Fisa Tehnologica Legume Camp Si Sere

11
FISA TEHNOLOGICA LEGUME CAMP SI SERE (SOLARII) (ECOLOGIC – CU MINIMUM DE TRATAMENTE) Elemente climatice : temperatura aerului, nebulozitate, apa. Terenul : plan sau cu o usoara panta spre sud, cu apa freatica la adancime. Solul : - grad ridicat de fertilitate, continut ridicat in substanta organica (ingrasaminte naturale) ; - cu capacitate mare pentru aer si apa (nu se recomanda soluri nisipoase si podozolite) ; - atentie la rotatia culturilor (a nu se cultiva pe acelasi loc mai multi ani) ; - a se cultiva aceeasi specie legumicola dupa 3-4 ani. Exemplu : anul I- tomate ; anul II- mazare, fasole ; anul III- ardei, vinete, varza ; anul IV- ceapa, morcov. Ingrasaminte : organice (mranita, compostul, turba, N.P.K 15.15.15) - (A se urmari pH-ul solului) - Dozele de elemente chimice, in general, in substanta active - N(azot) – 50-80kg/ha - P2O5(fosfor) – 60-70kg/ha - K2O(potasiu) – 40-60kg/ha 1

description

Fisa Tehnologica Legume Camp Si Sere

Transcript of Fisa Tehnologica Legume Camp Si Sere

FISA TEHNOLOGICA LEGUME CAMP SI SERE (SOLARII)(ECOLOGIC CU MINIMUM DE TRATAMENTE)

Elemente climatice: temperatura aerului, nebulozitate, apa.

Terenul: plan sau cu o usoara panta spre sud, cu apa freatica la adancime.

Solul: - grad ridicat de fertilitate, continut ridicat in substanta organica (ingrasaminte naturale);- cu capacitate mare pentru aer si apa (nu se recomanda soluri nisipoase si podozolite);- atentie la rotatia culturilor (a nu se cultiva pe acelasi loc mai multi ani);- a se cultiva aceeasi specie legumicola dupa 3-4 ani. Exemplu: anul I- tomate; anul II- mazare, fasole; anul III- ardei, vinete, varza; anul IV- ceapa, morcov. Ingrasaminte: organice (mranita, compostul, turba, N.P.K 15.15.15) - (A se urmari pH-ul solului) - Dozele de elemente chimice, in general, in substanta active - N(azot) 50-80kg/ha - P2O5(fosfor) 60-70kg/ha - K2O(potasiu) 40-60kg/ha - Nu se recomanda in stil gospodaresc folosirea erbicidelor. - Lucrarile de pregatire a terenului si solului au drept scop asigurarea conditiilor optime pentru cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole in privinta regimului de nutritie minerala, umiditate, aer si gaze in sol. Semanatul si plantatul de legumicole in camp neprotejat

Prin semanare direct in camp: morcovul, patrunjelul, pastarnacul, ridichile, sfecla rosie, scortisoara, ceapa ceaclama, varza chinezeasca, salata, spanacul, loboda, patrunjel pentru frunze, cresonul, mazarea de gradina, fasolea de gradina, bobul, bamele, tomatele, castravetele, pepenii, dovleceii, mararul.Lucrari de ingrijire: afanarea solului si combaterea crustei, combaterea buruienilor, mulcirea solului, prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor, fertilizarea culturilor in cursul perioadei de vegetatie (fertilizarea suplimentara), raritul, bilonatul si musuroitul, sustinerea plantelor, copilitul plantelor, inlaturarea varfurilor de crestere (carnit si ciupit) tomate de sera, tratarea cu substante bioactive (stimularea cresterii si a fructificarii), protejarea legumelor impotriva brumelor si a grindinei.

Semanatul si plantatul de legumicole in spatii protejate cu mase plastice Procedeele sunt in mare parte asemanatoare cu cele din camp.Atentie la aerisire! dirijarea conditiilor de mediu

Atat in camp, cat si in solar, se face fertilizarea de baza cu gunoi de grajd (40-60 t/ha), superfosfat (300-500 kg/ha), sulfat de potasiu (150 kg/ha), toate incorporate adanc in sol la 25-30 cm, cand se face si mobilizarea straturilor profunde.

Primavara: se face graparea (greblarea) terenului, dezinfectia solului cu 10-15 zile inainte de plantare, cu 30-40 kg/ha pe baza de Lindatox Cryptanol 25kg/ha, prin imprastiere uniforma pe suprafata solului si incorporate imediat (acum sunt alte denumiri la substante)

Lucrari de intretinere:

Verificarea zilnica a starii de prindere a rasadurilor si completarea golurilor; Afanarea solului prin prasile repetate la 12-15 zile dupa plantare; Fertilizarea faziala prin aplicare de ingrasaminte complexe N.P.K sau N.P.(prima la 3 saptamani de la plantare, iar urmatoarele 2-3 la intervale de 3-4 saptamani ingrasamintele se distribuie printre randurile de plante si se incorporeaza imediat prin prasila) Combaterea bolilor si daunatorilor se face prin stropiri la intervale de 8-10 zile cu substante pe baza de Ortocit 50 si Dithane M45 in concentratie de 0,2%, sulf muiabil 0,4%, Nagos si Fosfotox 0,1-0,15 (a se consulta agentii de vanzari pesticide cu noile substante de combatere) Carnitul plantelor cu scop de grabire a fructificarii si obtinerea unor productii de calitate; la tomate se face a 3-a sau a 4-a inflorescenta rarla a 5-a. Palisarea si conducerea plantelor in cazul castravetilor; Polenizarea suplimentara se face cu ajutorul unui vibrator electric sau cu un jet de aer produs de atomizor, ori numai printr-o simpla scuturare a plantelor cu mana, avand ca scop sa puna in miscare mai mult polen. Dirijarea factorilor de mediu in perioada de vegetatie: Lumina pentru speciile de solar si sere, nivelul optim de intensitate a luminii este de 8000-12 000 lucsi. Temperatura reprezinta unul din factorii determinanti ai proceselor metabolice ale plantelor; vara, reglarea se face prin aerisire in raport cu temperatura din interior, masurata cu termometre speciale.

Umiditatea este in stransa dependenta cu temperatura si cerintele speciilor legumicole, care difera de la o specie la alta si chiar la aceeasi specie, pe fenofaze; tomatele, ardeii si vinetele au nevoie de un regim moderat de umiditate, mai scazut dupa plantare (55-65%), si mai ridicat in perioada fructificarii (65-70%); castravetii 80-90%Umiditatea solului trebuie sa fie de 60-65% din capacitatea de camp pentru apa, pana la inceperea parguirii fructelor, dupa care umiditatea se ridica la 70-80% la tomate si vinete, 60-70% la ardei. Aerisirea reprezinta una din lucrarile esentiale in exploatarea serelor si solariilor, prin care se regleaza temperatura, umiditatea relativa (aer), concentratia de CO2. Depasirea nivelului optim de temperatura si umiditate ale aerului provoaca un dezechilibru total al metabolismului, reducerea fotosintezei, ducand la scaderea productiei si a calitatii acesteia.

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor se iau masuri care contribuie in general la prevenirea atacurilor acestora; in general, tratamentele cu caracter profilactic urmaresc prevenirea raspandirii bolilor si daunatorilor (la intrarea in sera si solar sa se puna dezinfectoare cu solutii pe baza de Nemagon, sau inlocuitor lichid de 5% si Dithane M45 de 2% sau sulfat de cupru 2%). Solutia se reimprospateaza la fiecare 3-4 zile. Atentie la dezinfectia uneltelor de lucru in solar. Dupa depistarea unor surse de infectie sau la aparitia daunatorilor, se fac tratamente folosind diferite insectofungicide ca Topsin, Bendte, Derosal, Dithane M-45, Captan, Oxiclorura de cupru, Fosfotox R, Nogos, Sinoratox s.a (sau substante noi).

TEHNOLOGIA CULTIVARII POMILOR FRUCTIFERI

I. Ecologia plantelor pomicole cultivate:

1. Rolul si influenta luminii asupra cresterii si rodirii pomilor;2. Rolul si influenta caldurii;3. Rolul si influenta apei; Influenta compozitiei si a miscarii aerului asupra cresterii si rodirii pomilor. Influenta solului asupra cresterii si rodirii pomilor. Relieful si redistribuirea conditiilor climatice si edafice.

II. Tehnologia si intretinerea pomilor fructiferi

Taierea si dirijarea ramurilor aplicarea unor operatiuni de scurtare sau suprimare a ramurilor sau lastarilor, de schimbare temporara sau definitiva a directiei de crestere a lor, in vederea dirijarii si fructificarii pomilor. Pomii la care nu se fac astfel de lucrari formeaza de obicei coroane dezechilibrate si indesite, slab si neuniform luminate, cu ramuri insuficient consolidate si cu orientare necorespunzatoare in spatiu. Aceste neajunsuri duc la o fructificare periodica, formatiunile de fructificare au o durata scurta de viata, iar pomii manifesta simptomele declinului de la o varsta mult mai timpurie.

Prin operatiunile de taiere si dirijare se urmareste: Formarea de pomi cu coroane echilibrate Grabirea fructificarii pomilor Dirijarea armonioasa a proceselor de crestere si fructificare Mentinerea si dirijarea coroanei pomilor; refacerea potentialului productivOperatiuni de taiere- scurtarea: puternica, moderata si slaba - reductia - suprimarea mugurilor - incizia - ciupitul lastarilor - plivitul lastarilorTaierile sunt: in vederea formarii coroanei la pomi: se aplica in primii 5-6 ani de la plantare cu scopul grabirii realizarii elementelor de schelet si semischelet; taierile de fructificare (rodire) se executa incepand dupa aparitia formatiunilor de rod in timpul formarii coroanei si se continua pe tot parcursul perioadei de rodire a pomilor, pentru a realiza raporturi optime intre procesele de crestere si rodire, prin normarea incarcaturii de rod in fiecare an si de obtinerea unor noi formatiuni de rod; taierile de intretinere se aplica pomilor in productie, cand se inlatura ramurile rupte sau uscate, sa rareasca ramurile de schelet si semischelet cand sunt prea dese, sa suprime sau sa scurteza ramurile lacome; Taierile de corectie se aplica in prima perioada a vietii pomilor Taierea de regenerare se aplica pomilor intrati in declin.Epoca de aplicare a taierilor in uscat; -in verde

III. Criterii de folosire in stabilirea normelor de ingrasare

1. Particularitatile fizico-chimice ale solului (gradul de aprovizionare cu elemente nutritive si forma in care se gasesc, starea de structura, reactia2. Nivelul cresterii vegetative, exprimat prin numarul si lungimea lastarilor sau ramurilor anuale

Ingrasaminte folosite in pomiculura:

a) Ingrasaminte organice: gunoi de grajd, gunoiul de pasari (diluat in proportie de 1 la 8) mustul de balegar

b) Ingrasaminte chimice (minerale)

-Azot, fosfor si potasiu sau ingrasaminte complexe (N.P.K)-microelemente: saruri de cupru, de zinc, de magneziu, de bor, de mangan, sau sub forme combinate.Ingrasamintele naturale pot fi folosite sub forma de praf, granule organo-minerale sau sub forma lichida.

Ingrasare foliara (extrarodiculara) de tipul F-4 11, F 141, F-011. Acestea contin pe langa N.P.K si o serie de microelemente cum ar fi: Fe, Zn, Mg, B, Sulf.

Norme de udare la pomi

O udare eficienta trebuie sa umecteze solul pe o adancime de 0,8 1,0 m pt pomii de rod si de 0,5-0,6 mla pomii tineri. Udarea se face incepand de primavara devreme, in luna iunie in anii secetosi, in luna august si eventual in prima jumatate a lunii septembrie.

Nu se uda cu 10-15 zile inainte de recoltat.In cazul toamnelor foarte secetoase, este indicat a se aplica o udare la circa 2-3 saptamani, dupa caderea frunzelor.Pomii tineri neintrati in rod se iriga in caz de nevoie cu 2-3 udari, dar niciodata mai tarziu de jumatatea lunii august, in scopul evitarii prelungirii vegetatiei si a pregatirii insuficiente pentru iernarea pomilor. Pomii maturi fara fructe trebuie udati inainte cu o luna de caderea frunzelor.

Cultura marului: palmeta cu spalier, la distante 4.5/3.5; inaltimea 3,5 m Forme de conducere: fus zvelt, la distanta de 3/ 1,25; inaltimea de 1,8 2,2 m Rarirea manuala a merelor Combaterea prematura a caderii fructelor cu stropiri cu acid alfa naftilacetic (ANA), in concentratie de 1,0 g la 100 l apa. Cu 2,4 D 0,5 0,7 g la 100 l apa, cu 2-4 saptamani inainte de recoltare.

Cultura parului: spre deosebire de mar, se va evita ingrasarea fructifica cu periodicitate, volumul de taiere este mai mic decat la mar, deoarece majoritatea soiurilor nu formeaza coroana.

Cultura caisului: se folosesc forme de coroane globuloase sau aplatizate; taierile dupa formarea coroanei sunt numai de intretinere.Se face scurtarea unor ramuri anuale care depasesc 80-90 cm cu din lungime.

Cultura piersicului: conducerea pomilor si intretinerea coroanelor; tipuri de coroane: vasul ameliorat, palmeta etajata cu brate oblice, palmeta simpla, gardul belgian.

Tratamentele la pomi se fac conform normelor inscrise in Codex.

7