FIŞA DISCIPLINEI -...

L_MUSP_4_58_Dispozitive_pentru_masini_unelte 1/4

Valabilă an universitar: 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Dispozitive pentru masini unelte

Codul disciplinei: 39.04.3.720.01.02.S.O.69

Domeniul: Inginerie industriala

Specializarea: Maşini unelte

Departamentul: Inginerie Industrială şi Management

Facultatea: Facultatea de Inginerie "Hermann Oberth"

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală COLOCVIU

Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):

DO Numărul de credite: 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI

Total ore din planul de

învăţământ 42

Total ore pe semestru:

42

Titularul disciplinei: Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

28 14 42

Obiective:

În cadrul disciplinei se vizează următoarele obiective: cunoaşterea rolului şi a

modului de utilizare a dispozitivelor pentru prelucrări pe diferite maşini unelte

(utilizată pentru prinderea semifabricatelor în vederea prelucrării) în cadrul

sistemelor tehnologice de prelucrare mecanică; cunoaşterea principiilor de

proiectare constructivă a dispozitivelor; cunoaşterea aspectelor tehnice şi

economice ale utilizării dispozitivelor tehnologice; valorificarea cunoştinţelor

acumulate de studenţi la alte discipline de specialitate şi corelarea acestora cu

noile cunoştinţe specifice disciplinei

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere:

Studenţii vor cunoaşte principiile de orientare şi fixare a

semifabricatelor în vederea prelucrării

Vor înţelege modul în care se realizează prelucrarea semifabricatelor

prin diferite procedee de prelucrări mecanice, pe diferite maşini

unelte

Vor cunoaşte utilizarea unor mecanisme specifice anumitor procedee de

prelucrare pentru de orientare şi fixare

Vor cunoaşte şi înţelege determinarea erorilor şi importanţa lor în procesul

de prelucrare


2. Explicare şi interpretare:

Studenţii vor explica elementele componente a dispozitivelor de

orientare şi fixare;

Vor explica realizarea orientării şi fixări semfabricatelor în vederea

prelucrării pe diferite maşini unelte;

Studenţii vor putea interpreta comportamentul dispozitivelor ca parte

integrantă a sistemului tehnologic;

Vor putea interpreta şi explica funcţionarea diverselor dispozitive pentru

operaţii specifice de prelucrare convenţională a metalelor

3. Instrumental – aplicative Vor şti să folosească şi să modifice sistemele modulate de dispozitive

Studenţii vor şti să realizeze proiecte de orientare şi fixare a

semifabricatelor în vederea prelucrării pe maşini unelte

Vor şti să realizeze proiecte de ansamblu a dispozitivelor de prelucrare

pe maşini unelte.

4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze funcţional, analizând

şi rezolvând o problemele de orientare specifice semifabricatelor la

prelucrări diverse.

Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să procedeze în laboratoare

dotate cu maşini unelte.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1. Noţiuni introductive. Locul şi rolul dispozitivelor în cadrul

sistemelor tehnologice de prelucrare. Terminologie,

condiţii impuse, clasificare, eficienţă economică,

metodologie de proiectare, tendinţe şi perspective

Orientarea.

2 ore

2. Baze şi sisteme de baze de cotare. Baze şi sisteme de baze

de orientare. Simbolizarea orientării.

2 ore

3. Sisteme de orientare pentru diferite tipuri de semifabricate

Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor).

4 ore

4. Reazeme principale fixe, reglabile, autoreglabile şi

auxiliare. TEST !

2 ore

5. Erori de orientare. Eroarea admisibilă. Calculul erorilor de

orientare reale. TEST !

4 ore

6. Fixarea semifabricatelor. Forţe care acţionează asupra

semifabricatelor.

2 ore

7. Determinarea forţelor de fixare. Proiectarea elementelor şi

mecanismelor de fixare. Mecanisme de orientare şi fixare

2 ore

8. Proiectarea corpurilor echipamentelor şi a elementelor de

legătură cu utilajele. TEST !

2 ore

9. Echipamente de prelucrare destinate principalelor tipuri de

maşini-unelte

6 ore

10. Echipamente de prelucrare realizate în concepţie modulară 2 ore


TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI

1. Protecţia muncii 2 ore

2. Analiza constructiv-funcţională a dispozitivelor de prelucrare

şi control 2 ore

3. Identificarea completă şi corectă a condiţiilor tehnice –

premisa proiectării optimale a dispozitivelor de prelucrare şi

control

2 ore

4. Orientarea semifabricatelor în dispozitive de prelucrare şi

control. Determinarea erorilor de orientare 2 ore

5. Rezolvarea lanţurilor de dimensiuni ale ansamblurilor

dispozitivelor de prelucrare şi control 2 ore

6. Dispozitive specifice pentru operaţia de strunjire şi găurire 2 ore

7. Dispozitive specifice pentru operaţia de frezare 2 ore

Metode de predare /

seminarizare

Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă,

astfel încât studenţii să înţeleagă modul de abordare a concepţiei unui

dispozitiv, dar mai ales în manieră modernă, creativă prin prezentare cu

ajutorul videoproiectorului şi retroproiectorului dar şi prin discuţii cu

studenţii. Se va face în mod curent referire la surse suplimentare de

documentare, mai ales utilizând Internetul. De comun acord cu studenţii,

unele prelegeri se pot desfăşura sub formă de dezbatere a unor tematici

anterior anunţate

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la colocviu (evaluare finală) 80%

- activitatea din timpul anului 20%

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde media a doua teste semestriala ce cuantifica activitatea din timpul

anului in procent de 20% şi un test teoretic în procent de 80%. Testul teoretic constă din discuţia

liberă a 3 subiecte din materia parcursă. Studentul va extrage un bilet care conţine 3 subiecte din

materia predată. Fiecare punct primeşte o notă care trebuie să fie peste 5. Este eliminatoriu dacă

la un subiect nu se obţine minim nota 5. Se face apoi media tuturor notelor, se ia în considerare

activitatea din timpul semestrului şi prezenţa la lucrările practice şi se stabileşte nota finală.

Evaluarea o va face cadrul didactic.

Cerinţe minime pentru nota 5

Trebuie o prezenţa de minim 75% la lucrările

practice, trebuie participat la cel puţin un test

semestrial. Trebuie rezolvat fiecare punct de pe

biletul testului teoretic in proportie de 50%

Cerinţe pentru nota 10 Prezenţă la ore 90% (inclusiv la orele de

curs). Participarea la cel puţin două teste

semestriale si promovarea lor cu cel puţin

nota 7; Răspunsul la întrebările din biletul

de examen să aibe media 9.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 20


Bibliografia

Minimală obligatorie:

Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Îndrumar de proiectare a dispozitivelor.

Sibiu, Litografia I.I.S., 1983, 1987.

Oprean, C., Nanu, D., Duşe, D. Proiectarea dispozitivelor. Elemente

standardizate şi normalizate. Exemplu de proiectare. Sibiu, Litografia

I.I.S., 1983, 1987.

Şteţiu, M. Dispozitive de prelucrare şi control. Construcţie şi exploatare.

Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică R.A., 1998

Vasii-Roşculeţ, Sanda, ş.a. Proiectarea dispozitivelor. Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1982.

Stănescu, I., Tache, V. Dispozitive pentru maşini-unelte. Proiectare,

construcţie, ediţia a doua. Bucureşti, Editura Tehnică, 1979.

Tache, V., ş.a. Proiectarea dispozitivelor pentru maşini-unelte. Bucureşti,

Editura tehnică, 1995.

Complementară:

Brăgaru, A. Proiectarea dispozitivelor, vol. I, Teoria şi practica

proiectării schemelor de orientare şi fixare. Bucureşti, Editura tehnică,

1998.

Brăgaru, A. ş. a. SEFA-DISROM, sistem şi metodă. Teoria şi practica

proiectării dispozitivelor pentru prelucrări pe maşini-unelte, vol. I şi II.

Bucureşti, Editura tehnică, 1982,1987.

Olteanu, R., Valasa, I. Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire,

găurire, frezare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.

Sturzu, A. Bazele proiectării dispozitivelor de control al formei şi poziţiei

relative a suprafeţelor în construcţia de maşini. Bucureşti, Editura Tehnică,

1977.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

videoproiector, retroproiector, laptop, cataloage de maşini unelte şi dispozitive

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Prof. Dr. Ing. Mircea ŞTEŢIU

Director de

departament

Prof. Dr. Ing. Sever-Gabriel RACZ

Valabila an universitar 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Sisteme flexibile si roboti industriali 1


Domeniul: Inginerie Industriala

Specializarea: MUSP

Departamentul MEI

Facultatea: Inginerie

Universitatea: ULBS

Anul de studiu: 4 Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen


DI Numărul de credite: 4

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS


învăţământ 98


42

Titularul disciplinei: S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ



28 14 42

Obiective:

Viitorii specialişti in MSP primesc informaţii şi cunoştinţe privind:

- cunoasterea, implementarea şi exploatarea sisemelor cu automatizare

flexibilă a producţiei; locul şi rolul SFF în producţia modernă;

comportamentul, structura, formele de organizare a SFF; organizarea şi

dotarea subsistemelor (efector, logistic, de comandă şi auxiliar);

- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile

precum si formarea unor deprinderi de documentare în domeniul SFF şi

a analizei eficienţei economice a introducerii fabricaţiei flexibile.

- cunoasterea, proiectarea, implementarea şi exploatarea structurilor

cinematice, de acţionare şi comandă a manipulatoarelor şi roboţilor

industriali, în condiţii de funcţionare individuală sau integrată în celule,

linii sau sisteme flexibile de fabricaţie.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunostinte in domeniul: RI/M, a masinilor si utilajelor de prelucrare in

sisteme automate de productie, locul si rolul sistemelor flexibile de

fabricatie SFF in productia moderna; concepte de management in SFF

precum si eficienta introducerii sistemelor robotizate de alimentare si

transfer in SFP.

identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate.


formarea unor concepţii corecte privind avantajele sistemelor

flexibile de fabricatie si a robotilor industriali.

3. Instrumental – aplicative Cunoasterea de procese, maşini, utilaje şi instaltii industriale vizând

conceptele de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi

fabricatie integrata.

Prin tematica propusă, lucrările de laborator si proiect au menirea să

asigure legătura organică între aspectele teoretice ale proiectării şi

soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi

iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.

4. Atitudinale:

Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în echipă.

Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.

Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest

domeniul stiintific de varf.

Adaptarea la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice.

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore

1. Noţiuni privind sistemele de automatizare. Automatizarea

flexibilă, comanda numerică şi echipamentele specifice.

4

2. Automatizarea flexibilă a fabricaţiei. Corespondenţa

flexibilitate–automatizare..

4

3. Roboti industriali: definire, clasificare, elemente specifice 4

4. Spatii de lucru; structura ,cinematica, dinamica. Corespondenta

spaţiu de lucru – structura - cinematica –dinamica..

2

5. Elemente de acţionare şi comandă a roboţilor

industriali/manipulatoarelor.

4

6. Roboti serie. Structura, sisteme de coordonate. 4

7. Roboti paraleli. Roboţi mobili. 6

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR

1.

Instrucţiuni de protecţie a muncii. Prezentarea laboratorului si a tematicii

Conceptul de automatizare Lab.MU

2

2.

Automatizare temporala si secventiala –SARO/manipulatoare Automatizare

flexibila - aplicatii Lab.MU

4

3.

RI/M in coordinate cilindrice. Structura, cinematica,actionare. Studiul unui

manipulator utilizat in transferul interoperational Lab.RI

4

4.

Implementarea roboţilor industriali. Subsisteme de transfer interoperational

-aplicatii Lab.RI

4

Metode de predare /

seminarizare

prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin

scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare

a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi

studiul de caz.

Stabilirea notei

finale

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60

- teste pe parcursul semestrului 20

(procentaje) - răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10

- teme de control -

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă. (descriptiva şi/sau test grilă)


Cunostinte minime privind: notiuni, structura,

cinematica, componenta, posibilitati de

programare/prelucrare/transfer in RI/M; MUCN;

CP;SFF;SFP;CIM.

Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind: structura,

cinematica, componenta posibilitati de

programare/prelucrare/transfer in RI/M,

MUCN;CP;SFF;SFP;CIM..


Bibliografia


Telea, D., ş.a., Maşini-unelte. Ed. Universităţii din Sibiu, 1997

Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFP, Ed. Daci Cluj-Napoca,

2001

Telea, D., Masini, echipamente si strategii in SFP, Ed. Univ.L Blaga,

2009

Telea, D., Roboti, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 2001

Telea D.s.a Roboti industriali.Aplicatii Ed.Univ.L Blaga, Sibiu, 2005

Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006

Complementară:

Munteanu, O., s.a. – Bazele roboticii. Roboti industriali, Ed. Lux Libris,

Brasov, 1996

Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.

Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de

laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.

Coordonator de

Disciplină


S.l.dr.ing. Mihai CRENGANIȘ

Director departament

Prof. dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul de Mașini și Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție / Inginer

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Hidraulica mașinilor și utilajelor

2

Cod:

39.04.4.707.01.02.S.O.68

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB 2.3 Titularul activităţilor de proiect

2.4 Anul de studiu IV 2.5

Semestrul 7 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3 proiect 2

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 56 din care 3.5

curs


Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 70

3.8. Total ore din planul de învăţământ 56

3.9 Total ore pe semestru 126

3.10 Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe privind mecanica, rezistența materialelor, organe de

mașini, mecanisme, mecanica fluidelor.

4.2 de competenţe Competenţe de operare pe calculator (minimal: office, browser

internet).

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale Cunoaşterea legilor si principiilor de baza din domeniul hidraulic cunoaşterea

elementelor hidraulice din circuitul de forţă al instalaţiei de acţionare,precum si

a celor pentru comanda si reglarea energiei hidraulice;

2

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea instalațiilor

hidraulice acționare a mașinilor și sistemelor de producție;

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare, a asertivităţii;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare şi muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer;

Abordarea diversității ca resursă in mediul social.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea, înțelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale

proiectării instalațiilor hidraulice de acționare și comandă a mașinilor unelte și

a sistemelor de producție;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;

să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de

producţie;

să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Sisteme hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de

proiectare a imaginilor

2

Sisteme hidraulice automate. Copierea hidraulică prelegerea clasică, asistată de



2

Echipamente hidraulice proporţionale şi servo. prelegerea clasică, asistată de



2

Servosisteme electrohidraulice utilizate la maşini şi

utilaje

prelegerea clasică, asistată de



2

Analiza şi sinteza sistemelor hidraulice automate prelegerea clasică, asistată de



2

Circuite hidraulice pentru reglarea vitezei şi

presiunii




2

Circuite hidraulice cu acumulatoare prelegerea clasică, asistată de



2

Circuite hidraulice cu comandă program prelegerea clasică, asistată de



2

Aspecte specifice montării consumatorilor

hidraulici la maşini şi utilaje




2

Lanţuri cinematice generatoare acţionate hidraulic

la maşini şi utilaje




2

Lanţuri cinematice negeneratoare acţionate

hidraulic la maşini şi utilaje




2

3

Sisteme hidrostatice folosite la maşini şi utilaje prelegerea clasică, asistată de



2

Proiectarea instalaţiilor hidraulice prelegerea clasică, asistată de



2

Sisteme hidraulice de automatizare utilizate la

maşini şi utilaje




2

Total ore curs 28

8.2. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Precizarea temei. Bibliografie. Indicaţii

metodologice. experimentul, metodele euristice 2

Alegerea variantei optime a schemei de montaj şi

realizarea ciclogramei elementelor componente

(planul de funcţionare) care cuprinde următoarele

date: numărul de identitate al motoarelor (care

trebuie să corespundă cu cel din planul de

dispunere), denumirea acestor motoare şi

dimensiunile lor, indicarea poziţiei motorului,

forţele şi vitezele pe care trebuie să le realizeze

motoarele (deplasare rapidă-retragere rapidă-avans

tehnologic), comenzile şi felul controlului

diferitelor deplasări, numerotarea deplasărilor

(identică cu cea din planul de dispunere).Spaţiul

(deplasarea) este indicat pe ordonata iar timpul pe

abscisă.

experimentul, metodele euristice 6

Ridicarea schemei funcţionale de acţionare şi a

ciclogramei de comandă şi execuţie.


Sistematizarea datelor de proiectare, calcule de

proiectare, pentru unul sau mai multe circuite de

acţionare. Alegerea şi codificarea elementelor de

acţionare, comanda şi reglaj.

experimentul, metodele euristice

8

Proiectarea parţială sau totală a panoului de

acţionare, comandă şi reglaj


Definitivarea şi predarea proiectului. experimentul, metodele euristice 2

Susţinerea proiectului. experimentul, metodele euristice 2

Total ore proiect 28

Bibliografie

Bârsan, I., Popp, I., Bogdan, L., Telea, D., Fetche, V. - Acţionări şi automatizări hidraulice.

Elemente de proiectare. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I., Beres, V., Telea, D., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice.

Probleme, teste, aplicaţii. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I., Fetche, V., Bogdan, L., Popp, I., Breaz, R. - Acţionări şi comenzi hidraulice şi

pneumatice. Îndrumar de laborator. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Bârsan, I. - Acţionări hidraulice şi pneumatice, vol. I. Ed. Universităţii Sibiu '96;

Oprean, A., ş.a. - Sistemele hidrostatice ale maşinilor unelte şi preselor, Ed. Tehnică Bucureşti '65;

Radcenco, V., Alexandrescu, N., Ionescu, E., Ionescu M. – Calculul şi proiectarea elementelor şi

schemelor pneumatice de automatizare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985.

Bărsan, I. - Acţionări şi comenzi hidraulice pentru maşini unelte, vol. I. Ed. Universitatea Sibiu '93;

Ispas, V., ş.a. - Roboţi industriali, Ed. Didactică Cluj Napoca '85;

a II-a '77 şi ediţia a III-a '83;

Ionescu, Fl. - Mecanica fluidelor şi acţionari hidraulice şi pneumatice, Ed. Didactică şi pedagogică

4

Bucureşti '80;

Ivan, M., Maniut, P., Cristian, I., Dobre, G. - Hidraulica maşinilor unelte, Ed. Universitatea Braşov

'89.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii

proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor Lucrare scrisă 30

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

10.5 Laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

Formă alternativă de

evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

seminar

10

10.6 Standard minim de performanţă

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. univ. dr. ing. Claudia GÎRJOB

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

______________ ______________________

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*









2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea mașinilor si

sistemelor de producție 2 Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.69


S.l. dr. ing. Melania TERA 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei O



curs



curs









-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,

proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.


internet).








Participare activă


Competențe

profesionale Cunoaşterea, înțelegerea, explicarea, interpretarea și proiectarea structurii

constructive şi funcţionale a maşinilor-unelte şi sistemelor de producţie;

Cunoaşterea conţinutului şi a etapelor de elaborare a documentaţiei de proiectare

2

Cunoașterea elementelor privind precizia, estetica, fiabilitatea şi întreţinerea

maşinilor-unelte



Competențe







7.1 Obiectivul

general al

disciplinei


proiectării mașinilor unelte și a sistemelor de producție;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:

să proiecteze şi să implementeze lanţuri cinematice de complexitate medie şi mare;

să pune în funcțiune, exploateze şi să întreţină maşini-unelte şi sisteme de

producţie;


8. Conţinuturi


ore

Proiectarea structurii portante a maşinilor-unelte:

batiuri.




2


mese, sănii, suporţi.




2


ghidaje.




2

Proiectarea unor componente mecanice ale

structurii de comandă a maşinilor-unelte.




2

Construcţia şi proiectarea maşinilor-unelte

universale de găurit.




2


universale de rabotat şi mortezat.




2


universale de frezat.




2


universale: maşini de rectificat.




2


universale de strunjit.




2

Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru

generarea suprafeţelor complexe, de danturat.




2

Construcţia şi proiectarea unor maşini pentru

generarea suprafeţelor complexe, de filetat şi

detalonat.




2

3

Precizia geometrică, statică, cinematică şi dinamică

a maşinilor-unelte.




2

Aspecte ergonomice, estetice şi privind protecţia

maşinii şi a operatorului folosite în proiectare.




2

Probleme privind fiabilitatea, repararea, recepţia şi

întreţinerea maşinilor-unelte.




2

Total ore curs 28

8.3. Proiect (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Precizarea temei şi a principalelor etape la

elaborare. experimentul, metodele euristice 2

Calculul elementelor de bază: curse, viteze,

avansuri, forţe etc. experimentul, metodele euristice 4

Elaborarea variantelor de structură pentru maşina

proiectată.


Analiza multicriterială pentru alegerea variantei

optime.


Alegerea componentelor tipizate de structură. experimentul, metodele euristice 2

Proiectarea structurii cinematice în varianta

optimă.


Dezvoltarea proiectului unui subansamblu specific experimentul, metodele euristice 6

Calculul eficienţei economice. experimentul, metodele euristice 2

Total ore seminar 28

Bibliografie

Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.

Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.

Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu,1997.

Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991. Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,

Bucureşti, 3007.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.

Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.

Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 3003.

Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,

3007.

Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia,

Cluj – Napoca, 3001.

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.

* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.







4

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs





10.5 Proiect



Verificare orală


evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40


seminar

10




gradul acestora.


01.10.2016

______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. dr. ing. Melania TERA


______________ ______________________


1


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Maşini de prelucrat prin deformare 2


Domeniul: Inginerie industrială

Specializarea: Maşini – unelte şi sisteme de producţie

Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale

Facultatea: de Inginerie

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: IV Semestrul 7 Tipul de evaluare finală Examen

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă): DI Numărul de credite: 5

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS


învăţământ 70


70

Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Octavian Bologa



42 0 0 28 70

Obiective:

Formarea unei concepţii inginereşti privind structura, cinematica, acţionarea,

precum şi calculul organologic şi energetic al maşinilor de prelucrat prin

deformare.

Cunoaşterea şi calculul mecanismelor auxiliare de presare, în contextul în

care acestea constituie elemente principale de creştere a productivităţii în

sectoarele de prelucrare prin deformare.

Competenţe

specifice

disciplinei


prin obţinerea deprinderilor necesare pentru conceperea, exploatarea

şi întreţinerea maşinilor de prelucrat prin deformare (prese hidraulice,

maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).


a funcţionării diferitelor subansambluri componente ale maşinilor de

prelucrat prin deformare, precum şi a maşinilor în ansamblul lor

(prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini speciale).

3. Instrumental – aplicative prin însuşirea paşilor de urmat în configurarea maşinilor de prelucrat

prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini

speciale).

4. Atitudinale: privind dorinţa de autoperfecţionare, de percepere şi înţelegere a

progresului tehnic în domeniul construcţiei maşinilor de prelucrat

prin deformare (prese hidraulice, maşini de tăiat, prese şi maşini

speciale).

2

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1. Prese mecanice cu manivelă (Prese mecanice cu dublă

acţiune): Generalităţi. Prese de tip închis. Prese de tip

deschis. Construcţii de prese cu dublă acţiune.

3

2. Prese cu genunchi: Domenii de utilizare. Clasificare. Prese

cu genunchi cu acţionare simplă. : Prese cu genunchi cu

dublă acţionare.

3

3. Prese cu şurub: Particularităţile de lucru ale preselor cu

şurub. Domeniul de utilizare, clasificare, parametrii de bază.

3

4. Prese cu şurub (Prese cu fricţiune): Clasificare. Mod de

lucru. Caracteristici funcţionale.

3

5. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate hidraulic):

Principiul de lucru. Clasificare. Scheme constructive.

Calculul parametrilor de bază.

3

6. Prese cu şurub (Prese cu şurub acţionate electric): Mod de

lucru. Clasificare. Scheme constructive. Calculul

parametrilor de bază.

3

7. Prese mecanice automate: Utilizare. Mod de lucru.

Clasificare. Prese mecanice automate pentru prelucrarea

tablelor; Prese automate pentru presarea volumică.

3

8. Prese hidraulice: Consideraţii generale. Proiectarea

principalelor elemente ale sistemului hidraulic.

3

9. Prese hidraulice: Scheme hidrocinematice ale preselor

hidraulice. Calculul şi construcţia batiului preselor

hidraulice.

3

10. Maşini de tăiat: Maşini de tăiat cu cuţite lamă (foarfece

ghilotină). Maşini de tăiat cu scule disc. Foarfece combinat.

Maşini de ronţăit.

3

11. Prese şi maşini speciale. Prese de ştanţat fin. Maşini speciale

de îndreptat table.

3

12. Prese şi maşini speciale. Prese şi maşini de îndoit. Maşini de

rulat şi îndreptat marginile.

3

13. Prese şi maşini speciale. Maşini de rulat filet. Maşini şi

instalaţii utilizate pentru finisarea suprafeţelor prin

deformare plastică.

3

14. Prese cu comandă după program. Prese de perforat. Prese de

îndoit.

3


1. Tema proiectului. 2

2. Determinarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale

maşinii de prelucrat prin deformare.

2

3. Configurarea lanţului cinematic de bază şi a schemei

cinematice.

2

4. Calculul cinematic. Elaborarea diagramelor spaţiului,

vitezelor şi acceleraţiilor.

2

5. Calculul puterii motorului de acţionare. Calculul forţei

disponibile şi ridicarea diagramei acesteia.

2

6. Calculul de dimensionare: Transmisia. Arborele principal. 2

3

7. Calculul de dimensionare: Batiul. 2

8. Calculul de dimensionare: Cuplaj-frână. Volant. 2

9. Întocmirea schemei de ungere. Elemente de ergonomie. 2

10 Elaborarea desenului de ansamblu. 2

11. Elaborarea desenului de ansamblu. 2

12. Elaborarea desenului de execuţie 2

13. Elaborarea desenului de execuţie 2

14. Susţinerea şi predarea proiectului 2

Metode de

predare /

seminarizare

Procedura urmată în predarea cursului este prelegerea clasică, asistată de

folosirea mijloacelor moderne de proiectare a imaginilor, iar dintre

metodele utilizate sunt de amintit problematizarea, învăţarea prin

descoperire şi studiul de caz. În ceea ce priveşte tehnicile folosite pe

parcursul activităţilor de predare acestea sunt: expunerea sintetică,

explicaţiile, demonstrarea prin scheme, grafice, etc.

Procedura urmată în derularea activităţii de proiectare sete dezbaterea

permanentă cadru didactic – student a problemelor ivite pe parcursul

etapelor de proiectare a maşinii (a unui subansamblu a maşinii) de prelucrat

prin deformare. Metodele didactice utilizate şi aici sunt cele menţionate

deja.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu (evaluare finală) 80%

- teste pe parcursul semestrului 10%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10%

- teme de control -

- alte activităţi(precizaţi)………………………………

……………………………………………………….. -

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală se face pe baza unei lucrări scrise (descriptive), pe bază de bilete, conţinând

câte două întrebări fiecare, din materia predată pe parcursul semestrului.


La fiecare dintre cele două

întrebări de pe biletele de

examinare să răspundă de nota 5

şi să fi participat, pe parcursul

semestrului, la toate orele de

proiect.

Proiectul sa fie finalizat si notat

cu nota minima de promovare.

Cerinţe pentru nota 10 La fiecare dintre cele două întrebări de pe biletele de

examinare să răspundă de notă maximă, să fi participat la

testele organizate pe parcursul semestrului la care să fi

obţinut calificative maxime; de asemenea la toate etapele de

rezolvare ale proiectului.

Proiectul sa fie finalizat si notat cu nota maxima de

promovare.


4

Bibliografia


1. Bologa, O.: Tehnologia presării la rece. Sibiu, I.I.S., 1982.

2. Bologa, O.; Şteţiu, C.; ş.a.: Ambutisarea şi vibroambutisarea tablelor la

rece. Sibiu, I.I.S., 1984.

3. Bologa, O.; Turcu, N.: Tehnologia presării la rece. Îndrumar de

laborator. Sibiu, I.I.S., 1989.

4. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu,

Editura Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

5. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..

6. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti,

E.D.P., 1982.

7. Rădulescu, Gh., ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,

Bucureşti, E.T., vol. III, 1986.

8. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare.

Bucureşti, Ed. D.P., 1983.

9. Teodorescu, M.; ş.a.: Prelucrări prin deformare plastică la rece.

Bucureşti, Ed. D. P., 1987.

10. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I,

Universitatea din Sibiu, 1993, 1996.

Complementară: 1. Blattner, A. – Mecanisme Pressen – Einsatz und Konstruktion – Köln

Verlag TUV Rheinland, 1990.

2. Buzdugan, Gh. – Rezistenţa materialelor, Bucureşti, E.T., 1980

3. Ciupitu, I.: Deformarea plastică la rece. Craiova, Editura Universitaria,

2004.

4. Doege, E., - Umformende Maschinen der Produktionstehnik –

Kontruktion, Automatisierung, Steuerung – IFUM, Universitat Hanover,

1989 şi 1992.

5. Dragu, D.; Dumitraş, C.: Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în

construcţia de stanţe şi matriţe. Bucureşti, Ed. Tehnică, 1988.

6. Lange, K.: Umformtechnik, Band 1 - 4. Springer - Verlag, 1988.

7. Lăzărescu, I,; Şteţiu, G.: Proiectarea ştanţelor şi matriţelor. Bucureşti,

Ed. D.P., 1973.

8. Oehler-Kaiser, Schnitt-, Stanz- und Ziehwerkzeuge, Springer – Verlag

Berlin – Heidelberg – New York, 1973.

9. Puia, T.; Bologa, O.: Tehnologia ştanţării şi matriţării la rece.

Îndrumător de proiectare., Sibiu, I.I.S., 1979.

10. Romanovski, V.P: Ştanţarea şi matriţarea la rece (traducere din lb. rusă).

Bucureşti, Ed. Tehnică, 1970.

11. Sindilă, G.: Tehnologii de prelucrare prin deformare plastică la rece.

Metodologie de proiectare. Bucureşti, Ed. PRINTECH, 1999.

12. Spur, G.; Stoferle, T.: Handbuch der Fertigungtechnik, Band 1 – 5, Carl

– Hanser Verlag, 1986.

13. Teodorescu, M; ş.a. Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor.

Bucureşti, Ed. D.P.,1083.

14. *** - Metals Handbook, vol. 14. ASM, Metals Park, Ohio, 1988.

5


1. Hesse, S., - Umformmaschinen, Wünzburg, Vogel, 1995..

2. Moldovan, V., Maniu, A., - Utilaje pentru deformări plastice, Bucureşti, E.D.P., 1982.

3. Tabără, V.; Tureac, I.: Maşini pentru prelucrări prin deformare. Bucureşti, Ed. D.P.,

1983.

4. Ţuţurea, M., - Maşini-unelte pentru prelucrări prin deformare, Vol. I, Universitatea din

Sibiu, 1993, 1996.

5. Bologa, O., Turcu, N. : Deformarea volumică rotativă la rece. Sibiu, Editura

Universităţii "Lucian Blaga" , 2005.

Coordonator de

Disciplină


Prof. univ. dr. ing. Octavian BOLOGA

Director de

Departament

Prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială


1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Automatizarea maşinilor şi

sistemelor de producţie 2

Cod:

39.04.4.703.01.02.S.O.71

2.2 Titularul activităţilor de curs S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera

S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera 2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu IV 2.5


evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14








-






4.1 de curriculum

Cunoştinţe generale de electrotehnică şi electronică

Cunoştinţe de mecanisme şi organe de maşini

Cunoştinţe de acţionări electrice

Cunoştinţe de acţionări hidraulice

4.2 de competenţe








Participare activă


Competenţe Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor sisteme de automatizare utilizate în

2

profesionale construcţia maşinilor unelte şi a roboţilor industriali

Cunoaşterea structurii şi funcţionării principalelor componente din structura maşinilor

unelte cu comandă numerică

Dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi privind utilizarea şi programarea automatelor

programabile

Capacitatea de a înţelege, explica şi interpreta schemele electrice, hidraulice şi

pneumatice de acţionare şi automatizare ale maşinilor unelte şi roboţilor industriali

Capacitatea de a înţelege şi opera cu terminologia specifică sistemelor de automatizare

şi echipamentelor de comandă numerică

Capacitatea de a înţelege structura şi funcţionarea sistemelor de automatizare complexe

pe baza documentaţiei tehnice

Capacitatea de a proiecta şi implementa sisteme de automatizare de complexitate medie şi

mare

Capacitatea de a pune în funcţiune şi exploata sisteme de automatizare de complexitate

mare

Capacitatea de a realiza sisteme de automatizare flexibile bazate pe automate programabile

şi a realiza programele pentru acestea

Capacitatea de a pune în funcţiune, exploata şi întreţine maşini unelte cu comandă

numerică

Competenţe

transversale Dezvoltarea capacităţii de comunicare;

Deprinderea lucrului în echipe mixte, interdisciplinare;

Dezvoltarea încrederii în cunoştinţele şi competenţele proprii;

Capacitatea de a asambla şi conduce echipe interdisciplinare;

Capacitatea de a aborda şi rezolva singur sau în echipă probleme complexe.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Dobândirea de cunoştinţe teoretice şi practice avansate în domeniul

automatizării sistemelor de producţie

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii vor fi capabili:

să definească conceptele de bază din domeniul maşinilor şi sistemelor de

producţie;

să identifice relaţiile existente între procesele automatizate şi structura acestora;

să proiecteze şi să implementeze, individual şi/sau în echipă, sisteme de

automatizare a maşinilor şi sistemelor de producţie.

8. Conţinuturi


ore

Traductoare de poziţie şi deplasare. Definiţii, clasificări.

Traductoare analogice.

conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Traductoare de poziţie şi deplasare numerice. conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Sisteme de control al mişcării. Elemente de cinematica şi

energetica sistemelor de control al mişcării. Profiluri de viteză.


explicaţia

studiu de caz

2

Sisteme de control al mişcării de tip axă numerică. Axe

numerice incrementale. Axe numerice absolute. conversaţia euristică

explicaţia

studiu de caz

2

Comportarea dinamică a axelor numerice. Factori de influenţă.

Algoritmi de reglaj.


explicaţia

studiu de caz

2

Precizia cinematică a axelor numerice. Surse de erori conversaţia euristică 2

3

cinematice. Moduri de compensare a erorilor cinematice şi

dinamice.

explicaţia

studiu de caz

Controlul şi corelarea mişcărilor tehnologice pe mai multe

direcţii. Interpolarea. Algoritmi de interpolare liniară şi

circulară. Tehnica impulsurilor de referinţă. Metoda DDA şi

CDF.


explicaţia

studiu de caz

2

Algoritmi de interpolare circulară. Metoda cuvintelor de

referinţă. Algoritmi avansaţi de interpolare, interpolarea după

curbe spline.


explicaţia

studiu de caz

2

Flexibilitatea sistemelor de automatizare. Sisteme de

automatizare rigide. Sisteme de automatizare flexibile.


explicaţia

studiu de caz

2

Automatizarea rigidă a ciclurilor de mişcări tehnologice.

Sisteme de automatizare rigide electro-mecanice şi

electrohidraulice.


explicaţia

studiu de caz

2

Automate programabile. Structură generală şi tehnici de

programare. Structura memoriei.


explicaţia 2

Elemente avansate de programare a automatelor programabile.

Programarea întreruperilor în program. Programarea

temporizărilor şi a ciclurilor de numărare.


explicaţia

studiu de caz

2

Exemple de programare a automatelor programabile.

Comunicarea cu dispozitivele de programare, afişare şi

monitorizare. Interfaţa om-maşină.


explicaţia

studiu de caz

2

Automatizarea ciclurilor de mişcări utilizând automatele

programabile.


explicaţia

studiu de caz

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Reglarea poziţiei în sistemele de automatizare. Servosisteme de

reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă închisă, de putere

mică, Technosoft, echipate cu placă DSP ISCM 4085 cu

microprocesoare de semnal, cu servomotor sincron cu encoder

şi senzor Hall. Realizarea unor cicluri de mişcare cu ajutorul

software-ului de comandă şi control EasyMotion


demonstraţia

experimentul

2

Servosisteme de reglare automată a vitezei şi poziţiei în buclă

închisă, de putere mare, Bernecker & Reiner, cu servomotoare

sincrone cu encoder şi senzor Hall, controlate cu sistemul de

control al mişcării ACOPOS 2003. Automatizarea sistemului

utilizând software-ul de comandă si control Automation Studio.


demonstraţia

experimentul

2

Programarea automatelor programabile. Automatul programabil

OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru

automatizarea unui ciclu de mişcări tip apropiere rapidă-avans

tehnologic-retragere rapidă


demonstraţia

experimentul

4


OMRON CPM2A. Realizarea schemei şi programului pentru

automatizarea unui manipulator pneumatic.


demonstraţia

experimentul

2

Automatul programabil SIEMENS Simatic S7-200.

Familiarizarea cu software-ul de programare STEP 7 MicroWin

demonstraţia

experimentul 2


SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului

pentru automatizarea pornirii şi inversării sensului de rotaţie al

unui motor asincron trifazat


demonstraţia

experimentul

2


SIEMENS Simatic S7-200. Realizarea schemei şi programului

pentru automatizarea ciclurilor de mişcări al unui manipulator

electromecanic cu transmisie prin fire.


demonstraţia

experimentul

4

4

Total ore laborator 14

Bibliografie


Breaz, R., Automatizări industriale, Editura Universităţii din Sibiu, 2007

Breaz, R.E., Bogdan, L. Automatizări în sisteme de producţie, Editura Universităţii din Sibiu, 2003

Complementară: Bogdan, L., Dorin, A., Acţionarea electrică a maşinilor unelte şi roboţilor industriali, Ed.

BREN, Bucureşti, 1998

Delesega, I., Vasilievici, A., Echipamente de comandă cu logică programată, Ed. Politehnica, Timişoara, 1997

Dumitrache, I., ş.a., Automatizări şi echipamente electronice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982

Leonard, W., Control of Electric Drives, Springer Verlag, Berlin, 1985

Telea, D., ş.a. Maşini, utilaje şi strategii în sisteme de producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 3, Automatisierung und Steuerungtechnik, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989





10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs



Rigoarea ştiinţifică a limbajului şi

cunoaşterea terminologiei specifice Lucrare scrisă 10


10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii Verificare orală 30

Participare activă la laboratoare Fişă de evaluare

laborator

10


cunoaşterea principiilor de funcţionare a echipamentelor prezentate;

înţelegerea modului de funcţionare al sistemelor de automatizare prezentate şi capacitatea de a le

integra în scheme de automatizare simple;

abilitatea de a recomanda un sistem de automatizare în funcţie de aplicaţie;

cunoaşterea algoritmilor de interpolare liniară şi circulară;

înţelegerea modului de utilizare şi programare al automatelor programabile şi capacitatea de a

realiza programe simple.


gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

15.09.2016

______________ S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera

S.l.. univ. dr. ing. Melania Tera


15.10.2016

______________ ______________________

Prof. univ. dr. ing.. Sever Gabriel Racz

1

FIŞA DISCIPLINEI*









2.1 Denumirea disciplinei Proiectarea asistată a mașinilor

și utilajelor Cod: 39.04.4.717.01.02.S.O.72


S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei O



curs

2 din care 3.3 laborator 3


curs









-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind desenul tehnic, organe de mașini, mecanisme,

proiectarea mașinilor și sistemelor de producție.


internet).








Participare activă


Competențe

profesionale Cunoașterea metodelor și tehnicilor de proiectare asistată de calculator;

Cunoștințe și abilități privind utilizarea pachetelor software de proiectare asistată

de calculator, Catia v5.

2



Competențe







7.1 Obiectivul

general al

disciplinei


proiectării asistate a mașinilor și utilajelor;

7.2 Obiectivele

specifice

Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenții vor fi capabili:

să utilizeze metodele și tehnicile de proiectare asistată de calculator;

să proiecteze, asistat de calculator, lanţuri cinematice de complexitate medie şi

mare;


8. Conţinuturi


ore

Modelarea volumică 3D a sistemelor mecatronice:

realizarea pieselor, ansamblurilor și desenelor




2

Parametrizarea modelelor 3D. prelegerea clasică, asistată de



2

Modelarea hibrida 3D a elementelor constructive ale

echipamentelor industriale




2

Metode și tehnici utilizate în modelarea hibridă prelegerea clasică, asistată de



2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: generarea

wireframe-urilor.




2


suprafețelor




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -

operații de cosmetizare




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: suprafețe -

operații de transformare




2


pieselor hibride




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: notiuni generale

despre simularea cinematica a echipamentelor

industriale.




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: importarea

ansamblurilor si analiza mecanismelor componente.




2


cuplelor cinematice ale mecanismelor


folosirea mijloacelor moderne de 2

3


Proiectarea asistata utilizând CATIA: definirea legilor

de mișcare




2

Proiectarea asistata utilizând CATIA: simularea

cinematică a echipamentelor industriale




2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Prezentarea generală a pachetului software. experimentul, metodele euristice 3

Modulul „Part Design”. experimentul, metodele euristice 9

Modulul „Assembly Design”. experimentul, metodele euristice 3

Modulul „Drafting”. experimentul, metodele euristice 3

Proiectarea asistata a structurii portante: batiuri şi

ghidaje.


Proiectarea asistată a structurii portante: arbori

principali, lagăre, mese, sănii.


Proiectarea asistată a structurii cinematice: cutii de

viteze, variatori continui de turaţii.


Proiectarea asistată a structurii cinematice:

mecanisme inversoare.


Lucrare de sinteză şi recuperare experimentul, metodele euristice 3


Bibliografie

Botez, E., Maşini-unelte, vol.I, Teoria, Editura Tehnică, Bucureşti, 1977.

Botez, E.,ş.a., Maşini-unelte, vol.II, Organologia şi precizia, Editura Tehnică, 1978.

Cojocaru, S., ş.a., Proiectarea maşinilor-unelte, Îndrumar de laborator, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu,1997.

Fetche, V., şa., Maşini-unelte, Litografia Universităţii din Sibiu, 1991.

Ghionea, I.G., Proiectarea asistată în CATIA v5. Elemente teoretice şi aplicaţii, Editura Bren,

Bucureşti, 2007.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Elemente de structură, Editura Tehnică, Bucureşti,1997.

Ispas, C., ş.a., Maşini-unelte, Mecanisme de reglare, Editura Tehnică, Bucureşti,1998.

Moraru, V., Teoria şi proiectarea maşinilor-unelte, EDP, Bucureşti, 1985.

Racz, G., Cojocaru, S., Proiectarea maşinilor şi utilajelor. Teoria. , Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, 2003.

Racz, G., Proiectarea maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,

2007.

Telea, D., ş.a., Maşini, utilaje şi strategii în sisteme flexibile de producţie, Editura Dacia,

Cluj – Napoca, 2001.

Weck, M., Werkzeugmaschinen, Band 1 – 4, VDI Verlag, Düsseldorf, 1989.

* * *, Catia v5 – documentaţie de firmă, Dassault Systemes.







10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere

4

evaluare din nota finală

10.4 Curs





10.5 Laborator



Verificare orală


evaluare-Fişă de

evaluare laborator

40


seminar

10




gradul acestora.


01.10.2016

______________ Prof. dr. ing. Gabriel RACZ

S.l. dr. ing. Cristina BIRIȘ


______________ ______________________


1

Valabilă an universitar: 2016- 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Ingineria sistemelor de producţie

Codul disciplinei: 39.04.6.810.01.02.D.A.76

Domeniul: Inginerie Industrială

Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

Departamentul: Inginerie Industrială şi Management

Facultatea: Facultatea de Inginerie

Universitatea: Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu



DO Numărul de credite: 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI


învăţământ 56


56

Titularul disciplinei: Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA



28 28 - - 56

Obiective:

Definirea şi identificarea domeniului organizării producţiei;

Cunoaşterea şi conducerea proceselor de bază din întreprindere

Organizarea muncii;

Organizarea întreprinderii;

Programarea activităţilor de aprovizionare;

Cunoaşterea utilajului de producţie, clasificare;

Modul de amplasarea al utilajului de producţie;

Logistica producţiei; etc.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor specifice ingineriei sistemelor

de producţie;

Cunoaşterea şi înţelegerea modalităţilor de aplicare în practică a

acestor concepte;

Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor folosite în ingineria sistemelor de

producţie, organizare, planificare, calcul utilaje, suprafeţe de

producţie, capacităţi de producţie, etc.


Să explice şi să interpreteze noţiunile generale privind principiile

ingineriei sistemelor de producţie;

Să interpreteze informaţiile obţinute din exploatarea unor activităţi

specifice acestei discipline, etc.

2

3. Instrumental – aplicative Să urmărească indicatorii specifici ingineriei sistemelor de producţie, să

înregistreze, să prelucreze şi să interpreteze informaţiile;

Să prescrie măsuri eficiente de îmbunăţăţire a activităţilor firmei;

Să utilizeze principalele metode specifice ingineriei sistemelor de

producţie.

4. Atitudinale: Să adopte strategiile de organizare adecvate, fundamentate pe datele

colectate şi prelucrate sau pe informaţiile obţinute din diverse surse;

Să aprecieze critic şi corect rezultatele obţinute în domeniul

ingineriei sistemelor de producţie şi să participe activ la

îmbunătăţirea continuă a acestora;

Să se implice în toate activităţile specifice inginerie sistemelor de

producţie, să promoveze şi să implementeze aceste concepte.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr.

o.re

1. Evoluţia inginerie industriale, Conceptul de sistem, Sistemul de

producţie 2

2. Tipuri de producţie, Mediul ambiant al întreprinderii 2

3. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: evoluţia

organizării sistemelor de producţie, principii 2

4. Structura organizatorică a sistemelor de producţie: componente,

elemente de condiţionare, 2

5. Planul general al firmei: elaborare, 2

6. Planul general al firmei: reguli de proiectare 2

7. Amplasarea firmelor: criterii, metode 2

8. Suprafetele de producţie: clasificare, dimensionare, căi de

îmbunătăţire 2

9. Utilajul de producţie: clasificare, calculul necesarului de utilaje 2

10. Utilajul de producţie: amplasarea utilajelor 2

11. Capacitatea de producţie: noţiune, factorii care influenţează

capacitatea, unităţi de măsură 2

12. Capacitatea de producţie: metodologia determinării capacităţii 2

13. Gestiunea stocurilor 2

14. Lotul de producţie 2

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Prezentarea evoluţiei sistemelor de producţie 2

2. Analiza factorilor interni şi externi care acţionează asupra

sistemelor de producţie 2

3. Elaborarea planului general al întreprinderii 2

4. Realizarea ROI sau ROF 2

5. Proiectarea structurii organizatorice 2

6. Elaborarea fişelor de post şi stabilirea relaţiilor de colaborare, în

funcţie de nivelele manageriale 2

3

7. Amplasarea macro şi microspaţală a firmelor, exemplificarea

principiilor care stau la baza acestei aplasări 2

8. Amplasarea utilajelor 2

9. Calculul suprafeţelor de producţie 2

10. Calculul utilajelor, amplasarea lor 2

11. Calculul capacităţii de producţie 2

12. Stocurile, calulul diferitelor tipuri de loturi de producţie 2

13. Aplicaţie privind loturile de producţie 2

14. Recapitutarea principalelor principii privind organizarea şi

fucţionarea sistemelor de producţie

2

Metode de predare /

seminarizare

Prelegerea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea, conversaţia

euristică, brainstorming-ul, observarea, experimentul, exerciţiul, studiul

de caz, modelarea.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen (evaluare finală) 50 %


- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 20%

- teme de control -

- alte activităti (precizaţi)……………………………… -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală

Evaluarea finală se realizează în scris, cuprinde întrebări şi probleme şi urmăreşte evaluarea atât

a cunoştinţelor teoretice cât şi a celor practic-aplicative.


Pentru nota finală 5 studenţii trebuie să participe la

activităţile de seminar şi să obţină nota minimă 5 la

testele de pe parcurs şi la teme. De asemenea,

trebuie să obţină minimum nota 5 la examen.

Cerinţe pentru nota 10 Pentru nota finală 10 studenţii trebuie să

participe la activităţile de seminar şi să

obţină nota 10 la testele de pe parcurs şi la

teme. De asemenea, trebuie să obţină nota

10 la colocviu.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = între 50 şi 80 ore (în funcţie de capacităţile

intelectuale şi de stilul propriu de învăţare al studentului) .

4

Bibliografia


1. Chiang, S. J. (edited), Cioca, M., Cioca, L. I., et al. Decision Support Systems,

Editura Intech, Croaţia, ISBN 978-953-7619-64-0, 2010;

2. Cioca, L. I., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura

Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010;

3. Cioca L., I., şi Constantinescu D., N., Ingineria sistemelor de producţie.

Aplicaţii, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009;

4. Cioca L., I., Ergonomie. Note de curs, Sibiu, 2010;

5. Cioca L., I., Ingineria sistemelor de producţie, Editura Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu, 2006;

6. Cioca L., I. şi Bogdan L., Managementul şi ingineria sistemelor de producţie

prin adaptare la constrângeri, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,

2007;

7. Rapotan, Ioan Organizarea şi conducerea producţiei în întreprinderile

constructoare de maşini, Galaţi, 1988;

8. Iancu, C. ş.a. Organizarea producţiei. Aplicaţii practice, Editura „Academiei

Brâncuşi” Târgu-Jiu, 2005;

Complementară:

1. Abrudan, I. şi.a. Manual de Inginerie Economică. Ingineria şi Managementul

Sistemelor de Producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;

2. M. Dumitraşcu, ş.a.–Enciclopedia Conducerii Întreprinderii, Editura

Academiei, Bucureşti, 1981;

3. LEGEA NR. 15/90 – REORGANIZAREA UNITĂŢILOR ECONOMICE ÎN

REGII AUTONOME;

4. LEGEA NR. 31/90 – SOCIETĂŢILE COMERCIALE;

5. *** – ARTICOLE ŞI LUCRĂRI DIN LITERATURA DE SPECIALITATE,

APĂRUTE DUPĂ 1990 .


Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: tabla şi creta; suportul de curs

(tipărit); manualul; retroproiectorul şi folii transparente; filme didactice

Coordonator de

disciplină


Prof. Univ. Dr. Ing. Lucian-Ionel CIOCA

Director

departament Prof. Univ. Dr. Ing.

Sever-Gabriel RACZ

1

FIȘA DISCIPLINEI*




1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie /Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Tribologie Cod: 39.04.2.802.01.02.D.O.74

2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof univ dr ing Şerban Remus Ioan

2.4 Anul de

studiu IV 2.5 Semestrul 8 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei DI


3.1 Număr de ore pe

săptămână

2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator/proiect 1

3.4 Total ore din planul de

învăţământ

28 din care: 3.2 curs 14 3.3 seminar/laborator/proiect 14




Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 4

Tutoriat 0.5

Examinări 1

Alte activităţi -consultaţii 0.5

3.7 Total ore studiu individual 14





4.1 de curriculum Chimie

Fizică

Studiul materialelor

Organe de maşini

Termotehnică

Tratamente termice

4.2 de competenţe Fenomene fizice din structura materialor

Chimia suprafeţelor metalice şi nemetalice

Cunoaşterea structurii materialelor

Madificarea structurii în urma tratamentelor termice

2


5.1. de desfăşurare a

cursului Sală de curs, dotată cu tabla şi cu laptop, videoproiector şi

software adecvat – Power Point 5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiest

Laborator dotat cu standuri de laborator conform conţinutului

activitătii de laborator

Sală de proiect dotată cu tablă, videoproiector şi calculator.

6. Competenţele specifice accumulate

Competențe

profesionale

Generalizarea, particularizarea şi intergrarea studiilor tribologice în contextul

funcţional al maşinilor

Generarea de tehnici noi de analiză a fenomenelor tribologice şi utilizarea de

materiale şi sisteme noi de lubrifiere

Competențe

transversale

Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini

responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și

creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a

normelor de etica profesională.

Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.


7.1 Obiectivul general

al disciplinei Însuşirea mijloacelor fundamentale, procedeelor şi tehnicilor aferente

cunoaşterii fenomenelor tribologice de la nivalul suprafeţelor

7.2 Obiectivele

specifice Cunoaşterea de termeni, relaţii, procese şi perceperea unor relaţii şi

conexiuni.

Descrierea unor stări, sisteme, fenomene in cadrul proceselor de frecare,

uzare, ungere

Capacitatea de analiză a fenomenelor tribologice şi sinteză a mecanismelor

de deterioarare a pieselor, din punct de vedere tribologic.

Capacitatea de a soluţiona probleme virtuale şi reale referitoare la formele

ansamblurile mecanice

Capacitatea de a avea un comportament etic

Abilitatea de a colabora cu specialiţii din alte domenii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Frecarea. Cuple de frecare, suprafaţa de

frecare, tipuri şi regimuri de frecare.

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,

expunerea, demonstraţia, exemplificarea

2

Frecarea uscată. Teoriile frecării. Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


2

Frecarea limită. Suprafeţe contaminate

şi necontaminate, mecanismul frecării

limită, forţa şi coeficientul de frecare.



2

Regimul de frecare mixt, regimul de Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, 2

3

frecare onctuos, curbele Stribeck.

Regimul de frecare EHD, forţa şi

coeficientul de frecare.


Frecare fluidă. Mecanismul frecării

fluide, mărimile caracteristice, forme de

interstiţii, regimul de frecare fluidă.


expunerea, exemplificarea

2

Studiul fenomenelor de uzare. Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


2

Ungerea. Lubrifianţi şi aditivi. Etanşarea sistemelor.



2

Total ore curs

14

8.2.1. Laborator Metode de predare Nr. de ore

Instructajul de protecţia muncii, prezentarea

laboratorului. Studiul portanţei. Ridicarea

curbelor Abbott.

Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul frecării şi posibilităţilor de

defectare din cadrul unui sistem

mecanic.


Studiul regimurilor de frecare. Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul uzării sistemelor mecanice. Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul comparativ al lubrifianţilor

minerali şi sintetici.


Studiul comparativ al lubrifianţilor de

tip compond.


Studiul dispozitivelor de etanşare. Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2


Bibliografie

1. ŞERBAN, R. I., Tribologie. Privire de ansamblu, Ed. “Gh. Asachi”, Iaşi, 1997.

2. ŞERBAN, R. I., Îndrumar de laborator, Ed. Univ. “L. Blaga” din Sibiu, 1997.

3. PAVELESCU, D. ş.a., Tribologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.

4. BALEKICS, M., Tribologie, Universitatea Tehnică Timişoara, 1991.2009.


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au

avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din învăţământul preuniversitar.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs - corectitudinea și Verificare pe parcurs: 30% din evaluarea

4

completitudinea cunoștinţelor

asimilate;

- organizarea conţinutului

- coerenţa;

- - gradul de asimilare a

limbajului de specialitate;

examen partial scris

finală

- criterii ce vizeaza aspectele

atitudinale: interesul pentru

studiul individual şi

dezvoltarea profesionala.

10%

10.5

Laborator/Proiect

Lucrări de laborator

Teme de control, referate

Evaluarea finală

25%

25%

40%


- activităţi pe parcursul semestrului (punctaje obligatorii de promovare): lucrări de laborator, proiect -

50%;

- Teme de control, referate (punctaje obligatorii de promovare) - 50%

- Evaluare finală - 50 %;


gradul acestora

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2016

..............................

..............................

prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

Data avizării în catedră Semnătura Directorului de Departament

..............................

..............................

prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Inginerie

Departamentul Masini si Echipamente Industriale

Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716

Adresa: Str. Emil Cioran, nr. 4 Sibiu, 550025, România e-mail: [email protected] web: inginerie.ulbsibiu.ro

Valabilă an universitar: 2016 - 2017

FIŞA DISCIPLINEI


Instituţia de

învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Facultatea Facultatea de Inginerie

Departament Masini si Echipamente Industriale

Domeniul de studiu Inginerie Industriala

Ciclul de studii Studii de licentă

Specializarea Masini unelte si sisteme de productie


Denumirea disciplinei VIBRATIILE MASINILOR SI UTILAJELOR

Codul cursului Tipul cursului An de studiu Semestrul Număr de

credite

3904 2 4080102 DO75 Obligatoriu IV 8 2

Tipul de evaluare Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DD=domeniu; DS=specialitate; DC=complementară)

Sumativa DD

Titular activităţi curs Prof. univ. dr. Ion GHEORGHE

Titular activităţi seminar /

laborator/ proiect Prof. univ. dr. Ion GHEORGHE

3. Timpul total estimat

Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – număr de ore pe săptămână

Curs Seminar Laborator Proiect Total

1 1 - - 2

Extinderea disciplinei în planul de învăţământ – Total ore din planul de învăţământ

Curs Seminar Laborator Proiect Total (NOADsem)

14 - 14 - 28

Distribuţia fondului de timp pentru studiu individual Nr.ore




Tutoriat: 4

Examinări: 10

Total ore alocate studiului individual (NOSIsem ) 64

Total ore pe semestru (NOADsem + NOSIsem ) 92


De curriculum

Algebra

Analiza matematica

Mecanica

De competenţe ● Utilizarea aparatului matematic si a calculatorului (SolidWorks)

mailto:%[email protected]




Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716



De desfăşurare a cursului

Nu va fi tolerată întârzierea studentilor la curs si seminar/laborator

întrucât aceasta se dovedeste distuctivă la adresa procesului

educational.;

Participare activă.

De desfăşurare a sem/lab/pr

Lectura bibliografiei recomandate;

Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate;

Participare activă.


Competenţe profesionale

Să cunoască terminologia utilizată în Mecanică si Vibratii.

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din

Mecanică, Rezistenta materialelor si Vibratii.

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor modele

mecanice;

Să identifice si să aleagă metodele optime de rezolvare a problemelor

de Vibratii.

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu

principiile şi paradigma incluziunii sociale.

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor

atitudini responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru

valorificarea optimă și creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu

respectarea principiilor și a normelor de etica profesională;

Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.

Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social.


Obiectivul general al disciplinei ● Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe generale din

domeniul echivalentei sistemelor de forte si al echilibrului

corpurilor.

● Dezvoltarea contiinţei profesionale prin faptul ca problemele

abordate de către studenti la această disciplină aplicată sunt

concrete.

Obiectivele specifice Insuşirea de către studenţii specializarii MUSP, a unor

cunoştinţe generale din domeniul mecanicii sistemelor de

corpuri si a vibratiilor, necesare dezvoltării gândirii spaţiale

în zone concrete ale spaţiului tridimensional al lui Euclid,

prin abordarea unor probleme tehnice în modul vectorial şi

trecerea ulterioară în formă scalară si in unele cazuri si

matriciala;

Deprinderea studenţilor cu unele îndemânări practice, în cazul

unor probleme concrete de determinări experimentale şi

fixarea prin aceste activitati a legilor obiective ale naturii ce

se manifestă în mediul înconjurător; a notiunilor teoretice

predate la orele de curs si seminar.

Să respecte caracteristicile persoanei.





Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716


8. Conţinuturi

Curs Nr. ore

Curs 1 Introducere. Noţiuni generale introductive. Elemente de cinematica vibraţiilor.Vibraţii

în sisteme cu un grad de libertate. Constante elastice. Vibraţii libere neamortizate.

Vibraţii libere amortizate. Vibraţii forţate. Vibraţii forţate fără amortizare (excitaţie

armonică). Vibraţii forţate amortizate. Turaţia critică a arborilor.

2

Curs 2 Vibraţii în sisteme cu două grade de libertate. Stabilirea ecuaţiilor diferenţiale de

mişcare. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale de mişcare. 2

Curs 3 Valorile proprii şi vectorii proprii ai matricii dinamice. Ortogonalitea modurilor proprii

de vibraţie. Vibraţii forţate neamortizate. Absorbitorul dinamic simplu. 2

Curs 4 Vibraţii libere amortizate. Vibraţii forţate amortizate. Absorbitorul dinamic cu

rezonanţă vâscoasa 2

Curs 5 Vibraţii în sisteme cu număr finit de grade de libertate. Generalităţi. Moduri proprii de

vibraţii(n grade). 2

Curs 6 Metoda iteraţiei matriciale. Metoda matricilor de transfer. Utilizarea matricilor de

transfer pentru determinarea pulsaţiilor proprii în cazul arborilor. 2

Curs 7 Analiza dinamica a unuor componente din structura unui sistem mecanic, cu ajutorul

programului “SolidWork Simulation Dynamic”.Analiza in frecventa a unui ansmblu

din componenta unui sistem mecanic, cu ajutorul programului “SolidWork Simulation

profesional”.

2

Total ore curs: 14

-

Seminar (Laborator) Nr. ore

Lab 1 Aplicaţii la teoria parcursă încadrul cursului la temele 1 si 2. 2

Lab 2 Absorbitorul dinamic simplu. Si experimente. 2

Lab 3 Aplicaţii la teoria parcursă încadrul cursului la temele 3. 2


Lab 5 Determinarea turaţiilor critice ale unui arbore cu doi volanţi. Si experimente. 2


Lab 7 Aplicaţii la temele teoretice parcurse la poz. 6 şi 7. 2


Proiect - -

Metode de predare

Prelegere participativa. / Pregatirea teoretica, determinari

experimentale, calculul teoretic. Analiza modelului mecanic,

calcule.

Limba de predare Romana

Bibliografie

Referinţe

bibliografice

recomandate

1. Gheorghe, I., Gheorghe, R., Elemente generale de vibraţii mecanice, Editura

Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2002.

2. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., Elemente de mecanică inginerească ,

Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.

3. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N., Stan, S., Culegere de probleme de Mecanică,

Editura Universităţii Lucian Blaga , Sibiu, 1992.

4. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N., Îndrumar de laborator de Mecanică şi Vibraţii

mecanice, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 1987.





Tel: +40 (269) 217 928 Fax: +40 (269) 212 716


Referinţe

bibliografice

suplimentare

1. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., “Elemente de mecanică

inginerească”, Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.

2. Gheorghe, I., Bercan, N., Oleksik, V., “Culegere de probleme de Mecanică”,

Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2013.

3. Deacu, L., Pavel, Gh., Vibraţii la maşini-unelte, Editura Dacia, Cluj-Napoca,

1977.



● Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara si din

străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au avut loc întalniri

atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică si informatică din învăţământul

preuniversitar.

10. Evaluare

Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Ponderea în

nota finală Obs.*

Curs

Volumul și corectitudinea

cunoștinţelor asimilate;

organizarea conţinutului;

coerenţa;

gradul de asimilare a limbajului

de specialitate;

criterii ce vizeaza aspectele

atitudinale: interesul pentru studiul

individual şi dezvoltarea

profesionala.

Lucrare scrisa în

sesiunea de examene

Verificare pe parcurs

50%

Rigoarea stiintifica a limbajului 10%

Organizare continutului 10%

Seminar(Laborator) Lucrări de laborator

Teme de control, referate

Verificare orala

Fisa de evaluare 30%

Standard minim de performanţă

• 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate (*) CPE – condiţionează participarea la examen; nCPE – nu condiţionează participarea la examen; CEF - condiţionează

evaluarea finală;

Data completării: 20.10.2016

Data avizării în Departament: ……………………


Titular disciplină Prof. univ. dr. ing. Ion GHEORGHE

Director de departament Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ


1

Valabil an universitar: 2016-2017

FIȘA DISCIPLINEI*


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu

1.2 Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul MEI

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1


1.6 Programul de studii/Calificarea Masini unelte si Sisteme de Productie / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Încercarea şi recepţia maşinilor

şi utilajelor Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Popp Ilie

2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf.dr.ing. Popp Ilie

2.4 Anul de

studiu

IV 2.5

Semestrul

8 2.6 Tipul de evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei

O/Op



săptămână

3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1


învăţământ






Tutoriat

Examinări

Alte activităţi ..................................


3.8 Total ore din planul de învăţământ 36




4.1 de curriculum ● masini unelte

4.2 de competenţe ● mecanic pentru întreţinere şi reparaţii.


5.1. de desfăşurare a cursului ● Participare activă: să respecte modul si durata de desfasurare a

cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile

telefonice in timpul cursului.

2


seminarului/laboratorului ● Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate; sa respecte modul si durata de desfasurare a laboratorului; sa

efectueze lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub

supravegherea laborantului; sa nu conturbe desfasurarea

experimentelor practice si sa predea referatele de laborator la

termenele stabilite.

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

ențe

pro

fesi

on

ale

Elaborarea, validarea si aplicarea metodologiilor pentru proiectarea, selectarea, testarea,

exploatarea şi asigurarea mentenanţei MUSP.

-Definirea corectă a terminologiei specifice, conceptelor, principiilor, metodelor şi instrumentelor

necesare monitorizării exploatării, conducerii şi mentenanţei MUSP pe toată durata ciclului de

viaţă a acestora;

-Adaptarea cunoştinţelor de bază din dezvoltarea de produs, pentru explicarea şi interpretarea

diferitelor tipuri de proiecte de subansamble structurale de acţionare din construcţia MUSP,

precum şi pentru monitorizarea exploatării şi comanda/conducerea acestora;

-Elaborarea de proiecte profesionale şi studii de caz specifice managementului calităţii exploatării

şi mentenanţei total productive a MUSP;

-Elaborarea de proiecte profesionale pentru tehnologii de demontare, montare, recondiţionare, şi

reglare la maşini unelte.

Com

pet

ențe

tran

sver

sale

Conştientizarea importanţei mentenanţei în domeniul industrial;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii critice şi flexibile în domeniul tehnic;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;




7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea ansamblului de activitati care au ca scop

incercarea si receptia masinilor si utilajelor in vederea

punerii in functiune si exploatarii optime a lor.

Cunoaşterea conceptelor de incercare a masinilor, precizie

geometrica, statica, cinematica si dinamica, intretinere,

exploatare optima a masinilor si utilajelor, fiabilitate,

mentenabilitate, sub aspect teoretic şi practic.

7.2 Obiectivele specifice ● Cunoştinţele predate în cadrul acestei discipline urmăresc

pregătirea viitorului inginer industrial pentru exploatarea

optimă a maşinilor si utilajelor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Obs. Nr. de ore

Exploatarea optima a masinilor si utilajelor. Prelegere: problematizarea,

expunerea sintetică,

explicaţiile, demonstrarea

prin scheme, grafice, etc.

Metoda: învăţarea prin

descoperire şi studiul de caz.

1 prelegere

2 ore

3

Diagnosticarea tehnica a masinilor si utilajelor. - “” - 1 prelegere

2 ore

Precizia masinilor si utilajelor; metode de evaluare. - “” - 1 prelegere

2 ore

Incercarea si receptia masinilor si utilajelor - “” - 1 prelegere

2 ore

Instalarea si punerea in functiune a masinilor si

utilajelor

- “” - 1 prelegere

2 ore

Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor. - “” - 1 prelegere

2 ore

Reviziile tehnice; cauze de defectare - “” - 1 prelegerie

2 ore

Elemente de fiabilitate: indicatori de fiabilitate;

modele de fiabilitate; incercări şi calcule de fiabilitate.


2 ore

Mentenanţa: definire, domenii de acţiune şi

responsabilitate; Mentenabilitatea utilajului.

- “” - 2 prelegeri

4 ore

Protectia masinilor si a operatorului uman - “” - 1 prelegere

2 ore

Probleme de sintază - “” - 1 prelegere

2 ore

Total ore curs 24

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Masurarea preciziei geometrice la SN 320, FUS 32 Studiu individual al lucrarii

urmat de incercari practice

pe standuri si echipamente

de laborator; se foloseste

experimentul ca metodă.

1 laborator

2 ore

Diagnosticarea tehnica si inlaturarea defectelor la

masini universale (SN320, FUS 32).

2 laboratoare

4 ore

Diagnosticarea strungului SPRY 25CNC. 1 laborator

2 ore

Intocmirea documentaţia tehnice pentru reparaţii si

întreţinere la masinile si utilajele din laborator.

1 laborator

2 ore

Studiu de caz privind incercarea, receptia si punerea

in functiune a masinilor si utilajelor in firme si

companii de profil din judet.

1 laboratoar

2 ore


Bibliografie

1. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice, Ed. OID. ICM, Bucuresti, 1998.

2. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice: Repararea - intretinerea - reconditionarea Curs pentru

uul studentilor, 1994.

3. Popp, I. – Exploatarea, reglarea şi întreţinerea mşinilor unelte, Ed. ULB, Sibiu, 2003.

4. Popp, I. – Mentenanta sistemelor tehnice – note de curs.

5. Popp I. – Indrumar de lucrari de laborator de mentenanta – fascicole.

6. Deneş, C. - Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice. Sibiu, Editura „Alma Mater”, 2003

7. Bărbulescu, C., Ene, C., - Cartea mecanicului şef din unităţile industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti,

1986.

8. Marc, Gabriel - Managementul activitatii de mentenanta, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

9. Teodorescu N., Mentenanta generala in domeniul ingineriei mecanice, Ed. Agir, Bucuresti, 2008.

4


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

● În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au organizat o

serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din zona Sibiului şi din

imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu alte cadre didactice din domeniu, titulare în alte

instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor angajatorilor din

domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de învățământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Însuşirea problematicii tratate la

curs;

-răspunsurile la examen/colocviu

(evaluare finală)

verificari pe parcurs si

o lucrare finala de

sinteza.

60%

- teste pe parcursul semestrului;

- activitaţi gen

teme/referate/proiecte.

20%

10.5

Seminar/laborator

Efectuarea lucrarilor si modul de

desfasurarea a experimentelor;

Prezentarea referatelor

de laborator cu datele

aferente

20%

răspunsurile finale la lucrările

practice de laborator

10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform

pct.10.3. ● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată a

noţiunilor; minim nota 5 la laborator (cunoasterea notiunilor de fiabilitate, mentenabilitate, diagnosticare

tehnica si revizie a masinilor si utilajelor, incercarea, receptia si punerea in functiune a masinilor).

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de

laborator

15.09.2016 Conf.dr.ing. Ilie POPP

Conf.dr.ing. Popp Ilie

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi gradul acestora


01.10.2016 Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

……….........................

1

Valabila an universitar: 2016-2017

FIȘA DISCIPLINEI


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu

1.2 Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie industrială 1


1.6 Programul de studii/Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie / Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Mentenanţa maşinilor şi

utilajelor

Cod:

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Popp Ilie

2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf.dr.ing. Popp Ilie

2.4 Anul de

studiu IV 2.5

Semestrul

8 2.6 Tipul de evaluare EC 2.7 Regimul

disciplinei

O/Op



săptămână



învăţământ






Tutoriat

Examinări

Alte activităţi ..................................


3.8 Total ore din planul de învăţământ 36




4.1 de curriculum ● masini unelte, actionarea si automatizarea MU

4.2 de competenţe ● mecanic pentru întreţinere şi reparaţii;

competenţe de operare pe calculator


5.1. de desfăşurare a cursului ● Participare activă; sa respecte modul si durata de desfasurare a

cursului; nu vor fi tolerate discutiile intre studenti si convorbirile

telefonice in timpul cursului


seminarului/laboratorului ● Participare activă; Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate - să respecte modul şi durata de desfasurare a laboratorului; sa

efectueze lucrarile practice cu acordul cadrului didactic si sub

2

supravegherea laborantului; sa nu conturbe desfasurarea

experimentelor practice si sa predea referatele de laborator la

termenele stabilite.

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

țe

pro

fesi

on

ale

Elaborarea, validarea si aplicarea metodologiilor pentru proiectarea, selectarea, testarea,

exploatarea şi asigurarea mentenanţei MUSP.

-Definirea corectă a terminologiei specifice, conceptelor, principiilor, metodelor şi

instrumentelor necesare monitorizării exploatării, conducerii şi mentenanţei MUSP pe toată

durata ciclului de viaţă a acestora;

-Adaptarea cunoştinţelor de bază din dezvoltarea de produs, pentru explicarea şi interpretarea

diferitelor tipuri de proiecte de subansamble structurale de acţionare din construcţia MUSP,

precum şi pentru monitorizarea exploatării şi comanda/conducerea acestora;

-Elaborarea de proiecte profesionale şi studii de caz specifice managementului calităţii

exploatării şi mentenanţei total productive a MUSP;

-Elaborarea de proiecte profesionale pentru tehnologii de demontare, montare, recondiţionare,

şi reglare la maşini unelte.

Com

pet

ențe

tran

sver

sale

Conştientizarea importanţei mentenanţei în domeniul industrial;

Cultivarea capacităţilor creative, încurajarea gândirii critice şi flexibile în domeniul tehnic;

Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă;




7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea ansamblului de activitati care au ca scop

menţinerea în stare de funcţionare a maşinilor şi

echipamentelor, la parametrii nominali şi cu costuri

minime, pe toată durata lor de viata; Cunoaşterea

conceptelor de fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate

şi mentenanţă, sub aspect teoretic şi practic. Asimilarea

noutăţilor în domeniul mentenanţei.

7.2 Obiectivele specifice ● Cunoştinţele predate în cadrul acestei discipline

urmăresc pregătirea viitorului inginer industrial pentru

exploatarea optimă a maşinilor, utilajelor şi

echipamentelor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Obs. Nr. de ore

Exploatarea rationala a masinilor si utilajelor; Conceptul

de calitate, de fiabilitate; relatia calitate-fiabilitate-

mentenabilitate.

Prelegere:

problematizarea,

expunerea sintetică,

explicaţiile,

demonstrarea prin

scheme, grafice, etc.

Metoda: învăţarea prin

descoperire şi studiul

de caz.

1 prelegere

2 ore

Fiabilitatea produselor; indicatori si parametrii de

fiabilitate, functia de fiabilitate.


2 ore

Determinarea fiabilitatii produselor; incercari de - “” - 1 prelegere

3

fiabititate. 2 ore

Mentenabilitatea sistemelor; indicatori de mentenabilitate;

disponibilitatea sistemelor.


2 ore

Conceptul de sistem; Fiabilitatea sistemelor compuse serie

si paralel.


2 ore

Diagnosticarea tehnica a masinilor si utilajelor. - “” - prelegere

3 ore

Mentenanţa: definire, domenii de acţiune şi

responsabilitate.


2 ore

Organizarea si planificarea activitatii de reparare a

utilajelor; normative de baza in activitatea de mentenanta.


2 ore

Sistemele de mentenanta; strategii de mentenanta. - “” - 2 prelegeri

3 ore

Menteneanta productiva totala: concept, obiective. - “” - prelegere

2 ora

Metode de management al activitatii de mentenanta. - “” - prelegere

2 ora

Total ore curs 24

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Obs. Nr.de ore

Diagnosticarea tehnica si inlaturarea defectelor la masini

din laborator (SN 320, FUS 32, SPRY 25 NC).

Studiu individual al

lucrarii urmat de

incercari practice pe

standuri si

echipamente de

laborator; se foloseste

experimentul ca

metodă.

laboratore

3 ore

Repararea masinilor si utilajelor – aplicatie pe masini din

laborator

- “” - 1 laborator

2 ore

Calculul fiabilitatii unui produs, analiza fiabilitatii

experimentale - aplicatii

- “” - 1 laborator

2 ore

Analiza functionarii unui utilaj de productie - aplicatie. - “” - 1 laborator

2 ore

Studiu de caz privind realizarea mentenantei MU in

companiile de profil din judet.

- “” - laboratore

3 ore

Total ore 12

Bibliografie

1. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice, Ed. OID. ICM, Bucuresti, 1998.

2. Fleser T. - Mentenanta utilajelor tehnologice: Repararea - intretinerea - reconditionarea Curs

pentru uul studentilor, 1994.

3. Popp, I. – Exploatarea, reglarea şi întreţinerea mşinilor unelte, Ed. ULB, Sibiu, 2003.

4. Popp, I. – Mentenanta sistemelor tehnice – note de curs.

5. Popp I. – Indrumar de lucrari de laborator de mentenanta – fascicole.

6. Deneş, C. - Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice. Sibiu, Editura „Alma Mater”, 2003

7. Bărbulescu, C., Ene, C., - Cartea mecanicului şef din unităţile ind., Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986.

8. Marc, Gabriel - Managementul activitatii de mentenanta, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

9. Teodorescu N., Mentenanta generala in domeniul ingineriei mecanice, Ed. Agir, Bucuresti, 2008.

10. Baron, T, s.a., - Calitate si fiabilitate, vol. I si II, Ed. Tehnica Bucuresti, 1988

11. Deliu, M.: Fiabilitatea maşinilor-unelte, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2002

12. Martinescu, I., Popescu, I.: Analiza fiabilităţii şi securităţii sistemelor, Editura Universităţii

Transilvania din Braşov, 2002

13. Mărăscu-Klein, V., Toma, V.: Managementul mentenanţei, Editura Universităţii Transilvania din

Braşov, 2007.

4

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

● În vederea elaborarii conținutului disciplinei, alegerii metodelor de predare/învățare s-au organizat o

serie de întâlniri cu reprezentanti ai unor agenţi economici, companii industriale din zona Sibiului şi

din imediata proximitate, potenţiali angajatori, precum și cu cadre didactice din domeniu, titulare în

alte instituții de învățământ superior. Întâlnirea a vizat identificarea nevoilor și așteptărilor

angajatorilor din domeniu și coordonarea cu alte programe similare din cadrul altor instituții de

învățământ superior.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Însuşirea problematicii tratate la

curs;

-răspunsurile la

examen/colocviu (evaluare

finală)

verificari pe parcurs si

o lucrare finala de

sinteza.

60%

- teste pe parcursul semestrului;

- activitaţi gen

teme/referate/proiecte.

20%

10.5

Seminar/laborator

Efectuarea lucrarilor si modul de

desfasurarea a experimentelor;

Prezentarea referatelor

de laborator cu datele

aferente

20%

răspunsurile finale la lucrările

practice de laborator

10.6 Standard minim de performanţă: 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform

pct.10.3. ● Cunoaşterea terminologiei specifice si a conceptelor fundamentale; capacitatea de utilizare adecvată

a noţiunilor; minim nota 5 la laborator (Cunoasterea notiunilor de fiabilitate, mentenabilitate,

diagnosticare tehnica si revizie a masinilor si utilajelor, sistemele si strategiile de mentenanta.)

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de

laborator

15.09.2016 Conf.dr.ing. Ilie POPP

Conf.dr.ing. Popp Ilie


01.10.2016 Prof.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

…………........................

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Creativitate şi inventică COD:

39.04.3.807.01.02.C.O.77

2.2 Titularul activităţilor de curs ş.l.dr. ing.Purcar Carmen

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de

studiu 4 2.5


evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei Obligatoriu



curs



curs






Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.








4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1 de desfăşurare a cursului -



-


Competenţe

profesionale Rezolvarea creativă aproblemelor tehnice

Competenţe

transversale Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă

Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare

Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de

proiecte

2


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe referitoare la creaţii intelectuale

industriale, semne distinctive, dreptul de autor şi drepturi conexe, dispoziţii

de drept internaţional aplicat dreptului de proprietate industrială, brevetarea

invenţiilor şi a unor metode şi tehnici de creativitate; cunoaşterea unor

tehnici care permit stimularea creativităţii şi rezolvarea creativă a

problemelor – tehnice, organizatorice...

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea modului de valorificare optimă şi creativă a propriului

potenţial în activităţile tehnice şi ştiinţifice

Cunoaşterea modului în care poate fi influenţată creativitatea individuală

şi colectivă

Cunoaşterea modului în care pot fi valorificate creaţiile proprii şi

drepturile care decurg din brevetarea invenţiilor

Cunoaşterea şi aplicarea unor tehnici şi metode care pot îmbunătăţi

creativitatea personală

8. Conţinuturi


ore

Prezentarea cursului

Introducere în creativitate şi inventică: rolul creativităţii şi

inovării în industrie; creativitate şi inventică – noţiuni

definitorii


prelegerea intensificată

2

Surse potenţiale de inovare. Factorii care influenţează

creativitatea: generalităţi, factorii biologici, factorii

intelectuali, factorii nonintelectuali şi factori auxiliari ai

creativităţii



aplicaţii

1

Etapele procesului creator: prepararea sau pregãtirea,

incubaţia, iluminarea şi verificarea conversaţia euristică


1

Tehnici intuitive de creativitate: asocierea şi consonanţa,

analogia şi extrapolarea, inversia, empatia, combinarea şi

modificarea - ameliorarea - dezvoltarea


aplicaţii

4

Metode de creativitate: brainstorming, sinectica, liste

interogative osborn (autochestionarea), analiza

morfologică, tehnica Philips 66, tehnic SPEE, tehnica

PINDAR, analiza multicriterială avansată



aplicaţii

4

Noţiuni de proprietate intelectuală: creaţii intelectuale

industriale, semne distinctive, dreptul de autor şi drepturi

conexe, dispoziţii de drept internaţional aplicat dreptului

de proprietate industrială, brevetarea invenţiilor


studiu de caz

2

Total ore curs 14

8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Definirea corectă a problemelor studii de caz 2

Analiza problemelor: scheme logice, harta ideilor,

algoritm de proiectare studii de caz 2

Tehnici intuitive de creativitate: asocierea şi consonanţa,

analogia şi extrapolarea, inversia, empatia, combinarea şi

modificarea - ameliorarea - dezvoltarea

studii de caz 2

Metode de creativitate: brainstorming, liste interogative studii de caz 2

Metode de creativitate: sinectica, tehnica Philips 66 studii de caz 2

3

Metode de luare a deciziilor: analiza morfologică, analiza

multicriterială, tehnica PINDAR studii de caz 2

Studiu de caz: Analiza unei invenţii prin prisma etapelor şi

tehnicilor studiate studii de caz 2


Bibliografie

1. ***, Manual de creativitate, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

2. Simion, Carmen, ş.a., Incursiuni în creativitate, Ed. ULB Sibiu, 2002

3. Azzopardi, G., Dezvoltaţi-vă inteligenţa. Editura Teora, Bucureşti, 2005.

4. Clegg, B., Birch, P., Creativitatea-curs rapid, Ed. Polirom, Iaşi, 2003

5. De Bono, E., Şase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, 2003

6. De Bono, E., Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, 2003

7. Belous, V., ş.a., Performantica; interferenţe, sinergii, confluenţe. Editura Performantica,

Iaşi, 1996

8. Belous, V., Manualul inventatorului, Bucureşti, Editura Tehnică, 1990.

9. Bobancu, S., ş.a., Tehnici de cretivitate. Editura Lux Libris, Braşov



10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Rezolvarea a 2 teste a câte 10

întrebări: 5 itemi obiectivi şi 5 itemi

subiectivi

2 probe scrise 2*30%

Participarea activă la rezolvarea

studiilor de caz de la curs

Observarea şi notarea

studenţilor cu

participare activă

10%

Participare activă la seminarii Observarea şi notarea

individuală

30%


Rezolvarea a minim 3 itemi obiectivi şi 1 subiectiv la teste şi participarea activă la minim 50%

din seminarii


gradul acestora.


25.10.2016


______________ ______________________


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Sisteme flexibile si roboti industriali 2



Specializarea: MUSP

Departamentul MEI

Facultatea: Inginerie

Universitatea: ULBS

Anul de studiu: 4 Semestrul 8 Tipul de evaluare finală Examen


DI Numărul de credite: 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS


învăţământ 48


48

Titularul disciplinei: S.l. dr. ing. Mihai Crenganis



28 28 48

Obiective:

Viitorii specialişti in MSP primesc informaţii şi cunoştinţe privind:

- cunoasterea, implementarea şi exploatarea sisemelor cu automatizare

flexibilă a producţiei; locul şi rolul SFF în producţia modernă;

comportamentul, structura, formele de organizare a SFF; organizarea şi

dotarea subsistemelor (efector, logistic, de comandă şi auxiliar);

- concepte de management privind sistemele de producţie flexibile

precum si formarea unor deprinderi de documentare în domeniul SFF şi

a analizei eficienţei economice a introducerii fabricaţiei flexibile.

- cunoasterea, proiectarea, implementarea şi exploatarea structurilor

cinematice, de acţionare şi comandă a manipulatoarelor şi roboţilor

industriali, în condiţii de funcţionare individuală sau integrată în celule,

linii sau sisteme flexibile de fabricaţie.

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunostinte in domeniul: RI/M, a masinilor si utilajelor de prelucrare in

sisteme automate de productie, locul si rolul sistemelor flexibile de

fabricatie SFF in productia moderna; concepte de management in SFF

precum si eficienta introducerii sistemelor robotizate de alimentare si

transfer in SFP.

identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate.


formarea unor concepţii corecte privind avantajele sistemelor

flexibile de fabricatie si a robotilor industriali.

3. Instrumental – aplicative Cunoasterea de procese, maşini, utilaje şi instaltii industriale vizând

conceptele de automatizare, flexibilitate, productivitate, fiabilitate şi

fabricatie integrata.

Prin tematica propusă, lucrările de laborator si proiect au menirea să

asigure legătura organică între aspectele teoretice ale proiectării şi

soluţiile realizate practic. Se urmăreşte de asemenea îndrumarea şi

iniţierea studenţilor în activităţile de cercetare stiinţifică.

4. Atitudinale:

Manifestarea gândirii critice şi creative în domeniul tehnic şi a muncii în

echipă.

Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor/serviciilor.

Manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fata de acest

domeniul stiintific de varf.


Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr. crt. Denumirea temei Nr. ore

8. Sisteme de fabricaţie, flexibilitate, construcţie modulară.

Concepte

2

9. Consideraţii privind flexibilitatea producţiei. 2

10. Elemente constructive specifice maşinilor cu comandă

numerică si centrelor de prelucrare

2

11. Sisteme de fabricaţie. Sistemul flexibil de fabricaţie 2

12 Roboţi industriali/manipulatoare integraţi în celule

flexibile şi sisteme flexibile de producţie.

4

13 [ Manipularea în sistemele de fabricaţie flexibile. Robocare ] 2

14 Aspecte privind conditiile de implementare a SFP 4

15 Sistemul CIM. Componente.Structuri CIM. Exemplificare 2

16 Abordarea strategică/managementul implementării

sistemului CIM..

2

17 Strategii post CIM. 4

18 Eficienţa implementării sistemelor flexibile de producţie 2


1. Subsisteme de transfer interoperational -aplicatii Lab.RI 4

2. Structura si organologia specifica CP Lab.CP 8

3.

CF robotizata de montaj –careter- Conceptul Kanban – studiu si aplicatii la

SC Bielstain Compa SA

8

4. Concepţia de ansamblu privind sistemul de fabricaţie flexibilă 6

5. Sinteza activităţii de laborator si recuperari 2

Metode de predare /

seminarizare

prelegerea clasică (expunerea sintetică, explicaţiile, demonstrarea prin

scheme, grafice) asistată de folosirea mijloacelor moderne de proiectare

a imaginilor / problematizarea, învăţarea prin descoperire, experiment şi

studiul de caz.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60

- teste pe parcursul semestrului 20

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10

- teme de control -

- alte activităti(precizaţi)………………………………

………………………………………………………..

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde: lucrare scrisă. (descriptiva şi/sau test grilă)


Cunostinte minime privind: notiuni, structura,

cinematica, componenta, posibilitati de

programare/prelucrare/transfer in RI/M; MUCN;

CP;SFF;SFP;CIM.

Cerinţe pentru nota 10 Cunostinte aprofundate privind: structura,

cinematica, componenta posibilitati de

programare/prelucrare/transfer in RI/M,

MUCN;CP;SFF;SFP;CIM..


Bibliografia


Telea, D., ş.a., Maşini-unelte. Ed. Universităţii din Sibiu, 1997

Telea, D., Masini, utilaje si strategii in SFP, Ed. Daci Cluj-Napoca,

2001

Telea, D., Masini, echipamente si strategii in SFP, Ed. Univ.L Blaga,

2009

Telea, D., Roboti, Ed. Daci Cluj-Napoca, 2001

Telea D.s.a Roboti industriali.Aplicatii Ed.Univ.L Blaga, Sibiu, 2005

Telea D.s.a Sisteme flexibile.Aplicatii. Ed.Univ.LBlaga, Sibiu, 2006

Complementară:

Munteanu, O., s.a. – Bazele roboticii. Roboti industriali, Ed. Lux Libris,

Brasov, 1996

Zetu, D., Sisteme flexibile de fabricaţie, Ed. Junimea, Iaşi, 1999.

Kovacs Fr. ş.a., Fabrica viitorului, Ed. Facla, Timisoara, 1999.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: suport de curs, indrumar lucrari de

laborator, materiale de sinteza, proiecte, date de pe internet.

Coordonator de

Disciplină


S.l. dr. ing. Mihai Crenganis

Director departament


1


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Tehnologia fabricării maşinilor şi utilajelor



Specializarea: MUSP

Departamentul Maşini şi echipamente industriale

Facultatea: Facultatea de Inginerie

Universitatea: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu



D. I. Numărul de credite: 6

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) D.S.


învăţământ 56


56

Titularul disciplinei: S.l.dr.ing.Rotaru Ionela



28 28 56

Obiective:

Disciplina are ca obiective formarea inginerului proiectant de procese

tehnologice de prelucrare mecanica si a unui bun tehnolog de secţie.

Competenţe

specifice

disciplinei


Inginerul specializat în domeniul proiectării maşinilor - unelte trebuie să

posede cunoştinţe temeinice referitoare la tehnologia fabricării acestor

maşini, aceasta pentru a putea efectua o proiectare tehnologică a

produselor respective.

Obiectivele disciplinei constau în: familiarizarea studenţilor cu

problemele proiectării proceselor tehnologice, optimizarea variantei de

proces tehnologic din punct de vedere al performanţelor tehnologice ce

se pot realiza şi din punct de vedere al costurilor de fabricaţie.

Cursul tratează probleme fundamentale ale disciplinei: conceptul de

sistem tehnologic, prelucrabilitatea materialelor, tehnologicitatea

construcţiei, documentaţia tehnologică, cotarea tehnologică, stabilirea

sistemului tehnologic, calculul adaosurilor de prelucrare, proiectarea

regimurilor de aşchiere.

Se continuă cu influenţa factorilor preciziei de prelucrare prin prisma

creşterii performanţelor de precizie a diferitelor prelucrări mecanice.


Studenţii vor cunoaşte modul de elaborare a unei tehnologii de

fabricaţie pentru un anumit produs. De asemenea, vor cunoaşte diferite

variante de prelucrare mecanica, precum şi modul de alegere a

varianetelor cu productivitate mare.

2

3. Instrumental – aplicative Studenţii vor şti să stabilească succesiunea optimă a operaţiilor de

prelucrare mecanică, precum şi modul de stabilire a elementelor

sistemului tehnologic pentru fabricarea diverselor produse.

4. Atitudinale: Studenţii vor învăţa să gândească inginereşte şi să se comporte

corespunzător atât în calitate de proiectant al tehnologiei, cât şi în

calitate de tehnolog de atelier.

Conţinutul

tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt. Denumirea temei

Nr.

ore

1. Noţiuni generale.

Conceptul de sistem tehnologic şi evoluţia lui în tehnologia construcţiilor de maşini.

Procesul de producţie şi procesul tehnologic.

Tipurile de producţie în industria constructoare de maşini.

Tehnologicitatea construcţiei pieselor componente maşinilor - unelte şi a

maşinilor - unelte.

2

2. Date iniţiale necesare proiectării procesului tehnologic.

Documentaţia tehnologică necesară la elaborarea procesului tehnologic.

Probleme teoretice fundamentale ale proiectării proceselor tehnologice.

Metodica de proiecatre a proceselor tehnologice.

Principii privind proiectarea semifabricatului optim.

2

3. Baze de orientare şi suprafeţe de orientare la proiectarea proceselor tehnologice.

Simbolizarea bazelor de orientare şi fixare a semifabricatelor.

Sisteme de orientare şi fixare a semifabricatelor .

Principii privind stabilirea succesiunii optime a operaţiilor procesului tehnologic.

2

4. Calculul cotelor tehnologice la proiectarea proceselor tehnologice.

Proiectarea structurii operaţiilor procesului tehnologic.

Stabilirea metodelor sau a procedeelor de prelucrare finale pentru realizarea

condiţiilor tehnice impuse suprafeţelor.

Determinarea etapelor de prelucrare intermediare ale procesului tehnologic.

2

5. Stabilirea sistemului tehnologic.

Calculul adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor intermediare. 2

6. Proiectarea regimurilor de aşchiere optime. Metoda clasică. Metoda modernă. 2

7. Precizia de prelucrare şi factorii preciziei de prelucrare.

Precizia geometrică a sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.

Precizia geometrică a maşinilor - unelte.

Precizia geometriă a sculelor aşchietoare şi a dispozitivului de prindere a sculei

aşchietoare.

Precizia geometrică a semifabricatulu şi a dispozitivelor de prindere a

semifabricatului.

2

8. Precizia de orientare şi fixare a sistemului tehnologic - factor al preciziei de

prelucrare.

Precizia de prindere a sculei aşchietoare.

Precizia de prindere a semifabricatului.

Uzura sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.

2

9. Rigiditatea elastică a sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.

Noţiunea de rigiditate. Rigidităţi parţiale şi totale.

Rigiditatea maşinii unelte.

Rigiditatea semifabricatului.

Rigiditatea sculei aşchietoare şi a dispozitivului de prindere a sculei aşchietoare.

2

3

10. Deformaţiile termice ale sistemului tehnologic - factor al preciziei de prelucrare.

Deformaţiile termice ale maşinii unelte.

Deformaţiile termice ale semifabricatului.

Deformaţiile termice ale sculei aşchietoare.

Tensiunile interne ale semifabricatului - factor al preciziei de prelucrare.

Determinarea erorii totale de prelucrare.

2

11. Vibraţiile sistemului tehnologic.

Autovibraţiile. Vibraţii forţate.

Măsuri pentru evitarea apariţiei vibraţiilor în sistemul tehnologic. 2

12. Reglarea sistemului tehnologic la cotă.

Procesul de reglare. Cota de reglare.

Metode de reglare.

Reglarea prin treceri de probă.

Reglarea după piese de probă.

Reglarea cu calibre sau etaloane.

Prereglarea sculelor aşchietoare

2

13. Normarea tehnică

Structura normei tehnice de timp.

Determinarea normei tehnice de timp.

Măsuri pentru creşterea productivităţii muncii

Măsuri pentru reducerea timpului de bază.

Măsuri pentru reducerea timpului auxiliar.

Măsuri pentru reducerea timpilor de deservire şi a timpului de odihnă.

2

14. Tehnologia de grup.

Principii de bază ale tehnologiei de grup.

Constituirea grupelor de piese.

Proiectarea procesului tehnologic de fabricaţie de grup.

2

TEMATICA LABORATOARELOR

1. Instructaj de protecţia muncii. Prezentarea lucrărilor de laborator. Prezentarea

laboratorului de TCM. 2

2. Influenţa preciziei geometrice a strungurilor normale asupra preciziei de prelucrare. 2

3. Cercetarea experimentală a rigidităţii statice a strungurilor normale. 2

4. Influenţa rigidităţii dinamice a strungurilor normale asupra preciziei de prelucrare. 2

5. Influenţa rigidităţii dinamice a maşinilor de frezat asupra preciziei de prelucrare. 2

6. Influenţa rigidităţii semifabricatului asupra preciziei de prelucrare la strunjirea

exterioară. 2

7. Influenţa rigidităţii sculei asupra preciziei de prelucrare la strunjirea interioară. 2

8. Influenţa deformaţiilor termice ale strungurilor normale asupra preciziei de

prelucrare. 2

9. Influenţa deformaţiilor termice ale semifabricatului asupra preciziei de prelucrare la

strunjire. 2

10 Influenţa deformaţiilor termice şi a uzurii sculei asupra preciziei de prelucrare la

strunjire. 2

11. Influenţa diverşilor factori tehnologici asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate prin

strunjire. Încheierea activităţii de laborator. 2

12. Tehnologia prelucrării filetelor. 2

13. Reglarea sistemelor tehnologice la cotă după piese de probă. 2

14. Reglarea sistemului tehnologic la cotă după piese etalon. 2

Metode de

predare/semi

narizare

Prezentarea cursului se realizează în parte în manieră clasică, la tablă, astfel

încât studenţii să înţeleagă bine partea grafică a cursului şi în parte cu ajutorul

retroproiectorului şi discuţii cu studenţii. Se încurajează discuţiile referitoare la

diferite variante de prelucrare mecanică.

4

Stabilirea

notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen (evaluare finală) 70%


- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 20%

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală (E ) este sub formă de lucrare scrisă (descriptivă + test grilă) cu subiecte

teoretice şi aplicaţii.


Prezenţa la laborator 100%

(incluzând lucrări recuperate).

Rezolvarea fiecărui subiect, în

proporţie de cel puţin 50%, din

cele 3 subiecte date, şi fără

confuzii sau erori grave.

Cerinţe pentru nota 10 Prezenţa la laborator 100% (incluzând lucrări

recuperate).

Nota 9 sau 10 la laborator.

Rezolvarea fiecărui subiect, în proporţie de cel

puţin 90%.

Activitate bună pe parcursul semestrului, printr-

o prezenţă activă la curs.


Bibliografia


1 Popescu, I., Tehnologia construcţiei de maşini. Vol.I + Vol.II,

I.I.S.Sibiu, 1989.

2 Duşe, D., Bologa, O., Tehnologii de prelucrare tipizate. Editura

Universităţii din Sibiu, 1995.

3 Drăghici, Gh., Tehnologia construcţiilor de maşini. Editura Didactică

şi Pedagogică, Bucureşti, 1984.

4 Epureanu, Al., Tehnologia construcţiei de maşini. Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1985.

5 Şteţiu, G., Dârzu, V., Tehnologia construcţiei de maşini. Îndrumar de

laborator. Lit. Universităţii din Sibiu, 1991.

6 Popescu, I., Dârzu, V., Radu, V.,Tehnologia construcţiei de maşini.

Îndrumar de laborator, I.I.S.Sibiu, 1983.

7 Duşe, M.D.; Dârzu, V. Tehnologii de prelucrare. Vol.I. Bazele

teoretice ale tehnologiilor de prelucrare, Editura Universităţii din

Sibiu, 2001.

Complementară:


Cursuri universitare, retroproiector, aparatură de laborator, A.M.C.-uri, diferite maşini-unelte,

scule, materiale metalice pentru prelucrat.

Coordonator de

Disciplină


S.l.dr.ing.Rotaru Ionela

Director de

Departament


1

FIŞA DISCIPLINEI*


1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu


1.3 Departamentul Departamentul Mașini și Echipamente Industriale


1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție


2.1 Denumirea disciplinei Modelarea și optimizarea

mașinilor și utilajelor

Cod:

39.04.4.804.01.02.S.O.80

2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu

Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu 2.3 Titularul activităților de seminar




disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)


curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

0/2

3.4 Total ore din Planul de învățământ 56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

0/28

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităților enumerate mai sus. -


activităților enumerate mai sus.

-


3.8. Total ore din planul de învățământ 56



4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoștințe privind desen tehnic, rezistența materialelor, proiectarea

asistată de calculator

4.2 de competențe

Competențe de operare pe calculator (minimal: Excel, Word)

Competențe de utilizare a unui soft de proiectare asistată de calculator

(Catia, Proengineering, SolidWorks etc)

Competențe de programare

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1 de desfășurare a cursului Participare activă


5.2 de desfășurare a



Elaborarea și susținerea lucrărilor planificate

Participare activă

2

6. Competențe specifice acumulate

Competențe

profesionale Modelarea, analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma analizelor

structurale sau de optimizare efectuate cu ajutorul unui soft comercial specializat in

FEA;

însușirea principiilor de idealizarea a diverselor structuri mecanice pentru analiză

numerică FEM;

Realizarea unui raport și a unei prezentări cu privire la modul de realizare a unei

analize structurale sau/și de optimizare, utilizând FEM;

Cunoașterea, înțelegerea unui soft comercial (ANSYS, ABAQUS, COSMOS) care

să ii ajute în realizarea diverselor analize întâlnite în practica inginerească.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare;


Dezvoltarea abilităților de cooperare și muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

înțelegerea necesităților actuale ale industriei în ceea ce privește utilizarea

FEM;

însușirea procedeelor de modelare folosind programe comerciale de FEA;

însușirea metodei elementului finit pentru analiza statică și dinamică a

structurilor mecanice;

formarea la student a unor capacități intelectuale de analiză, sinteză și

comparație, care să-i permită ca inginer să efectueze expertize corecte privind

comportarea diverselor structuri mecanice.

7.2 Obiectivele

specifice

Studenții vor fi capabili:

să cunoască modul de lucru cu unul din softurile comerciale pentru FEA

(ANSYS, ABAQUS, COSMOS) pentru diverse tipuri de analize;

să cunoască diferențele și asemănările între diverse tipuri de elemente finite

utilizate în FEA;

să identifice, să formuleze și să rezolve probleme inginerești utilizând FEM.

să poată explica diferențele dintre tipurile de elemente finite utilizate în diverse

analize; modurile de rezemare a diverselor structuri mecanice, precum și tipurile de

sarcini ce pot fi aplicate pe acestea, în funcție de tipul analizei dorite;

să poată interpreta rezultatele unei analize structurale sau de optimizare cu FEM.

8. Conținuturi

8.1. Curs (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Exemple de analiză a diverselor structuri mecanice prin metoda

elementului finit. Tipuri de condiții la limită si de sarcini.

Rezultatele analizei și interpretarea lor. Noțiuni despre

programele ANSYS, ABAQUS, COSMOS

Prelegerea clasică, asistată

de utilizarea mijloacelor

moderne de proiectare a

imaginilor

2

Elemente de bază ale teoriei elasticității. Generalități. Ecuațiile

Cauchy deformații specifice-deplasări. Ecuațiile Hooke

tensiuni-deformații specifice. Cazul analizei tridimensionale

3D. Cazul analizei bidimensionale 2D. Stare plană de tensiuni.

Starea plană de deformații. Cazul analizei unidimensionale 1D.

Ecuațiile tensiuni-deformații specifice cu considerarea

deformațiilor inițiale. Ecuațiile de echilibru intern. Ecuațiile de

continuitate (compatibilitate)




imaginilor 2

Etapele analizei prin metoda elementului finit. Generalități.

Idealizarea structurală. Considerații privind idealizarea

structurilor prin metoda elementului finit. Principalele tipuri de

elemente finite folosite la idealizarea structurală. Metode

generale pentru deducerea matricelor de rigiditate.




imaginilor

4

3

Transformări de coordonate. Element de bară. Elementul de

grindă elastică tridimensională. Element triunghiular de

membrană. Element de membrană dreptunghiular. Element de

placă triunghiulară subțire. Elementul de placă subțire

dreptunghiular




imaginilor

2

Matricea maselor consistentă pentru elemente finite

unidimensionale, plane, și de volum




imaginilor

2

Analiza dinamică a structurilor prin metoda elementului finit.

Optimizarea topologica a structurilor mecanice.




imaginilor

2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Simularea comportării structurale a elementelor componente ale

diverselor structuri mecanice.

Studii de caz, asistate de

utilizarea mijloacelor


imaginilor

3

Model FEM-1D, grindă în consolă, analiză statică, elemente de

grindă elastică. Model FEM-2D, placă izotropă, rezemată pe

contur, analiză statică, elemente quad placă.




imaginilor

3

Model FEM-2D, grindă profil I, analiză statică, elemente quad

shell. Model FEM-2D, cadru plan , analiză statică, elemente de

grindă elastică.




imaginilor

3

Model FEM-3D, cadru spațial, analiză statică, elemente de

grindă elastică. Model FEM-3D, placă ortotropă, analiză statică,

elemente quad shell.




imaginilor

3

Model FEM-3D, analiza structurală a unui ansamblu mecanic Studii de caz, asistate de



imaginilor

3

Simularea fenomenelor termice Studii de caz, asistate de



imaginilor

3

Simularea fenomenelor electromagnetice Studii de caz, asistate de



imaginilor

3

Simularea fenomenelor de curgere a fluidelor Studii de caz, asistate de



imaginilor

2

Simularea procedeelor de deformare plastică la rece prin analiză

în domeniul neliniar




imaginilor

2

Optimizarea constructivă și topologică a elementelor

componente ale mașinilor și utilajelor. Analiza topologică si

analiza constructivă




imaginilor

3


4

Bibliografie: 1. Buzdugan Gh. Rezistenţa materialelor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.

2. BATHE, K.J. Finite Element Procedures in Engineering Analysis, Prentice Hall, Engelwood Cliffs,

NJ, 1982.

3. FAGAN, M. J. Finite Element Analysis – Theory and practice, Addison Wesley Longman Limited,

Harlow – England, 1996.

4. BOTIŞ, M. F. Metoda elementelor finite, Editura Universităţii „Transilvania” Braşov, Braşov, 2005.

5. OLEKSIK, V., PASCU, A. Proiectarea optimală a maşinilor şi utilajelor, Editura Universităţii

„Lucian Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2007

6. PASCU, A. Calculul structurilor utilizand metoda elementului finit, Editura Universităţii „Lucian

Blaga” din Sibiu, Sibiu, 2014

7. BLUMENFELD M., IONIŢĂ A., MAREŞ C. Metoda elementelor finite. Aplicaţii şi programe

introductive, I.P. Bucureşti, 1992.

8. COOK, R. D. Finite Element Modeling for Stress Analysis. John Wiley & Sons, Inc, 1995.

9. ZIENKIEWICZ O.C., TAYLOR, R. L. The Finite Element Method. Fifth edition. Vol. III. Fluid

Dynamics. Butterworth & Heinemann, Oxford, 2000.

10. WASHIZU, K. et al. Finite Elements Handbook, Vols 1 and 2. Baitukan, Japan, 1981.

11. ZIENKIEWICZ O.C., TAYLOR, R. L. The Finite Element Method. Fifth edition. Vol. I. The Basis.

Butterworth & Heinemann, Oxford, 2000.

12. ZIENKIEWICZ O.C., TAYLOR, R. L. The Finite Element Method. Fifth edition. Vol. II. Solid

Mechanics. Butterworth & Heinemann, Oxford, 2000.

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice,

asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaștere a personalității

proiectarea și implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competențelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătățire a funcțiilor cognitive din input, elaborare și output.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul și corectitudinea

cunoștințelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea științifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conținutului Lucrare scrisă 10

10.5 Seminar

Laborator

Întocmirea și susținerea unui

referat, a unei aplicații Lucrare scrisă 30

Participare activă la semănării și

laboratoare

Fișă de evaluare

seminar 10

10.6 Standard minim de performanță


* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și

gradul acestora.

5


01.10.2016

Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu ____________________


____________________ __________________________________


FIŞA DISCIPLINEI -...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI -...