REGIMURI POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

REGIMURI DEMOCRATICE I REGIMURI TOTALITAREȘ

1.DEMOCRA IA ÎN PERIOADA INTERBELICĂȚ

La sfâr itul Primului Război Mondial (1914-1918) s-au dispărut vechile imperii absolutiste - rus, austriacș i otoman. Democra ia s-a consolidat acolo unde exista i s-a impus în alte ări europene, inclusiv în celeș ț ș ț

nou apărute pe hartă (Polonia, Cehoslovacia, Regatul sârbo-croato-sloven), în România i chiar i înș ș Germania sau Italia.

În S.U.A., Anglia i Fran a regimul democratic s-a consolidat împiedicându-se ascensiunea regimurilorș ț totalitare. Regimurile politice democratice se caracterizau prin :

- respectarea drepturilor i libertă ilor cetă ene ti (extinderea dreptului de vot i în cazul femeilor s-aș ț ț ș ș impus în 1918-Anglia i 1920-S.U.A)ș

- separarea puterilor în stat

- economia de pia ă (capitalistă)ț

- puterea era preluată prin alegeri libere i corecteș

- alternan a pa nică la guvernareț ș

Nu aceea i era situa ia ,,noilor democra ii” din Europa Centrală i de Est. Acestea se confruntau cu mariș ț ț ș probleme politice, economice i sociale, cu instabilitatea politică i cu ascensiunea treptată a mi cărilorș ș ș extremiste. În anii ’30 democra ia a e uat în aceste ări (Germania, Italia, chiar i în România).ț ș ț ș

2. ORIGINILE REGIMURILOR TOTALITARE DIN SECOLUL XX

Problemele economice ale Europei din timpul Primului Război Mondial i din anii ce au urmat ( omajulș ș i sărăcia afectau milioane oameni). ș

Mul i oameni erau dezamăgi i de democra ie, pe care o acuzau că nu are solu ii pentru problemele lor.ț ț ț ț

În ări precum Germania i Italia, dezamăgirea după Primul Război Mondial era foarte mare, ca i dorin aț ș ș ț de revan ă, revizionismul i na ionalismul în cre tere. ș ș ț ș

Totalitarismul promitea germanilor i italienilor că vor terge efectele tratatelor de pace încheiate dupăș ș Primul Război Mondial i că vor domina Europa.ș

1

3. REGIMURI TOTALITARE ÎN EUROPA INTERBELICĂ

Regimuri totalitare de extremă dreapta: fascismul italian (Benito Mussolini) i nazismul german (Adolfș Hitler).

Regim totalitar de extremă stânga: comunismul rus (bazele sale au fost puse de către Vladimir Ilici Lenin apoi regimul a atins punctul culminant în timpul lui Iosif Vissarionovici Stalin, extins după al doilea război mondial în Europa Centrală i de Est, în Asia de S-E i America latină).ș ș

Alte totalitarisme din Europa interbelică existau în Spania, Portugalia i Ungaria.ș

Între regimurile totalitare existau asemănări, dar i deosebiri fundamentale, toate însă erau profundș antidemocratice i dictatoriale, cetă eanul fiind un simplu supus al statului.ș ț

4. IDEOLOGIA NAZISTĂ

S-a impus odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler în Germania (1933), în urma unor alegeri libere(deci, paradoxal, în mod democratic!). Avea la bază cartea lui Hitler, ,,Mein kampf”(Lupta mea); Se baza pe ultrana ionalism, rasism i antisemitism (ura fa ă de evrei), propagandă agresivă, cenzură iț ș ț ș cultul personalită ii conducătorului. Avea la bază „teoria rasială”: germanii sunt o rasă superioaraț (ariană) i trebuiau eliminate sau să domine „rasele inferioare”(evrei, negri, igani, slavi). „Teoriaș ț spa iului vital” de care avea nevoie poporul german pentru a se dezvolta(adică o politică expansionistăț agresivă în Europa pentru a crea un nou Imperiu german=> Al Doilea Război Mondial).

Fascismul italian avea asemănări cu nazismul fiind însă un regim mult mai blând sub numeroase aspecte.

5.IDEOLOGIA COMUNISTĂ

Comunismul s-a impus în Rusia în urma Revolu iei din 1917 (deci, printr-o răsturnare violentă). Mai întâiț Lenin a fost conducător apoi, din 1924, Stalin. Avea la bază ideile lui Karl Marx i V.I. Lenin (marxism-șleninism). Con inea „teoria luptei de clasă” prin care proletariatul urma să preia puterea de la burghezie,ț prin revolu ie (astfel se impunea dictatura proletariatului, adică a clasei muncitoare).ț

Comunismul a desfiin at proprietatea privată, înlocuită cu cea de stat i, cu toate că propovăduiaț ș egalitatea deplină a oamenilor în societate, în realitate a însemnat grave încălcări ale drepturilor iș libertă ilor i o dictatură a unuia singur (Stalin, Ceau escu mai târziu, în România) i a partiduluiț ș ș ș

2

comunist. De asemenea, regimul comunist trebuia răspândit în toată lumea, cu orice pre („revolu iaț ț socialistă” mondială) i folosea din plin propaganda, cenzura i cultul personalită ii.ș ș ț

S1:

SURSA I: „Voin a poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voin ă trebuie să fieț ț exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc periodic prin sufragiu universal, egal i exprimat prinș vot secret […] Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de con tiin ă i religie; acest drept includeș ț ș libertatea de a- i schimba religia sau convingerea […]” ș

(Declara ia universală a drepturilor omului i cetă eanului, 1948)ț ș ț

SURSA II: „Na ional-socialismul este o ideologie a cărei preten ie de valabilitate este totală…Tineretulț ț german nu trebuie să se confrunte […] cu problema alegerii dacă dore te sau nu să crească în spiritulș materialismului sau idealismului, nazismului, al religiei sau al ateismului, ci trebuie format în mod con tient în conformitate cu principiile recunoscute ca valabile i juste i care s-au dovedit a fi astfel:ș ș ș conform principiilor ideologiei na ional-socialiste.”ț

(Publica ia Ligii Profesorilor Na ional-Sociali ti despre ideologia nazistă)ț ț ș

- IDENTIFICA I REGIMURILE POLITICE LA CARE FAC REFERIRE CELE DOUĂ SURSE;Ț

- MEN IONA I DIFEREN ELE DINTRE CELE DOUĂ REGIMURI POLITICE CARE SE DESPRIND DIN CELEȚ Ț Ț DOUĂ SURSE;

- MEN IONA I ALTE DIFEREN E DINTRE CELE DOUĂ REGIMURI POLITICE, ALTELE DECÂT CELEȚ Ț Ț EXISTENTE ÎN CELE DOUĂ SURSE;

TEMĂ

ALCĂTUI I UN SCURT ESEU ÎN CARE SĂ MEN IONA I ASEMĂNĂRILE I DEOSEBIRILE DINTREȚ Ț Ț Ș REGIMUL DEMOCRATIC I REGIMURILE TOTALITARE.Ș

Secolul XX a fost unul al marilor dezastre. Conflicte militare dar si ideologice, masacre, genocid, toate au făcut acest secol cel mai sângeros din cate a avut a le trai omenirea. Lumea a fost dominată de lideri ce stăteau în fruntea unor regimuri totalitare, lideri care, prin pârghiile imense de care dispuneau, duceau o politică crunta întru ideea ce o promovau.

Regimul politic este ansamblul institu iilor i raporturilor politice prin care clasa politică î i înfăptuie teț ș ș ș programul politic.

Regimurile politice sunt concepute ca reprezentând modalită i de exercitare a puterii într-un spa iuț ț institu ional dat. Regimurile politice reprezintă formele prin care se exteriorizează ac iunea puterii, prinț ț intermediul organelor constitu ionale vizând ,,puterile statului", ac iunea lor reciproca, rolul si func iileț ț ț

3

organelor statului reglementate prin constitu ii, legi, acte normative etc. Regimul politic nu provineț exclusiv din regulile constitu ionale, ci din combinarea sistemului constitu ional cu sistemele de partideț ț care modelează viată politica.

Regimurile politice sunt de 3 tipuri: autoritare, totalitare si democratice iar din cadrul regimurilor politice totalitare distingem : fascismul, nazismul si comunismul.

Totalitarismul ca regim politic se caracterizează prin instituirea unui control strict din partea unei organiza ii politice unice asupra statului si a institu iilor acestuia. Controlul se exercita asupra întregiiț ț societă i si a indivizilor care o compun. Controlul este total, se exercită chiar si asupra membrilorț partidului si se realizează cu ajutorul propagandei, al serviciilor secrete si de represiune, astfel încât existenta fiecărui membru al societă ii depinde de for a politică aflata la conducerea acesteia. ț ț

CARACTERISTICI:

- Partidul unic si liderul a cărui voin ă se prezinta drept ,,voin ă oficială”;ț ț

- Monopolul partidului – stat asupra mijloacelor de comunicare in masa;

- Existenta unui aparat poli ienesc cu scopul precis de anihilare a oricărei devia ii ori rezistente laț ț presiune;

- Planificarea economica si controlul Puterii asupra ini iativei economice. ț

In cadrul acestor caracteristici fundamentale ale regimurilor politice din tip totalitar, cea mai semnificativa sub aspectul gestionarii emo iilor psihio-afective este controlul absolut asupra mijloacelorț de comunicare in masa. Prin intermediul acestora si cu ajutorul unui regim al terorii poli iene ti, putereaț ș politica reu e te sa impună socialului un anumit model de gândire si sa modifice sau sa construiascăș ș anumite percep ii colective. Exemplul regimului comunist din Romania este relevant in acest sens prinț perpetuarea unui model de gândire de tip colectivist chiar si după schimbarea de regim politic din 1989. Puterea – ca instan ă absoluta – necesita ascultare absoluta; de aceea diferite regimuri totalitare (celeț men ionate anterior) propun construc ia omului nou, capabil sa răspundă acestor cereri. Noua societateț ț are nevoie de acesta pentru a se afirma – un om total, universal, un tip biologic superior realizat prin disolu ia personalită ii sale. Dar individul nu este decât un instrument destinat a construi viitorul.ț ț

Originile totalitarismului

Se regăsesc in:

• Regimurile absolutiste europene

4

• Ideologia si curentele politice din timpul revolu iei francezeț

• Curentele ideologice din secolul al XIX-lea

In func ie de condi iile specifice fiecărei tari si de sursele teoretice pe care s-a fundamentat,ț ț totalitarismul a cunoscut forme variate de manifestare, in cadrul unui model totalitar aparent unic. După primul război mondial s-au impus doua modele politice totalitare, caracterizate apoi ca fiind in extremele stânga si dreapta ale e ichierului politic.ș

Ideologii:

Extrema stângă s-a afirmat din perioada revolu iei de la 1848. Fundamentata ideologic de Karl Marx siț Friedrich Engels, s-a caracterizat prin sus inerea interna ionalismului proletar si a dictaturiiț ț proletariatului. Programul s-a fundamentat pe ideile socialismului utopic, economia politica burgheza si filosofia materialista. Documentul programatic al extremei stângi a fost "Manifestul Partidului Comunist"

In preajma primului război mondial, principiile teoretice s-au mai nuan at; dictatura proletariatului eraț considerata potrivita pentru statele industrializate, in timp ce pentru statele agricole din răsăritul Europei se preconiza alian a dintre proletariat si ărănime. Cele doua categorii sociale urmau sa fieț ț reprezentate in plan politic de partidele social democrate, socialiste si muncitore ti. Acestea trebuiau saș colaboreze pentru apărarea intereselor claselor ,,productive si revolu ionare" si sa lupte împotrivaț for elor ,,contrarevolu ionare"-capitali tii si mo ierii.ț ț ș ș

După 1903 si mai ales după revolu ia burghezo-democratică din Rusia, din 1905-1907, ideologiaț totalitara de stânga s-a radicalizat mult prin contribu iile lui V. I. Lenin si prin impunerea in via a politicaț ț a Partidului Comunist (bol evic) din Rusia (1903).ș

In timpul primului război mondial, conducătorii regimurilor central europene au acordat sprijin politic si material lui Lenin in speran a ca partidul creat de el, care avea sec ii in Germania si Austro-Ungaria, vaț ț produce tulburări care vor destabiliza pe plan economic si politic Rusia, făcând astfel mai u oarăș înfrângerea ei. Lenin a profitat de acest sprijin pentru a-si impune propriile idei, făcând însă si jocul politic al sprijinitorilor săi.

In privin a cailor de urmat pentru a prelua puterea, bol evismul rus viza:ț ș

• Unirea for elor considerate exploatate si preluarea puterii printr-o "revolu ie mondiala", urmata deț ț instituirea regimului de "dictatura proletara"

• Marele capital industrial-bancar urma a fi etatizat. Resursele, bunurile si mijloacele de produc ie erauț trecute in "proprietatea întregului popor", in realitate sub controlul statului si al unui grup politico-social conducător, elita, care urma sa le administreze ,,in numele maselor" Redistribuirea veniturilor urma sa se facă pe principii egalitariste. Baza economica a întregului sistem se fundamenta pe ,,proprietatea

5

comuna", de unde si numele de comunism. Formele de proprietate particulara au fost reduse la minim, ea con inând însă sa existe dar fiind apanajul elitelor conducătoare.ț

• Sub aspect politico-militar, PC (b) urma sa controleze întreaga societate prin intermediul statului si al institu iilor sale specializate si sa apere securitatea si interesele na ionale in raporturile cu alte state prinț ț intermediul ,,armatei populare".

• Pe plan interna ional, se estompau conceptele de na ional si na ionalism, accentul fiind pus peț ț ț interna ionalismul proletar.ț

Extrema dreapta se baza pe exacerbarea sentimentului na ional si a xenofobiei. Ini ial ea a evoluat însăț ț tot din extrema stângă, având comune cu aceasta programul, strategia si finalitatea. Diferite au fost căile urmate si metodele aplicate.

In privin a interna ionalismului, totalitarismul german a urmărit crearea unei societă i universaleț ț ț controlata de el si împăr ită rasial in mai multe categorii.ț

In Italia, unde s-a manifestat pentru prima oara totalitarismul de dreapta, au prevalat aspectele social economice si na ionale. Mussolini a propus controlul statului asupra economiei cu scopul dezvoltăriiț uniforme a întregului teritoriu na ional. A a s-a conturat regimul economic autarhic -asigurareaț ș resurselor, a necesarului de produc ie si a desfacerii numai din economia interna. Sub raportț organizatoric in economia italiana s-a conturat corporatismul, bazat pe asocia ii profesionale,ț asemănătoare breslelor medievale, dominate de marele capital.

In concluzie sistemul italian, fascist, se baza pe unitate na ionala si autarhie economica, ceea ce-l vaț diferen ia de sistemul german.ț

In Germania economia se dezvolta puternic si uniform, astfel încât au prevalat ideile spa iului vital-țLebensraum si antisemitismul, care pornea de la miturile ,,trădării" si ale ,,loviturii pe la spate", apărute si răspândite la sfâr itul primului război mondial. Ideile extremei drepte germane au fost formulate deș Adolf Hitler in "Mein Kampf" ("Lupta mea"). Ele vizau:

• Domina ia politico-economica si militara a Germaniei asupra întregii Europe si a lumii-"noua ordine"ț

• Rasa ariana, (nordica, germana), socotita superioara, trebuia sa domine întregul sistem

• Sub aspect economic Germania si statele industrializate din vestul Europei urmau sa constituie nucleul lumii concepute de Hitler. Urmau regiunile agrare si subdezvoltate ale Europei, bogate in materii prime, care trebuiau sa devina sursa de aprovizionare a nucleului si pie e de desfacere pentru produc ia sa. Laț ț periferie se situau zonele "de colonizare", locuite in general de "suboameni", de unde urma sa se recruteze for a de munca într-un sistem asemănător sclaviei. ț

• In plan social economic, Hitler nu se opunea marelui capital, cu condi ia ca acesta sa fie subordonatț statului si sa nu fie de inut de evrei.ț

6

• Sub aspect rasial si politico-militar Germania trebuia sa domine lumea prin rasa ariana. Ea urma sa colaboreze cu rasele "decăzute" sau "degenerate" care puteau fi "salvate" (anglo-saxonii si latinii), in vederea stăpânirii si educării "subraselor" (slavii si al ii), cu condi ia exterminării evreilor ("Solu iaț ț ț finala"), considera i a fi vinova i de toate relele din lume si mai ales de înfrângerea Germaniei in primulț ț război mondial.

In concluzie, sistemul german, nazist, se baza pe cucerirea mondiala si o anume diviziune a muncii in cadrul noii lumi astfel formate, asupra căreia urma sa se realizeze un control politico-militar, economic si mai ales rasial.

7