoritiitilor nationnle constituite . potrivit legii sau persaanelor juridice care i~i desfa~oara

activitatea 1n domeniul presei;

./ daca persaana juridica a fast condamnata definitiv Ia plata amenzii

penale, fiind aplicata drept pedeapsa camplementara dizolvarea ~i,

totodata, s-a dispus confiscarea unar bunuri ale acesteia, precum ~i abligarea Ia plata despagubirilar civile, dizalvarea se va realiza dupa

executarea celarlalte masuri dispuse de instanta;

./ NU paate fi dispusa cumulativ cu alte pedepse complementare.

___. 2. Suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la

3 ani sau suspendarea uneia dintre activitiitile persaanei juridice in legiiturii cu care s-a siiviir~it infracpunea pe o duratii de la 3 luni la

3 ani

daca persaana juridica nu executa cu rea-credinta pedeapsa comple­mentara a afi~arii sau publicarii hatadirii de condamnare, instanta

dispwze suspendarea activitatii ari a uneia dintre activitap pana Ia

ptmerea In executare a pedepsei complementare, insa nu mai mult 3 luni; daca pana la implinirea termenului de 3 luni persaana juridica nu executa cu rea-credinta pedeapsa camplementara a af~arii sau

publicarii hotararii de condamnare, instanta dispune dizalvarea

persoanei juridice;

./ NU poate fi aplicata institutiifor pub/ice, partidelar palitice, sindi­

catelar, patranatelor, organizatiilor religiaase ari aparpnand mina­ritaplar natianale constituite patrivit legii sau persaanelor juridice

care 'i~i desfa~aara activitatea In domeniul presei.

136 Pedepsele

6. aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exerdtarii unor drepturi este obligatorie in cazul in care legea prevede expres aceasta pedeapsa pentru infraqiunea savim~ita;

7. interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice [lit. a)] se dispune cumulativ cu interzicerea exerciHirii dreptului de a ocupa o functie care implidi exerdtiul autoritatii de stat [lit. b)];

8. daca s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, pedepsele complementare nu se vor executa pe durata termenului de supraveghere ~i nici dupa expirarea acestuia, daca nu intervine revocarca sau anularea rnasurii o1i nu a fost savar~ita 0 noua infractiune, cand persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu va fi supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati;

9. sustragerea de Ia executare ori neexecutarea in conditiile legii a unei pe­depse complementare constituie infractiunea de neexecutare a sanqiunilor penale, prevazuta de art. 2R8 alin. (1) NCP.

Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi in cepe:

--+ a) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii;

../ dad! s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata Ia data fnlocuirii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii ori dupa ce aceasta este considerata ca executata.

--+ b) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executii.rii pedepsei sub supraveghere;

../ s uspendarea nu are efect asupra pedepselor complementare, care se yor executa de Ia data ramanerii definitive a hotararii;

../ dadi se dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supra­veghere, pentru alte motive dedit savar~irea unei noi infraqiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exerdHirii unor drepturi neexecutata ln dntn revnciirii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii ori dupa ce aceasta este considerata ca executata.

137

c) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa graperea totala ori a res­tului de pedeapsa sau dupa implinirea termenului de prescrip~ie a executarii pedepsei;

d) dupa expirarea termenului de supraveghere ·a liberarii conditionate in cazul in care instanta a dispus liberarea. conditionata din. execu~ tarea pedepsei inchisorii; ' ·

./ ca exceppe, in cazul in care s-a dispus liberarea conditionata, il!terzicerea drt/)tului striiinului de a se nfla pe teritorirtl Romiiniei se exemtii la data liberiirii, iar nu Ia data expirarii lermenului de supraveghere alliberarii.

-{;s.2. Degradarea militara

./ consta in pierderea definitiva a gradului militar ~i a dreptului de a purta uniforma;

../ poate fi aplicata inculpaplor militari in activitate, in rezerva sau in · retragere;

../ degradarea militara se executa de indata ce hotararea judecatoreasdi a ramas definitiva.

CD OBSERVATII:

1. pedeapsa _degradarii militare: a. l'Sfl.' ob/igntori11 a fi d ispusa cand pedeapsa principala stabilita pentru savar~irea lmei infractiuni este mchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata; b. ponte fi disp11sii d\nd pedeapsa principal.3 stabilita pentm savar~irea cu inten~ie (nu din cu..lpa) a unei infracpuni este lnchisoarea de eel putin 5 ani ~i eel mult 10 ani; c. nu se poate dispune dadi pedeapsa stabilita (inclusiv pentm infraqiuni comise cu intenpe) este amenda sau inchisoarea mai midi de 5 ani;

2. dispuncrea reabilitarii judecatore~ti sau interventia unei legi de dezincri-. -minare nu areca efect redobandirea gradului rnilitar pierdut.

134 Pedepsele

G"" 6. PEDEPSE COMPLEMENT ARE APLICABILE PERSOANEI FIZICE

--.\ 5.1. Interzicerea unor drepturi

_ consti.i in interzicerea pe o durata de lalla 5 ani a unuia sau unora

dintre urmatoarele drepturi: -a. dreptul de a £i _ales in autoritiitile pub lice sau in orice alte

functii publice;

dreptul de a ocupa o functie care implicii exercitiul auto-

ritiitii de stat;

c. dreptul striiinului de a se afla pe teritoriul Romaniei;

d. dreptul de a alege;

e. drepturile parint~ti; ·

f. dreptul de a fi tutore sau curator;

_g. dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sa~ meseria ori de a desfii~ura activitatea de care s-a folos1t

pentru savar~irea infracpunii;

h. dreptul de a detine, purta ~i folosi orice categorie de

arme;

1.

j.

dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule

stabilite de instantii;

dreptul de a piirasi teritoriul Romaniei;

k. dreptul de a ocupa o func?e de conducere in cadrul unei

persoane juridice de drept public;

t dreptul de a se afla in anumite localitiiti stabilite de

instantii;

m. dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestiiri sportive, culturale ori la alte aduniiri publice,

stabilite de instantii;

llii.ihll 135 .

n. dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracti-unea sau cu alte persoane, stabilite de instanta~ 00· d · . , ease apropia de acestea;

o. dreptul de a se apropia de locuin ta, locul de munca ~coala sau alte locuri unde victima desfii~oara activita~ sociale, in conditiile stabilite de instanta de judecata. ·

CD OBSERVATII:

1. pedeapsa complementara a interzicerii unor. drepturi poate fi aplicata de instanta de judecata in cazul condanma1ii mculpatului la pedeapsa inchi­sorii ori a amenzii penale (indiferent de cuantum), daca se constata ca, fata de natura ~i gravitatea infrac~iunii, !mprejurarile cauzei ~i persoa~a inculpatului, aplicarea acestei pedepse este necesara;

2. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi dispusa indi­ferent d e aspectul _ di pedeapsa urmeaza sa fie executata In regim de detenpe sau dad s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei ori suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei;

3. nu p oate fi aplicata pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi ;11

cnwl In care pt!deapsn pri11cipalif stabilitif dtt instnnfii este detmfiwrea pe viatii·

daca pedeapsa deten tiunii pe viata este ulterior inlocuita cu pedeapsa incl~~ sorii, instanta va dispune ~i pedeapsa interzicerii exercitarii unor drepturi pe durata ei maxima (art. 58 NCP); in ipoteza dispunerii libedirii condi­~ionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata, faFi de conditiile ce trebuie indeplinite pen tru a se dispune 0 asemenea masura ~i de durata termenului de supraveghere (10 ani), executarea pedepsei complementare, dupa acest interval d e timp, ar fi lipsita de efidenta;

4. pedeapsa complementara a interziceri i unor drepturi nu poate fi aplicata infractorului care a savan;;it infractiunea in timp ce era minor, chiar daca la data pronuntarii hotararii este major;

5. In caz de concurs de infractiuni, instanta trebuie sa aplice pedeapsa comple­mentara_ a interzicerii exercitarii unor drepturi pe langa fiecare infractiw1e concurenta, iar nu direct pe langa pedeapsa rezultanta;

132 I Pedepsele

2. reprezinta o forma de executare a pedepsei amenzii prin munca in folosul comunitapi, iar nu o inlocuire pedepsei amenzii cu munca in folosul

comunitapi;

3. executarea muncii in folosul comunitapj se face intr-un termen de maxim 2

ani de la ramanerea definitiva a hotararii de executare a pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitli\ii (unei zile­

amenda ii corespunde o zi de mundi in folosul comunitatii);

4. daca pedeapsa amenzii ce se executa prin prestru:ea unei mund in folosul comunitatii a fast aplicata pe langa pedeapsa inchisorii, munca neremu­

nerata in folosul comunitatii se va presta dupa ce pedeapsa inchisorii este executata sau consideraHi ca executata;

~1-5~ executarea pedepsei amenzii prin mtmca neremunerata in folosul comu­

nitatii lnceteazii la data executarii ultimei zile de munca stabilita de ditre

instanta sau prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase neexecutate, in cazul in care persoana condamnata nu mai este i.nsolvabila §i nu mai dore§te Sa continue IDW1Ca.

c::? 5. AMEND A PEN ALA iN CAZUL PERSOANEI JURIDICE

1. limitele generale ale zilelor-amendii sunt cuprinse intre 30 de zile ~i 600

de zile, iar cumttumul unei zile-amendii este cuprins intre 100 ~i 5.000 lei;

astfel, limitele generate ale pedepsei arne11zii sunt cuprinse intre 3.000 ~i

300.000 lei;

2. limitele speciale ale zilelor-amenda sunt dtprinse intre:

i) 60 ~i 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea

savar~ita numai pedeapsa amenzii;

ii) 120 §i 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de eel mult 5 ani, unidi sau alternativ cu pedeapsa amenzii;

iii) 180 ~i 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de eel mult 10 ani;

I 133

t iv) 240 ~i 420 de zile-amenda, cand legen prevede pedeapsa inchisorii de eel mult 20 de ani;

v) 360 ~i 510 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata.

CD OBSERVATII:

1. amenda penala in cazul persoanei juridice se va stabili in doi p~i: a) instanta

va stabili mai intfu numarul zilelor-amenda la care va fi obligata perso~a jurid~ca, avand in vedere criteriile generale de i.ndividualizare a pedepsei, prevazute de art. 74 NCP; b) i,nstanta va stabili cuantumul unei zile-amenda

ti.nand seama de cifra de afaceri (in cazul persoanei juridice cu scop Jucrativ), respectiv de valoarea activului panimonial in cazul altar persoane juridice,

precurn §i de celelalte obligatii ale persoanei juridice; pedeapsa rezultanH\ va reprezenta produsul dintre nurnarul zilelor-amenda ;;i cuantumul tmei zile­arnenda;

2. daca, prin savar§irea infractiunii, persoana jurid~ca a urmarit obfinerea unui jolos patrim01zial, limitele spedale ale zilelor-arnenda prevazute de lege pentru infracpunea comisa se put majora cu o treinu:, fara a se depa~i rnaximul general al

zilelor-amenda; la stabilirea amenzii · se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obpnut sau urmant;

3. amenda penala aplicata persoanei juridice trebuie executata integral in termen

de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare; daca persoana juridica se afla in irnposibilitate de a achita integral amenda in termenul de 3 luni, judeciitoml delegat cu executaren, la cererea acesteia, poate disptme e~alollnrea plilfii amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate dcpa§i doi· ani;

4. persoana juridica direia i s-a aplicat amenda penala nu poate formula o

actiune civila in regres lrnpotriva persoanei fizice (organ de conducere,

prepus ori mandatar) care a savar~it fapta In materialitatea ei pentru rccuperarea sumei platite cu titlu de pedeapsa penala.

· ..-n"

130 I Pedepsele

INLOCUIREA PEDEPSEI AMENZII CU PEDEAPSA INCHISORII

Cazuri:

---+ a. dadi persoana condamnata nu executa, cu rea-credinta, pedeapsa

amenzii, in tot sau in parte;

./ reaua-credinta a condamantului presupune ca acesta sa posede mijloace

financiare suficiente pentru achitarea amenzii, insa sa rcfuze efectuarea

pHl.tii;

---+ b. dadi pedeapsa amenzii nu poate fi executata (in tot sau in parte)

din motive neimputabile condamnatului, iar acesta nu i~i da

consimtamantul la executarea amenzii prin mundi neremunerata

in folosul comunitapi;

__.. c. daca persoana condamnata nu executa obligapa de munca in

folosul comunitapi in condipile stabilite de instantii;

./ aceasta ipoteza presupune ca, dupa dispunerea executarii pedepsei

amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitatii, persoana

condamnata sa nu presteze munca in condipile stabilite de catre

instanta;

---+ d. daca persoana condamnata. siivar~e~te o nouii infractiune

descoperWi inainte de executarea integralii a obligapei de muncii

in folosul comunitatii;

./ nu are relevanta forma de vinovape cu care este savar;;ita infractiunea,

inlocuirea putand interveni ;;i in cazul faptelor savar~ite din culpa;

./ nu are relevanta momentul in care se pronunta hotarfuea judecatoreasca

cu privire la fapta nou-comisa, fiind. necesar numai ca aceasta sa fie des­

coperita lnainte de executarea integrala a muncii in folosul comunitatii.

CD OBSERVATII;- --

1. inlocuirea pedepsei amenzii stabilita de instanta cu cea a inchlsorii este

posibila atat in cazul in care legea prevede pentru aceea infracpune

pedeapsa unica a amenzii, cat ~i atunci cand prevede pedeapsa 1nchisorii alternativ cu amenda;

2. instanta nu are posibilitatea de a individualiza pedeapsa inchisorii cu care

este inlocuita amenda, legea previizand 1n mod explicit cii numarul zilelor­amenda neexecutate (prin plata sau prin munca in folosul comunitiitii) 5 . e inlocuie~te cu un numar coresptmzator de zile cu inchisoare (unei zile­

amenda ii corespunde o zi de lnchisoare); zilele de munca in folosul comu­

nitatii efectuate in ex~~ttar~a- pedepsei amenzii intre data comiterii noii infractiuni ~i data condamna"fii definitive nu vor fi avute ]n vedere la

stabilitea zilelor de lnchisoare pe care condamnatul trebuie sa Ie execute· I

3. pedeapsa inchisorii astfel stabilita se va ex~cuta numai in regim de detenpe,

nepuHindu-se dispune amimarea aplicarii pedepsei ori suspendarea sub

supraveghere .

EXECUTAREA PEDEPSEI AMENZII PRIN PREST AREA UNEI MUNCI

NEREMUNERA TE IN FOLOSUL COMUNIT ATII . . Condi~ii:

a) ped~apsa .amenzii. sa nu poatii. fi executatii., in tot sau in parte, din

mottve ne11nputabtle persoanei condamnate;

b) sa existe consimtamantul persoanei condamnate;

c) persoana condamnata sa fie apta din punct de vedere medical sa

presteze munca in folosul comunitatii .

CD OBSERVATII:

1. nu poate fi dispusa daca persoana condamr1ata nu poate presta munca in

folosul comunitatii din cauza starii de sanatate, dovedita prin acte medicale;

128 Pedepsele

de persoanele aflate in intretinerea sa, astfel incat sa nu 11 puna pe

condamnat in situatia de a nu-~i putea indeplini indatoririle privitoare la

intretffierea, cre~terea, invatatura ~i pregatirea profesionala a persoa­nelor fata de care are aceste obligapi legale; amenda rezultanta

reprezinta produsul dintre numarul zilelor-amenda ~i cuantumul unei

zile-amenda;

2. daca pri.n infracpunea savar§Wi s-a unnarit obtffierea unui folos patri­

monial, iar pedeapsa previizuta de lege este numai amenda ori instanta

opteaza pentru aplicarea acestei pedepse, limitele spedale ale zilelor­amenda se pot majora cu o treime;

3. rep..nerea unor cauze de atenuare ori agravare are efecte numai asupra

lirnitelor speciale ale zilelor-amendii, nu §i asupra cuantumului unei

zile-amendii;

4. persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa achite integral

amenda in termen de 3 luni de la dimanerea definitiva a hotararii de

condamnare ~i sa comunice judecatorului delegat cu executarea dovada plap.i, in tennen de 15 zile de la efechtarea acesteia. Dadi persoana con­

damnata se afla in imposibilitate de a achita integral amenda in acest

termen, judeciitorul delegat cu executaren, la cererea acesteia, poate dispune

e~alonarea plap.i amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate dep~i 2 ani;

5. daca persoana condamnata nu a achitat amenda, in tot sau in parte, in termenul de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

sau in tennenele stabilite prin e§alonare, judecatorul delegat cu executarea

sesizenzii instnntn de executnre, care poate dispune:

a) executarea amenzii prin munca neremuneratii in folosul comunitatii,

afara de cazul )n care persoana nu poate presta aceasta munca din cauza

starii de sanatate, cand constata ca. neexecutarea nu este imputabila

condamnatului;

b) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchlsoarea, cfmd constata ca neexe­

cutarea nu este imputabila condamnatului ~i acesta nu t§i da consim­

~amantulla prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitapi;

c) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, cand constata neexecutarea

cu rea-credinta a amenzii.

129

6. in vedere: gara_nt~rii · :xecutiirii pedepsei amenzii, procurorul, judecatorul de camera prebmmara sau instanta de judecata poate lua ~ · · ~t ·· · masun as1gu-ra oru.

AMENDA CARE iNSOTE~TE PEDEAPSA iNCHISORII

1.

2.

3.

4.

5.

6.

daca, prin infractiunea savar§ita, inculpa tul a urnuirit obtineren unui folos patrimonial, iar instanta apreciaza di sanct1"unea • h." · · · " , me 1soru nu este sufici_:nta. pe~_tr~ a-§i atinge scopul, va putea aplica, pe Ianga pedeapsa mchisoru, §I pedeapsa amenzii;

aplicarea sancpunii amenzii pe langa pedeapsa inchisorii este

posibila atat 1n cazul in care legea prevcde pentru infractiunea savar§ita pedeapsa inchisorii, ca pedeapsa unica, ori alternahva cu

pedeapsa amenzii, precum §i in situapa in care, de§i legea prevede

~edeapsa i'~chisorii alternativ cu pedeapsa detentiunii pe viata, mstanta de jttdecata se orienteaza catre pedeapsa inchisorii;

dispozitiile art. 62 NCP pot fi aplicate §i atunci dlnd executarea pedepsei inchisorii este suspendata sub supraveghere (in acest caz, :xecutarea pedepsei amenzii astfel stabilite nu este suspendata) ori

m cazul in care se dispune amanarea aplicarii pedepsei (in aceasta ipoteza, amanarea aplicarii va pri~i atat pedeapsa lnchisorii, dit §i pe cea a amenzii);

_nu est~ necesar ca folosul material sa fi fost efectiv obpnut, legea

lmpunand numai conditia ca faptuitorul sa fi urmarit obtinerea folosului; ·

pedeapsa amenzii alaturata sancptmii inchisorii se va stabili intre unnatoarele limite Speciale (limitele Speciale ale zi]e)or-amenda ce

nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei):

a) 120 §i 240 de zile-amenda, cand pedeapsa inchisorii stabilita de instanta este de eel mult doi ani;

b) 180 §i 300 de zile-amenda, cand pedeapsa inchisorii stabilita de instanta este mai mare de 2 ani.

cuantumul unei zile-amendii este cuprins intre 10 lei §i 500 lei, iar la stabilirea acestuia se va pne seama de valoarea folosului patri­monial obtinut sau urmarit.

-·

126 Pedepsele

../ potrivit noului Cod penal, pedeapsa inchisorii poate fi inlocuita cu pedeapsa detenpunii pe viata:

i. In cazul concursului de infraqiuni, atzmci ctind s-all stabilit mai multe pedepse cu fnchisoarea, dacii prin adifugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse w lnclzi­soarea stabilite s-ar depif?i Cll 10 ani snrt mai mult maximul general al pedepsei fnchisorii, iar pentru eel putin una dintre infractizmile concurente pedeapsa preuifzutif de lege este fnchisoarea de 20 de ani snu mai mare;

ii. in cazul recidivei postcondamnatorii, dadi prin insumarea pedepselor ( ... ) s-ar depa;;i cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru eel putin una dintre infrac~iunile savar;;ite pedeapsa prevazuta de. lege este !nchi­soarea de 20 de ani sau mai mare.

G? 3. INCHISOAREA

../ limitele generale ale pedepsei lnchisorii sunt de la 15 zile la 30 de ani;

../ ziua in care lncepe executarea pedepsei ;;i ziua in care inceteaza se socotesc In durata executarii;

../ durata repnerii ;;i a arestarii preventive/arestului la domiciliu se deduce din durata pedepsei inchisorii stabilita de instanta, chiar daca, pcntru infracpunea In legatura cu care a fost rep.nut sau arestat preventiv, s-a dispus clasarea sau renuntarea la urmarire penaH'i/amanarea aplicarii pedepsci; in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii penale, executarea acesteia va fi mlaturata in tot sau in parte, ca urmare a retinerii, arestului Ia domiciliu sau arestarii preventive din cursul procesului; dadi faptui­torul este judecat in tara pentru o infracpune pentru care a fost rep.nut, ares tat preventiv sau condamnat In strainatate, durata retinerii, arestului la domiciliu ori a arestarii preventive, precum ;;i partea din pedeapsa executaHi in afara teritoriului tarii se deduc din durata pedepsei aplicate pentru aceea;;i infracpune de instantele romane, dupa recunoa;;terea hotararii judecatore;;ti strihne;

tiji.IMII 127

../ perioada in care condamnatul aflat in executarea pedepsei este intemat in spitalul perii.tenciar intra in durata executarii, cu exceppa situatiei in care acesta ;;i-a provocat in mod voit boala, iar aceasta 1mprejurare se constata in cursu! executarii pedepsei.

4. AMENDA PENALA iN CAZUL PERSOANEI FIZICE

LIMITELE _______.. 1. generale: 1ntre 30 de zile 'li 400 de zile-amenda; PEDEPSEI cuanturnul unei zile-mnendif este cuprins intre 10 lei AMENZII 'li 500 lei; rezulta ca limitele generale ale pedepsei

amenzii sunt cuprinse intre 300 lei ~i 200.000 lei;

2. speciale intre:

a) 60 ~i 180 de zile-amenda, dind legen prevede pentru infracp­tmea savar;;ita numai pedeapsa amenzii; b) 120 ~i 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa arnenzii altemativ eu pedeapsa inchisorii de eel mult doi ani;

c) 180 ~i 300 de zile-amenda, d1nd legea prevede pedeapsa amenzii altemativ cu pedeapsa inchisorii ~ai mare de 2 ani.

- pedeapsn previizutii de lege = pedeapsa prevazuta in textul de lege Care incrimineaza fa pta SaVar;;ita lll forma C01l511111Gtif, fara luarea In considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedcpsei.

CD OBSERVATII:

1. stabilirea cuantumului amenzii se reali.zeaza In doua etape:

a) instanta stabile;;te numarul zilelor-amenda la care va fi condamnat inculpatul avand in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevazute de art. 74 NCP;

b) instanta va stabili cuantumul unei zile-amenda tinand seama de situatia • • • t

materiala a condamnatului :;;ide obligapile legale ale condamnahtlui fata

[~--------------FI_~_A_n_r_.l_3 ____________ ~J _ PEDEPSELE _

I

I. PARTEA TEORETICA

1. CA TEGORII DE PEDEPSE - -.----

I. Pedepse principale

II. Pedepse accesorii f--.

a. persoanei fizice ii pot fi aplicate urma­toarele pedepse princ;:ipale: dctcntitmea pe via~a; lnchisoarea de la 15 zile Ia 30 de ani iii amenda penala;

b. persoanei juridice ii poate fi aplicata numai o singura pedeapsa principala: amenda penala.

./ pot fi aplicate numai persoanei fizice ~i

constau In interzicerea unuia sau mai multor drepturi care au fost interzise ~i ca pedeapsa complementara.

I III. Pedepse complementare f-.+ a. persoanei fizice ii pot fi aplicate urma­

toarele pedepse complementare: interzi­cerea unor drepturi pe o durata de lalla 5 ani, degradarea militara ~i publicarea hotararii de condamnare;

I 125

b. persoanei juridice ii pot fi aplicate una sau mai multe dintre urmatoarele pedepse complementare: dizolvarea, suspendarea activitapi persoanei juri­dice pe o durata de la 3luni la un an sau suspendarea uneia dintre activWHile persoanei juridice in legatura Ctl care s-a savar~it infractiunea pe 0 durata .de la 3 luni la 3 ani; inchiderea unor ptmcte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de achizi~ publice pe o durata de la unu la 3 ani; afi§area sau difuzarea hotararii de condamnare.

-----------------------------------------------r::;:r 2. DETENTIUNEA PE VIA T A

I I

./ poate fi prevazuta de lege ca pedeapsa unidi sau altemativ cu pedeapsa inchisorii;

-~' . infractorului minor nu ii poate fi aplicata pedeapsa detentiunii pe viata, instanta putand aplica numai masuri educative privative sau nepri­vative de libertate;

./ cand infractorul a fost con~amnat definitiv Ia pedeapsa deten~iunii pe viata inainte de a fi implinit varsta de 65 de ani, la data implinirii acestei varste deten(iunea pe viata poate fi inlocuita cu pedeapsa inchisorii de 30 de ani ~i pedeap~n compleme11tnrif n interziccrii exercitiirii zmor dreptHri pe

· o durntii de 5 ani; perioada de detenpune executata se considera ca parte executata din pedeapsa inchisorii;

./ pentru a dispune inlocuirea detenp.unii pe viata cu pedeapsa 'inchisorii, instanta va avea in vedere (In mod cumulativ) urmatoarele aspecte:

a. daca persoana condamnata a avut o buna conduitii pe toata du­rata executarii pedepsei;

b. dad\ persoana condamnata a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condarnnare (exceptand cazul in care dovede§te ca nu a avut nicio posibilitate sa Ie indeplineasca);

c. dad\ . persoana condamnata a fa cut progrese constante ~i evi­dente in vederea reintegrarii sociale;

122 Cauzele de neimputabilitate

ireparabil sau greu de reparat. Daca pericolul nu prive~te vreuna dintre valorile esenpale legate de persoana sau daca pericolul nu este grav, nu poate exista constrangere moraHi; 3. pericolul cu care se amenin~a trebuie sa fie de a~a natura meat sa nu poata fi inlaturat decat prin savar~irea faptei prevazute de legea penala. Daca era posibila recurgerea la alte mijloace de inlaturare a pericolului, condipa inevitabilitapi nu este inde­plinita ~i nu exista constrangere morala (de exemplu, cand este posibila chemarea 1n ajutor a altor persoane sau a organelor de poli~ie etc.). Pentru stabilirea evitabilitatii sau inevitabilita~ii pericolului, pe alta cale decat savar~irea faptei prevazute de legea penala, trebuie sa se tina seama, ca ~i in cazul constrangerii fizice, de i:mprejurarile de fapt ~i de persoana Hiptuitorului. Simpla enumerare a acestor conditii contrazice categoric apararea inculpatului potrivit careia ar fi savar~it fapta pe fondul constran­gerii morale. Pe de o parte, inculpatul avea un nivel intelectual, educa­tional ~i cultural de natura sa 11 fad! sa !nteleaga contextul juridic ~i cadrul legal al cersetarii sale de catre organele judiciare, iar, pe de alta parte, pretinsul ,rau" consta in efectuarea tmor cercetari judiciare standard specifice soluponarii unor cauze penale; in urma acestora - chiar daca s-ar fi finalizat cu trimiterea in judecaUi, de~i inculpatul a avut convingerea ca faptele cercetate nu constituiau infractituu ··_ nu· se crea un pericol grav pentru persoana sa 1n situapa 1n care nu s-ar fi cedat pretinsei constrangeri ~i nu s-ar fi savar~it fapta prevazuta de legea penala (darea de bani) (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 1863/2010).

~ Daca minorul a savar~it o parte din actele succesive componente ale unei infraqiuni continue sau continuate in perioada de ti~p in care nu raspundea penal, dar le-a continuat in timpul cand era major, va fi tras la raspundere penala pentru activitatea desfa~urata in aceasta ultima perioada (Plenul T.S., dec. de J:ndrumare nr. 9/1972).

~ Eroarea este exclusa in caz de indoiala, de cnnoa~tere nesigudi, deoarece · in acest caz Hiptuitorul accepta posibilitatea producerii faptei sale care, astfel, este savar~ita cu intenpe indirecta. Prin urmare, fapta de a introduce 1n tara droguri de rise, fara drept, nu este savar~ita in conditiile erorii de fapt, daca faptuitorul, exercitandu-~i funcpa ~i avfmd experienta 1n domeniul transportului international, a introdus In tara colete cu drogt~ri primite spre transport Hira a verifica conpnutul acestora, intrucat cu-

123

noa~terea nesigura a -conp.nutului coletelor implica acceptarea de catre faptuitor a posibilitapi de a primi spre transport ~i de a introduce 1n tara substante interzise (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 3033/2006).

& Neetmoa~terea legii extrapenale poate constitui cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei, echivaJenta erorii, cu condipa ca faptuitorul sa ignore acea dispozitie legala, ceea ce nu subzista in cazul angajatului nnei firme care importa ~i exporta substante toxice, daca acesta sustrage ~i depne asemenea substante (C.S.J., s. pen., dec. nr. 2440/1995).

,-

120 I Cauze!e de neimputabi!itate

CD OBSERVATII:

1. eroarea asupra antijurididta\ii nu inlatura vinovapa ca element constitutiv

a1 infracpunii, d face ca fapta prevazuta de legea penala sa nu fie imputabila;

2. eroarea vindbiHi nu constituie o cauza de neimputabilitate, urmand a se

angaja raspunderea penala a faptuitorului, instanta putand avea in vedere

faptul ca a acponat din eroare la individualizarea pedepsei.

8. CAZUL FORTUIT

A. Condi~ii:

---+ 1. suprapunerea unei imprejurari exterioare imprevizibile peste actiunea

sau inacpunea faptuitorului;

./ imprevizibilitatea imprejurarii exterioare trebuie sa aiba caracter

general ~i obiectiv (nido persoana aflata in conditiile date sa nu 0

poata prevedea);

./ cazul fortuit exclude culpa; dadi Hiptuitorul nu a prevazut intervenpa

imprejurarii exterioare, de~i putea ~i trebuia sa o faca, caracterul penal al faptei nu va fi inlaturat.

---+ 2. acpunea sau inacpunea faptuitorului sa constituie o fapta prevazuta de

legea penala, nejustificata, ca urmare a suprapunerii imprejurarii

exterioare;

./ imprejurarea exterioara nu are in sine o semnificatie penala;

./ acpunea sau inacpunea faptuitorului pe care se grefeaza imprejurarea

exterioara poate fi o fapta licita sau ilicita, insa, prin intervenirea imprejurarii exterioare, aceasta devine intotdeauna o fa pta prevazuta de

legea penala.

121

B. Efectele caiului fortuit:

a. produce efecte ilz rem; ·

b. lnlatur~ cara~ter~l ~enal ~1 !aptei sava_r~i:e ~a urmare a intervenpei cazullll fortuit, llpsmd trasatura esentlala a 1mputabilitatu;

c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; d. inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului, cu exceppa cazului

de raspundere obiectiva (fapta lucrului).

II. PARTEA PRACTICA

.& Pentru existen~a constrangerii morale, trebuie sa fie mdeplinite urma­toarele condipi: 1. sa existe 0 actiune de constrangere savar~ita de 0

persoana asupra psihicului unei alte persoane, prin amenintare cu un rau impe>rtant. Tocmai existen~a unei amenin~ari de acest fel provoaca la persoar\a amenintata un sentiment de teama sub imperiul caruia ea savar;;e~te 0 fapta prevazuta de legea penala, ca singura altemativa a raului cu care este amenintata. Persoana constransa moral este nevoita, ded, sau sa sufere raul cu care este amenin~ata, sau sa savar~easca fapta ce i se pretinde de catre eel ca re exercita constrangerea ~i care este o fapta ilicita. Amenin~area poate fi orala sau scrisa. Amenintarea orala poate fi insopta sau nu de gesturi amenintatoare (de exemplu, agitarea unei arme, lnchiderea u~ii cu cheia, ruperea legaturii telefonice etc.), fara ca prin aceasta sa inceteze de a fi o constrangere morala, exercitata asupra psihicului persoanei; 2. prin amenintare sa se creeze un pericol grav pentru persoana amenintata sau pentru o alta persoana, In cazul in care nu s-ar ceda amenintarii ~i nu s-ar savar~i fapta prevazuta de legea penala . Pericolul poate sa priveasdi oricare dintre valorile legate de persoana fizidi: viata, integritatea corporaHi, sanatatea, libertatea, demnitatea etc., fie ca este · vorba de persoana celui amenintat, fie de orice alta persoana, independent de existen~a vreunei legaturi lntre aceasta ~i eel an1enintat. Legea penaUi apara ;;i 1ncurajeaza, ~i in acest caz, sentimentul de soli­daritate ~i relatule de ajutor reciproc lmpotriva agresiunii. Pericolul rezultat din amenintare este considerat grav ahmci cand se refera la un rau

118 L Cauzele de neim_putabilitate

.-

,- ,sihwtie" - pozi~ia unei persoane, entitati, bun in cadrul relatiilor

sociale;

../ ,imprejllrare"- realitatea exterioadi ce caracterizeaza fapta comisa.

___. 2. eroarea sa existe la momentul savar~irii faptei.

B. Efectele erorii asupra tipicitatii:

a. produce efecte in personam;

b. eroarea invincibilii- inHitudi caracterul penal al faptei savar~ite din

eroare a tat in cazul infraqiunilor comise cu in ten tie, cat ~i din culpa;

c. eroarea vincibila - lnlarud\ caracterul penal a1 faptei pentru fapta

comisa cu intentie, 'insa va fi angajata raspunderea faphtitorului

pentru o fapta comisa din culpa, dad aceasta este incriminata

(eroarea fiind rezultatul culpei Hiphtitorului);

d. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea;

nu pot fi aplicate pedepse ori masuri educative, insa pot fi aplicate

masuri de siguranta.

CD OBSERVATJI:

1. nu reprezinta cauza care 'inlatura caracterul penal eroarea in fom<a n/lerratio

ictus sau error in personam;

2. 'in cazul infractiunilor cu consumare in timp (continue, continuate, de obicei, de simpla repetare), eroarea trebuie sa existe pe intreaga desfa~urare a activitatii infracronale;

3. -in cazul infrac\iunii progresive, este necesar ca eroarea sa existe Ia mo­mentul consumarii infractiunii, chiar daca la momentul epuizarii faphti-

torul nu se mai afla in eroare;

4. nu este suficient pentru retinerea erorii existenta numai a unei lndoieli, a

unui dubiu, cu privire la tipicitatea faptei;

5. in cazul infractiunilor complexe, eroarea cu privire la tipicitatea infracrunii absorbante inU1tura numai caracterul penal al acesteia, faptuitoml putand fi

119

tras Ia raspundere penala pentru infractiunea absorbita; eroarea asupra tipicitatii infractiunii absorbite poate conduce la inliiturarea caracterului penal al infractiunii absorbante;

6. este asimilata unei erori asupra tipicitatii ~i eroaren cu privire La elementele obiective ale zmei cnllze justificative ori eroaren privind o dispozitie legalii extra­penalii, daca, la momenhtl comiterii faptei, norma extrapenala ori comporta­menhtl pe care aceasta 11 interzice nu au fast cunoscute in niciun mod;

7. eroarea invincibila ce poarta asupra existentei unei stari, sihtatii, impre­jurari ce constituie circuntstantii ngrnvn11tii ge11eralii sew element circumstantial de ngrnvare n infrnctiwzii are ca efect pierderen caracterttllli ngravat, infracto~ul raspunzand penal numai penh'U savar~irea infractiunii in forma de baza (indiferent ca fapta este sava~~ita cu intentie ori din culpa);

-~

8. 1n cazul infractiunilor savar~ite--din culpa, eroarea asupra tmei circumstante agravante generate ori asupra unui clement circumstantial agravant 1nlatura retinerea acestora, numai daca eroarea nu este rezultahtl culpei (eroare invincibila).

2. Eroarea asupra antijuridicitatii

../ cauza de neimputabilitate constand in eroarea invincibila asupra caracterului ilegal a! faptei;

../ nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savar~ita ca urmare a necunon~ti!rii sazt ctmon~terii grc~ite n cnrnctentlui ilicit al acestein din cauza unei imprejurari care 1111 p11tcn fi /11 11iciun fd cvitnta.

Efectele erorii asupra antijuridicitatii:

E a. produce efecte in personn111;

b. inHihtra caracteml penal a! faptei, aceasta nefiind imputabila faptuitorului;

c. procuroml va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; nu pot fi aplicate pedepse ori masuri educative, insa pot fi aplicate masuri de siguranta.

116 Cauzele de neimputabilitate

6. INTOXICA TIA

1. voluntarii: intoxicatia (cu alcool sau alte

substante psihoactive) este produsa in mod Into.xicapa poate fi: r---+ voluntar, chiar daca. persoana nu a urmarit sa

ajunga in stare de bepe: a) completa: intoxicapa determina pierderea

capadtaplor intelective sau volitive ale

persoanei; b) incompleta: intoxicapa nu determina o pier­

dere a capacitatylor intelective sau volitive ale H\ptuitorului, d numai o diminuare a acestora.

2. involuntarii: intoxicapa produsa in mod involuntar

(accidental) sau din eroare: a) completa: intoxicatya determina pierderea capa­

citatilor intelective sau volitive ale persoanei; . . b) incornpletii: intoxicapa nu determina o pierdere a

capadtaplor intelective sau volitive ale Hiptui­

torului, ci nurnai o diminuare a acestora.

1. Intoxicapa involuntara cornpleta- cauza de neimputabilitate

A. Conditii:

C 1. sa fie savir§itii 0 fapta prevazuta de legea penala

2. fapta sa fie savir§ita in stare de intoxicatie involuntara completa

B. Efectele stiirii de intoxicape involuntarii completa:

a. produce efecte in personam; b. Wiiturii caracterul penal al faptei savar~ite in stare de intoxica~ie

involuntara cornpleta; c. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea;

organele judiciare nu pot aplica pedepse ori masuri educative, insii pot aplica masuri de siguranta (obligarea la tratament medical s~u internarea rnedicala);

d. inlatura raspunderea delictuala a faptuitorului.

117

CD OBSERV A TJ:I:

1. intoxicatya voluntarii nu inlatura caracterul penal al faptei (nici chiar atund cand este completii);

2. intoxicapa voluntarii poate constitui dupa caz fie o circumstanta ate­nuanta, fie o circumstanta agravanta [art. 77 alin. (1) lit. f) NCP];

3. intoxicatia involuntadi incompleta nu inlatura caracterul penal al faptei, insa poate constitui 0 drcumstanta atenuanta;

4. este necesar ca statea de intoxicatie sa existe atat Ia rnomentul luarii rezo­lutiei infracponale, cat ~i la momentul savar~irii faptei;

5. In cazul infractiunilor cu durata de consumar~_Acontinue, continuate, de obicei), starea de betie involuntara completiC (intoxi..:ape cu alte substante)

trebuie sa existe pe intreaga durata a consumarii faptei; daca aceasta a

existat la inceputul comiterii ei, 1ncetand insa pe parcursul ei, faptuitorul va

raspunde pentru acpunile sau inacpwlile comise cand n~t se afla in stare de bepe involuntara completii;

6. In cazul infractiunii progresive, este· necesar ~i suficient ca starea de

intoxicape sa existe numai la momentul comiterii activitiitii infractionale, chiar daca la momentul producerii rezultatului mai grav faptuitorul nu se mai afla in stare de intoxicatie.

7. EROAREA

--+ 1. Eroarea asupra tipicita~ii (cu privire La elel/lentele constitutive ale infractirwii);

A. Condifii:

1. comiterea unei fapte prevazute de legea penalii in conditiile

necunoa§terii/cunoa~terii gre§ite a existentei unei stari, situatii sau

imprejurari de care de pin de caracterul penal al faptei;

./ ,stare" - modul in care se prezinta o persoana, entitate, bun; ...

114 I Cauzele de neimputabilitate

d . procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;

e. rninorul pana la 14 ani nu raspunde delictual decat dadi se

dovede~te di a savar~it fapta Cll discemamant; minorul care a

lmplinit varsta de 14 ani raspunde de prejudiciul cauzat, 'in afara de

cazul in care dovede~te ca a fost lipsit de discemamant Ia data

savar~irii faptei; persoana care, in temeiullegii, alunui contract ori

al unei hotarari judeditore~ti, este obligata sa supravegheze un

minor va rasptmde pentru prcjudiciul produs de acesta;

f. fata de minorul care a savar~it o fapta prevazuta de legea penala ~i

care nu dispunde penal, Comisia pentru Protecpa Copilului ori, dupa

caz, instanta judecatoreasca poate dispw1e masura plasamentului sau

a supravegherii specializate.

5. IRESPONSABILITA TEA

I. Condifii:

1. savar~irea unei fapte prevazute de legea penala, nejustificata;

2. existenta unei stan de incapacitate psiho-fizica in momentu.l sav~irii faptei;

../ incapacitatea psiho-fizica implica imposibilitatea de a-~i da seama de

actiunile sau inactiunile sale sau de urmarile acestora (factorul

intelectlv) ~i incapacitatea de a fi stapfm pe ele (factorul volitiv);

./ dad\ incapacitatea de intelegere ~i vointa nu este anihilata, ci numai

atenuata, caracterul penal al faptei nu este uuaturat, acest aspect

putand fi avut u1 vedere de instanta Ia individualizarea pedepsei.

3. incapacitatea psiho-fizidi sa se datoreze unei boll psihice ori altor cauze

anormale;

./ este necesar ca boala psihica sa fie susceptibila sa afecteze res­

ponsabilitatea;

./ alte cauze care pot afecta responsabilitatea pot fi sornnambulismul,

starile hipnotice etc.

115

B. Efectele iresponsabilitiitii

a. produce efecte in personam;

b. 'inlatura caracterul penal al faptei savar~ite In stare de irespon­sabilitate ca urmare a lipsei imputabilitatii;

c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;

nu pot fi aplicate pedepse sau masuri educative, 'insa pot fi dispuse masuri de siguranta (obligarea la tratament medical sau intemarea medicala);

d . inlatura raspunderea delictuala a faptu.itorului, insa poate fi anga­

jata raspunderea delictuala pentru fapta altuia a persoanei care in temeiul legii, al unei hotarari judeditore~ti sau unui contract, avea

oblig.atia de supraveghere a iresponsabilului; ca exceptie, art. 1368

Nee prevede o obligat}e subsidiara de indemnizare a victimei de catre iresponsabil in cazul in care nu se poate angaja raspunderea celui care avea obligatia de a-1 supraveghea.

CD OBSERVATII:

1. in cazul infraqiunilor cu durata de consumare, starea de iresponsabilitate

trebuie sa existe pe lntreaga durata a consmnarii faptei; daca aceasta a existat Ia 1nceputul comiterii faptei, incetand insa pe parettrsul comiterii ei,

faptuitoru1 va raspunde pentru actiunile sau inac(iunile comise cand era responsabil;

2. nu pot constitui cauze ale starii de iresponsabilitate acele imprejurari pe care legea le califica drept cauze autonome care inlaturii caracterul penal al faptei (be(ia, minoritatea);

3. daca actiunile sau inacpunile infractionalc· au fost savar~ite de faptuitorul

. care la momcntul comiterii faptei nu era responsabil de acestea, dar care ~i-a provocat anterior in mod voluntar sau din culpa aceasta stare de iresponsabilitate intr-un moment In care avea deplina capacitate intelectiva ~i volitiva (actio Iibera in causn), nu se va rctine cauza de neimputabilitate a iresponsabilita(ii. ·

112 Cauzele de neimputabilitate

../ nu se va retffie excesul neimputabil daca apararea este dispropor­

ponata 1n raport cu atacul; ../ nu se va re?ne excesul neimputabil daca depal?irea limitelor unei

aparari propoftionale este determinata de alte cauze decftt starea de tulburare sau temere generata de atac, ci excesul scuzabil, ce reprezinta o circumstanta atenuanta legala [art. 75 alin. (1) lit. b) NCP], pe care instanta ova avea 1n vedere la individualizarea pedepsei;

../ excesul neimputabil de apiirare poate constitui o cauza de neimputabi­litate doar pentru persoana fizica, nu l?i pentm persoana juridica.

B. Excesul neimputabil in acp.unea de salvare ../ nu este imputabiHi fapta celui care acponeaza 1n stare de necesitate l?i

care nu ~i-a dat seama, 'in momentul comiterii faptei, ca pricin~~el?te urmari viidit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca

pericolul nu era mlaturat; ../ este necesar sa fie indeplinite toate conditiile prevazute de art. 20

alin. (2) NCP cu privire la pericol, precum §i cele referitoare la acpunea de salvare, cu cxceptia proportionalitiitii, faptuitorul neavand, la momentul comiterii faptei, reprezentarea ca va pricinui urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era mUiturat;

../ dad\ H\ptuitoml a depa§it limitele sUirii de necesitate, ctmosciind cii va pricirwi urntifri viidit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era 'inlaturat, se va retine existenta circumstantei ate­nuante legale prevazute de art. 75 alin. (1) lit. c) NCP (dep~irea limite/or

stiirii de necesitatc); ../ exccsulfn actiunea de salvare poate constitui o cauza de neimputabilitate

doar pentm persoana fizica, nu §i pentru persoana juridica.

C. Efectele excesului neimputabil: a. produce efecte in perso11am, nerasfrangandu-se asupra partici-

pantilor;

b. inlatura caracterul penal al faptei;

c. nu este posibila aplicarea unei pedepse sau masuri educative, msa

este posibiUi aplicarea unei masuri de siguranta;

d. procurorul va dispune clasarca, iar instanta va dispune achitarea;

113

[

e. excesul neimputabil de aparare nu mUitura raspunderea civila,

faptui torul putand fi obligat la plata unei indemnizatii adecvate ?i

echitabile;

f. excesul neimputabil 'in acpunea de salvare nu mHitura raspunderea

civila pentru prejudiciile cauzate tertilor, aceasta fiind angajata pe

temeiulimboga\irii Hira justa cauza .

4. MINORITATEA

A. Conditii:

[

1. savar§irea unei fapte nejustificate, prevazute de legea penala;

../ fapta p~ate fi sava~r§ita ~ ori:e_ calitate (autor, instigator, complice) §i poate ft consumata sau ramasa m faza tentativei.

2. existen~a stiirii de minoritate la momentul savar§irii faptei; ../ minorii pana la 14 ani sunt prezumap absolut ca nu au discemamant ~i

nu raspund penal; minorii cu varsta mtre 14 ~i 16 ani sunt prezumati relati v ca nu au discemamant §i . raspund pen a 1 numai daca se dove­de§te prin expertiza medico-legala psihiatridi faptul ca au savar~it

fapta cu discemamant; ../ In cazul infracpttnilor cu duraUi de consumare (contint:te, continuate ~i

de obicei), minorul va raspunde penal numai pentru actele realizate

dupa momentul de la·care acesta raspunde penal; ../ 'in cazul infracpunilor progresive, faptuitorul nu va raspunde penal

daca la data comiterii faptei nu raspundea penal, chiar daca la momentul epuizarii faptei acesta raspundea penal.

B. Efectele minoritapi:

a. produce efecte i11 perso11am;

b. lnlahtra caracterul penal al faptei savar~ite in stare de minoritate, ca

urmare a lipsei imputabilitatii;

c. nu pot fi aplicate Hiptuitorului masuri educative, msa este posibila

aplicarea unor masuri de siguranta;

I

110 I , Cauzele de neimputabilitate

B. Efectele constrangerii fizice

a. produce efecte in personam; b. lnlatura caracterul penal al faptei savariiite ca urmare a constrangerii

fizice;

c. persoana care exercita cu intenpe acte de constrangere fizidi asupra faptuitorului va raspunde penal pentru participape improprie la fapta

savariiita de persoana constransa; d. procurorul va dispune clasarea, iar instan~a va dispune achitarea; e. inlatura raspunderea delictuaHi a faptuitorului, insa nu 'in.latura

rasptmderea celui care a exercitat actele de constrangere.

c:;r 2. CONSTMNGEREA MORALA

A. Conditii

1. con~trangerea sa fie savar!?itii prin amenintarea cu un pericol grav; ./ poate fi cauzata numai de o persoana, iar nu de tm animal sau de un

fenomen natural etc.; ./ constrangerea consta in an1enintarea cu tm rau care poate privi persoana

faptuitontlui sau o alta (chiar persoana celui care amenin~a);

./ pericolul cu care se ameninta trebuie sa fie g-rnv, iminent, i11evitabil, i11j11st iii

proportio11al cu urmarea faptei penale ce se solicita a fi savftr~ita.

2. sa fie irezistibila itt concreto;

3. fa pta (consurnatii sau tentata) savar~ita in calitate de au tor sau de participant sub irnperiul constrangerii morale sa fie prevazuta de legea

penala ~i sa fie nejustificata.

CD OBSERVATII:

1. este necesar ca savar~irea acpunii sau inacpunii prevazute de legea penala sa fi fost solicitata in mod direct sau implicit de catre persoana care exercita constrangerea;

I 111

2. spr~ deosebire de starea de necesitate, unde faptuitontl are optiunea de a realiza~ sa~ nu aqiunea de salvare, in cazttl constrangerii morale, persoana constransa nu are nicio optiune, trebuind sa comita fapta prevazuta de legea penala (acpune sau inacpune).

B. Efectele constrangerii morale

a. produce efecte in personam;

b. inlatura caracterul penal al faptei savar~ite ca urmare a constrangerii morale;

c. persoana care exercita cu intentie acte de constrangere morala ~supra Hiptuitorului va rasptmde penal pentru participape nnproprie }.a fapta savar~ita de persoana constransa;

d. procurorul va dispune dasarea, iar instan~a va dispune achitarea; e. lnlatura raspunderea delictuaUi a faptuitorului, insa nu 'i.nlatura

raspunderea celui care a exercitat actele de constrangere.

CD OBSERVATJI:

1. con:trangerea moraHi afecteaza libertatea de voint.a, iar nu pe cea de acpune (cam cazttl constrangerii fizice);

2. dadi faptuitorul a continuat savar~irea faptei chiar dupa incetarea constran­gerii, actele indeplinite dupa acest moment constituie infractiune ~i atrag raspunderea penaUi a acestuia.

3. EXCESUL NEIMPUTABIL

A. Excesul neimputabil de aparare

./ nu este · imputabila fapta celui care aqioneaza in stare de legitima aparare ~i care, din cauza tullmriirii sau temerii, a depii~it limite/e mzei apifrliri proportionale cu gravitatea pericolului ~i ctt 1mprejurarile In care s-a produs atact1!;

./ este necesar sa fie indeplinite toate condipile prevazute de art. 19 alin. (2) NCP cu privire Ia atac, precttm ~i cele de Ia aparare, czt exceptin proportio11al i tii fi i;

108 Cauzele justificative

inliiturare a atacului inainte ca acesta sa vatame valorile amenintate. Or, in cauzii, se constatii cii nu sunt indeplinite nici conditille referitoare Ia atac ~i nici cele referitoare Ia apiirare. Astfel, la momentul la care inculpatul a inceput sa exercite actiuni violente cu cu\itul asupra victimelor, 1111 exista w t atac actual sau iminent din partea vreunei persoane din grupul advers asupra sa sau asupra vreunei alte persoane din grupul care 11 msotea, iar intre vatamarea martorului G.A. ~i violentele exercitate de inculpat s-a scurs un interval de timp, existand posibilitatea inlatudirii atacului prin alte mijloace, nu prin savar~irea unor fapte prevazute de legea penala. In momentele in care inculpatul a aplicat loviturile cu cutitul asupra celor doua victime, atacul nu era in curs de executare ~i nici pe punctul de a se declan~a . Infractiunile au fost comise dupa ce grupul din care fikeau parte victimele incerca sa paraseasdi in fuga zona, fiind urmarit de grupul inculpatului. In aceste momente, in care victima PM. fugea, inculpatul i-a aplicat acestuia o lovitura de cutit in spate, dupa care 1-a abandonat, 1ntruca.t observase di victima T.A. se 1mpiedicase ~i cazuse, momente 1n care, profitand de imposibilitatea acesteia de a se apara, i-a aplicat o lovi­turii de cutit in partea stanga a toracelui, urmata ~i de alte violente cu pumnul ~i manerul cutitului in cap. Actiunile vatamatoare ale inculpatului au fost plasate in timp ~i in afara intervalului 1n care atacul putea fi imi11el1t ~i a momentu lui in care acesta putea fi coHswtzat, astfel ca cerinta necesiUitii nu a fost indeplinita; intrucat actul pe care 1-a invocat recurentul inculpat nu era nici iminent ~i nici nu mai era achtal (l.C.C.J., s. pen.,

dec. nr. 945/2009).

& Nu se poate considera cii inculpatul - co.ndamnat pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, avand 1n sange 0 1mbibape de alcool ce depa~e~te limita legala - s-a aflat in momentul savar~irii faptei in stare de necesitate, chiar daca a efechtat deplasarea pentru a procura medicamente pentru socrul sau, bolnav de cancer. Socrul inculpatului suferea de o boala incurabiU\, cu o evolupe lenta ~i 1ndeh.mgata, situatie in care pericolul nu era nici neprevazut, nici iminent, iar lnlaturarea lui nu era posibiUi prin administrarea unor medicamente (C.A. Bucure~ti, s. a II-a pen., dec.

nr. 1457/1998).

FU}A nr. 12

CAUZELE DE NEIMPUTABILITATE

I I. PARTEA TEORETICA

G' 1. CONSTRANGEREA FIZICA

1. sa fie exercitata o constrangere direct asupra fizicului faptuitorului; ./ constdlngerea poate fi exercitata de o tertii persoana, de un animal

sau poate rezulta dintr-un eveniment i.mprevizibil ~i irezistibil;

2. constrangerea sa fie ire?:istibila in concreto;

3. fapta (consumata sau tentata) savar~ita in calitate de autor sau de

participant sub imperiul constrangerii fizice sa fie prevazuta de legea penala ~i sa fie nejustificata.

CD OBSERV ATII:

1. spre deosebire de starea de necesitate, unde Hiptuitorul are oppunea de a realiza sau nu actiunea de salvare, In cazul constrangerii fizice, persoana constransa nu are nicio op\iune, trebuind sa comita fapta prevazuta de legea penala (acpune sau inac(iune);

2. stan:!a de constningere provocata cu ~tiinta chiar de catre faptuitor, pentru ca ulterior sa o poata invoca drept cauza de neimputabilitate (actio Iibera in carrsa), nu reprezinta 0 cauza de neimputabilitate, faptuitorul urmand sa raspunda penal pentru fapta savar~ita.

106 I Cauzele justificative

C. Efectele exercitarii unui dreptlindeplinirii unei obligap.i

a. produce efecte in rem, Clt privire la toti participnntii;

·b. inliHura caracterul penal al faptei;

c. nu este posibiHi aplicarea unei sanctiuni penale;

d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achi­tarea;

e. de principiu, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obli­gatii inHitura raspunderea delictuala;

f. fapta siivar§ita in indeplinirea unei obligaP,i impuse ilicit de auto­ritatea competenta, cu privire la care nelegalitatea nu este vadita, de§i nu constituie infrac~iune, poate atrage dispunderea delictuala _ .. a faptu.itorului care putea sa i§i de~ seama de caracteml ilicit al faptei.

c;;=' 4. CONSIMT AMANTUL PERSOANEI VAT AMA TE

A. Conditii

A. CONSIMTAMANTUL PERSOANEI VATAMATE trebuie:

a. sa fie valabil exprimat cu privire la savar§irea unei fapte prevazute de Iegea penala· (sa provina de la o persoana cu discemamant, sa fie serioS, Jiber §l exprimat In CUnO§tinta de cauza, Sa fie deter­minat ~i neechivoc);

b. sa priveasca valori sociale al caror titular este persoana vatamata §i de care aceasta poate dispune in mod legal;

c. sa fie anterior primului act de executare al faptei tipice.

CD OBSERVATII:

1. J:n cazul in care consimtamantul persoanei vatamate se regase§te printre elementele de tipicitate obiectiva, ahmci constatarea existentei acestuia nu constituie o cauza justificativa, ci o cauza care inlatura tipicitatea;

= 107

2. consimtamantul victimei poate conduce la reP,nerea unei forme atenuate a unei infraqiuni incriminate autonom (de pilda, infracP,unea de ucidere la cererea victimei prevazuta de art. 190 NCP);

3. poate fi invocata atat de o persoana fizidi, cat §ideo persoana juridica;

4. fapta poate fi siivar$itii cu orice forma de vinovap.e (intenP,e sau praeterin­tenpe sau culpa);

5. dad exprimarea consimtiimantului victimei survine pe parcursul actelor de executare, se poate rep.ne siivar§irea unei tentative la infractiune; consim­tiimantul exprimat ulterior incheierii activitap.i infracponale nu are un efect justificativ, fapta constituind infracpune;

6. in cazul infracpunilor cu durata de consumare, consimtamantul trcbuie sa r.amana valabil exprimat pe intreaga duratii a corniterii faptei;

7. daca exista consimtamanh•l valabil pentru comiterea unei fapte tipice cu intentie, insa din culpa se produce un rezultat mai grav decat eel pentm care fusese exprimat consimtamanhil, faptuitorul va riispunde penal pentru fapta mai grava comisa din culpa.

B. Efectele consimfamantului persoanei vatiimate

a. produce efecte in rem, cu privire In toti pnrticipnntii;

b. inHihtra caracterul penal al faptei pentru care exista un consimta­mant valabil al persoanei vatamate;

c. nu este posibila aplicarea unei sanctiuni penale;

d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea;.

e. inlatura raspunderea delictuala.

II. P ARTEA PRACTICA

,& De esenta legitimei aparari este existenta unei agresiuni, a unui atac care pune in pericol grav persoana sau drepturile acesteia ori un in teres general ~i care creeaza nccesitatea unei actiuni de aparare imediata, adica de

104 I Cauzele justificative

2. se va refine excesul neimputabil (cauza de neimputabilitate) in situap.a in care Hiptuitorul nu a avut reprezentarea ca va pricinui urmari vadit

mai grave decat cele care s-ar fi putut produce dadi pericolul nu era inlaturat;

3. in cazul in care faptuitorul a depa~it limitele starii de necesitate, cunoscand di va pricinui urrniiri vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce

daca pericolul nu era inlaturat, se va rep.ne existenta circumstantei ate­nuante legale previizute de art. 75 alin. (1) lit. c) NCP (dep~irea limite/or stiirii de necesitate).

B. Efectele starii de necesitate

a. produce efecte in rem, cu privire Ia toti participmztii;

b. inHitura caracterul penal al faptei care constituie acp.unea de

salvare;

c. nu este posibiHi aplicarea unei sanqiUili penale;

d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispUile achitarea;

e. nu inlatura raspunderea delictuala a persoanei care, salvandu-se pe

sine de la pericol (sau un bun al sau) ori fiind salvata (ea sau un

bun al sau), a produs prejudicii materiale tmei terte persoane;

f. -inlatura dispUilderea delictuala a persoanei care prin acp.unea de

salvare a produs un prejudiciu celui care a creat starea de pericol.

r::;:r 3. EXERCITAREA UNUI DREPT SAU iNDEPLINIREA

UNEI OBLIGA'fll

--+I. EXERCIT AREA UNUI DREPT RECUNOSCUT DE LEGE

(AUTORIZAREA LEGII)

r 1. poate fj invocata atat de 0 persoana fizicii, cat ~i de 0 persoana

juridica;

I 1os

2. prin lege se intelege actul normativ emis de Parlament, cat ~i alte acte normative sau o hotarare judedHoreasca, un contract etc.;

3. prin drept intelegem atat drepturile subiective, cat ~i prero­

gativele conferite de lege unei persoane fizice sau juridice ori unei autoritiiti de stat;

4. exercitarea dreptului trebuie efectuatii in limitele prevazute de lege ~i cu buna-credintii;

5. in cazul infraqiunilor pentru care Iegea incrimineaza savar~irea

faptei, forii drept, comiterea faptei In exercitarea dreptului

recunoscut de lege inHi.t;udi numai tipicitatea, neputand fi .., retinuta ~i drept o cau6a justificativa.

___. II. INDEPLINIREA UNEI OBLIGATII IMPUSE DE LEGE

CU RESPECT AREA CONDITIILOR $1 LIMITELOR PREY AZUTE DE ACEAST A (ORDINUL LEG In;

[

1. ~o~t~ ~ invocata atat de 0 persoana fizidi, cat ~ide 0 persoana JUndica; .

2. indeplinirea unei obligatii impuse de lege are caracter im­

perativ; prin urmare, fapta persoanei care o executa In condip.ile ~i Jimitele prevazute de lege este justificata.

__. III. INDEPLINIREA UNEI OBLIGA TII IMPUSE DE AUTORIT ATEA

COMPETENT A, IN FORMA PREY AzUT A DE LEGE, DACA

ACEAST A NU ESTE IN MOD V ADIT ILEGALA (COMANDA

AUTORITATll LEGITIME);

[1 2.

este necesar ca obligatia sa fie impusa faptuitorului de auto­

ritatea publica competenta (civila sau militara), cu respectarea

conditiilor de forma ~i fond previhute de lege;

se va retine cauza justi ficativa ~i In cazul1ndeplinirii w1ei obli­

gatii impuse In mod nelegal de autoritatea competenta, daca aceasta nu are un vadit caracter nelegal.

l_

102_ 1 Cauzele justificative

C. Efectele legitimei aparari:

rl a. produce efecte in rem, cu privire Ia top participanpi;

~ b. inlatura caracterul penal a! faptei savar§ite In condipile

legitimei aparari, care astfel devine justificata;

_____, c. nu este posibila aplicarea tmei sanctiuni penale;

r----+ d. procuroml va dispunc clasarea, iar instanta va dispune

achitarea; ·

e. inlatura raspw1derea delictuala.

G? 2. STAREA DE NECESITA TE

A. Condipi

1. PERICOLUL trebuie sa fie:

a. actual sau iminent: in curs de desfii§urare sau pe punctul de a se produce; poate rezulta dintr-o acpune umana, dintr-un fenomen

natural sau poate proveni de Ia tm animal;

b. o amenintare pentru viafa, integritatea corporala sau saniitatea unei persoane, pentru un bun important al acesteia ori pentru un interes general;

c. inevitabil: sa nu poata fi 1nlaturat altfel ded\t prin savar§irea faptei prevazt.ite de legea penaUi, respectiv fapta penala sa constihlie unicul mijloc de inlaturare a pericolului.

103

CD OBSERVATII:

1. aprecierea caractemlui inevitabil a! pericolului se face in concreto, in funcpe de persoana agenhllui ~i de cuno§tintele de care dispunea la momentul comiterii faptei;

2. spre deosebire de legitima aparare, unde atacul (pericolul) provine i.ntot­deauna de Ia o persoana (chiar ~i ahmd cand se realizeaza prin mijlocirea tmui animal), in cazul stani de necesitate pericolul poate fi cauzat atat de o persoana ac~ionand cu intenpe sau din culpa, dar o?i de fenomene naturale ori de w1 animal;

3. dadi pericolul a fost produs din culpa autorului faptei prevazute de Jegea

penala, acesta va fi tras Ia raspundere penala pentru fapta comisa din culpa, in masura in care este incriminata;

4. nu sc va retine cauza justificativa a starii de necesitate, in masura In care pericolul a fost ere at 'in- mod intcntionat de catre Hiphtitor.

2. ACTIUNEA DE SAL V ARE trebuie sa fie:

a. rea.Iizata printr-o fapta prevazuta de legea penala (consumata sau tentata) comisa cu orice forma de vinovape;

b. necesara pentru salvarea ~e Ia pericol a valorilor ocrotite de lege: -sa i.ntervina cat timp pericolul este iminent sau actual; -sa fie apta de a lnlatura pericolul (caracter idoneu);

-sa fie singura modalitate prin care putea fi lnlahtrat pericolu.l;

c. propoqionala cu pericolul: aqiunea de salvare sa nu prici­

nuiasca urmari vadit mai grave ded\t cclc care s-ar fi puhtt produce daci'i pericolu.l nu era evitat;

--+ d. sav~ita de ditre o persoana care nu avea obligapa de a infrunta pericolul, pentru a se salva pe sine.

CD OBSERVATII:

1. dadi existau multiple variante de salvare, fiecare constand intr-o fapta penala, agenhll trebuie sa opteze pentru cea mai pupn grava;

. 100 I Cauzele justificative

a. realizata printr-o fapta prevazuta de l~gea penala (con-2. AP ARAREA r-+- sumata sau tentata) comisa cu orice forma de vinovape; I trebuie sa fie L---------------------------------~ 1

r---..1 b . precedata de atac;

1---+ I c. necesara pentru respingerea atacului;

J J

-+ d. indreptata impotriva agresorului (nu a unui tert ori a bunurilor agresorului);

L..._..l e. proportionaHi cu atacul.

CD OBSERVATJI:

1. in cazul infracpunilor cu rezultat ireversibil, apararea nu mai este justificadi dupa consumarea acestora; _

2. in cazul infractiunilor cu rezultat reversibil, apararea este justificata ~i dupa consumarea l~r, in masura in care exista posibilita tea inliHurarii rezul­

tatului;

3. nu este necesar ca fapta ce constituie apararea sa fie unica posibilitate de a

inlatura atacul;

4. dadi atacul se realizeaza prin intermediul unui animal instigat de agresor, apararea se poate indrepta ~i lmpotriva animalului;

s. 11011 [ Cod penallegitimeazii apiirarea, chiar ~i atunci dind atacul produce 1111 pcrico/ de 0 g-ravitate micif sau mijlocie, Jiind 'insif 11ecesar ca apifrarea sii fie proportionala cu atawl (aprecierea proportionalitatii se realizeaza in funcpe de impre­jurarile concrete in care a avut loc atacul §i apararea, de valorile ce au fost

sau ar fi putut fi afecta te etc.);

6. depa~irea, din cauza tulburiirii ori temerii, a limitelor unei aparari propor­tionale cu gravitatea pericolului ~i cu imprejurarile In care s-a produs a tacul ~u constituie o cauza justificativa, care inlatura antijuridicitatea faptei, ci o cauz?i de neimputabilitnte prevazuta de art. 26 NCP, care inHitud\ vinova~a,

101

ca triisatura generala a infractiunii; daca depa§irea limitelor unei apariiri proportionate este determinata de alte cauze, se va retine excesul scuzabil, ce reprezinta o circumstanta atenuanta legala [art. 75 alin. 1) lit. b) NCP] pe care instanta ova avea In vedere la individualizarea pedepsei.

B. Legitima aparare prezumata

../ este prezumata a se afla in stare de legitima aparare ~i persoana care aqioneaza pentru a respinge patrunderea unei persoane intr-a locuinta, incapere, dependinta sau Joe lmprejmuit tinnnd de aceasta, fiira drept, prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemenea modalWiti nelegale ori in timpul noptii;

../ .. -este o prezumpe legala relativa, care produce o inversare a sarcinii probei, in sensu! ca organelor de urmarire penala le revine obligatia de a proba neindeplinirea condipilor legitimei apararii prezumate.

Pentru a exista prezumtia de legitima aparare, AT ACUL trebuie sa constea intr-o:

actiune de patrundere fiira drept (consumata sau in faza ten­tativei) intr-o locuinta, incapere, dependinta sau Zoe imprejmuit tiniind de acestea;

patrundere/incercare de patrundere savar~ita prin violenta, videnie, efractie sau prin alte asemenea mijloace ori in timpul .noptii.

Conditiile privind APARAREA in cazul prezumtiei de legitima aparare sunt cele indicate in cazullegitimei aparari (sa constituie o fapta penala, sa fie precedata de atac, sa fie necesara, sa fie proportionala).

CD OBSERVATII:

1. noul Cod penal /imiteazii sfera spatiilor acoperite de p.rezumtia de legitima aparare, eliminand Iocurile imprejmuite sau delimitate prin sernne de marcare care nu tin de o locuinta, incapere, dependinta;

2. noul Cod penal exti11dc aplicarea prezumtiei situatiei 1n care patrunderea sau incercarca de patnmdere este savar~i ta in timpul noptii, fara ca patrun­_derea sau incercarea de patrundere sa fi fost savar~ita prjn violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea m.ijloace.

L

FI~A nr. 11 CAUZELE JUSTIFICATIVE

Ill I. PARTEA TEORETICA

r:::? 1. LEGITIMA AP ARARE

[

A. Conditii

l.ATACUL trebuie sii fie

material - violen~a fizi~~-qt sau fara utilizarea

de mijloace ofensive (~ar nu violente verbale/scrise);

- fapta comisiva sau omisiva (proprie ori improprie), 1n ipoteza in care prin omisiune se aduce ati'ngere valorii sociale protejate de norma

penala;

- nu este necesar ca atacul sa consti­

tuie o infrac~iune.

- creeaza tm pericol nemijlocit pentru

persoana ~i drepturile acesteia sau pentru

un interes general;

- nu implica un contact fizic nemijlocit mtre

agresor ~i valoarea ocrotita prin legea

penala, !nsa·este necesar sa nu existe intre

acestea tm obstacol pe care agresorul nu 'il

poate depa~i.

c. imediat

d. injust

99

- in curs de desfii~urare sau iminent; - inceteaza, de regula, odata cu consumarea atacului (infracpunii), dar poate sa dispara §i mainte de consu­marea infracpunii, cand se realizeaza numai o tentativa.

- provine de la o fiinta umana, 1ar nu de la un animal (acesta poate constitui mijlocul prin cares~ exercita atacul coordonat de o persoana);

- presupune lipsa autorizarii de lege a atacului ori mciilcarea condipilor prevazute de lege pentru exercitarea sa.

e. lndreptat impotriva celui daca apararea se face in favoarea altei persoane, nu are relevanta dadi eel agresat dorea sau nu sa se apere.

care se apara, impotriva -+ altei persoane, a drepturilor acestora ori a unui interes general

CD OBSERVATII:

1. eel atacat de o persoana iresponsabila va acpona 1n conditiile legitimei

aparari daca nu cunoa§te starea de iresponsabili tate a agresorului; daca are cuno§tinta despre acest aspect, precum ~i d aca atacul provine de la un

animal, se va putea retinc starea de necesitate;

2. atacul poate sa provina chiar de la titularul valorii aerolite de norma

penal a;

3. nu este necesar ca atacul sa se materializeze intotdeauna intr-o infracpune

ori sa fie comis cu intenpe, acesta putand fi savar~it §i din culpa.

96 I Pluralitatea intermediara

2. termenul I al pluralitatii intermecliare este format dintr-un concurs de infracpuni, iar al 11-lea termen este format dintr-o infractiune;

v' amenda rezultanta aplicata pentru concursul de infrac­tiuni se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa amenzii ce formeaza eel de-al doilea termen al pluralitatii intermediare;

v' nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei amenzii.

3. termenul I al pluralitatii intermediare este forma~ dintr-o infractiune iar eel de-al II-lea termen este format dintr-un

' I

concurs de infractiuni;

v' se va da eficienta mai intai regulilor de la pluralitatea intermecliara, fiecare amenda stabilita pentru infractiunile nou-savar§ite contopindu-se cu amenda aplicata pentru

- infrac\iunea ce constituie primul termen, aplicandu-se regulile de la concurs, rezultantele partiale ast£el obtinute urmand sa fie contopite potrivit regulilor de Ia concurs (se vor aplica doua sporuri, unul rezultand din concurs, iar mml din starea de pluralitate intermediara);

v' nu se poate depa~i maximul general al pedepsei.

4. ambii termeni ai pluralitii~i intermediare sunt formati dintr-un concurs de infracpuni;

v' se vor aplica coresptmzator regulile de Ia punctele 2 §i 3.

Pedepsele complementare §i masurile de siguranta se vor a plica potrivit

regulilor de la concurs:

I 97

CD OBSERV ATIE: in cazul in care, dupa executarea pedepsei sau conside­rarea acesteia ca executata {pedeapsa care intrune~te conditiile primului termen al reddivei), condamnatul savar§e§te 0 noua fapta (care nu inde­pline~te conditiile celui de-al doilea termen al reddivei), cu toate ca ne afUim in prezenta unei pluralitap. de infractiuni, aceasta nu reprezinta o forma a pluralitapi intermediare (care se retffie numai in cazul in care nu sunt intrunite conditiile legale prevazute pentru vreunul sau ambii termeni ai recidivei postcondamnatorii, iar nu postexecutorii), ci constituie o plura­litate nenumita, ce nu atrage un tratament sanctionator speciaL

94 I Pluralitatea intermediara

,-. 3. termenul I al pluralitapi intermediare este format dintr-un concurs de infractiuni, iar a1 11-lea termen este format dintr-o

infracpune; ./ pedeapsa rezultanta aplicata pentru concursul de infrac?uni se

va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita pentru infracpunea ce constituie eel de-al 11-lea termen;

./ nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei inchisorii;

./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data savar~irii noii infraqiuni ~i data ramanerii definitive a hotararii judeditore~ti (inclusiv eventuala retinere/arestul preventiv/arest la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al II-lea terrnen al pluralitatii).

~----------------------------------------------------~ ~ 4. termenul I al pluralitatii estt~ format dintr-o infractiune, iar eel

de-al 11-lea dintr-un concurs de infractiuni;

./ se va da eficienta rnai mtai regimului sanctionator al plurali­tiitii intennediare pentru fiecare infracpune, iar apoi regimulu~ sanctionator al concursului de infractiuni in vederea stabilirii pedepsei rezultante ce urmeaza a fi executata (vor fi apli­cabile doua sporuri, unul rezultand din concurs, iar unul din

starea de pluralitate intermediara); ./ nu se poate depa~i maximul general al pedepsei; ./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat lntre

data savar~irii noii i.nfractiuni. (al doilea termen) ~i data rama­nerii definitive a hotararii judecatore~ti (inclusiv eventualele reti,neri./arestari preventive);

./ in situatia in care, !nai.nte ca prima pedeapsa la care o persoana a fost condamnata definitiv sa fie executata sau considerata executata, sunt savar~ite mai multe infractiuni, 1.mele in stare de recidi.va postcondamnatorie, iar altele in stare de p luralitate intermediara, se va aplica pentru toate regimul sancponator al

recidivei.

I 95

ambii termeni ai pluralitatii sunt formati dintr-un concurs de infracpuni; ./ se vor a plica corespunzator regulile de la punctele 3 ~i 4 .

Pedepsele complementare ~i masurile de siguranta se vor aplica potrivit reguWor de Ia concursul de infraqiuni.

2. PLURALIT A TEA INTERMEDIARA iN CAZUL PERSOANEI JURIDICE

Termene

1. termenul I al pluralitatii intermediare NU poate consta intr-o condamnare pentm care a interveni. t amni.stia, prescriptia executarii, reabilitarea ori pentru o fapta care a fost ulterior dezincriminata, dar poate consta intr-o condamnare pentru o infraqiune comisa din culpa;

2. termenul al 11-lea al pluralitatii intermediare poate consta ~i lntr-o infractiune comisa din culpa.

Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunea/infracpunile comise de o persoana juridica in pluralitate intermediara

Ipoteze: ,.... 1. atat termenul I, cat ~i termenul al 11-lea al pluralitatii

intermediare sunt formati dintr-o infractiune;

./ instanta va stabili pedeapsa amenzii pentru noua infractiune, pe care o va contopi cu amenda aplicata anterior dupa regulile de la concurs; apoi, instanta va aplica amenda cea mai mare, Ia care va adauga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate;

./ pedeapsa rezultanta nu va putea depa~i maximu l general a! pedepsei amenzii.

FI~A nr.lO PL URALIT A TEA INTERMEDIAM

ll I. PARTEA TEORETICA

./ forma a pluralitapi de infracpuni ce presupune situatia in care, inaintea inceperii execuHirii(m timpul executarii(m stare de evadare, eel condamnat mai comite o noua infractiune ~i nu sunt indeplinite condipile prevazute de lege pentru retinerea sta!ii de recidiva postcondamnatorie (fie condip.ile privind primul termen a! recidivei, fie cele referitoare la termenul al Il-lea, fie conditiile referitoare la ambele termene).

G? 1. PLURALITA TEA INTERMEDIARA IN CAZUL

PERSOANEI FIZICE

Termene

a. termenul I al pluralitiipi intermediare

\

NU poate consta lntr-o condamnare pentru care a inter­venit amnistia, prescrippa executarii, reabilitarea ori pentru o fapta care a fost ulterior dezincriminata;

poate consta intr-o condamnare pentru o infractitme sancponata cu pedeapsa lnchisorii mai mica sau egala cu 1 an sau numai cu amenda ori pentru o infracpune savar§ita din culpa.

b. al 11-lea al pluralitatii intennediare poate consta lntr-o infracpune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de 1 an sau numai pedeapsa amenzii ori o infractiunc savar~ita din culpa.

I 93

Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunea/infracpunile comise de o persoana fizica in pluralitate intennediara

~ Ipoteze r-r----------------------....,

1. atat termenul I, cat §i terrnenul al 11-lea al pluralitiitii intermediare sunt fonnati dintr-o infractiune·

' ' I

./ se va contopi lntreasa pedeapsii mzterioarii (chiar daca a fast in parte executata) cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune, potrivit regulilor de Ia concursul de i~fracpuni, iar Ia pedeapsa de baza se adauga in mod obligatoriu ~i u11 spar de o treime din totalu/ celorlalte pedepse stabilite (111 cazul In care sunt nwnai pedepse c11

lnchisoarea sau llUIIIni pedepse cu amenda); ./ din pedeapsa rezultanta se va deduce perioada deja

executata din pedeapsa anterioara (inclusiv eventuala retffiere/arestul preventiv/arestul al domiciliu pentru infractiunea ce constituie alII-lea termen al pluralitatii).

2. infracfiunea ce constituie al 11-lea tennen al pluralitatii intermediare a fost comisa in stare de evadare;

./ pedeapsa stabilita pentru infractiunea de evadare, cumulata (aritmetic) cu pedeapsa din a direi executare s-a evadat (care nu lntmne~te condipile pentru a fi prim termen al recidivei), se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea ce constituie al !I-lea termen al pluralitatii intcrmcdiare;

./ nu se va putea depa~i maximul general al pedepsei;

./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data savar~irii noii infractiuni (al doilea termen) ~i data ramanerii definitive a hotararii judecatore§ti (inclusiv eventuala retinere/arestul preventiv/arestul Ia domiciliu pentru infrac­titmea ce constituie al doilea termen a! pluralitatii); totodata, se va deduce §i eventuala durata a preven\iei.

90 I Recidiva postexecutorie

r:::;=- 2. RECIDIV A POSTEXECUTORIE iN CAZUL

PERSOANEI JURIDICE

TERMENULI

Conditii: 1. sa existe o hotarire definitiva de condamnare pentru savar§irea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate;

2. pedeapsa la care a fost condamnat infractorul sa fie a.menda (indiferent de cuantum);

~ 3. a.menda pe~al~-stabilita sa fi fost executata sau considerata ca executata.

TERMENUL al 11-lea

Conditii\1. infractiunea sa fie comisa cu intentie/praet~rintentie;.

2. infractiunea sa fie sava~ita dupa executarea sau constderarea ca executata a amenzii aplicate pentru primul termen al recidivei.

3. sa nu fi intervenit reabilitarea conda.mnatului persoana juridica.

Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infractiunile comise de o persoana juridica in stare de recidiva postexecutorie

./ instanta va proceda la stabilirea pedepsei pcntru infraqiunea nou-savar~ita (al doilea termen}, avand in vedere dispozip.ile art. 146 alin. (2) NCP, potrivit diruia ,limitele spedale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infracpune se mnjorenzii cu jwniitnte, H\ra a depa~i maximul general al ~depsei amenzii" (s.n., M.U.).

I 91

Pedepsele complementare ~i masurile de siguranta:

1. daca al !I-lea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-o singura infracpune (s-a savar~it 0 singura fa pta in stare de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare ~i masurile de siguranta se aplidi potrivit dreptulu.i comun pe langa pedeapsa stabilita intr-o singura etapa;

2. daca al !I-lea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-un concurs de infraqiuni (s-au savar~it mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie in concurs}, pedepsele complementare ~i masurile de siguranta stabilite pentru fiecare infraqiune se vor aplica pe langa pedeapsa rezultanta potrivit regulilor de Ia concursul de infractiuni.

CD OBSERVATII:

1. daca infractiunea a fost savar~ita a tat in conditiile sU\rii de recidiva postcon­damnatorie, cat ~i in cele ale starii de recidiva postexecutorie, se aplidi mai 1ntai tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii, iar apoi eel al recidivei postcondamnatorii;

2. dispozitiile privind descoperi rea ulterioara a starii de recidiva se aplica corespunzator ~i in cazul persoanei juridice;

3. majorarea limitelor pedepsei amenzii are semnificatia majoram lllllllni n

llllllliirllllli zilelor-nmendii, care constituie minimul special ~i rnaximul special al pedepsei previizut de lege pentru infracpunea comisa de persoana jurididi.

II. PARTEA PRACTICA

& In cazul savar~irii unei noi infractiuni, de catre o persoana condamnata definitiv Ia. mai multc pedepse, dintre care unele au fost executate, iar pentnt altele durata pedepsei nu s-a lmplinit, trebuie sa se i'Cpna di acea infractiune a fost savar~ita atat in conditiile starii de recidiva postcvndnm­

llfltoric, cat ~i In cele ale starii de recidiva postexecutorie (I.C.C.J., S.U., dec. nr. 18/2007).

88 I Recidiva postexecutorie

CD OBSERV ATII:

1. de regula, in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, se va retine numai recidiva postexccutorie in cazulin care epuizarea acestora are Joe dupa momentul Ia care prima pedeapsa fusese executata sau consi­derata ca executata, chiar dadi consumarea infracpunii avusese loc inainte de acest moment;

2. in cazul in care 0 infracpune progresiva este savariiita inainte ca pedeapsa sa fie executata ori considerata ca executata, iar rezultatul mai grav se produce dupa acest moment, se va repne numai starea de recidiva postcondamnatorie.

Aplicarea pedepsei principale pentru infraqiunea/infraqiunile comise de o persoanii fizicii in stare de recidiva postexecutorie

1. termenul I este format dintr-o unicii infracpune sau dintr-un Ipoteze: r-1 concurs de infractiuni, iar termenul al 11-lea al recidivei este

format dintr-o infractiune; ~ sancponarea se face intr-o muca etapa, instanta stabilind o pedeapsa pentm infracp.unea savariiita in stare de recidiva postexecutorie, avand ln vedere limitele specia.le ale pedepsei majorate crt jumiitate; ~ se va deduce eventuala retinere/arestul preventiv/arestul Ia do­miciliu pentru infraqim1ea ce constituie alII-lea tem1en al recidivei; ~ nu se poate depaiii maximul general al pedepsei.

Y 2. termenul I al recidivei este format dintr-o infractiune sau dintr-un concurs, iar eel de-al 11-lea termen dintr-un concurs de in fracp uni; ./ se va da cficienta mai intai regulilor de la rccidiva postexe­cutorie, aplicfmdu-se pentru fiecare infracpune nou-savariiita (care constituie fiecare in parte al doilea termen al recidivei) 0 pedeapsa lntre limitele speciale majorate cu jumatate; rezultantele parpale vor fi contopite poh·ivit regulilor de Ia concurs; ~ nu se poate depa~i maximul general al pedepsei; ~ din pedeapsa rezultanta se va deduce eventuala retinere/ arestul prcventiv/arestul Ia domiciliu pentru infractiunile ce constituie fiecare in parte al doilea termen al recidivei.

Pedeps~le

complementare ~i miisurile de sigurantii:

CD OBSERVATII:

I 89

1. dacii al II-Iea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-o singura infracpune (s-a savar~it 0

singura fapta in stare de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare iii masurile de siguranta se aplica potrivit dreptului comun pe langa pe­deapsa stabilita mtr-o singura etapa;

2. daca al 2-lea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-un concurs de infractiuni (s-au savar~it mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie 1n concurs), pedepsele complementare ~i masurile de siguranta stabilite pentru fiecare infracp.une se vor aplica pe langa pedeapsa rezultanta, potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie.

1. poate constitui prim termen ~i o c.ondamnare.Jn strainatate;

2. daca infractiunea a fost siivar~ita atat 1n conditiile starii de recidiva postcon­damnatorie, cat ~i 1n cele ale starii de recidiva postexecutorie, se aplica mai intai tratamentul sancponator al recidivei postexecutorii (majorarea limi­telor de pedeapsa cu jumatate), iar apoi, dupa individualizarea pedepsei, eel al recidivei postcondamnatorii (cumul aritmetic cu restul de pedeapsa de executat).

3. Descoperirea ulterioara a starii de recidiva postexecutorie

1. atrage reindividualizarea pedepsei cu repnerea starii de recidiva postexecutorie, cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare se descopera ca, La data savar~irii faptei, infractorul se afla in stare de recidiva;

2. este necesar ca, Ia momentul pronuntarii hotararii de condamnare, instanta de judecata sa nu fi putut cunoa~te existenta starii de recidiva.

7 / 86 I ... Recidiva postexecutorie

Cand pedeapsa este aplicatii prin hotiirarea definitivii in consider~r~a ~nui concurs de infracpuni, se va repne existenta primului termen al rectdtvet:

a. daca toate infracp.wille care fac parte din concurs sunt intenP,onate/praeterintentionate, iar pedeapsa rezultanta este mai mare de 1 an (chiar daca pedeapsa stabilitii pentru fiecare infractiune este mai midi de 1 an inchi.soare sau

pentru unele chiar amenda);

b . dacii pentru una/unele dintre infracp.unile intenponate/ praeterintentionate au fost stabilite pedepse de peste 1 an/de 1 an/mai mici de 1 an inchisoare, iar peritru infrac­ti.unea/infractiunile din culpa s-a stabilit pedeapsa amenzii, ~edeapsa re~ultanta fiind de peste 1 an 'inchisoare (~i amenda);

c. dacii pentru infracp.unea/infractiunile intenponate/

praeterintentionate s-a stabilit pede~psa in:hisorii n:~i mare de 1 an, iar pentru cea/cele dm culpa s-a stab1ht

pedeapsa inchisorii de panii la 1 an.

./ nu se va retine existenta primului tennen al recidivei dad\ pentn.t · infractiunile intentionate/praeterintentionate s-a stabilit pedeapsa ame~ii(mchisori.i de eel mult 1 an ~i riumai pentru infracpuni din culpa

s-a stabilit pedeapsa de peste 1 an inchisoare.

CD OBSERV ATII:

1. hoU\.rarea de condamnare poate fi pronuntata de instanta strainii (pentru o fapHI previizuta ~i de legea romana), daca hotararea de condamnare a fost

recunoscuta in Romania in condip.ile Legii nr. 302/2004;

2. 0

hotarare definitiva prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pe~e~se~ sau amanarea apliciirii pedepsei nu poate constitui prim termen al reCtdivei

(nefiind o hotarare de condamnare);

87

3. intrucat pentru faptele comise In stare de minoritate nu se poate apli.ca 0

pedeapsa, ci numai masuri educative privative sau neprivative de li.bertate, o astfel de condamnare nu ar putea constitui prim termen al recidivei;

4. potrivit art. 9 alin. (1) LP ANCP, pedepsele cu inchisoarea a plicate in baza dispozitiilor vechiului Cod penal pentru infracp.uni comi.se in timpul minoritiitii nu vor fi luate In considerare Ja stabilirea starii de recidiva potri.vi.t dispozitiilor noului. Cod penal;

5. se va putea repne ca prim termen al reci.divei condamnarea pronuntata pentru o infractiune consumatii cat timp inculpatul era minor, dar epuizata dupa ce acesta a devenit major, cu exceptia infracp.unii progresive, cand starea de minoritate nu trebuie sa existe Ia momentul consumarii infrac­p.unii., pentru a se rep.ne recidiva.

I TERMENUL al 11-lea

~ Condip.i 1 · f f . I \\:1 . m rae mnea sa •• com.sa cu.mtent•• praetennten~e; I

2. pedeapsa pre.vazuta de lege pentru infractiunea comisa in stare de recidiva sa fie detentiunea pe via~ii/inchisoarea de 1 an sau mai mare;

./ poate fi pedeapsa tmica sau inchisoarea altemativa cu amenda;

./ pedeapsa prevazuta de lege reprezinta pedeapsa preva-zutii pentru fapta consumata;

~ ./ nu are relevanta pedeapsa in concret aplicata, aceasta

putand fi rnai mica de 1 an 'inch.isoare sau amenda;

... 3. infractiunea sa fie siivar~ita dupa executarea sau consi-derarea ca executata a pedepsei stabilite pentru infracti-unea ce constituie prim termen al recidivei Cftt tara sau in striiiniitate);

4. fapta ce constituie eel de-al doilea termen al recidivei sa fie savar~ita inainte de interven.tia reabilitiirii de drept sau de implinirea tennenului de reabilitare judecatoreasca.

84 I Recidiva postcondamnatorie

Condipi:

'"

1. infraqiunea sa fie comisa cu intenpe/praeterintenpe; l 2. infracpunea sa fie siivar~ita inainte de executarea

integrala/considerarea ca executatii a amenzii aplicate

prin hotiirare definitiva.

Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infracpunile comise de o persoana

juridica in stare de recidiva postcondamnatorie

·~

1. instanta va stabili pedeapsa pentm infractiunea nou-savar~ita (al doilea termen), avand in vedere dispozitiile art. 146 alin. (2) NCP, potrivit caruia limitele speciale ale numamlui de zile amenda prevazute de lege pentm noua infraqiune se majoreazii cu jumiitate, Hira

a depa~i maximul general al pedepsei amenzii; 2. instanta va proceda Ia wmularea aritmeticii a acestei pedepse cu.

amenda anterioara sau restul dimas neexecutat din accasta.

II. PARTEA PRACTICA

.& In cazul in care infracrunea continua este savar§ita in cursul termenului de incercare al suspendarii executarii unei pedepse anterioare, dar se epuizeaza dupa expirarea termenului, sunt aplicabile prevederile privi­toare la recidiva postexecutorie, iar nu cele privitoare Ia recidiva postcon­

damnatorie (C.S.J., s. pen., dec. nr. 3003/2003).

FI~Anr. 9 RECIDIV A POSTEXECUTORIE

I. PARTEA TEORETICA

Ci? J: EE:_IJ?IV A POSTEXECUTORIE iN CAZUL PERSOANEI FIZICE

Termenul I

c ondipi:r 1. existenta unei hotiirari definitive de condamnare pentru savar~irea unei infractiuni intentionate/praeterintenponate

./ nu prezinta importanta dadi este o fapta consumata/epuizata sau calitatea participantului de autor/instigator/complice;

~ .. 2. pedeapsa stabilita sa fie detentiunea pe viata!inchisoarea

mai mare de 1 an;

..

j 3. pedeapsa sa fie executatii sau considerata ca executatii (in caz de

gratiere totaHVa restului de pedeapsa, implinirea termenului de

prescriptie a execut~hii pedepsei);

4. sa nu fie vorba de o hotarare de condamnare pentm: infractiu:ni comise din culpa, infractiuni pentru care a intervenit amnistia pos;con-damnatorie sau fapte care au fost dezincriminate ori pentm care a intervenit reabilitarea de drept ori pentm care s-a !mplipit termenul de reabilitare judeditoreasdi.

82 I Recidiva postcondamnatorie <

1. aplicarea pedepsei in cazul recidivei postcondamnatorii presupune o opera­pune in doi pa~i: a. se stabile!iite pedeapsa pentru infractiunea ce constituie termenul al II-lea, Hicandu-se abstractie de starea de recidiva; b. se aplica

pedeapsa pentru recidiva (cumulul aritmetic);

2. cu referire la toate cazurile men~ionate mai sus, noul Cod penal prevede 1n cazul recidivei postcondamnatorii posibilitatea lnlocuirii pedepsei znchisorii Cll pedeapsa detentiunii pe viatii. Astfel, art. 43 alin. (3) NCP stipuleaza: ,dad\ prin insumarea pedepselor ( ... ) s-ar depa~i cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei 1nchisorii, iar pentru eel pu~in una dintre infrac~iunile savar!iiite pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, in locul pedepselor cu mchisoarea se poate

a plica pedeapsa detentiunii pe viata'';

3. dmd primul termen al recidivei sau pedeapsa stabilita pentru infraqiunea savar!iiita in stare de recidiva este detentiunea pe viata, se va executa

.e_edeapsa detentiunii pe viata;

4. noua reglementare nu mai prevede reguli speciale de sanctiOt~are a reci­divei postcondamnatorii in ipoteza revodirii suspendarii sub suprave­ghere a executarii pedepsei lnchisorii, a revocarii gratierii condiponate ori In ipoteza revocarii liberarii conditionate. In toate aceste ipoteze, se va aplica regimul general de sanctionare a recidivei postcondamnatorii

(cumul aritmetic).

Descoperirea ulterioarii a stiirii de recidivii postcondamnatorie

./ atrage recalcularea pedepsei cu retffierea starii de recidiva postcon-damnatorie cand dupa ramanerea definitiva a hohlrarii de condamnare !iii mai inainte ca pedeapsa sa fie executata ori considerata ca executata se

descopera d\, la data savaro!iiirii faptei, infractorul se a!1a in stare de

recidiva;

./ este necesar ca, Ia momentul pronuntarii hotararii de condamnare, instanta de judecata sa nu fi putut cunoa~te existenta starii de recidiva.

I 83

Regimul pedepselor accesorii, complementare ~i al masurilor de siguranta: I _. ./ de regula, aplicarea de pedepse accesorii, complemen tare sau masuri

de siguranta pe H\nga pedeapsa rezu ltanta pentm recidiva mare postcondamnatorie va urma, in principiu, regulile d e la .concursul de infractiuni;

_. ./ ca exceptie, in p1ivinta pedepselor accesorii ~i complementare de aceea§i natura !iii cu acela!iii continut, se va aplica sistemul cwnulului aritt~e:ic (p~in alaturarca pedepselor complemen tare nu poate fi depa§It max1mul general de 5 ani). - _.r_

2. RECIDIV A PDSTCONDAMNATORIE iN CAZUL PERSOANEI JURIDICE

Conditii:

1. sa existe 0 hotiirare definitiva de conda~are pentru siivar~irea unei infracpuni intentionate/ praeterintentionate;

2. pedeapsa Ia care a fost condamnat infractorul sa

fie amenda (indiferent de cuantum);

3. amenda penalii stabilita sa nu fi fost executata

sau considerata ca executata;

4. condainnarea sa nu fie: p entru infractiurii din culpa, pentru care a intervenit amnistia postcon­damnatorie sau pentru fapte care au fost dezincri­

minate ~i sa nu fi intervenit reabilitarea.

80 I Recidiva postcondamnatorie

CD OBSERVATII:

1. nu se va putea depa~i maximul general al pedepselor;

2. daca infractorul a evadat din starea de retinere sau de arest preventiv, va exista concurs, ~i nu reddiva, intre evadare ~i infrac~iunea pentru care

infractorul fusese retinut sau arestat;

3. daca In stare de evadare din executarea pedepsei inchisorii ori detenpunii pe viata este savar~ita 0 noua infracptme, se vor aplica regulile generale de sancponare pentru situapa in care al doilea termen al recidivei postcon­damnatorii consta lntr-un concurs de infracpwli (evadarea ~i infracpunea nou-savar~ita); in mod similar se va proceda ~i daca noua infracpune este savar~ita 1naintea evadarii ori in timpul evadarii; se aplica mai intai pedeapsa · potrivit regulilor de la concursul de infracpuni .,E.er:-tru _eel de-al doilea termen, iar apoi pedeapsa rezultant~ potrivit regulilor·de l<necidivii.

3. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infracpuni (prim termen multiplu), iar al 11-lea termen este format dintr-o

infractiune; ./ pedeapsa stabilita pentru infractiunea savar~itii ulterior (a\ doilea

termen) ~i· pedeapsa rezultanHi aplicata pentru concursul de infracpuni din primul termen (in · cazul in care infracpunea ce

constituie al doilea termen a fost savar~ita mai..nte de inceperea executarii pedepsei rezultante anterioare), respectiv restul din pedeapsa rezultanta ce ·a mai ramas de executat la momentul

savar~irii noii infracpuni, se cumuleazii aritmetic; ./ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre

data savar~irii noii infractiuni (al doilca termen) ~i data ramanerii definitive a hoU1rarii judecatore~ti (i..nclusiv eventuala retinere/ arestul preventiv/la domiciliu pentru infractiunea ce constituie

alII-lea termen al rccidivei).

CD OBSERVATII:

1. primul termen al recidivei va fi avut In vedere ca pedeapsa unica;

2. 1n ipoteza 'in care pedepsele pentru infracpunile concurente ce formeaza primul termen al recidivei au fost stabilite prin hotarari judecatore~ti definitive separate, instanta va trebui sa procedeze mal intai Ia contopirea

acestora potrivit regulilor de Ia concursul de infracptmi, rezultand pedeapsa: unica, iar a poi va proceda potrivit regulilor de Ia pet. 3;

3. pedeapsa rezultanta aplicata nu poate depa~i maximul general depselor.

I 81

astfel

al pe-

4. Termenul I al recidivei este format dintr-o infracpune, iar termenul

al 11-lea dintr-un concurs de infracpuni (termen secund multiplu);

./ se va da eficien~a mai intai regulilor de la concursul de infractiuni pentru eel de-al doilea termen, iar apoi pedeapsa rezultanta ;e va

stabili potrivit regulilor de Ia recidiva (cumul aritmetic dintre rezultanta parfialii ce constituie al doilea tennen fji primul tennen);

./ din pedeapsa rezultanta sc va deduce ceea ce s-a executat intre data savar~irii primei infractiuni ce aldituie~te concursul (~iii care

impreuna constituie eel de-al doilea termen) ~i data ramanerii definitive a hotararii judecatore~ti (i..nclusiv eventuala retinere/ arestui preventiv/areshll Ia domiciliu pentm vreuna din i~fracti­miile conc{trente; ce impreuna constituie al II-Iea termen 'al recidivei). ·

CD OBSERVATII:

1. daca una/unele infractiuni concurentc sunt comise in stare de recidiva, iar alta/altele in pluralitate interrhediara, se va aplica pedeapsa regulilor de la recidiva, neputand fi omisa calitatea de recidivist a infractorului;

2. pedeapsa rezultanta aplicata nu poate depa~i maximul general al pe-depselor. · ·

_____. 5. ambii termeni ai recidivei sunt formati dintr-un concurs de infrac­

tiuni; ./ se vor aplica corespunzator regulile de la ptmctele 3 ~i 4.

/ 78 Recidiva postcondamnatorie

~========================~ CD OBSERVATII:

1. 'in cazul recidivei postcondamnatorii, poate constitui prim termen Iii o condamnare in strainatate, daca fapta pentru care s-a dispus condamnarea este prevazuta ca infracpune ~i in Romania, iar hotararea straina de condamnare a fast recunoscuta in Romania in condipile Legii nr. 302/2004;

2. noul Cod penal nu mai menponeaza printre condamnarile care nu pot constihti prim termen al recidivei postcondarrmatorii pe cele pronuntate pentru infraqiuni savar~ite in timpul minoritatii, intrucat pentru aceste fapte nu·se poate aplica o pedeapsa, ci numai masuri educative privative sau neprivative de libertate;

3. nu poate constitui prim termen al recidivei o hotarare definitiva prin care s­a dispus renuntarea Ia aplicarea pedepsei sau arnana!ea aplidirii pedepsei, neflind o hotarare de condamnare; constituie insa prim termen al recidivei condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei.

~ TERMENUL al 11-lea I

'--+ Condi !ii' ~~l:.:i:n:fr:a:c:t:iu:n:e:a=sa:-:£1:. e:c:o:m=is:a:cu=:in:t:e:n:t:ie:/:p:ra:e:t:e:ri:n:t:e:n:ti:e:; =~ 2. pedeapsa prevazuta de lege pentru infracpunea comisa

in stare de recidiva sa fie detenpunea pe viata/'mchisoarea de un an sau mai mare;

v' poate fi pedeapsa unidi sau altemativa cu amenda; v' pedeapsa prevazuta de lege reprezinta pedeapsa

prevazuta pentru fapta consumaH\;

v' nu are relevanta pedcapsa in concret aplicata, aceasta puH\nd fi mai mica de 1 an inchisoare sau amenda.

3. infracpunea sa fie savarliita inainte de inceperea executarii pedepsei (inclusiv in cazul In care s-a dispus executarii pedepsei ori In caz de sustragere a condamnatului de la executare), in timpul executarii pedepsei, in stare de evadare (infraqiuriea de evadare poate constitui al doilea termen al recidivei, in perioada in care executarea pedepsei a fost

79

intrerupta sau in termenul de mcercare al suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, cu condipa de a fi descoperita in acest termen), al graperii condiponate sau al liberarii conditionate.

Aplicarea pedepsei principale pentru infracpunea/infracpunile comise in stare de recidiva postcondamnatorie

Ipoteze:_. 1. atat termenul I, cat §i termenul alII-lea al recidivei sunt

formap dintr-o infractiune; v' pedeapsa stabilita pentru infracpunea sava~ita ulterior ~i pedeapsa stabilita pentru prima infractiLme/restul ramas neexecutat Ia momentul corniterii noii in.fracpwu se cumuleaza aritmetic;

v' din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data savar~irii noii infracpwli (al doilea termen) ~i data ramanerii definitive a hotadirii judecatore~~ (inclusiv eventuala retinere/arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea ce constituie alII-lea termen al recidivei.

(i) OBSERV A TIE: .pedeapsa rezultanta aplicata nu poate depa~i maximul general al pedepselor.

--+ 2. infracpunea ce constituie al 11-lea termen al recidivei este infrac­punea de evadare;

v' pedeapsa stabilita pentru in fractiunea de evadare se va cumula (aritmetic) cu restul ramas neexecutat din pedeapsa din a carei executare a evadat condamnatul;

v' din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data savarliirii evadarii ~i data ramanerii definitive a hotararii judecatore~ti (inclusiv eventuala retinere/a.restul preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea de evadare).

FI~A nr. 8 RECIDIV A POSTCONDAMNATORIE

• I. PARTEA TEORETIC~

1. RECIDIV A POSTCONDAMNATORIE iN CAZUL PERSOANEI FIZICE

TERMENULI

1 Conditii:

1. existenta unei hotarari definitive de con­

damnare pentru sav~irea unei infraqiuni intentionate/praeterintenponate

./ nu. prezinta i..mportanta dad\ este o fapta consumaUi/epuizaUi/tentata ~i nid calitatea parti­cipantului de autor/instigator/complice;

2. pedeapsa stabilita sa fie detenpunea pe viata! inchisoarea mai mare de 1 an

./ pedeapsa poate fi aplicata 1n considerarea unei infraqiuni unice sau a unui concurs de infraqiuni;

3. pedeapsa stabilita sa nu fi fost executata sau considerata ca executata;

4. sa nu fie condamnfui pentru infraqiuni comise din culpa, pentru care a intervenit amnistia postcon­darnnatorie sau pentru fapte care au fost dezincri­minate.

Cand pedeapsa este aplicata prin hotararea definitiva in consider area unui concurs de infractiuni, se va retine existenta primului tenn.en al recidivei:

a. dadi toate infracpunile care fac parte din concurs sunt intentionate/ praeterintenp.onate, iar pedeapsa rezultanta este mai mare de 1 an (chiar daca pedeapsa stabilita pentru fiecare infracp.une este mai mica de 1 an 1nchisoare sau pentru trnele chiar amcnda);

b. daca pentru una/unele dintre infracpunile intenp.onate/praeter­intcnponatc au fast stabilite pedepse de peste 1 an/de 1 an/mai mici de 1 an inchisoare, iar pentru infracptmea/infractiunile din culpa s-a stabilit pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta fiind de peste 1 an inchisoare ·

. ~1

amenda;

c. dadi pentru infractitrnea/infraqiunile intentionate/praeterintenponate s-a stabilit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, iar pentru cea/cele din culpa s-a stabilit pedeapsa inchisorii de pana la 1 an.

Nu se va repne existenta primului termen al recidivei:

77

1. dadi pentru inf~·actiunile intentionate/praeterintentionate s-a stabilit pedeapsa amenzii(mchisorii de eel mult 1 an 'inchisoare ~i numai pentru infractiuni din culpa s-a stabilit pedeapsa d e peste 1 an mchisoare;

2. in cadrul concursului intra atat infractiuni intentionate sau praeteri..n­tentionate, dH ~i infractitmi din culpa, iar pedeapsa stabilita pentru fiecare dintre infraqiuni este de un an 'inchisoare sau mai mica, insa pedeapsa rezultanU\ aplicata este de peste un an mchisoare.

74 Concursul de infractiuni

Y 3. Aplicarea masurilor de siguranta, in cazul concursului de infraqiuni

-/ dadi s-au dispus mal multe masuri de confiscare de aceea~i natura ~i cu

acela~i conpnut, dar avand ca obiect bunuri diferite, acestea se vor

cumula.

G? 4. JUDECAREA SEP ARATA A INFRACflUNILOR CONCURENTE

Ipoteze

----+ 1. dupa condamnarea definiti.va pentru o infracpune, infractorul este judecat pentru o alta infractiune concurenta

-/ pedeapsa stabilita pentru infractiunea dedusa judeditii se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa anterioadi care are autoritate

de lucru judecat,_ urmand ca din rezultanta sa se scada partea din pedeapsa deja executata.

CD OBS~RV ATII:

1 .. daca pentru infractiunea judecata definitiv s-a dispus amana rea aplicarii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, se va dispune mai intiii anularea amanarii, respectiv a suspendarii, iar apoi se va proceda la contopire potrivit regulilor de la concursul de infractiuni;

2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele sa fie executabile, adid sa nu intervenit vreo cauza care inlatura executarea (graperea totala sau a restului de pedeapsa).

----+ 2. infractiunile concurente au fost definitiv judecate in cauze diferite

-/ instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand eel condamnat se afla In stare de detmere ori in executarea pedepsei Ia locul de mtmca, instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat, va proceda la contopirea pedepselor stabilite definitiv potrivit regulilor de Ia concurs [art. 585 alin .. (2) ~i (3) NCPP];

./ din pedeapsa rezultanta se va deduce partea din pedeapsa exeetttata deja.

75

CD OBSERVATII:

1. dadi au fost pronuntate hotarari de condamnare definitive pentru infrac­tiuni concurente, rezultantele partiale vor fi descontopite, pedepsele stabilite pentru fiecare infracpune vor fi repuse in individualitatea lor, urmand ca instanta de executare a ultimei hotarari sau, cand eel condamnat se afla in stare de detinere, instanta corespunzatoare in a carei raza teri­toriala se afla locul de depnere, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat, sa procedeze la recontopirea acestora potrivit regulilor descrise mai sus;

2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele sa fie executabile, adica sa nu intervenit vreo cauza care 1nlatura executarea.

. __..... 3. contopirea pedepselor in cazul inlocuirii detentiunii pe viata cu inchisoarea

-/ daca Ia lmplinirea varstei de 65 de ani instanta decide inlocuirea detenpunii pe viata cu pedeapsa lnchisorii de 30 de ani ~i interzicerea drepturilor de o durata de 5 ani, se vor aplica regulile cumulului juridic de la concurs,. urmand ca din pedeapsa rezultanta a lnchisorii sa fie dedusa perioada de timp deja executata.

II. PARTEA PRACTICA

,& In caz de condamnare pentru un concurs de infractiuni, aplicarea pe­depsei complementare a interzicerii unor drepturi se face, d\nd este cazul, pentru fiecare infractiune concurenta In parte, urmand a insop fiecare pedeapsa principala stabilita. Este deci gre~ita aplicarea pedepsei comple­mentare a interzicerii tmor drepturi direct pe langa pedeapsa rezultanta (C.A. Bucureeyti, s. a ll-a pen., dec. nr. 19/1994).

72 I Concursul de infraqiuni

2. Aplicarea pedepselor accesorii in cazul concursului de infracpuni

1. daca a fost stabilita o singura pedeapsii accesorie pe langa W1a dintre infraqiunile concurente, aceasta se va aplica pe langa pedeapsa

rezultanta; 2. cand s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de natura diferita sau

de aceea~i natura, dar cu continut diferit, se vor aplica toate alaturi

de pedeapsa inchisorii; 3. daca s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de aceea~i natura ~i cu

acela~i contmut, se va aplica cen mai grea dintre ele; in toate cazurile,

pedeapsa accesorie rezultanta se executa pana la executarea sau

considerarea ca executata a pedepsei ptincipale rezultante.

(j) OBSERV ATIE: in noua reglementare, pedepsele accesorii au un continut

mai larg, iar judecatorul urmeaza sa aprecieze daca se imptme aplicarea

uneia ori a mai multor pedepse accesorii prin raportare la fiecare infracti­

une concurenta.

---+ 3. Aplicarea pedepselor complementare in cazul concursului de

infracfiuni

1. daca a fost stabilita o singura pedenpsif complementara pe langa una

dintre infracp.W1ile concurente, aceasta se va aplica pe langa

pedeapsa rezultanta (principiul totaliznrii sancfizmilor); 2. cand s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura

diferita sau de .aceea~i natura, dar cu conpnut diferit, se vor a plica

toate alaturi de pedeapsa 1nchisorii (pri11cipiul totnlizifrii pedepselor

complementare); 3. dadi s-au stabilit mal multe pedepse complementare de aceea~i

natura ~i cu acela-?i conpnut, se va aplica cen mai grea di11tre ele

(prillcipiului absorbtiei pedepselor complementare).

4. Aplicarea miisurilor de siguranta in cazul concursului de infractiuni

1. masurile de siguranta de natura diferiUi sau de aceea~i natura, dar cu un contffiut diferit, luate in cazul infracpunilor concurente, se vor cumula;

2. daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceea~i natura ~i cu acela~i conpnut, dar pe durate d iferite, se va aplica o singma data masura de siguranta cu durata cea mai lunga;

3. masurile de siguranta constfmd in confiscarea unor bunuri dispuse potrivit art. 112 NCP, pe langa fiecare infractitme conCllrenta ori pe langa unele dintre acestea, se vor cumula.

f B. In cazul infractoiului persoana juridica I H 1. Aplicarea pedepsei principale implica doua etape: I ~ ------------~

1. instanta stabile§te pedep- 2. instanta aplica pedeapsa pentru sele cu amenda pentru fiecare concurs: se va aplica amenda cea infracpune concurenta fara a mai mare, precwn ~i 1111 spar (fix ~i tine seama de existenta con- obligatoriu) de o treime di11 totnlul

cursul.ui; ce/orla/te pedepse sta/Jilite;

~ 2. Aplicarea pedepselor complementare in cazul concursului de

infracpuni comis de o persoana juridica

a. dadi s-a stabilit o pedeapsa complementara pe lfmga w1a dintre pedepsele principale, aceasta se va aplica ~i pe langa pedeapsa rezultanUi;

b. daca s-au stabili t mai multc pcdepsc complementarc, de natura diferita, sau de aceea~i natura dar cu continut diferit, se vor aplica cumulativ (cu exceppa dizolvarii);

c. dacii s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceea~i

natura ~i avand acela~i continut, se va aplica pedeapsa cea mai grea (principiul nbsorbtiei pedepselor colllplementare).

'

70 I Concursul de infractiuni

3. SANCTIONAREA CONCURSULUI DE INFRACTIUNI ' '

A. In cazul infractorului major persoana fizica

____. 1. Aplicarea pedepsei principale irnplica doua etape: I I. instanta stabile§te pedepsele pentru fiecare infractiune

concurenta avand in vedere pericolul social al acesteia, fara a pne seama de existenta unei pluralitati de infracpuni;

- pluralitatea de infracpuni sub forma concursului nu constituie o circumstanta agravanta a infractiunii privita ut singuli, ci evidentiaza o periculozitate sporita a infractorului.

./ aplicarea pedepsei pri.ncipale unei persomze fizice care, majorii fiind, a savar~it mai multe infracpuni in concurs se realizeaza, in principal, pri.n raportare la sisternul Clllllllilllui juridic, ce presupLme aplicarea celei mai grele dintre pedepsele stabilite, Ia care sc adaugii !11 mod obligatoriu zm spor fix .

II. instanta aplidi pedeapsa pentru concursul infracpuni dupa cum urmeaza:

a) daca s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata ~i una/mai

multe pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa detentiwtii pe viata (sistemul absorbfiel);

b) dadi s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, Ia carese va adauga un spor obligatoriu de o treirne din totalul celorlalte pedepse stabilite (sistemul CWllLtlului

juridic) - dadi toate pedepsele au acela~i cuantum, pedeapsa de baza va fi cea pentm infracpunea la care Iegea prevede un maxim special mai ridicat;

c) dadi s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se va aplica amenda cea mai mare, la care se adauga un spor obligatoriu de

.~---

71

o treime din totalul celorlalte amenzi stabilite (sistemul cwmtlzilui juridic);

d) daca s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea ~i o pedeapsa cu amenda penala, se va aplica pedeapsa mchisorii, la care se va adauga amenda in intregime (sistenw/ czmwlului aritmetic);

e) daca s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea ~i mai multe pedepse cu amenda penala, se va aplica pedeapsa inchisorii, la care se va adauga in intregime amenda stabilita potrivit regulilor de Ia li t. c);

f) daca au fost stabilite mai multe pedepse cu inchisoarea ~i o pedeapsa cu amenda penala, se va aplica pedeapsa inchisorii potrivit regulilor de Ia lit. b), Ia care se va adauga In intregime arnenda;

g) cand s-au stabilit mai rnulte pedepse cu inchisoarea ~i mai mu\_!~ pedepse cu amenda penala, se va aplica pedeapsa inchi­sorii potrivit regulilor de Ia lit. b), Ia care se va adauga in intregime amenda, potrivit regulilor de la lit. c) .

./ Pedeapsa rezultanta aplicata conc~ului de infracpuni nu poate depa§i maximul general al pedepsei.

CD OBSERVATII:

1. atunci dlnd s-au stabilit mai multe pedep~e cu 1nchisoarea, daca pr~ adaugare Ia pedeapsa cea mai mare a sporului de o trei.n1e din totalul celorlalte pedepse cu lnchisoarea stabilite s-ar depa;;i cu 10 ani sau mai mult maximul general a1 pedepsei incltisorii, iar pentru eel pupn una di.ntre infracpunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenptmii pe viata;

2. in cazul in care w1a/unele dintre infractiunile concurente sunt comise in minorat, iar alta/altele dupa majorat, noul Cod penal stabile~te un regim special de sanctionare In art. 129 NCP.

68 I Concursul de infractiuni

Gi"' 2. FORME

+ 1. Concursul REAL (material) de infractiimi: infractiunile concu­rente sunt comise prin acpuni/inactiuni distincte.

a. omogen: infracpunile sunt de ~-..----i aceea~i natura;

1;>. eterogen: infracpunile sunt de natura dife:i:Wi;

r a. simplu: nu

presupune o legatura speciala intre

infractiuni;

b.l. cu conexitate etiologicii: - o infraqiune (infractiunea mijloc)

este sav~ita pentru comiterea altei infracpuni (infractilmea scop);

- ambele infracpuni sunt comise

cu inten~ie/praeterintenpe;

- rezolupa infracponala pentru savar~irea infraqiunii scop tre­buie sa fie anterioara savar~irii infracpunii mijloc.

b. caracterizat (concurs cu conexitate): presupune o

legatudi speciaHi J:ntre infracpuni;

b.2. cu conexitate consecventionalii: - o infracpune este comisa pentru

ascunderea unei alte infraqiuni; - prima infracpune poate fi comisa

cu orice forma de vinovape, iar a

doua se comite numai cu intentie

dire eta; - rezolupa infracponala pentru a

doua in.fracpune poate fi ante­rioara sau ulterioara comiterii primei infracpuni.

69

CD OBSERV ATIE: in cazul concursului de infractiuni trebuie sa existe o pluralitate de rezolutii infracponale (concurs), In vreme ce in cazul infracp­unii continuate trebuie sa existe unitate de rezolutie in.fracponala pentru toate actele de executare; totodata, 1n cazul in.fracpunii continuate este necesara existenta unui unic subiect pasiv, in cazul concursului de infrac­puni activitatea infractionala putand fi mdreptata 'impotriva aceleia~i

persoane ori irnpotriva unor persoane diferite.

--+ 2. Concursul IDEAL (formal) de infractiuni: este comisa o singura acpune/inacpune care, fata de urmarile pe care le-a produs, intrune~te conpnutul constitutiv al mai multor infracpuni;

-

a. omogen: infraqi.unile b. eterogen: in.fracpmtile Stmt de

sunt de aceea~i natura; natura diferita.

(D OBSERV ATIE: concursul ideal de infractiuni nu trebuie confundat cu

concursul de legi penale cu privire la aceea~i fapta (aceea~i fapta este

incriminata ~i intr-o lege cu caracter general, dar ~i tn alta ce are caracter

special); in cazul concursului de infracpuni, vom avea o pluralitate de

infractiuni, 1n vreme ce 1n cazul concursului de legi penale vom avea o

singura infractitme cu privire la care se vor aplica lntotdeauna dispozipile

legii speciale.

FI$A nr. 7 CONCURSUL DE INFRACTIUNI

'

I I. PARTEA TEORETICA

./ presupune existenta a doua sau mai multe infractiuni, susceptibile de a fi supuse judeditii, savfu:~ite de aceea~i persoana fizica sau jurididi prin actiLmi/inaqiuni. distincte ori prin aceea~i ac?une/inactiunc, mai mainte de a se fi pronuntat o condamnare definitiva pentn.1 vreuna dintre acestea.

1. CONDITJI:

r-t 1. sa fie comise douii sau mai multe infractiuni

./ infractiuni.le pot fi comise: in forma consuma~a ori ramase In faza tentata, cu orice forma de· vinovatie, pe teritoriul

Romanie.i ori in strainatate, prin actiuni/inactiuni diferite ori printr-o actiune/inactiunc unica, impotriva aceluia~i

subiect pasiv ori fata de mai multi subi.ecti pasivi..

f---+ 2. infracpunile sa fie savar~ite de aceea~i persoanii

./ nu are relevanta cali.tatea 1n care au fost comi.se (autor,

instigator, complice) ~i nici aspectul ca unele fapte au fost

comise in timpul minoritatii ( 14-18 ani).

f---+ 3. infractiunile sa fie saviir~ite pan a Ia intervenirea unei

hotarari definitive pentru vreuna dintre ele

./ infractiunile cu durata de consumare se considera a fi

co mise la momentul epuizarii, cu exceptia infractiunii

progresive, care sc apreciaza a fi comi.sa la momentul

consumihii.

67

4. pentru eel pupn doua infractiuni sa poata fi dispusa o

solutie de condamnare/renuntare la aplicarea pedepsei/

amanarea aplicarii pedepsei

./ este necesar sa nu existe vreo cauza de nepedepsire gene­

rala sau spedala ori. de inlaturare a raspunderii penale sau

vreun alt impediment prevazut de art. 16 NCPP.

CD OBSERVATII:

1. se va retine existcnta _f-8l.J<=tlrs'l!ui de infractitmi, i.ar nu recidi.va postcon­

damnatorie; daca noua ·infractiune este comisa chiar l:n ziua ramancrii.

definitive a hotararii judecatore~ti de condamnare pronuntate pentm

infracpunea anterioara;

2. hotararea judecatoreasca este defi.nitiva la data la care nu mai poate fi

atacata cu calea ordinarii a apelului;

3. se va repne existenta concursului de infracti.uni. ~i. In cazul in care una (sau

unele) dintre infractitmi a fost savar~ita dupa ramanerea definitiva a hota­

d\ri.i, daca ulterior aceasta este anulata/desfi.intata ca urmare a exercitarii

unei cai. extraordinare de atac (revizuire, contestatie In anulare, recurs in

casape), iar noua hotarare a dimas definitiva dupa savar~irea acestor

infracti.uni.

64 I Unitatea de infraqiune

---+ 5. Infractiunea de simpla repetare

../ forma similara infracpunii de obicei, cu distinc?a di, in cazul infractiunii de simplii repetare, legiuitorul prevede explicit cate acte de executare trebuie comise pentnt ca fapta sa aiba relevanta penaHi.

CD OBSERVATII: '

1. infracpunea se consuma in momentulin care se realizeaza numarul de acte prevazut de lege, pentru ca fapta sa aiba caracter penal §i se epuizeaza la data ultimului act de executare;

2. legea nu prevede vreun regim special de Sa.tlctionare a infraqiunii de simpla repetare;

3. legea aplicabila infracpunii de simpla repetare este cea de la momentul epuizarii.

II. PARTEA PRACTICA

.AI& Purtarea unor discupi repetate cu mai multe persoane aflate impreuna, urmate de primirea unor foloase de la acestea in acela§i timp §i loc, nu atribuie faptei sernnificatia unei infr~ctiuni continuate de trafic de influenta, caracterizaUi prin savar§irea repetata a unor actiuni · care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleia§i infracpuni, ci constituie o unitate natura/a de infractiune; aceastii unitate nu este incompatibi.Hi cu existenta unei pluralitiip de acte materiale, cu condipa ca acestea, consi­derate in ansa-\Tiblul lor, prin legatura fireasca dintre ele, sii alcatuiasdi o singura actiune in vederea aceluia§i rezultat (I.C.C.J., · Completul de 9 judecatori, dec. nr. 604/2003) .

.m Existenta infractiunii continuate nu este conditionata de omogenitatea faptid! a acpunilor componente. Pentru aceasta este insa necesar ca, pe de o parte, deosebirile de ordin material dintre diverse acpuni sa nu afecteze

I 65 omogenitatea juridica a acestora §i pe de alt" .

'b' . , a parte, acele deosebiri sa fi compati ile cu urutatea de rezolutie Actiunil 1 1 e

. - l . . . e p ura e care - atunci cand prezmta e ementele aceleia§i infractiuni ti (' l - . . · P m cazul de fata furt)

a cahuesc o mfracpune continuata nu trebu'e - fi 'd . ' -al' - . . 1 sa e 1 entice sub aspectL I

re 1zam lor materiale; unele din ele se pot comite A t . • 1

n t · 1 m r-o anunuta moda 1 a e, 1ar a ta sau altele in alta modal't t A -.. - I a e. semenea deosebiri . daca nu

modifica rezolupa inipala, nu exclud subordonarea aeti'uru·l 1, I . 't"ti · fr · or p ura e une1 ttnl a. m acponale de tipul infractiun" tin ..

d . fr . u con uate §I nu genereaza un concurs e m actiuni (C.A. Constanta, s. pen., dec. nr. 11/1997).

.m Pentnt existenta infractiunii unice continuate " . . . _ · _ ' ' nu este necesara 0 rezolu-

pune mfracponala care sa aiba In vedere in mod concret A - I d .. faptele · ' pana a etali1

succesive ce urmeaza a fi savar§ite fimd suf . t - . ' h t" • . • , 1c1en sa eXIste 0 o a rare genenca, cu obiective clare insa hotarare Llrmata" .

· d. - . . . ' - ca o consecmta Jme Iata - de maJ multe fapte comise Ia intervale de timp diferite (C A Bra§ov, s. pen., dec. nr. 211/R/1996). · ·

I

Unitatea de infraqiune

CD OBSERVATII:

1. lezarea obiectului juridic al infractiunii complexe se poate face prin actiuni distincte sau printr-o unidi actiune;

2. infracpunea complexa poate £i comisa cu orice forma de vinovape;

3. legea nu prevede un regim special de sanctionare, pedeapsa aplicabila fiind

cea prevazuta de norma penalii; art. 36 alin. (3) NCP prevede d:i: infracp­

unea complexa savar~ita cu intentie depii$itif, daca s-a produs numai rezul­tatul mai grav al acpunii secundare, sc sancti01zeazif Cit pedenpsn previizutii de lege pentru infrnctizmen complexii consumatii;

4. dad\ eel condamnat definitiv pentru o infractiune complexa este judecat

ulterior ~i pentru alte actiuni sau inactiuni care intra m conpnutul aceleia~i

infractiuni, se poate proceda Ia recalcularea pedepsei aplicate, tinandu-se

seama de infractiunea savar~ih'i in mtregul ei; pedeapsa aplicata in urma

recalcularii nu poate fi mai u~oara decat cea pronuntata anterior (art. 37

NCP);

5. complexitatea naturaUi nu reprezinta o forma a tmitatiilegale, ci presupune

absorbtia fireasdi ce opereaza m cazul infractiunilor mai putin grave in

continutul uneia mai g-rave de aceea~i natura (vatamarea corporaU\ in

infracpunea de omor);

6. infracpunea complexa poate fi savar~ita de 0 singudi persoana sau in

participatie (coautorat, instigare, complicitate); o particularitate prezinta

participatia penala m cazul infracptmilor complexe praeterintentionate,

d\nd este necesar ca pozitia subiectiva a instigatorului ~i a complicelui sa fie

aceea~i cu cea a autorului pentru ca ace~tia sa d\spw1da pentm rezultahtl

mai grav prod us prin infracpune;

7. in principiu, tentativa este posibiH\ ~i incriminata Ja infracpunile complexe;

8. infractiunea complexa se consuma in momentul producerii rezultatului

acpLmii principale;

9. infracpunile complexe pot fi comise in forma continuata.

I 63

--+ 3. Infracpunea progresiva

..! presupune agravarea urmarii imediate (fie prin agravarea rezulta­

tului initial, fie prin producerea de noi unnari) fara 0 noua inter­

venpe din partea autorului.

CD OBSERV ATII:

1. poate fi comisa cu orice forma de vinovape;

2. mcadrarea juridica a faptei se face in funqie de rezultatul mai grav;

3. legea nu prevede vreun regim si:ecial de sanctionare a infraqiunii pro­gresive;

4. legea aplicabila infrac.ptmii progresive este cea de Ia momenhtl realizarii activitatii infractionale.

__. 4. Infracpunea de obicei

..! presuptine savar~irea de catre 0 persoana, m realizarea aceleia~i rezolupi infracponale, de acpuni sau inactiuni care msa nu au relevanta penala pana in momenhtl repetarii lor de un numar suficient de ori indtt sa indice obi~nuinta.

CD OBSERVATII:

1. infracpunea se consuma in momentul in care se realizeaza un numar sufi­cient de acte de executare care sa indice obiceiul ~i se epuizeaza Ia data ultimului act de executare;

2. legea nu prevede vreun regim special de sanctionare a infractiunii de obicei, pedeapsa fiind cea prevazuta de norma de incriminare;

3. legea aplicabila infractiunii de obicei este cea de Ia momentul epuizarii;

4. in cazul infracpunii de obicei exista o w1itate de subiect activ ~i pasiv;

5. infractiunea de obicei se comite numai cu intenpe;

6. tentativa nu este posibili:'lla infracpunea de obicci;

7. infractiunea de obicei nu poate fi savar~ita ln forma continuata.

60 I Unitatea de infraqiune

Sanctionare:

CD OBSERVATII:

dad\ sunt comise In forma consumata sau au ramas

in forma tentata); c. unitatea de rezolutie infractionala (intentie directa sau

indirecta);

d. activitatea infractionala sa fie savar~ita Ia diferite intervale de timp.

a. sancponarea infractiunii continuate se realizeaza

intr-o unica etapa;

b. infractiunea continuata savar~ita de 0 persoana fizica se va sancpona cu pedeapsa prevazuta de lege, Ia care se poate adauga un spo:r de pana la 3 aT'i, in cazul In care pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea, sau de pana la o treime din maximul special al amenzii;

c. infraqiunea continuata sav~ita de 0 persoana juridica se va sancpona cu pedeapsa amenzii prevazuta de lege penh'lt infracpunea savar~ita, Ia care se poate adauga un spor de pana Ia o treime

din acest maxim.

1. daca o persoana participa numai 1a un singur act de executare, se va retine partidpatia Ia savar§irea infracpunii continuate numai dadi aceasta a "amoscut ori a prevazut dl ceilalti partidpanti savar~esc infracpunea in

forma continuata;

2. nu pot fi comise In forma continuata: infracpunile comise din culpa ori praeterintenponate sau infracpunile cu rezultat ireversibil ori ce\e de obicei;

3. se consuma In momentul savar;;irii celei de-a doua infracpuni care face parte din wutatea legala §i se epuizeaza Ia momentul savar;;irii ultimei fapte;

4. legea aplicabila i.nfracpwili continuate este cea de Ia momentul epuizarii acesteia; daca infracpunea continuata s-a consumat in timpul minoritatii faptu.itomlui, dar s-a epuizat dupa majorat, infractuntl va raspunde ca major, lnsa Ia individualizarea pedepsei se va avea ln vedere aspectul ca tmele acte au

fost comise in minorat;

I 61

s. daca., dupa condamnarea definitiva pentm o infrac!iune continuata, sunt descoperite ~i alte aqiuni sau inacpuni care intra ln conpnutul acestei infracpuni, instanta va desfiinta hotararea anterioara ;;i, pnand seama de lntreaga activitate infracponala, va reindividualiza pedeapsa, care nu poate fi mai U§Oara decat cea pronuntata anterior;

6. conditia tmitiftii subiectului pasiv se considera indeplinita ;;i atunci cand:

a) bunurile ce constituie obiectul infracpunii se afla in coproprietatea mai multor persoane;

b) infractitmea a adus atingere wzor Sllbiecfi paszvz secundari diferiti, dar subiectul pasiv principal este 11nic (art. 238 LPANCP).

---+ 2. Infractiunea complexii ~-~-- 'r

v" infracpunea m al carei continut se regase;;te, ca element constitutiv (forma de baza) sau ca circumstanta agravanta (forma agravanta), o acpune sau inactiune ce constituie ea insa~i o fapta prevazuta de legea penaHi [art. 35 alin. (2) NCP];

v" forme: a. forma de bazii: se realizcaza fie prin reunirea a doua sau mai

mu lte fa pte prevazute de legea penal a, fie prin absorbfia unor elemente suplimentare care due lao noua incadrare juridica; b . forma

agravatii: presupune crearea unei forme agravate a unei infraqiuni (infracpunea absorbanta) prin absorbtia unei fapte penale distincte;

\

o cerin~a esentiala a infractiunii complexe prin absorbpe o reprezinta caracterul necesar al absorbtiei - fapta absorbanta sa nu poata fi comisa in nicio alta ipoteza Hira savar;;irea infracpunii absorbite;

este necesar ca infractiunea absorbanta sa aiba un maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al

pedepsei prevazute de lege pentru sanctionarea infraqiunii absurbite.

58 I Unitatea de infraqiune

./ Forme

t c. prelungirea 1n timp a elementului material al infracpunii;

d. pastrarea unitatii elementului material pana la epuizarea faptei.

\

a. permnnentii: presuptme un element material care nu este susceptibil de a fi mtrempt fara afectarea unitatii naturale a infracpunii;

b. succesivii: presupune un element material care prin natura sa este susceptibil de mtrerup~ri ce nu afec-teaza tnsa unitatea naturala a infracpunii.

CD OBSERVATJI:

1. infracpunea continua se consuma Ia momentul la care fapta mtrune~te conditiile de tipicitate prevazute de norma de incriminare ~i se epuizeaza la momentulmcetarii activitapi infracponale;

2. daca infracpunea continua s-a.consumat in timpul minofitatii faptuitorului, dar s-a epuizat dupa majorat, intregii unitap naturale i se va aplica regimul infractiunii savar~ite de un major;

3. infracpunea continua poate fi savar~ita in forma continuata;

4. legea nu prevede vreun regim special de sancponare a infractiunii continue;

5. legea aplicabila infracpunii ·continue este cea de la momentul epuizarii acesteia;

6. spre deosebire de infrnctirmea contimtatii, in cazul infrnctimrii contin11e succesive rezolutia infractionala poate fi nedeterminata, iar prelungirea In timp a activitatu infractionale este datorata naturii acpunii sau inactiunii ce constituie elementul material al infraqiunii, ~i nu vointei faptuitorului;

7. infracpunea continua poate fi savar~ita atat prin omisiune, cat ~i prin comisiune;

8. infraqitmea continua poate fi atat 0 infractiune de rezultat, cat ;;i 0 infrac­tiune de pericol;

9. participatia la infractiunea continua este posibiHi in toate formele (coautorat, instigare, complicitate).

I 59

___. 4. Infractiunea deviata

v- Modalitati:

CD OBSERVATII: .

a. nberatio ictus: activitatea infracponala lndrep­tata 1mpotriva unei persoane sau bun este deviata catre un alt subiect sau obiect din cauza realizarii defectuoase a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment neprevazut, avand drept repercusiune un alt rezultat decat acela urmarit, dar de aceea~i natura cu acesta;

b. error i11 re111 sau error in persoHnm: Hiptuitorul, din eroare, l;;i indreapta actele de executare

. . (prevazute de norma de incriminare) asupra - . al~e1-persoane ori asupra altui obiect decat

acela !mpotriva caruia credea ca acponeaza.

1. eroarea intervine in momentul desfa;;urarii acpunii infraqionale in caz de n/Jerntio ictus, respectiv !nainte de !nceperea executarii, In caz de error in rem sau error in personam;

2. eroarea nu !nlatura caracteml penal al faptei;

3. se va repne o unidi infractiune intenponata fata de persoana sau obiectul efectiv lezat.

B. Unitatea Iegala de infractiune

___..._. 1. Infractiunea continuata

Conditii a. unitatea de subiect activ (toate actiunile/inacpunile sunt savar;;ite de acelea~i persoane) ~i pasiv;

b. fiecare fapta sa lntruneasca continutul aceleia~i

infractiLmi (indiferent dadi sunt comise in varianta de

baza sau !mbraca o varianta agravata ~i indiferent

56 I Pluralitatea de infractori

doua persoana nu a dat curs lndemnului ce i s-a facut §i, astfel, instigarea

nu a ajuns Ia autorul care urma sa cornita infractiunea. in cazul in care

indenmul de a canute infractiunea ar fi ajuns la eel vizat ca autor, prima

persoana ar fi fost instigator mediat (indirect), iar cea de-a doua instigator

imediat (direct) §i deci fata de ambele s-ar fi putut aplica dispozitiile legale referitoare la instigarea urmata de executare sau neurmata de executare,

dupa caz (T.S., s. pen., dec. nr. 126/1971).

,& Participa(ia sub forma complicita~i1 se poate realiza, din punct de vedere

subiectiv, §i cu intenpe indirecta. A§a fiind, exista complicitate nu numai

atund cand rezultatul actiunii autorului este prevazut ca fiind cert, ci §i

atund cand acesta este prevazut ca fiind eventual. De asemenea, pentru

existenta complicitapi, nu este necesar ca eel care ajuta sau lnlesne§te

comiterea faptei sa doreasdi sa coopereze la savar§irea acesteia, fiind

suficient sa accepte ca prin activitatea sa contribuie la comiterea i.nfrac­

(iunii (C.A. Bucure§ti, s. aIl-a pen., dec. nr. 969/1997).

,& Complicitatea imateriala sau morala se caracterizeaza prin aceea ca efec­

tele sale poarta asupra psihicului faptuitorului, prin intarirea sau intre­

(inerea intentiei autorului de a savar§i fapta prevazuta de legea penala. in cauza, inculpatul, de§i nu a savar§it acte materiale de agresiune asupra

victimei, a fost totu~i de acord sa insoteasca pe autontl infractiunii de

omor, s-a inarmat cu un par §i lmprew1a cu acesta a patruns in curtea

victimei, In timp ce autorul omomlui a inceput sa o loveasca in cap pe

victima. Prin urmare, activitatea inculpatului intrune§te elementele

constitutive ale complicitapi morale, reprezentand o incurajare a autorului

direct al infractiunii de omor, care, altfel, fara acest ajutor moral, nu ar fi

indraznit sa intrl:! In curtea victimei §i sa reu§easca s-o omoare pe aceasta

(C.S.J., s. pen., dec. nr. 5478/2001).

FI~A nr. 6 UNIT A TEA DE INFRACTIUNE

'

I I. PARTEA TEORETICA

A. Unitatea naturala de infractiune

---+ 1. Infrac\iuPea simpla

v' consta lntr-o singura activitate infracponala comisa cu orice forma de vinovatie care produce un singur rezultat;

v' se va retine existenta unei infractiuni simple atat in ipoteza in care faptuitorul comite mai multe dintre variantele alternative ale unei infractiuni, d\t §i atunci cand In urma comiterii unei fapte sunt produse mai multe rezultate prevazute alternativ de legea penala.

---+ 2. Unitatea naturala colectiva

v' Conditii a. unitatea de rezolutie infracponala; b. existenta unui proces execuponal unic; c. actele de executare sa fie de aceea~i natura, cluar

daca nu sunt idenfice; d. actele sa fie realizate de aceea§i persoana §i sa

urmareasca aceea§i finalitate; e. actele sa intnmeasca elementele constitutive ale

aceleia§i infrac(itmi; f. actele sa fie indreptate impotriva aceluia§i subiect

pasiv.

--+ 3. Infracpunea continua

v' Condi~ii a. unit.atea de rezolutie infractionala; b. unitatea de subicct activ;

54 Pluralitatea de infractori

4. noul Cod penal prevede ~i o cnuzil specialii de 11epedepsire a participantului in art. 367 alin. (4) potrivit diruia nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele de constituire a unui grup infractional organizat daca denunta autoritatilor grupul infracponal organizat, inainte ca acesta sa fi fost desco­perit ~i sa se fi inceput savar~irea vreuneia dintre infracpunile care intra in scopul grupului.

5. CIRCUMSTANTE REALE SI PERSONALE ' 1

A. Circumstante personale (privitoare la faptuitor sau de individua­lizare) - art. 50 alin. (1) NCP:

../ cticum::.tantele privi toare la persoana faptuitomlui constau in aspecte privind latura subiectiva, mobilul, scopul, cauzele de neimputabilitate, cu exceptia cazului fortuit etc.;

../ circumstan\ele de i.ndividualizare se refera la o anumita calitate speciala a faptuitorului, antecedente penale, comportamentul anterior in societate etc.; . .

../ nu se rasfrang, de regula, asupra celorlalti participanti;

../ unele circumstante personale pot produce efecte asupra celorlalti · participanp in masura In care le-au cunoscut ori prevazut (devenind astfel reale).

B. Circumstante reale (privitoare la fapta) - art. 50 alin. (2) NCP:

../ constau 1n aspecte legate de modalitatea de comitere a faptei, loc, timp, persoana victimei etc.;

../ circumstantele agravante reale produc efecte asupra tuturor participanplor, in masura in care ace§tia le-au cunoscut ori prevazut;

../ circumstantele atenuante reale produc efecte asupra tuturor participantilor, chiar daca nu au fost prevazute sau cunoscute.

CD OBSERVATII:

1. cand automl savar~e~te 0 fapta mai grava decat. cea la care a fost instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde doar pentru fapta

litJI.i4i I 55

pentru care a efectuat actele de complicitate, cu exceptia situapei In care a prevazut §i acceptat posibilitatea savar~irii de catre autor a faptei mai grave;

2. daca autorul savar~e~te o fapta mai pupn grava decat cea la care a fost instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde pentru fapta efectiv savar~ita;

3. 1n situapa in care autorul comite o alta fapta ded\t cea la care a fost instigat/ajutat, nu va exista participape, iar participantii nu vor raspunde

penal.

--~ .... _

II. PARTEA PRACTICA

& Exista coautorat numai cand participanpi actioneaza impreuna prin desfa­

~urarea tmor activitap materiale concordante, d\nd ei con tribuie nemijlocit

la savar~irea faptei, iar acpunile lor se afla lntr-o unitate indivizibila.

Simpla prezenta fizica a unei persoane, alaturi de inculpat, la locul ~i in

momentu l savar~irii, de catre acesta din urma, a unui omor, nu consti tuie

coautorat (T.S., s. pen., dec. nr. 2819/1982).

& In situatia .savar~irii infractiunii de omor, lmprejurarea ca loviturile mar­

tale au fost aplicate numai de unul din i..nculpati nu d uce la concluzia

inexistentei coautoratului, atata timp dit, In condipile 1n care a fost

conceputa executarea infractiunii, din punct de vedere obiectiv, activitatea

celuilalt i.nculpat, care a pus victima in imposibilitate de a se apara, s-a

'invederat indisp~nsabila comiterii omorului, iar, sub aspect subiectiv, acest

inculpat a prevazut rezultatul produs, moartea victimei, ~i a acponat

nemijlocit pentru realizarea lui (T.S., s . pen., dec. nr. 71/1979).

& Fapta unei persoane de a indemna o alta persoana ca aceasta, la randul ei,

sa determine 0 a treia persoana sa comita 0 fapta prevazuta de legea

penala nu constituie instigare Ia infractiunea respectiva, daca cea de-a

52 I Pluralitatea de infractori

3. SANCTIONAREA PARTICIPATJ.El PENALE

Participatia _.. 1. proprie: sistemul parificiirii pedepselor: participanpi se sanqioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor (49 NCP), la individualizarea pedepsei avandu-se in vedere criteriile prevazute de art. 74 NCP; daca unul dintre participanti este minor, acestuia i se vor aplica

masuri educative;

_.. 2. improprie: sistemul diversifici'irii pedepselor(art. 52 NCP)

a. in modalitatea intentie - culpa: participantii care au savaqit fapta cu intentic (coautorul, instigatorul, com­plicele) se sanctioneaza cu pedeapsa pe care legea o prevede pentru fapta comisa cu intenpe, iar autorul sau (co)autorul care a comis fapta din culpa, cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savar~ita din culpa, daca aceasta este incriminata ~i din culpa, in sens contrar fiind achitat;

CD OBSERVATII:

b. in modalitatea inten!ie - lipsa vinova!ie: participan!ii care au actionat cu intenpe (coautorul, instigatorul, complicele) se sancti­oneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savar~ita, iar (co)automl care a acponat fara

. vinovape va fi achitat.

1. pot fi aplicate pedepse diferite autorului ~i particip~tilor, ~i in _functie_ de importanta contributiei acestora la comiterea fapte1, legea n~~p~mand aplicarea aceleia~i pedepse, ci numai raportarea la acelea~1 lirrute de

pedeapsa prevazute de lege;

2. dadi legea prevede pedeapsa inchisorii altemativ cu pedeapsa amenzii, este posibil ca autorului sa li fie aplicatii pedeapsa inchisorii, iar unuia sau

tuturor celorlalti participanp pedeapsa amenzii.

4. IMPIEDICAREA SA V AR~IRII INFRACTJUNII DE CA TRE PARTICIPANf

I 53

v" este o cauzii generala de nepedepsire de care beneficiaza participantul la savar§irea unei infracpuni (coautor, instigator, complice) care:

[

a) dupa inceperea execuUirii ~i inainte de descoperirea infracpunii, impiedicii personal §i efectiv producerea rezultatului;

b) dupa inceperea executarii ~i inainte de descoperirea infractiunii, o denunta autoritap..!or, iar, ca urmare a interventiei acestora, este efectiv impiedicata producerea rezultatului;

v" cauza de nepedepsire este incidenta numai dadi participantu impiedidi efectiv producerea rezultatului infractiunii, fapta ramana.nd in faza ten­tativei, nu ~j atu.nci cand aCe§tia se desista;

v" cauza de nepedepsire va profita numai participantului care a impiedicat savar~irea infracpunii, ceilalti unnand sa dispunda pentru tentativa, in miisu ra In care aceasta este posibila ~i incriminatii; daca consumarea este impiedicata de un tert, top participantii vor raspunde pentru tentativa, daca aceasta este incriminata;

./ daca actele savar~ite de participant pana in momenhd impiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de legea penala, i se va aplica pedeapsa pentru aceasta fapta.

CD OBSERVATJI:

1. dacii unul dintre coautori lmpiedidi savar~irea infractiunii, ceilalp coautori, instigatori sau complici vor raspunde penal pentru tentativa, dadi aceasta este incriminata;

2. dacii instigatorullmpiedica savar~irea infraqiunii, cauza de nepedepsire va opera numai cu privire la acesta, autorul §i complicele urmand a fi tra~i la dispundere penala pentru tentativa la savar~irea infract]u.nii respective, daca aceasta este incriminata;

3. daca complicele impiedica savar§irea infracP,unii, acesta va beneficia de cauza de nepedepsire, in vreme ce autorul §i .instigatorul vor· raspunde penal pentru tentativa, daca aceasta este incriminata;

so I Pluralitatea de infractori

cu privire la locurile unde sunt instalatE,; camere de supraveghere), iar ajutorul dat la comiterea faptei o complicitate COilCOmitentii (de exemplu, asigurarea supravegherii zonei pentru a informa hotul aflat In locuinta pentru a · fura dadi se intorc acasa proprietarii ori daca exista vreun

echipaj de politie in zona);

../ inlesnirea sau ajutorul acordat sau promisiunea ca va primi, dobandi sau transforma bunurile provenite din aceasta ori di va inlesni valo­rificarea lor sau ca va da ajutor faptuitorului pentru a ingreuna ori zadarnid urmarirea penaHi, judecata sau executarea pedepsei trebuind sa fie anterioare sau concomitente savar~irii faptei;

../ activitatea complicelui (licita sau ilicita) trebuie sa serveasca efectiv

autorului.

Complicitatea

- poate consta in promi­siLmea de tainuire a bunurilor provenite din savar~irea faptei preva­zute de legea penala realizata inainte sau in timpul savar~irii faptei.

Tainuirea Favorizarea faptuitorului

- consta 1n dobandirea unui - intelegerea de a-1 ajuta bun provenit din infrac- pe Hiptuitor are loc P,une ori in transformarea dupa savar~irea faptei. sau inlesnirea valorifidirii bunului, dupa savar~irea

unei fapte prevazute de lege a pen aU\, fara sa fi existat o promisiune ante-rioara autorului; - cand, dupa comiterea unui prim act de tainuire, faptuitorul promite ca va asigura valorificarea in con­tinuare ~i a altar bunuri sustrase, se va rep.ne comi­terea In concurs real a in­fracP,unii de ta.inuire cu complicitatea la infractiu­nea de furt, chiar dad\. pro­misiunea antidpata de tai­nuire a bunurilor nu a fost indeplinita.

51

CDossERVATII:

1. tentativa la complidtate nu este prevazuta de legea penala;

2. complicele acponeaza cu intenpe (direcHi sau indirecta) ori cu praeterin­tenpe;

3. ln ipoteza infractiunilor pcntru care legea prevede di autorul trebuie sa aiba 0

anumita calitate (subiect activ nemijlodt calificat), nu este necesar ca ~i

complicele sa aiba aceasta calitate;

4. numai complicele concomitent va fi luat 1n calcul pentru rep.nerea circumstantei agravate generale prevazute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trci sau mai multe persoane impreuna;

5. activitatez con•plicelui poate consta din acpuni sau inacpuni licite sau licite (prevazute eventual de Iegea penaUi);

6. se va retine complidtatea indiferent daca subiectul activ nemijlocit comite fapta 1n forma tentata, consumata sau epuizata;

7. atunci cand persoana care a realizat actele de ajutorare participa nemijlocit Ia comiterea infracpunii, nu se va retine complicitatea concomitenta, ci coautoratul;

8. nu se poate repne in concurs ideal complicitatea Ia o iniractiune ~i tainuirea bunului provenit din aceasta;

9. nu se poate retine 'in concurs ideal complicitatea la o infractiune .]i favo­rizarea infractorului;

10. a tat complicitatea materiala, cat ~i complicitatea moraU\ pot fi realizate fie

printr-o actiune, fie printr-o inactJune;

11. complicitatea materiali\ ~i complicitatea morala sunt posibile a tat Ia infracp­

unile de pericol, d\t ~i Ia infractiunile de rezultat;

12. daca autorul nu realizeaza niciun act de executare a faptei tipice sau dadi

savar~e~te 0 tentativa nepedepsita de legea penala, complicele nu va ras­punde penal; complicele va raspunde penal pentru complicitate Ia tentativa comisa de autor, In cazulln care autorul s-a desistat ori a lmpiedicat pro­

ducerea rezultatului, intrud\t cele doua cauze de nepedepsire a autorului produc efecte numai i11 perSVIl(l/11, llll in rem ~i, prin urmare, nu se d\sfrfmg

asupra participanP,lor.

48 Pluralitatea de infractori

./ 1n ipoteza infracpunilor pentru. care legea prevede di autorul trebuie sa aiba o anumita calitate (subiect activ nemijlocit calificat), este necesar ca

top coautorii sa aiba aceasta calitate;

./ 1n situatia faptelor in al caror conpnut constitutiv intra un mobil sau scop special, este necesar ca toti coautorii sa actioneze avand acela~i mobil, respectiv in realizarea aceluia~i scop.

CD OBSERV ATIE: nu este posibil coautoratulla infracpunile omisive proprii, la iniraqiunile de obicei, Ia cele cu autor exclusiv sau in cazul pluralitapi

naturale sau constituite.

D. Instigatorul

,/ presupLme determinarea cu intentie a unei persoane Ia savar§irea unel

fapte prevazute de legea penaHi (art. 47 NCP);

./ instigarea trebuie sa fie urmata de efectuarea de catre eel instigat a eel pupn unei tentative; se va retine existenta instigarii ~i in situaFa In care autorul beneficiaza de cauza de nepedepsire a desistarii ori a !mpie­

dicarii producerii urmarii socialmente periculoase;

./ noul Cod penal a remmtat Ia incriminarea instigarii neurmata de exe­cutare sau urmata de realizarea unei tentative nepedepslbile. Astfel, dadi autorul nu reallzeaza niciun act de executare a faptei tipice sau daca tentativa sav~r§ita nu este pedepsita de legea penala, instigatorul nu va raspunde penal; daca insa autorul nu raspunde penal pentru fapta ramasa ln forma tcntata ca urmare a deslstarii sau 1mpiedid1rii pro­ducerii rezultatului, instigatorul va raspunde pentru tentativa, cu exceptia cazului in care beneficlaza el insu;;i de cauza de nepedepsire a

!mpiedidirii comiterii faptei.

CD OBSERVATII:

1. activitatea instigatoru lui este lntotdeauna anterioara adoptarii rezolupei

infracponale de ditre eel instigat;

2. dadi activitatea instigatorului este ulterioara adoptarii rezolupei infrac­ponale, fapta nu reprezinta instigare, ci complicitate morala;

49

3. este posibila atat instigarea la complicitate, dit ~i complicitatea la instigare;

4. coinstigarea presupune cooperarea (simultana sau succesiva) a mai multor persoane la instigare;

5. In cazul instigilrii succesive, este necesar ca eel instigat sa fi luat rezolutia infraqionala dupa activitatea de determinate a h1turor coinstigatorilor, intrucat, daca rezolupa infracponali:'i a fost !nsu~ita dupa actiunea primului instigator, ceilalp vor avea calitatea de complici morali;

6. daca mai multe persoane actioneaza independent unele de altele pentru a dete·rmina savar~irea W1ei infractitmi, nu se va reline existenta coinstigarii, ci a unui concurs de i.J.i.stigari;

7. instigatorul nu va fi luat in calcul pentru retinerea circumstantei agravate generale prevazute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane lmpreuna;

8. instigarea este posibila atat Ia infracpunile comise din culpa (cand se va retine participa~ia improprie), cat ~i Ia infractiunile savar~ite cu intenpe sau praeterinten~e;

9. instigatoml trebuie sa actioneze cu intentie directa sau indirecta, iar nu din culpa;

10. dad\. instigatorul participa aHituri de autor la savar;;irea infracpunii, insti­garea este absorbita In autorat sau coautorat;

11. in ipoteza infractitmilor pentru care legea prevede Ca autorul trebuie Sa aiba o anumWi calitate (subiect activ nemijlocit calificat), nu este necesar ca instigatorul sa aiba aceasta calitatc.

E. Complicele

./ persoana care, cu intentie (directa sau indirecta), i11les11e§te sau ajutti in orice mod (material, moral) Ia savar~irea unei fapte prevazute de legea penala ori care promite, inainte sau in timpul savar~irii faptei, ca va primi, dobfiudi sart trmzsfonna bunuri/e provenite ·din aceasta ori cii va fnlesni valorificnrea lor snu cii vn da ajutor faphtitomlui pentru a lngreuna ori

. zadarnici urmarirea penaHi, judecata sau executarea pedepsei, cluar daca dupa savar~irea faptei promisiunea nu este lndeplinita;

./ lnlesnirea comiterii faptei constituie o complicitate mzterioaril (de exemplu, procurarea de bani sau de arme pentru a asigura succesul activitapi infrac~ionale, predarea de catre un angajat al unei band de d~cumente

46 I Pluralitatea de infractori

E2.

3.

4.

intre participanti sa existe o legatura subiectiva;

contmutul infractiunii sa nu presupuna comiterea faptei de mai multe persoane;

fapta sa constituie infracpune (consumata sau tentativa), fund necesar ca eel putin unul dintre participanp sa fi comis fapta cu vinovatie.

CD OBSERV A "fll:

1. este posibilii participa~ia penala la pluralitate constituita;

2. plangerea prealabila formulata fata de unul dintre participanti este consi-derata a fi formulata §i fata de ceilalti participanp. _,

2. PARTICIPATIA PENAL.\

A. Principalele fonne ale participapei penale

Participatie: ~ 1. propric: toti participanpi actioneaza cu aceea§i

~ forma de vinovatie;

2. improprie: unii parttetpanti acponcnza cu mtentie, iar altii din culpa sau fara vinovatie.

Participape: ~ 1. principalif: au tori, coautori;

2. sectmdarif: instigatori, complici.

CD OBSERVATII:

1. participatia improprie poate fi retinuta Ia toate formele de participatie (coautorat, instigare, complicitate);

2. formele secundare ale participapei penale sunt absorbite in cele principale. (instigarea absoarbe actele de complicitate Ia aceea§i fapta; autoratul absoarbe actele de instigare/complicitate Ia aceea~i fapta);

I 47

3. data §i locul savar§irii infractiunii se analizeaza prin raportare Ia momentul ~i locul savar§irii faptei de autor, neprezentand importanta data/locul cand/unde au fost efectuate actele de instigare sau complicitate.

B. Autorul

./ persoana (fizidi sau juridica) care si'fvfir$e$te in mod nemijlocit o actiune sau inactiune concreta prevazuta de norma de incriminare (autor material);

./ autorul nu este participant la comiterea infractitmii, adica nu savar§e§te fapta prevazuta de Iegea penala in mod mijlocit.

CD OBSERVATIE: Ia participapa proprie autorul savar!;ie;;te fapta numai cu intenpe directii/indirecta sau cu praeterintentie, iar in ipoteza participatiei penale improprii autorul savar~e~te fapta din culpa ori fara vu1ovatie.

C. Coautorii

./ persoanele care si!vfir$esc nemijlocit aceea;;i fapta prevazuta de legea · penala;

./ coautorii participa, ocazional, in baza unei legaturi subiective anterioare sau concomitente executarii activitapi infracponale, Ia savar§irea aceleia;;i fapte tipice;

./ fiecare coautor va raspunde pentru rezultatul final al actelor conjugate, chiar dadi, privite individual, acestea nu erau de natura a-1 produce;

./ nu este necesar ca top coautorii sa fie prezenti la locul savar~irii

infractiunii;

./ in cazul u1fractiunilor complexe, coautorii pot comite acte de executare diferite corespunzator actitmilor ce constituie elementul material al faptei penale;

./ la mfracpunile continue, actele de coautorat pot interveni pe tot parcursul desfa~urarii activitatii infracponale, pana la momentul epuizarii acesteia;

./ in cazul infracpunilor continuate, nu este necesar ca toate actele de executare sa fie comise in coautorat, participarea penala putand exista ~i numai pentm o parte din actele de executare;

44 I Formele ~i fazele infrac~iunii inten~ionate

direia au fost comise. Constituie un asemenea act de executare - al infracpunii de furt calificat- fa pta inatlpatului care, intr-o seara, a patnms prin efracpa incuietorilor intr-o baraca a unui §antier de constmcpi, fii.nd surprins de muncitori in timp ce, folosindu-se de o lanterna, diuta printre hartii. Aceasta fapta este un act de executare care vade§te scopul ill vederea diruia fusese facut sau, cu alte cuvinte, care lasa sa se vada limpede legatura cu i.nfracpunea de furt pe care inculpatul se hotarase sao comita (C.A. Bucure~ti, s. a IT-a pen., dec. pen. nr. 44/1997).

& Pentru a beneficia de efectele desistarii, este necesar sa fie illdeplinitc doua condi,tii, §i anume: pc de o parte, atitudinea inculpatului sa fie suficienta prin ea insa§i, fara concursul unor cauze exterioare, pentru a zadamici consumarea infractiunii, iar, pe de alta parte, i.nculpatul sa fie convins di desistarea sa constituie unin1l factor care impiedica desavar§irea execu­tarii. Aceste conditii nu sunt 'indeplinite in cazul in care, pe de o parte, inculpatul a parasit incinta magaziei apal\inand partii vatamate fara a lua bunurile, pentru motivul ca a fost vazut de un martor, §i pe de alta parte, chlar dadi a renuntat in cele din urma Ia btmurile sustrase §i partea viHa­mata nu a fost prejudiciata prin luarea acestora, !ipsa ttnei pagube nu se datoreaza voin!ei inculpatului, ci !mprejurarilor di acesta nu a gasit ill magazia ill care a intrat bani sau alte bunuri u§or valorificabile ~i ca a fost vazut de di.tre martora menponata (C.A. Cluj, s. pen., dec. nr. 55/2007).

& in cazulln care, in timpul duratei unei infrac~iuni continue, se adopUi mai multe legi penale, fapta sc incadreaza potrivit legii in vigoare Ia data cand activitatea infractionaUi s-a 'incheiat, iar nu potrivit legii sub imperiul d ireia a inceput §i a durat o perioada de timp (I.C.C.J., s. pen., dec.

nr. 2570/2005).

I

l I l .

I

FI~A nr. 5 PLURALITATEA D.E INFRACTOR!

I. PARTEA TEORETICA

1. FORMELE PLURALITA Til DE INFRACTOR! '

A. pluralitate naturalii (necesarii): cand, prin natura sa, 0

L......., infracptme presupune comiterea sa de ditre doua sau mai multe persoane; - fiecare participant are calitatea de au tor; - nu este necesar ca toti autorii sa actioneze cu vi.novapa cemta de nonna de incriminare sau sa raspunda penal; .

B. pluralitate constitnitii (legalii): asocierea mai multor per-soane (ce pupn trei) In vederea savar;;irii unor infractiuni· . ' - este ncccsar ca gruparea sa aiba stmctura ie~arhidi §i o con-

ducere care a~igura coordonarea activita~ii grupului;

...... - toate persoanele vor raspunde in calitate de autori; - va exista indiferent daca s-au comis sau nu faptele ill ve-

derea carora a fost constituiHi; dadi acestea au fost comise, se va retine existenta conntrsului;

I w -C. pluralttatea ocazwnala- parhctpatia penala. I

../ Condi~iile participati,ei penale:

r .1. savar§irea faptei prevazute de legea penala de catre mai multe persoane (coautori, instigatori sau complici);

'

42 I Formele ~i fazele infractiunii inten~ionate

--+j4. Infracpunea £apt consumat

1. in funcpe de momentul consumarii infracpunii, poate fi:

1. de rezultat: in momentul producerii rezultatului prevazut de norma de incriminare;

2. de pericol abstract: in momentul realizarii actiunii sau inacpunii descrise de norma penala, din acel moment producandu-se ~i starea de pericol pentru valoarea sociala OCI"Otita;

3. de perico_l concret: in momentul in care starea de pericol s-a produs efectiv.

CD OBSERVATII:

1. din momentul consumarii infracpunii, toate actele comise in cadrul fazelor anterioare (actele de pregatire, tentativa) se subsumeaza infractiunii consumate care le absoarbe;

2. odata consumata infracpunea, nu mai poate reveni intr-una din fazele anterioare, indiferent de atjtudinea Hiptuitorului;

3. in funcpe de momentul consumarii infracpunii se determina: legea apli­cabila, terrnenul de prescripp.e a raspunderii penale etc.;

4. de regula, rnomentul consumarii coincide cu momentul epuizarii, cu .exceppa infracpunilor cu durata de consumare.

~ Epuizarea infractiunii: este momentul final al consumarii infraqiunii, cand, din cauza continuarii activitatii infractionale ori augmentarii rezul­tatului, se produc ultimele unnari ale infracpunii.

I 43

CD OBSERVATJI:

1. In cazul infractiunilor cu durata de consumare (infracpunile continue, continuiltc, de obicei, de simpla repetare sau progrcsive), se face clistinctie 'intre momentul consumarii, respectiv eel al epuizarii, care insa face parte tot din stadiul infractiunii fapt consumat; in raport de momentul epuizarii se va determina aplicarea legii penale in timp, a legii de arnnistie/gratiere etc. ('i'n cazul infractiunii continue, continuate, de obicei, de simpla repetare);

2. in cazul infracpunii progresive, legea aplicabiUi este cea de la momentul comiterii activitatii infraqionale (momenh1l consumarii infractiunii), iar nu cca de la momentul producerii rezultatului (epuizarii infracpunii).

_.-

II. PARTEA PRACTICA.

,& Spr~ deosebire de tentativa, actele preparatorii, de§i se inscriu ~i ele in pe­rioada externa a activitatii infractionale, se caracterizeaza prin desfa~u­rarea unor actiuni de pregatire a executarii propriu-zise a activitatii infrac~ionale, pregatire matcriala (cum este cazul procurarii unor mijloace ce urmeaza a fi folosite Ia savar~irea infracpunii) sau, dupa caz, morala. Specific acestei faze este faph•l di nu se executa actiwu ce contureaza elementul material a! 1aturii obiective, ci doar activitati menite sa prega­teasca executarea. In notiunea de , tentativa" nu pot fi cuprinse numai acpunile prevazute de verbu111 rege11s, caci aceasta ar restrange prea mult sfera actelor de cxccutarc, ci ~i acele actiuni anterioare sau concomitente cu actiunea tipidi elemenhtlui material, legate nemijlocit de aceasta ~i care sunt angajate in mod neechivoc In sensul savar~irii faptei (C.A. Bucure~ti,

s. a Il-a pen., dec. nr. 1388/2002).

,& Momentul initial a! tentativei este marcat de inceputul tmui act de exe­cutare. Actele de executare sunt acclc acte care au aptih1dinea sau capa­citatea, prin ele insele sau raportate la lmprejurarile in care au fost e£ech1ate, de a ,trada" sau ada In vileag rezolutia infrac~onala In vederea

40 I Formele ~i fazele infraqiunii intentionate

CD OBSERV ATII:

1. limitele legale ale pedepselor complementare nu stmt reduse ca urmare a retiJ1erii tentativei; totu~i la individualizarea pedepselor complementare se va tme seama de pedeapsa aplicata ca urmare a reducerii limitelor de

pedeapsa;

2. se va aplica pedeapsa prevazuta de lege pentru infractitmea consumata

atunci cand fapta dimane 1n faza tentativei, dar sc produce praeterin­tentionat rezultatul mai grav prcvazut de lege [art. 36 alin. (3) NCP].

./ Cauze de nepedepsire a tentativei

CD OBSERV A Til: NU se refera Ia situatiile 1n care tentativa nu este incri­

minata, ci la cazurile 1n care autorul a comis o tentativa pedepsibila, insa

aceasta nu se pedepse~te datorita interventiei unei cauze de nepedepsire a

acesleia (desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului).

--. A. Desistarea: actul de executare sa fi fast 1ntrempt 1n mod voluntar de faptuitor (fie printr-o omisiune, fie printr-o comisiune) 1nainte de

descoperirea faptei ;;! urmarea socialmente periculoasa sa nu se produdi.

CD OBSERVATII:

1. este aplicabila numai in ipoteza tentativei imperfecte;

2. intreruperea . actului de executare nu. trcbuie sa fie urmarea unei constrfmgeri (fizice sau morale) sau a unui obstacol de neinlaturat;

3. este necesar ca toti coautoril sa se fi desistat; daca numai unul dintrc coautori s-a desistat, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire;

4. complicii sau instigatorii la infractiune nu vor profita de desistarea auto­rului, cauza de nepedepsire avand caracter personal; pentm a beneficia de cauza de impunitate, complicele sau instigatorul trebuie sa lmpiedice consumarea infractiunii in conditiile art. 51 NCP;

s. daca actele !ndeplinite pana in momentul desistarii constituie o alta infrac­tiune, se aplica pedeapsa DUmai pentru acea infractiune (acte de executare

calificnte);

I

i j

'

I 41

6. este necesar ca desistarea sa fi intervenit 1naintc de descoperirea faptei (cunoa~terea acesteia de catre victima sau de catre terti ori de ditre auto­ritati, chiar dad\ faptuitorul nu este cunocut).

-+ B. Impiedicarea producerii rezultatului se poate realiza prin:

\

i) irnpiedicarea voluntarii §i eficimta de catre autor a producerii urmarii socialmente periculoase a faptei prevazute de norma de incriminare, dupa executarea in intregirne a activWipi infracti­onale $i fnninte de descoperiren fnptei;

ii) lncuno$tillfarea volrmtarii a nutoritiitilor de ciitre autor, dupii exe­cu tarea /11 fntregime a activitiftii inji·acfi,male $i fnailzte de descoperiren faptei, a~~fel l11cnt consumaren sii poatii fi lmpiedicafti (estc necesar en lmpiedicnrea producerii rezultatului de ciitre nutoritiifi sa fie eftcientii).

CD OBSERV A 'fll:

1. impiedicarea producerii rezultatului nu se confunda cu lnlaturarea rezul­tatului sau a consecintelor infractiunii, care se situeaza ulterior consumarii infractitmii;

2. poate interveni numai in cazul tentativei pcrfcctc;

3. este necesar ca toti coautorii sa fi 1mpiedicat producerea rezultatului; dadi. numai unul dintre coautori a impiedicat producerea rezultatului infrac­ponal, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire;

4. complicii sau instigatorii la infractiune. nu vor profita de lmpiedicarea producerii rezultatului realizata de autor, cauza de nepedepsire avand caracter personal; pentru a beneficia de cauza de impunitate, complicele sau instigatorul trebuie sa impiedice consumarea infractiunii in conditiile art. 51 NCP;

5. daca actele indeplinite pana in momentttl impiedidirii producerii rezul­latului constitu:ie o alta infractiune, se aplica pedeapsa numai pentru acea infrac\iune (ncte de executare cnlificntr.:).

__. C. Efectele desistii.rii §i impiedicarii producerii rezultatului: ~ 1. inlatura raspunderea penala, iar nu caracterul penal al faptei;

2. daca actele 1ndeplinite pana 'in ~omentt1l desistarii(unpiedidirii producerii rezultatului constitt1ie infractiune, se aplidi pe­deapsa pentru acea infractiunc.

38 Formele ~i fazele infraqiunii intenJionate

t ~ - 4. infracpunile de consumare anticipata;

I 5. infracpmUle din culpa sau praeterintenponate.

1. imperfectii (intrerupta, neterminata): actul de executare nu este finalizat fie din vointa autorului, fie din cauze exterioare.

Ci)osSERVATJI: 1. este posibila atat la infracpunile de pericol, cat §i la cele de rezultat; 2. la unele infracpuni de rezultat nu este posibila tentativa perfecta (de exemplu, act sexual cu un minor); 3. per~te drept cauza de nepedepsire numai desistarea.

2. perfectii (terminatii): actul de executare a fost finalizat, dar rezultatul prevazut de norma de incriminare nu s-a produs.

Q) OBSERV ATII: 1. este posibila numai la infractiunile qe rezultat §i de pericol concret; 2. permite drept cauzii de nepe­depsire numai lmpiedicarea producerii rezultatului.

B. Tentativa ____:__.

1. idonee (periculoasa) Conditii:

a) sa existe intentia directa sau indirecta a Hiptui­torului de a savar§i 0 infractiune;

b) intenpa de a savar§i 0 infracpune sa fi fost pusa 1n executare;

c) actele de executare sa fi fost 'intrempte sau, de§i duse pana la capat, sa nu l§i fj produs efectul din orice motive.

CD OBSERVATII: 1. este necesar ca savar~irea faptei sa fie conceputa 'in mod propriu (idoneu); 2. aprecierea caracterului idoneu al tentativei se realizeaza prin raportare la pozitia unui bonus pater falllilias, plasat In momentul savar§irii actelor de executare §i beneficiind de cuno§tintele pe care le avea faptuitorul cu privire Ia ansamblulimprejurarilor de fa pt.

CD OBSERVATII:

I 39

2. neidonee (nepericuloasa)

CD OBSERV ATII: 1. tentativa neidonee nu este o veritabilii tentativii la comiterea unei infracpuni, actele de executare neaducand atingere obiectului juridic protejat de lege; 2. consumarea faptei nu se produce fie din pricina modului eronat (absurd) in care a fost conceputii executarea, fie ca urmare a folosirii unor mijloace absolut inapte a produce urmarea sau din cauza imposibilitapi materiale de a se ajunge la rezultatul dorit.

1. tentativa nu se confunda cu fa pta putativa, ce implica acpunea faptuitorului

ett credinta eronata di fapta pe care o comite este incriminata penal;

2. a tat tentativa perfecta, cat ~i cea imperfecta pot fi idonee sau neidonee.

./ Sanctionarea tentativei

1. 1. se aplica sistemul incriminiirii limitate (numai cand legea prevede expres

aceasta) [art. 33 alin. (1) NCP] ~~ eel al diversificiirii pedepselor: pedeapsa prin-

cipala penh·u tentativa (indiferent de forma acesteia) este ettprinsa intre

jumatatea minimului ;;i jumatatea maximului prevazute de leg!? pentru infracpunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dedlt minimul general

al pedepsei [art. 33 alin. (2) NCP];

l 2. daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplid'l pedeapsa 'inchisorii de la 10 la 20 de ani [art. 33 alin. (2) NCP];

~ 3. in cazul persoanei juridice, limitele speciale ale zilelor amendii prevazute de lege pentru infraqiunea consumata [inclusiv cele majorate cu o treime potrivit

art. 137 alin. (5) NCPJ se reduc la jumatate.

FI~A nr. 4 FORMELE ~I FAZELE INFRACTIUNII

INTENTION ATE .

I I. PARTEA TEORETICA

-+j1. Faza intemii

./ cuprinde ansamblul proceselor psihice ce conduc In finalla adoptarea

rezolu~iei infractionale.

CD OBSERVATII:

1. faza intemii a infractiunii nu are relevanta penala;

2. fa.za intema a infracpunii cunoa~te trei etape: aparipa ideii infractionale (infraqiunea este privita ca fiind posibil de a fi comisa), deliberarea (analiza avantajelor, riscurilor ori a costurilor corniterii infractiunii) ~i luarea hota­rarii (eventual creionarea unui plan de cornitere a infracpunii). Aceasta faza

a infraqiunii nu este incriminata.

-+j2. Actele de pregiitire

./ sunt actele materiale sau intelectuale, licite sau Hicite, savar§ite numai Cll intentie §i care au Ca scop faciJitarea savar~irii infractiunii.

CD OBSERVATII:

1. actele preparatorii nu se lncadreaza 1n situatiile ce intra in elementul

material al infractiunii;

2. In principiu, corniterea unei infractiuni nu implica mtotdeauna efectuarea

de acte de pregatire;

I 37

3. ca regula, nu au relevanta penala, exceppe facand situatiile in care actele de pregiitire sunt asirnilate unei tentative pedepsibile ori constituie infractiuni consurnate de sine statatoare;

4. In ipoteza in care actele de pregiitire nu sunt efectuate de infractor, ci de o alta persoanii, acestea pot avea natura unor acte de complicitate anterioa,rii, in miisura in care au fast folositoare infractorului la comiterea faptei; cand actele de pregatire sunt comise chiar de autorul infraqiunii, a<.-estea vor fi absorbite in continutul infraqiwili;

5. un act ce ar putea avea drept consecinta directii §i imediata consumarea infractiunii comis CLt intentie va constitui o tentativa la infracp1.me, iar nu un act de pregatire.

-13. Tentativa

./ Conditii [art. 32 alin. (1) NCP] '( 1. punerea in executare a intenpei de

a siivar~i infractiunea;

2. actul de exeCLttare Sa fie intrerupt sau, de~i a fost dus pana la capat, sa nu fi prod us rezultatul socialmente periculos.

lCD OBSERVATII:

1. tentativa este o infractiune autonoma;

2. pentru a se retme extstenta une1 tentative m cazul mfractiunu complexe, este necesar sa existe un lnceput de executare a acpunii-rnijloc.

./ Nu este posibilii tentativa la:

11. infractiunile omisive proprii;

2. infractiunile de obicei sau de simplii repe­tare;

3. infraqiunile de executare promptii savar~ite prin viu grai;

34 I Con~inutul generic al infrac~iunii

Alte modalitiiti ale culpei: in agenda - este culpa ce se refera la o acp.une;

in omitendo- este culpa ce se refera Ia o omisiune;

connmii, cand rezultatul este urmarea activitap.i culpabile atat a faptui­torului, cat ~i a persoanei vaHimate (pietonul care traverseaza strada printr-tm loc nepermis este acddentat grav de catre un conducator auto

neglijent care circula cu viteza excesiva);

concurentii, cand rezultatul se datoreaza activitatii culpabile a mai multor persoane.

../ Constatarea absentei culpei de catre instanta penala nu constituie un impediment la exercitarea acpunii civile in fata instantei dv:ile in scopul repararii prejudici~lui produs prin fapta ilidta fata de dispozipile art. 1365 NCC.

CD OBSERVATII: .·

1. culpa pqate fi retinuta atat in cazul infractiunilor de pericol, cat ~i al celor de rezultat;

2. nu se va putea repne comiterea faptei din culpa (cu prevedere), ci cu

intentie indirecta, daca aprecierea faptuitorului ca fapta nu se va produce nu se bazeaza pe temeiuri obiective sau rezonabile, d pe hazard;

3. in ipoteza In care nicio persoana nu putea sa prevada rezultatul faptei, se va repne cazul fortuit;

4. dadi autorul (persoana nespecializata) nu a prevazut rezultatul faptei ~i nici

nu putea fata de pregatirea sa, insa o alta persoana (cu o spedalizare in domeniul in care se comite fapta) putea sa o prevada, nu se va repne nici culpa (Hira prevedere), dar nici cazul fortuit; in doctrina se mai retine

existenta culpei i11 agcndo (prin actiune) sau i11 omitendo (prin inactiune);

5. in cazul culpei cu prevedere, faptuitorul prevede atat · o urmare (licita/ilicita) dorWi, cat ~i o urmare ilicita neurmarita sau neacceptata;

6. p otrivit art. 16 alin. {6) teza a Il-a NCP, fapta (actiune sau inaqiune) comisa din culpa este infractiune numai atunci cand in lege se prevede in mod expres aceasta.

I 35

5.2.3. Praeterintentia [intenpa d.epa~ita­art. 16 alin. (5) NCP]

a. intenpa (directii sau indirectii) in raport cu rezultatul prevazut ~i urmarit sau acceptat in urma co­miterii acpunii sau inacpunii pre­vazute de legea penala;

../ in structura praeterintentiei va exista:

b. culpa (cu sau fiirii prevedere) - in raport cu rezultatul mai grav produs.

CD OBSERVATII: nu toate infracpunile progresive sunt comise cu praeterin­tenpe.

4. Mobilul §i scopul infracpunii

CD OBSERVATII:

a. Mobi/ul: elementul (sentiment, interes) care 1-a determinat pe Hiptuitor sa comita

infractiunea; lipsa oricarui mobil poate fi un indiciu a! starii de iresponsabilitate;

-~' poate fi prevazut de Iegiuitor fie ca element constitutiv a! infractiunii, fie ca element al formei agravate a infrac­tiunii, fie ca circumstanta agravanta general a;

b. Scopul: finalitatea urmarita prin comiterea faptei prevazute de legea penala;

-~' poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv a! infractiunii, fie ca element al formei agravate a infractiunii.

1. in absenta prevederii in norma de incriminare, mobilul ~i scopul infractiunii

nu afecteaza existenta infractiunii, putand fi avute in vedere insa Ia individualizarea pedepsei;

2. n u prezinta importan~a daca scopul prevazut de legea penala §i care a fost urmarit de faptuitor a fost a tins sau nu.

32 I Confinutul generic al infraqiunii

CD OBSERVATII:

1. dovedirea raportului de cauzalitate se impune numai in cazul infractitmilor de rezultat ~i al cclor de pericol concret;

2. in cazul infract1w1ilor de pericol abstract, legiHura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei (ex re);

3. daca rezultahtl infractional este precedat de o pluralitate de acpuni sau inactiuni, trebuie determinat care dintre acestea au dus la producerea rezultahtlui.

5.2. Latura subiectiva

../ constituie unul dintre elementele constitutive ale infractitmii, fiind inclusa in trasatura esentiaHi a tipicitapi.

5.2.1. Intenpa [art. 16 alin. (3) NCP]

a. directii

b. indirectii (eve11tualii)

1. element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei; prezinta importanta varsta, dezvoltarea ~i experienta de viata a faptuitomlui;

2. element volitiv: faptuiton.tl urma­re~te producerea urmarii socialmente periculoase.

1. element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei; prezinta importanta varsta, dczvoltarea ~i experienta de viata a faptuiturului;

2. element volitiv: Hiptuitorul nu urmare~te producerea urmar:ii social­mente periculoase, dar o acceptii.

I 33

! OBSERVATJI:

1. in cazul intentiei indirecte, Hiptuitorul prevede eel pupn: o urmare pe care o dore~te (prevazuta sau 11u de legea penala) ~i o urmare prevazuta de legea penala, pe care nu o dore~te, dar o accepta;

2. daca urmarea nedorita, dar acceptata, este inevitabiUi, intenjia · nu este indirecta, ci directa;

3. in doctrina se mai retin ~i alte clasificari ale intentiei pe langa cea legala: a. simpUi. sau calificata (legea prevede un scop special); b. initiala (rezultahtl faptei este prevazut de la inceputul activita\ii infracponale) sau supravellitii (rezultatul faptei este prevazut pe parcursul comiterii acesteia); c. spontanif (repentinif) - cand rezolutia infractionala este luata intr-o stare de tulburare sau emotie ~i aceasta este pusa in executare de 1ndata sau intr-un timp scurt - sau premeditatii (rezolutia infracponala este pusa 1n executare dupa un interval mai indelungat de timp); d. determinatii- cand faptuitorul are repre­zentarea unui anumit rezultat al faptei sale - sau a/ternativii - cand faptui­torul l~i· reprezinta mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea

produce alternati v;

4. in ipoteza comiterii faptei cu intenpe premeditata, nu este intotdeauna necesar ca faptuitorul sa fi facut ~i actele de pregatire;

5. legea nu prevede un tratament sanctionator special infractiunilor comise cu intentie indirecta, insa determinarea modalitatii intenpei cu care a fost

comisa fapta poate prezenta relevanta in procesul de individualizare judiciara a pedepsei ori a executarii pedepsei.

5.2.2. Culpa [art. 16 alin. (4) NCPJ

a. cu prevedere (11$Uritlfii): faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, fara sa II urmareasca ~i fara sa-l accepte, considerand fara temei ca acesta nu se va putea produce; prezinta importanta varsta, dezvoltarea ~i expcrienta de viata a faptuitorului;

b. fiirii prevedere (gre$ealii): H\ptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, de~i trelnrin ~i putea sa-l prevada; obligaP,a de prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiectiv, prin raportare Ia un lll11711S paterfamilias; prezinta importanta varsta, dezvoltarea ~i expericnta de viata a faphtitorului. '

30 I Confinutul generic al infraqiunii '

CD OBSERV A TJI:

1. nu exista infracpuni fara subiect pasiv;

2. subiectul pasiv nu se confunda cu persoana prejudiciah'i prin infractiune;

3. nu poate fi subiect pasiv al infraqiunii o persoanii decedata (de pildii, in cazul infractiunii de profanare de morminte) sau un animal;

4. varsta subiectului pasiv al infracpunii poate prezenta importantii pentru repnerea comiterii unor infracpuni (de exemplu, actul sexual cu un minor, relele tratamente aplicate minorului, coruppa sexuala etc.) ori in ipoteza retinerii unor variante agravate ale unor infractiuni.

3. Locul sau timpul siivar~irii infracpunii v" poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infracpunii, fie

ca element circumstanti al agravant sau atenuant.

4. Situa~ia premisa v" preexistenta Ia tmele infractiuni a tmei situapi de fapt sau de drept

prevazuta de norma penala pe care se grefeaza fa pta penala.

5. Continutul constitutiv al infractiunii

___.. 5.1. Latura obiectiva

---+ 5.1.1. Elementul material: v" actul de conduita interzis prin ·norma penala: aqiune (un singu r

act sau prin mai multe acte de executare) sau inaqiune (daca exista o oblig~pe legala sau convenj:ionala d~ a nu ramane in pasivitate);

v" norma penala poate sa incrimineze o singura acptme sau inacpune infracj:ionalii ori mai multe acj:iuni sau inacj:iuni alternative pentru realizarea laturii obiective (rea1izarea mai multor variante ale elementului material nu ·conduce Ia rej:inerea unui concurs de infraqiuni);

v" ill funcj:ie de elementul material, infracpunile pot fi: a . comisive; b. 0111isive proprii: omisiunea de indepli.ni 0 aqiune impusa

de norma pen a Ia; c. omisive- i111proprii (comisive pri11 omisilme): omisiunea de a

impiedica producerea unui rezultat socialmente peri­culos pe care· faptuitorul avea obligapa de a-11mpiedica.

I t

I ~

t •

31

I OBSERVATII:

1. infracpunea comisivii de rezultat Se COnsidera savar~itii ~i prin OffilSltme, cand exista o obligape legala sau contractuala de a acpona (obligap.e de rezultat sau de mijloace) sau cand autorul omisiunii, printr-o acpune sau inaqiune (licita sau ilicita) anterioara, a creat pentru valoarea sociala protejata o stare de pericol care a mlesnit producerea rezultatului;

2. infracpunile comisive pot fi atat infracj:iuni de rezultat, cat ~i infraqiuni de peri col.

---+ 5.1.2. Urmarea imediata ./ starea de pericol sau modificarea fizidi a realitaj:ii lnconjuditoare

produsa· prin acpunea sau i.nacpunea incriminata de legea penala;

./ In funcpe de urmarea imediata, infracpunile pot fi.: ~ i. de rewltnt (mnterinle): produc un rezultat material;

2. de pericol (jornznle): produc o stare de pericol pentru valoarea protejata de lege (de exemplu, infracpunea de p resiuni asupra justitiei).

CD OBSERV A TIE: infractiunile de pericol pot fi: a. ric pericol COI!Cret: trebuie dovedit ill COI!Creto ca fapta era susceptibiJa sa genereze un pericol; b. de pericol nbstrnct: starea de pericol este prezumata ope legis ~i nu trebuie dovedita.

---+ 5.1.3. Legatura de cauzalitate ./ raportul cauza-efect ce trebuie sa existe intre elementul

material al infracpunii ~i urmarea. imediata a acesteia; ./ se apreciaza in general prin raportare Ia teoria echivale11tei

conditiilor: reprezinta cauza orice actiune sau inactiune in absen~·a careia rezultatul nu s-ar £i prod us.

28 Con!inutul generic al infraqiunii

l (factontl volltiv) - In cazul In care se retine irespon­sabilitatea · faptuitorului, fa pta va fi tipica, 'insa nu va fi imputabila.

b. Persoana juridici!., subiect activ al infraqiunii: ../ raspunderea penala a persoanei juridice este: generala,

directa, pentm fapta proprie; ../ nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a

contribuit la savar§irea aceleia§i fapte, 'insa nu este condiponata de identificarea acesteia;

../ pentru ca o persoana juridica sa poata fi subiect activ a! infractiunii, trebuie lndeplinite urmatoarele condipi: 1. sa existe 0 entitate cu personalitate juridica; 2. per­soana juridica sa nu fie exceptata de lege de Ia ras­punderea penala (imunit_ate de jurisdiqie penala a persoanei juridice); 3. persomca juridiet1 sii fi siivfir$it o infractiwze: 1) In renlizaren obiecfllllli de actiz,itate al per­svmzei juridice (infractiunea trebuie sa se afle in legatura directa cu activita~ile desfa§mate pentru realizarea obiectulu.i principal de activitate a! persoanei juridice ori cu politica societara a acesteia) sew 2) fn interes11l persoimei juridice (infraqiunea trebuie savar~ita pentru obpnerea unui beneficiu ori pentru a fi evitata o pier­dere sau un alt efect negativ), chiar daca fapta nu este comisa in realizarea obiectului de activitatc (de pilda, o societate comerciala savar§e~te 0 infraqiune de cum­parare de influenta in vederea obpnerii tfnor foloase materiale) ori 3) In numele persoanei j11ridice, chiar daci3 fapte\(;; HU SU11t Savar~ite in reaJizarea obiectuJui de activitate al persoanei juridice sau nu sunt susceptibile de a aduce un profit acesteia (de pilda, de un prepus, rcprezentant ori mandatar a! acestei); 4. infrac~iunea sa fie comisa de persoana juridica ca urmare a unei hotad'tri adoptate In cadrul acesteia sau a neglijentei acesteia (aceasta conditie se va analiza prin raportare Ia activitatea organclor de conducere de drept sau de fapt ale persoanei juridice);

../ nu raspund penal: statui ~i autmitatile publice (Parla­mentul, Pre~edintele Romaniei (privit ca institutia prezi­dentiala), Guvemul, administrntia publica centrala de specialitate sau !ocala, autoritatea judecatoreasca.

I I I

I l ~ [ t [ ' '

29

CD OBSERVATII:

1. societatea comerciala dizolvata ~i at1ata 'in procedura de lichidare i~i pas­

treaza personalitatea juridica, putand fi subiect activ al infractiunii;

2. 'in cazul pierderii personalitapi juridice prin fuziune, absorbpe sau. divizare

intervenita dupa comiterea infracpunii, raspunderea penala ~i consecintele

acesteia se vor angaja: a) In sarcina persoanei juridice create prin fuziune; b) in

sarcina persoanei juridice absorba11te; c) in sarcina persoanelvr juridice care au

fost create prin divizare sau care au doblindit fractiuni din patrimoniul persomtci divizate;

3. nu este necesar ca fom1a de vinovatie a persoanei juridice sa coincida cu

cea · a persoanei fizice care a contribuit Ia comiterea faptei; implicit, ~i

infractiunile imputate persoanei juridice, respectiv persoanei fizice, pot fi

diferite;

4. noul Cod penal a restrans imunitatea penala a institutiilor publice numai

pentru infractiunile savar~ite in exercitarea lU1ei activitati ce nu poate face

obiechtl domeniului privat [ar t. 135 a lin. (2) NCP]; astfel, institutia publica

va raspunde penal pentrtl infractiunile savar~ite 'in exercitarea unei acti­

vitati ce poate face obiechli domeniului privat ~i pe care o poate desfa~ura

in mod legal alaturi de activitatile ce nu pot face parte din domeniul p1ivat;

5. o persoana juridica nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit

toate infractiunile pe care le poate comite o persoana fizid\ (de exemplu, o

pcrsoana juridica nu poate fi autor a! i.n.fraqiun.ii de evadare sau de

bigamie), putand fi insa participant la acestea (de pilda, o persoana juridica

poate fi complice la infractiunea de marturie mincinoasa);

6. persoanele fizice care prin faptele concrete savaq;ite angajeaza raspunderea

penala a persoanei juridice pot fi administratori sau gestionari de fapt,

prepu~i, reprezentanti etc. (noua reglementare nu prevede in mod explicit

sfera persoanelor care pot atrage angajarea raspunderii persoanei juridice).

2.2. Subiectul pasiv al infractiunii

../ tihdarul valorii sociaJe·care constituie obicctul juridic a_J infractiunii.

FI~A nr. 3 CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII

' '

I I. PARTEA TEORETICA

./ Structura contffiutului generic cuprinde ansamblul conditiilor comune tuturor con~inuturilor spedfice ale infraqiunilor, respectiv:

1. Obiectul i.n.fraqiunii;

2. Subiec~ii infraqiunii;

3. Locul ~i timpul savar~irii infrac~iunii;

4. Situapa premisa;

5. Continutul cons titutiv al infracti.uni.i.

1. Obiectul infracpunii 1.1. Obiectul juridic ../ valoarea sociaUi protejata de norma

penala careia i se aduce atingere prin savar~irea infractiunii.

1.2. Obiectul material ./ lucrul sau fiinta ·impotriva dimia se

indreapta nemijlocit actiunea sau inact}unea ce aduce atingere obiectului juridic ~i care este vatamat ori periclitat;

./ este distinct de produsul infracpunii sau de mijloacele de comitere a acesteia.

J i ~ ! '

I 27

CD OBSERVATII:

1. toate infracpuni.le au obiect juridic;

2. in funcpe de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv al infrac­tiuni.i, care este titularul valorii lezate;

3. in cazul infracti.unilor complexe, obiectul juridic secundar poate consta fie in valori juridice de aceea~i natura cu cele care constituie obiectul juridic principal, fie in valori. juridi.ce de nahtra diferita de cele care constituie obiectul juridic principal;

4. nu toate infractiunile au obiect material;

5. in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal ~i unul secundar (de pi.lda, in cazul infraqiunii de talharie);

6. in principiu, la infractiunile de rezultat, !ipsa obiectului material implidi !ipsa caracterului penal al faptei;

7. in cazul in care, de~i executarea act}unii infract}onale a fost complet efectuata, urmarea socialmente peri.culoasa nu s-a produs datorita lipsei obiechtlui material din locul unde faptuitorul credea ca se afla, se va retine savar~irea unei tentative relativ i.mproprii la infracptme.

2. Subiectii infracpunii ./ persoana fizica sau juridica care savar~e§te infractiunea, precum §i

persoana asupra direia se disfrange urmarea infracpunii.

2.1. Subiectul activ al infracpunii ./ persoana fizi.di sau juridica care a savar~it infractiunea (autor,

coautor, instigator, complice): a. Persoana fizidi, subiect activ al infracpunii:

./ persoana care a implinit varsta de 14 ani, este respon­sabila ~i a acponat in mod liber;

./ nu raspund penal: minorii sub 14 ani, precum ~i minorii cu varsta intre 14 §i 16 ani care au acponat fara dis­cemamant;

./ iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizidi a persoanei care, fie din cauza alienapei mintale, fie din alte cauze, este lipsita de capacitatea de a-~i da seama de act}unile sau inactiunile sale sau de urmarue acestora (factor intelectiv) ori de capacitatea de a fi stapana pe ele

FI~A nr. 2

......... ""L ...... E ESENTIALE ALE INFRACTIUNII

I. PARTEA TEORETICA

1. Definifia Iegala

-/ Infracpunea este fapta prevazuta de legea penala, savar§ita cu vinovape,

nejustificata §i imputabila persoanei care a savar§it-o faTt. 15 alin. (1) NCP].

2. Trasiiturile esentiale ale infractiunii

2.1. fapta sa fie prevazuta de legea penalii (tipicitatea) .

./ implica tipicitatea: corespondenta dintre fapta concreta savar;;ita de faptuitor ;;i ele­mentele stabilite de Iegitiitor · In mode lui abstract (tip) prev;hut de norma de incri­minare;

./ orice infractiune este o fapta tipica, lnsa nu orice fapta tipica constituie !ntotdeauna o infractiune, fiind necesar sa fie !ntrunite ;;i celelal te trasaturi esentiale.

2.2. Fapta sa fie ilicita (antijuridicitatea)

-/ fa pta tipica trebuie sa fie interzisa de ordinea juridica nationala;

./ este posibil ca o fapta, de;;i prevazuta de legea penala (lipica), sa nu fie ilicita, 'intrucat savar;;irea ei este permisa de 0 norma legala (cnitza justificativa).

----+ 2.3. Fapta sa fie imputabilii (imputabilitatea) . .

./ faptuitorul trebuie sa fie responsabil, adidi sa aiba aptitudinea psiho-fizica de a 'intelege semnificatia aqiunilor sau a inacptmilor sale ori a urmarilor acestora (jactorul intelectiv) §i de a fi stapana pe ele (jactoru/ volitiv);

v' chiar §i 1n cazul1n care H\ptuitorul este responsabil, nu se va putea repne imputabilitatea unei fap te tipice ;;i nejustificate decat daca acesta a cunoscut Ia momentul comiterii faptei s tarile, situatiile sau impreju­rarile de care depinde caraderul ilicit al activitatii sale ~i dad\ acesta avea posibilitatea de a se conforma preceptului nonnei de i.ncriminare.

CD OBSERVATII:

1. noul Cod penal nu mai prevede pericolul social en trilstitura esentialil a illjrac{illlzii, urmfmd ca pentm infractiunile care prezinta un pericol social concret extrem de redus ~i pentm care nu se justifica declan~area sau

· continuarea procesului penal, prin aplicarea principiului oportunitapi, procurorul sa poata dispune . renuntarea la urmarirea penala potrivit art. 318 NCPP, iar instanta renuntarea Ia aplicarea pedepsei potrivit art. SO NCP;

2. In cazullrr care se constata !ipsa unei trasaturi esentiale a in fractiunii, pro­curorul dispune clasarea, iar instcinta achitarea inculpatului;

3. potrivit noului Cod penal, vhrovatin cste su[Jsumntii 11otiunii de ,imputabili­tate"; ~e~i este enumerata de legiuitor printre trasahtrile esenpale ale infrac­tiunii, aceasta nzt co11stituie 111 fapt o triisi'itzira esentinlii distinctif, ci elementlll de facturii subiectiva din wpri11sztl 110rmei de incriminart.' (intenpa, culpa, praeterintentia) analizat In cadrul tipicitatii infractiLmii.

22 I Aplicarea legii penale in timp

CD OBSERV A TJ:E: reducerea pedepsei sau inlocuirea opereaza ~i in cazul pedepselor executate sau considerate executate la data intrarii in vigoare a legii noi mai favorabile. Aceasta aplicare va avea efecte in vii tor Ia stabilirea recidivei, interventia prescriptiei executarii pedepsei etc.

---+ B. Alte sancpuni penale

c:?

./ pedepsele complementare, masurile de siguranta, precum ~i masurile educative 11eexecutate · ~i nepreviiwte in legea noua nu se vor mai executa;

./ pedepsele complementare, masurile de siguran~a, precum ~i ma­surile educative neexecutate ~i care au coreSf!.IJ11de1lf in Jegea noua mai favorabiU\ (determinata prin raportare Ia pedeapsa principala) se vor executa in continutul ~i limitele prevazute de aceasta lege (chiar dad\ aceasta este o lege defavorabiHi sub acest aspect);

./ daca intrarea in vigoare a legii noi nu determina o modificare a pedepsei principale, legea n6ua fiind insa mai favorabila 1111111ai sub aspectul pedepselor complementare sau almi'isr.rrilor de sigurmztii, acestea se executa In continutzrl ~i limitele previizute de legen 11011i'i [art. 6 alin. (6)

NCP].

3. LEGEA PENALA TEMPORARA {art. 7 NCP)

./ legea penala temporara poate fi:

1. lege fl .. 'mporarli propric: care prevede data ie~irii ei din vigoare;

· 2. legen tempornri'i improprie: a d\rei aplicare este limitata prin natura temporara a situatiei care a impus

;

adoptarca sn.

./ se aplid'i infracpunii savar~ite in timpul ca.nd era in vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acest interval de timp [art. 7 alin. (1)

NCP] .

~·

I f

I '

I 23

OBSERVATII:

1. chiar dad\ legea in vigoare la momentul pronuntarii este mai favorabila sau nu mai prevede fapta concreta drept infractiune, se va aplica ultractiv legea penala temporadi ce a fost in vigoare la momentul comiterii faptei;

2. dad\ Iegea temporara noua este mai favorabila decat cea veche, se va aplica · retronctiv, potrivit principiilor mitior lex, faptelor comise anterior intrarii I acesteia in vigoare .

m II. PARTEA PRACTICA

& Lt!gen ft!111p(lmri7 are acest caracter numai daca limitarea ei in timp rezulta fara echivoc din it1su~i textul ei, prevazandu-se data ie~irii din vigoare, sau daca aplicarea este limitata prin natura situatici tcmporare care a impus-o (I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 300/2005).

& In ipoteza in care, dupa compararea tuturor legilor succesive, nu se va putea identifica vreuna din ele ca fiind, prin aplicare concreta, mai favora­bila infracton1lui 'in cazul dat, judecatorul va face aplicapa legii 'in vigoare la data judecatii, aceasta legitimandu-~i indden{a in virtutea principiului general al activitapi legii penale (C.S.J., s. pen., dec. nr. 2514/1999) .

,& In aplicarea legii penale mai favorabile, dupa judecarea definitiva a cauzei inainte de intrarea it1 vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infractiuni, intr-o prima etapa se verifica incidenta dispozitiilor art. 6 NCP, cu privire Ia pedepsele individt.1ale. In a doua etapa, se verifica dadi pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depa§e~te maximulla care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 NCP. in cazulin care pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legii vechi depa§e§te maximul la care se poate ajunge In baza art. 39 NCP, pedeapsa rezultanta va fi redusa Ia acest maxim. In caz contrar, pedeapsa rezultanta va ramane astfel cum a fost stabilita potrivit legii vechi (I.C.C.J., Complet pentn.1 dezlegarea w1or probleme de drept, dec. nr. 1/2014).

20 Aplicarea legii penale In timp

g) legea care prevede un maxim special mai redus, cand instanta apreciaza di se impune aplicarea unei pedepse orientate ditre maximul sp.ecial prevazut de lege in cazul pedepselor asimetrice;

h) legea care nu prevede aplicarea obligatorie a pedepselor complementare sau cea care are condipi mai favorabile pentru dispunerea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, daca ambele legi au acelea~i

limite de pedeapsa.

4.2. Intervenpa legii penale mai favorabile dupa condamnarea defi­nitiva in temeiullegii vechi (art. 6 NCP)

CD OBSERVATII:

1. nu intereseaza modificarea condipilor de incnmmare, modificarea mini­mului special al pedepsei, introducerea cerintei plangerii prealabile sau a facilitapi lmpad\rii etc.;

2. intra in domeniul de aplicare a art. 6 NCP atat pedepsele care au fast executate sau sunt considerate ca executate, cat ~i cele pentru care nu s-a inceput executarea ori a fast suspendata executarea sau care se afla in curs de executare (inclusiv in ipoteza in care s-a dispus liberarea conditionata);

. ' . .

3. fata de dispozi~iile art. 4 LPANCP, dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal nu se poate considera ca dispozitiile art. 15 C. pen. privind aplicarea facultativa post sententiam a legii penale mai favorabile urmeazii a fi aplicate ultraactiv in calitate de lege penalii mai favorabila pentru infractiunile comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal ~i per).~ care s-a aplicat 0 pedeapsa printr-o hotarare ramasii definitiva inainte de in_trarea in

vigoare a acestuia . .

.. . . .. : .·- \-

. ' . ' ... --

_·;)~~

. ~ ··: ..

._:- ... . - ~ ... --.. ~ -'.. . . . .

. -;-- .: ... : .

---+- A. Pedepse principale

Pedeapsa stabilita prin hotararea definitiva de

condamnare -

Detenpunea pe viata

Inchisoarea

-

--

inchisoarea (inditerent daca legea veche prevede numai pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii altemativ cu amenda)

I Amenda (indiferent daca legea

·veche prevede numai pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii ·altemativ cu amenda)

I 21

Pedeapsa prevazuta Solupe in urma de legea noua mai aplicani legii penale

favorabila, ulterioara mai favorabile condamnarii

definitive Inchisoarea - detenpunea pe viata (nu alternativ cu se va inlocui cu detentiunea pe viata) maximul inchisorii

prevazut de noua lege Numai Amenda (nu - se va stabili amenda altemativ cu pedeapsa amenzii inchisoarea) individualizata intre

minimul ~i maximul special prevazut de legea noua;

- pedeapsa amenzii astfel determinata aplicata poate fi inliiturata in tot sau in parte, avandu-se in vedere partea executata din

_p_edeapsa inchisorii; lnchisoarea (chiar - inchisoarea stabilita alternativ cu amenda) se reduce la maximul cu un maxim special special prevazut de mai redus decat legea noua pedeapsa aplicata

Numai amenda (nu - amenda stabilita se alternativ cu pedeapsa reduce la maximul inchisorii) cu un special prevazut de maxim special mai legea noua redus decat amenda aplicata '

18 Aplicarea leg ii penale In timp

CD OBSERV ATII:

1. este interzisa crearea w1ei lex tertia, prin combinarea dispozitiilor mai favo­rabile apartinand unor legi diferite;

2. nu se creeaza o lex tertia prin repnerea aplicarii Lmei legi mai favorabile cu privire la lncadrarea juridica ~i stabilirea pedepsei, precum ~i a altor legi mai favorabile sub aspectul regimului institutiilor autonome (concursul de infracpuni, pluralitatea intermediara, recidiva, suspendarea sub suprave­ghere, fracpa din pedeapsa ce trebuie executata pentru dispunerea liberarii conditionate, termenul de prescrippe a raspunderii penale, respectiv prescriptia speciala);

3. dadi legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al concursului de infracpuni fata de legea veche, iar prima infractiune a fost comi~a In timp ce era In vigoare legea veche ~i ce-a de-a doua infractiune a fost comisa dupa intrarea In vigoare a legii noi, h·atamentul sancponator al cuncursului de infrac~iuni va fi stabilit potrivit legii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a douil infractiuni se poate retine na~terea concursului de infracpw1i (art. 10 LPANCP);

4. daca legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al recidivei fata de l.egea veche, iar condamnarea ce constituie primul termen al recidivei a fost dispusa In timp ce era 'in vigoare legea veche ~i infmcpunea ce constituie eel de-al doilea te1men al recidivei a fost comisa dupa intrarea In vigoare a legii noi, tratamentul sancponator a! recidiwi va fi stabilit potrivit legii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a duua infractiuni se poate vorbi de existenta stiirii de recidiva [1n mod similar se va proceda ~i In cazul pluralitatii intermediare (art. 10 LPANCP)];

5. Ia infrilCpLmile continue, continuate sau de obicei se va avea In vedere legea in vigoare Ia momentu..l epuizarii infrac~iunii; dad\ dupa momentul epui­zarii ;;i pana la judecarea "definitiva a cauzei intervine 0 noua lege penala, organelc judiciare vor analiza daca sunt incidente in cauza principiile 111itivr lex;

6. la infractiunile progresive prezinta importan~a legea in vigoare la mo­mentul comiterii activitatii infractionale; In ipoteza In care intre momentul comiterii infraqiunii ~i eel al producerii rezul ta tului mai grav intervine o noua lege penala, organele judiciare vor analiza daca sunt incidente in cauza principiile mitior/ex;

------------------------------~--------~

19

7. legea penala mai favorabila poate ultraactiva in cazul in care fapta a fost savar~ita sub imperiul acesteia, lnsa pana la judecarea definitiva a cauzei a intervenit 0 lege noua defavorabiHi inculpatului;

8. dind instanta·aprecia:£a ca intr-o cauza penala trebuie retmute circumstante atenuante (legale sau judiciare), va realiza o analiza globaUi a legilor succesive pentru determinarea legii penale mai favorabile; instanta nu poate stabili incadrarea juridica potrivit legii vechi apreciate ca fiind mai favorabila, dar sa aleaga aplicarea circumstantclor atenuante prevazute de legea noua considerata mai favorabila sub acest aspect; tot astfel, instanta nu poate stabili incadrare<~ juridica potrivit legii vechi apreciata ca fiind mai favorabila (<~vandu-se eventual In vedere ~i o anume circmnstanta ate­nuanta existenta numai in aceasta lege), iar apoi sa se raporteze la efectele circumstan.telor atenuante din legea noua considerata mai favorabila sub acest aspect;

9. in principiu, instanta apreciaza caracterul mai favorabil al unci legi penale analizfmd in primul rand pedepsele prevazute de legilc pen<~le succesive; l'n acest cadru, se va retine ca este mai favorabila:

a) legea care prevede numai pedeap.sa l'nchisori i fata de Jegea care prevede pedeapsa detentiunii de viata alternativ cu pedeapsa inchisorii;

b) legea care prevede numai pedeapsil lnchisorii fata de legea care prevede pedeapsa inchisorii ;;i <~plicarea obl igatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi;

c) legea care prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii fa~a de legea care prevede numai pedeapsa 1nchisorii (ale direi limite sunt similare cu cele ale legii vech..i sau mai mari);

d) legea care prevede un maxim special mai reclus al pedepsei (amenzii sau lnchisorii), daca toate legile succesive prevad acela~i minim special al pedepsei;

e) legea care prevede un minim special al ped.epsei (amenzii sau lnchisorii) mai redus, dad\ toate legile succesive prevad acela~i maxim special al pedllpsei;

f) legea care prevede Lm minim special mai reclus, cand instanta apreciaza ca se impune aplicarea unei pede.pse orient<~te catre mini~ul special prevazut de lege In cazul pedepsdor asinwtrice;

•.

16 I Aplicarea legii penale In timp

. c. ACHITAREA: daca legea de dez.incriminare intervine 1n cursu! judecatii in prima instanta sau a pel;

d. INCET AREA EXECUT ARII pedepselor (principale, acce­sorii ori complementare), a masurilor de siguranta ~i a masu­rilor educative, precum ~i a tuturor consecintelor penale ale hotararilor judecatore~ti (interdicpile, incapacitatile ~i decii­derile): daca legea de dezincriminare intervine dupa rama­nerea definitiva a hotiirarii judeciitore~ti;

e. nu echivaleaza cu o repunere a persoanei condamnate 1n situatia anterioara pronuntarii hotarani de condamnare;

f. nu se restituie bunurile confiscate sau amenda platita;

g. nu se modifica dispozipile definitive ale instantei sub aspectul acpunii civile;

h. nu se pot acorda despagubiri pentru privarea de tiber­

tate sau restrangerea dreptului la Iibera circulatie dispuse in temeiul faptei ce a fost dezincriminata;

i. nu se redobande~te gradul militar pierdut ca urmare a aplicarii pedepsei complementare.

4. Legea penala mai favorabilii

4.1. Intervenfia legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei [art. 5 alin. (1) NCP3};

.,/ Conditii de aplicare: 1. existenta unei succesiuni de legi penale intre momentul comiterii infractiunii ~i eel al judecarii definitive; 2. toate

J Dispozipile art. 5 alin. (I) NCP sunt similare cu prevederile art. 13 alin. (1) C. pen. Va fi aplicabil art. 5 NCP ~i In ipoteza In care hotararea dPfinitivii a fost desfiintata in urma unei d'\i extraordinare de atac, iar legea noua a intervenit inainte de pronuntarea unei hotiirari definitive ca

urmare a rejudecarii.

17

legile succesive incnmmeaza fapta comisa; 3. legile succesive incri­mineaza in mod diferit fapta;

.,/ Criterii de determinare mitior lex: 1. continutul constitutiv al infrac­tiunii (se va analiza latura obiectiva, latura subiectiva, forme!e agravate etc.); 2. existenta tmor impedimente Ia punerea ill mi~care sau exercitarea actiunii penale; 3. pedepsele (nahtra ~i durata atestora); 4. existenta unor cauze de nepedepsire;

.,/ Pedepsele accesorii ~i complementare: in cazul succcsimlli de Iegi penale intervenite pfmii Ia riimanerea definitiva a hotararii de condam­nare, pedepse!e accesorii ~i complementare se_ aplica potrivit legii care a fos t identificata ca lege mai favorabila ill privint<~ pedq1sei principale (lipsa nutonomici pedepsl!lor nccesorii ;;i complemwtare fntii de pedeapsa principalii); ca exceptie de Ia aceastii regula, pedeapsa complementara a publicarii hotiirarii de condamnare prevazuta de art. 55 lit. c) NCP nu poate- fi -aplicata infractitmilor comise inainte de intrarea 1n vigoare a noului Cod, chiar daca pedeapsa principala este stabilita potrivit NCP [art. 12 <tlin. (2) LPANCP];

.,/ Masurile de siguranta: noul Cod penal ~i Legea sa de punere 1n aplicare nu contin no:~;me care sa determine aplicarea legii penale mai favorabile in privinta masurilor de siguranta; in pri..ncipiu, instanta trebnie sa compare dispozitiile din vechiul Cod ~i pe cele din noul Cod pentru determinarea legii pcnalc m<ti f<tvorabile; totu~i, In cazul interzicerii de a se afla in anumite localitiiti, expulzarii ~i interdictiei de a reverti 1n locuinta familiei, care sunt prevazute de noul Cod penal drept pedepse complementare, iar nu ca masuri de siguranta, daca noul Cod penal este legea mai favorabila prin raportare Ia pedeapsa principala, in baza art. 12 alin. (1) LPANCP, acestea pot fi dispuse numai ca pedepse complementare; daca insa vechiul Cod reprezinta lege<~ penaH1 mai favorabila, se va proceda la compararea regimului miisurilor de sigu­ranta a! interzicerii de a se afla in anumite localWiti, expulzarii ~i

interdiqiei de a reveni in locuinta familiei prevazut de vechiul Cod cu regimul pedepselor complementare constand in interzicerea de a se afla in anumite localitati, expulzarea ~i interdictia de a reveni ill locuinta familiei prevazut de noul Cod penal pentru a determina legea penala mai favorabila, 1ntrucat fu <~ceasta ipoteza dispozitiile art. 12 alin. (1) LPANCP nu mai sunt aplicabile.

14 I Aplicarea legii penale in timp

Data savar~irii infracpunii in funcpe de care se va analiza legea penala in vigoare1:

.,. _ .. _

CD OBSERVATJI:

11.

(/ 2.

I~

~·· 1 4.

5.

6.

data Ia care a fost comisa aqiunea infrac-ponala, Ia infracpunile comisive;

data la care infractontl trebuia sa actio-neze potrivit obligapilor legale pe care acesta le avea, Ia infracpunile omisive;

data epuizarii infracpunilor continue, continuate sau de obicei;

data comiterii activitapi infracponale, 1n ca;,:ul infracpunilor progresive (nu cea a producerii rezultatului mai grav);

data producerii unei modificari a rea-litapi ca urrnare a activitatii infracponale, In cazul infractiunilor de rezultat (de pilda data producerii prejudiciului in cazul infractiunii de iru;;eUiciune);

data savar~irii faptei In cazul infracti-unilor de pericol abstract, respectiv data crearii unei sUiri de pericol efectiv In cazul infracpunilor de pericol concret.

1. concursul de legi penale cu pnvu·e la aceea~i fapta (aceea~i fapta fiind incriminata ;;i intr-u lege cu caracter general, dar ~i in alta ce are caracter special) nu atrage dezincriminarea faptei prevazute de legea generala, ci vor fi aplicate intotdeauna dispozitiile legii speciale;

2. 1n cazulin care, dupa dezincriminarea unei fapte, intra In vigoare o noua lege care reincrimineaza fapta (an terior dezincriminaU1), nu se va putea

1 In ipnteza participatiei penale, prezintil important<'~ numai dilta corniterii faptei de d\tre autor.

15

proceda Ia tragerea la raspundere penala a persoanei care a savar~it fapta prevazuta de legea penala anterior dezincriminarii;

3. fata de caractentl indivizibil al infracpunilor complexe, acestea vor fi supuse legii 1n vigoare la momentul consumarii lor (cu exceptia situatiilor 1n care acestea au o durata de consumare).

c:;r 2. PRINCIPIUL NERETROACTIVIT A TJl LEG II PEN ALE

./ legea penala dispune numai pentru viitor, neputfmd fi aplicata unor fapte savar~ite mainte de intrarea ei in vigoare;

./ principiul neretroactivitatu constituie un corolar al principiului legalitapi, reprezentand o garanpeimp01 tanta a dreptului la libertate al persoanei .

CEPTII DE LA PRINCIPIUL NERETROACTIVIT A Til LEG II PEN ALE: 1. Legea interpretativa mai favorabila .

2. Legile de amnistie ~i legile sau decretele de gratiere

3. Legea de dezincriminare (art. 4 NCP): ------a. legea noua nu mai prevede ca infmctiune o anum ita fapta, prevazuta ca infractiune In legea veche;

b. legea noua limiteaza domeniul de aplicare a tmei infracpuni.

Ll EFECTELE LEGII DE DEZINCRIMINARP - NUMAI PENTRU VIITOR:

a. CLASAREA: dadilegea de dezincriminare intervine

inainte de inceperea urmaririi penale;

b. CLASAREA: daca legea de dezincriminare intervine cand

cauza se ami In cursu! urmaririi penale (lncepute ill re111 sau dupa continuarea efectuarii urmaririi penale fata de suspect ori dupa punerea in mi:?care a acpunii penale);

2 Lcgca nou5 de dczincrimin.:ITe sc VJ Jplica faptelor savar~itc sub legea veche (nplicnrL' n•tro·

nclil•li), insil dcctde ~il le se vor produce numai pentrtl viitnr.

12 Aplicarea legii penale In timp

la data publicarii 'in Monitorul Oficial a ordonarttei de urgenta a Guvemului (sub conditia depunerii prealabile a acesteia la Camera Parlamentului com­petenta sa fie sesizata);

r------------------------------------------, ~4. la data prevazuta in textul ordonantei de urgenta a

Guvemului (ulterioara datei publicarii in Monitoml Oficial).

1. prin abrogarea legii sau a ordohantei de urgenta a . Guvernului;

Ie§irea din vigoare a legii penale

2. prin modificarea legii sau a ordonantei de urgenta a Guvemului;

are loc

,.-+ 1. expresii:

3. prin omisiunea Parlamenhtlui de a pune de acord prevederile dedarate neconstituponale cu dispo­zipile Constitutiei, In termen de 45 de zile de Ia publicarea Deciziei Curtii Constituponale !n Monitorul Oficial;.

4. prin ajungerea Ia termen a legii temporare sau excepponale;

5. prin abrogarea expresa a legii temporare sau ex­cepponale lnainte de ajungerea Ia termen;

6. prin incetarea condipilor exceptionale care au condus la adoptarea lor.

Abrogarea poate fi:

legea/ordonanta de urgenF'i a Gu vernulu i nou-intrata In vigoare prevede explicit di o ahumita lege anterioara sau o dispozitie este abrogata -- __._

1.1. concretii: este identificata 1.2. genericii: este prevazuta explicit legea sau dispozitia abrogarea h.tturor dispozitiilor

acesteia care va ie~i din vigoare c<.mtrare

I

13

L-.. 2 . . tacitii: legea noua cuprinde reglementari penale diferite ~i incompatibile cu cele anterioare

Abrogarea expresii sau tacita poate fi: 1) totala: a intregii legi sau ordonante de urgenta a Guvernului; 2) parpala: numai a tmeia sau a tmor prevederi ale legii sau ordonantei de

urgenta a Guvemului (nu toate).

Abrogarea

./ chiar daca se abroga o dispozitie legala,

fapta poate fi in continuare incriminata lntr-o alta dispozitie (alt articol din alta

lege penala sau nepenaH\ cu dispozitii penale, alta denumire marginala etc.);

./ abrogarea l~gii speciale nu echivaleaza cu dezincriminarea daca fapta este incri­

minata In legea generaH\; ./ modificarea normei completatoare a

unei nonne de referire/de trimitere atrage ~i modificarea normci incomplete;

in cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele

preluate de Ia aceasta, afara de cazul in care legea de abrogare dispune altfel;

./ abrogarca normei completatoare a unei norme In alb nu echivaleaza cu abro­

garea normei in alb, aceasta fiind lnsa inaplicabila ( echi vaH\nd cu o dezincri­

minare) pana la data intrarii In vigoare a

Dezincriminarea

./ fapta nu mai este incrimi­

nata sub nicio forma de legislatia nationala;

./ se va retine dezincrimi­narea ~i ahmci cand prin

legea no~ta este limitat do­meniul de aplicare a unei infractiuni (de pilda, prin eliminarea uneia dintre va­riantele alternative a ele­mentului material al infrac­

tiunii).

unei noi norme~c~o'::m~lpEJle~t~a.::to~a~r_::e.:... ____ ...1... _ _________ ___ __,

... ·--

FI~A nr.l APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP

I I. PARTEA TEORETICA

v' aplicarea legii penale nu suscita probleme cand atat na~terea, cat ~i stingerea raportului juridic penal (atat savar~irea faptei, cat ~i

condamnarca definitiva pcntru--accasta) au loc sub imperiul unei legi unice, fiind aplicabila aceasta lege;

v' daca. pe durata existentei raportului juridic penal stmt incidente mai multe legi penale succesive, se pune problema determinarii legii penale aplicabile in cauza.

PRINCIPII J 1. PRINCIPIUL ACTIVITATII LEGII PENALE (art. 3 NCP)

'

v' infracpunile sunt prevazute in legi ~i ordonante de urgenta ale Guvemului. Actele de incriminare semnifica legea penala. Legea penala se aplica tuturor infTactiunilor savar~ite 1n intervalul de timp cuprins 1ntre momentul intrarii in vigoare ~i momt:!ntul ie~irii sale din vigoare;

v' desuetudinea nu face ca o lege iasa din vigoare; v' decurge din principiul legalitatii incriminarii (art. 1 NCP) :;;i ct:!l al

legalitatii sanctiunilor de drept penal (art. 2 NCP).

Intrarea in vigoare ...------..1

1 Ia 3 zile de Ia data publid'itii in Monitorul Oficial; 1 1 . . I ; - .

a egu pena e L----------------------l are loc

~ 2. Ia data prcvazuta in textul legii (ulterioara terme­nului de trei zile de intrare In vigoare);

8 I Cuprins

FI~A nr. 20. Raspunderea penala a minorilor. Masurile educative neprivative de libertate : ........... : ........................ .. ................................................ 211

FI~A nr. 21. Raspunderea penala a minorilor. Masurile educative privative de libertate ............................................................................................................. 223

FI~A nr. 22. Cauze care inlatura raspunderea penala.. ........................................... 234

FI~A nr. 23. Cauze care inlatura executarea pedepselor ........................................ 245 alin.

FI~A nr. 24. Cauze care inlatura consecintele condamnarii .................................. 257 art.

BffiLIOGRAFIE ....... ........... ............ ............................................................................ 265 C. A.

JURISPRUDENTA ..................................................................................................... 269 C. pen. C.S.J. dec.

dec. pen.

I.C.C.J. lit. LPANCP NCC

NCP NCPP nr. O.U.G. p. pet.

RIL

s. l

~ s. pen.

I s.n.

~ s.u.

I §.a.

I Trib.

T.M.B.

T.S.

I I

Abrevieri

= alineat (ul)

= articol ( ul) = Curtea de Apel = vechiul Cod penal = Curtea Suprema de Jus tip~ = decizia = decizia penaH1 = inalta Curtc de Casa~ie §i Justitie

=litera = Legea de punere 'i.n aplicare a noului Cod penal = noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) = noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) = noul Cod de procedud\ p~nala (Legea nr. 135/2010) · = numar(ul)

= Ordonanta de urgen~a a Guvernului = pag.ina

= punct(ul)

=recurs in interesullegii

= secpa

= scctia penala = sublinierea noastra

= Sectiiile Unite ale LC.C.J.

= §i altele/altii = Tribunalul

= Tribunalul municipiului Bucure§ti

= Tribunalul Suprem

Cuprins

Abrevieri ............................................ ...................... ...... ........................... ........................ 9

FI$A nr. 1. Aplicarea legii penale 'in timp .................. : ................. .... .... .............. ..... .. .. ll

FI$A nr. 2. Trasah1rile esentiale ale infractiunii .................................. .. ... .. ............ ... 24

FI$A nr. 3. Continuhtl generic a) infractiunii ............................................................ 26

FI$A nr. 4. Formele ~i fazele infractiunii inter\ponate ......... ....... ..................... ........ 36

FI$A nr. 5. Pluralitatea de infractori ........................................................ ..... .............. 45

FI$A nr. 6. Unitatea de infractiune ............................................................ , ..... ............ 57

FI$A nr. 7. Concursul de infraqiuni ......... .................................... ................... ............ 66

FI$A nr. 8. Recidiva postcondamnatorie .................................................................... 76

FI$A nr. 9. Recidiva postexecutorie ............ ............................................ ..................... 85

FI$A nr. 10. Pluralitatea intermedian'i ..................... .......... ..................... ....... .............. 92

FI$A nr. 11 . Cauzele justificative ................ .............. ................................................... 98

FI$A nr. 12. Cauzele de neimputabilitate ........... ..... ................................................. 109

FI$A nr. 13. Pedepsele ......................................... ..................................... ................... 124

FI$A nr. 14. Individualizarea judiciara a pedepselor ................ ... .............. ............ 144

FI$A nr. 15. Individualizarea judiciara a pedepselor. Solutii care nu presupun condamnarea inculpatului .............................. ..................... ..... ......... l60

FI$A nr. 16. lndividualizarea judiciara a pcdcpsclor. Solutii care prcsupun condamnarea incu lpaht lu i ................... ......................... 173

FI$A nr. 17.lndividualizarea judiciara a executarii pedepsei. Liberarea conditionata .............. ...... .... ................... ...... ..... ............ ......... ....... ....... 184

FI$A nr. 18. Masurile de siguranta neprivative de patrimoniu ........ .-.................. . 194

FI$A nr. 19. Masurile de siguran[a privative de patrimoniu ............................. ... 202

Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 201 4, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei editii apaqin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate ti copiata tara acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA Fl COMERCIALIZA T DECA T iNSOTIT DE SEMN.A TURA Sl STAMP/LA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL

' $

UL TIME/ COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecu Naponale a Romllniei UDROIU, MIHAIL

Fi~e de drept penal: partea generala : Noul Cod penal I Mihai l Udroiu.- Bucure~ti : Universul Juridic, 2014

ISBN 978-606-673-312-0

343(498)

REDACfiE: tel. / fax: 021.314.93.13 tel.: 07 32.320.666 e-mail: redactie@universulj uridic.ro

DEFARTAMBNTUL tel.: 021.314.93. 15 021.314.93. 16 DISTRIBUJ'IE: fax:

e-mai I: distributie®universuljuridic.ro

www .universuljuridic.ro

f

I ·I

Pentru ::M._arc

S-a nascut Ia 20-i:nartie 1977, in Bumbe~ti-Jiu, jud. Gorj.

ll Studii: Facultatea de Drept, Universitatea Bucur~ti (1999); Universitatea Bucur~ti -Facultatea de Drept - Studii postuniversitare: $tiin~e penale - criminologic (2000), Institutul NaP,onal al Magistraturii (2002); doctor In drept, Universitatea Bucure~ti, Facultatea de Drept, $coala Doctorala (iulie 2011, teza ,Administrarea probelor In procesul penal", coordonarea :?tiintifica: prof. wuv. dr. Nicolae Volonciu); doctorand In economie, Academia Romana, Institutul Na(ional de Cercetari Economice (incepand cu 1 noiembrie 2006); doctorand 1n drcpt penal, Academia Romana, lnstitutul de Cercetari Juridice (mcepand cu 1 noiembrie 2008).

ll Activitate profesionala: consilier al procurorului-~f DUCaT (incepand cu 1 iulie 2013); judcditor Ia Tribunalul Bucure~ti, seqia a II-a penala (2006 - prezent); membru al Comisiei de elaborare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala ~i pentru modificarea ~i completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procedural penaJe (septemb1ie 2010- septembrie 2011); mcmbm al Comisiei dece!abocare a proiectului Legii pentru punerea in aplicare a Codului penal ~i pentru mod.ificarea ~i completarea tmor acte normative ·care cuprind dispozitii penale (februarie 2010 - iulie 2010); membru a! Comisiei de elaborare a Proiectului Noului Cod penal ~i al Proiectului Noului Cod de procedura penala (iulie 2007-2009); formator in cadml Institutului Na~ional ill Magistraturii Ia disciplina drept procesual penal (2006- prezent).

ll Publicapi: autor a peste 60 de studii ~i articole. Autor al lucrarilor-: ,Drept penal. Partea generala. Noul Cod penal", Ed. C.H. Beck (2014); ,Drcpt penal. Partea speciala. Noul Cod penal", Ed. C.H. Beck (2014); ,Procedura pe.nala. Partea generala. Noul Cod de procedura penala", Ed. C.H. Beck (2014); ,.Fi~ de drcpt penal. Partea generala", Ed. Universul Juridic (ed. 1 - 2012, ed. 2- 2013); .,Pi!?e de drept penal. Partea speciala", Ed. Universul Juridic (ed. 1 -2012, ed. 2- 2013); "Fi:;;e de procedura pen<1la", Ed. Universul Juridic (ed. 1- 2012, ed. 2- 2013); ,Teste grila. Drept penal ~i procedura penala", Ed. Universul Juridic (patm editii); ,Drept penal. Partea generalii. Partea speciala", Ed. C.H. Beck (ed. 1-2010, ed. 2 ~i 3-2011, ed. 4- 2013); .,Procedura penala. Partee~ generala. Partca speciala", Ed. C.H. Beck (ed. 1 - 2010, ed. 2 - 2011, ed. 3 - 2013); ,Dicponar de drept penal ~i de procedura penala", Ed. C. H. Beck (2009). Coautor a! lucrarilor: "Tchnici speciale de investigare In justipa penala", Ed. C.H. Beck (2009); ,Protecpa europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat", Ed. C.H. Beck (2008); ,Convenpa emope<1na a drepturilor on~ului ~i dreptul procesual penal rom5n", Ed. C.H. Beck (2007).

D Premii: Premiul ,Simian Barnupu" al Academiei Romfme (2010) pentru lucrarca "Protecpa europeana a drepturilor omului ~i procesul penal roman. Tratat''; premiul ,Vintila Dongoroz" al Uniunii Juri~tilor din Romania (2009) pmtru lucrarea ,.Dictionar de drept penal ~i de procedura penala"; premiul ,.Ion Tanoviceanu" a! Uniunii Juri~tilor din Romania (2008) pentru lucrarea ,.Protecpa europeana a drepturilor umului ~i procesul penal roman. Tratat"; pn~miul ,,Vintila Dongoroz" a! Uniunii Juri~tilor din Romania (2007) pentn1 lucrarea ,.Convenpa europeana a dreptt1rilur omului ~i dreptul proccsual penal roman".

Mihail UDROIU

FI~E DE DREPT PENAL Partea generala

Noul Cod penal

Universul Juridic Bucure~ti

-2014-