FIŞA DISCIPLINEI1. Date despre program1.1 Instituţia de învăţământsuperior

UNIVERSITATEA “BABEŞ – BOLYAI”

1.2 Facultatea DE TEOLOGIE ORTODOXĂ1.3 Departamentul DE TEOLOGIE ORTODOXĂ1.4 Domeniul de studii TEOLOGIE1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ1.6 Programul de studiu /Calificarea

TEOLOGIE ORTODOXĂ ASISTENȚĂ SOCIALĂ

2. Date despre disciplină2.1 Denumirea disciplinei LIMBA LATINĂ – TEXTE PATRISTICE2.2 Titularul activităţilor de curs lector dr. Ana BACIU2.3 Titularul activităţilor de seminar lector dr. Ana BACIU2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 3 2.6. Tipul de

evaluareVP 2.7 Regimul disciplinei MF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)3.1 Număr de ore pe săptămână 2 Din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 23.4 Total ore din planul de învăţământ 28 Din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 28Distribuţia fondului de timp: oreStudiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14Tutoriat 2Examinări 2Alte activităţi: .................. 13.7 Total ore studiu individual 473.8 Total ore pe semestru 753.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfăşurare acursului

5.2 De desfăşurare aseminarului/laboratorului

Prezenţa la lucrările practice trebuie să fie în proporţie de 70%

6. Competenţele specifice acumulateC

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

leDescrierea sistemului fonetic, gramatical si lexical al limbii latine si utilizarea acestuia înproducerea si traducerea de texte si în interactiunea verbalaDescrierea sistemului fonetic, lexical si gramatical al limbii latine în varianta sa literară sidefinireaconceptelor lingvistice de baza specifice acestei limbiiExplicarea clasificarilor morfologice, sintactice, semantice, pragmatice si analizareadiscursurilororale si scrise în limba straina, utilizând aparatul conceptual al lingvisticiiEvaluarea corectitudinii gramaticale a unui text oral sau scris de dificultate medie,identificareaabaterilor grave de la sistemul de norme gramaticale si lexicale ale limbii latine sicorectarea lor.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Utilizarea componentelor domeniului limba si literatura latină în deplina concordanţă cuetica profesionala.Relationarea în echipa; comunicarea interpersonala si asumarea de roluri specifice.Aplicarea principiilor, normelor si valorilor eticii profesionale a filologului, în cadrul unuiproiect peo tema de specialitate.Realizarea unui proiect în echipa, cu demonstrarea capacitatilor de comunicare.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate)

7.1 Obiectivul general aldisciplinei

Cursul practic de limba latină urmăreşte, ca, prin învăţareagramaticii latine de către studenţi, să contribuie în mod esenţial laînţelegerea gramaticii române ( şi a altor limbi romanice).Însuşirea vocabularului latin va servi deopotrivă la înţelegereaoriginii latine a lexicului românesc şi la aprofundarea şiîmbogăţirea bagajului lexical modern al studenţilor, datorităprovenienţei latine a majorităţii vocabularului internaţional.Prin procesul de asimilare a cunoştinţelor fundamentale degramatică latină, avându-se în vedere aprofundarea informaţiilorreferitoare la specificul şi caracteristicile părţilor de vorbire,pentruformarea unor deprinderi de utilizare şi înţelegere a categoriilorgramaticale specifice morfologiei, dar şi a celor referitoare lasintaxa limbii

7.2 Obiectivele specifice - Formarea şi dezvoltarea capacităţii de analiză a structurilormorfologice şi sintactice latine şi de decriptare a mesajului şi anuanţelor pe care le implică diferitele texte ale învăţăturii, tradiţieişi patristicii creştine.- Deprinderea principiilor metodologice de bază privind analiza,interpretarea şi traducerea corectă (gramaticală şi literară) a unuitext- Augmentarea deprinderilor de analiză şi comentare teologicăprin coroborarea acesteia cu perspectiva filologică.Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de învăţarea limbii latine şidezvoltarea interesului pentru aplicarea competentă acunoştinţelorasimilate.

8. Conţinuturi8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Bibliografie

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii1. ALFABETUL LATIN. NOTIUNI DEFONETICA. ACCENTULLocul limbii latine în familia limbilor

indoeuropene.Sistemul fonetic al limbii latine, scrierea,pronunţarea, regulile de accentuaredespărţirea în silabe.Modificări fonetice.

2. GENERALITĂŢI DESPRE PĂRŢILEDE

VORBIRECategoria numelui; Clasele de nume înlatină; Categoriile logico-gramaticalespecifice numelor: marcarea genului, anumărului, a cazului şi a ,,gradului decomparaţie” în limba latină;

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţiişi dezbateri pemarginea tematicii,aplicaţii practice.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,simulări de teste,conform aceleiaşitematici.

Teme pentru studiuindividual

Teme pentru studiuindividual,problematizări, dialoginteractiv.

Racordarea cunoştinţelor dobândite la necesităţile directe şiconcrete, stimularea capacităţilor intelectuale, a gândirii reflexiveşi critice.

Structura unitar-morfologică a numelor:clasele nominale şi tipurile flexionare;semnificanţii categoriilor logico-gramaticaleale numelor şi principiile flexiunii nominale;Operaţionalitatea şi operaţionalizareamorfemelor specifice flexiunii şi analizeimorfo-logice a numelor: Radicalul nominalşi conţinutul său; Vocala "tematică" sauvocala specifică şi rolul acesteia; Sufixul deintensitate şi marcarea gradului de,,comparaţie” ; Categoria cazului şimarcarea acestuia: desinenţele şi terminaţiilecazualePoziţia strategică a pronumelui în cadrulpărţilor de vorbire latineRelaţia dintre terminologie şi comportamentmorfologic la adjectiv.Categoria morfologică a genului în latină.Subcategorii de gen. Diferenţieri de gen.Substantivele defective de număr.

3. SUBSTANTIVUL (continuare).DECLINĂRILE I şi a II-a.ADJECTIVELE DE CLASA I

Flexiunea şi analiza numelor cu vocalaspecifică -a- (declinarea I);Flexiunea şi analiza numelor cu vocalaspecifică -o/e- (declinarea a II-a );Valorile morfologice şi principalele relaţii şifuncţiile „de bază” ale cazurilor.Clasificarea adjectivului conform criteriuluimorfologic. Subclase de adjective.

4. SUBSTANTIVUL (continuare).DECLINĂRILE aIII-a a IV-a şi a V-a.ADJECTIVELE DE CLASA a II-a

Flexiunea şi analiza numelor cu vocalaspecifică -o/e- (declinarea a II-a );Flexiunea şi analiza numelor cu sau fărăvocala specifică -i/-e/ zero- (declinarea a III-a);Flexiunea şi analiza numelor cu vocalaspecifică -u- (declinarea a IV-a );Flexiunea şi analiza numelor cu vocalaspecifică -e- ( declinarea a V-a);

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripemarginea tematicii,aplicaţii practice,conform aceleiaşitematici.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, micitraduceri de texte

Exerciţii / teme carevor detalia subiectul

Exerciţiile de traducerevor detalia şi vor aplicatemele cursului.

,,Semantica” formelor cazuale:interdependenţa dintre valoarea morfologicăşi funcţionalitatea sintactică a formelorcazuale;

5. ADJECTIVUL (continuare)Adjectivele cu o singură terminaţie ;Gradele de comparaţie ale adjectivului;Situaţii particulare de realizare a gradelor decomparaţie adjectivale în limba latină.

6. VERBUL. STRUCTURA.Structura morfematică a verbului latin:Radicalul, vocala "tematică" şi claseleflexionare; Tipuri de flexiune în latină:flexiunea sintetică şi cele trei tipuri deflexiune analitică (pasivul perfectum-ului,pasivul şi activul perifrastic) - principiigenerale; Categoriile logico-gramaticalespecifice acţiunii verbale şi semnificanţii lor:persoana, numărul, diateza şi desinenţapersonal-diatetică; Categoria aspectului şisufixul aspectual; Modul şi timpul acţiunii şisufixul temporal-modal; Operaţionalitatea şioperaţionalizarea morfemelor în flexiuneaverbului ( principiile generale de flexiune şianaliză)

7. VERBUL (continuare).

Timpurile derivate din tema prezentului lamodul Indicativ, diateza activă pentru :- verbe în vocala tematică -a- conjugarea I;- verbe în vocala tematică -e- (lung) –conjugarea a II-a;- verbe în vocala ,,tematică" -e- (scurt)/-o-(zero) ) – conjugarea a III-a;- verbe în vocala tematică -i-, – conjugarea aIV-a;Conjugarea verbului ESSEFormele nominale derivate din tema prezentului8. VERBUL (continuare).Timpurile derivate din tema prezentului lamodul Conjunctiv şi Imperativ, diateza

Cursurile practice sevor axa pe prezentareadeinformaţii,explicaţii,simulări de teste, micitraduceri

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripemarginea tematicii,aplicaţii practice,simulări de teste,conform aceleiaşitematici.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului.

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului.

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului.

activă pentru :- verbe în vocala tematică -a- conjugarea I;- verbe în vocala tematică -e- (lung) –conjugarea a II-a;- verbe în vocala ,,tematică" -e- (scurt)/-o-(zero) ) – conjugarea a III-a;- verbe în vocala tematică -i-, – conjugarea aIV-a;Conjugarea verbului ESSE

9. VERBUL (continuare).

Timpurile derivate din tema prezentului lamodul Indicativ, diateza pasivă pentru :- verbe în vocala tematică -a- conjugarea I;- verbe în vocala tematică -e- (lung) –conjugarea a II-a;- verbe în vocala ,,tematică" -e- (scurt)/-o-(zero) ) – conjugarea a III-a;- verbe în vocala tematică -i-, – conjugarea aIV-a;

10. VERBUL (continuare).Timpurile derivate din tema prezentului lamodul Conjunctiv şi Imperativ, diatezapasivă pentru :- verbe în vocala tematică -a- conjugarea I;- verbe în vocala tematică -e- (lung) –conjugarea a II-a;- verbe în vocala ,,tematică" -e- (scurt)/-o-(zero) ) – conjugarea a III-a;- verbe în vocala tematică -i-, – conjugarea aIV-a;

11. VERBUL (continuare).Timpurile derivate din tema perfectului lamodurile personale, diateza activă pentru :- verbe în vocala tematică -a- conjugarea I;- verbe în vocala tematică -e- (lung) –conjugarea a II-a;

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Cursurile practice se

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului

- verbe în vocala ,,tematică" -e- (scurt)/-o-(zero) ) – conjugarea a III-a;- verbe în vocala tematică -i-, – conjugarea aIV-a;

Conjugarea verbului ESSE

12. VERBUL (continuare).Timpurile derivate din tema supinuluiNUMERALUL.

13. VERBUL (continuare).Timpurile derivate din tema perfectului lamodurile personale, diateza pasivă pentru :- verbe în vocala tematică -a- conjugarea I;- verbe în vocala tematică -e- (lung) –conjugarea a II-a;- verbe în vocala ,,tematică" -e- (scurt)/-o-(zero) ) – conjugarea a III-a;- verbe în vocala tematică -i-, – conjugarea aIV-a;VERBELE DEPONENTE ŞISEMIDEPONENTE

14. PRONUMELEComplexitatea morfologică şi valenţelesintactice ale pronumelui în latină.Tipologizarea pronominală (funcţionalitate,flexiune , ideea de persoană

vor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Cursurile practice sevor axa pe prezentareade informaţii,explicaţii, miciprelegeri şi dezbateripe marginea tematicii,aplicaţii practice,traducere de text.

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului

Exerciţiul detraducerea va detalia şiva aplica temelecursului

Bibliografie

Barbu, N.I., Vasilescu T., Gramatica limbii latine, Bucureşti, E.D.P., 1961.Blaise, A., Manual de latină creştină, Bucureşti, 2000;Bortolussi, Bernard, Grammaire de latin, Ed. Hatier, 2008Bujor I.I., Fr. Chiriac, Gramatica limbii latine, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1958Bujor I.I., Fr. Chiriac, Scriitori Bisericeşti latini, Antologie, Ed. Renaşterea, , ediţia a II-a,revăzută, Cluj-Napoca, 2005;Cousin, I., Evolution et structure de la lanque latine, Paris, 1994Creţia, G., Morfologia istorică a limbii latine (Verbul), Bucureşti, 1999;Dobroiu, E., Curs de istoria limbii latine, Bucureşti,1994;Ernout ,A., Morphologie historique du latin, Paris, 1942Ernout, A., Meillet ,A., Dictionaire étymologique de la lanque latine. Histoire des mots,

Paris, 1964Fischer, I., Morfologia istorică a limbii latine (Numele), Bucureşti, 1985;Matei, V., Gramatica limbii latine, Ed. Scripta, Bucureşti, 1994Pîrlog ,Maria, Gramatica limbii latine, Bucureşti E.D.P., 1966Riemann, O., Syntaxe latine, Paris, 1932Simenschy, Th., Gramatica limbii latine, Iaşi, 1929Sluşanschi, D., Sintaxa limbii latine, vol. I-II, Bucureşti, 1994;Smarandache, D., Declinările latine, Ed. Techno, Sibiu 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţiiepistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferentprogramuluiIniţierea studenţilor în însuşirea şi utilizarea corectă a vocabularului creştin - tehnic,

instituţional-eclesiastic (teologic, canonic, liturgic), biblic şi patristic - şi a specificităţiiacestuia duce la formarea şi dezvoltarea capacităţii de decriptare a mesajului şi a nuanţelor pecare le implică textele patristice şi cele aparţinând Tradiţiei Bisericii, care constituie ocondiţie sine qua non pentru formarea unui teolog sau profesor de religie.

10. EvaluareTip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de

evaluare10.3 Pondere dinnota finală

10.4 Curs Analiza performăriistudentului în rezolvareacorectă a testelor

Teste pe parcursulsemestrului

25%

semestriale

10.5 Seminar/laborator Cuantificarea activităţiideseminar prin realizareadelucrări, teme, proiecte,referate

Aprecierea şiautoaprecierealucrărilor, temelor,proiectelor,referatelor, realizate subîndrumarea profesorului

25%

10.6 Standard minim de performanţăRealizarea unei traduceri , cu demonstrarea capacitatilor de analiză mofo-sintactică, lexical şi stilistică.Se va ţine cont de abilitatea studentului de a răspunde corect şi pertinent întrebărilor formulate decolegi , pe bazaproiectului prezentat la solicitarea profesorului - în cazul colocviului - .

Data completării Semnătura titularului de curs Semnăturatitularului de seminar

14. 09. 2013 lect.dr. Ana BACIU..............................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

........................................... …............................