FIŞA DISCIPLINEI - ub.ro · PDF fileSisteme de achizitie de date externe ... indrumar de...

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753

www.ub.ro; e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU 1.2. Facultatea DE INGINERIE 1.3. Departamentul EMSC 1.4. Domeniul de studii CALCULATOARE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI 1.5. Ciclul de studii LICENTA 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informatiei / inginer 1.7. Forma de învăţământ ZI

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Instrumentatie virtuala 2.2. Titularul activităţilor de curs Șef lucrări dr. ing. Puiu Petru Gabriel 2.3. Titularul activităţilor de seminar Șef lucrări dr. ing. Buzduga Stefania Roxana 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul 5 2.6. Tipul de evaluare E

2.7. Regimul disciplinei

Categoria formativă a disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DD

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 28 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 69 3.8. Total ore pe semestru 56 3.9. Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/

mailto:[email protected]

F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sală mare, materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Laborator calculatoare pe care este instalat labView, aparate, instalatii pe care se executa lucrarile de laborator planificate.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei

• Punerea la dispoziţia studenţilor a cunoştinţelor de baza privind principiile achiziţiei de date.

7.2. Obiectivele specifice • Dobândirea unui bagaj de cunoştinţe teoretice şi practice privind elementele unui sistem de achiziţii de date cu referire specială la plăcile de achiziţie,

• Cunoaşterea principiilor de conversie analog numerică şi numeric analogică • Cunoaşterea noţiunilor de programare în mediul LabVIEW.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Capitolul I 3.1. .Introducere 3.2. Metode de instruire 3.3. Continuturi 3.4. Harta cursului si Graduri de certificare NI 3.5. Obiectivelel cursului 3.6. Ce este LabVIEW? 3.7. Caracteristicile limbajului LabVIEW 3.8. Exploratorul de Proiect 3.9. Părţi ale instrumentelor virtuale (VI) 3.10. Tipuri de date

4 ore Prelegere susţinută de prezentări PPT, conversaţii, explicaţii, exemplificări

Capitolul II Principii de realizare a sistemelor de achiziţii de date 1.1. Placi de achizitie “plug-in” 1.2. Sisteme de achizitie de date externe 1.3. Sisteme de timp real 1.4. Instrumente discrete 1.5. Sisteme de achizitie de date hibride.

4 ore

Capitolul III 4 ore

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C5. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

3.1. Elementele diagramei bloc: Terminale Constante Noduri Funcţii SubVIs Structuri Fire Etichete gratuite

3.2. Express VI 3.3. Help-ul contextual 3.4. Căutarea comenzilor, a VI şi a funcţiilor

Paleta de comenzi Paleta de funcţii

3.5. Selecţia, editarea redimensionarea şi cablarea 3.6. Fluxul de Date 3.7. Construirea unui VI simplu 3.8. Achiziţia Express a instrumentaţiei virtuale 3.9. Analiza instrumentaţiei virtuale Express Capitolul IV Rezolvarea Problemelor şi Depanarea Vl-urilor 4.1. Corectarea Vl-ului Defect 4.2. Tehnici de Depanare 4.3. Date Nedefinite sau Neașteptate 4.4. Erori de Manipulare

4 ore

Capitolul V Implementarea unui VI 5.1. Noțiuni de bază a panoului Frontal 5.2. Tipuri de date LabVIEW 5.3. Documentarea Codului 5.4. While Loops 5.5. For Loops 5.6. Temporizarea unui VI 5.7. Feedback-ul datelor în bucle 5.8. Trasarea Datelor – grafice ondulatorii 5.9. Structuri Case

4 ore

Capitolul VI Dezvoltarea aplicațiilor modulare 6.1 Înțelegerea modularității 6.2 Icon-uri 6.3 Panoul Conector 6.4 Utilizarea SubVI-urilor

4 ore

Capitolul VI I Îmbunătățirea unui VI existent 7.1. Refactorizarea codului moștenit 7.2. Probleme ale refactorizării tipice

4 ore

Bibliografie 1. Ababei Şt. Măsurări electrice şi achiziţii de date Ed. Tehnica Info –Chişinău, 2003 2. Ababei Şt.. - Achiziţia şi prelucrarea datelor- Ed.Alma Mater Bacau 2012 3. Cottet F. - Principiile programării în LabVIEW – MATRIX ROM 1996 4. Maier Virgil - LABVIEW în calitatea energiei electrice – Editura Albastra Cluj Napoca 2000 5. Petru Gabriel Puiu, Iulian Nedelcu, Roxana Buzduga - Instrumentatie virtuala si achizitii de date, Note de curs si

indrumar de laborator Bibliografie minimală 1. Petru Gabriel Puiu, Iulian Nedelcu, Roxana Buzduga, Instrumentatie virtuala si achizitii de date, Note de curs si

indrumar de laborator Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

F 84.07/Ed. 06

1. Controale şi indicatoare 4 ore 2. Elemente de tip structuri 1 4 ore 3. Elemente de tip structuri 2 4 ore 4. Utilizarea variabilelor de tip şir , tablou şi structură 4 ore 5. Lucrul cu fişierele 4 ore 6. Realizarea instrumentelor virtuale 4 ore 7. Corectarea / reformarea instrumentelor virtuale 4 ore Bibliografie Bibliografie 1. Ababei Şt. Măsurări electrice şi achiziţii de date Ed. Tehnica Info –Chişinău, 2003 2. Ababei Şt.. - Achiziţia şi prelucrarea datelor- Ed.Alma Mater Bacau 2012 3. Cottet F. - Principiile programării în LabVIEW – MATRIX ROM 1996 4. Maier Virgil - LABVIEW în calitatea energiei electrice – Editura Albastra Cluj Napoca 2000 5. Petru Gabriel Puiu, Iulian Nedelcu, Roxana Buzduga - Instrumentatie virtuala si achizitii de date, Note de curs si

indrumar de laborator Bibliografie minimală 1. Petru Gabriel Puiu, Iulian Nedelcu, Roxana Buzduga, Instrumentatie virtuala si achizitii de date, Note de curs si

indrumar de laborator

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs Răspunsul la întrebări referitoare la probleme din aria cursului

Colocviu 60 %

10.5. Seminar/laborator/proiect

Rezolvarea problemelor corespunzătore lucrărilor de laborator

Prezentarea rezolvărilor, răspunsuri la întrebări

40 %

10.6. Standard minim de performanţă • Cunoasterea minimala a LabView, si raspunsul la jumatate din intrebarile din foaia de examen

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

1.10.2014 s.l.dr.ing. Gabriel Puiu s.l.dr.ing. Roxana Buzduga

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 1.10.2014 Prof.dr.ing. George Culea

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof.dr.ing.Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Științe 1.3. Departamentul Matematică, Informatică și Științele Educației 1.4. Domeniul de studii Informatică 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Informatică 1.7. Forma de învăţământ Invățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei Sisteme de Operare 2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Dan Popa 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

2.5. Semestrul I

2.6. Tipul de evaluare examen



DS


DI/DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

1


3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 0 Tutoriat 0 Examinări Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 64 3.8. Total ore pe semestru 42 3.9. Numărul de credite 5


4.1. de curriculum

• Arhitectura sistemelor de calcul

4.2. de competenţe

Operare pe calculator.

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs prevazută cu tablă și videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala de laborator prevazută cu computere cu S.O. alternative (Linux), tablă, videoproiector.




• C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor de operare în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii

7.2. Obiectivele specifice • C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor de operare Linux în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • 1) Argumente: De ce se foloseste Linux ?

De ce folosesc Linux ? • 2) O mica istorie a calculatoarelor

personale: Structura unui sistem de operare. Sistemul de operare ca gestionar de resurse. Resursele gestionate: Procesor, memorie, periferice, informatie.

• 3) Mesajele nucleului unui sistem de

operare Unix: Componente ale unui sistem și identificarea lor. Sistemul de fisiere și directoare. Directoare standard.

• 4) Directoare importante din sistem: boot,

6.1. Competenţe profesionale

• C1.2. Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

• C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii • C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software

şi de comunicații • C3.2. Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de

experimente şi interpretarea rezultatelor lor • C3.3. Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti • C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete • C4.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor informatice • C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor

hardware, software şi de comunicaţii în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii

6.2. Competenţe transversale

CT1 Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei CT3 Demonstrarea spiritului de iniţiativă şi acţiune pentru actualizarea cunoştinţelor profesionale, economice şi de cultură organizaţională.

F 84.07/Ed. 06

home,etc, var, usr, opt, (samd). Sistemul de fisiere. Sisteme de fisiere: ext2,ext3, reiserfs, fat, ntfs/hpfs. Formatarea sistemelor de fisiere.

• 5) Instalarea unui sistem de operare Linux: Pregatiri pentru instalarea unui sistem de

operare Linux. Partitii ale discului hard. Partitii montate în directoare. Diverse scheme de partitionare.

• 6) Instalarea unui sistem de operare Linux (II): Reinstalarea unui sistem vechi sau compromis. Alegerea pachetelor. Grupuri de pachete. O serie de pachete importante, comentate. Configurarea din timpul instalarii. Configurarea post instalare: Incarcatoare de sisteme de operare: Lilo și Grub.

• 7) Drivere și module de nucleu. Procese și gestiunea lor. Prioritatea proceselor și schimbarea ei. Utilitarul top. Nice și renice. Procese in timp real.

• 8) Drepturi de acces la directoare și

fisiere. Utilizatori și grupuri de utilizatori. Programe pentru stabilirea drepturilor. Fanioane speciale: suid, sgid, sticky bit. Utilitarul mc.

• 9) Folosirea Linux în retele: Re ele

SOHO. Echipamente de retea impeuna cu Linux. Reteaua unei firme care foloseste Linux pe gateway.

• 10) Periferice: Imprimante și fonturi

pentru Linux.Instalarea unei imprimante. Fonturi Type 1, True Type și Open Type. Gestionarea colectiilor de fonturi.

• 11) Sisteme multiprocesor și tratarea întreruperilor: Arhitectura unui sistem multiprocesor. Specificatiile multiprocesor Intel. APIC-uri locale și I/O APIC. Întreruperi și clasificarea lor. Întreruperile unui sistem mono-procesor. Întreruperile unui sistem multi-procesor. Sisteme complexe.

• 12) Scripturi Bash și scripturi in alte

limbaje. Formatul fisierelor cu scripturi și executia lor interpretativa. Utilitarul Awk.

F 84.07/Ed. 06

• 13) Servicii oferite de sistemul de operare. Servicii absolut necesare la care nu se va renunta. Servicii utile. Servicii nesigure.

• 14) Subsistemul grafic: Conceptul de

server. Relatie client server. Serverul X stand-alone. Serverul X

• • Bibliografie

• [1-3] Colectia revistei Linux Magazin, Colectia revistei MyLinux, Colectia revistei Chip special

• [4] Cristea, Valentin și colectiv, Unix, Teora, 1993 • [5] Cantrell, David; Johnson, Logan; Lumens Chris; Dahn (trad), Ghidul oficial al Slackware

Linux, 2005 • [6] Negus, Christopher; Red Hat Linux 8, Teora, 2003 • [7] Mourani Gerhard, Securing & Optimizing Linux, ed a III-a, 2002

ISBN: 0968879314 www.openna.com. • [8] Popa Dan, Caiet de laborator Linux, http://didfr.stiinte.ub.ro/resurse-educationale/83-

resurse-educationale/linux-labs.rar • [9] Palivan, Cornelia; Linux pentru avansati , Editura Tehnica , 2001

Bibliografie minimală

• [5] Cantrell, David; Johnson, Logan; Lumens Chris; Dahn (trad), Ghidul oficial al Slackware Linux, 2005

• [7] Mourani Gerhard, Securing & Optimizing Linux, ed a III-a, 2002 ISBN: 0968879314 www.openna.com.

• [8] Popa Dan, Caiet de laborator Linux, http://didfr.stiinte.ub.ro/resurse-educationale/83-resurse-educationale/linux-labs.rar

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

• Conform [8]. Popa Dan, Caiet de laborator Linux, http://didfr.stiinte.ub.ro/resurse-educationale/83-resurse-educationale/linux-labs.rar

• • Bibliografie

• [7] Mourani Gerhard, Securing & Optimizing Linux, ed a III-a, 2002 ISBN: 0968879314 www.openna.com.

• [8] Popa Dan, Caiet de laborator Linux, http://didfr.stiinte.ub.ro/resurse-educationale/83-resurse-educationale/linux-labs.rar

Bibliografie minimală • [8] Popa Dan, Caiet de laborator Linux, http://didfr.stiinte.ub.ro/resurse-educationale/83-resurse-

educationale/linux-labs.rar


• Este coroborat fiind curs de nivel european de specialitate cu acces la o nisa de pe piata muncii: Sistemele de operare Linux. In domeniu s-au facut angajări atât de către patronatul local cât și de firme cu activitate internaţională cum sunt Google și Nokia.

F 84.07/Ed. 06

10. Evaluare


10.4. Curs

Evaluarea culturii generale (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 1. Evaluarea cunostinţelor teoretice (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 2.

Examinare prin test scris.

50%


Evaluarea abilităţilor de programator și rezolvitor de exerciţiii (în domeniu) corespunde setului de întrebări nr. 3. Evaluarea cunostinţelor suplimentare nivelului 3, individual acumulate corespunde setului de întrebări nr. 4.

Examinare prin întrebări care verifică existenţa abilităţilor practice și experienţei ce decurge din ele și (la nivelul 4), integrarea teoriei cu practica.

50%

10.6. Standard minim de performanţă:

• Nivelul 1 + Nivelul al 2-lea – a se vedea 10.4


29 septembrie 2014

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI (licenţă)

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Departamentul Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Baze de date 1 2.2. Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC



DF


DI



1


42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

14



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

• Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional;

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




Iniţierea studenţilor în conceptele şi principiile fundamentale ale prelucrării eficiente a datelor, însuşirea de către aceştia a principiilor metodologice şi organizatorice pe care se întemeiază gestionarea electronică a datelor, formarea capacităţilor şi abilităţilor de a utiliza procedeele, mijloacele şi tehnicile de lucru necesare prelucrării datelor şi valorificării acestora.

7.2. Obiectivele specifice C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie C3.1. Identificarea unor clase de probleme şi metode de rezolvare caracteristice sistemelor inform C3.5. Dezvoltarea şi implementarea de soluţii informatice pentru probleme concrete

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Baze de date - Introducere Definiţii. Proprietăţi. Exemple. Schemele: externă, conceptuală, internă. Proiectarea bazelor de date. Baze de date relaţionale. Chei. Reguli de integritate a datelor. Modelarea logică a datelor. Vederile utilizatorilor. Construirea unei vederi utilizator. Integrarea vederilor utilizatorilor.

4 prelegere

Algebra relaţională Operatori peste mulţimi. Operatori specifici. Utilizarea algebrei relaţionale.

4 prelegere

Modelul Entitate-Relaţie Concepte fundamentale şi avansate. Transformarea modelului E-R în model relaţional

4 prelegere

Normalizarea relaţiilor Dependente funcţionale Dependenţe multivaloare. Dependenţe joncţiune. Forme normale. Normalizarea

6 prelegere

6.1.

C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

C2 Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii C3 Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor

6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

•

F 84.07/Ed. 06

relaţiilor. Tranzacţii Definire. Proprietăţi. Stările unei tranzacţii. Utilizarea tranzacţiilor la reconstituirea conţinutului bazei de date. Utilizarea tranzacţiilor în rezolvarea problemelor accesului concurent la date. Utilizarea mărcilor de timp.

6 prelegere

Baze de date distribuite Definiţii. Arhitecturi.

4 prelegere

Bibliografie 1. Octavian Bâscă – Baze de date, Ed. All, Bucureşti, 1997 2. Pavel Năstase şi colectiv – Microsoft Access, Ed. Teora, Bucureşti, 2000 3. Gh. Popa, Al. Ştefănescu, V. Stanciu, V. Ivancenco, V. Ţintă – Sisteme de gestiune a bazelor de date : dBase IV,

Oracle, Ed. All, Bucureşti, 1998 4. I. Lungu, C. Bodea, G. Bădescu, C. Ioniţă – Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare, Ed. All, Bucureşti, 1995 Bibliografie minimală I. Lungu, C. Bodea, G. Bădescu, C. Ioniţă – Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare, Ed. All, Bucureşti, 1995 Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Modelul relaţional 2 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Algebra relaţională 2 Lucrul la calculator, individual şi în echipă

Normalizarea bazelor de date 2 Lucrul la calculator, individual şi în echipă

Operaţii uzuale în bazele de date 2 Lucrul la calculator, individual şi în echipă

Proiect Realizarea şi administrarea unei baze de date

6 Lucrul la calculator, individual şi în echipă

Bibliografie 1. Octavian Bâscă – Baze de date, Ed. All, Bucureşti, 1997 2. Pavel Năstase şi colectiv – Microsoft Access, Ed. Teora, Bucureşti, 2000 3. Gh. Popa, Al. Ştefănescu, V. Stanciu, V. Ivancenco, V. Ţintă – Sisteme de gestiune a bazelor de date : dBase IV,

Oracle, Ed. All, Bucureşti, 1998 4. 4. I. Lungu, C. Bodea, G. Bădescu, C. Ioniţă – Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare, Ed. All,

Bucureşti, 1995 Bibliografie minimală I. Lungu, C. Bodea, G. Bădescu, C. Ioniţă – Baze de date. Organizare, proiectare şi implementare, Ed. All, Bucureşti, 1995


Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu standardele RNCIS. 10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsuri la examen Test grilă/ test docimologic

40%


Realizarea şi administrarea unei baze de date de complexitate medie. Răspunsuri corecte la test

Observarea sistematică; chestionare orală (prin conversaţii profesor-student) Test grilă/ test docimologic

30% 30%

10.6. Standard minim de performanţă • prezenţa şi participarea activă la seminar; • demonstrarea însuşirii şi stăpânirii unui minim de noţiuni, cunoştinţe teoretice şi metodologice cu care s-a operat

pe parcursul cursurilor şi seminarilor (cel puţin 50%);

F 84.07/Ed. 06

• demonstrarea achiziţionării unor capacităţi şi abilităţi de aplicare adecvată a conceptelor, de realizare a unor profile şi analize comparative, de transfer aplicativ al cunoştinţelor;


01.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul EMSC 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Ingineria programelor 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucrări dr. ing. Popa Sorin Eugen 2.3. Titularul activităţilor de seminar Şef lucrări dr. ing. Popa Sorin Eugen 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



2



28



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, laboratoare cu telefoanele mobile

deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

• Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și seminar/laborator întrucât aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;


• Termenul predării lucrării de laborator este ultima săptămână didactică, Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de laborator, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




• Să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi echipamente folosite în domeniul securităţii sistemelor informatice

7.2. Obiectivele specifice • Să poată identifica corect echipamentele utilizate (hardware şi software) şi rolul acestora în îndeplinirea obiectivului de securitate a informaţiei;

• Să înţeleagă nevoia de securitate a sistemelor informatice; • Să dezvolte abilitatea argumentativă a studenţilor

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Probleme şi perspective ale sistemelor informatice 2 Prelegere • Etapele de dezvoltare a sistemelor de programe 2 Prelegere • Paradigme de dezvoltare a sistemelor software 4 Prelegere • UML – limbajul unificat de modelare 4 Prelegere • Principii de proiectare orientată pe obiect 2 Prelegere • Şabloane de proiectare software 2 Prelegere • Proiectarea sistemelor software 2 Prelegere • Testarea sistemelor software 2 Prelegere • Estimarea costurilor unui proiect software 4 Prelegere • Calitatea sistemelor software 2 Prelegere • Evaluarea sistemelor software 2 Prelegere Bibliografie • Cornelia Novac Ududec, Ingineria sistemelor de programe - Ingineria programării, Ediţie adăugită şi revizuită,

Editura Alma Mater, Bacău, 2011; • Rotar Dan, Ingineria programelor, Editura Alma Mater, Bacău, 2007

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Să cunoască terminologia utilizată în domeniul ingineriei programelor; • Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din domeniul ingineriei programelor; • Să înţeleagă importanţa studiilor de caz în domeniul ingineriei programelor; • Să identifice și să aleagă metodele optime de soluţionare a problemelor din domeniul ingineriei

programelor ; • Să fie capabili întocmească o structură de proiect de inginerie a programelor, • Să cunoască şi să fie capabili să traseze diagrame UML pentru diferite categorii de programe software

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire critică; • Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de specialitate; • Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în învăţământul european

F 84.07/Ed. 06

• Pilat Florin, s.a., Metode, tehnici şi instrumente în ingineria programării, EdituraTehnică, Bucureşti 1985 • Vaduva Ilie, Baltac Vasile, Florescu Vasile, s.a., Ingineria programării. Vol I, II – Editura Academiei, Bucureşti,

1986 Bibliografie minimală • Popa Sorin Eugen, Ingineria programelor – note de curs şi aplicaţii, 2012. Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii • Recapitulare elemente de programare 2 Realizare practică 1 laborator • Noţiuni introductive de spre UML, diagrama cazurilor de

utilizare 2 Realizare practică 1 laborator

• Diagrama de clase 2 realizare practică 1 laborator • Diagrama de stări 2 Realizare practică 1 laborator • Diagrama de activităţi 2 Realizare practică 1 laborator • Diagrama de secvenţă 2 Realizare practică 1 laborator • Diagrama de colaborare 2 Realizare practică 1 laborator • Diagrama de implementare 2 Realizare practică 1 laborator • Lucrul la proiect, studiu de risc, ingineria cerinţelor,

diagrame UML 2 Realizare practică 1 laborator

• Prezentarea proiectelor 4 Dezbatere 2 laboratoare Bibliografie • Cornelia Novac Ududec, Ingineria sistemelor de programe - Ingineria programării, Ediţie adăugită şi revizuită,

Editura Alma Mater, Bacău, 2011; • Rotar Dan, Ingineria programelor, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Pilat Florin, s.a., Metode, tehnici şi instrumente în ingineria programării, EdituraTehnică, Bucureşti 1985 • Vaduva Ilie, Baltac Vasile, Florescu Vasile, s.a., Ingineria programării. Vol I, II – Editura Academiei, Bucureşti, 1986 Bibliografie minimală • Popa Sorin Eugen, Ingineria programelor – note de curs şi aplicaţii, 2012.


• 10. Evaluare


10.4. Curs Prezenţă activă la curs, răspunsuri la întrebări

Colocviu 30%


Prezenţa activă la laborator, colaborarea cu colegii, răspunsuri la întrebări

Probleme, proiect 70%

10.6. Standard minim de performanţă • Efectuarea a 11 din cele 14 lucrări de laborator, şi obţinerea a notei 5 la lucrarea practică (proiect)


1.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei PROIECTAREA CU MICROPROCESOARE 2.2. Titularul activităţilor de curs prof. dr. ing. Rotar Dan 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. ing. Livinţi Petru 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



0/1/2



0/14/28



4.1. de curriculum

• Electronica, Proiectare logica,

4.2. de competenţe

• Cunostiinte de logica binara

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;



• Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




• Dezvoltarea aptitudinilor de utilizare a unităţilor centrale de tip microprocesor, microcontroler. Noţiuni privind tehnicile de programare în limbaj de asamblare. Realizarea programelor pentru microsisteme. Aprofundarea cunoaşterii funcţionării sistemelor numerice.

7.2. Obiectivele specifice • Operarea cu fundamente ştiinţifice, inginereşti şi ale informaticii. Proiectarea componentelor hardware, software şi de comunicaţii. Soluţionarea problemelor folosind instrumentele ştiinţei şi ingineriei calculatoarelor. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Programarea în limbaj de asamblare 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Programarea microprocesorului INTEL 8086 8 prelegere, discutii 4 prelegeri • Programarea microprocesorului MSP430 6 prelegere, discutii 3 prelegeri • Programarea microcontrolerelor PIC mid range 6 prelegere, discutii 3 prelegeri • Programarea in limbaj de nivel inalt 4 prelegere, discutii 2 prelegeri

Bibliografie • Rotar Dan, Microprocesoare, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Musca Ghe., Programare in Limbaj de Asamblare Editura TEORA 1997 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 1: Basic Architecture. 1999 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 3: System Programming. 1999 • Barruch Z.F., Structura sistemelor de calcul, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2004 • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001

6.1.

C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

• C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii • C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de

comunicații • C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare,

limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii • C2.4. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware, software şi de

comunicaţii, pe baza unor metrici • C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie

6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

•

F 84.07/Ed. 06

• Stefan Gh., Circuite si sisteme digitale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000 • Hintea, Sorin - Tehnici de proiectare a circuitelor VLSI, Ed. Cartii de stiinta, Cluj-Napoca 1998

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Microprocesoare, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Musca Ghe., Programare in Limbaj de Asamblare Editura TEORA 1997


• 1.Conversia numerelor, operatii aritmetice in diferite baze de numeratie (Binar, Zecimal, Octal, Hexazecimal)

2 Studii de caz Dezbatere Experimente

1 laborator

• Programarea microprocesorului INTEL 8086 în emulatorul EMU8086.


1 laborator

• Programarea microcontrolerelor de tip PIC 16F84, 18F4550 în limbaj de asamblare folosind MPLAB


1 laborator

• Comanda motoarelor pas cu pas folosind microcontrolerul PIC 16F84.


1 laborator

• Programarea microcontrolerelor de tip ATmega328 folosind plăcile de dezvoltare Arduino uno.


1 laborator

• Comanda servomotoarelor folosind folosind plăcile de dezvoltare Arduino uno.


1 laborator

• Achizitia si monitorizarea datelor de la senzorii de: temperatura, presiune, nivel folosind folosind plăcile de dezvoltare Arduino uno.


1 laborator

• Proiectarea unui sistem de afişare cu display LCD • Proiectarea comenzii cu microcontroler a unui

motor pas cu pas • Proiectarea unui termometru electronic

28 Prelegere, discutii, studii de caz

proiect

Bibliografie • Rotar Dan, Microprocesoare, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Musca Ghe., Programare in Limbaj de Asamblare Editura TEORA 1997 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 1: Basic Architecture. 1999 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 3: System Programming. 1999 • Barruch Z.F., Structura sistemelor de calcul, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2004 • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Microprocesoare, Editura Alma Mater, Bacău, 2007 • Lupu Eugen, Miclea Tiberiu, Arsinte Radu - Procesoare de semnal - Generaţia TMS320C2X - prezentare si

aplicatii – Ediura Promedia, Cluj-Napoca, 1995; • Lupu C., s.a. - Microprocesoare. Aplicatii. Editura Militara, Bucuresti 1982;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutii purtate cu angajatorii din domeniu la italnirile prilejuite de mese rotunde, comunicari stiintifice, simpozioane si conferinte si dezbaterea probmelor aparute impreuna cu absolventii proastat angajati. 10. Evaluare


10.4. Curs

Cunoaşterea terminologiei utilizate, Capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor, Însuşirea problematicii tratate la curs.

Examen 40%


Prezentare portofoliu Verificare pe parcurs 60%

F 84.07/Ed. 06

10.6. Standard minim de performanţă • teme de casa 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Departamentul Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Algoritmi paraleli şi distribuiţi 2.2. Titularul activităţilor de curs lect. univ. dr. Gloria Cerasela Crişan 2.3. Titularul activităţilor de seminar 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare EC



DF


DI



1



14



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenţii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenţi a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;

• Nu va fi tolerată întârzierea studenţilor la curs şi seminar/laborator întrucât aceasta se dovedeşte disruptivă la adresa procesului educaţional;


• Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenţii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




Iniţierea studenţilor în conceptele şi principiile fundamentale ale prelucrării paralele şi distribuite, însuşirea de către aceştia a principiilor metodologice şi organizatorice pe care se întemeiază proiectarea şi realizarea de aplicaţii concurente, formarea capacităţilor şi abilităţilor de a utiliza procedeele, mijloacele şi tehnicile de lucru necesare programării concurente.

7.2. Obiectivele specifice C5.2. Utilizarea unor cunoştinţe interdisciplinare pentru asigurarea exploatării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii în raport cu cerinţele domeniului de aplicaţii C5.3. Utilizarea unor principii şi metode de bază pentru asigurarea securităţii, siguranţei şi uşurinţei în exploatare a sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C5.4. Testarea şi evaluarea calitativă a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor informatice, pe baza unor criterii specifice C6.2. Explicarea funcţionării şi a interacţiunii cu mediul a sistemelor inteligente folosind metode specifice

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Calcul concurent

Necesitatea calculului concurent, execuţia pe platforme diverse, măsuri specifice

4 prelegere

Paralelism implicit Metode implicite de creştere a vitezei de procesare

2 prelegere

Paralelism explicit Metode de paralelizare a aplicaţiilor. Specificarea logicii programului. Specificarea comunicaţiilor ca şablon

4 prelegere

Rezolvarea unei probleme prin concurenţă Graful de precedenţă. Metode de descompunere

4

Probleme numerice rezolvate paralel Modalităţi de construire a algoritmilor paraleli. Evaluarea relaţiilor recursive. Polinoame. Paralelism în

6 prelegere

6.1.

C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

C5. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii C6. Utilizarea sistemelor inteligente

6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

F 84.07/Ed. 06

prelucrarea imaginilor. Algoritmi pentru prelucrarea grafurilor

Tehnici efective de paralelizare Paralelizarea programării dinamice. Paralelizarea sortării şi a problemelor conexe

6 prelegere

Probleme actuale ale calculului concurent Supercalculatoarele şi modelarea fenomenelor complexe. Reţelele de calcul şi de telefonie mobilă.

2 prelegere

Bibliografie 1. Crişan C. Algoritmi paraleli şi distribuiţi, Alma Mater, Bacău, 2014 2. Athanasiu I. Java ca limbaj pentru programarea distribuită, Matrix Rom, 2000 3. Boian F.M. Programarea distribuită în Internet, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1999 4. Bumbaru S. Curs practic de programare orientată pe obiecte în limbajul Java, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi,

2000 5. Chiorean I. Calcul paralel. Fundamente, Ed. Microinformatica, 1995 6. Craus M. Algoritmi pentru prelucrări paralele, Editura “Gh.Asachi”, Iaşi, 2002 7. Petcu D., Negru V. Procesare distribuită, Editura Universităţii de Vest, Seria Alef, Timişoara, 2002 Bibliografie minimală 1. Crişan C. Algoritmi paraleli şi distribuiţi, Alma Mater, Bacău, 2014 2. Chiorean I. Calcul paralel. Fundamente, Ed. Microinformatica, 1995 3. Petcu D., Negru V. Procesare distribuită, Editura Universităţii de Vest, Seria Alef, Timişoara, 2002 Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Concurentă şi paralelism 2 Lucrul la calculator,

individual şi în echipă

Paralelism explicit 2 Lucrul la calculator, individual şi în echipă

Rezolvarea problemelor complexe prin comunicare prin spaţiu comun de memorie


Rezolvarea problemelor complexe prin comunicare prin schimb de mesaje


Proiect


Bibliografie 1. Crişan C. Algoritmi paraleli şi distribuiţi, Alma Mater, Bacău, 2014 2. Athanasiu I. Java ca limbaj pentru programarea distribuită, Matrix Rom, 2000 3. Boian F.M. Programarea distribuită în Internet, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1999 4. Bumbaru S. Curs practic de programare orientată pe obiecte în limbajul Java, Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi,

2000 5. Chiorean I. Calcul paralel. Fundamente, Ed. Microinformatica, 1995 6. Craus M. Algoritmi pentru prelucrări paralele, Editura “Gh.Asachi”, Iaşi, 2002 7. Petcu D., Negru V. Procesare distribuită, Editura Universităţii de Vest, Seria Alef, Timişoara, 2002 Bibliografie minimală 1. Crişan C. Algoritmi paraleli şi distribuiţi, Alma Mater, Bacău, 2014 2. Chiorean I. Calcul paralel. Fundamente, Ed. Microinformatica, 1995 3. Petcu D., Negru V. Procesare distribuită, Editura Universităţii de Vest, Seria Alef, Timişoara, 2002


Conţinuturile disciplinei sunt în concordanţă cu standardele RNCIS. 10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsuri la examen Test grilă/ test docimologic

40%


Realizarea şi administrarea unei baze de date de complexitate medie. Răspunsuri corecte la test

Observarea sistematică; chestionare orală (prin conversaţii profesor-student) Test grilă/ test

30% 30%

F 84.07/Ed. 06

docimologic 10.6. Standard minim de performanţă • prezenţa şi participarea activă la seminar; • demonstrarea însuşirii şi stăpânirii unui minim de noţiuni, cunoştinţe teoretice şi metodologice cu care s-a operat

pe parcursul cursurilor şi seminarilor (cel puţin 50%); • demonstrarea achiziţionării unor capacităţi şi abilităţi de aplicare adecvată a conceptelor, de realizare a unor

profile şi analize comparative, de transfer aplicativ al cunoştinţelor;

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 01.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației / inginer 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Prelucrare grafică 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Culea George 2.3. Titularul activităţilor de seminar Preparator drd. ing. Andrioaia Dragoș Iulian

2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare Examen scris oral



DD


DI



2 laborator



28



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală medie sau mare, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala laborator cu calculatoare și aplicații software dedicate.




• Principalul obiectiv al disciplinei este prezentarea noţiunilor de bază (metode, algoritmi, modele matematice) privind prelucrarea grafică şi a modului de dezvoltare de aplicaţii grafice folosind biblioteca OpenGL. Prelucrarea grafică va reprezenta un instrument util în realizarea proiectelor şi în mod special a programelor, permiţând realizarea unei interfeţe grafice cât mai atrăgătoare.

7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor dobândi următoarele competenţele specifice: să demonstreze cunoaşterea şi înţelegerea unor concepte, principii şi teorii ale programării în OpenGl, să identifice şi analizeze probleme specifice, să poată utiliza bibliotecile din OpenGL şi să reprezinte anumite elemente şi efecte grafice in 2D si 3D şi să le integreze în Visual C++.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Elemente introductive 2 Prezentare la

videoproiector a elementelor de bază ale programării OpenGL, descrierea și prezentarea unor aplicații sugestive. Prezentare la tablă a calculelor matematice și detalierea unor aspecte, discuţii asupra problemelor prezentate.

1.1 Sistemul grafic OpenGL 1.2 Sisteme grafice pentru grafica 3D 1.3 Caracteristici OpenGL 2 2. Bazele programării în opengl 2.1 Arhitectura OpenGL 2.2 Descriere generală OpenGL, GLU şi GLAUX 2 2.2.1 OpenGL Utility Library (GLU) 2.2.2 Biblioteci disponibile 2.3 GLAUX 2 2.3.1 Funcţiile callback GLAUX 3. Primitive geometrice 3.1 Primitive geometrice OpenGL 2 3.1.1 Formatul comenzilor OpenGL 3.1.2 Specificarea primitivelor geometrice OpenGL 2

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicații C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie C4.1. Identificarea şi descrierea tehnologiilor şi mediilor de programare şi ale conceptelor specifice ingineriei programării

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

F 84.07/Ed. 06

3.1.3 Atribute ale primitivelor de ieşire 2 3.2 Reprezentarea curbelor şi a suprafeţelor curbe 3.2.1 Evaluatori 2 3.2.2 Curbe Bezier 3.2.3 Suprafeţe Bezier 2 3.2.4 Interfaţa NURBS 3.2.5 Curbe NURBS 2 3.3 Suprafeţe cvadrice 3.4 Primitive raster 2 3.4.1 Reprezentarea imaginilor bitmap 2 3.4.2 Reprezentarea fonturilor prin bitmap-uri 3.4.3 Redarea pixmap-urilor 2 3.5 Utilizarea atributelor de redare în OpenGL 3.5.1 Controlarea stării OpenGL 2 3.5.2 Setarea stării curente 3.5.3 Interogarea stării şi stiva de parametrii Bibliografie • Culea George, Găbureanu Cătălin, Prelucrare grafică - curs2007 • Moldoveanu, F., Racovita, Z.,Hera, G., Petrescu, S., Zaharia, M., Grafică pe calculator, Editura Teora, 1996 • Jon Bates, Tim Tompkins, Utilizarea Visual C++ 6, Editura Teora, 1999 Bibliografie minimală • Culea George, Prelucrare grafică, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Laborator La laborator se prezintă a soluţiile de realizare a aplicațiilor OpenGl prevăzute in lucrări. Se va analiza si alte soluții de realizare a programelor.

1. Crearea unei aplicaţii OpenGL 2 2. Aplicații bazate pe utilizarea funcţiilor bibliotecii glaux 2 3. Aplicaţii OpenGL în Win32 2 4. Aplicatii pentru desenare utilizând primitive grafice

OpenGL 2

5. Transformări geometrice în OpenGL 2 6. Iluminare, lumini şi materiale. 2 7. Generarea de umbre prin utilizarea matricelor. 2 8. Crearea și utilizarea listelor 2 9. Lucrul cu imagini rastru în OpenGL 2 10. Aplicarea texturilor 2 11. Cuadrice 2 12. Lucrul cu bufferele în OpenGL 2 13. Efecte speciale în OpenGL 2 14. Verificare laboratoare 2 Bibliografie • Culea George, Găbureanu Cătălin, Prelucrare grafică - curs2007 • Moldoveanu, F., Racovita, Z.,Hera, G., Petrescu, S., Zaharia, M., Grafică pe calculator, Editura Teora, 1996 • Jon Bates, Tim Tompkins, Utilizarea Visual C++ 6, Editura Teora, 1999 • Culea George, Prelucrare grafică, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

F 84.07/Ed. 06


• Conținutul disciplinei este adaptat permanent la noile tendințe din domeniu și la solicitarea angajatorilor din domeniul aferent programului.

10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsul la întrebări referitoare la probleme din aria cursului.

Examen 80 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore laboratorului.

Apreciere activitate laborator 20%

20 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizare laboratoare și nota minimă 5 la examen.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Preparator drd. ing. Andrioaia Dragoș Iulian


1.10.2014 Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. dr. ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și Tehnologia Informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informației / inginer 1.7. Forma de învăţământ IF


2.1. Denumirea disciplinei Modelare și simulare 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Culea George 2.3. Titularul activităţilor de seminar Șef lucrări dr. ing. Grigore Roxana Margareta

2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul 6 2.6. Tipul de evaluare Examen



DD


DI



1 laborator



14



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală medie sau mare, Materiale suport: laptop, videoproiector, tablă. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala laborator cu calculatoare și aplicații software dedicate.




• Principalul obiectiv al disciplinei este familiarizarea studenţilor cu principiile şi modalităţile prin care se realizează modelarea şi simularea sistemelor în general şi cu posibilitatea implementării software a simulatoarelor.

7.2. Obiectivele specifice Obiectivele specifice ale disciplinei sunt: - definirea conceptelor ce stau la baza modelării sistemelor și a soluțiilor

utilizate pentru modelarea sistemelor hardware și software; - înţelegere specifică a modelării prin rețele Petri a proceselor și

echipamentelor din domeniului tehnologiei informației, respectiv familiarizarea studenților cu cele mai recente aplicații și dezvoltări ale aceste metode de modelare in domeniu;

- explicarea modului prin care se pot implementa simulatoarele; - aplicarea şi interpretarea creativă a principiilor modelării în vederea realizării

de noi modele pentru componente software sau hardware; - formarea abilității de a identifica, descrie și a crea noi soluții de modelare

pentru evaluarea performanțelor sistemelor de calcul. 8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Noţiuni introductive 2 Prezentare la

videoproiector a elementelor de bază, a modelelor și simulatoarelor. Prezentare la tablă a calculelor matematice și detalierea unor aspecte, discuţii asupra problemelor

1.1 Conceptul de sistem. Cercetarea operaţională. 1.2 Modele matematice. Modele ideale. 2. Metoda de reprezentare GRAFCET. 2 2.1 Etape şi tranziţii. 2.2 Condiţii de efectuare a tranziţiilor. 2.3 Macroetape şi pseudo - macroetape. 2 3. Reţele Petri- Poziţii tranziţii şi arce. 3.1 Marcaje. Execuţia tranziţiilor. 3.2 Reţele Petri autonome şi neautonome. 2

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1.1. Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii C1.3. Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul C5.1. Identificarea şi descrierea instrumentelor de modelare, simulare şi evaluare a performanţelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

F 84.07/Ed. 06

3.3 Structuri particulare. prezentate.

3.4 Tipuri de reţele Petri. 4. Proprietăţile reţelelor Petri. 5. Grafuri de marcaje. 2 6. Ecuaţia fundamentală. 7. Componente conservative şi invarianţii marcajelor 8. Invarianţii marcajelor şi invarianţii tranziţiilor 2 9. Metode de reducere a reţelelor Petri 2 10. Reţele Petri neautonome 10.1 Reţele Petri sincronizate. 2 10.2 Execuţia înlănţuită a tranziţiilor sub acţiunea unui

eveniment extern.

10.3 Reţele Petri temporizate. 2 10.4 RP-T şi RP-P temporizate 11. Reţele Petri interpretate 2 12. Reţele Petri stohastice. 13. Reţele Petri continue 14. Reţele Petri colorate 2 15. Simularea reţelelor Petri 16. Limbajul de modelare UML 17. Modelarea sistemului de comunicație dintre nucleele

procesoarelor prin Rețele Petri 2

18. Modelarea și analiza sistemelor distribuite prin RP. 2 19. Aplicații ale Rețelelor Petri la modelarea protocoalelor

de comunicație.

20. Modelarea și analiza arhitecturii software. 2 Bibliografie • Culea George , C. Popescu, Ştefan Ababei, Modelarea şi simularea sistemelor cu evenimente discrete, Editura

Sirius, 2002 • Wolfgang Reisig, Grzegorz Rozenberg, Lectures on Petri Nets IBasic Models; Advances in Petri Nets, Springer

1998, ISBN 3-540-6306-6 Bibliografie minimală • Culea George, Modelare și simulare, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Laborator La laborator se prezintă a soluţiile de modelare şi posibilităţile de simulare. Se descrie posibilităţile de realizare a noi modele și a simulatoarelor.

1. Protecţia muncii şi prezentarea laboratorului - Modul

de utilizare a reţelei de calculatoare 2

2. Modelarea proceselor utilizând metoda Grafcet- Simularea schemelor Grafcet

2

3. Modelarea matematică a relaţiilor dintre condiţii şi evenimente. - Calcularea invarianţilor şi determinarea proprietăţilor

2

4. Programul de simulare SRP. 2 5. Modelarea poziţiilor şi tranziţiilor. - Conexiuni între

modele - Realizarea reţelelor Petri ordinare şi simularea acestora - Determinarea tuturor marcajelor accesibile, Simulare în VisObjNet20a.

2

6. Modelarea prin Reţele Petri continue 2 7. Aplicaţii de modelare a sistemelor - Verificarea

referatelor 2

Bibliografie Bibliografie • Culea George , C. Popescu, Ştefan Ababei, Modelarea şi simularea sistemelor cu evenimente discrete, Editura

Sirius, 2002 • Wolfgang Reisig, Grzegorz Rozenberg, Lectures on Petri Nets IBasic Models; Advances in Petri Nets, Springer

1998, ISBN 3-540-6306-6 • Culea George, Modelare și simulare, Note de curs, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

F 84.07/Ed. 06


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Conținutul disciplinei este adaptat permanent la noile tendințe din domeniu și la solicitarea angajatorilor din

domeniul aferent programului. 10. Evaluare


10.4. Curs Răspunsul la întrebări referitoare la probleme din aria cursului.

Examen 80 %


Rezolvarea problemelor corespunzătore laboratorului și realizare referate.

Apreciere activitate laborator 20%

20 %

10.6. Standard minim de performanţă • Realizare laboratoare și nota minimă 5 la examen.


29.09.2014 Prof. dr. ing. Culea George Șef lucrări dr. ing. Grigore Roxana Margareta


1.10.2014 Prof. dr. ing. Culea George

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. dr. ing. Carol Schnakovszky

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul EMSC 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Securitatea sistemelor informatice 2.2. Titularul activităţilor de curs Şef lucrări dr. ing. Popa Sorin Eugen 2.3. Titularul activităţilor de seminar As. Dr. ing. Andrioaia Dragoş , Şef lucrări dr. ing. Popa Sorin Eugen 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DO



1/1



14/14



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, laboratoare cu telefoanele mobile

deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;



• Termenul predării lucrării de laborator este ultima săptămână didactică, Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de laborator, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




• Să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi echipamente folosite în domeniul securităţii sistemelor informatice

7.2. Obiectivele specifice • Să poată identifica corect echipamentele utilizate (hardware şi software) şi rolul acestora în îndeplinirea obiectivului de securitate a informaţiei;

• Să înţeleagă nevoia de securitate a sistemelor informatice; • Să dezvolte abilitatea argumentativă a studenţilor

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Noţiuni generale privind securitatea informaţiilor 2 Prelegere • Clasificarea informaţiilor 6 Prelegere • Controlul accesului în sistemele informatice 4 Prelegere • Criptografia 2 Prelegere • Modele şi programe de securitate 4 Prelegere • Securitatea reţelelor de calculatoare 4 Prelegere • Tehnici, servicii şi soluţii de securizare pentru Internet şi

portaluri 4 Prelegere

• Strategii de achiziţie pentru apărare 2 Prelegere Bibliografie • Popa Sorin Eugen, Securitatea sistemelor informatice– note de curs şi aplicaţii, Ed. Alma Mater Bacău, 2007,

ISBN: 978-973-1833-21-7; • Popa Sorin Eugen, Reţele de calculatoare locale – note de curs şi aplicaţii, Ed. Alma Mater Bacău, 2007, ISBN:

978-973-1833-19-4; • Thomas T., Primii paşi în securitatea reţelelor, Corint, Bucureşti, 2005. • www.digimarc-id.com • http://www.youngzsoft.net/ccproxy/

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Să cunoască terminologia utilizată în domeniul securităţii sistemelor informatice; • Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din domeniul securităţii sistemelor

informatice; • Să înţeleagă importanţa studiilor de caz în domeniul securităţii sistemelor informatice; • Să demonstreze abilităţi de identificare, evaluare şi construcţie a sistemelor de securitate a informaţiilor; • Să identifice și să aleagă metodele optime de soluţionare a problemelor din domeniul securităţii

sistemelor informatice ; • Să fie capabili întocmească o structură de proiect de securitate a sistemelor informatice.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Să demonstreze preocupare pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire critică; • Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de specialitate; • Să participe la proiecte având caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în învăţământul european

F 84.07/Ed. 06

Bibliografie minimală • Popa Sorin Eugen, Securitatea sistemelor informatice– note de curs şi aplicaţii, Ed. Alma Mater Bacău, 2007,

ISBN: 978-973-1833-21-7; Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii • Criptarea ca metodă de securitate a informaţiilor 2 Realizare practică 1 laborator • Steganografia ca metodă de securitate a informaţiilor 2 Realizare practică 1 laborator • Firewall-uri 2 realizare practică 1 laborator • Serverul Proxy WinGate pe SO Windows 2 Realizare practică 1 laborator • Server proxy Squid pe Linux 2 Realizare practică 1 laborator • Open VPN 2 Realizare practică 1 laborator • Crearea aplicaţiilor securizate 2 Realizare practică 1 laborator • • Cifruri pe flux de date 2 Dezbatere 1 seminar • Cifru bloc 2 dezbatere 1 seminar • Criptarea RSA 2 dezbatere 1 seminar • Funcţii hash 2 dezbatere 1 seminar • Semnături digitale 2 dezbatere 1 seminar • Realizarea unui sistem de securitate 4 dezbatere 2 seminarii Bibliografie • Popa Sorin Eugen, Securitatea sistemelor informatice– note de curs şi aplicaţii, Ed. Alma Mater Bacău, 2007,

ISBN: 978-973-1833-21-7; • Popa Sorin Eugen, Reţele de calculatoare locale – note de curs şi aplicaţii, Ed. Alma Mater Bacău, 2007, ISBN:

978-973-1833-19-4; • Thomas T., Primii paşi în securitatea reţelelor, Corint, Bucureşti, 2005. • www.digimarc-id.com • http://www.youngzsoft.net/ccproxy/ Bibliografie minimală • Popa Sorin Eugen, Securitatea sistemelor informatice– note de curs şi aplicaţii, Ed. Alma Mater Bacău, 2007,

ISBN: 978-973-1833-21-7;


• 10. Evaluare


10.4. Curs Prezenţă activă la curs, răspunsuri la întrebări

Colocviu 30%


Prezenţa activă la laborator şi seminar, colaborarea cu colegii, răspunsuri la întrebări

Probleme, proiect 70%

10.6. Standard minim de performanţă • Efectuarea a 5 din cele 6 lucrări de laborator, şi obţinerea a notei 5 la lucrarea practică (proiect)


1.10.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA




FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Facultatea de Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Baze de date 2 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Nechita Elena 2.3. Titularul activităţilor de seminar Prep. univ. dr. Andrioaia Dragos 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare C



DD


DI



2



28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 17 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): - 3.7. Total ore studiu individual 44 3.8. Total ore pe semestru 100 3.9. Numărul de credite 4


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

•




Formarea competenţelor necesare proiectării unei baze de date şi exploatării acesteia utilizând tehnologia Oracle.

7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea etapelor de realizare ale unei baze de date şi realizarea analizei preliminare necesare.

• Cunoaşterea limbajelor SQL şi PL/SQL Oracle şi dezvoltarea aplicaţiilor utilizând acest limbaje

• Realizarea unei lucrări/unui proiect, asumând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Baze de date relaţionale. Recapitularea conceptelor de bază

De la modelul ierarhic la modelul relaţional de BD Relaţii, domenii, predicate Modelul relaţional de BD. Independenţa datelor Dependenţe funcţionale. Semantica atributelor. Valori nule. Chei primare. Chei externe. Integritatea cheilor

2 Conversaţie de verificare, dezbatere

Normalizarea bazelor de date relaţionale Dependenţe funcţionale Reguli de inferenţă Forme normale bazate pe cheia primară: FN1, FN2, FN3 Forma normală Boyce-Codd Dependenţe multivaloare. FN4

4 Conversaţie de verificare, expunere, dezbatere, problematizare, demonstraţie

Limbajul SQL Oracle Baze de date SQL. Concepţia SGBD Oracle Definire şi creare tabele. Fişiere index Actualizarea tabelelor Selecţia informaţiilor din tabelele BD. Selecţii imbricate Conceptul de vedere Executarea operaţiilor JOIN. Outer Join, Self Join Integritatea informaţiilor şi accesul concurent la BD. Constrângeri. Tranzacţii Controlul acesului la BD. Useri, role-uri, drepturi de acces sistem şi pe obiecte Comenzi SQL+. Variabile, rapoarte, setări Funcţii SQL


Limbajul PL/SQL Oracle PL/SQL ca o extensie procedurală SQL Oracle Structura bloc PL/SQL Tipuri de date în PL/SQL Variabile şi constante. Variabile de legătură Funcţii PL/SQL Restricţii de utilizare comenzi SQL Structura script SQL Comenzi procedurale: Structuri IF…THEN …ELSIF, FOR… LOOP, WHILE… LOOP, LOOP… EXIT WHEN Tratarea Excepţiilor Definire şi utilizare tabele indexate


6.1. Competenţe profesionale

C4. Proiectarea şi integrarea sistemelor informatice utilizând tehnologii şi medii de programare C5. Întreţinerea şi exploatarea sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

6.2. Competenţe transversale

F 84.07/Ed. 06

Definire tipuri RECORD Definire şi utilizare CURSOR Definire şi utilizare TRIGGER Definire şi utilizare Proceduri şi Funcţii

Direcţii noi în domeniul bazelor de date Calculatoare specializate pentru baze de date. Interfeţe. Interfeţe pentru acces la date. Interfeţe pentru prezentări de date Generatoare de aplicaţii. Facilităţi de administrare. Dicţionare. Baze de cunoştinţe


Căutarea informaţiilor de specialitate în baze de date ştiinţifice

Exemple de baze de date ştiinţifice. Aplicaţii


Bibliografie 1. Octavian Bâscă – Baze de date, Ed. All, Bucureşti, 1997 2. Velicanu Manole – Oracle. Platforma pentru baze de date, Ed. Petrion, 2006 3. V.Felea - Baze de date relaţionale. Dependenţe. Ed. Univ. Iaşi, 1996 4. Dollinger R. - Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1998 (reeditată). 5. Nagy M. - Baze de date. Exemple şi aplicaţii în gestiunea economică, Ed. Mirton, Timişoara, 2002. 6. Todoroi, D., Nechita, E., Crişan, G.C. – Baze de date pentru economişti, Ed. Performantica, Iaşi, 2005 7. Nechita E. – Baze de date. Suport de curs, Ed. Alma Mater, 2012 8. Kovacs S. - Implementarea bazelor de date, Ed.Albastră, Cluj-Napoca, 2003.

Bibliografie minimală 1. Nechita E. – Baze de date. Note de curs, Ed. Alma Mater, 2012 2. Kovacs S. - Implementarea bazelor de date, Ed.Albastră, Cluj-Napoca, 2003.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr.

ore Metode de predare Obs.

Proiectarea unei baze de date în manieră ORACLE 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz Exerciţii de normalizare cu aplicaţia de la laboratorul I 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz,

lucrul în echipă, lucrul la calculator

Limbajul de definire SQL ORACLE 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Limbajul de manipulare SQL ORACLE 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Operaţii de tip JOIN în ORACLE. Aplicaţii 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Controlul utilizatorilor în ORACLE. Aplicaţii 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz Comenzi procedurale în PL/SQL 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz,

lucrul în echipă, lucrul la calculator

Excepţii. Manevrarea excepţiilor. Aplicaţii 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Utilizarea tabelelor de indexare 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Utilizare cursoare şi triggere 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Utilizarea procedurilor şi funcţiilor 2 Conversaţia, exerciţiul, studiul de caz, lucrul în echipă, lucrul la calculator

Aplicaţie în echipă (I). 2 Conversaţia, lucrul la calculator Aplicaţie în echipă (II). Analize, discuţii 2 Conversaţia, lucrul la calculator Prezentarea aplicaţiei în echipă 2 Conversaţia Bibliografie

1. Velicanu Manole – Oracle. Platforma pentru baze de date, Ed. Petrion, 2006 2. Dollinger R. - Baze de date şi gestiunea tranzacţiilor, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 1998 (reeditată). 3. Nagy M. - Baze de date. Exemple şi aplicaţii în gestiunea economică, Ed. Mirton, Timişoara, 2002. 4. Kovacs S. - Implementarea bazelor de date, Ed.Albastră, Cluj-Napoca, 2003.

Bibliografie minimală 1. Velicanu Manole – Oracle. Platforma pentru baze de date, Ed. Petrion, 2006 2. Nagy M. - Baze de date. Exemple şi aplicaţii în gestiunea economică, Ed. Mirton, Timişoara, 2002.

F 84.07/Ed. 06


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS Conţinuturile disciplinei sunt similare cu cele ale disciplinei din planurile de învăţământ ale programelor de studii, din domeniul Ştiinţe inginereşti, de la universităţile tehnice din Bucureşti, Iaşi, Cluj, etc. În alegerea ponderii acordate conţinuturilor se are în vedere Grila 2 a programului de studii. La laborator se aleg aplicaţiile ţinând seama de particularităţile programului de studii.

10. Evaluare


10.4. Curs Cunoaşterea şi explicarea conceptelor, aplicarea acestora în rezolvarea de probleme

Evaluare orală 50%


Participarea activă la orele de laborator, realizarea proiectelor

Evaluarea răspunsurilor la laborator Evaluarea proiectelor

25% 25%

10.6. Standard minim de performanţă • Asumarea rolului în echipa de proiect (conform programului stabilit de comun acord cu studenţii); • Prezentarea coerentă a sarcinii rezolvate în proiect şi explicarea conceptelor şi a soluţiilor utilizate.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 25.09.2014 Conf. univ. dr. Nechita Elena Prep. univ. drd. Vernica Sorin

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament 26.09.2014 Prof. univ. dr. ing. Culea George


26.09.2014 Prof. univ. dr. ing. Schnakovszky Carol

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE 1.3. Departamentul Energetică Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii licenta 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 120.010.020 1.7. Forma de învăţământ zi


2.1. Denumirea disciplinei Interactiunea Om-Calculator 2.2. Titularul activităţilor de curs Pruteanu Eusebiu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Dragos Iulian 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul 06 2.6. Tipul de evaluare C



DS


DO



1+1



24+12=36



4.1. de curriculum

• Limbaje de programare 2 (JAVA), POO,

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala cu proiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sala calculatoare legate la internet




- Obiectivele disciplinei în termeni de competenţe profesionale (curs şi aplicaţii);

Cursul “Interacțiunea om–calculator” (Human-Computer Interaction, HCI) are drept scop proiectarea, evaluarea şi implementarea sistemelor de calcul interactive destinate uzului uman şi cu studiul fenomenelor importante existente în acest context. Asimilarea metodelor şi tehnicilor de modelare, proiectare, implementare, dezvoltare, elaborare şi evaluare ale interfeţelor om-calculator/mașină adaptate caracteristicilor utilizatorilor și de evidenţiere a importanţei aspectelor cognitive în proiectare sistemelor antropocentrice, de introducere în ingineria software a interfeţei cu utilizatorul şi de familiarizare cu tendinţele actuale de implementare a interfeţelor inteligente.

7.2. Obiectivele specifice - Competențe specifice (vizează competențele asigurate de programul de studiu);

Capacitatea de modelare, proiectare, implementare şi evaluare ale interfeţelor om-calculator; stăpânirea şi capacitatea de aplicare a elementelor teoretice şi practice necesare unei asemenea competenţe. La finalul cursului, studenţii vor fi capabili să proiecteze interfeţe ergonomice în raport cu aplicaţia şi utilizatorul vizat 1.Cunoastere, întelegere, explicare si interpretare

• Cunoasterea si utilizarea adecvata a notiunilor speficice domeniului interacțiunii om-calculator/mașină;

• Familiarizarea cu sistemele informatice actuale, cu tehnica de calcul si cu echipamentele periferice uzuale;

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3.2. Utilizarea de cunoştinţe interdisciplinare, a tiparelor de soluţii şi a uneltelor, efectuarea de experimente şi interpretarea rezultatelor lor C3.3. Aplicarea tiparelor de soluţii cu ajutorul uneltelor şi metodelor inginereşti

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

Utilizarea unor metode tipice pentru întreţinerea sistemelor inteligente

F 84.07/Ed. 06

• Explicarea si întelegerea conceptelor de interacțiune si de utilizare a calculatoarelor;

2. Instrumental-aplicative • Disponibilitate totala în lucrul cu sistemele informatice; • Capacitate sporita de învatare intuitiva, bazata pe analogii,

exemple diverse si similitudini; • Dezvoltarea aptitudinilor de operare cu notiuni specifice;

preluarea si implementarea cu ajutorul acestora, a unor aspecte ale realitatii în cadrul unor aplicatii formale

3. Atitudinale • Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de

domeniul stiintific si tehnic; • Valorificare optima si creativa a propriului potential în

activitatile stiintifice si tehnice; • Implicarea în promovarea si dezvoltarea inovatiilor stiintifice si

tehnice; • Participarea la propria dezvoltare profesionala si stiintifica.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore

Metode de predare Observaţii

1. Domeniul interacţiunii om-calculator/maşină (H.C.I.- Human-Computer Interaction).

2. Principii şi paradigme de utilizabilitate. Factorul uman. Utilizabilitatea;

3. Factorul uman în interacțiunea om-calculator; Comunicarea orală om-maşină.

4. Utilizabilitatea interfețelor. Calitatea și utilizabilitatea sistemelor interactive. Metodologii de proiectare a interfeţelor.

5. Analiză şi proiectare. 6. Obiectele de interfaţă şi prezentarea

programului. Dispozitive de intrare şi ieşire. Controale grafice. Componente. Tipuri de interfețe; Obiecte de interfață.

7. Calitatea interfeţei. Tehnici şi metrici de evaluare a utilizalităţii. Metode de observare şi evaluare. Prezentarea programului.

8. Afectivitate, erori şi riscuri. 9. Educarea și instruirea utilizatorilor; Cerinţele

utilizatorilor privind interfeţele. 10. Analiza şi modelarea sarcinilor utilizatorului.

Proiectarea centrată pe utilizator. Proiectare participativă.

11. Identitate vizuală & Reputaţia interfeţei (programului).

12. Evaluarea interfeţelor om-calculator si a sistemelor interactive; Analiza sarcinii. Instrumente şi suportul pentru implementarea interfeţelor.

13. Asigurarea interacţiunii om-calculator prin intermediul instrumentelor Web. Instrumente

Prelegeri, discuţii asupra problemelor prezentate

F 84.07/Ed. 06

şi pachete program de implementare a interfeţei.

Sistemul om-maşină-mediu. Ergonomie. Agenţi de interfaţă. Interacţiune multimodală. Bibliografie 1. Pruteanu E. Interacțiunea om-calculator/mașină Ed. Alma Mater, Bacau 2008 2. Pribeanu, C. Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, Bucureşti, 2003 3. Trãuşan-Matu, S. Interfaţarea evoluatã om-calculator, Matrix Rom, Bucureşti, 2000 Dix, A.J., J.E. Finlay, G.D. Abowd şi R. Beale Human-Computer Interaction, Prentice Hall. 1998 Bibliografie minimală Proiectarea interfetelor evoluate Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii 1. Comunicarea orală om-maşină. Noi direcţii în

studiul interacţiunii om-calculator: teoria cogniţiei distribuite;

2. Perspectiva Dialogului-Mediului; 3. Identitate vizuală via interacţiune om-calculator;

4. Ergonomie; Semiotica interfeţei cu utilizatorul în

comunicarea mediată de calculator Comportament Adaptiv pentru Interfeţe Utilizator Avansate. Comunicarea prin Intermediul Gesturilor;

5. Principii de proiectare şi evaluare a interfeţei unui mediu virtual de învăţare; Etapele proiectării interfeţelor utilizator. Domenii de aplicabiltate: groupware, CSCW, WWW;

Exemple / implementare


Exemple 1. Proiectarea Interfetelor Forme Rapoarte; Aspecte

ale atractivităţii interfeţei om-calculator în colaborarea echipelor virtual;

2. Proiectarea vizuală a interfețelor; Elemente de Realizare a Interacţiunilor dintre Utilizator şi Sistemul Informatic în Instruirea Asistată de Calculator

3. Meniu, toolbar 4. Interfete evoluate - proiectare; 5. Interfețe pentru persoane cu dizabilitati;

Asigurarea interacţiunii om-calculator prin intermediul instrumentelor Web; Dezvoltarea si evaluarea de interfete, cu accent pe interfetele pentru Web;


Bibliografie Pruteanu E. Interacțiunea om-calculator/mașină Ed. Alma Mater, Bacau 2008 Pribeanu, C. Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, Bucureşti, 2003 Trãuşan-Matu, S. Interfaţarea evoluatã om-calculator, Matrix Rom, Bucureşti, 2000 Dix, A.J., J.E. Finlay, G.D. Abowd şi R. Beale Human-Computer Interaction, Prentice Hall. 1998 Bibliografie minimală

F 84.07/Ed. 06

Observaţii. Prelegeri, discuţii asupra problemelor prezentate. Prezentare cu videoproiector. Prezentări de exemple şi proceduri. Dezbateri pe marginea subiectelor şi exemplelor Teme individuale: dezvoltarea unor interfete mai complexe


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS 10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

Prezenţă activă la curs, răspunsuri la întrebări

Prelegerea, problematizarea, studiul de caz, dezbaterea Test grila (TG)

50%


Prezenţa activă la laborator, colaborarea cu colegii, răspunsuri la întrebări Portofoliu, Examinare orala si prezentarea unor referate elaborate pe parcursul semestrului (subiect aplicativ tematic sau prezentarea in PowerPoint a unei teme din curs, dezvoltata din articole IEEE, prezentarea orala 20% din nota) Examen scris cu întrebări teoretice , cu ponderi egale.

Proiect, exerciţii, problematizarea, studiul de caz, munca in echipe. activitatea de laborator (AL) testele pe parcurs . temele de casă si proiecte (PL);. Probe orale, scrise, practice, testul docimologic

20+30=50% 20%AL+ 30%PL+ 50%TG

10.6. Standard minim de performanţă • teme de casa 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct • se accepta minim 1 lucrare lab lipsa si un seminar. Prezenţă 100% la laboratoare (in cazuri exceptionale se admite 2 absente), predarea referatelor (miniproiect), un punctaj de minim total de 4 puncte la lucrarea de verificare si examen. Studentul trebuie să facă dovada că noţiunile prezentate nu sunt însuşite mecanic. • efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul

grila • rezolvari cu dificultate mărită. • Proiect complet si bine punctat • Media laboratoarelor - minim 5, iar studentul care nu promoveaza aceasta activitate nu se poate

prezenta la examen in sesiunea normala. In sesiunea de restante, nota obtinuta la examen trebuie sa fie suficient de mare pentru ca media finala sa fie minim 5;

F 84.07/Ed. 06

Examen final practic, insotit de intrebari teoretice si sustinerea miniproiectului - nota minima la acest examen: 5; Pentru obţinerea notei 5 este necesar ca fiecare din cele 3 note să fie cel puţin 4,5. - sa dovedeasca insusirea minima a materiei parcurse (notiuni de baza); - activitate minima in timpul laboratorului - prezenta minima la 10 şedinţe de laborator; - cel puţin nota 5 la proiect, cel puţin nota 5 la evaluarea scrisă de la examen - cel putin o interventie la aplicatiile care se fac in timpul laboratoarelor; Condiţii de obţinere a notei maxime: • efectuarea tuturor lucrărilor de laborator şi obţinerea punctajului maxim fata de clasa la testul

grila rezolvarea aplicației cu dificultate mărită. Punctaj maxim la toate cerinţele - nota minima la examenul scris sa fie 9; - nota minimă la proiect să fie 9,50; - activitate sustinuta in timpul semestrului; - cunoasterea, in afara cursului, a elementelor esentiale din bibliografia indicata (cel putin trei carti);



10.10.2014

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului 15.10.2014

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Inginerie 1.3. Departamentul Energetică, Mecatronică și Știința Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare și tehnologia informației 1.5. Ciclul de studii Licență 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia informației 1.7. Forma de învăţământ Învățământ cu frecvență


2.1. Denumirea disciplinei ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL 2.2. Titularul activităţilor de curs prof. dr. ing. Rotar Dan 2.3. Titularul activităţilor de seminar as. dr. ing. Andrioaia Dragoș 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare ES



DD


DI



0/2/0



0/28/0



4.1. de curriculum

• Electronică, electrotehnică, programare

4.2. de competenţe

• Calcul matematic

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Studenții nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu

telefoanele mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii de curs în vederea preluării apelurilor telefonice personale;



• Termenul predării lucrării de seminar este stabilit de titular de comun acord cu studenții. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu întârziere a lucrărilor de seminar/laborator-proiect, titularul va stabili o depunctare pentru fiecare zi de întârziere.




• Cunoaşterea principalelor tipuri de arhitecturi utilizate la sistemele de calcul. Dobândirea de cunpştinţe privind modul de funcţionare şi utilizare a elementelor componente din structura unui calculator. Dezvoltarea aptitudinilor de programare a structurii hardware.

7.2. Obiectivele specifice • Aplicarea cunoştinţelor fundamentale de cultură tehnică generală şi de specialitate pentru rezolvarea problemelor tehnice specifice domeniului Mecatronică şi Robotică. Proiectarea, realizarea şi mentenanţa subsistemelor de comandă electronică ale sistemelor din tehnologia informatiei.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • Baze de numeraţie, operații aritmetice în diferite

baze de numerație 4 prelegere, discutii 2 prelegeri

• Tipuri de arhitecturi 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Unitatea centrală 4 prelegere, discutii 2 prelegeri • Memoria 4 prelegere, discutii 2 prelegeri

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C1.1. Recunoaşterea şi descrierea conceptelor proprii calculabilităţii, complexităţii, paradigmelor de programare şi modelării sistemelor de calcul şi comunicaţii

• C1.2. Utilizarea de teorii şi instrumente specifice (algoritmi, scheme, modele, protocoale etc.) pentru explicarea structurii şi funcţionării sistemelor hardware, software şi de comunicaţii

• C1.3. Construirea unor modele pentru diferite componente ale sistemelor de calcul • C1.4. Evaluarea formală a caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale sistemelor de calcul • C1.5. Fundamentarea teoretică a caracteristicilor sistemelor proiectate • C2.1. Descrierea structurii şi funcţionării componentelor hardware, software şi de comunicaţii • C2.2. Explicarea rolului, interacţiunii şi funcţionării componentelor sistemelor hardware,

software şi de comunicații • C2.3. Construirea unor componente hardware, software şi de comunicaţii folosind metode de

proiectare, limbaje, algoritmi, structuri de date, protocoale şi tehnologii • C2.4. Evaluarea caracteristicilor funcţionale şi nefuncţionale ale componentelor hardware,

software şi de comunicaţii, pe baza unor metrici • C2.5. Implementarea componentelor sistemelor hardware, software şi de comunicaţie

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

•

F 84.07/Ed. 06

• Porturi (Interfețe) 6 prelegere, discutii 3 prelegeri • Circuite speciale: DMA, controler intreruperi 6 prelegere, discutii 3 prelegeri Bibliografie

• Rotar Dan, Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Athanasiu Irina, Panoiu Alexandru, Microprocesoarele 8086, 286, 386, Editura TEORA, Bucuresti, 1992 • Baruch Z.F., Arhitectura calculatoarelor, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 1: Basic Architecture. 1999 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 3: System Programming. 1999 • Barruch Z.F., Structura sistemelor de calcul, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2004 • Andronescu Gh., Sisteme digitale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2001 • Stefan Gh., Circuite si sisteme digitale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Athanasiu Irina, Panoiu Alexandru, Microprocesoarele 8086, 286, 386, Editura TEORA, Bucuresti, 1992


• Utilizarea interfeţei seriale Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Realizarea unei interfete seriale software Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Comunicaţia între sistemele de calcul Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Utilizarea interfeţei paralele Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Testarea protocolului utilizat la interfete paralele Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Comanda unui motor pas cu pas prin interfaţa paralelă

Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Comanda unui motor de curent continuu cu interfata paralela


1 laborator

• Studiul convertorului analog numeric Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Realizarea unui CAN cu interfata paralela Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Studiul portului USB Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Comunicatia prin portul USB Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Programarea unui port USB Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

• Programe pentru determinarea structurii şi a performanţelor sistemului de calcul


1 laborator

• Metode de testare a memoriei Studii de caz Dezbatere Experiment

1 laborator

Bibliografie • Athanasiu Irina, Panoiu Alexandru, Microprocesoarele 8086, 286, 386, Editura TEORA, Bucuresti, 1992

F 84.07/Ed. 06

• Baruch Z.F., Arhitectura calculatoarelor, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 1: Basic Architecture. 1999 • Intel Corp., Intel Architecture Software Developer’s Manual, Volume 3: System Programming. 1999

Bibliografie minimală • Rotar Dan, Arhitectura sistemelor de calcul, Editura Alma Mater, Bacau, 2007 • Baruch Z.F., Structura sistemelor de calcul cu aplicatii, Editura Todesco, Cluj-Napoca, 2000


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Discutii purtate cu angajatorii din domeniu la italnirile prilejuite de mese rotunde, comunicari

stiintifice, simpozioane si conferinte si dezbaterea probmelor aparute impreuna cu absolventii proastat angajati.

10. Evaluare


10.4. Curs

Cunoaşterea terminologiei utilizate, Capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor, Însuşirea problematicii tratate la curs.

Examen scris și oral 40%


Prezentare portofoliu Verificare pe parcurs 60%

10.6. Standard minim de performanţă • teme de casa 1 punct • lucrare de verificare 1 punct • activitati de laborator 2 puncte • examinare orală 1 punct




F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea INGINERIE 1.3. Departamentul I.M.S.I. 1.4. Domeniul de studii CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI 1.5. Ciclul de studii LICENȚĂ 1.6. Programul de studii/calificarea TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI 1.7. Forma de învăţământ ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ


2.1. Denumirea disciplinei INGINERIA SISTEMELOR DE PRODUCȚIE 2.2. Titularul activităţilor de curs Prof. dr. ing. Carol SCHNAKOVSZKY 2.3. Titularul activităţilor de seminar As. dr. ing. Eugen HERGHELEGIU 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul VI 2.6. Tipul de evaluare EC



DS


DO


3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 1 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 13 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări 10 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 33 3.8. Total ore pe semestru 75 3.9. Numărul de credite 3


4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Sală de laborator, dotată cu calculatoare şi software adecvat




• Cursul urmăreşte prezentarea unor noţiuni privind organizarea activităţilor de proiectare şi fabricaţie în întreprinderile industriale. Se prezintă noile sisteme organizatorice şi problematica acestora. Competenţe specifice: prognozarea şi programarea producţiei; stabilirea necesarului de resurse investiţionale; stabilirea deciziilor tehnice optime din punct de vedere economic.

7.2. Obiectivele specifice • Studentul este capabil să demonstreze că a înţeles noţiunile specifice disciplinei şi le poate aplica în rezolvarea unor probleme practice, având următoarele capacităţi: - Capacitate de analiză şi sinteză; - Capacitate de organizare şi planificare; - Abilităţi elementare de operare pe calculator; - Capacitatea de optimizare din punct de vedere al costurilor a produselor proiectate;

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii • NOŢIUNI DEFINITORII. Obiectul, baza teoretică şi conţinutul disciplinei. Sistemul de producţie. Sistemul tehnologic. Sistemul de fabricaţie. Sistemul expert. Sistemul flexibil de fabricaţie

2ore

Prelegere

• UNITATEA INDUSTRIALĂ. Funcţiile întreprinderii. Fondurile fixe şi utilizarea lor eficientă 2ore Prelegere

• PROIECTAREA ŞI DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE. Sarcinile activităţii de proiectare în ramura industrială. Principiile şi problemele proiectării sistemelor de producţie. Dimensionarea mărimii sistemelor de producţie. Concepte de logistică industrială. Optimizarea fluxurilor logistice de fabricaţie. Structura de

8ore

Prelegere Demonstrații

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea probleme care apar în planificarea, gestionarea şi exploatarea proceselor şi sistemelor de fabricare pe maşini clasice şi/sau CNC, precum şi în asigurarea calităţii şi în inspecţia produselor

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• Realizarea activităţilor şi exercitarea rolurilor specifice muncii în echipă pe diferite paliere ierarhice. Promovarea spiritului de iniţiativă, dialogului, cooperării, atitudinii pozitive şi respectului faţă de ceilalţi, diversităţii şi multiculturalităţii şi îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi.

F 84.07/Ed. 06

producţie şi concepţie a întreprinderii constructoare de maşini. Capacitatea de producţie şi factorii care influenţează mărimea ei • ORGANIZAREA PRODUCŢIEI. Tipuri de producţie şi caracteristicile lor. Ciclul de producţie şi structura sa. Organizarea producţiei de bază. Caracterizarea fluxurilor de fabricaţie în construcţia de maşini. Strategii şi obiective în proiectarea şi optimizarea fluxurilor de fabricaţie. Stadiul actual al teoriei şi practicii în domeniul proiectării fluxurilor de fabricaţie. Analiza potenţialului tehnologic al întreprinderii

6ore


• ORGANIZAREA ŞI OPTIMIZAREA SECŢIILOR AUXILIARE DE DESERVIRE. Organizarea întreţinerii şi a reparării fondurilor fixe. Organizarea fabricaţiei şi a gospodăriei de SDV-uri. Organizarea sectorului energetic. Organizarea activităţii depozitelor. Organizarea activităţii de transport intern

2ore


• INVESTIŢIILE ŞI IMPORTANŢA LOR ÎN DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE PRODUCŢIE. Definirea investiţiilor, conţinut, importanţă şi clasificare. Documentaţia tehnico-economică necesară realizării investiţiilor. Eficienţa economică a investiţiilor şi indicatorii acestora.

2ore

Prelegere

• FUNCŢIA DE PERSONAL A ÎNTREPRINDERII. Analiza timpului de muncă al executantului. Normativele de muncă

2ore Prelegere

• FUNCŢIA COMERCIALĂ A SISTEMELOR DE PRODUCŢIE. Sistemul de activitate ale funcţiilor comerciale. Activitatea de aprovizionare tehnico-materială. Activitatea de desfacere a produselor

2ore

Prelegere

• SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE Conceptul de flexibilitate a sistemelor de producţie. Eficienţa economică a introducerii sistemelor flexibile de fabricaţie

2ore

Prelegere

Bibliografie • Schnakovszky, C., ş.c. Ingineria sistemelor de producţie, Editura Tehnica Chişinău, 1998. • Schnakovszky, C., Modelarea si monitorizarea activităților logistice in sistemele de producție, Editura

TehnicaInfo, Chisinau, 2001 • Schnakovszky, C., Modelarea si monitorizarea activităților logistice, Bacau, Curs intern, 2001 • Schnakovszky, C., Tehnologia fabricării si reparării utilajului tehnologic, Editura Alma Mater, Bacau, 2001 • Schnakovszky C., Pavel, V. Tehnologia construcțiilor de mașini si utilaje, vol I, Universitatea Bacau, 1998

Bibliografie minimală • Schnakovszky, C., ş.c. Ingineria sistemelor de producţie, Editura Tehnica Chişinău, 1998. • Schnakovszky, C., Modelarea si monitorizarea activităților logistice in sistemele de producție, Editura

TehnicaInfo, Chișinău, 2001 Aplicaţii (Laborator) Nr. ore Metode de predare Observaţii • Determinarea funcţiilor de regresie 2ore Demonstrații

Exerciții practice

• Calculul probabilităţilor condiţionate în planificarea producţiei

2ore Demonstrații Exerciții practice

• Metode de prognoză. Determinarea unei prognoze prin metoda lisajului exponenţial


• Analiza costurilor de fabricaţie. Metodă pentru determinarea pragului producţiei rentabile


• Determinarea variantei optime de proces tehnologic


• Metode de amplasare a utilajelor. Organizarea producţiei de serie mică şi individuală. Metoda verigilor


• Calculul capacităţii de producţie şi a spaţiului 2ore Demonstrații

F 84.07/Ed. 06

necesar de amplasare a utilajelor pentru un atelier care desfăşoară o producţie de serie mare

Exerciții practice

Bibliografie • Schnakovszky, C., ş.c. Ingineria sistemelor de producţie, Editura Tehnica Chişinău, 1998. • Schnakovszky, C., Modelarea si monitorizarea activităților logistice in sistemele de producție, Editura

TehnicaInfo, Chisinau, 2001 • Schnakovszky, C., Modelarea si monitorizarea activităților logistice, Bacau, Curs intern, 2001 • Schnakovszky, C., Tehnologia fabricării si reparării utilajului tehnologic, Editura Alma Mater, Bacau, 2001

Bibliografie minimală • Schnakovszky, C., ş.c. Ingineria sistemelor de producţie, Editura Tehnica Chişinău, 1998. • Schnakovszky, C., Modelarea si monitorizarea activităților logistice in sistemele de producție, Editura

TehnicaInfo, Chisinau, 2001


• Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS 10. Evaluare


10.4. Curs

- corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor; - gradul de asimilare a limbajului de specalitate - conştiinciozitate, interes pentru studiu individual

Răspunsuri la examene Prezenţă activă la curs

50% 20%

10.5. Laborator

- capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele asimilate

Evaluare activităţi aplicative de laborator, participare activă la laborator,

30%

10.6. Standard minim de performanţă • cunoaşterea elementelor fundamentale de teorie • capacitatea de a opera cu cunoştinţele asimilate


29.09.2014



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU 1.2. Facultatea FACULTATEA DE INGINERIE 1.3. Departamentul Energetică Mecatronică şi Ştiinţa Calculatoarelor 1.4. Domeniul de studii Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei 1.5. Ciclul de studii licenta 1.6. Programul de studii/calificarea Tehnologia Informaţiei 120.010.020 1.7. Forma de învăţământ zi


2.1. Denumirea disciplinei Practica 2.2. Titularul activităţilor de curs Pruteanu Eusebiu 2.3. Titularul activităţilor de seminar Pruteanu Eusebiu 2.4. Anul de studiu

III 2.5. Semestrul 06 2.6. Tipul de evaluare C



DS


DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 3.3. Seminar/Laborator/Proiect


90 3.5. Curs 3.6. Seminar/Laborator/Proiect



4.1. de curriculum

•

4.2. de competenţe

http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

•



7.1. Obiectivul general al disciplinei (operationale)

• Rolul principal al inginerului îl constituie perfecţionarea continua a proceselor, a mijloacelor de producţie si a tehnologiei, aceasta necesitând implicarea lui la nivelul atelierelor de producţie. Prin practica se urmăreşte familiarizarea studenţilor cu acest rol si crearea unor deprinderi în profesia aleasa.

• dobândirea de cunoştinţe şi competenţe în domeniul de specializare urmat; • posibilitatea de a aplica în practică cunoştinţele teoretice dobândite pe

parcursul studiilor; • dezvoltarea aptitudinilor pentru munca în echipă; • creşterea gradului de responsabilitate în ceea ce priveşte îndeplinirea unor

sarcini profesionale, la un înalt nivel calitativ, cu respectarea termenelor limită; • posibilitatea de a-şi desfăşura stagiul de practică, în concordanţă cu domeniul

de studii din care fac parte; • acomodarea viitorilor absolvenţi cu rigorile şi cerinţele potenţialilor

angajatori, care să conducă la o mai uşoară angajare a absolvenţilor în cîmpul muncii.

7.2. Obiectivele specifice

• cunoasterea structurii (configuratii posibile pentru unitate centrala, memorie, periferice etc.,) la sistemele de tip PC;

• aprofundarea sistemelor de operare DOS si WINDOWS (lucrul cu comenzi si meniuri);

• familiarizare cu pachete de programe dedicate unei activitati specifice locului de practica (proiectarea cablajelor, proiectarea si simularea sistemelor, proiectarea schemelor electronice, analiza semnalelor, conducerea prin calculator în : energetica, chimie, transporturi, constructii de masini, etc.).

• Înţelegerea de către studenţi a importanţei modului de alegere a componentelor unui sistem: sistemul de acţionare, senzori, elemente constructive;

• Familiarizarea cu aspectele de optim privind proiectarea elementelor constructive; • Însuşirea modalităţilor de stabilire şi reglare a parametrilor de lucru a unor echipamente, a

modului de interfaţare şi achiziţii de date;

A. ACTIVITĂŢI PREVĂZUTE PENTRU PRACTICĂ 1. Protecţia muncii 2. Activitate direct productivă în ateliere / secţii productive, ateliere de proiectare, în care studentul urmăreşte aspectele prezentate la pct. A şi desfăşoară o acţiune individuală şi de grup.

6.1.

C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le

C4.3. Elaborarea specificaţiilor şi proiectarea unor sisteme informatice folosind metode şi instrumente specifice C4.5. Dezvoltarea, implementarea şi integrarea sistemelor informatice

6.2.

C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

CT1 Comportarea onorabilă, responsabilă, etică, în spiritul legii pentru a asigura reputaţia profesiei

F 84.07/Ed. 06

Locul de desfasurare:

• unitati de productie moderne; • centre de calcul; • oficii de calcul; • institute de cercetare - proiectare; • alte unitati dotate cu tehnica de calcul. • societăţi de comercializare şi service a tehnicii de calcul

C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR Caietul de practică întocmit în această perioadă va conţine consemnări legate de activităţile / procesele urmărite, de utilajele / aparatele / sculele / instrumentele / dispozitivele observate, de materialele utilizate şi atestarea oficială a efectuării practicii

8. Conţinuturi

Proiectarea interfetelor evoluate Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii Bibliografie 1. Dezvoltarea unei liste bibliografice proprii constituie un obiectiv al practicii.

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare

10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs 10.5. Seminar/laborator/proiect

10.6. Standard minim de performanţă Colocviu. Se pun întrebări legate de conţinutul caietului de practică şi la aprecierea calificativului se are în vedere şi activitatea de pe parcursul practicii. Condiţii de obţinere a notei maxime: STABILIREA NOTEI FINALE Pentru admiterea la colocviu este necesar ca studentul să prezinte o adeverinţă eliberată de o

societate comercială din care să reiasă că studentul a efectuat un număr de 90 ore practică în

societatea respectivă



10.10.2014

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului 15.10.2014

FIŞA DISCIPLINEI - ub.ro · PDF fileSisteme de achizitie de date externe ... indrumar de...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI - ub.ro · PDF fileSisteme de achizitie de date externe ... indrumar de...